Principii generale și speciale în materie de [623644]

1
Principii generale și speciale în materie de
nulitate a contractelor
prin prisma prevederilor noulu i cod civil

Dr. Nicoleta Țăndăreanu

Nulitatea contractului este reglementată în noul cod civil în articolele 1246 -1265.
Nulitatea este definită expres c a sancțiune de art. 1246 din NCC – „orice contract
încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus
nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune”.
Deci nulitatea este o sancțiune care lipsește actul juridic de efectele sale.
După natura interesului ocrotit , nulitatea poate fi: absolută sau relativă.
 Nulitatea absolută este, potrivit art. 1250, o sancțiune care intervine pentru
încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui in teres general
și are următorul regim juridic:
 poate fi invocată de orice persoană interesată pe cale de acțiune sau pe cale de
excepție, deci de părțile din contract ori succesorii lor sau de terții interesați;
 instanța este obligată să invoce din ofici u nulitatea absolută, pentru a restabili
ordinea de drept încălcată, fără a se putea imputa acesteia nerespectarea
limitelor investirii;
 contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare, decât în
cazurile anume prevăzute de lege.
 Regula este imposibilitatea de confirmare a contractului lovit de nulitate
absolută.
 Excepția este posibilitatea părților de confirmare a contractului lovit de
nulitate absolută dar, acesta trebuie să fie prevăzută expres. Exemplu:
art.1933 prev ede că nulitatea societății simple se acoperă și nu va fi
constatată (nulitate absolută) în cazul în care cauza nulității a fost înlăturată
înainte de a pune concluzii pe fond. Instanța sesizată cu o cerere în
constatarea nulității este obligată să pu nă în discuția părților posibilitatea de
remediere a cauzelor de nulitate care afectează contractul de societate și să
fixeze un termen util pentru acoperirea nulității, chiar dacă părțile se
împotrivesc; art. 197 prevede că nulitatea absolută a persoanei juridice se
acoperă în toate cazurile dacă până la închiderea dezbaterilor în fața primei
instanțe cauza de nulitate a fost înlăturată.
 poate fi invocată – fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție – oricând, dacă
prin lege nu se prevede altfel. Instanța o poate invoca numai pe cale de excepție.
 Deci regula este că acțiunea în constatarea nulității absolute este
imprescriptibilă.
 Prin excepție, acțiunea în constatarea nulității absolute este prescriptibilă,
în cazurile anume prevăzute de lege. E xemplu: în materie de constatare a
nulității societății, acțiunea pentru constatarea nulității absolute este
prescriptibilă în 3 ani de la data încheierii contractului, cu excepția nulității
pentru obiect ilicit care este imprescriptibilă.
 intervine în cazurile anume prevăzute de lege precum și atunci când rezultă
neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general;
 nulitatea absolută se constată :
 de instanță

2
 prin acordul părților dacă legea nu interzice constatarea nulității prin
acordul p ărților contractante. Prin acordul părților nu pot fi instituite și
nici suprimate cauze de nulitate, orice convenție sau clauză contrară fiind
considerată nescrisă.

 Nulitatea relativă este, potrivit art. 1248 și 1251, o sancțiune care intervine
pentru încălcarea dispozițiilor legale instituite pentru ocrotirea unui interes
particular – privitoare la capacitatea de exercițiu, când consimțământul uneia
dintre părți a fost viciat, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege, și
are următorul regim j uridic:
 art. 1252 instituie prezumția de nulitate relativă _ în cazurile în care natura
nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege,
contractul este lovit de nulitate relativă.
 poate fi invocată numai de cel al cărui interes e ste ocrotit prin dispoziția legală
încălcată. Totuși, prin excepție, nulitatea relativă poate fi invocată și de alte
persoane decât partea din contract al cărui interes a fost lezat și anume
creditorii debitorului pe cal ea acțiunii oblice – art. 1560 -1561, reprezentantul
sau ocrotitorul legal al celui lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate
de exercițiu restrânsă potrivit art. 46 alin.3, procurorul în condițiile art. 46 alin.4
– când actul s -a încheiat fără autorizarea instanței de tutelă;
 nu poate fi invocată din oficiu de instanță;
 contractul lovit de nulitate relativă este susceptibil de confirmare;
 nulitatea relativă poate fi invocată pe cale de acțiune numai în termenul de
prescripție prevăzut de lege. Nulitatea relativă poate fi op usă – pe cale de
excepție, de partea căreia i se cere executarea contractului, și după împlinirea
termenului de prescripție a dreptului la acțiunea în anulare, adică oricând. Cu
toate acestea, potrivit art. 1223, anulabilitatea pentru leziune nu poate f i opusă
pe cale de excepție dacă dreptul la acțiune este prescris (dreptul la acțiune se
prescrie în termen de 1 an)
 nulitatea relativă se declară :
 de instanță;
 prin acordul părților dacă legea nu interzice declararea nulității prin
acordul părților c ontractante. Prin acordul părților nu pot fi instituite și
nici suprimate cauze de nulitate relativă, orice convenție sau clauză
contrară fiind considerată nescrisă.

După modalitatea de consacrare legislativă, nulitatea poate fi:
o expresă – prevăzută ca atare de o dispoziție legală
o virtuală – potrivit art. 1253 , în afara cazurilor în care legea prevede sancțiunea
nulității, contractul se desființează și atunci când sancțiunea nulității absolute sau
relative trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziție i legale încălcate să fie atins.
 Cauze de nulitate absolută:
 Nerespectarea dispozițiilor legale privind forma contractului.
 art. 1179 alin. 2 – în măsura în care legea prevede o anumită formă a
contractului aceasta trebuie respectată, sub sancțiunea p revăzută de
dispozițiile legale aplicabile.
 art.1242 – este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe
care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.

3
 art.1244 – în afara cazurilor anume prevăzute de lege, t rebuie să fie încheiat
prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care
strămută sau constituie drepturi reale ce urmează a fi înscrise în cartea
funciară.
 Nerespectarea dispozițiilor legale privind publicitatea contractului.
 art. 780 alin.1 – neînregistrarea la organul fiscal competent în termen de o
lună a contractului de fiducie este sancționată cu nulitatea absolută.
 Nerespectarea dispozițiilor legale privind caracterul determinat și licit al
obiectului contractului .
 art. 1 225 alin.2 – obiectul contractului (operațiunea juridică) trebuie să fie
determinat și licit, sub sancțiunea nulității absolute.
 art. 1226 alin.2 – obiectul obligației (prestația la care se angajează
debitorul) trebuie să fie determinat sau determinabi l și licit, sub
sancțiunea nulității absolute.
 Nerespectarea dispozițiilor legale privind caracterul licit și moral al cauzei
contractului (motivul care determină fiecare parte să încheie contractul).
 art. 1238 alin. 2 – cauza ilicită sau imorală atrag e nulitatea absolută a
contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a
cunoscut -o sau după împrejurări, trebuia să o cunoască.
 art. 775 – contractul de fiducie prin care se realizează o liberalitate indirectă
în folosul benefici arului este lovit de nulitate absolută pentru că părțile
urmăresc prin intermediul unui contract cu titlu oneros să facă de fapt o
liberalitate și să eludeze dispozițiile privind incompatibilitățile în materia
liberalităților sau să sustragă de la raport s au reducțiune liberalitatea și deci
cauza actului juridic este ilicită sau imorală.
 art. 1237 – cauza este ilicită și atunci când contractul este doar mijlocul
pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative (frauda la lege).
 Nerespectarea princip iului specialității capacității de folosință a persoanei
juridice cu scop nelucrativ cu ocazia încheierii de către persiana juridică
respectivă a unui act juridic cu un terț – art.206 alin2 și 3.

 Cauze de nulitate relativă:
♦ Lipsa capacității de a contracta.
▪ Art.44 – actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate
de exercițiu restrânsă, altele decât cele prevăzute de art. 41 alin.3 și 43 alin.3 (acte de
conservare, acte de administrare care nu prejudiciază și ac te de dispoziție de valoare mică),
precum și cele făcute de tutore fără autorizarea instanței de tutelă, când aceasta este cerută de
lege, sunt anulabile chiar fără dovedirea unui prejudiciu.
▪ Art. 45 – simpla declarație că este capabil să contracteze, f ăcută de cel lipsit de
capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, nu înlătură anulabilitatea
actului. Dacă însă a folosit manopere dolosive, instanța, la cererea părții induse în eroare,
poate considera valabil contractul atunci cân d apreciază că acesta ar constitui o sancțiune
civilă adecvată.
▪ Art. 211 – sunt anulabile, dacă s -a produs o vătămare, actele încheiate de
reprezentanții persoanei juridice care nu au capacitate de exercițiu sau au capacitate de
exercițiu restrânsă, sa u care sunt decăzuți din dreptul de a exercita o funcție în cadrul acestor
organe, ori care sunt declarați prin lege sau actul constitutiv incompatibili să ocupe o astfel

4
de funcție. (Cine o poate invoca? În interesul cui este norma prevăzută? În patrim oniul
cui trebuie să existe vătămarea?)

♦ Consimțământul uneia dintre părți nu a existat sau a fost viciat.
▪ Art. 1205 – este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul
încheierii acestuia se afla, fie numai vremelnic, într -o stare care o punea în neputință de a -și
da seama de urmările faptei sale. Contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub
interdicție poate fi anulat dacă, la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub
interdicție existau și erau îndeobște cunoscute.
▪ Art.1207 – partea care la momentul încheierii contractului se afla într -o eroare
esențială poate cere anularea acestuia dacă cealaltă parte știa sau, după caz, trebuia să știe că
faptul asupra căruia a p urtat eroarea este esențial pentru încheierea contractului.
▪ Art.1214 alin.2 – partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere
anularea contractului chiar dacă eroarea în care s -a aflat nu a fost esențială.
▪ Art. 1216 – poate cere anul area contractului partea care a contractat sub imperiul
unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terț.
▪ Art.1222 – partea al cărei consimțământ a fost viciat prin leziune poate cere, la
alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obligațiilor sale cu valoarea daunelor interese
la care ar fi îndreptățită. Acțiunea în anulare este admisibilă numai dacă leziunea depășește
jumătate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, prestația promisă
sau ex ecutată de partea lezată, dacă disproporția subzistă până la data cererii de anulare iar
partea cealaltă nu a acoperit lipsa de echilibru prin reducerea propriei creanțe sau majorarea
propriei obligații. Leziunea poate fi invocată și de persoana majoră.

♦ Încălcarea dispozițiilor legale instituite pentru ocrotirea unui interes
particular în alte cazuri, anume prevăzute de lege.
 art. 627 alin. 1 – Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulată prin convenție sau
testament, dacă nu există un inte res serios și legitim . Legea nu prevede natura
nulității dar este evident că este instituită pentru ocrotirea unui interes particular,
iar potrivit art. 1252, în cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu
reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este lovit de nulitate relativă.
 art. 627 alin. 3 – Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într -un contract atrage
nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia. În
contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezumă până la proba
contrară.
 art.629 – Este anulabil contractul de înstrăinare subsecvent încheiat cu nerespectarea
clauzei de inalienabilitate.
 art. 1238 alin.1 – Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepți a cazului
în care contractul a fost greșit calificat și produce alte efecte juridice.
 art.1218 – contractul încheiat de o parte aflată în stare de necesitate poate fi anulat
dacă cealaltă parte a profitat de această împrejurare.
După întinderea efectel or nulitatea poate fi :
● totală – lipsirea întregului contract de efectele sale.
● parțială – lipsirea de efecte a anumitor clauze ale contractului, care contravin
scopului dispoziției legale încălcate.
Codul consacră concepția nulității parțiale u rmărind în principal lipsirea
contractului numai de acele efecte care contravin dispozițiilor legale și producerea celorlalte
efecte conform voinței părților.

5
Argumente:
● De text:
Art. 1255 – nulitatea unei clauze atrage nulitatea contractului în în tregul său numai
dacă clauza a fost esențială prin natura sa, sau dacă, în lipsa clauzei respective contractul nu
s-ar fi încheiat (Aplicație: art. 627 alin. 3 – Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într –
un contract atrage nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia)
● Limitarea efectelor nulității în contractele plurilaterale:
Art. 1256 – în cazul contractelor plurilaterale, în care prestația fiecărei părți este făcută
în considerarea unui scop comun, nulit atea contractului în privința uneia dintre părți nu atrage
desființarea în întregime a contractului, afară de cazul în care participarea acesteia este
esențială pentru existența contractului – considerăm că este vorba de nulitatea relativă.
Înlocuirea de drept a clauzelor nule:
clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile, acestea producând
efectele corespunzătoare, contractul fiind menținut.
●Consacrarea instituției clauzelor nescrise
Codul nu dă o definiție clauzei nescri se ci reglementează numai efectele unei clauze
considerate nescrise.
Încercând o definiție a clauzei nescrise, având în vedere dispozițiile art. 1255 alin.3 și
aplicațiile concrete în diferite materii ( materia liberalităților, materia contractului de fi ducie,
materia publicității drepturilor reale imobiliare, materia contractului de societate, etc)
putem aprecia că este considerată nescrisă și deci lipsită de eficacitate, neproducând nici un
efect, orice clauză contrară unei dispoziții imperativ e a legii, a cărei încălcare nu este
sancționată cu nulitatea, ci este considerată astfel de lege.
– Considerăm că, clauza nescrisă nu este o clauză nulă, ci o clauză inexistentă .
– Clauza care încalcă o dispoziție imperativă a legii este considera tă o clauză nescrisă
numai dacă legea o consideră expres nescrisă. Altfel, ea este o clauză nulă sau anulabilă,
(după cum dispoziția legală încălcată ocrotește un interes general sau individual)
– Apreciem că, în lipsa unei dispoziții a legii, clauza considerată nescrisă nu atrage
niciodată nulitatea întregului contract chiar dacă respectiva clauză este esențială.
– Clauzele nescrise sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile.

 Efectele nulității: , noul cod civil enumeră în art. 1254 -1260 aceste efecte:
1. Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată
încheiat (art.1254 alin.1).
2. Prestațiile efectuate în baza contractului declarat nul sau anulat sunt supuse restituirii (în
natură sau prin echivalent în condițiile art. 1639 -1647), indiferent că au fost executate
succesiv sau au avut caracter continuu. Noua concepție asupra nulității prevede
repunerea în situația anterioară și în cazul contractelor cu executare succesivă . Există
însă și situații, dictat e de anumite rațiuni, când prestațiile efectuate în baza actului nul
sau anulat nu sunt supuse restituirii, sau nu sunt supuse restituirii în integralitate.
(art.1254 alin.3).
3. Desființarea contractului (pentru cauză de nulitate – n.ns.) atrage, în condiți ile legii,
desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui (anularea actelor subsecvente –
n.ns). – (art.1254 alin.2).
4. În cazul nulității relative pentru violență sau dol, cel al cărui consimțământ a fost viciat
are dreptul și la daune interese, pe lângă anularea contractului (art.1257).
5. În cazul nulității absolute sau relative a unui contract încheiat în formă autentică, partea
prejudiciată are dreptul de a cere repararea prejudiciilor suferite de la notarul public care

6
a încheiat contractul dacă existența cauzei de nulitate rezultă din însuși textul
contractului (art.1258).
6. Contractul nul poate fi refăcut, în tot sau în parte, cu respectarea tuturor condițiilor
prevăzute de lege la data refacerii. Contractul refăcut va produce efecte numai pentr u
viitor. (art.1259).
7. Contractul nul absolut se convertește – produce efectele actului juridic pentru care sunt
îndeplinite condițiile de fond și de formă prevăzute de lege, cu excepția cazului în care
părțile au exclus expres conversiunea sau când excl uderea reiese în chip neîndoielnic
din scopurile urmărite de părți la încheierea contractului (art.1260).

 Validarea contractului
– Nulitatea relativă poate fi acoperită prin validarea contractului.
– Nulitatea poate fi acoperită prin:
 confirmarea cont ractului
 alte moduri anume prevăzute de lege ► adaptarea contractului (în cazul contractului
afectat de anulabilitate pentru eroare – art.1213)
Confirmarea principala formă de validare a contractului, poate fi:
 expresă
 tacită – obligația a fost volunt ar executată la data la care se putea face confirmarea.
o Confirmarea trebuie să rezulte din voința certă de a renunța la dreptul de a invoca
nulitatea, ceea ce presupune că cel care confirmă trebuie să cunoască cauza de nulitate.
o Contractul anulabil poa te fi confirmat numai dacă în momentul confirmării toate
condițiile sale de valabilitate sunt întrunite, adică a dispărut cauza de anulabilitate (
minorul a devenit major – art.48, tutorele sau instanța de tutelă a încuviințat actul,
violența a încetat)
o Actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza și natura obligației și să facă
mențiune despre motivul acțiunii în anulare precum și despre intenția de a repara viciul
pe care se întemeiază acea acțiune.
o Efectele confirmării:
 Efectele confirmării se produc din momentul încheierii contractului.
 Confirmarea actului juridic atrage renunțarea la mijloacele și excepțiile ce puteau fi
opuse, cu excepția drepturilor dobândite și conservate de terții de bună credință.
 Când fiecare dintre părți poate invoca n ulitatea contractului, sau mai multe părți o pot
invoca împotriva alteia, confirmarea făcută de una dintre acestea nu împiedică
invocarea nulității de către celelalte părți.
 Acțiunea pentru declararea nulității relative este prescriptibilă. Termenul de
prescripție poate fi prescurtat la provocarea oricărei persoane interesate – dispoziția
urmărește eliminarea mai urgentă a stării de incertitudine. Astfel, cel ce are interes
poate soma pe acela care poate invoca nulitatea relativă, fie să valideze con tractul,
adică să confirme actul, fie să exercite acțiunea în declararea nulității relative. În
acest caz, acțiunea în declararea nulității relative a contractului trebuie introdusă în 6
luni de la data punerii în întârziere, sub sancțiunea decăderii. ( art. 1263 alin.6)