Programul de studii : ZI [623642]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii : ZI
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Conducător Științific
Conf. univ.Dr. Buziernescu Radu
Absolvent: [anonimizat], 2015
Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii : ZI
EVAZIUNEA FISCALĂ ÎN ROMÂNIA
CAUZE, FORME DE MANIFESTARE ȘI MODALITĂ I DE Ț
COMBATERE
Conducător Științific
Conf. univ.Dr. Buziernescu Radu
Absolvent: [anonimizat], 2015
1

CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………… 2
CAPITOLUL 1……………………………………………………………………………………………………………. 3
FUNDAMENTE GENERALE PRIVIND CON INUTUL EVAZIUNII FISCALE Ț …………….3
1.1Conceptul i formele evaziunii fiscale ș ………………………………………………………………. 3
1.1.1 Conceptul de evaziune fiscală ………………………………………………………………………… 3
1.1.2 Evaziunea fiscală legală sau licită …………………………………………………………………… 4
1.1.3 Evaziunea fiscal ă frauduloasă……………………………………………………………………….. 5
1.2 Cauze i efecte ale evaziunii fiscale în România ș ……………………………………………………. 7
1.2.1 Considerente privind cauzele evaziunii fiscale …………………………………………………. 7
1.2.2 Efecte ale evaziunii fiscale …………………………………………………………………………… 8
CAPITOLUL 2………………………………………………………………………………………………………….. 11
STUDIU DE CAZ PRIVIND EVAZIUNEA FISCALĂ DINTR-O ARĂ DEZVOLTATĂ VS Ț
O ARĂ EMERGENTĂ ( BELGIA VS ROMÂNIA )Ț …………………………………………………… 11
2.1 O cauză “măsurabilă” a evaziunii fiscale- cotele de impozitare ………………………………. 12
2.1.1 Influen a taxelelor de consum asupra evaziunii fiscale între 2000 i 2009 ț ș
(România vs. Belgia) ………………………………………………………………………………………….. 13
2.1.2. Influen a impozitelor pe profit asupra evaziunii fiscale între anii 2005 i 2013 ț ș
(România vs. Belgia ……………………………………………………………………………………………. 14
2.1.3. Impactul contribu iilor sociale asupra evaziunii fiscale între 2009 i 2013(România ț ș
vs. Belgia)…………………………………………………………………………………………………………. 17
2.2 Descrierea efectelor evaziunii fiscale pe baza studiului analizat. …………………………….. 19
2.2.1. Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului …….19
2.2.2 Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală ………………………………… 20
2.2.3. Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală ……………………………………… 22
2.2.4 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală ……………………………………… 23
2.3 Solu ii pentru combaterea evaziunii fiscale. ț …………………………………………………………. 24
2.3.1 Măsuri legislative de combatere a evaziunii fiscale ………………………………………… 24
2.3.2 Solu ii pentru combaterea evaziunii fiscale în Belgia ț ………………………………………. 24
2.3.3 Solu ii pentru combaterea evaziunii fiscale în România. ț ………………………………….. 25
2.3.4 Constatări privind evaziunea fiscala: Belgia vs România …………………………………. 27
CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………………….. 28
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………….. 30
INTRODUCERE
2

Domeniul fiscal a fost și va rămâne unul complex și destul de controversat. Aceasta
lucru se datoreaza existen ei unei imagini negative a contribuabilului, care apreciază ț
impozitele i taxele ca o pagubă asupra propriei sale averi, ci nu ca i o contribu ie normală ș ș ț
care să ajute la cheltuielile statului.
Viața în colectivitate naște o serie de nevoi colective cum ar fi: de apărare, sănătate,
educație, cultură, protecție socială, nevoi care nu pot fi îndeplinite doar prin plata contribuției
persoanelor care vor folosi aceste categorii de servicii.
Men inerea acestor nevoi a fost posibilă prin apelarea la impozite i taxe, i anume la ț ș ș
sistemul de constrângere, obligând popula ia la plata acestora, oferind astfel capacitatea ț
statului de a- i sprijini mijloacele materiale i fondurile băne ti, acestea din urmă fiin acordate ș ș ș
tuturor cetă enilor ce locuiesc între grani ele lui. ț ț
Înrăută irea fiscalită ii, în special în ultimul timp are consecin e asupra tuturor ț ț ț
participan ilor din cadrul acestui sistem. ț
Fiscalitatea a ajuns în ultima perioadă să constituie un instrument foarte eficient
accesibil categoriei politice aflate la guvernare care, prin felul politicii fiscale pe care o
utilizează, poate manevra din punct de vedere politic dorin a electoratului, conducând la o ț
presiune fiscală apăsătoare pe umerii contribuabililor, lăsând implicit o moștenire grea
guvernelor viitoare, a căror func ie va fi cea de acoperire a lipsurilor. ț
Tema aleasă este de actualitate i prezintă o valoare semnificativă atât din punct de ș
vedere teoretic cât i practic. Unul dintre fenomenele economico-sociale ce de ine o ș ț
importan ă considerabilă îl constituie evaziunea fiscală, fenomen care afectează toate statele ț
lumii. Având în vedere faptul că anularea fenomenului evazionist constituie încă un deziderat,
se încearcă găsirea unor procedee de solu ionare de către stat, care să conducă la limitarea ț
efectelor nedorite ale evaziunii fiscale.
Totalitatea obliga iilor fiscale impuse de normele legislative fiscale contribuabililor, ț
mai ales povara acestor obliga ii au generat activarea în toate timpurile, posibilitatea inventării ț
contribuabililor a unor metode diverse de evitare a datoriilor fiscale.
Fenomenul de evaziune fiscală este i va fi unul dintre cele mai abordate subiecte din ș
dreptul fiscal, atât de teoreticieni, precum i de practicieni. Oricare ar fi afirma iile aduse ș ț
cauzelor i modalită ilor acestui fenomen, volumului sau raspunderii juridice, no iunilor care ș ț ț
alcătuiesc acest fenomen, acestea nu prezintă claritate, domeniul analizat fiind caracterizat de
incertitudine, prin urmare definirea no iunii de evaziune fiscală este dificil de definit, în ț
primul rând datorită absen ei unei defini ii legale privind frauda fiscală. ț ț
Indiferent de modul de definire a evaziunii fiscale, acest fenomen accentuează de fapt
neîndeplinirea datoriilor fiscale de către contribuabil.
Domeniul de cuprindere a evaziunii fiscale este atât de amplu, pe cât este de mare i ș
divers felul de utilizare a impozitelor i taxelor. Chiar i a a ea se dovede te clară, mai ales în ș ș ș ș
sectorul impozitelor directe, contribuind asupra randamentului acestora.
Lucrarea este structurată în două păr i, este organizată în capitole, în secțiuni și ț
paragrafe, fiind precedată, de repere introductive și finalizată cu concluzii și bibliografie
În prima parte au fost studiate aspecte generale privind evaziunea fiscală, conceptul,
formele de manifestare, precum i cauzele care au contribuit la producerea acestui fenomen. ș
În cea de-a doua parte am dezbătut tematica evaziunii fiscale având drept instrument
un studiu comparativ privind evaziunea fiscală prezentă în cazul unei ări dezvoltate,precum ț
Belgia i o ară emergentă, respectiv România. ș ț
Având în vedere nivelul evaziunii fiscale din aceste două ări, speciali tii din domeniu ț ș
considerau aceste două ări de inând un grad de semnifica ie ridicat în evaluarea evaziunii ț ț ț
fiscale plecând de la clasamentele ob inute în func ie de nivelul de evaziune fiscală. ț ț
3

CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE GENERALE PRIVIND CON INUTUL EVAZIUNII Ț
FISCALE

1.1Conceptul i formele evaziunii fiscale ș
1.1.1 Conceptul de evaziune fiscală

Având în vedere varietatea concep iilor referitoare la evaziunea fiscală analizate in ț
literatura de specialitate, am eviden iat câteva aprecieri generale referitoare la evaziunea ț
fiscală, urmând sa descopar o defini ie cât mai amplă în ceea ce prive te importan a ț ș ț
conceptului de evaziune fiscală.
În prezent evaziunea fiscală este definită ca fiind un fenomen economic i complex ș
fiind întâlnit atât pe plan intern cât i interna ional. ș ț
Fenomenul de evaziune fiscală î i are originea strâns legată de apari ia statului. În timp ș ț
evolu ia formelor de manifestare a evaziunii fiscale a avut ca bază principală dezvoltarea ț
economică i socială. ș
Pe teritoriul românesc, în decursul ultimilor douăzeci de ani , fenomenul evazionist, a
înregistrat o propor ie semnificativă ceea ce a condus la afectarea dezvoltării din punct de ț
vedere economic a ării. ț
Având în vedere factori precum : imperfec iunile i caracteristicile cadrului legislativ ț ș
fiscal, nivel scăzut cu privire la gradul de civiliza ie, de cultură, religie, promovarea unor ț
politici fiscale violente, i în special corup ia, fenomenul evazionist este totdeauna greu de ș ț
controlat i cuantificat. ș
După 1989 fenomenul evazionist este definit ca fiind “ sustragerea prin orice mijloace,
în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor i a altor sume datorate bugetului de ș
stat, bugetelor locale, bugetelor asigurărilor sociale de stat i a fondurilor speciale ș
extrabugetare de către persoanele fizice i persoanele juridice române sau străine ș1”.1
O altă defini ie a considerat evaziunea fiscală ca fiind ansamblul metodelor legale i ț ș
ilegale prin intermediul cărora, persoanele interesate sustrag în totalitate sau doar o sec iune ț
din averea lor, obliga iunilor prin legi fiscale. Putem afirma astfel, într-un alt consens, că orice ț
inten ie a contribuabilului de a reduce valoarea sumelor datorate către stat apar ine categoriei ț ț
economice denumită evaziune fiscală.
În viziunea lui Virgil Cordescu, “mul imea neobi nuită a obliga iunilor pe care taxele ț ș ț
legale legilor fiscale fac să apese asupra celui mai mare număr de cetă eni, nu a putut decât să ț
stimuleze, în toate timpurile ingeniozitatea lor si să favorizeze inven ia procedeelor destinate ț
sa eludeze sarcinile legale”.2
Obliga iile impuse contribuabililor de către legisla ia fiscală, în special sarcina ț ț
reprezentată de către acestea au condus la stimularea contribuabililor de a crea noi metode de
evitare a obliga iilor fiscale. Conceptul de evaziune fiscală eviden iază imperfec iunile, ț ț ț
nein elegerile, neclarită ile privind cadrul legislativ fiscal cât i cele privind procedeul deț ț ș
calculare a bazelor impozabile i a impozitului. ș
1 Legea Nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale publicată în Monitorul Oficial,
nr.299/1994;
2 Virgil Codrescu, Evaziunea fiscală în România, Ia i, 1936 ș
4

Subiectul impozabil are întotdeauna tendin a de a pune accent în prim plan pe propriul ț
interes decât pe realizarea obiectivelor generale ale societății. În opinia contribuabililor
impozitul este văzut ca fiind o pagubă ce are ca efect diminuarea veniturilor, ci nu ca i o ș
contribu ie licită la execu ia i îndeplinirea sarcinilor publice. De-a lungul anilor contribuabilii ț ț ș
au urmărit să î i mic oreze datoriile fiscale, apelând la cele mai inventive procedee. ș ș
Având în vedere modul de desfă urare a activită ii de evitare a modificărilor fiscale se ș ț
realizează o distinc ie astfel ț:
evaziune fiscală legală;
evaziune fiscală frauduloasă;
O deosebire între cele două forme ale evaziunii fiscale se realizează încă de la începutul
secolului 20, acest fapt provenind din opiniile autorilor din literatura românească. În prezent
distinc ia dintre evaziune fiscala legală i evaziune fiscală frauduloasă este sus inută în ț ș ț
domeniul dreptului fiscal. Totu i există unii autori care gasesc distinc ia între aceste forme de ș ț
manifestare ale evaziunii fiscale ca fiind falsă i fără o bază legală, luând în calcul cadrul legal ț
românesc practicat în acest domeniu.
1.1.2 Evaziunea fiscală legală sau licită
Prin evaziune fiscală legală sau licită se în elege fapta unui contribuabil de a evita ț
legea fără ca aceasta să reprezinte o contraven ie sau infrac iune. Acest lucru se realizează ț ț
doar atunci când legea este incompletă sau prezintă inadverten e. Pentru a dispune de toate ț
beneficiile oferite de regelementările fiscale utilizate, subiectul impozabil trebuie să detină o
pozi ie cât mai propice în cazul evaziunii fiscale legale.ț
Apar situa ii în care neplata obliga iilor fiscale are ca efect în cazul acestei forme de ț ț
manifestare a evaziunii fiscale accentuarea vinei subiectului impozabil. Existen a acestor ț
situa ii nu contribuie la aplicarea penalită ilor corespunzatoare fraudei fiscale, deoarece ț ț
contribuabilul nu a încălcat nici o legitate în vigoare, profitând doar de cadrul legislativ din
acel moment (sau de neexisten a acestuia), legiuitorul fiind unicul vinovat privind declan area ț ș
fenomenului evazionist legal. În cazul în care are loc ac iunea de ocolire a sarcinilor fiscale ț
este necesară prezen a unui personal specializat din domeniul contabil, precum i juridic ț ș
având calită i i competen e fiscale adecvate. Această ac iune are însă ca efect na terea ț ș ț ț ș
anumitor costuri de eludare, ce vor fi plătite doar de către contribuabilii ale căror venituri sunt
mari, cei cu venituri medii luând în calcul frauda fiscală, aceasta, nepresupunând apari ia ț
acestor costuri.
Apari ia evaziunii fiscale legale este favorizată de: ț
Incertitudine în ceea ce prive ște cadrul legislativ.
Impozite i taxe noi create ș
Acordarea de facilități fiscale reprezentând exonerări, scutiri parțiale, reduceri,
deduceri etc.;
scutiri acordate provizoriu, în cazul constituirii unor noi societăți comerciale;
anularea veniturilor rezultate din depozite bancare i a celor ob inute în urma ș ț
plasamentelor în obliga iuni emise de stat de sub inciden a impozitului. ț ț
O legătură neadecvatî între legisla ia fiscal i ansamblul cadrului legislativ din ț ș
economie
exploatarea unor omisiuni privind sistemul legislativ

5

În practică, situa iile de evaziune fiscală legală sunt destul de ample având în vedere ț
capacitatea de inven ie a contribuabililor în strânsă corela ie cu generozitatea i aprecierea ț ț ș
favorabilă a cadrului legislativ. Cele mai utilizate metode fiind :
Utilizarea unei păr i din profitul rezultat al unei societă i comerciale în realizarea unor ț ț
investi ii privind achizi ia de ma ini i utilaje, care va avea ca beneficiu reducerea ț ț ș ș
impozitului pe venit ;
Existen a unor limite în ceea ce privesc reglementările fiscale destinate dona iilor ț ț
caritabile, conducând la sustragerea unei păr i din câ tigul ob inut de la impunere, ț ș ț
chiar dacă acestea au existat sau nu ;
Analiza propice a legită ilor care urmăresc facilită i deosebite privind contribu iile ț ț ț
utilizate în scopul sus inerii activită ilor sociale, culturale i sportive. ț ț ș
Excluderea cheltuielilor de protocol, reclamă i publicitate, mai mari decât cele ș
ob inute prin aplicarea cotelor legale din veniturile impozabile;ț
Formarea unor fonduri destinate amortizării sau a unor fonduri de rezervă de inând o ț
pondere mai ridicată fa ă de cea fundamentată din perspectiva economică, reducând ț
astfel venitul impozabil
Pe baza analizei favorabile a Legii nr.12/1991, cu privire la impozitul pe profit, având
în vedere scutiri de impozit pe anumite perioade de la constituirea unei societă i în func ie de ț ț
domeniul de activitate a adus la înfiin area mai multor societă i cu un anumit profil, vizând ț ț
scopul ‘retragerii’ din fa a legii fiscale. ț
1.1.3 Evaziunea fiscal ă frauduloasă
În compara ie cu evaziunea fiscală legală care este definită prin sustragerea de la ț
impunere în limitele dispozi iilor legale, evaziunea frauduloasă constă în încălcarea clară a ț
legii, beneficiind de avantajele modului în care se realizează impunerea.
Prin evaziune fiscala ilicită se sesizează fapta contribuabilului ce încalcă legea având
ca intă sustragerea de la plata taxelor, impozitelor i contribu iilor datorate statului.ț ș ț
Evaziunea fiscală este considerată frauduloasă atunci când pentru sus inerea declara iei ț ț
privind stabilirea cotei impozabile contribuabilul apelează la ascunderea obiectului impozabil,
în determinarea cuantumului materiei impozabile, precum i la utilizarea anumitor metode de ș
sustragere de la plata impozitului.
Cele mai cunoscute forme de manifestare ale evaziunii frauduloase i care trebuie luate ș
în calcul la cercetarea contabilă sunt urmatoarele:
Înregistrări privind diminuarea rezultatelor ob inute ț
Constituirea unor conturi pasive cu nomenclaturi fictive
Consemnarea în registrele contabile a cifrelor nereale
Întocmirea unor declara ii false ț
Crearea unor rezerve poten iale ț
Formarea unor registre contabile nereale
Înregistrarea unor părti din beneficiu în conturi personale
Diminuarea cifrei de afaceri
Declararea de venituri impozabile mai mici decât cele reale
Falsificarea anumitor documente justificative
Apari ia unor erori provenind din adunare i raportare ț ș
6

Reducerea materiei impozabile provenite din diminuarea cifrei de afaceri prin
înregistrarea unor cheltuiel personale ale patronilor în cheltuielile generale ale unită ii ț
sau prin înregistrarea unor cheltuieli care nu au fost efectuate în realitate
Emiterea unor facturi neavând ca i suport vânzarea efectivă, precum i realizarea de ș ș
vânzări fără factura, acest fapt conducând la ascunderea unor opera iuni privind ț
impozitarea;
Având în vedere modul de manifestare al cadrului legislativ i al realită ilor fiscale , ș ț
masura evaziunii fiscale i a fraudei fiscale diferă de la o ară la alta, eficien a sistemului ș ț ț
fiscal fiind masurată pe baza gradului de aprobare la impozit. Este de precizat faptul că
nivelul fraudei fiscale dintr-un stat este considerat a fi invers propor ional cu gradul de ț
aprobare la impozit al contribuabililor din statul respectiv.
În ara noastră fenomenul evazionist este mult mai puternic având în vedere rezultatul ț
raportului dintre pierderile fiscului i mărimea PIB. Motivele principale fiind reprezentate de ș
slabiciunea în ceea ce prive te cadrul legislativ, alegerea măsurilor de sanc ionare nefiind ș ț
capabile să-i îngrijoreze pe cei care săvâr esc asemenea fapte, chiar dacă prin Ordonan a ș ț
Guvernului nr.17/20 august 1993 s-a prevazut o cre tere apreciabilă a amenzilor ș
contraven ionale. ț
Până în anul 1994 legea reprezentând evaziunea fiscală era considerată ca fiind mai
mult decât o nevoie, pericolul pedepselor ce trebuiau constituite determinându-i pe
evazioni tii de specialitate sau cei de ocazie să reflecte mai mult până a decide comiterea unor ș
astfel de fapte, riscul care le revine nu va mai fi oglindit de pierderea unei cantită i de bani, ț
sub forma plă ii unei amenzii, ci având un rol mult mai important i anume libertatea. ț ș
Evaziunea fiscală frauduloasă se exprima sub următoarele forme:
a)evaziunea tradițională, definită ca fiind sustragerea, unei păr i sau integrală, în ceea ce ț
prive te plata obligațiilor fiscale, fie prin constituirea i predarea unor documente ș ș
gre ite, fie prin neconstituirea documentelor in iate prin legisla ia în vigoare. ș ț ț
Evaziunea tradi ională, ca formă a evaziunii fiscale frauduloase, necesită existen a unor ț ț
metode din care enumerăm :
redactarea de declara ii false sau neredactarea acestora ț
diminuarea deliberată a încasărilor, având ca obiectiv reducerea TVA și a profitului
impozabil, prin realizarea încasări în numerar fără chitanțe și vânzări fără factură;
creșterea inten ionată a cheltuielilor pentru scăderea profitului impozabil; ț
crearea și comercializarea unor bunuri și servicii în mod clandestin;
derularea unor activități profesionale răsplătite în mod clandestin (la negru);
diminuări cu privire la valoarea reprezentând moșteniri primite și tranzacții cu bunuri
imobiliare;
b) evaziunea juridică, constă în ascunderea adevăratei naturi a unui contract (având ca
exemplu, transformarea unui contract de asociere într-un contract de muncă în mod ascuns,
beneficiarul acestuia ob inând unele avantaje cu privire la calitatea de salariat i invers), ț ș
pentru a se desprinde de anumite consecințe fiscale;
c) evaziunea contabilă este eviden iată de crearea unei eviden e contabile adevărate prin ț ț
utilizarea de documente false având în vedere cre terea cheltuielilor, reducerea veniturilor, a ș
profitului impozabil, în consecință, a obligațiilor fiscale datorate statului;
d) evaziunea prin evaluare, are in vedere diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea
amortismentelor și provizioanelor, în scopul deplasării profitului în viitor.
Domeniile în care frauda fiscală de ine un procent semnificativ sunt cele care vizează ț
activită i ter iare (serviciile i comer ul) i contruc iile, cu men ionarea că, dintre cele două , ț ț ș ț ș ț ț
primul loc revine activită ii de comer în cadrul activită ilor generatoare de economie ț ț ț
subterană.
În func ie de tipul de impozit , frauda fiscală spore te în principal la veniturile declarate ț ș
de către contribuabil, i anume a impozitului pe venitul global i al impozitului pe profit. ș ș
7

1.2 Cauze i efecte ale evaziunii fiscale în România ș
1.2.1 Considerente privind cauzele evaziunii fiscale

Pentru a garanta o anumită satisfacere privind tratarea cauzelor i efectelor evaziunii ș
fiscale am găsit necesară dezbaterea evaziunii fiscale ca un fenomen financiar, astfel fiind
îndeplinite condi iile de desfă urare ale unui fenomen, în elegerea modului de manifestare ț ș ț
având ca scop determinarea cauzelor precum i a efectelor care îl generează. ș
Putem afirma existen a unui numar mare de cauze ce au condus la apari ia evaziunii ț ț
fiscale. Aceste cauze sunt definite atât de teoreticieni cât i de practican ii din cadru fiscal, ș ț
astfel încât ele coincid cu modalită ile în care se exprimă fenomenul. ț
Plecând de la acest considerent găsim adecvat i necesar definirea, gruparea i analiza ș ș
cauzelor fenomenului evazionist
În primul rând se are în vedere abuzul sarcinilor fiscale, în special pentru unele tipuri de
contribuabili, abuz ce are însă drept argumente volumul evaziunii fiscale. În al doilea rând
trebuie precizată insuficien a privind educa ia cetă enească i educa ia contribuabililor din ț ț ț ș ț
punct de vedere fiscal.
O altă cauză privind amplificarea fenomenului evazionist este reprezentată de un sistem
legislativ incomplet i care prezintă o multitudine de imprecizii i ambiguită i, ceea ce ș ș ț
conduce încercarea contribuabilului de a se sustrage de la plata datoriilor fiscale legale.
Trebuie precizat de asemenea faptul că lipsa unui control bine sistematizat i înzestrat ș
cu un personal calificat, poate conduce la apari ia unor forme de mare amploare a ț
fenomenului evazionist.
O cauză ce de ine o importan ă deosebită este reprezentată de neexisten a unei ț ț ț
reglementări precisă, clară i unitară care să interzică acest fenomen. ș
Contribu ia pe care o atribuim identificării cauzelor evaziunii fiscale are în vedere : ț
clasificarea cauzelor evaziunii fiscale după natura lor
rela ia pe care o au cu contribuabilii sau cu aparatul fiscal;ț
În acest sens în func ie de natura lor cauzele evaziunii fiscale sunt : subiective și ț
obiective.
Am identificat o serie de cauze obiective după cum acestea sunt reflectate în: legislație,
economie sau în blocajele financiare. Altfel le-am grupat într-o altă clasă în func ie de ț
provenien a lor fa ă de contribuabil i aparatul fiscal. Am considerat necesară această ț ț ș
clasificare deoarece are în vedere o delimitare mai bună a cauzelor evaziunii fiscale de altele.
Având în vedere originea evaziunii fiscale, modalită ile de combatere a fenomenului ț
evazionist sunt mai eficace.
Apari ia i dependen a cauzelor: ț ș ț
Identificarea i înlăturarea cauzelor care depind de aparatul fiscal conduc la o reducere ș
a fenomenului evazionist.
În categoria cauzelor obiective am eviden iat : incoerența și instabilitatea legislativă, ț
instabilitatea economică și blocajele financiare. Legea fiscală solicită aparatului fiscal
propunerea unor măsuri de aclimatizare a procedeelor fiscale i de remediere a legisla iei, în ș ț
orice moment în care se sesizează dereglări ale sistemului fiscal.
specificul cauzelor subiective; în cadrul cauzelor subiective am pornit de la dezbaterea
influen ei pe care o are asupra fenomenului evazionist: economia subterană, spălarea ț
banilor, crima organizată, bancruta frauduloasă, dar i existen a paradisurilor fiscale. ș ț
8

Redactarea unor studii de fiscalitate având ca subiect modul de influen are al ț
factorilor subiectivi asupra fenomenului evazionist, ar avea ca rezultat identificarea i ș
aplicarea unor corec ii legislative sau a unor măsuri de înlăturare a cauzelor de către guvern. ț
De exemplu men ionăm măsurile de restric ie adoptate de Fran a ț ț ț în ceea ce prive te șluarea în
calcul de către contribuabili a paradisurilor fiscale ;
punerea la dispozi ia ‘profesioni tilor’ în fiscalitate a factorilor psihologici care ț ș
conduc la apari ia cauzelor de evaziune fiscală; ț
Fenomenul evazionist îndepline te însu irile de rațiune metodică umană: omul crează ș ș
metoda, adoptă calea, și foloseste forma de manifestare pentru a- i atinge scopul propus. ș
Avem certitudinea că, o mai bună programare a acțiunilor de inspecție fiscală dar și
publicitatea cazurilor finalizate, va avea ca efect renun area la realizarea unor fapte de ț
evaziune a unor poten iali evazioni ti. ț ș
capacitatea de asumare a riscului – cauza primară a evaziunii fiscale;
Privită din accepțiunea noastră, această cauză este definită printr-o dificultate majora în
ceea ce prive te luarea deciziei privind eludarea fiscala de către contribuabili. Capacitațea de ș
asumare a riscului are un rol esen ial în determinarea cuantumului sanc iunilor pentru actele ț ț
de evaziune fiscală având sarcina de a calma ‘motiva ia’ pentru evaziune. ț
modelul matematic de evaluare a capacității de risc a contribuabililor;
Prin decizia de introducere a unor noi impozite sau de modificare a cotei la cea
existen a, asumarea riscului poate fi determinată din punct de vedere matematic. Un ț
contribuabil î i asumă riscul în momentul în care rezultatul raportului cost/ profit, adică ș
sanc iune/venit scontat, este în favoarea evazionistului. Astfel asumarea riscului se poateț
determina pe baza modelului matematic prezentat anterior.
activitatea de inspecție – factor decisiv în identificarea cauzelor evaziunii și
„gestionarea” fenomenului evazionist;
Această activitate poate fi „apanajul” profesioniștilor, ei trebuind stimula i i încuraja i ț ș ț
în realizarea profesiei „Stăpânul învață sluga hoață” Introducerea dispozi iilor fiscale nu poate ț
fi facută de către amatori. Este necesară existen a unor persoane de specialitate, selectate pe ț
criterii de profesionalism i un management de specialitate, realizat de persoane cu învă ătură ș ț
i bine fundamentate. Putem spune că doar ac ionând astfel va avea loc aplicarea iș ț ș
respectarea legii corect i eficace. ș
existența corupției la aparatul fiscal;
Existența acestui fenomen de corup ie se transformă într-o cauză subiectivă de ț
evaziune fiscală și una demnă de a fi luată în considerare. Există numeroase cazuri în care
inspectorii au stimulat contribuabilii către fenomenul evazionist,în special atunci când prin
falsificarea eviden elor contabile se realizează restituiri de impozite i taxe de la buget . ț ș

1.2.2 Efecte ale evaziunii fiscale
Impozitele reprezintă prin prisma naturii lor precum i a destina iei lor clasică o ș ț
obliga ie normală fa ă de stat, suportată de cetă ean, pentru nevoile statului i pentru realizarea ț ț ț ș
dezvoltării generale a societă ii. Pe baza declara iei privind drepturile omului i cetă eanului ț ț ș ț
din 1789, sunt considerate sarcini generale ale statului urmatoarele: administra ia generală, ț
educa ia na ională, ocrotirea sănătă ii, apărarea na ională, ajutoare sociale pentru persoanele ț ț ț ț
defavorizate.
Impozitele reprezintă re inerea unei păr i din venitul sau din averea unor persoane ț ț
fizice sau juridice aflate la dispozi ia statului, având ca scop acoperirea cheltuielilor sale. ț
Impozitele i taxele prezintă numeroase func ii, men ionând în special func ia de bază a ș ț ț ț
alimentării bugetului de stat i nu în ultimul rând func iile sociale i politice, îndeplinite ș ț ș
uneori cu prioritate.
9

Pornind de la analiza func iilor impozitelor i taxelor, cât i a fenomenului de evaziune ț ș ș
fiscală, se constată ca fenomenul de evaziune fiscală determină o multitudine de efecte, i ș
anume:
efecte asupra formării veniturilor statului;
efecte economice;
efecte sociale;
efecte politice;
Efecte asupra formării veniturilor statului
Literatura de specialitate exprimă de cele mai multe ori obiectivele pe care statul
dore te să le ob ină prin perceperea de impozite i taxe, cât i prin politica financiară pe care oș ț ș ș
promovează. Acestea s-ar prezenta sub forma prosperită ii sociale, a siguran ei i a dreptă ii ț ț ș ț
sociale.
Efectele evaziunii fiscale sunt numeroase daca sunt privite dincolo de consecin a ț
imediată i evidentă a acesteia ( diminuarea veniturilor statului) din punctul de vedere al ș
rela iei i profundei influen ări pe care acestea ( veniturile statului) o au asupra modului înț ș ț
care orice stat democratic î i îndepline te func iile sale. ș ș ț
Reducerea mărimii veniturilor statului este influen ată pe cale directă i indispensabilă ț ș
de existen a fenomenului evazionist. Această consecin ă, i anume diminuarea veniturilor ț ț ș
statutului stabile te automat un buget de stat mai mic, ceea ce crează probleme privind ș
solicitarea de fonduri necesare statului pentru a- i îndeplinii obliga iile sale principale. ș ț
Existen a unei lipse de fonduri financiare, uneori puternică, conduce la aplicarea ț
singurei măsuri eficiente i cu efect de îndată, i anume, mărirea cotelor de impunere la ș ș
impozitele existente i chiar constituirea unor impozite i taxe noi. Această mărire a cotelor de ș ș
impunere conduce la cre terea presiunii fiscale, cre tere ce are pe lângă multe alte efecte, o ș ș
cre tere a rezisten ei la impozitare, deci o cre tere a ponderii privind fenomenul de evaziuneș ț ș
fiscală. Un fenomen de evaziune fiscala în cre tere are ca efect o diminuare i mai evidentă a ș ș
volumului veniturilor ce apar in statului. ț
Dispozitivul care poate anula aceste evenimente i fenomene economice neplacute ș
într-o economie are la bază reducerea ponderii fenomenului evazionist, reducere care conduce
la o cre tere a volumului veniturilor statului la acela i nivel de impozitare i sub influen a ș ș ș ț
aceleia i politici financiare. Existen a unui buget mai mare face posibilă îndeplinirea în ș ț
condi ii bune a func iilor ce îi revin statului, reducând nevoia suplimentară de fonduri de la ț ț
bugetul de stat.
Efecte economice ale fenomenului de evaziune fiscală

Pentru a îndeplini rolul i func iile statelor cu o economie de pia ă, structura bugetului ș ț ț
îndepline te un număr de func ii deosebit de importante. În primul rând bugetul de stat este ș ț
definit ca fiind un mijloc de asigurare în ceea ce prive te echilibrul general economic. În al ș
doilea rând bugetul statului este o cale pentru corectarea conjucturii economice. Pentru
îndeplinirea acestor func ii bugetul de stat are nevoie de un volum mare de venituri i în ț ș
special de un venit sigur. Dacă venitul estimat după care se realizează toate calculele în cadrul
Legii bugetului nu se transpune în realitate i venitul real este mult mai mic, statul nu va putea ș
să î i respecte obiectivele propuse.ș
Analizate din prisma contribuabilului, al rolului de asigurare a echilibrului economic
i al evoluării economiei într-o anumită direc ie stabilită, efectele fenomenului evazionist,ș ț
care într-o primă etapă mic orează semnificativ veniturile bugetului de stat, i totodată îi ș ș
diminuează puterea financiară a acestuia de care are nevoie, pot fi frac ionate astfel ț:
efecte asupra contribuabililor ce î i îndeplinesc obliga iile fiscale; ș ț
efecte asupra contribuabililor ce nu î i îndeplinesc obliga iile fiscale; ș ț
10

În situa ia unui nivel ridicat al presiunii fiscale, al cotelor de impozitare, se constată o ț
mare deosebire, pe plan economic, între contribuabili care î i îndeplinesc obliga iile fiscale i ș ț ș
cei care nu fac acest lucru. S-a remarcat faptul că la acela i procent din produsul intern brut, ș
sarcina fiscală este i mai dificil de suportat în cazul unui produs intern brut mai scazut ce ș
revine în medie pe locuitor.

Efecte sociale i politice ale fenomenului de evaziune fiscală ș
Sistemul fiscal prezintă încontinuu un compromis între nevoia de intrare de venituri i ș
grija privind echitatea socială, privind capacitatea de plată a fiecărui contribuabil. Sustragerea
de la plata obliga iilor fiscale constituie o ac iune gravă, deoarece fără aceste fonduri statul ț ț
nu î i poate finaliza sarcinile ce îi revin. Altfel spus bugetul de stat este un instrument deș
îndeplinire a unor obiective social-economice cu ajutorul subven iilor i al facilită ilor fiscale. ț ș ț
Bugetul de stat este apreciat ca fiind instrumentul de execu ie a unor obiective social- ț
economice cu ajutorul subven iilor i al facilită ilor fiscale. ț ș ț
Subven iile sunt efectuate atât prin cheltuielile directe realizate din resursele bugetare, ț
cât i prin abandonarea statului privind unele venituri cuvenite conform cadrului legislativ înș
vigoare. De aceste subven ii se pot bucura atât agen ii economici, cât i anumite clase sociale ț ț ș
care se apreciază a fi defavorizate i astfel având nevoie de aceste “ajutoare” financiare. ș
Prin acordarea facilită ilor fiscale se în elege adoptarea anumitor măsuri specifice prin ț ț
care să se realizeze ulterior stimularea activită ilor economice, să avantajeze faptele de interes ț
general sau regional, sau să favorizeze anumite clase sociale.Aceste măsuri sunt reprezentate
de scutiri, reduceri i amânări de la impozite, care sunt acordate de autoritatea publică atunci ș
când se urmare te efectuarea unor programe guvernamentale. Acordarea acestor avantaje ș
fiscale este realizată doar în situa ia în care există fonduri suficiente la bugetul de stat. ț
Un rol principal al sistemului fiscal este echitatea fiscală. Ea este foarte importantă
deoarece fiscalitatea i impozitele fiscale îl ating pe contribuabil în cel mai important interes ș
al lor i anume interesul banesc. Din acest considerent contribuabilii se găsesc foarte ș
“sensibili”la orice neregulă sau inechitate la care sunt supu i. ș
În situa ia unui nivel ridicat al presiunii fiscale, i în cazul în care însă i impozitele ț ș ș
sunt privite ca o inechitate sau chiar ca un amestec major al autorită ii publice în viata ț
particulară a contribuabililor, constatarea inechită ilor ce privesc aplicarea legisla iei pentru ț ț
to i, determină un numar mai mare de contribuabili să apeleze la ac iunile de sustragere de laț ț
plata obiga iilor fiscale. ț
Inechitatea pe care contribuabilii agen i economici români o resimt poate fi facută i ț ș
de politica statului de acordare a avantajelor fiscale pentru investitorii straini. În cazul în care
investitorii straini de in un volum mare de capital i dispun de o experien ă avansată în ț ș ț
domeniul managementului economic comparativ cu investitorii romani, ace tia au avantaj ș
mare în “competi ia” cu investitorii autohtoni. În situa ia în care statul ar mai adauga i unele ț ț ș
avantaje financiare pe lângă cele existente pentru investitorii străini, cazul agen ilor ț
economici români care ar dorii reinvestirea în economia românească ar fi foarte dificil.
Pe lângă ceilal i factori, fenomenul de evaziune fiscală condi ionează o neîncredere ț ț
evidentă a contribuabililor în puterile politice, în special în cele ce sunt raspunzătoare de
guvernarea respectivă.
În consecin a acest factor reprezentat de nemul umirea cetă enilor având în vedere ț ț ț
sentimentul de inechitate socială i economică, ce este amplificat de cre terea ponderii ș ș
politice, în special în ara noastră unde nivelul de trai i ponderea reală de cumparare de inute ț ș ț
de cetă eni sunt mult prea reduse. ț
11

Chiar dacă am prezentat efectele fenomenului evazionist diferen iat, de cele mai ț
multe ori aceste efecte pot conduce la rândul său alte efecte negative. De aici rezultă
importan a în ceea ce prive te stoparea sau diminuarea substan ială a fenomenului evazionist ț ș ț
pentru anularea acestor efecete negative.

CAPITOLUL 2
STUDIU DE CAZ PRIVIND EVAZIUNEA FISCALĂ DINTR-O ARĂ Ț
DEZVOLTATĂ VS O ARĂ EMERGENTĂ ( BELGIA VS ROMÂNIA ) Ț
În cadrul acestui capitol am tratat tematica evaziunii fiscale având drept instrument un
studiu comparativ privind evaziunea fiscală prezentă în cazul unei ări dezvoltate,precum ț
Belgia i o ară emergentă, respectiv România. ș ț
“Evaziunea fiscală este unul dintre capitolele de interes major , dintre cele mai studiate în
cadrul finan elor publice i în cadrul dreptului fiscal i financiar, atât de tehnicieni, fie ei ț ș ș
teoreticieni, fie practicieni, cât i de oamenii de rând, care manifestă interes pentru astfel de ș
domenii”3
Având în vedere nivelul evaziunii fiscale din aceste două ări, speciali tii din domeniu ț ș
considerau aceste două ări cu un grad de semnifica ie ridicat în evaluarea evaziunii fiscale ț ț
plecând de la clasamentele ob inute în func ie de nivelul de evaziune fiscală. ț ț
În clasamentul privind nivelul cel mai ridicat de evaziune fiscală, România ocupă locul
2, după Italia, în topul ărilor cu nivelul cel mai ridicat de evaziune fiscală, în vreme ce Belgia ț
este situată la polul opus al clasamentului, ocupând locul 2 în cadrul ărilor cu grad de ț
evaziune fiscală redus.
Pornind de la aceste motive, considerăm evaziunea fiscală, o problemă de actualitate
având un impact mai ales asupra României, care poate să efectueze tehnici de bune practici cu
privire la evaziunea fiscală ce se regăsesc în cazul Belgiei i implementarea unor măsuri ce ș
privesc demoralizarea unor asemenea comportamente a contribuabililor.
În ceea ce urmează vom prezenta, conform ambasadorului SUA în România, Mark
Gitenstein, faptul că “evaziunea fiscală este atât de întâlnită încât ar putea depă i valoric chiar ș
sumele alocate prin bugetul de stat. În plus, 42% dintre sumele impozitate sunt nedeclarate,
evaziunea în România reprezentând 14% din PIB, adică aproximativ 18 mld. euro. Astfel,
evaziunea rezultată din munca la negru ajunge la 6% din PIB, evaziunea din TVA la 3.6 % din
PIB, în timp ce veniturile ilegale realizate de popula ie (ex:cazare nefiscalicată) reprezintă ț
doar 0.8% din PIB.” 4
Oricare ar fi modalitatea de adoptare, evaziunea fiscală are un impact major asupra
dezvoltării unei ări prin apari ia unor serii de dezechilibre la nivel macroeconomic. ț ț
Analiza fenomenului de evaziune fiscală are o semnifica ie importantă în determinarea ț
nivelului de dezvoltare în diverse domenii al unei tări. Prin studierea cauzelor care conduc la
3 Dan Moraru, Finanțe Publice și Evaziune fiscală, Ed. Economică, 2008, pag. 455
4 http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/pentru-week-end-rmania-pe-locul-doi-in-ue-27-din-punct-de-vedere-al-ponderei-
economiei-negre.html
12

apari ia fenomenului de evaziune fiscală, dar i prin realizarea unei compara ii a acestuia în ț ș ț
două ări total diferite din punct de vedere cultural, moral, tehnologic, se pot crea procedee ț
noi de combatere pentru o ară mai pu in dezvoltată, precum România. ț ț
Ca procedeu de analiză am utilizat metoda studiului comparativ. În prima parte a
capitolului, am studiat cauzele ce au produs apari ia evaziunii fiscale, prin prezentarea unor ț
date empirice la nivelul ambelor ări, Belgia i România. În ultima parte, am redactat un ț ș
număr de solu ii, de care România , urmând pe cât posibil modelul Belgian pentru a combate ț
evaziunea fiscală, urmând, pe cât se poate, modelul Belgiei.

Pentru a în elege corect fenomenul de evaziune, pentru dimensionarea în mod ț
semnificativ a fenomenului evazionist, cât i pentru identificarea i aplicarea măsurilor ș ș
necesare pentru combaterea evaziunii fiscale este esen ială cunoa terea cauzelor care l-au ț ș
produs.

2.1 O cauză “măsurabilă” a evaziunii fiscale- cotele de impozitare

Între cotele de impozitare i fenomenul de evaziune fiscală se poate fixa o rela ie ș ț
limpede, numerică. De exemplu, se poate măsura cu cât se modifică marimea evaziunii fiscale
în situa ia unei cre teri a cotei de impozitare a veniturilor cu x %. ț ș
Există o în iruire de taxe i impozite, reprezentând componente majore în sistemul ș ș
bugetului de stat, ca de exemplu:
Taxele de consum
Taxa de mediu
Impozitul pe venit
Taxa pe valoarea adăugată i accize ș
Taxele rezultate din tranzac iile economice ț
Contribu iile sociale. ț
Este important ca impozitarea acestor obiecte să aibă loc, constituind baza principală în
formarea veniturilor bugetelor de stat. Componen a sistemului fiscal belgian privind veniturile ț
bugetare dobândite prin impozitare nu a suferit nici o modificare din 2000. O schimbare s-a
produs însă la nivelul veniturilor bugetare constituite prin impozitarea veniturilor, în ultimii
zece ani, ele scăzând de la 13% din PIB la 12.2%.
Pornind de la gradul ridicat de dezvoltare al Belgiei, cea mai importantă contribu ie din ț
veniturile bugetare este reprezentată de taxele directe, ce în 2009 aveau o pondere de 36.7%.
În opozi ie se situează veniturile provenite din impozitele indirecte cu un procent de 29.9% , ț
cota de impozitare ocupând a doua pozi ie în cotele cele mai scăzute din Uniunea Europeană. ț
Începând cu anul 2003, reforma fiscală a condus la diminuarea impozitelor pe venit i, ș
prin urmare, i a bazei de impozitare în cazul contribu iilor sociale. Chiar dacă Belgia este ș ț
considerată o ară cu o evaziune fiscală scazută, aceasta este una dintre ările care aplică cele ț ț
mai mari taxe i impozite din Uniunea Europeană împreună cu ări precum ș ț : Frana, Austria iț ș
Italia. Ca urmare a reducerii economice, nivelul taxelor a cunoscut o scădere de 0.9 procente,
această reducere nu a avut însă nici o influen ă, Belgia reprezentând a treia ara care de ine ț ț ț
cele mai mari taxe i impozite din Uniunea Europeană, după Danemarca i Suedia. ș ș
“Ca un paradox, în România, rata taxelor i a impozitelor în raport cu PIB-ul este de ș
doar 27.0%, cu 9 puncte procentuale mai mică decât media la nivelul UE, însă chiar i a a, ș ș
România se află în topul celor mai evazioniste ări. (scrii pagina si cartea ca nota de subsol). ț
Mai mult decât atât, România are cele mai mici taxe i impozite din UE după Latvia, ș
comparabile doar cu cele din Slovacia (28.8%) i Bulgaria (28.9%). Pe de cealaltă parte, fiind ș
o ară în curs de dezvoltare, România se află pe a 9-a pozi ie în Uniunea Europeană pentruț ț
13

nivelul ridicat al impozitelor indirecte, acestea reprezentând 40.9% din totalul taxelor, în timp
ce, la nivel european, media este de 37.7%.” 5
2.1.1 Influen a taxelelor de consum asupra evaziunii fiscale între 2000 i 2009 ț ș (România
vs. Belgia)

Tabel 1 T axele pe consum – România vs. Belgia 2009-2013
România
GDP %Belgia
GDP %
200917.9 22.3
201017.8 22.4
201118.0 22.0
201217.7 21.2
201316.9 20.9
Sursa: Adaptare proprie conform datelor din Eurostat, T axation Trends in the European Union, 2011
Grafic 1
200920102011201220130%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Taxele pe consum 2009-2013
Belgia
R omania
Conform datelor prezentate atât în tabel cât i în diagrama realizată pe baza acestuia, ș
pentru anii 2009-2013, chiar dacă ponderea taxelor indirecte în PIB din Romania este
relativ crescută, acestea nu sunt mai mari decât cele din Belgia.
În România cre terea taxei pe valoarea adăugată de la 19 % la 24% pe timp de criză, a ș
avut ca i efect cre terea infla iei, cre terea pre urilor pentru combustibili i, în consecin ă ș ș ț ș ț ș ț
o puternică evaziune fiscală.
5 Eurostat, T axation Trends in the European Union, 2011, pag. 158-162, 238-242
14

În anul 2013, Belgia a cunoscut o scădere cu privire la rata taxelor de consum, prin
urmare, la 20.9 % reprezentând doar media europeană. Spre deosebire de celelalte tări din
Uniunea Europeana, în Belgia taxa pe valoarea adaugată i accizele au ponderea cea mai ș
mică din Produsul Intern Brut ( PIB) : 7% respectiv 2,1%.
Comparativ, în România rata taxelor de consum se află în apropierea mediei europene,
acest argument fiind apreciat exagerat pentru o ară incomplet dezvoltată, cum este ț
România. Prin urmare, se poate cauta o explica ie cu privire la nivelul ridicat al evaziunii ț
fiscale.

Tabel 2 Indicatori ai evaziunii fiscale în consum în anii 2010-2013 (Belgia vs. România)
TaraCCS
%CC
%
PIBGrad
colectare
TVA%Rata medie
a TVA
(% din
totalul net)TVA
lipsa
(% PIB)Grad
colectare
accizeRata
medie a
accizelor
( % din
totalul
net)Accize
lipsa
( %
PIB)
Romania47.434.557.117.07.815.8208.514.1
Belgia39.024.963.217.15.038.4113.13.9
Sursa: Adaptare proprie conform datelor din Eurostat, T axation Trends in the European Union
S-a demonstrat existen a unor indicatori care măsoară nivelul evaziunii fiscale produsă ț
de taxele de consum i anume: ș
CCS – Concealed Consumption Share sau Cota de consum ascunsă fiind unul
dintre cel mai importan i indicatori ai economiei subterane; ț
VAT compliance rate sau Gradul de colectare a TVA;
Missing VAT sau TVA care lipse te; ș
Pe baza tabelului 2 observăm un nivel ridicat al CCS pentru România ( 47.4)
comparativ cu Belgia unde valoarea CCS este de 39%, ceea ce reflectă o economie subterană
mult mai puternică în România. Referitor la gradul de colectare a TVA se observă un nivel
mult mai scăzut în România comparativ cu Belgia, precum i un nivel scăzut al colectării ș
accizelor.
Conform studiilor în România , nivelul colectării accizelor este al treilea cel mai mic
din Europa, după ări precum Turcia i Portugalia, acest lucru datorându-se taxelor pe consum ț ș
foarte ridicate.
2.1.2. Influen a impozitelor pe profit asupra evaziunii fiscale între anii 2005 i 2013 ț ș
(România vs. Belgia )

Pornind de la impozitul pe venit, în tările dezvoltate, precum Belgia, există numeroase
procedee complexe, prin care utilizând tehnici matematice elaborate se poate ob ine o mărire ț
a gradului de colectare, fără a extinde baza de impozitare prea mult i fără a încărca exagerat ș
popula ia. De exemplu, în unele tari vestice nu se realizează impozitarea veniturilor scăzute, ț
astfel se poate trece la fixarea unor diverse obiective sociale si politice .
Tabel 3 Structura în PIB a impozitelor pe venit în Belgia i România, între 2009-2013 ș
15

AnRomania GDP% Belgia GDP%
2009 2.3 12.9
2010 2.8 12.4
2011 3.2 12.3
2012 3.4 12.6
2013 3.5 12.2
Sursa: Adaptare proprie conform datelor din Eurostat, Taxation Trends in the European Union, 2013
Grafic 2
2009201020112012201302468101214Structura în PIB a impozitelor pe venit
R omania GDP%
Belgia GDP%
Tabel 4 Gradul de colectare a impozitelor pe venit în Belgia între 2009 i 2013 ș
AnGrad de colectare a
impozitului pe venit
(%)Rata efectiva a colectarii
impozitului pe profit (%)
2009 71.27 24.99
2010 69.06 25.25
2011 68.74 25.95
2012 67.66 26.34
2013 70.15 25.38
Sursa: siteul www. europa.eu.int
Grafic 3
16

2009201020112012201301020304050607080Gradul de colectare a impozitelor pe venit în Belgia
Grad colectare a
impozitului pe venit
(%)
R ata efectiva a
colectarii impozitului
pe profit (%)
Pornind de la datele prezentate în Tabelul 3 i Tabelul 4 i eviden iate în diagramele ș ș ț
aferente, putem constata un grad ridicat de colectare a impozitelor pe venit în cazul Belgiei,
comparativ cu România unde impozitele pe venit sunt mai mici. În plus , Belgia are unul
dintre cele mai importante PIT-uri ( personal income tax) din Uniunea Europeană, în principal
datorită ratelor foarte mari în combina ie cu o progresivitate ridicată a programului PIT, cu ț
taxa adi ională de municipiu de aproximativ 7% i cu a a-zisul ț ș ș “ comision de austeritate” ,
care fluctuează de la an la an. Cu toate astea pentru impulsionarea contribuabililor la plata
obliga iilor către stat, în Belgia sistemul fiscal se bazează pe o succesiune de exenorări, ț
credite i deduceri fiscale, care diminuează în mod semnificativ datoriile fiscale, la niveluri ș
mai convenabile. Putem lua ca exemplu existen a unor exonerări care se utilizează având în ț
vedere situa ia unei familii, dar si alte cauze, a a fiind explicată men inerea unui nivel de ț ș ț
colectare important la nivelul impozitelor pe venit.

Tabel 5 O analiză de senzitivitate în cazul Belgiei (2002): gradul de achitare a impozitelor
i contribu iilor sociale în func ie de calitatea venituluiș ț ț
Tipul venitului Gradul de plata a
impozitelor ( %)Gradul de plata a
contributiilor sociale (%)
Mare 66.9 70.1
Mediu 70.1 69.4
Mic 56.2 70.3
Adaptare proprie conform datelor din Eurostat, Taxation Trends in the European Union

Grafic 4
17

MareMediu Mic01020304050607080Analiză de sensibilitate în cadrul Belgiei
Gradul de plata a
impozitelor ( %)
Gradul de plata a
contributiilor sociale
(%)

Datele din Tabelul 5 i reflectate în diagrama realizată, eviden iază faptul că persoanele ș ț
cu un venit mediu î i onorează cel mai bine obliga iile fiscale, urmând cei cu venituri mari i ș ț ș
mici. Se poate constata însă i faptul că nivelul de colectare al contribu iilor sociale este mai ș ț
mare în cazul contribuabililor cu venit mic, ceea ce ar putea face referire la morala
contribuabililor privind veniturile i clasa sociala a acestora. Putem spune astfel că persoanele ș
cu veniturile cele mai mici sunt cele mai interesate de obliga iile sociale ale statului, respectiv ț
de colectare cât mai eficientă a contribu iilor sociale ț.
2.1.3. Impactul contribu iilor sociale asupra evaziunii fiscale între 2009 i 2013(România vs. ț ș
Belgia)
Tabel 6 Contribu iile sociale asupra evaziunii fiscale între 2009-2013 ț
România (% GDP) Belgia (%GDP)
2009 8.4 13.7
2010 8.4 13.5
2011 8.5 13.7
2012 8.7 14.0
2013 9.0 14.5
Sursa: Adaptare proprie conform datelor din Eurostat, Taxation Trends in the European Union, 2013.
Grafic 5
18

200920102011201220130510152025Contribu iile sociale 2009-2013 ț
Belgia (%GDP)
R omania (% GDP)
Pe baza tabelului 6 i a graficului 5 putem observa din nou ,o pondere scăzută a ș
contribu iilor sociale în PIB în România comparativ cu Belgia, gradul de colectare ramânând ț
scăzut.
Tabel 7 Gradul de colectare a impozitelor pe venit în Belgia între 2008 și
2012
AnSSC Compliance (%) SSC theoretical effective
rate(%)
2008 68.14 10.89
2009 67.94 10.89
2010 68.53 10.88
2011 70.83 10.87
2012 69.37 10.88
Sursa: siteul www. europa.eu.int

Grafic 6
19

200820092010201120120102030405060708090Gradul de colectare a impozitului pe venit în Belgia
SSC theoretical
effective rate(%)
SSC Compliance (%)
Analizând datele din Tabelul 7 se poate sesiza faptul că schimbările în gradul de colectare
al asigurărilor sociale în Belgia sunt foarte reduse, aproape inexistente, în compara ie cu ț
gradul de colectare ce prive te impozitele pe venit . ș
Acest fapt rezultă în principal din modificarea PIT-ului mult mai rapidă spre deosebire de
contribu iile sociale ( SSC- Social Security Contributions ), ceea ce determină o povară a ț
contribuabililor în asimilarea de noi taxe.
În urma studiilor realizate asupra SSC i PIT pe parcursul mai multor ani, s-a dovedit că în ș
ările în curs de dezvoltare, cum este i România, nivelul de colectare a PIT i SSC este multț ș ș
mai scăzut ( până la 40%), în compara ie cu ările dezvoltate, unde nivelul acestora poate ț ț
atinge 70 %, cazul Belgiei.
2.2 Descrierea efectelor evaziunii fiscale pe baza studiului analizat.

Pornind de la funcțiile impozitelor și taxelor, în legatură cu fenomenul de evaziune
fiscală, se pot remarca mai multe tipuri de efecte, astfel:
1) efecte asupra formării veniturilor statului;
2) efecte economice;
3) efecte sociale;
4) efecte politice
2.2.1. Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului

Este cunoscut faptul că prin evaziunea fiscală este îngreunată eficien a guvernului. În ț
momentul când vorbim despre efectul fenomenului evazionist asupra formării veniturilor
trebuie să precizăm în special faptul că un grad mai ridicat al evaziunii fiscale va conduce la
un consum mai important de resurse de către stat în scopul recuperării fondurilor “ furate” ,
ceea ce reprezintă o pierdere semnificativă pentru societate. Este considerată pierdere
deoarece putea fi posibilă investirea banilor în proiecte benefice oamenilor .
Pe lângă cre terea consumului de resurse, fenomenul de evaziune fiscală conduce în ș
formă directă i obligatorie la scăderea volumului de venituri ale statului. Această scădere ș
determinând un buget de stat mai mic, ce nu poate îmbrăca crearea de fonduri financiare de
care statul are nevoie pentru realizarea func iilor de bază. În acest caz, autorită ile statale ț ț
trebuie sa adopte unele măsuri cu efect imediat cum ar fi: o cre tere a cotelor de impunere la ș
impozitele care existp deja si chiar crearea de impozite i taxe noi. ș
20

Acest lucru generează o cre tere a presiunii fiscale, care de asemenea va provoca o ș
cre tere a împotrivirii la impozitare i a fenomenului evazionist.ș ș
Se produce un cerc vicios, din care se poate ieși, dacă se reduce semnificativ fenomenul
evaziunii fiscale și, implicit, se reduce volumul de venituri ce se sustrag de la bugetul de stat.
O reducere a fenomenului de evaziune fiscală provoacă în mod automat o cre tere a ș
veniturilor statului, urmărind un nivel de impozitare neschimbat i o politică fiscală constantă. ș
În situa ia în care fondurile necesare statului sunt ob inute, acestea fiind certe i primite ț ț ș
la timp, este posibilă aplicarea măsurii de reducere a cotei de impunere.
Se remarcă faptul că fenomenul de evaziune fiscală are o influen ă negativă asupra ț
veniturilor statului prin două dispozitive:unul direct, care prin acte de evaziune fiscală
privează direct bugetul de stat de o parte a veniturilor ce i se cuvin, prin neplata datoriilor
fiscale;un altul indirect, prin impulsionarea administrației centrale în a mării cotele de
impozitare și implicit creșterea presiunii fiscale, rezisten a la impozitare și ponderea ț
fenomenului de evaziune fiscală.
De altfel, necolectarea i nevarsarea în timp real a sumelor cuvenite bugetului de stat ș
influen ează negativ execu ia bugetară. În această situ ie au loc importante dezechilibre ale ț ț ț
bugetului de stat, privind nivelul adevărat al veniturilor i nivelul stabilit al cheltuielilor.În ș
această manieră apare deficitul bugetar, pentru care Ministerul Economiei i Finan elor ș ț
trebuie să incheie împrumuturi atât interne cât i externe pentru finan area i refinan area ș ț ș ț
deficitelor bugetare existente. Apari ia acestor deficite i intensificarea lor este deseori ț ș
provocată de existen a i volumul fenomenului de evaziune fiscală. ț ș
Bugetul României pierde in fiecare zi 45 de milioane de euro. Din 2007, de la aderarea
la Uniunea Europeană, observăm ca bugetul României a cunoscut o pierdere din cauza
evaziunii fiscale de aproape 100 de miliarde de euro. În acest moment evaziunea fiscală
atinge cel putin 15 miliarde de euro, în situa ia în care doar sec iunea reprezentată de ț ț
fraudarea TVA la cumpărările intracomunitare datorită reglementarii necorespunzătoare a
legilor reprezintă 3,3% din PIB, aproape patru miliarde de euro. În cea mai mare parte
evaziunea fiscală este reprezentată de fraudarea bugetului de stat în comer ul cu alimente. ț
În sectorul alimentar, în special în industria panifica iei, se înscriu cele mai ț
semnificative cote, ce trec de 70% . După afirma iile jucatorilor din piată, nivelul ar fi si mai ț
ridicat si ar depă ii de 90% în aceast domeniu. ș
Pe baza acestor procente putem observa clar faptul că fenomenul evazionist are un
efect distrugător asupra economiei. Un exemplu în România ar fi alungarea de-a lungul
timpului a importan i inverstitori i mari companii precum Dole,Shell ,care s-au retras de pe ț ș
pia ă când i-au dat seama că impozitele si taxele nu erau plătite de către firme în mod egal.ț ș
2.2.2 Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală

În urma unor studii s-a constatat ineficien a taxelor din punct de vedere economic. Acest ț
considerent semnifică faptul că, în anumite situa ii, fenomenul de evaziune fiscală poate avea ț
o influen ă pozitivă asupra economiei. ț
Teoria economică indică faptul că din moment ce taxele operează prin cresterea
pre urilor unor bunuri, consumul total scade atunci când taxele cresc,ducând astfel la oț
încetinire a activită ii economice. ț
Un considerent principal în avantajul taxelor este incapabilitatea firmelor private de a
atribuii resurse semnificative pentru asigurarea bunurilor comune cum ar fi drumuri,utilită i ț
sau alte proiecte de infrastructură, astfel că guvernul strânge taxe pentru a realiza el asigurarea
acestor bunuri societă ii prin redistribuirea veniturilor. ț
21

Legisla ia de bază a economiei reflectă faptul că printr-o absen a a guvernului, ț ț
companiile private ar realiza chiar ele asigurarea acestor bunuri într-o formă i mai eficientă ș
deoarece nu ar mai fi “încurcate” de taxe i birocra ia guvernamentală. ș ț
În cazul produselor de bază, pre urile sunt supuse unei evaziuni fiscale voluminoase. În ț
situa ia în care autorită ile ar lua atitudine, pre urile produselor de larg consum ar cunoa te ț ț ț ș
imediat o cre tere. A a supravie uiesc to i românii , cu largul concurs al evazioni tilor care ș ș ț ț ș
produc la negru sau vând produse i servicii nefiscalizate. ș
Pentru realizarea atribu iilor sale, atât în Belgia cât i în România, bugetul de stat are ț ș
nevoie de un nivel al veniturilor crescut i în special venituri sigure i la termenele precizate. ș ș
În situa ia în care veniturile bugetare sunt mai mici, bugetul de stat nu mai de ine ț ț
puterea financiară necesară pentru realizarea obiectivelor propuse .
Efectele fenomenului de evaziune fiscală mic orează substan ial veniturile bugetului de ș ț
stat și, totodată, diminuează puterea financiară de care are nevoie acesta. Efectele pot fi atât
asupra contribuabililor ce își respectă obligațiile fiscale, cât și asupra celor care nu își respectă
obligațiile fiscale.
Ca urmare directă a păstrării unei nivel ridicat al fiscalități sau a creșterii acesteia, apare
scăderea veniturilor, ce rămân la dispoziția persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea
consumului personal. Contribuabili care repartizează la buget mare parte a veniturilor lor sub
formă de impozite și taxe sunt priva i de mijloace financiare, pentru a-și prelungi activitatea în ț
întru-un cadru adecvat.
Programele de subvenționare și ajutorare de către stat a acelor contribuabili care au de,
îndurat în modul că nu încasează subvențiile sau le încasează la cote scăzute și cu întârziere.
Aceasta determină o dereglare periculoasă sau întreruperea activității a unor agenți
economici, caz în care se pot provoca dezechilibre la nivelul economiei naționale.
În altă situa ie, un volum mic de venituri, ce ajung la bugetul de stat, determină păstrarea ț
unor cote de impozitare mari sau chiar creșterea unora dintre ele.
Pentru agenții economici, care nu-și îndeplinesc datoriile fiscale, influența este în scopul
dobândirii unor venituri mari la dispoziția lor, care nu pot fi incluse în circuitul economic,
pentru că se va ajunge la identificarea evaziunii fiscale. Aceste venituri vor fi înregistrare în
conturi bancare secrete sau vor intra în economia subterană, sus inând în acest fel evaziunea ț
fiscală.
Un mod de evaziune fiscală cu repercusiuni asupra economiei foarte utilizată în
România este reprezentat de cel al salariilor “în plic”.Prin acest mod firmele î i achită ș
angajatii în două moduri. O parte a salariului este trecută în cartea de muncă, pentru care se
plătesc impozite la bugetul de stat, iar o parte rămânând nedescoperită, constituindu-se astfel
evaziune fiscală.
România înregistrează i în momentul de fa ă al doilea cel mai mic salariu minim pe ș ț
economie din Uniunea Europeană, primul salariu fiind înregistrat în Bulgaria, chiar dacă a
atins cea mai mare avansare din Uniunea Europeamă, de 95%, pe parcursul ultimilor apte ș
ani, conform informa iilor din Eurostat. Paralela facută de Eurostat are în vedere nivelul ț
salariului minim lunar de 1 ianuarie 2008 i ianuarie 2015. ș
Reflectat în moneda locală, România a înregistrat cel mai semnificativ avans
procentual al salariului minim, de 95% , de la 500 de lei la 975 de lei. În clasament, după
România urmează Bulgaria, cu o avansare de 64%, Slovacia i Letonia cu cre teri de 58%, ș ș
respectiv 57%.Exprimat în Euro, salariul minim pe economie din România a crescut din 2008
până în momentul actual, de la 139 euro la 218 euro, înregistrând a treia cre tere procentuală ș
din Uniunea Europeană. În func ie de aceste principii, România se găse te la egalitate cu ț ș
Letonia având în vedere avansul procentual, ară unde salariul a crescut de la 230 euro la 360 ț
europe

22

În fruntea clasamentului se află Bulgaria cu un salariu minim lunar care a înregistrat o
cre tere de la 112 euro la 184 de euro, pe perioada analizată, continuând cu Slovacia, care aș
cunoscut o cre tere de 58%, de la 241 de euro la 380 de euro. ș
Unica ară al cărui salariu minim pe economie a înregistrat o scădere, a fost Grecia, cuț
un declin de 14%, de la 794 de euro la 684 de euro pe lună.
Începând cu ianuarie 2015, salariul minim lunar din zece state UE se găse te sub 500 de ș
euro pe luna, cum ar fi în fiind Bulgaria (184 euro), România (218 euro), Lituania (300 euro),
Cehia (332 euro), Ungaria (333 euro), Letonia (360 euro), Slovacia (380 euro), Estonia (390
euro), Croatia (396 euro) si Polonia (410 euro).Un nivel mai ridicat al salariului minim lunar
se găse te în Luxemburg (1.923 euro), Olanda (1502 euro), Belgia (1502 euro), Germania ș
(1473 euro), Irlanda (1.462 euro), Franta (1.458 euro) i Marea Britanie (1.379 euro). ș
2.2.3. Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală

Sustragerea de la plata impozitelor reprezintă un act foarte grav, care are ca i ș
consecin ă scăderea veniturilor de la bugetul de stat și în acest caz statul ne mai putând sa î i ț ș
realizeze funcțiile și sarcinile sale. Bugetul de stat reprezintă un instrument de realizare a unor
scopuri social-economice, pe calea subvențiilor și a facilităților fiscale.
Subvențiile se determină atât prin intermediul cheltuielilor directe, realizate din resurse
bugetare, cât și prin intermediul abandonării statului cu privire la unele venituri bugetare.
Conferirea de facilități fiscale are în vedere aplicarea unor măsuri care să încurajeze
unele activități economice (scutiri, reduceri, amânări, reeșalonări).
Acestea se efectuează numai în situa ia în carese află fonduri îndestulătoare la bugetul ț
de stat. În cazul unei evaziunii fiscale semnificative, bugetul de stat se diminuează, astfel
aceste programe guvernamentale nu vor mai pot fi finalizate.
Astfel, nemul umirea ce vizează rezultatul evaziunii fiscale a mijloacelor bugetare ț
indispensabile pentru avansarea unor programe guvernamentale de interes general sau local
(privind sprijinirea unor clase sociale dezavantajate, privind acordarea beneficiilor fiscale și a
ajutorului financiar direct altor clase care au nevoie de sprijinul financiar al statului ), poate
avea ca efect cauze sociale periculoase, cum ar fi: scăderea standardului de viață al claselor
sociale care nu beneficiază de ajutorul statului, scăderea standardelor privind nivelul de
educație și sănătate a populației, sau chiar poate duce la apari ia unor acte de protest și grave ț
îngrijorări privind populația.
Cu privire la cheltuielile pentru asisten a socială, în România acestea sunt considerate a ț
fi unele dintre cele mai mici din Europa,de inând un procent de doar doar 14% din PIB, ț
media europeană fiind de 27%. Constatăm aici că ne aflăm cu mult sub această medie, sub
noi aflându-se doar statele baltice. La celălalt pol se află Belgia ,unde asisten a socială are ț
natură privată, dar i cu finan are de la guvern i de la comunitatea locală. Procentul atribuit ș ț ș
pentru asisten a socială este de 30,1% din PIB ,cel mai mare din Europa. ț
În România procentul pentru ajutoarele pentru somaj reprezintă 3% din PIB,media
europeană fiind de 5,6%. Prin contrast, Belgia alocă peste 11% pentru aceste cheltuieli.
În România multe ajutoare sociale sunt date fraudulos, iar ele sunt atât de mici încât
retragerea lor nu înseamnă economii reale pentru buget. Un studiu al Direc iei de Inspec ie ț ț
Socială din cadrul Ministerului Muncii arată faptul că un procent de 25% din ajutoarele
sociale acordate în ară sunt sub formă de venit minim garantat sunt ilegale. ț
Putem spune deci că i fenomenul de evaziune fiscală este răspunzător pentru diferen ele ș ț
atât de mari dintre aceste procente. Banii care ar putea fi folosi i pentru proiecte sociale sunt ț
“pierdu i” fără a mai putea fi recupera i vreodată. ț ț
23

2.2.4 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală

În Romania,după Decembrie 1989, toate campaniile electorale s-au bazat pe lupta
împotriva corupției, a economiei subterane, a fenomenului de evaziune fiscală, pentru
asigurarea supremației legii.
În cazul existenței unei evaziunii fiscale ridicate, în economia românească apare o
îndoială semnificativă a contribuabililor în puterile politice și mai ales în cele aflate la
guvernare. Acest factor de insatisfac ie a oamenilor este determinat de sentimentul de ț
inechități sociale și economice, ce sunt determinate și accentuate de evaziunea fiscală ridicată,
având o importanță semnificativă pentru evoluția sistemului politic din țara noastră.
Pornind de la aspectele eviden iate în acest capitol derivă importanța majoră a faptului ț
că fenomenul de evaziune fiscală trebuie riguros mic orat, pentru a îndepărta acest ir de ș ș
efecte negative.
În România cea mai mare dificultate o înfă i ează măsurile de fiscalitate comunicate de ț ș
pe o zi pe alta prin ordonan e de guvern. Dacă privim asupra ultimilor zece ani, nu există o ț
lege fiscală care să ajungă prin Parlament. De asemenea evaziunea fiscală este cauzată i de ș
haosul de pe scena politică îmbinat cu neincrederea cu îndoiala popula iei i cu un cadru ț ș
legislativ ce prezintă mari lacune i omisiuni. ș
În statul belgian, sistemul este în totalitate diferit. Deoarece a fost o monarhie,Belgia a
fost foarte rar inclusă în scandaluri politice, acest lucru conducând la o încredere mai mare a
cetă enilor în sistemul politic. În plus comparativ cu legile noastre, legisla ia Belgiei esteț ț
foarte corect aplicată i îndeplinită de to i agen ii economici. ș ț ț
Precizăm faptul că între România i Belgia operează Conventia pentru ocolirea dublei ș
impuneri i prevenirea evaziunii fiscale având în vedere impozitele pe venit i pe capital, ș ș
semnată de cele două părti în Martie l996 i ratificată de partea romană în luna Octombrie ș
1996.
Pentru eviden ierea concretă a efectelor evaziunii fiscale voi cita în continuare o situa ie ț ț
prezentată conform Mediafax.ro ,foarte mediatizată din România care are în centrul discu iilor ț
această temă foarte controversată.
“Sunt vizate 20 de firme specializate în depozitarea și vânzarea de medicamente, care,
potrivit anchetatorilor, s-ar fi sustras de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat.
In urma cercetărilor s-a stabilit faptul că, în perioada anilor 2013-2014, reprezentanții
societăților comerciale implicate ar fi creat circuite fictive pentru introducerea în lanțul legal a
unor medicamente cu valoare mare de piață utilizate în tratamentele unor boli grave, precum
cancer, hepatită, diabet, procurate la negru de pe piața internă sau comunitară. De asemenea,
s-a mai stabilit că, prin intermediul societăților implicate ar fi fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 5 milioane de euro) către persoanele vizate din circuitul infracțional, iar
banii astfel obținuți fiind reintroduși în circuitul ilicit prin transferuri bancare și contracte de
împrumut fictive"
Prejudiciul cauzat bugetului de stat, stabilit cu sprijinul specialiștilor Direcției Generale
Antifraudă Fiscală, este de peste 3 milioane de euro.
Dacă vom da o simplă căutare pe Google despre evaziunea fiscala în România rezultatele
vor fi destul de îngrijoratoare. Cazuri grave de evaziune fiscală in domenii importante de
maxim interes din tara noastră vor fi afi ate imediat in fata noastră. Dacă in schimb căutăm ș
informa ii despre evaziunea fiscală din Belgia, cele mai multe rezultate vor fi despre un ț
individ, Fabian Thylmann,care se pare că ar fi facut evaziune fiscală prin intermediul afacerii
lui cu fimule e erotice pe internet. ț În decembrie 2012 a fost în mijlocul unui scandal, fiind
extrădat din Belgia în Germania, cu suspiciunea de evaziune fiscală pentru profiturile de 60 de
milioane de lire sterline anual . Din rezultatele Google se pare că acesta ar fi cel mai “grav”
caz de evaziune fiscală din Belgia,în timp ce în România evaziunea fiscală se întinde din
mediul politic până în spitale.
24

2.3 Solu ii pentru combaterea evaziunii fiscale. ț

2.3.1 Măsuri legislative de combatere a evaziunii fiscale

Pentru stabilirea i punerea în func iune a celor mai bune metode de prevenire i ș ț ș
combatere a evaziunii fiscale este necesar în prim plan identificarea cauzelor ce produc acest
fenomen, precum i efectele sociale, economice i politice produse de acesta. ș ș
Eficien a procedeului de stopare sau cel pu in de restrângere a fenomenului evazionist ț ț
rezidă din puterea de a exclude cauzele ce produc sau pot avantaja lucrurile respective i nu în ș
excluderea efectelor acestui fenomen.
Plecând de la cunoa terea cauzelor fenomenului de evaziune fiscală, cea mai importantă ș
modalitate de combatere a acestuia se realizează prin intermediul unor măsuri legislative
(instrumente de lucru), astfel fiind create :
Legea nr. 241/2005, publicată în Monitorul Oficial nr.672/27.07.2005, reprezentând
prevenirea i combaterea evaziunii fiscale; ș
Legea nr.161/2003, reprezentând măsuri privind asigurarea în mediul afacerilor,
informarea i penalizarea corup iei; ș ț
Prima parte a Legii nr.241/2005 define te termenul de evaziune fiscală i fixează ș ș
obliga iile fiecărui contribuabil în func ie de tipul de activitate desfă urat, pemanente sau ț ț ș
temporare;
Partea a doua prezintă capitolele diferite de infrac iuni i pedepse, dar i contraven iile ț ș ș ț
i sanc iunile prevăzute de această lege.ș ț
În func ie de modul de aplicare i gradul de severitate, sanc iunile fiscale pot fi grupate ț ș ț
astfel:
Amenda fiscală ( contraven ională), se administrează de către organul de control, în ț
sumă fixă, i constituie un mijloc general pentru sanc ionarea abaterilor fiscale găsite ș ț
ca i contraven ii;ș ț
Amenda penală, este aplicată pentru lucruri considerate infrac iuni, având ca suport ț
actele de control fiscal i se realizează de către instan a judecătorească; ș ț
Dobândă reparatorie sau majorările de întârziere, precum i penalită ile acordate ș ț
pentru neplata integrală i la termen a impozitelor i taxelor către bugetul de stat; ș ș
Repararea prejudiciului, care este adus statului în cazul evaziunii fiscale prin dreptul
organului de control de a indentifica, prin estimare, nivelului impoziului sau taxei
datorate, folosind acte i informa ii în legătură cu activitatea i perioada în care aceasta ș ț ș
se desfă oară; ș
Împreună cu sanc iunile fiscale prezentate anterior, ultima măsură men ionată crează o ț ț
dezvoltare a sistemului fiscal din România.
2.3.2 Solu ii pentru combaterea evaziunii fiscale în Belgia ț

Belgia conferă “centrelor de coordonare” a grupurilor multina ionale ce de in un capital ț ț
de 1 miliard euro i o cifră de afaceri de minim 10 miliarde euro, posibilitatea calculării ș
impozitului pe societate prin prisma unui procent din cheltuielile totale ale centrului, după
scăderea cheltuielilor de personal i a cheltuielilor financiare, precum i o diminuare a ș ș
impozitului pe dividend, dobânzi i redeven e de 27%. Persoanele specializate ale centrului ș ț
nerezident nu sunt supuse la impozitul pe venituri rezultate din salarii i alte drepturi similar ș .
Sistemul legislativ belgian prezintă măsuri de descurajare a tranzac iilor între partenerii ț
aparen i, măsuri de control privind cheltuielile deductibile i aplicarea de penalită i în cazul ț ș ț
opera iunilor neregulate. ț
25

Opera iunile realizate cu societă i străine ce provin din ări cu sistem fiscal mai ț ț ț
favorabil comparativ cu cel belgian sunt examinate în vederea identificării situa iilor când ț
veniturile impozabile ale contribuabililor belgieni sunt influen ate prin plata redeven elor, a ț ț
dobânzilor, precum i a onorariilor i pre urilor facturate. În cadrul cheltuielilor deductibile nu ș ș ț
intră cheltuielile anormale pe care le are o societate belgiană cu repercursiuni de natură
fiscală. Legisla ia din Belgia permite introducerea unui impozit suplimentar alături de ț
corectarea câ tigurilor impozabile. ș
În cazul în care se realizează transferuri de active către persoane fizice sau juridice, dar
care nu au ca bază o nevoie economică legală, realizându-se doar în scopul dobândirii unui
sistem fiscal mai favorabil pentru identificarea obliga iunilor fiscale, acestea sunt considerate ț
inexistente.

2.3.3 Solu ii pentru combaterea evaziunii fiscale în România. ț

Evaziunea fiscală este compusă din trei elemente:
evaziunea fiscală, reprezentată de eschivarea de la plata taxelor i impozitelor la ș
stat.
frauda fiscală se regăse te în situa ia în care banii sunt fura i de la bugetul de stat după ș ț ț
ce ace tia au fost încasa i, aici putem lua exemplul recuperărilor ilegale de TVA. ș ț
frauda legată de activită i ilegale cum ar fi: contrabanda, traficul de droguri, traficul de ț
armament, traficul de carne vie, prostitu ie, care presupun încasarea unor sume enorme ț
de bani.
Cele trei componente ale evaziunii fiscale însumează 18 miliarde de euro, reprezentând
14% din PIB. Pentru a lua măsuri împotriva evaziunii fiscale este necesară ac ionarea ț
împotriva celor trei componente ale sale. Vom sesiza în continuare deosebirile dintre
modalită ile de combatere a fenomenului evazionist pe care Belgia le-a descoperit cu mult ț
timp în urmă i care în România abia acum urmează să fie descoperite. ș
Un nivel al fiscalită i ridicat înseamnă evaziune fiscală. În momentul în care guvernul ț
dore te mărirea fiscalită ii, atunci evaziunea fiscală poate atinge un nivel foarte ridicat. Ca iș ț ș
exemplu avem cre terea TVA, de la 19% la 24% a reprezentat cel mai important semnal al ș
evaziunii fiscale prin cre terea tenta iei, câ tigul fiind mai mare atunci când se TVA este 24%. ș ț ș
Scade nivelul fiscalită i, mărindu-se astfel veniturile de la bugetul de stat. În acest caz, pentru ț
a ajunge la un nivel echilibrat, una dintre măsuri ar fi scăderea fiscalită ii privind taxele ț
indirecte.
Putem discuta despre un cost de oportunitate care apare atunci cand costurile ce privesc
evaziunea fiscală ajung să fie mai mari comparativ cu costurile privind plata impozitelor i ș
taxelor. Prin diminuarea taxei pe valoarea adaugată la produsele alimentare de baza de la 24%
la 5% sau 10 %, tenta ia evaziunii fiscale va fi scăzută, astfel mul i vor dori să plătească decât ț ț
să suporte costurile evaziunii fiscale. Pe de altă parte, o altă solu ie ar putea fi dată de ț
existen a unui guvern curajos, care să fie capabil să implementeze unele măsuri de solu ionare ț ț
a problemelor pentru ca acestea să nu se agraveze i mai mult. ș
Pentru combaterea fenomenului de evaziune fiscală o să eviden ieze în cele ce urmează ț
un număr de cazuri anchetate de Direc ia Antifraudă. Linia principală de ac iune a DGAF o ț ț
constituie analiza cercetarea i anchetarea situa iilor de fraudă fiscală. ș ț
În anul 2014, 90% dintre cazurile anchetate de Direc ia Antifraudă au făcut referire la ț
prejudicii de peste 1 milion de euro pentru fiecare dosar, iar la începutul anului 2015,
respectiv în primele două luni, procentul dosarelor de peste 1 milion de euro au atins un nivel
de 87% din totalul reclama iilor penale depuse organelor de ancheta. ț
26

În cadrul primelor două luni din 2015, Direc ia Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ț
ANAF a trimis organelor de supraveghere penală 86 de reclama ii penale, cu un prejudiciu ț
total în valoare 459,71 mil lei (cca 104 mil euro).
Având în vedere faptul că linia principală de ac iune a DGAF o constituie analiza, ț
cercetarea i anchetarea situa iilor de fraudă fiscală organizată, accentuăm faptul că valoarea ș ț
faptelor de sesizare cu pagubă mai mare de 1 milion de euro reprezintă reflectă 87% din
valoarea totală aferentă sesizărilor penale.
Direcția Antifraudă, în primul an de funcționare și anume 2014 a avut ca și rezultate
următoarele:
1. S-au înregistrat 714 reclamații penale având o valoare aferentă a prejudiciilor de 3,47
miliarde lei (cca 787,6 milioane euro)
2. Actele de sesizare cu o pagubă mai mare de 1 mil. EURO dețineau 90% în total valoare
pagubă aferent actelor de sesizare transmise organelor de urmărire penală
3. S-au creat 1.302 măsuri care asigurau activele patrimoniale, în sumă totală de 2.48 miliarde
lei (cca 560 milioane euro)
4. S-au practicat 19.429 amenzi contravenționale în valoare totală de 93.319.350 lei (cca 21,2
milioane euro), corespunzătoare pentru 13.730 procese verbale de constatare și sancționare a
contravențiilor, în special în momentul efectuării verificărilor ce vizează autorizarea
activităților desfășurate, originea legală a mărfurilor, înzestrarea și folosirea aparatelor de
marcat electronice fiscale, îndeplinirea condițiilor de disciplină financiară
5. Au fost realizate numeroase confiscări privind numerarul, veniturile provenite din activități
ilicite și bunuri, fiind estimată o valoare a acestora de 279.835.918 lei (cca 63,6 milioane
euro)
6. În ceea ce privește prevenirea și combaterea infracțiunilor vamale și fiscale , s-au identificat
305 profile de risc, acestea fiind transmise Direcției Generale a Vămilor în scopul
implementării acestora, iar mai apoi urmând a fi create 345 consemne, privind societățile al
căror comportament fiscal este cuprins în profilul de risc stabilit în urma monitorizării
constante a transporturilor rutiere de bunuri obținute din achiziții între comunități.
Pe de altă parte, un alt inconvenient ar fi reprezentat de organele de control din
România, care nu sunt adaptate la noile tehnologii. O rezolvare a acestui inconvenient ar
putea fi realizată prin angajarea unor tineri cu capacită i dezvoltate, care să poată schimba ț
sistemul în care convie uiesc. O altă modalitate de solu ionare este implementarea unui mijloc ț ț
de alocare privind persoanele cu func ie de control de tip ț “rotire”, în cadrul sistemului de
control. Convie uirea i desfă urarea de activită i de către o persoană într-un ora indică ț ș ș ț ș
ini ierea unei rela ii între aceasta i managerii operatorilor economici .ț ț ș
Prin aplicarea sistemului “delegare”, un comisar din Bucure ti ar putea face verificări ș
la un agent economic din Suceava. Aceste măsuri se realizează prin intermediul încasărilor
provenite din impozite, taxe i amenzi. Persoana care ocupă o func ie de “control”, trebuie să ș ț
cunoască utilizarea noilor programe informatice, iar varsta acesteia nu trebuie să depă ească ș
45 de ani.
O altă măsură constă în sanc ionarea mai severă a evaziunii fiscale, precum o crimă ț
având în vedere gravitatea acesteia. La noi, legea nu îi sanc ionează cum ar trebui pe ț
evazioni ti i altfel ei continuă să pacălească statul. O altă solu ie poate fi sanc ionarea ș ș ț ț
comercian ilor care nu au case de marcat i implicit nu acordă bon fiscal cumpărătorilor ț ș
pentru produsele achizi ionate. O încercare de reducere a mărimii evaziunii fiscale în ț
România, dar i de relansare a economiei, ar putea fi amnistia fiscală. Aceasta reprezintă un ș
mod excep ional de stingere a obliga iilor către bugetul de stat. ț ț
Amnistia fiscală se aplică contribuabililor cu datorii neplătite către bugetul de stat, iar
posibilitatea de recuperare a acestora este absentă. Aceasta este reglementată prin lege i poate ș
fi admisă de Ministerul Finantelor Publice la cererea contribuabililor cu restan e, sub formă ț
scrisă i pe baza unor motive întemeiate. ș
27

Prin amnistia fiscală, statul va renun a de bună voie la crean ele pe care le are fa ă de ț ț ț
contribuabil, ceea ce înseamnă o pierdere pe termen scurt a acestuia, însă printr-o cre tere ș
economică nu va recupera doar ceea ce au pierdut i chiar i în plus. ș ș
Pentru Belgia amnistia fiscală a fost o metodă de relansare a economiei, urmând tiparul italian
de amnistie fiscală.
Privind diminuarea fenomenului evazionist se poate de asemenea implementa o cotă
progresivă asupra veniturilor, care să îndepărteze inegalitatea fiscală i se pot crea unele ș
sisteme de impozitare a veniturilor complexe în scopul cre terii nivelului de colectare a ș
impozitelor, fără lărgirea bazei de impozitare i îngreunarea popula iei. ș ț

2.3.4 Constatări privind evaziunea fiscala: Belgia vs România
Fenomenul de evaziune fiscală a fost, este i va fi prezent întotdeauna datorită ș
imposibilită ii înlăturării tuturor cauzelor care conduc la acest fenomen. Chiar i a a, ț ș ș
identificarea cauzelor este necesară pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenului
evazionist, prin recomandarea unor metode de solu ionare, care să avantajeze atât statul cât i ț ș
contribuabilii.
Una dintre problemele cu o importan ă deosebită pentru popula ie, ar fi informarea ț ț
acestora cu privire la utilizarea evaziunii fiscale, deoarece chiar daca avem senza ia că vom ț
căpăta mai mult sau altfel spus vom pierde mai pu in, de fapt pierderea va fi mult mai mare ț
pentru bunurile publice.
Cum este posibilă o evaziune fiscală mult mai scăzută în Belgia în condi iile unor taxe ț
i impozite mult mai mari? Motivul să fie moralitatea excesivă a popula iei belgiene? Noiș ț
considerăm, mai curând existen a unui sistem fiscal adecvat, care nu produce frustrare între ț
contribuabili, pentru că cei cu venituri mici vor plătii mai mult comparativ cu cei cu venituri
foarte mari, asa cum se întamplă în România.
În plus, unul dintre cei mai influen i oameni ai României, a sus inut următorul fapt ț ț :
“Pentru a supraviețui în sistemul fiscal din România ai o singură șansă: Să
faci evaziune fiscală” (Mugur Isărescu, BNR).
Oficialul consideră sistemul fiscal din România de a a natură încât să oblige ș
managerii societă ilor comerciale, dar i persoanele fizice i juridice în calitate de ț ș ș
contribuabil, să nu respecte legisla ia în vigoare. În consecin ă în România un inconvenient îl ț ț
reprezintă sistemul fiscal deficitar, care îi provoacă pe contribuabli să apeleze la evaziunea
fiscală. Comparativ cu România, în Belgia pe lângă faptul că “ a a trebuie făcut”, se dispuneș
i de o siguran ă primită de la stat, care prin legile sale, caută să înlăture pe cât se poateș ț
inegalitatea dintre contribuabili i să descopere echilibrul atât de important func ionării ș ț
adecvate a oricărui sistem.
În Belgia, de exemplu, impozitul pe venituri în compara ie cu cel din România este ț
mult mai mare, nivelul colectării fiind i el de asemenea mai mare, acest fapt fiind explicat ș
prin existen a unui sistem fiscal complex, care permite contribuabililor să efectueze plata ț
impozitelor i taxelor fără să aprecieze acest lucru o pierdere. Prin urmare, chiar dacă ș
impozitele sunt mari, la determinarea impozitului se au în vedere mai multe lucruri cum ar fi:
condi ia financiară a contribuabilului, conjuctura familială. Pe scurt, în Belgia se folose te ț ș
tehnica de a mul umi pe toată lumea. ț
În concluzie, este absolut necesar ca, în România pe lângă cunoa terea motivelor ș
pentru care trebuie plătite datoriile fiscale, să existe i o luptă pentru remedierea sistemului ș
fiscal. Astfel contribuabilii vor avea sentimentul că este “normal” i “moral” să î i respecte ș ț
obliga iile fiscale, fără a se sim i pu i în dificultate. ț ț ș
28

CONCLUZII

Evaziunea fiscală a devenit un fenomen omniprezent în plan economic și social.
Volumul înregistrat de fenomenul evazionist este alarmant, datorită absenței măsurilor de
combatere, acesta putând afecta pe viitor stabilitatea economiei naționale.
Pe plan economic o împrejurare rațională a bugetului de stat ar produce un echilibru
la nivel macroeconomic, precum și garantarea unei dezvoltări economice în condiții potrivite.
Realizarea combaterii fenomenului evazionist nu presupune neapărat existența unor sancțiuni
aspre, ci doar efectuarea unui control fiscal eficace, implementarea unui sistem legislativ
viabil, precum și realizarea unei educații fiscale în rândul cetățenilor.
Legislația fiscală ar trebuie să fie simplă, precisă, clară și să prezinte un nivel relativ
constant, să se realizeze o distincție între cazurile de încălcare a legii cu intenția efectuării
unei fraude și cazurile de încălcare a legii din culpă, neglijență sau din motive independente
de voința contribuabilului.
Este indispensabilă reînființarea controlului și verificărilor fiscale, crearea unor norme
clare de BNR, care să aibă în vedere măsurile ce trebuie respectate și documentele pe care
persoanele juridice trebuie să le prezinte.
Chiar dacă din punct de vedere profesional se constată o creștere a nivelului de
pregătire și implicare în descoperirea unor motive complexe de către comisari, iar în ceea ce
privește cadrul normativ s-a încercat specializarea legislației, înrautățirea pedepselor și a
cuprinderii pentru toate domeniile de activitate, încă există numeroși agenți economici care
neglijează aceste lucruri cu bună cunoștiință, având ca scop principal creșterea propriilor averi
în termen cât mai scurt.
În plus, prin sustragerea de la plata impozitelor, sub o formă sau alta, aceștia obțin o
satisfacție personală, un confort mental, în special cu cât sustragerea de la impozitare se
realizează mai ușor de unii plătitori în comparație cu alții, un exemplu constituindu-l aici
salariații, unde impozitarea veniturilor se realizează prin stopaj la sursă, fiind astfel dificilă
sau chiar imposibilă sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate.
Fenomenul evazionist se exprimă în cadrul tuturor nivelurilor ierarhiei sociale, fiind
intensificat datorită absenței unei educații fiscale, dar și a unor neajunsuri de ordin legislativ și
administrativ privind gestionarea impozitelor.
O problemă intensă a sistemului fiscal românesc o constituie evaziunea fiscală, care a
devenit și mai clară la apariția crizei economice, lucru datorat atât de dezvoltarea deficitului
bugetar cât și de dezvoltarea tendinței spre evaziune pe fondul diminuării profiturilor și
veniturilor.
O problemă privind încasarea veniturilor fiscale de la bugetul de stat ar fi raportul
dintre tendința spre evaziune sau spre civismul fiscal. Odată cu creșterea presiunii fiscale se
va diminua civismul fiscal și va crește tendința de a alege evaziunea. Cu alte cuvinte, civismul
fiscal reprezintă un factor hotărâtor în ceea ce privește evaziunea fiscală ,astfel se pot
descoperii cu morala fiscală, sentimentele morale, respectul față de sine și dezacordul
conduitei având un caracter de abatere, și activând ca un sistem care reduce evaziunea fiscală,
activitatățiile care au ca obiectiv munca la negru. Pentru cetățeni respectul de sine este un
factor cu valoare semnificativă, așadar vor avea în vedere parerea celor din jur. Prin
intermediul acestor element ear trebui să se atenționeze și totodată să permită guvernelor și
factorilor de decizie politică și economică să perceapă mai intens elementele care sunt
corelate la un nivel ridicat cu evaziunea fiscală. De asemenea aceste elemente trebuie să
vizeze și oportunitatea prin care să se proiecteze și implementeze strategii corespunzătoare
diminuării consecințelor dăunătoare.

29

Astfel prin aceste elemente precizate este necesar să se determine o îmbunătățire a
încasării veniturilor fiscale de către guverne. Important de menționat este faptul că rezultatul
acestor elemente nu este exprimat în formă exactă din cauza unor limite ca de exemplu: date
incomplete necesare altor variabile cum ar fi ocupația, pedepse, posibilitatea de identificare,
eșantioane reduse, sondaje cu rezultate subiective ceea ce amplifică problema fiabilității, prin
urmare toate aceste variabile dețin capacitatea de a fi predispuse la erori de calcul.
O fiscalitate exagerată atrage după sine o intensificare considerabilă a evaziunii fiscale.
Eschivarea anumitor firme de la plata datoriilor fiscale duce la înrăutățirea fiscalității,
aceasta din urmă determinând deplasarea tot mai multor societăți din domeniul afacerilor
către economia subterană.
În ara noastră se înregistrează un nivel crescut al presiunii fiscale, dar nivelul ț
colectării este unul dintre cele mai reduse la nivelul Uniunii Europene, lucru pentru care se
recomandă un indicator de măsurare a presiunii fiscal, importan a cheltuielilor publice în ț
Produsul Intern Brut. În urma rezultatelor dobândite, ara noastră de ine o presiune fiscală ț ț
destul de covăr itoare pentru anumite clase de contribuabili. ș
Un procedeu utilizat împotriva acestei situa ii poate fi reflectat în sprijinirea agen ilor ț ț
economici i a popula iei prin intermediul unor facilită i fiscale, care să conducă la o cre tere ș ț ț ș
a consumului, respectiv a produc iei ob inute. ț ț
Consecin ele fenomenului evazionist au o influen ă directă asupra resurselor financiare ț ț
publice, care produc distorsiuni în cadrul mecanismului pie ei concuren iale ce pot ajuta la ț ț
instituirea unor inechită i sociale, provocate datorită ț “excesului” i “înclina iei’ distincte a ș ț
contribuabililor spre evaziunea fiscală.
Absen a unor fapte categorice din partea autorită ilor publice, care să vizeze ț ț
pedepsirea i demobilizarea practicilor de evaziune fiscală, va avea ca rezultat reducerea ș
încrederii cetă enilor în eficacitatea i determinarea bătăliei contra acestui fenomen. ț ș
Un sistem fiscal eficient în ara noastră caracterizat prin armonizarea acestuia cu ț
normele aquis-ului comunitar implică dezvoltarea unor solutii i strategii sistematice privind ș
prevenirea i pedepsirea actelor de evaziune fiscală. ș
Cu alte cuvinte, diminuarea i stoparea presiunii fiscale constituie o modalitate eficace ș
în prevenirea i combaterea fenomenului evazionist, din simplul fapt că aceasta face referire ș
la cauza, ci nu la efectul acestui fenomen, respectiv ideile de bază care justifică existen a unui ț
comportament evazionist al contribuabilului.
În încheiere doresc să consolidez ideea pe vaza căreia fiscalitatea și dificultă ile ț
produse de efectele evaziunii fiscale sunt mai recente ca niciodată în țara noastră, datorită
următoarelor argumente: primul dintre acestea prezintă perioada de modernizare a sistemului
fiscal românesc, al doilea are în vedere precizarea faptului că în momentul de fa ă economia ț
româmească resimte absen a capitalurilor puse la dispozi ie în vederea investirii, iar al treilea ț ț
privind situa ia nesigură a economiei i veniturile nepotrivite ob inute de categoriile de ț ș ț
contribuabili supuse grevării de o fiscalitate ridicată fără a genera consecin e nedorite. ț
Acest lucru este dovedit și de varietatea neîn elegerilor privind sistemul fiscal în ț
momentul producerii fiecărei modificări de către guvern, cât și de amplificarea importanței
privind rolului statului în prelevarea impozitelor și taxelor și asigurarea echității fiscale.
30

BIBLIOGRAFIE
1. Dan Moraru – Finan e Publice i Evaziune fiscal, Editura Economică, 2008;ț ș
2. Buziernescu Radu – Fiscalitate, Editura Universitaria, Craiova, 2007;
3. Buziernescu Radu – Evaziunea fiscală, Editura Universitaria, Craiova, 2007;
4. Hoan ă Nicolae ț – Evaziunea fiscală, Editura Tribuna Economică, Bucure ti, 1997 ș
5.Niță Vasile Gabriel – Evaziunea fiscală, InstitutuI pentru
Cercetarea și Prevenirea
Criminalității din cadrul Ministerului de Interne,
București 2000;
6. Virgil Codrescu, – Evaziunea fiscală în România, Ia i, 1936; ș
7.Șaguna Dan Drosu – Tratat de drept financiar și fiscal ,Curs universitar ,Beck 2001;
8. Șaguna, Dan Drosu,
Tutungiu, Mihalela Eugenia; -"Evaziunea fiscală – pe înțelesul tuturor", Editura Oscar Print,
Bucure ti, 1995; ș
9. Eurostat, T axationTrends in the European Union, 2011
ACTE NORMATIVE
1. Legea privind prevenirea i combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005, publicată în ș
Monitorul Oficial Nr. 672/27.07.2005;
2. Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal 2015 cu normele
metodologice de aplicare ;
3. O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată;
PUBLICAȚII
1. http://www.stiripesurse.ro
2. http://www.mfinante.ro
3. http://www.click.ro/news/national
4. http://www.ziare.com
5. www. europa.eu.int
6. http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/pentru-week-end-rmania-pe-locul-doi-in-ue-27-
din-punct-de-vedere-al-ponderei-economiei-negre.html
31