Licenta Madalina (1) [623637]

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………..2

CAPITOLUL I. EVOLUȚIA CARDURILOR ÎN ROMÂNIA …………………………………3
1.1. Incursiune in istoria cardurilor in Romania …………………………………………….3
1.2.Etape de dezvoltare a pieței cardurilor din România…………………………………………..6
1.3.Evoluția infrastructurii de acceptare a cardurilor……………………………………………..18
1.3.1. Evoluția numărului de POS -uri…………………………………………………………………18
1.3.2. Evoluția numărului de ATM -uri……………………………………………… ……………….22

CAPITOLUL 2. TENDINȚE ȘI MUTAȚII MANIFESTATE ÎN CADRUL PIEȚEI
CARDURILOR DE CREDIT ……………………………………………………………………………. 24
2.1.Funcțiile specifice îndeplinite de carduri ……….. …………………………….. ……………. ….24
2.2.Obstacole și mutații pe piața de emitere a cardurilor ……………………………………….. 27
2.3.Tendințe pe piața cardurilor de credit ………… ………………….. ………………………………2 9

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CARDURILE DE CRED IT ALE
BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE …………………………………………………………………..32
3.1.Prezentarea Băncii Comerciale Române (BCR)…. ……………………………………………32
3.2.Cărți le de plată ale Bancii C omerciale Romane …… ……………………. ………………….34
3.3.Indicatori financiari specifici utlizati in activitatea cu carduri ………………… ….36
3.4.Analiza cărților de plată Maestro Partener și Visa Electron ale BC R……………. ……45

CONCLUZII…………………………………………………………………………. …………………………50

BIBLIOGRAFIE………… …………………………………………………………. …………………………53

2

INTRODUCERE
Plățile electronice sunt un stimulator important al creșterii economice și al
vitalității unei economii, reducând su bstanțial întârzierile de plată și diminuând o
oarecare lipsă de încredere în sistemul bancar care poate acționa ca o frână în procesul
dezvoltării. Marea majoritate a volumului (număr de tranzacții) plăților electronice se
realizează prin intermediul cardurilor bancare de plată, cele mai cunoscute și mai
răspândite fiind cardurile marilor sisteme de carduri internaționale Visa și MasterCard
care dețin împreună circa 90 % din piața plăților prin carduri și au peste 2,5 miliarde de
carduri emise.
Cardul este o inovație revoluționară care a putut fi aplicată datorită progreselor
deosebite în domeniul informatic și electronic în măsură să faciliteze schimbul
electronic de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacții prin
intermediul băncilor. Cardul a intrat definitiv în familia instrumentelor de plată atunci
când aplicarea tuturor inovațiilor componente s -a dovedit a fi eficientă, adică prețuri le
echipamentelor și rețelei au devenit accesibile, atât băncilor cât mai ales populației,
principalul beneficiar, care putea efectua plăți fără a mai folosi numerarul.
Lucrarea de față reprezintă un studiu de caz al cărților de plată emise de către
BCR și este structurată pe trei capitole astfel:
Capitolul 1. Evoluția cardurilor în România – care prezintă aspecte referitoare la
istoricul și dezvoltarea cardurilor în România, principalele etape în dezvoltarea pieței
cardurilor la nivelul țării noastre precum și evoluția structurii de acceptare, cu trimitere
la o scurtă analiză privind evoluția POS -urilor și ATM -urilor.
Capitolul 2. Tendințe și mutații manifestate în cadrul pieței cardurilor de credit,
în care am făcut r eferire la funcțiile specifice îndeplinite de cardurile de credit, tendințe,
obstacole și mutații pe piața cardurilor de credit.
Capitolul 3. Studiu de caz privind cardurile de credit ale Băncii Comerciale
Române , reprezintă partea practică a l ucrării mele de licență în care am realizat o scurtă
prezentare a BCR și a produselor sale, punând în evidență pe baza indicatorilor
specifici, necesitatea și importanța folosirii cardurilor emise de către aceasta.

3
CAPITOLUL 1. EVOLUȚIA CARDURILOR ÎN RO MÂNIA
1.1. ISTORICUL ȘI DEZVOLTAREA CARDURILOR ÎN ROMÂNIA
Cardul este un instrument de plat ă prin intermediul căruia se poate efectua plata
unui produs sau serviciu, având la bază un sistem relațional organizat pe baze
contractuale între detinător, emitent și comerciantul sau prestatorul de servicii.
În amplitudinea funcțiilor sale cardul este un instrument de plată fără numerar
prin care deținătorul autorizat poate achita contravaloarea bunurilor cumpărate de la
comercianți, sau beneficia de serviciile prestate de terți care sunt abilitați să-l accepte și
să-l utilizeze. De asemenea, cardul permite obținerea de lichidități de la banca emitentă,
în fapt administratoare a contului curent al titularului de card.
Caracteristica primordială a cardului este dată de natura sa tehnolog ică. Cardul
este un ansamblu de tehnologii privind:
– recepția, prelucrarea și stocarea informațiilor în condiții de operativitate și rapiditate
maximă
– transmiterea la distanță a informațiilor în condiții de operativitate, oportunitate și
siguranță, în m ăsură să permită un transfer de fonduri în mod eficient;
– reflectarea operativă în situația contului beneficiarului a tranferurilor efectuate, astfel
încât să permită acestuia accesul accelerat la resusele transferate.
Cardul este operațional prin existența unei rețele specifice cu multiple
ramificații:
– care leagă comunitatea deținătorilor de carduri cu propriile bănci
– care leagă comunitatea comercianților abilitați să primească fonduri prin intermediul
cardurilor, cu băncile lor
– care lea gă băncile deținătorilor de carduri cu băncile comercianților, beneficiarii de
plăți prin card cu administratorii rețelelor cu relații funcționale implicite.
Cardul acționează ca un instrument de plată multiplu, cu utilizarea succes ivă și
permanentă asigurând înalte facilități utilizatorilor plătitori, precum și beneficiarilor
plăților cu care utilizatorii se află în raporturi contractuale.
Derularea plăților prin card implică o siguranță sporită pentru toți participanții ,
dar în special pentru beneficiarii de sume. De -a lungul timpului s -au instituit și
promovat funcționalitățile specifice ale cardului care astăzi în metodologie și în
literatura de specialitate se concretizează astfel:

4
– funcția de numerar ce se realizeaz ă prin utilizarea cardului la automatele de eliberare a
numerarului (ATM) pentru obținerea de sume cu scopul de a fi utilizate în numerar
– functia de debit prin posibilitatea utilizării cardului pentru dispunerea de plăți în
rețeaua Internet.
Introducerea cardurilor de plată la inceputul secolului al XX -lea, de către
Western Union (1914) a reprezentat o nouă descoperire in domeniul formelor de plată.
Cu timpul aceste carduri au sporit loialitatea clientului și au stimulat comportamentul de
cump ărarare repetat. Inițial ele au avut un caracter relativ limitat la piața locală sau
utilizarea lor într -un lanț de magazine.
Primele au apărut cardurile de credit, care nu erau nici bancare și nici de plastic.
Destinația lor consta în confirma rea credibilității deținătorului în afara bancii. Ele au
apărut în SUA unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos încă
la sfârșitul secolului XIX. Deja în anul 1914 unele magazine au inceput să elibereze
clienților săi cei mai bog ați și permanenți carduri speciale pentru a -i păstra drept clienți.
În anul 1928 compania Farrington Manufacturing din Boston a emis primele plăci de
metal pe care se scria în relief adresa și care se eliberau clienților de încredere.
Vânzătorul introduce a placa într -o mașină specială numită imprinter și informația de pe
placă se imprima pe cec.
Activitatea de acceptare a cardurilor în România s -a derulat încă din anul 1972
fiind gestionată de Oficiul Național de Turism, dar destinat doar pesoa nelor fizice
nerezidente.
Anul 1992 reprezintă însă anul adevăratului debut al tranzacțiilor cu carduri .
Inițiativa a aparținut unui grup de cinci bănci comerciale (Banca Comercială Română,
Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Română de Come rț Exterior, Banca Agricolă
și Banca Comercială “Ion Țiriac”) la care s -a adaugat din 1995 o a șasea (BancPost).
Aceste bănci au pus bazele programelor de carduri în România, angajându -se în direcția
acceptării la decontare a cardurilor emise de bănci stră ine și ulterior a emiterii de carduri
naționale și internaționale. (Funar, 2001)
După acest prim pas a urmat aderarea celor șase bănci la sistemele mondiale
VISA International și Europay International . În paralel fiecare bancă și -a creat
departamentele specializate pentru dezvoltarea serviciilor de decontări prin carduri și
beneficiind de consultanța organismelor internaționale specializate au elaborat strategii
de urmat.

5
Băncile româneș ti au pus în aplicare programe proprii de extindere a
operațiunilor prin carduri, abordând treptat și activitatea de emitere a unor carduri
proprii sub egida organizațiilor internaționale la care aderaseră. Acest lucru le -a dat
posibilitatea să ofere clien ților serviciile perfecționate ale sistemelor mondiale de
decontare și să beneficieze ele însele de logistica consacrată a rețelelor respective.
În anul 2002 s -a înregistrat cel mai mare ritm de creștere a numărului de carduri
emise pe piața ro mânească, băncile emițând circa două milione de carduri față de cât au
fost emise în întreaga perioadă 1995 -2001. S -a ajuns astfel la 3.3 milioane de carduri
valide la 30 septembrie 2002 și 3.7 milioane la sfârșitul aceluiași an . Evoluțiile erau
încurajat oare iar băncile raportau la BNR o infrastructură formată din 2.084 de ATM –
uri și 4.919 POS -uri la sfârșitul anului.
La finele anului 2003 în România 5 milioane de persoane dețineau un card valid.
Cu această cifră România era încă departe de a atinge masa critică necesară apreciată de
specialiști la 7 -8 milioane. Nedezvoltarea cardurilor în România comparativ cu țările
dezvoltate era determinată pe de o parte de decalajul de peste patru decenii, iar pe de
altă parte de costul mare al aparaturi i în acest domeniu de activitate. Romania se afla
însă și în urma țărilor vecine. Acest decalaj se datora faptului că organizarea activităților
și cadrul legislativ au demarat cu întârziere iar managementul bancar românesc a fost
necorespunzător orientând u-se spre acordarea creditelor de valoare mare și uitând retail
banking -ul din care fac parte emiterea și circulația cardurilor.
În anul 2004 ROMCARD – cel mai mare procesator de carduri din România – a
implementat o soluție securizată a tranza cțiilor e -commerce, bazată pe standardul 3D
Secure ( un mecanism flexibil pentru plata facturilor de utilități și a taxelor către stat ).
În 2005, Finansbank lansează un card unic în România – CARDFINANS
AVANTAJ – primul card de credit internaț ional, cu dobândă 0% pentru cumpărături cu
plata în rate, efectuate la magazinele partenere Finansbank din România. Într-un climat
în care piața de carduri din România era în continuă dezvoltare, dar și datorită
volumului mare de cumpărături efectuate în r ate, Finansbank a creat CardFinans
AVANTAJ prin intermediul căruia posesorul se putea bucura de toate avantajele unui
card de credit internațional emis sub licența MasterCard și care facilita achiziționarea de
bunuri/servicii dorite în rate cu dobândă 0%, de la toate magazinele partenere
Finansbank.
În 2008 în România erau circa 12.580.600 de carduri valide aflate în circulație,
potrivit datelor Băncii Naționale din România (BNR). Ultimii șase ani au adus

6
modificări importante pe piața carduril or din țara noastră, efectele crizei financiare
marcând în mod diferit evoluția portofoliilor celor mai mari bănci locale. Intervalul
2009 – 2015 a constituit pentru unele instituții de credit o piatră de încercare în
dezideratul de a -și menține numărul de carduri active, în timp ce pentru altele a fost
extrem de productiv. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la finalul anului
2015, românii dețineau aproape 15 milioane de carduri, dintre care circa 2,5 milioane cu
funcție de credit.
1.2. ETAPE DE DEZVOLTARE A PIEȚEI CARDURILOR DIN ROMÂNIA
Cardurile alcătuiesc cel mai interesant segment al industriei bancare din
România, evoluția portofoliilor băncilor locale din ultimii ani dezvăluind un tablou
efervescent. Între 2011 și ultimul semestru al anului 2016 , conform datelor furnizate de
BNR, evoluția înregistrată pe piața cardurilor bancare poate fi concentrată cu ajutorul
tabelului următor:
Tabel 1.1 . Evoluția principalilor indicatori ai pieței cardurilor – date BNR
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Carduri
(mil) 13,58 12,88 12,60 13,35 13,70 14,15 14,17 14,96 15,89
Din care
active 81,5% 89,5% 88,9% 80,7% 80,9% 80,1% 75,2% 76,7% 79,3%
Nr.tranzac ți
i plăți (mil) 75,59 86,29 102,52 130,38 158,08 187,66 162,37 161,43 161,9
Nr.tranzacți
i retrageri
(mil) 205,2
1 211,3
5 209,51 218,35 226,96 229,69 174,16 186,15 176,42
Volum plăți
(mld.RON) 14,35 14,13 16,28 20,43 24,39 27,78 23,04 24,2 26,1
Volum
retrageri
(mld.RON) 79,92 85,91 88,88 98,18 108,5 116,92 91,62 91,84 90,23
Rețea ATM 9.246 9.824 10.102 11.006 10.987 10.772 10.905 10.824 11.127
Rețea POS 90.49
8 99.06
5 107.50
2 124.92
0 126.25
5 128.04
3 132.63
4 133.72
5 137.23
5
** emise în primele 9 luni
Sursa – www.nocash.info.ro
Anul 2015 și prima jumătate a anului 2016 este intervalul cu cea mai bună
evoluț ie a pieței cardurilor de după 2009, anul declanșării crizei și în Româ nia.
Rezultatele sunt strâns legate de evoluția macroeconomică, România în registrând o
creștere economică susținută . PIB-ul a înregistrat creșteri semnificative, atingând
procesntul de 5,2% în 2016, așa cum putem observa din figura de mai jos:
Figura 1.1. Rata anuală de creștere a PIB (%)

7

Sursa: www.insse.ro – * sem.I 2016 / sem.I 2015
La formarea și creș terea PIB -ului au contribuit foarte mult mă surile luate de
guvern privind creșterile salariale, atâ t a sala riului minim brut pe economie cât ș i a
salariului mediu net pe d iverse sectoare de activitate, ș i reducerea de taxe, care au adus
mai mu lți bani în buzunarele românilor și au contribuit la creș terea consumului.
Din decembrie 2014 și până la jumă tatea anului 2016, au fost create peste
250.000 de locuri de muncă . În același timp, anul 2015 a adus în premieră o rată anuală
a inflației negativă, care corelată cu creș terile salariale a însemnat o creștere reală a
puterii de cumpărare a româ nilor. Ca efect, consumul a d evenit principalul mo tor al
creșterii PIB, devansâ nd industria. (figura 1.2)
Figura 1.2. Contribuția consumului și a industriei la formarea PIB (%)

Sursă – www.insse.ro
-8-6-4-20246810
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016*
10.915.8 15.818.830
2423.222.6
05101520253035
2013 2014 2015 2016 (sem.II)
Contribuția consumului* la formarea PIB (%)
Contribuția industriei la formarea PIB (%)

8
Între martie 2015 ș i iunie 2016, soldu l cardurilor valide din circulație a crescut
cu 0,9 milioane, de la 14,6 milioane la 15,4 mil ioane .
Foarte importan t este faptul că o treime din această creștere o reprezintă
cardurile de credit, al căror portofoliu s -a mărit de la 2,3 milioane la 2,6 milioane în
aceeași perioadă, semn clar al creșterii încrederii populației în evoluția economiei și a
finanț elor proprii.
Din păcate, în intervalul analizat s -a mărit ecartul dintre cardurile valide aflate în
circulație și cardurile efectiv utilizate.(fi gura 1.3)
Potrivit datelor BNR, aceasta diferență este în prezent de 4 milioane de carduri.

Figura 1.3.Evoluția portofoliilor de carduri valide din circulație *

Sursa: www. nocash.ro – * carduri bancare si nebancare (emise de IFN -uri)
În figura 1. 3. se observă că, în realitate, piața cardurilor a câștigat doar 100.000
de carduri, pentru că acesta este plusul de carduri active înregistrat în perioada martie
2015 – iunie 2016. În accepțiunea BNR, un card activ este cel care a înregistrat cel puțin
o utilizare de când a fost emis. Această diferență nu poate fi explicată altfel decât prin
faptul că, în continuare, avem prelungiri de carduri fără a fi neapărat întrebat clientul
dacă își mai dorește respectivul produs și emiteri de carduri (nedorite) care vin la pachet
cu alte produse (dorite).
Figura 1.4. Ecartul dintre cardurile valide și cele efectiv utilizate (active *)

9

Sursă – www.bnr.ro

Cu toate acestea, româ nii au cheltuit pe card c u peste 3,4 mld. euro mai mult în
2015 decât în 2014 iar ritmul este și mai susținut pentru 2016. În prima jumă tate din
2016 sumele tranza ctionate pe card au crescut cu 14,5% față de aceeași perioadă din
2015.
Topul băncilor în funcție d e numărul de carduri deținute de persoanele fizice
este redat în tabelul 1.2. :
Tabel 1.2.Topul băncilor pe categorii de carduri – 2015
Loc Banca Carduri Debit Carduri Credit TOTAL Carduri Retail
1 Banca
Transilvania 2,12 milioane 280 mii 2,4 milioane
2 Raiffeisen Bank 1,9 milioane 405 mii 2,3 milioane
3 BRD 2,07 milioane Aprox.30 mii 2,1 milioane
4 BCR 1,8 milioane 210 mii 2,01 milioane
5 ING Bank * * * Peste 1 milion
6 CEC Bank ** ** ** 1 milion
7 Bancpost *** 470 mii 530 mii 1 milion
8 Alpha Bank 186 mii 68 mii 254 mii
9 Garanti Bank 110 mii 140 mii 250 mii
Sursă – www.bancherul.ro
La finalul anului 2015, Banca Transilvania avea în portofoliu 2,4 milioane de
carduri destinate persoanelor fizice, din care circa 280.000 de carduri de credit.
Portofoliul Băncii Transilvania era completat cu cele aproximativ 171.000 de
instrumente de pla tă deținute de persoane juridice. Pe lângă faptul că Banca
Transilvania posedă supremația pieței de carduri în general, instituția de credit este lider 14563897 14452096 14700800 14960560 15126500 15394714
1129362410599776 10724355 11033726 11189724 11408372
020000004000000600000080000001000000012000000140000001600000018000000
trim.I 2015 trim. II 2015 trim. III 2015 trim. IV
2015trim. I 2016 trim. II 2016
Număr carduri valide în circulație Numărul de carduri active

10
și pe nișa cardurilor de debit destinate consumatorilor retail și pe segmentul cardurilor
de business.

1.3. EVOLUȚIA INFRASTRUCTURII DE ACCEPTARE
A CARDURILOR
1.3.1. Evoluția numărului de POS -uri
Operațiunile de plăți la comercianți reprezintă esența cardurilor, înlocuind
numerarul sau cecul cu operațiuni on -line și implică o relație tripartită: comerciant,
beneficiar și bancă. Comercianții au asigurată plata prin confirmarea primită de la
bancă, f ie că este o bancă locală sau din străinătate, iar beneficiarii s -au achitat de
obligația de plată în câteva secunde. Echipamentul de la comerciant este de tip EFTPOS
(Electronic Funds Transfer at Point of Sale) sau uzual POS.
Deschiderea conturilor comer cianților acceptanți (persoane juridice).
Comerciantul acceptant este persoana juridică care realizează acte și fapte de comerț și
care acceptă cardul ca mijloc de plată pentru bunurile vândute și serviciile prestate pe
baza unui contract încheiat anterior cu o bancă acceptanta, de regula banca la care are
contul curent, dar pot fi și situații în care banca acceptantă este o altă bancă. Pentru
operațiunile cu carduri, comercianții trebuie să deschidă conturi de carduri, respectiv
câte un cont pentru fiecare tip de card. În situația efectuării unei tranzacții la un
comerciant dotat cu POS, contravaloarea tranzacției se blochează în contul clientului la
banca emitentă în momentul autorizării, iar debitarea se realizează atunci când banca
emitentă primește de l a banca acceptătoare în fișierul de tip incoming mesajul electronic
de debitare. Contul comerciantului la banca acceptantă se creditează în momentul în
care aceasta primește, prin compensare, contravaloarea tranzacției de la banca emitentă.
Convenția de a cceptare este un contract scris care se încheie de comerciant cu
banca acceptantă și în care se prevăd termenii și condițiile de acceptare (tipurile de
carduri și băncile emitente, limita de autorizare, procedurile de lucru), drepturile,
obligațiile și răs punderile părților. Banca acceptantă pune la dispoziția comerciantului
echipamentele necesare utilizării cardurilor, inclusiv consultanță de specialitate,
furnizează listele cu cardurile interzise la plată și documentele de decontare (chitanțele)
și asigur ă decontarea la termenele convenite a tranzacțiilor. Banca acceptantă atribuie
un cod comerciantului care conține și codul băncii emitente. Clauza de acceptare este
obligatorie și necondiționată.

11
Plățile prin carduri sunt, în principiu, ireversibile, adi că o plată inițiată de
utilizator și autorizată de emitent devine irevocabilă și nu poate fi contramandată decât
în anumite situații precis determinate. O plată efectuată prin card poate fi stornată de
comerciant la solicitarea inițiatorului plății în cazu l în care a avut loc o operațiune
eronată. În ce privește decontările, acestea se efectuează pe teritoriul României numai în
moneda națională, indiferent de moneda în care este emis cardul.
Acceptarea. Pe baza convențiilor /contractelor de acceptare a card urilor
încheiate cu băncile, comercianții efectuează vânzări pe bază de carduri. Acceptarea
este operațiunea prin care comerciantul agreează decontarea prin cardul prezentat de
cumpărător după o verificare atentă a cardului (integritate fizică, să nu prezi nte
ștersături, sau modificări, să aibă elementele de securizare) și a cumpărătorului (un
document de identitate) și dacă sunt suspiciuni se solicită băncii emitente interogarea
titularului de card asupra operațiunii și se așteaptă mesajul de răspuns. Dacă nu sunt
probleme, comerciantul introduce cardul în mașina de citit carduri (POS), precum și
datele privind suma de plată, iar cumpărătorul introduce codul PIN. POS -ul transmite
centrului de autorizare ROMCARD și băncii acceptante datele de identificare și cele
privind tranzacția, iar ROMCARD după o anumită verificare (validitatea cardului,
banca acceptantă să nu fie și emitentă etc.) le retransmite sistemului VISA BASE I.
Mesajul de răspuns se transmite pe același circuit la comerciant care este recepționa t de
POS. Comerciantul eliberează o chitanța/ factură care se semneaza de cumpărător
(semnătura de pe card se confrunta cu cea de pe chitanță) și se eliberează marfa. Acest
procedeu este folosit pentru tranzacțiile de mică valoare care nu necesită autoriza rea
băncii emitente.
Autorizarea. Autorizarea reprezintă atestarea validității operațiunii între un
posesor autorizat și un comerciant acceptant și se face de centrul de autorizare al băncii
emitente. Autorizarea se dă, în cazul plăților peste o anumită l imită valorică a acestora
(engl. issuer limit ), iar în cazul retragerilor de numerar pentru toate operațiunile
indiferent de valoarea acestora. Comerciantul solicită autorizarea prin ROMCARD( via
banca acceptanta) iar acesta o transmite băncii emitente pri n sistemul de autorizare
internațional (VISA International -BASE I). Banca emitentă, care primește mesajul prin
intermediul sistemului său informatic (mesaj electronic), verifică în câteva secunde
existența disponibilului în cont și alți parametrii aflați î ntr-o bază de date (engl.
exception file ) care cuprinde numerele cardurilor pierdute/furate, numărul maxim de
tranzacții, suma maximă care poate fi extrasă într -o anumită perioadă etc. Dacă nu sunt

12
probleme, emitentul transmite în sistem mesajul de autoriz are (VISA BASE I) care îl
retransmite ROMCARD și prin acesta comerciantului, via banca acceptanta.
Autorizarea se dă de banca emitentă în 10 -15 secunde printr -un cod care se înscrie de
comerciant pe documentele de decontare (chitanțe). Banca trebuie să asi gure non -stop
linii de comunicație directă atât cu comerciantul, cât și cu sistemul mondial de
autorizare pentru a înlesni conectarea clientului său cu banca emitentă. Organizațiile
internaționale în domeniul cardurilor stabilesc periodic pe fiecare țară s au grupe de țări
și pentru fiecare tip de activitate (comercială, service, hotelieră, turism, benzinărie etc.)
limite de autorizare care însă pot fi ajustate de băncile acceptătoare (ex. o banca poate
impune unui comerciant autorizarea tuturor tranzacțiilo r în funcție de unele criterii:
bonitate, natura activității, vad comercial riscant, tipul de card etc.). Practica
internațională cunoaște atât centre de autorizare constituite prin participarea mai multor
bănci, cât și centre organizate distinct de o banc ă.
Decontarea. La sfârșitul zilei, memoria POS se descarcă în fișierul electronic al
băncii acceptătoare. Urmează procesul de compensare la instituția internațională de
carduri și decontarea finală. Pe baza soldurilor debitoare din compensare, băncile
emitente transmit creditările către băncile acceptătoare iar acestea creditează conturile
comercianților. Cu aceasta se încheie ciclul operațiunilor de plată prin carduri. Durata
decontării unei operațiuni din momentul autorizării până la creditarea contului
comerciantului este, în medie, de 2 zile, dacă comercianții depun zilnic la bancă fișierele
cu tranzacțiile din ziua precedentă1. Fluxul operațiunilor de plată prin carduri se prezintă
în schema de mai jos.
Operațiunile de plată cu carduri se p ot efectua în două medii: on-line
(electronic) și off-line (neelectronic sau manual). Mediul electronic este cel mai utilizat
în țările avansate tehnologic. Acesta nu folosește în acceptare și decontare documente
pe suport hârtie, cu excepția chitanței car e se eliberează clientului, mesajele de transfer
de fonduri fiind electronice. Mediul off -line folosește echipamente mecanice, telefonia
vocală și documente pe suport hârtie.
Mediul off -line prezintă următoarele particularități: – comercianții au la
dispoziție imprintere (echipamente mecanice) utilizate pentru preluarea informațiilor în
relief de pe card prin presare mecanică pe chitanțe, celelalte elemente (data tranzacției,
codul băncii) completându -se manual de operator;

1 în practică însă perio ada medie de decontare este de 4 zile.

13
– autorizarea tranzacției a re loc prin telefon, telex sau numai prin verificarea
listei cardurilor pierdute/furate;
– decontarea se face pe baza chitanțelor tip “imprint” care se depun la banca
acceptătoare, iar aceasta le transmite ROMCARD pentru pregătirea fișierelor
electronice, după care se restituie băncii acceptătoare; comercianții pot primii fondurile
imediat sau la primirea efectivă a creditării de la banca emitentă. Acest sistem este mai
greoi, perioada de decontare mai lungă, costurile mai ridicate și riscurile mai mari.
Băncile emitente au dreptul de a refuza la plată documentele de decontare, fie
din inițiativa posesorului (a, c), fie din proprie inițiativă (b, d), datorită următoarelor
motive:
a) nevalabilitatea operațiunilor – bunurile sau numerarul care constituie obiec tul
operațiunii nu au fost primite de posesorul cardului (ex. bancomatul nu a eliberat
numerarul dar operațiunea s -a înregistrat); operațiunea de vânzare – cumpărare nu a
fost finalizată efectiv iar chitanța nu a fost anulată; comercianții au modificat sum a
operațiunii fără acordul posesorului de card;
b) nerespectarea procedurii de autorizare – cardul era înscris pe lista celor interzise la
acceptare; cardul a fost utilizat pentru mai multe operațiuni de vânzare la aceeași
unitate și în aceeași zi în scopu l evitării autorizării; contravaloarea bunurilor
depășește limita de autorizare a comerciantului;
c) erorilor de completare sau procesare a chitanțelor tip;
d) cărți expirate, contrafăcute, operațiuni frauduloase.
Întrucât, atât în mediul on -line cât și în cel off -line, băncile emitente nu primesc
documentele de decontare (chitanțele) ci numai listele cu tranzacții, refuzurile din
proprie inițiativă se fac la faza de autorizare. În practică, refuzurile se datorează în cea
mai mare parte sesizărilor deținătorilor de carduri. Pentru exercitarea dreptului de refuz,
banca emitentă solicită băncii acceptante restituirea plății, iar aceasta notifică
comerciantului reclamația și recuperează sumele din încasările care urmeaz ă sau după
un interval de timp debitează automat contul clientului, potrivit prevederilor din
convenția de card.
Tabel 1.3. Evoluția numărului de POS -uri în intervalul T1 2008 – T1 2015
Perioada Număr POS -uri
Mar. 2015 137,432
Mar. 2014 127,137
Mar. 2013 124,823

14
Mar. 2012 122,367
Mar. 2011 115,652
Mar. 2010 99,065
Mar. 2009 94,862
Mar. 2008 80,068

1.3.2. Evoluția numărului de ATM -uri
Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente
electromecanice, echipamente de transmisie (relee) și softuri informatice care asigură
circulația informației -bani și eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice
sunt automatele pro gramabile ATM (Automated Teller Machine), CD (Cash Dispencer)
și automatele de schimb valutar, iar releele sunt echipamente de tip modem.
Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub
formă de bancnote, precum și transferuri de fonduri pentru plăți de servicii, furnizarea
unor informații de cont și consultanță bancară. Din punct de vedere fizic, ATM -ul este
un seif blindat care are în interior un număr de 10 -12 casete cu bancnote, un mecanism
de numărare și altul de preluare a ba ncnotelor și de transport care sunt acționate
electronic, precum și un echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al
utilizatorului. În exterior, ATM -ul dispune de un ecran pentru afișarea instrucțiunilor de
lucru, o fantă pentru introducerea c ărții de plată în vederea transmiterii informațiilor la
centrul informatic al băncii și primirii răspunsului, o tastatura pentru suma de bani
solicitată sau plata serviciilor și o fantă cu un sertar pentru eliberarea numerarului.
Echipamentul de transmisie se află la unitatea bancară care deservește ATM -ul prin care
se transmit și se primesc informațiile la și de la centrul informatic de la centrala băncii
comerciale. La primirea informației privind golirea casetelor, acestea se înlocuiesc de
personalul aut orizat cu casetele cu bancnote iar cele goale se transporta la centrul de
020000400006000080000100000120000140000
mar.2015 mar.2014 mar.2013 mar.2012 mar.2011 mar.2010 mar.2009 mar.2008137432
127137124823122367
115652
9906594862
80068

15
procesare al băncii. Pentru fiecare tip de operațiune (eliberare de numerar, plată pentru
fiecare fel de serviciu sau de informație) se folosesc softuri specifice existente la centru l
informatic care comandă succesiunea operațiunilor. Fluxul operațional pentru eliberarea
numerarului este următorul:
– introducerea cărții de plată în nișă pentru carduri;
– tastarea PIN -ului (se admite numai o singură greșeală de tastare la a doua greșeală
cardul se reține de ATM);
– tastarea sumei dorite care nu trebuie să depășească limita prevăzută în convenție;
– eliberarea numerarului și debitarea contului personal de card;
– eliberarea chitanței;
– restituirea cărții de plată.
În ceea ce privește operați unile de plată sau informații de cont, acestea se
regăsesc în meniul care se afișează pe ecran, dintre care cele mai frecvente se referă la:
– plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc.;
– rambursarea ratelor de credite, plata dobânzilor, comisioanelor etc.;
– obținerea de extrase de cont și alte informații de cont;
– obținerea unor informații financiare de piață (dobânzi la depozite, credite, titluri sau
alte valori mobiliare);
– operațiuni de cash management.
În toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de meniul ales și se
așteptă confirmarea tranzacției. În unele cazuri pot apărea mai multe variante și atunci
trebuie să se opteze pentru una dintre ele. În final, aparatul eliberează o chitanță privind
operația efe ctuată și returnează cartea de plată.
Tabel 1.4. Evoluția numărului de ATM -uri în intervalul T1 2008 – T1 2015
Perioada Număr ATM -uri
Mar. 2015 11,989
Mar. 2014 11,879
Mar. 2013 11,767
Mar. 2012 11,543
Mar. 2011 11,322
Mar. 2010 9,906
Mar. 2009 9,486
Mar. 2008 7,969

16

020004000600080001000012000
mar.2015 mar.2014 mar.2013 mar.2012 mar.2011 mar.2010 mar.2009 mar.200811989 11879 117971154311322
9906
9486
7969

17
CAPIT OLUL 2 . TENDINȚE ȘI MUTAȚII MANIFESTATE ÎN
CADRUL PIEȚEI CARDURILOR DE CREDIT
2.1. FUNCȚIILE SPECIFICE ÎNDEPLINITE DE CARDURI
Cardul este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație
standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să folosească
disponibilitățile bănești proprii dintr -un cont deschis pe numele său la emitentul
cardului și/sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil,
deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării uneia sau
mai multora dintre următoarele operațiuni:
a) retragerea sau depunerea de numerar de la terminale precum distribuitoarele d e
numerar și/sau ATM, de la ghișeele emitentului/instituției acceptante sau de la sediul
unei instituții, obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică,
respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul monedei electron ice;
b) plata bunurilor achiziționate și/sau serviciilor prestate de comercianții acceptanți
și/sau emitenți (de exemplu, plata serviciilor prestate de companii în domeniul telefoniei
mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune și internet sau de către alți
furnizori de utilități), precum și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice,
reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalități etc., prin intermediul imprinterelor,
terminalelor POS, ATM sau prin alte medii electronice;
c) transferurile de fonduri.
În raport de funcțiile pe care le -au îndeplinit în timp , se pot identifica cel puțin
următoarele tipuri de carduri:
➢ cardul de debit este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune doar de
disponibilit ățile bănești proprii existente într -un cont deschis la emitent pentru
efectuarea diverse tranzacții ;
➢ cardul de debit cu facilitate de descoperit de cont este cardul prin intermediul căruia
utilizatorul poate dispune pe lângă disponibilitățile bănești proprii existente într -un
cont deschis la emitent, și de o anumită sumă, respectiv o facilitate de descoperit de
cont, în limita unui plafon predeterminat, a cordată, de regulă, în situația în care
drepturile bănești ale deținătorului sunt virate regulat în contul de card;
➢ cardul de credit este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune de
disponibilitățile bănești ale emitentului, oferite sub forma un ei linii de credit, care îi

18
permit utilizatorului efectuarea operațiunilor, în limita unui plafon stabilit în
prealabil;
➢ cardul de numerar este cardul utilizabil doar la ATM sau la distribuitoare de
numerar pentru retragere de numerar.
➢ cardul de garantare a cecurilor este un instrument care garantează că o sumă de
plată înscrisă pe cec are acoperire în contul personal al deținătorului. El poate
funcționa atât ca o carte de credit sau de debit, cât și ca o carte pentru retrageri de
numerar.
➢ cardul multifuncț ional sau derivat . Acest tip de card are funcții mixte și facilități
sporite și derivă din celelalte tipuri de carduri menționate. Exemplu sunt cardurile de
călătorie sau de agrement (care îndeplinesc funcțiile unei cărți de credit al cărui
plafon nu poate fi depășit) și cărți private, emise de comercianți pentru a fi folosite
în propriile lor magazine.
În dorința de a câștiga cât mai mulți clienți, băncile s -au adaptat și promovează
acum carduri de tip cashback destinate special cumpărăturilor care răsplătesc
consumatorii cu puncte bonus sau direct în bani, în mod automat, atunci când sunt
folosite la comercianți.
De regulă, bă ncile acordă puncte bonus care pot fi utilizate doar în magazine
partenere, iar în alte situații se oferă b ani înapoi pe card la final de lună sau/ori reduceri
pe loc la cumpărături. Însă, dacă se retrage numerar de la bancomate cu cardul de credit
consumatorii beneficia ză de acest bonus și nici de perioada de graț ie.
Printre primele produse de acest tip apărute în piața bancară locală este cardul de
credit Card Avantaj , de la Credit Europe Bank . Pentru fiecare tip de tranzacț ie efectuată
(tranzactii la comercianț i sau retrageri de numerar de la ATM – o excepție î n pia ță), se
primește un bonus de 0,3% din valoa rea acesteia. Bonusul se va regă si pe card în contul
de bonu s, separat de limita de credit și va putea fi utilizat î n orice magazin partener.
Între timp, opțiunea de puncte bonus sau returnarea unui procent din valoarea
cumpără turilor (cashba ck) au devenit o facilitate obișnuită î n oferta de carduri de credit
ale bă ncilor. De exemplu, cardul de credit Bun de Plata Standard de la BCR răsplătește
clienții bă ncii cu 2% bani î napoi lunar, pentru to ate sumele utilizate la: benzinării,
magazine de îmbracaminte și încălțăminte, restaurante, divertisment și timp liber,
călătorii, utilități și cu 1% bani înapoi anual pentru toate celelalte cumpărături efectuate
prin cardul de credit.

19
Și BRD la cardul CumVreiTu , la fiecare plată cu cardul, se acordă puncte de
fidelitate care pot fi folosite pentru plata altor produse sau servicii. Lunar se
rambursează echivalentul a 2%, în funcție de linia de credit utilizată.
Similar la cardurile de credit Bancpo st, cu programul de loialitate Puncte
Oriunde , consumatorul prime ște până la 2% bani î napoi din tot ce ea ce a cumpă rat
indiferent unde folose ște cardul, pentru cumpără turile din mal l, vacanta, supermarket,
benzină rie sau chiar online. De asemenea, cu cardu l de credit Star Forte de la Banca
Transilvania, de fiecare dat ă când se merge la shopping, plata cu cardul aduce puncte
Star, care se transformă în bani, sumă care poate varia între 0,3 și până la 15% din
valoarea cumpără turilor.
Reducerile la anumite magazine prin puncte bonus sau returnarea pe cardul de
credit a unui procent din valoarea cumpărăturilor, aș a cum am arătat mai sus, sunt de
cele mai multe ori, doar un i ntrument de marketing pe care băncile î l foloses c pentru
atragerea de clienti .

2.2. OBSTACOLE ȘI MUTAȚII PE PIAȚA DE EMITERE A CARDURILOR
Cardul bancar a avut în România o evoluție similară cu tot ce s -a întâmplat din
punct de vedere economic și anume: creștere fulminantă în care a parcurs toate etapele
de dezvoltare dezvoltându -se mult mai repede decât se așteptau mulți jucători din
domeniu , apoi scădere o dată cu criza economică și apoi stagnare urmată din nou de o
creștere impresionantă.
Motivele creșterii cardului bancar ca instrument de plată sunt legate în principal
de două mari capitole: pe de -o parte, România a avut o e voluție economică
spectaculoasă, alimentată de investiții străine din ce în ce mai mari, de banii trimiți în
țară de cei aproape două milioane de români ce lucrează în străinătate, de aderarea la
Uniunea Europeană și de o politică macroeconomică relativ st abilă. Toți acești factori
au dus la creșterea standardului de viață în general și la dezvoltarea unei pături sociale
de mijloc, caracterizată prin disponibilități financiare în crețtere cu un apetit de consum
tot mai mare.
Sistemul bancar a f ost primul care a sesizat oportunitatea, fapt ce a dus la
creșterea explozivă a numărului de bănci prezente în România, la interesul acordat în
marile privatizări bancare, la expanisunea rapidă a rețelelor lor de sucursale și la
diversificarea exponențială a serviciilor adresate populației. Pe de altă parte, cardul

20
bancar a suferit o profundă mutație la nivel perceptual. Prin anii 90, cardul bancar era
un simbol al statutului social, oferta fiind extrem de redusă, iar criteriile de eligibilitate
foarte rest rictive. Lucrurile au început să se schimbe pe la începutul anilor 2000, când
au început să ia avânt rețelele de bancomate și să se diversifice oferta de carduri. Cardul
bancar era privit cu interes de tineri, cu scepticism de marea masă, în general fiind
considerat util, dar nu necesar. Simultan, au apărut și primele inițiative serioase de
loializare, bazate pe card, venind din partea companiilor non -bancare, primul fiind
programul Connex Land, abandonat ulterior din cauza costurilor mari și reticenței
comercianților parteneri.
Din toate cele precizate anterior, rezultă că p rincipalele obstacole pentru
dezvoltarea sectorului cardurilor sunt :
➢ nivelul scăzut al veniturilor majorității populației,
➢ perpetuarea mentalității cu privire la folosirea banilor cash și
➢ gradul scăzut de acceptare de către comercianți a acestui instrument de plată.
Totodat ă, din punct de vedere al tranzacțiilor electronice și cu cardul, România
este de zece până la optsprezece ori sub media UE. În ritmul actua l de crețtere, ar mai
avea nevoie de încă douăzeci de ani pentru a ajunge la media UE privind numărul de
tranzacții per capital. Această reticență a românilor în a plăti cu cardul, dar mai ales
incapacitatea guvernului de a gândi măsuri menite să încurajez e folosirea lor atât în
mediul privat cât și de stat, are o corelație directă în economia care ar trebui să platească
TVA la stat dar nu o face. Se impune adoptarea următoarelor măsuri prin care se poate
realiza o creștere semnificativă a veniturilor din t ranzacțiile cu cardul:
1. Reducerea plafonului de casă pentru operațiunile de încasări de numerar, atât la
persoanele juridice cât și pentru persoane fizice la un nivel sub 20% din venitul
mediu per capital și care a dus în multe state la diminuarea evaziunii fiscale.
2. Organizarea de loterii fiscale – implică organizarea de extrageri cu premii
pentru consumatorii finali, condiția de participare fiind transmiterea unui număr
minim de bonuri fiscale sau de bonuri fiscale și dovada plății.
3. Întărirea disciplinei fiscale, comunicare și educație. Comunicarea și educarea
populației în legatură cu plățile electronice pe de o parte și impunerea de
sancțiuni pentru acei contribuabili care nu respectă prevederile legale de
stimulare a plăților electronice, pe de altă par te.
4. Facilitatea încasărilor bugetare . Menționarea modalităților de plată electronice
acceptate pe actele administrative de impunere sau sancționare.

21
5. Stimularea dezvoltării infrastructurii . Impunerea obligației pentru toți
comercianții de a accepta plăți cu cardul pentru achiziții ce depățesc o valoare
minimă, mult sub nivelul plafonului de casă.
6. Încurajarea plăților electronice prin facilități fiscale – acodarea de facilități
fiscale pentru toți comercianții care acceptă plata cu cardul, indiferent de tipul de
card bancar.
7. Raportarea tranzacțiilor încasate cu cardul către autoritățile fiscale de către
societățile care gestionează sisteme de carduri.
8. Case de marcat on -line cu POS integrat – impunerea obligativității pentru toți
comercianții de a utiliza case de marcat conectate on -line la sistemul informatic
al autorităților fiscale și a deține POS. Opțional comercianții pot deține case de
marcat conectate online cu POS integrat.
9. Limitarea plății în numerar a drepturilor salariale – obligativitatea companiilor
de a plăti drepturile salariale ale tuturor angajaților direct într -un cont bancar și
nu în numerar.

2.3. TENDINȚE PE PIAȚA CARDURILOR DE CREDIT
Cardul s -a dezvoltat rapid și continuă să se dezvolte în ritmuri înalte ocupâ nd un
loc m ai mare în ceea ce privește ponderea numărului de plăți (tranzacții). În op oziție,
valoarea plăților desfăș urate cu ajutorul cardului rămâne infimă datorită faptului că
valoarea medie a pl ăților efectuate prin carduri rămâ ne relativ mică, cardul reprezentâ nd
instrumentul de bază în efectuarea micilor tranzacții de că tre persoanele fizice.
O modalitate rapidă de a împrumuta echivalentul a trei sau mai multe salarii
cumulate este oferită de cardurile de credit. Acestea sunt avantajoase mai ales pent ru
clienții care vor să le folosească pentru a face cumpărături la comercianți, mai puțin
pentru retrageri de numerar.

22
Cardul de credit reprezintă un instrument prin care plățile se fac dintr -un credit
acordat de bancă emitentă sub forma unei l inii de credit revolving. Limita de creditare
se stabilește la emiterea cardului în funcție de solvabilitatea clientului și de istoricul pe
care acesta îl are în relațiile cu banca, pe baza unei fișe scoring. La persoanele fizice,
limita de creditare este de 2-3 venituri nete lunare sau mai mult în cazul unor persoane
cu venituri mai mari. Creditele se garantează cu veniturile nete a 1 -2 giranți sau cu un
depozit bancar colateral. Rambursarea se face lunar, în proporție de cca. 20% din
creditul existent în sold la finele lunii, astfel că pentru creditele primite și rambursate în
cursul lunii nu se percepe dobândă. Dobânda este cea practicată la creditele pe termen
scurt iar comisioanele sunt cele standard ale băncii (taxa emitere card, taxa anuala de
utiliza re, comisioane pentru operațiuni de plăți interbancare și eliberări de numerar, taxa
eliberare extras cont la cerere etc.).
Dobânzile împrumuturilor pe card variază într -o plajă largă, de la mai puțin de
15%, până la 28% pe an. Băncile încurajează folosirea lor în special pentru plăți la
comercianți, motiv pentru care cele mai multe practică un nivel mai redus de dobânda
pentru sumele cheltuite la POS, decât pentru retragerile de numerar. Există însă și
instituții la care dobânzile sunt identice pentru ambele destinații. În plus, la două bănci –
Română și Veneto – perioada de grație, în care clientul nu plătește dobândă, se apli că
atât pentru sumele cheltuite la comercianți, cât și pentru numerarul retras la ATM.
Lucru important, deoarece produsul poate funcționa ca un credit de nevoi personale cu
dobândă zero pe perioada de grație, motiv pentru care am acordat un bonus de două
puncte la acest criteriu de analiză a cardurilor de credit.
Valabilitatea liniei de credit este de 1 -4 ani. Operațiunile se evidențiază într -un
cont de card de credite. Acesta poate fi conexat cu contul pentru cardul de debit, banca
preluând aut omat fondurile pentru rambursarea ratelor scadente la credit și plata taxelor
și comisioanelor. Rambursarea în totalitate a creditului la termenul stabilit se folosește
în cazul cardului de călătorie și divertisment , iar rambursarea parțiala, în cazul lin iei de
credit, partea rămasă considerându -se o extensie a creditului anterior . Cardul de credit
este destinat cu prioritate pentru plata mărfurilor și serviciilor.
În prezent, cea mai mare perioadă de grație disponibilă este de 61 de zile.
Pentru familia analizată, cu venituri de 4.800 de lei , cel mai mare credit care poate fi
obținut cu cardul este de 40.000 de lei, dar majoritatea băncilor limitează suma la 9.000
de lei, neluând în calcul decât veniturile soțului, pe numele căruia este emis cardul, și
neaprobând un împrumut mai mare de trei s alarii. Cea mai redusă dobândă practicată în

23
piață este de 13,5%. Există și bănci – ING Bank, spre exemplu – care percep dobândă
zero în primul an pentru sumele cheltuite la comercianți. Alte oferte speciale
îmbunătățesc condițiile din primul an după activ area cardului și pentru comisioanele
practicate, cele de administrare fiind zero pe această perioadă limitată.
Cardul de credit este un instrument financiar car e poate duce la ruina financiară
a consumatorului dacă acesta nu știe să îl folosească . Dar comportamentul utilizatorului
de card d e credit s -a modificat mult după criza financiară , iar cultura clientului vizavi de
acest produs este mai ridicată acum.
În urmă cu cinci ani, cultura vizavi de cardul de credit nu era ext rem de ridicată .
Chiar și acum piața românească, spre deosebire de alte pieț e din regiune, are un apetit
mai scă zut pentru acest produs . Putem observa acest lucru și din evoluția pieț ei:
cardurile de debit a u crescut mult mai puternic față de cele de credi t. Pentru mult timp,
înțelegerea cardului de credit s -a limitat la „niște bani în plus” sau „ un plastic cu o
sumă de bani” , el nefiind perceput pentru utilitatea lui și nici nu s -a înțeles că nu
reprezintă un credit de nevoi personale. Această interpretare a cardului de credit a
persistat multă vreme , probabil și din cauza bă ncilor care nu au știut să îi confere acea
utilita te de care are nevoie clientul și să înțeleagă beneficiile cardului de credit. Dar sunt
două părți î n această ecua ție: consumatorul care trebuie să fie dornic să înțeleagă și
banca care trebuie să explice î ntr-un mod sanatos.
În ultimii cinci ani s -au schimbat și reglementă rile bancare, iar acest lucru a
făcut curățenie în piață și a condus la o utilizare mai sănătoasă a produsului. Astfel
dobâ nzile mari pe cardu rile de credit sunt comunicate î ntr-un mod mai transparent
clienț ilor, înaintea semnă rii contractului. Dobâ nda mai mare la cardul d e credit față de
cea la un credit de consum este normală , fiind to t un credit n egarantat, cu utilizare mai
mică . Aceasta devine un pericol pentru client în momentul î n care cardul este folosit
necorespunză tor.
Oamenii își deschid un card de credit nu în mod natural, ci ca o nevoie primară,
restul venind la bancă în urma publicității făcute. Acest lucru nu este valabil doar pentru
cardul de credit, este valabil pentru orice produs bancar. În ultimii ani foarte multe bănci
și-au consolidat expunerile pe cardurile de credit astfel încât o parte din creș terea de
anul trecut a fost de pe urma clienților care au refinanț at în rate fără dobândă cardurile
de credit de la alte bă nci.

24
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CARDURILE DE
CREDIT ALE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNĂ

3.1. PREZENTAREA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE (BCR)
Banca Comercială Română își înscrie numele pe lista băncilor comerciale nou
create și reorganizate după 1989.
Tabel 3.1. Date generale despre societate
Denumire: BCR S.A.
Adresa: B-dul REGINA ELISABETA 5,
București , sect 3
Județul: MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Număr de înmatriculare la Registrul
Comerțului: J40 /90 /1991
CUI: 404416
Telefon: 0213100245
Stare societate: înregistrat din data 23 Ianuarie 1991

Obiectul de activitate
Principala activitate a b ăncii este „ Alte activități de intermediere financiară” –
CAEN 649 și domeniul principal este „ Intermediere financiară ”.
Statul juridic și structura acționariatului
S.C. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. este constituită sub forma
juridică de societate pe acțiuni.
Societatea pe acțiuni este societatea constituită prin asocierea mai multor
persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare
reprezentate prin titluri numite acțiuni, pentru desfășurarea unei activități comerciale, în
scopul împărțirii beneficiilor, și care răspund pentru obligațiile sociale numai în limita
aporturilor lor. Caracteristici:
societatea se constituie dintr -un număr minim de asociați, denumiți acționari;
capitalul social este divizat în acțiuni, care sunt negociabile și transmisibile;
răspunderea asociaților pentru obligațiile sociale este limitată;
asociații răspund numai până la concurența capitalului social subscris;
capit alul social minim este echivalentul a 25000 euro.
Societatea pe acțiuni se constituie prin contract de societate și statut.
Conform documentelor interne ale societății analizate, la data de 31.12.2016,
structura acționariatului a fost următoarea:

25
Tabel 3.2. Structură acționariat BCR
ACȚIONAR PONDERE
DEȚINUTĂ
EGB Ceps Holding GmbH (societate detinuta 100% de Erste Group
Bank AG prin EGB Ceps Beteiligungen GmbH) 93,5708 %
SIF Oltenia 6,2973%
Actionari persoane juridice romane (inclusiv SIF Muntenia si SIF Banat –
Crisana care mai detin cate o actiune fiecare) 0,0015%
Alti actionari (persoane fizice) 0,1304%
Sursa: www.bcr.ro
BCR are ca obiect principal de activitate atragerea și formarea de depozite
bănești, în lei și valută, de la persoane fizice si juridice, din țară și străinatate, acordarea
de credite pe term en scurt, mediu si lung, efectuarea de servicii bancare, operațiuni
pentru activități de comerț exterior și alte operațiuni bancare, potrivit legii.
Misiunea băncii – să devină principalul actor în realizarea procesului de
susținere a economiei reale, prin furnizarea de produse și servicii bancare competitive.
Viziune – consolidarea poz iției de lider ocupată în sistemul bancar intern, prin
implementarea unei culturi a Excelenței.
Direcțiile strategice ale BCR în ceea ce privește implicarea în comunitate sunt
următoarele:
Educație (cu două subcomponente: educație financiară și accesul la educație al
copiilor proveniți din familii dezavantajate);
Antreprenoriat (cu două subcomponente: educație antreprenorială și încurajarea
inițiativelor antreprenoriale ale ONG -urilor – sprijinirea ONG -urilor să dezvolte
afaceri care să le permită să devină independente și să -și realizeze misiunea);
Solidaritate socială (în cadrul unor campanii de matching, angajații BCR
donează s ume de bani pentru o cauză, iar BCR dublează sau completeză suma
donată de angajați).
Scurt istoric
1990 – se constituie Banca Comercială Română prin preluarea activităților
comerciale ale Băncii Naționale a României
1998 – BCR deschide o filială la Chișin ău, în Republica Moldova
1999 – BCR fuzionează prin absorbție cu Bancorex
2001 – BCR Leasing se lansează pe piața românească
2003 – Privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC
2005 – Se înființează BCR Asigurări de viață

26

2006 – Banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Băncii Comerciale
Române. Erste Bank a achiziționat 61,8825%* din acțiunile BCR de la Guvernul
Român, BERD și IFC în urma achitării a 3,75 miliarde Euro.
2007 – BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața românească
2008 – Banca Comercială Română vinde operațiunile de asigurări către Vienna
Insurance Group
2008 – BCR Banca pentru Locuințe intră pe piața românească
2009 – BCR adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu –
Medium Term Not es (MTN) – in valoare totala de 3 miliarde EUR
În momentul de față Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group ,
este cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiunile de banc ă
universală (retail, corporate& investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum
și societățile de profil de pe piața leasingului, managementului activelor, pensiilor
private, a băncilor de locuințe și a serviciilor bancare prin telefonul mobil.
BCR este banca nr.1 în Români a după valoarea activelor (peste 17 mld EUR),
după numărul de clienți și pe segmentele de economisire și creditare.

3.2. CĂRȚI DE PLATĂ BCR
BCR deține în prezent poziția de lider pe piața bancară, fiind principalul furnizor
de servicii, atât după numărul de clienți cât și după valoarea activelor și a segmentelor
de economisire și creditare. Alături de BCR Banca pentru locuințe, BCR Pensii,
Societatea de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing și BCR
Chișinău, formează Grupul BCR.
BCR pune la dispoziția clienților săi o ofertă largă de carduri, cu diferite
destinații, pentru care clienții pot opta în funcție de nevoile și necesitățile lor .
BCR oferă cardul VISA în 3 variante :
a) B.C.R. VISA CLASIC
Cardul de debit, embosat, emis î n lei pentru persoane fizice, ce poate fi uti lizat
oriunde pe teritoriul României. Cardul este destinat :
– pentru plăț i de bunur i sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri,
magazine, benzinării ) ;
– pentru obț inerea de nu merar de la automatele bancare și de la ghișeele bă ncii.
b) BCR VISA BUSINESS

27
Cardul de debit, embosat, emis în valută (euro) destinat firmelor ai căror angajați
călătoresc în străinătate, în interes de afaceri . Cardul este destinat p entru :
– plăți de bunur i sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri,
magazine, benzinării ) ;
– obținerea de numerar de la automatele și ghișeele bancare .
c) BCR VISA INTERNATIONAL
Card de debit, embosat, emis î n valu tă (euro ) pentru per soane fizice , ce poate fi
utilizat oriunde în țară și în lume. Cardul este destinat pentru :
– plăți de bunur i sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri,
magazine, benzinării) ;
– obținerea de numerar de la automatele bancare .
Alte ca rduri puse la dispoziția clienților săi de către BCR :
CARDUL BCR MAESTRO
Banca ne pune la dispoziție un instrument de plată modern, sigur, rapid , comod
și flexibil. Cardul este emis sub mărcile ec/Cirrus și edc/Maestro , car e aparțin
organiza ției Europay International – una dintre cele mai mari organizații internaționale
pe piața cardurilor. BCR Maestro este un card de debit, electronic, emis î n lei pentru
persoane fizice . Este utilizat pentru plata salariilor angajaț ilor societăților comerci ale .
Este destinat obț inerii de cash de la ATM -urile sau g hișeele banc are sau pentru plata
bunurilor și serviciilor la comercianții acceptatori de carduri, care dețin POS -uri, pe
teritoriul Româ niei .
CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS
Este card de debit, embosat, emis în lei , sub sigla Euroca rd/Mastercard , destinat
angajaților societăților comerciale care efectuează deplasări î n interes de se rviciu pe
teritoriul României. Cardul este destinat pentru :
– plăți de bunuri ș i servici i oriunde este afișată sigla Euro card/Mastercard (hotel,
magazin, benzinării , etc.) ;
– obținerea de numerar de la automatele și ghiș eele bancare .
Exemplu de calcul:
La un împrumut de 10.000 RON pe 12 luni, la o dobândă variab ilă calculată
ROBOR la 6 luni + 15% (19,84%) cu D.A.E = 22,59%, valoarea total ă plătibilă este de
12.048,56 RON. Comisioane : emitere card = 30 RON administrare anuală = 40
RON.Calculele sunt valabile pentru ROBOR 6M din data de 28.04.2016

28
CARDUL DE CREDIT VISA SMART:
Moneda : RON
Valoare maxim ă: 10.000 EUR, echivalent RON
Perioada de gra ție: 55 zile
Valabilitate: maxim 2 ani
Avantaje :
– Comision 0 la plata produselor și serviciilor la comercianții din țară și străinătate
– Comision 0 la plata fa cturilor de telefonie și utilități
– Ai perioadă de grație atât la comercianți cât și la retragerea de numerar de la
ATM
– În fiecare lună, trebuie să rambursezi doar un nivel minim de 5 % din suma
utilizată
– În România, cardul poate fi utilizat în peste 100.000 de locații comerciale și în
peste 10.000 de ATM -uri.

3.3. INDICATORI SPECIFICI ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ
În activitatea lor, băncile lucrează și operează după anumiți indicatori cum ar fi :
indicatori ai riscului bancar , indicatori ai costurilor bancare , indicatori ai perfomanțelor
bancare indicatori ai riscului de rată a dobânzii, indicatorii lichidității generale ,
indicatori credite /depozite , indicatori de profitabilitate indicatori de lichiditate ,
indicatori ai venitului operațional
Indicatorii costurilor bancare se impart în:
A. Indicatori ai cheltuielilor principale :
𝑅1 = 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑓𝑢𝑛𝑐 ț𝑖𝑜𝑚𝑎𝑙𝑒 * 100
Acest indicator este de obicer subunitar, semnific ând proporția cheltuielilor
principale în cadrul cheltuielilor funcționale.
𝑅2 = 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 * 100
Este un indicator subunitar cu proprietatea c ă 𝑅2<𝑅1 și semnifică ponderea C
principale în total cheltuieli.
B. Indicatori ai cheltuielilor cu dobânzile :
𝑅3 = 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑓𝑢𝑛𝑐 ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 * 100

29
Este un indicator ce poate avea și valori subunitare, comparând valoarea
cheltuielilor cu do bânda față de cheltuielile funcționale.
𝑅4 = 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑑𝑎
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 * 100
Acest indicator semnific ă ponderea cheltuielilor cu dobânda în cadrul
cheltuielilor totale.Este un indicator subunitar.
Indicatorii perfomanțelor bancare se împart în :
1. Rata renta bilității economice – este un indicator complex care prezintă
rezultatele nete ale activității în funcție de activul economic folosit. Exprimă
de fapt rezultatul net pe unitate de activ investit. Este un indicator de tipul
effect/efort.
𝑅𝑒 = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡 .−𝐼𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐
Este recomandat ca 𝑅𝑒 a ori cărei societăți economice, inclusiv a celei bancare,
să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piață, lucru care ar permite posibilitatea
folosirii surselor împrumutate la dezvoltarea activității economice.
2. Rata rentabilității financiare este un indicator care prezintă rentabilitatea
utlizării capitalului pro priu.
𝑅𝑓 =𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
Unde:
Capital propriu = capital social + fonduri de rezerv ă
Rentabilitatea financiară trebuiee să fie mai mare decât rentabilitatea economică,
lucru ce ar semnifica existența unor surse folosite pentru creșterea valorii
profitului.
Relația este :
𝑅𝑓 > 𝑅𝑒 > 𝑅𝑑
Lucru care re zultă și din prezentarea relației de pârghie financiară :

𝑅𝑓 = [ 𝑅𝑒 + ( 𝑅𝑒 – 𝑅𝑑) * 𝐷𝐴𝑇
𝐶𝑃𝑅 ] * ( 1 –T)
Unde: T – cota de impozit pe profit

30
3. Efectul de p ârghie este un indicator ce prezintă modalitatea în care folosirea
unor resurse suplimentare servește la creșterea rentabilității capitalului
investit :
𝐸𝑝 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙
Între cei trei indicatori prezentați până acum trebuie să existe următoarea relație
de control :

𝑅𝑓 = 𝑅𝑒 * 𝑅𝑝
4. Rata profitului este un indicator ce pre zintă unitatea de profit net realizat la
un anumit venitt total, este un indicator de tipul efect /efort.
𝑅𝑃𝑟 = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 * 100
Acest indicator se exprim ă în funcție de situația economică a țării unde își are
sediul principal societatea bancară.În România un nivel de 30 -50% este considerat bun.
5. Gradul de utilizare a activelor este un indicator care prezintă gradul în care
activele participă la realizarea venitului total.
GUA = 𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 * 100
Este recomandat ca acest indicator să înregistreze valori cât mai mari,
simbolizând astfel un venit total maximal obținut pentru unități de activ învestita.
Acești doi indicatori sunt legați de indicatorul rentabilitate economică prin
următoarea relație de control :
𝑅𝑒 = 𝑅𝑃𝑟 * GUA
Indicatorii lichidi tății generale
𝐼𝐿𝐺 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
Se întâlnește și indicatorul rapid sau testul acid care ne arată situația pe termen
foarte scurt.
𝐼𝐿𝑅 = 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 −𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒,
În cazul indicatorului credite /depozite se utilizează următoarea formulă :

31
𝐼𝑐/𝑑 = 𝐶𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑒
𝐷𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑒
Un exemplu :
Valorile agregate ale pozi țiilor de credite și depozite pentru toate băncile
comerciale din România erau următoarele :
Tabelul nr.3.3 . Valori agregate de bănci la credite și depozite
Indicatori Miliarde lei
Plasamente în activ, din care : 102537,6
Active externe 12648,1
-în valute convertibile 12638,8
-în valute neconvertibile 12638,8
Active interne 9,3
-credite neguvernamentale 40260,8
-credite guvernamentale 11667,5
-active interbancare 17258,5
-alte active 20702,7

Resurse în pasiv, din care : 102537,6
Pasive externe : 8901,9
-în valute convertibile 8779,4
Pasive interne: 93635,7
-depozite ale clienților 53196,3
-depozite publice 1633,8
-pasive interbancare 9461,5
-fonduri proprii 7641,5
-alte pasive 21702,6

Interpretare:
Raportul credite/depozite este ur mătorul :
(40260 ,8+1167 ,5+17258 ,5)
(8901 ,9+53196 ,3+1633 ,8+9461 ,5) = 0,945
Cu c ât valoarea acestui indicator este mai mai mare cu atât banca are lipsă de
lichiditate, ceea ce implică nevoia de fonduri pentru a crește valoarea activului.Ponderea
depozitelor pe termen lung cu dobândă fixă și calitatea creditelor vor inf luența
adecvarea lichidității.
Banca Comercială Română are următoarea situație reflectată de datele sale
financiar contabile :
– Plasamente în credite în suma de 100 UM, din care :

32
• credite garantate 90
• credite negarantate 10
– Total active 425 UM
– Depozite ale clien ților 120 UM
– Depozite estimate de bancă 40 UM
• Valoarea indicatorului credite/depozite
• Indicatorul depozite de baz ă/active totale
• Interpretare rezultate
𝐼1 = 𝐶𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑒
𝐷𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑒 = 100
120 = 0,833
Cu cât acest indicat or este mai mare, situația băncii este mai instabilă, banca
având lipsă de lichiditate, ca și în acest caz. Limitele acestui indicator sunt reliefate de
neluarea în calcul a factorului timp în clasificarea creditelor și depozitelor.
𝐼2 = 𝐷𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧 ă
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 40
120 = 0,333
Este un indicator cu caracter probalistic, deoarece valoarea depozitelor de bază
este ceva estimate.Este recomandat ca acest indicator să aibă valori cât mai mari, ceea
ce în cazul băncii no astre, este o situație negativă, ce implică o creștere a depozitelor de
bază stabile.
Tabel 3.4 . Indicato rii costurilor BC R (caracteristici privind structura costurilor )
Nr.
Crt. Articol cheltuială Bănci cu depozite sub
50 mil. Bănci cu depozite între
50-200 mil. Bănci cu depozite peste
200 mil.
Sume
absolute Sume
relative% Sume
absolute Sume
relative% Sume
absolute Sume
relative%
1 Salarii personal
conducere 294319 19,49 839425 19,07 3829966 19,87
2 Salarii funcționari 253231 16,17 823596 18,71 3128418 16,23
3 Câștiguri
suplimentare 132703 8,80 408219 9,27 1846163 9,58
4 Chelt. Instalare
computere 55753 3,69 180793 9,11 1105587 5,74
5 Obiecte de inventar 103972 6,88 290385 6,60 1168151 6,06
6 Cheltuieli cu
papetărie și
imprimante 56695 3,76 118451 2,69 465869 2,42
7 Poștă, călătorie 30903 2,05 91938 2,09 380391 1,97
8 Cheltuieli
publicitare 35465 2,35 106700 2,42 468380 2,43
9 Cheltuieli juridice 31556 2,09 107755 2,45 598598 3,11
10 Chelt. Telefon,
telegraf 16566 1,10 50653 7,15 244689 1,27
11 Chelt. chirie 103277 6,84 315239 7,16 1421129 7,37

33
12 Chelt. Evaluări
interne 21898 1,45 55044 1,25 153745 0,80
13 Chelt. cu
protocolul 28794 1,91 57234 1,30 121355 0,63
14 Chelt. cu
asigurarea
depozitelor 29765 1,97 93933 2,13 381351 1,98
15 Chelt. cu alte
asigurări 23909 1,58 59438 1,35 182974 0,95
16 Chelt. cu
deplasarea 9606 0,64 26363 0,6 104744 0,54
17 Alte contribuții 8656 0,57 20428 0,46 58304 0,30
18 Donații 6313 0,42 21826 0,50 95617 0,50
19 Chelt. cu cărți,
periodice, alte
servicii 5531 0,37 12910 0,29 53997 0,28
20 Pierderi din
împrumuturi 100266 6,64 339991 7,72 1422106 7,38
21 Chelt. cu soft 24645 1,63 21499 0,49 153589 0,80
22 Alte cheltuieli 135921 9,00 360638 8,19 1888768 9,80
23 Total cheltuieli
funcționale 1509744 100% 4402461 100% 19273173 100%
24 Alte chelt. cu
informatica 87496 100% 269335 100% 1392994 100%
25 Chelt. dobânzi la
depozite la vedere 203528 10,2 696243 9,6 234949 7,6
26 Chelt. dobânzi la
depozite la termen 1654991 71,8 5339918 73,7 22347805 72,6
27 Chelt. dobânzi la
non depozite 414578 18 1213075 16,7 6071052 19,8
28 Total chelt. cu
dobânzi 2304856 100% 7249236 100% 30768355 100%
29 Total chelt. 3902096 11921032 51434522

Indicatorii cheltuielilor principale și cheltuielil or cu dobânzi din cadrul băncii.
𝑅1 = 𝐶 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒
𝐶 𝑓𝑢𝑛𝑐 ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 * 100 = 948413
1509744 * 100 =62,82%
𝑅2 =𝐶 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 * 100 = 948413
3902096 * 100 =24,31%
𝑅3 = 𝐶 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒
𝐶 𝑓𝑢𝑛 𝑐ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 * 100 =2304856
1509744 * 100 =152,66%
𝑅4 =𝐶 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 * 100 =2304856
3902096 * 100 =59%
𝑅1 = 𝐶 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒
𝐶 𝑓𝑢𝑛𝑐 ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 * 100 = 2882858
4402461 * 100 =65,48%
𝑅2 = 𝐶 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒
𝐶 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 * 100 = 2882858
11921032 * 100 =24,18%
𝑅3 =𝐶 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖
𝐶 𝑓𝑢𝑛𝑐 ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 * 100 = 7249236
4402461 * 100 =164,66%
𝑅4 = 𝐶 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 * 100 = 7249236
11921032 * 100 =60,81%

34
𝑅1 = 𝐶 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒
𝐶 𝑓𝑢𝑛𝑐 ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 * 100 = 12896783
19273173 * 100 =66,92%
𝑅2 = 𝐶 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 * 100 = 12896783
51434522 * 100 =25,07%
𝑅3 = 𝐶 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒
𝐶 𝑓𝑢𝑛𝑐 ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 * 100 = 30768355
19273173 * 100 =159,64%
𝑅4 = 𝐶 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 * 100 = 30768355
51434522 * 100 =59,82%
Interpretarea rezultatelor centralizate obținute:
Tabel 3.5 . Rezultate centralizate
Tip banc ă
rată Bănci cu depozite sub
50 milioane Bănci cu depozite
între 50 si 200 de
milioane Bănci cu depozite
peste 200 milioane
𝑹𝟏 62,82% 65,48% 66,92%
𝑹𝟐 24,31% 24,18% 25,07%
𝑹𝟑 152,66% 164,66% 159,64%
𝑹𝟒 59,07% 60,81% 59,82%

Prin prisma primei rate este avantajat primul grup de bănci și anume băncile cu
depozite sub 50 mil lei, ce semnifică faptul că ponderea cheltuielilor este mai mica.
În raport cu a doua rată este avantajat grupul de bănci cu depozit e între 50 și 200
mil lei, care are o pondere mai mica a cheltuielilor principale în totalul cheltuielilor.
Ratele 3 și 4 sunt favorabile băncilor cu depozite sub 50 mil, simbolizând un cuantum
mai mic al cheltuielilor cu dobânzile. În concluzie, cheltuiel ile principale favorizează
primul grup de bănci, ca și în cazul cheltuielilor cu dobânzile.
Creditele oferite de BCR :
Exemplul : Un client dorește s ă contracteze un împrumut de 10.000 RON pe o
perioadă de un an. În acest scop el se adresează băncii BCR care îi propune următoarea
variantă de credit pentru nevoi personale: rata dobânzii 11% variabilă, comision de
acordare 3%, comision de rambursare anticipată 1%. Rambursarea se face în rate lunare
egale .
a) Care este suma pe care o va primi persoana fizică?
b) Rata lunară pe care trebuie să o plătească clientul Popescu Daniel
c) Graficul de rambursare al împrumutului
d) După trei luni se dorește rambursarea anticipată a creditului. Care este
suma pe care o va plăti băncii?
e) Care este dobânda anuală efectivă percepută de banca Română ?

35
Comisionul de acordare se re ține din valoarea creditului, prin urmare suma
primită va fi : 10.000 – 3% * 10.000 = 9.700 de RON.În calculul anuității va fi luată în
considerare suma împ rumutată de 10.000. Rata lunară se calculează potrivit formulei :
Anuitatea = 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡
𝑎𝑛 = 883, 82
Tabel 3.6 . Grafic de rambursare
Luna Valoarea rămasă de
rambursat Dobânda Rata de principal Anuitate
1 10.000,00 91,67 792,15 883,82
2 9.207,85 84,41 799,41 883,82
3 8.408,44 77,08 806,74 883,82
4 7.601,70 69,68 814,13 883,82
5 6.787,57 62,22 821,60 883,82
6 5.965,97 54,69 829,13 883,82
7 5.136,84 47,09 836,73 883,82
8 4.300,11 39,42 844,40 883,82
9 3.455,71 31,68 852,14 883,82
10 2.603,57 23,87 859,95 883,82
11 1.743,62 15,98 867,83 883,82
12 875,79 8,03 875,79 883,82

Suma rămasă de rambursat după 3 luni, așa cum se poate observa și în graficul
de rambursare este de 7.601,70. În condițiile unui comision de rambursare anticipate de
1% suma plătită băncii va fi 7.601,70 + 1% *7.601,70 = 7.677,72
Dobânda anuală efectivă DAE relevă costul annual echivalent asociat
împrumutului și tine seama și de comisioanele incluse în costul creditului.Prin urmare,
valoarea a ctuală a plăților folosind drept coefficient de actualizare DAE trebuie să fie
egală cu suma încasată .=18,35%
Indicatorii performanțelor bancare în cadrul BCR
Banca Română prezint ă la 31.12.2016 , următorul bilanț :
Activ Pasiv

Disponibil la BC 2 120 000 Capital 4 600 000
Numerar 1 000 000 Depozite ale clienților 6 572 000
Disponibil la alte b ănci 4 000 000 -la vedere 4 200 000
Credite acordate 4 125 900 -la termen mijlociu 2 372 000
Alte active 1 242 100 Alte passive 1 972 000
TOTAL A 12 730 100 TOTAL P 12 730 100

Din contul de profit și pierder i dispunem de următoarele date: v enituri total e
655.000 mii UM, cheltuieli totale 242. 000 mii UM , cota de impozit pe profit 25% .

36
– Se determin ă indicatorii de perfomanță bancară
– Se verifică relațiile dintre aceștia
1. Rata rentabilit ății financiare
𝑅𝑃𝑟 = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 * 100 = 6,73%
Pr. Brut = 𝑉𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 – 𝐶𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 655000 – 242100 mii UM = 412900 mii UM
Pr. Net = Pr. Brut( 1 – r) = 412900( 1 – 0,25) = 309675 mii UM
Acest indicator demonstrează gradul de generare a profitului și eficiența operațională
𝑅𝑟𝑓 > 𝑅𝑟𝑒.
2. Rata rentabilității economice
𝑅𝑟𝑒 = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 * 100 = 309675
12730100 * 100 = 2,433%
𝑅𝑒 > rata dobânzii pe piață
3. Efectul de pârghie
𝐸𝑝 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 = 12730100
4600000 = 2,767
Este un indicator bun, întrucât prezintă gradul în care utilizarea unor resurse
suplimentare servește la creșterea rentabilității capitalurilor.
4. Rata profitului
𝑅𝑃𝑟 = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 * 100
𝑅𝑃𝑟 = 309675
655000 * 100 = 47,28%
Este un indicator bun, deoarece exprimă situația economică din România unde
nivelul acestuia trebuie să fie între 30 și 50 %.
5. Gradul de utilizare a activelor
GUA = 𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 * 100 = 655000
12730100 * 100 = 5,15%
Este un indicator care se recomandă a fi cât mai mare.

37
3.4. CĂRȚILE DE PLATĂ MAESTRO PARTENER și VISA
ELECTRON ale BCR

Tabel cu comisioanele aferente MAESTRO PARTEN ER și VISA ELECTRON
în anul 2016
Nr. Crt. Denumirea serviciului bancar Comision Standard Comision Preferențial
1 Taxă emitere card principal 5 lei 0 lei
2 Taxă emitere card suplimentar 5 lei 5 lei
3 Taxă anuală administrare card 0 lei 0 lei
4 Taxă utilizare terminale ATM/POS
Română pentru numerar :
-ale Română
– ale altor b ănci din România
-ale altor bănci din străinătate

0,2% min. 0,5 lei
0,5% + 2,5 lei
1% + 3 EUR

0%
0,5% + 2,5 lei
1% + 3 EUR
5 Taxă eliberare extras de cont
-Miniextras de cont a ATM ul băncii

1 leu

1 leu
6 Comision achizi ționare bunuri/plată
furnizori
0 lei
0 lei
7 Comision interogare sold la
ATM/POS BCR
1 leu
1 leu
8 Comision interogare sold la ATM –
urile altor bănci
1,8 lei
1,8lei
9 Comision lunar de administrare
overdraft
5 lei
5 lei
10 Schimbare PIN la ATM 5 lei
5 lei
11 Taxă reînnoire card 0 lei 0 lei
12 Comision deblocare card
0 lei

0 lei
13 Taxă înlocuire card
pierdut/furat/deteriorat 10 lei
10 lei
14 Refuz la plat ă nejustificat 10 lei 10 lei
15 Plata facturilor aferente utilităților,
prin intermediul cardului, la ATM

0 lei

0 lei
16 Taxa lunară de administrare cont
current cu card atașat
1,7 lei
1 leu

38
Tabel cu comisioanele aferente MAESTRO PARTENER și VISA ELECTRON
în anii 2015 -2016
Denumire comision /dobândă Nivel comision /dobândă
Maestro Partener Nivel comision /dobândă
Visa Electron
Cu CIP Cu CIP
Taxă emitere card principal 5 lei 5 lei
Taxă emitere card suplimentar (pentru
utilizatori) 5 lei 5 lei
Taxă administrare
card anuală gratuit gratuit
lunară
Taxă utilizare terminale ATM /POS pentru
numerar:
ATM -urile/POS -urile Română

ATM -urile b ăncilor participante la protocol

ATM -urile/POS -urile altor b ănci din România

ATM -urile/POS -urile altor bănci din
străinătate

0,2%, min. 0,5 lei

0,2%, min. 0,5 lei

0,2%, min. 0,5 lei
0,2%, min. 0,5 lei

0,5% + 2,5 lei
0,5% + 2,5 lei

1% + 3 EUR

1% + 3 EUR
Taxă eliberare miniextras redus la ATM
Română 1 leu 1 leu
Comision tranzacții de plată cu cardul la
comercianți gratuit gratuit
Comision interogare sold
La ATM Română
La ATM -urile altor b ănci 1 leu 1 leu
1,8 lei 1,8 lei
Schimbare PIN la ATM Română 10 lei 10 lei

39
Taxă reînnoire card Gratuit gratuit
Comision deblocare card gratuit gratuit
Taxă înlocuire card pierdut /furat 8 lei 8 lei
Taxă înlocuire card deteriorat
5 lei 5 lei
Taxă regenerare cod PIN
3 lei 3 lei
Refuz la plată nejustificat 10 lei 10 lei
Plata facturi utilități la ATM Gratuit Gratuit
Plafon maxim pentru operațiunile de eliberări
de numerar de la ATM Maxim 4000 lei/zi Maxim 4000 lei/zi
Plafon maxim pentru operațiunile de eliberări
de numerar de la POS Nelimitat Nelimitat
Comision administrare overdraft 5 lei 5 lei
Comision unic pentru servicii prestate la
cererea clientului 248 lei ( TVA inclus) 248 lei ( TVA inclus)
Sursă preluată de la BCR

Interpretarea evoluției acestor comisioane :
– Taxa de emitere card principal la comisionul standard în 2014 era 5 lei, iar la
comisionul preferen țial 0 lei.
– În anii 2015 și 2016 fluctuații, taxa de emitere a cardului principal păstrându -și
aceleași comisioane.
– În anul 2014 , la taxa de emitere card suplimentar, comisionul standard era 5 lei, iar
la cel preferențial tot 5 lei.
– În anii 2015 și 2016 la taxa de emitere card s -au păstrat aceleași comisioane.
– În anul 2014 , taxa anuală de administrare card a fost de 0 lei la comisionul standard
de asemenea 0 lei la cel preferențial, aceleași gratuități fi ind valabile și pentru anii
2015, 2016 .
Taxa de utilizare terminale ATM/ POS Română pentru numerar :
– În anul 2014 , această taxă a fost 0,2% min. 0,5 lei la comisionul standard și 0% la
cel preferențial
– Alte bănci din țară au perceput atât la comisionul standard, cât și la cel preferențial
0,5% + 2,5 lei.
– În anii 2015 și 2016 , alte bănci din țară au păstrat aceleași comisioane.
– În anul 2014 , diverse bănci din străinătate, au perceput la taxa de utilizare
ATM /POS un comision standard de 1% + 3 EUR și un comision preferențial identic,
comisioane percepute atât în 2014 cât și 2015.

40
Taxa eliberare extras de cont:
– Miniextrasul de cont la ATM -ul băncii a perceput în anul 2014 , un comision
standard de un leu și cel p referențial tot de un leu, comisio ane ce s -au păstrat atât în
2015 cât și în 2016 .
Serviciul bancar, comision achiziționare/ plată furn izori nu a perceput în anul
2014 comision standard și nici comision preferențial.
Aceeași gratuitate s -a păstrat și în an ii 2015, 2016 .
Comision de interpretare sold la ATM /POS , BCR :
• În anul 2014 , atât comisionul standard, cât și cel preferențial au fost un leu.
• În anii 2015 și 2016 s-a păstrat același comision.
Comisionul de interogare sold la ATM -urile altor b ănci în anul 2014 a fost de
1,8 lei atât la cel standard cât și la cel preferențial, comis ioane ce s -au păstrat și în 2015,
2016 .
Comision lunar de administrare overdraft:
• În anul 2014 , Maestro Card și Visa Electron au perceput un comision de 5 lei,
atât la cel standard cât și la cel preferențial și l-au păstrat și în anii 2015 și 2016 .
Pentru serviciul de sc himbare PIN la ATM, în anul 2014 s-a perceput un
comi sion de 10 lei, iar în anii 2015 și 2015 observăm o scădere, adică s -a perceput un
comision de 3 lei, rezultând un avantaj al clientului.
Taxa reînnoire card:
• La acest serviciu nu s -a perceput comision nici în anul 2014 , nici în următorii
doi ani.
Comision de deblocare card:
• Acest servic iu bancar a fost gratuit în 2014 și s-a menținut și în 2015 și 2016 .
Taxă înlocuire card pierdut/furat/deteriorat :
• În anul 2014 , acest serviciu bancar a perceput un comision standard și cel
preferențial de 8 lei.
• În anii 2015 și 2016 , comisionul s -a mărit , ajungându -se la cifra de 10 lei, atât
pentru comisionul standard cât și pentru cel preferențial.
Se observă că în ultimii doi ani, comisionul pentru taxa de înlocuire a cardului
pierdut, furat sau deteriorat a suferit o creștere de două proce nte.

41
Refuz de plată nejustificat:
• În 2014 , comisionul la acest serviciu era de 10 lei, iar a cesta a rămas valabil și în
2015 și 2016 .
Plata facturilor aferente, prin intermediul cardului la ATM :
• În anii 2014, 2015 și 2016 nu s-a perceput nici un fel de comision pentru acest
serviciu bancar.
Taxa lunară de administrare cont curent cu card atașat:
• În 2014 , pentru acest serviciu de administrare s -a perceput o taxă de 1,7 lei
pentru comisionul standard și de 1 leu pentru cel p referențial, aceste t axe
păstrându -se și în anii 2015 și 2016. .
• În anul 2014 , plafonul pentru operațiunile de eliberări de numerar de la ATM
BCR era de maxim 2000 lei pe zi, atât la cardul Maestro Partener cât și la Visa
Electron, însă începând cu 2015 și continuând cu 2016 , plafonul s -a mărit
ajungându -se la suma maximă de 4000 lei pe zi valabil pentru ambele tipuri de
card.
Plafonul maxim pentru operațiunile de eliberări la POS a fost și este nelimitat
atât în 2014, 2015 și 2016 .
Comisionul de admi nistrare overdraft, în anul 2014 era de 3 lei pentru ambele
tipuri de car d, îar începând din 2015,2016 observăm o creștere de 2 lei, adică 5 lei atât
la comisionul standard cât și la cel preferențial.
Pentru servicii prestate la cererea clientului se percepe un comision unic de 248
lei, TVA inclus, valabil pentru ambele tipuri de card Maestro Partener și Visa Electron.

42
CONCLUZII
În ultima perioadă de timp a avut loc o creștere fără precedent a numărului
utilizatorilor de carduri, ca urmare a punerii în practică a proiectului de ordonanță
privind introducerea sistemelor moderne de plată, care prevede obligativitatea ca toate
instituțiile, regiile autonome, agenții econom ici cu capital parțial sau majoritar de stat
să-și plătească salariații prin carduri. Se poate conchide că factorul instituțional a avut și
va mai avea încă o perioadă de timp, un rol esențial în atragerea și structurarea clienților
din piața cardurilor. E ste firesc acest lucru, deoarece circuitul cărților de plată, buna
desfășurare a acestuia trebuie să preocupe statul român, în principal prin BNR, datorită
faptului că el face parte din sistemul național al instrumentelor și modalităților de plată,
care tr ebuie în mod obligatoriu să se alinieze celui existent în Uniunea Europeană o dată
cu intrarea României în această organizație. Sub aspectul emiterii se poate spune că
piața românească de carduri s -a înscris pe drumul cel bun și că prima fază de dezvoltare
a pieței a fost depășită. S -au creat premisele unui progres și în privința acceptării acestor
instrumente de plată de către comercianți, însă în această privință rămân multe de făcut
în viitor.
Se remarcă o reducere a ritmului de creștere a numărului și valorii tranzacțiilor
derulate prin cardurile de credit. Explicația rezidă în reducerea utilizării cardurilor de
credit la ATM, ceea ce, alături de creșterea numărului și valorii tranzacțiilor la
comercianți, constituie tendințe pozitive. Cifrele arată că devine din ce în ce mai clar
pentru mai mulți români că menirea cardurilor este de a facilita cumpărăturile direct în
magazine și nu prin intermediul numerarului retras de la ATM. Mai mult, valoarea
medie pe tranzacție la comerciant continuă să scadă ( aj ungând la 62.2 USD la VISA ,
36.5 USD la Maestro și 46.3 la MasterCard), ceea ce semnifică o creștere a tendinței de
folosire a cardurilor în magazine pentru cheltuieli curente și nu doar pentru achiziție de
bunuri scumpe, de folosință îndelungată.
Cu toa te aceste, numărul și valoarea tranzacțiilor la ATM rămân la cote ridicate
(97.4% în 2014 și respectiv 95.4% în 2015) contrar unuia din principalele obiective
avute în vedere la lansarea pe piață a acestui instrument de plată , fiind extrem de clar că
rămân multe de făcut din partea băncilor pentru a convinge utilizatorii și comercianții să
folosească, respectiv să accepte cardurile ca mijloc de plată.

43
România are potențialul să crească de la 7 000 de puncte de acceptare a
cardurilor la aproximativ 30 00 0. Este de datoria băncilor de a convinge comercianții și
prestatorii de servicii de beneficiile care le au prin acceptarea cardurilor în activitatea
lor.
Statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al cardurilor este într -o proporție
de peste 95% n umai la ATM -uri pentru eliberarea de numerar. La 31 decembrie 2002
se înregistra în circulație un număr de peste 3,3 milioane de carduri valide cărora le
corespunde o valoare anuala a tranzacțiilor de peste doua miliarde USD. Cum 80% din
carduri sunt de s alarii iar in România sunt 4,5 milioane de salariați, se poate spune ca și
în România cardul a devenit un fenomen de masa. Cu toate acestea, la opt ani de la
emiterea primului card, cultura cash -ului este încă foarte înradăcinată la români,
cumpărăturile p rin carduri la comercianți deținând o pondere de maximum 5% din
valoarea tranzacțiilor.
Potențialul pieței românești se apreciază la aproximativ 7 milioane carduri, dar
pentru ca aceasta să -și îndeplinească rolul de instrument de plată, deci să fie utilizate la
achiziționarea de bunuri și servicii, trebuie să crească în mod substanțial infrastructura
folosită în acest circuit de plăți. Sunt de așteptat să se facă eforturi în domeniile :
-Extinderea folosirii ATM pentru plăți către un număr mai m are de furnizori de servicii
publice, față de ceea ce se practică în prezent ;
-Dezvoltarea rețelei ATM și POS la comercianți guvernul ar trebui să modifice
regulamentul contabil privind amortizarea și dezvoltarea de stimulente fiscale pentru
acceptarea la plată a cardurilor ;
-Stimularea comercianților să achiziționeze aparate ETF -POS, va determina creșterea
numărului de carduri de credit, fapt influențat de un climat economic stabil și cu o
inflație spre scădere;
– Începerea de emitere de carduri EMV cu cip va duce la creșterea numărului de carduri
de debit și de credit datorită faptului că aceste carduri sunt foarte greu de falsificat, cu
un nivel calitativ mai ridicat și cu o mai mare funcționalitate;
-Studiile efectuate asupra modului în care se dezvoltă piața românească a cardurilor,
arată că problema prioritară în prezent este numărul redus de carduri emise, precum și a
celor de credit și descoperire de cont. Este de datoria băncilor și în interesul lor să
folosească preponderent cardurile de credit și a celor cu descoperire de cont, care le
aduc importante beneficii din dobândă, fiind totodată ușor de gestionat prin natura lor

44
informatică. Persoanele fizice vor fi și ele mulțumite, fiind tentate ulte rior să -și depună
economiile în conturile de card;
-Obligarea comercianților cu o cifră de afaceri peste o anumită limită de a investi în
infrastructură și acceptare la plată prin card, și totodată de acordare de stimulente fiscale
pentru cheltuielile afer ente infrastructurii achiziționate pentru acceptarea cardurilor la
plată să fie deductibile .
Doar atunci când numărul de carduri de debit va fi comparabil cu cel de credit,
iar totalul acestora pe piață se va apropia de cel al populației acti ve se va putea vorbi de
un real câștig pentru toți participanții la acest circuit – bancheri, producători de carduri,
comercianți, prestatori de servicii și utilizatori. Trecerea la plățile prin carduri în
economia românească va asigura un management superi or al resurselor bancare,
îmbunătățirea și chiar însănătoșirea comportamentului bancar de plăți în România.
Dacă se va acționa în continuare pe coordonatele pe care s -a mers în ultimul
timp, se vor înregistra cel târziu la sfârșitul anului viit or un sistem modern, viabil de
instrumente de plată prin carduri, compatibil sistemelor similare existente în statele
Uniunii Europene.

45
BIBLIOGRAFIE

1. Basno Cezar, "Monedă, credit, bănci" , Editura Didactică și Pedagogică,
București,
Dardac Nicolae, 2001
Constatin Floricel
2. Basno Cezar, "Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată" ,
Editura
Dardac Nicolae, Didactică Pedagogica, Bucureș ti, 2001;
Constatin Floricel
3. Basno Cezar "Produse, costuri si performante bancare " ,Editura
Economica,
Dardac Nicolae București, 2000;
4. Cernea, Silviu “ Moneda și teoria monetarǎ ” , Ed. Mitron, Timișoara,
2000 ;
5. Dardac Nicolae, “ Monedă, Credit 1 și 2” , Ed. ASE, 2002 ;
Vâșcu Teodora
6. Dedu Vasile " Piața cardurilor bancare în România" , București, 2002;
Ganea Tudor
7. Dragomir
Georgeta “ Activități manageriale în economia de piață ” , Galați,
Editura
Dragomir Stefan Academică, 2008;
8. Dumitru
Tudorache " Monedă, bănci, credit", Editura Universitara, 2000;
9. Ivan Mihail
Vincențiu ”Operațiunile Instituțiilor de Credit”, Editura Universitară,
București,
Dumitru Tudorache 2008
10.Negruș Mariana Mijloace și modalități de plată internaționale , Ed.
Academiei,București,
1996
11. Pavel V.
Ungurean “BANKING – produse și operațiuni bancare”, Editura Dacia
Cluj – Napoca, 2001;
12. Poanta Dorina "Instrumente de plată fără numerar ", Ed. Cartea
Universitară,
București, 2007;
13. Popescu Radu, "Cardul -instrument modern de plată " ,Editura Tribuna
Economică,
Tudorancea Cristian, București, 1998;
Berbec Florin