MASTER ASISTENTA SOCIALA IN SPATIUL JUSTITIEI. PROBATIUNE SI MEDIERE [623616]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
MASTER ASISTENTA SOCIALA IN SPATIUL JUSTITIEI. PROBATIUNE SI MEDIERE

LUCRARE DE DISERTATIE

Coordonator stiintific:
Conf. univ. dr. Sorina Poledna

Absolvent: [anonimizat]
2019

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
MASTER ASISTENTA SOCIALA IN SPATIUL JUSTITIEI. PROBATIUNE SI MEDIERE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

CLUJ -NAPOCA
2019

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
MASTER ASISTENTA SOCIALA IN SPATIUL JUSTITIEI. PROBATIUNE SI MEDIERE

Reintegrarea socia la a minorilor cu istoric de consum de
substantante, o analiza din perspectiva probatiunii

Coordonator stiintific:
Conf. univ. dr. Sorina Poledna

Absolvent: [anonimizat]
2019

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
CAPITOLUL 1. SISTEMUL DE PROBATIUNE IN ABORDAREA CAZURILOR CU
MINORI CU ISTORIC DE CONSUM DE SUBSTANTE ………………………….. …………………. 9
1.1. L EGISLATIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.2. PROBATIUNE SI INFRACTIUNI COMISE DE MINORI ………………………….. ……. 15
CAPITOLUL 2. ABORDARI TEORETICE SI CATEGORI DE DROGURI CONSUMATE
DE MINORI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
2.1 ABORDARI TEORETICE REFERITOARE LA INFRACTIONALITATE SI
CONSUMUL DE SUBSTANTE ………………………….. ………………………….. …………………. 18
2.2. CATEGORI DE DROGURI CONSUMATE DE MINORI SI EFECTELE LOR
ASUPRA VIETII. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 21
CAPITOLUL 3. METODOLOGIA FOLOSITA DE SISTEMUL DE PROBATIUNE IN
CAZUL MINORIILOR CU ISTORIC DE CONSUM DE SUBSTANTE ……………………….. 25
3.1. MODELUL DE REABILITARE RNR ………………………….. ………………………….. ……. 25
3.2. MODELUL VIETII BUNE ………………………….. ………………………….. …………………… 28
3.3.PARADIGMA RECUPERARII/ DESISTARII ………………………….. ……………………… 30
3.4. ROLUL EVALUARII IN SCHIMBAREA COMPORTAMENTALA ………………….. 31
3.5.. MANAGEMENTUL DE CAZ ………………………….. ………………………….. ……………… 34
CAPITOLUL 4 : CERCETAREA ………………………….. ………………………….. …………………… 40
4.1 SCOPUL CERCETARII ………………………….. ………………………….. ……………………….. 40
4.2. OBIECTIVELE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 40
4.3. INTREBARI DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. …………….. 41

4.4. METODOLOGIA CERCETARII ………………………….. ………………………….. ………….. 41
4.5. INSTRUMENTE DE CULEGE A DATELOR ………………………….. ……………………… 42
4.6. PREZENTAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR ……………………….. 42
4.7. CONCLUZII ALE CERCETARII ………………………….. ………………………….. ………….. 52
CAPITOLUL 5. CONCLUZII FINALE ………………………….. ………………………….. …………… 54
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …. Error! Bookmark not defined.
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 62
ANEX A 2………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 64
ANEXA 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 65

INTRODUCERE

Consumul de substante in randul minoriilor a devenit o problema in ultimii ani,
conform rapoartelor din 2016 prezentat e de Agentia Nationala Antidrog la nivel national au
fost inregistrate 3060 cazuri de urgente medicale in care s -a semnalat consumul de cel
putin un drog ilicit .. Multi dintre adolescenti ajung sa comita infractiuni pentru a -si intretine
viciile. Si stemul de educatie si familia se vad de multe ori neputinciosi in lupta cu adictiile
care rapun din ce in ce pe mai multi tineri.
Lucrarea de fata isi propune o analiza a drumului pe care il parcurg minorii care ajung in
sistemul de Probatiune dupa ce a u comis diverse infractiuni pentru a -si satisface pofta indusa
de consumul de substante.
Daca vorbim despre droguri si dependenta un aspect care trebuie scos in evidenta este acela
ca drogurile exista de cand lumea si,este foarte sigur, vor exista intot deauna, au insotit specia
umana de la inceputurile ei si o vor insoti in continuare. Problemele cu care toate societatile s –
au confruntat si se confrunta in legatura cu drogurile si dependentele nu sunt doar problemele
medicale,de sanatate,ci si problemel e sociale,afectarea familiei, implicatiile economice si de
forta de munca.
Faptul ca drogurile sunt o permanenta de -a lungul intregii istorii a speciei umane si,in
acelasi timp,ca dintotdeauna oamenii au constatat raul,daunele ample pe care ele le produ c, nu
poate sa nu trezeasca intrebarea: de ce nicicand si in nici o societate oamenii nu au putut scapa
de ele? Raspunsul la aceasta intrebare are legatura cu mecanismele placerii si recompensei, cu
intelegerea a ceea ce este placerea si ce rol si semnific atie are ea pentru fiinta umana. Facand
o analiza toate dependentele reprezinta in fond o patologie a placerii.
O sa incep acest studiu cu o poezie de Liviu Dumitru Musca care mi -a venit in minte in
timpul cercetarii pe care am efectuat -o , ea suna cam asa:
„Pierdut in noapte…
Pierdut in noapte…
Lumini si umbre
Pierdut in noapte…
In clipele sumbre
Pierdut in noapte…
In visul ce -l simt

Pierdut in noapte…
Adanc labirint
Pierdut in noapte…
Sperante desarte
Pierdut in noapte…
Esti tot mai depar te
Pierdut in noapte…
Un vesnic nebun
Pierdut in noapte…
Nu am ce sa -ti spun
Pierdut in noapte…
Pierdut de tot
Pierdut in noapte…
As vrea sa mai pot
Pierdut in noapte…
Pierdut in ganduri
Pierdut in noapte…
Pierdut printre randuri
Pierdut in noa pte, pierdut, pierdut…
Sa fie oare, un nou inceput?
Pierdut in noapte, pierdut, pierdut…”
( Liviu Dumitru Musca, 2019)
Studiindu -se mecanismele placerii s -au observat cum diferite comportamente au efecte
asupra neurotransmitatorilor, de exemplu la e motia de frica se secreta adrenalina, la cea de
bucurie se secret serotonina, dopomina si melatonina).
In ziua de azi , s -a ajuns la concluzia stiintifica, ca la nivel neuro -psihic, adictiile provin din
dereglarea mecanismelor neurotransmitatorilor , cei c are controleaza activarea si dispozitia
afectiva, controleaza mecanismele placerii si durerii.
Adictiile sunt o boala care ne macina in interior pana la cedare, ele au fost comparate de -a
lungul timpului cu diabetul sau cancerul iar singurul tratament e abstinenta totala.

CAPITOLUL 1. SISTEMUL DE PROBATIUNE IN ABORDAREA
CAZURILOR CU MINORI CU ISTORIC DE CONSUM DE
SUBSTANTE
1.1. LEGISLATIE

Intr-o societate moderna legea penala trebuie sa ofere diverse optiuni pentru cei care
se abat de la ea.
Probatiunea a fost creeata pentru a gestiona miciile infractiuni, ea depinde foarte
mult de comunitate si de serviciile oferite de aceasta ( ex. Pentru cei cu probleme de adictii –
Colaborarea cu Centre de Terapie, pentru cei in cautarea unui loc de mu nca cu Directia
Fortelor de Munca, pentru cei fara adapost cu primariile) – trebuie facut tot ce se poate pentru
a sprijinii individul in reabilitarea lui si a -l ajuta sa nu mai comita noi infractiuni. Sistemul de
Probatiune e un sprijin oferit persoanei pentru a renunta la comportamentul deviant , iar
reabilitarea se face in mediul unde este individul si ajuta mai mult in mentinerea
comportamentului pro social daca se gasesc parghii pentru a renunta la delicventa.
„Momentul de criza reprezinta situati a in care individul si -a epuizat resursele
adaptative si poate angaja comportamente cu efecte negative, ireversibile, atat asupra sa, cat si
a mediului sau de viata.” (Georgescu M., 2006, p.163).
Serviciul de Probatiune a luat nastere in anul 2000 prin Ordonanta de Guvern nr.
92/2000, ca serviciu de reintegrare sociala si de supraveghere in cadrul tribunalelor din fiecare
municipiu resedință de judet.
In prezent, după 19 ani, vorbim de un sistem de probatiune care este compus din 42
de servicii de p robatiune, care acum nu mai sunt in subordinea tribunalelor.Structura
centrala este Directia Natională de Probatiune din cadrul Ministerului Justitiei
Serviciul de probatiune are ca atributii: intocmirea de referate de evaluare,
supravegherea si aplic area masurilor educative care nu presupun detentia inculpatului. In
etapa procesului, toti minorii trebuie să aibă un referat de evaluare.
Acesta raspunde de punerea in aplicare a masurilor educative neprivative de libertate
aplicate minoriilor. Masur ile educative ce pot fi aplicate minoriilor sunt : stagiul civic,
consemnarea la sfarsit de saptamana, asistarea zilnica ( poate fi de 3 pana la 6 luni).

Prin proiectul Phare 2003 finatat de Uniunea Europeana, privind justitia pentru minori,
anumiti con silieri de probatiune au fost specializati sa lucreze cu minorii. In 2016, s -a
desfasurat un nou curs de formare privind masura educativa: stagiul civic. A participat cate un
consilier de probatiune din fiecare serviciu fiind specializat pe aceasta tema. N u exista o
specializare speciala a consilierilor de probatiune, deoarece membrii ei lucreaza cu toate
tipurile de infractori.
Minorii trebuie sa vina insotiti de parinti la sesiunile de supraveghere (cel putin la
prima), e singura procedura speciala pe ntru a lucra cu minorii.
Intreaga activitate de probatiune are la baza Codul Penal si Codul de Procedura Penala.
Legislatia entru minori cuprinde: Legea nr. 272 d in 2004 despre protectia copilului, Codul
Penal, Codul de Procedură Penala, Legea nr. 253/2013 despre pedepsele si masurile
neprivative de libertate si Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si masurilor de
condamnare . Fiecare lege sunt decizii guvernamentale, ordine sau standarde ministeriale.
Potrivit Codului Penal, minorii sub 14 ani nu au raspund penal. Cei cu varsta intre 14 si 16 ani
are raspund penal doar daca se dovedeste ca au comis fapta cu discernamant. Minorul care a
implinit 16 ani a re raspunde penal, aceasta este reglementata in articolul 113 PC.
Minorii fara raspundere penala conform Legii nr. 272/2004 privind protectia
copilului, ne spune ca toate interventiile sau masuriile asupra lor trebuie sa respecte principiul
de interes superior al copilului pe care il promoveaza Declaratia Universala a Drepturilor
Copilului.
Parintii sunt responsabili de ingrijirea copiilor , comunitatea locala avand obligatia de ai
sprijinii. Copil este considerat conform legii 272/2004 articolul 5 ori ce individ sub 18 ani.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sau instanta pot impune masuri
de protectie a minorului cum ar fi: plasamentul sau plasamentul in situatie de urgenta si
supraveghere speciala. Serviciul public si Direct ia de Asistenta sociala si Protectie a Copilului
se ocupa de punerea in aplicare a acestor masuri.
Cand inculpatul care este minor ajunge in instanta conform articolului 115 din Codul
Penal se aplica patru masuri educative: stagiu civic, supraveghere, consemnare la sfarsit de
saptamana si asistarea zilnica si doua masuri privative de libertate cum ar fi internarea intr -un
centru educativ sau internarea intr -un centru de detentie. Ele pot fi emise doar de catre
instanta.
Articolul 117 din Codul Pena l ne explica : „Masura educationala a stagiului civic
consta in obligatia minorilor de a participa la un program care nu depaseste 4 luni, ceea ce îi

va ajuta sa inteleaga consecintele juridice si sociale la care sunt expusi atunci cand comit
infractiuni s i i va face raspunzatori pentru comportamentul lor viitor”.
Supravegherea este masura educativa care consta in controlul si indrumare a
minorului de catre Serviciul de probatiune in programul sau zilnic, pentru o perioada intre
doua si sase luni.
Consemnarea la sfarsit de saptamana este obligatia minorului de a nu parasi
domiciliul in zilele de sambata si duminica pentru o perioada cupsinsa intre 4 si 12 saptamani.
Asistarea zilnica este obligatia minorului de a urma un program intocmit de Ser viciul
de Probatiune timp de trei pana la sase luni.
Cand sunt impuse una din masuriile de mai sus instanta mai poate aplica si una sau
mai multe obligatii conform articolului 121 din Codul de Procedura Penala:
a) sa efectueze control medical, tratamen tul sau masuri de ingrijire;
b) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune la datele stabilite de acesta;
c) sa nu se comunice cu victima sau cu membrii familiei victimei, cu participantii la
infractiune sau cu alte persoane indicate de instanta;
d) sa nu depaseasca limita teritoriala stabilita de instanta fara aprobarea Serviciului de
Probatiune;
e)sa frecventeze cursuri la scoala sau sa urmeze o formare vocationala;
f) sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite evenimente culturale sportive sau alte i ntalniri
publice indicate de instanta;
Serviciul de Probatiune are obligatia de a notifica instanta daca:
-exista motive care justifica fie schimbarea obligatiilor impuse de instanta, fie încetarea uneia
dintre ele;
-daca o persoana aflata sub supraveg here incalca conditiile din masura educationala;
-nu isi indeplineste obligatiile in conditiile stabilite.
Internarea in centrul educativ este o masura educativa privativa de libertate care poate fi
aplicata minorului de la un an la trei ani. Executarea ac estei pedepse se desfasoara in unul din
cele doua centre educative din cadrul autoritatii administratiei penitenciare. Centrele
educative au ca prioritate programele educationale si de formare si programe pentru
reintegrarea sociala.
Internarea in cent ru de detentie este cea mai severa masura educativa care poate fi
impusa unui minor si consta in internarea minorului pe o perioada cuprinsa intre doi si cinci

ani în unul din cele doua centre de detentie care se gaseste sub autoritatea Administratiei
Nationale a Penitenciarelor.
Diferenta dintre un centru educativ si unul de detentie se refera la libertatea de miscare
in interiorul si in afara unitatii si nivelul de securitate. In ambele centre se desfasoara activitati
educative si profesionale. Din pu nctul de vedere al minoriilor ambele implica privarea de
libertate si despartirea de familie.
Legea 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune
reglementeaza activitatea sistemului de probatiune care trebuie sa se desfasoare in conditii
care sa respecte demnitatea persoanei si care sa nu ingradeasca exercitarea dreptului la viata
privata a individului si a familiei sale mai mult decat este necesar naturii interventiei.
Consilierii de probatiune conform Articolului 32 rea lizeaza evaluarea inculpatiilor, a
minoriilor care executa o masura educativa, respectiv a persoanelor supravegheate, din oficiu
sau la cererea organelor judiciare, sprijina instanta de judecata in individualizarea pedepselor
si a masuriilor educative, coo rdoneaza procesul de supraveghere a respectarii uneia dintre
urmatoarele masuri educative neprivative de libertate: stagiul de formare civica,
supravegherea, consemnarea la sfarsit de saptamana, asistarea zilnica
Pentru desfasurarea activitatii prevazu te se ocupa Serviciul de probatiune in a carui
circumscriptie teritoriala se afla locuinta persoanei evaluate. In situatia in care persoana
evaluata se afla intr -o unitate de arest preventiv, o unitate penitenciara, un centru educativ sau
centru de detenti e, competenta teritoriala se stabileste potrivit circumscriptie teritoriala se afla
penitenciarul, centrul educativ sau centrul de detentie.
Consilierul de probatiune care efectueaza actul, evaluarea sau verificarea poate pune
si alte intrebari, daca necesitatea acestora rezulta in cursul ascultarii.
Capitolul II – Evaluarea inculpatilor si a persoanelor supravegheate , sectiunea 1 –
Evaluarea inculpatilor minori ia articolul 33 ne informeaza ca:
„(1) Evaluarea inculpatului minor se realizeaza la solicitarea organelor judiciare, potrivit
legii, de catre consilierul de probatiune din cadrul serviciului de probatiune compet ent potrivit
art. 32 alin. (2).
(2) Datele obtinute in cadrul evaluarii prevazute la alin. (1) se consemnea za intr -un referat de
evaluare.
(3) Referatul de evaluare se intocmeste si se comunica in termen de 21 de zile de la data
primirii la servici ul de probatiune a solicitarii. „

Referatul de evaluare contine date privind mediul familial si social al minorului,
situatia educati onala si profesionala, conduita generala a minorului, analiza comportamentului
infractional, riscul de savarsire a unor infractiuni, precum si orice alte date relevante pentru
situatia minorului, poate face referire si la starea de sanatate, la evolutia mi norului din punct
de vedere fizic, afectiv, moral si intelectual, in masura in care acestea au influentat sau pot
influenta comportamentul infractional, cuprinde si propuneri motivate privind masura
educativa considerata a fi potrivita pentru minor, cu ref erire la natura si durata programelor de
reintegrare sociala precum si la alte obligatii care pot fi impuse acestuia, in vederea reducerii.
Pentru obtinerea datelor necesare evaluarii inculpatului minor, consilierul de
probatiune poate colabora cu asi stenti sociali, psihologi, consilieri scolari, pedagogi, medici
sau alti specialisti. Institutiile si organizatiile in evidenta carora s -a aflat sau se afla minorul
pentru ingrijire, tratament sau protectie sociala ori educatie, pun la dispozitia consilier ului de
probatiune, in termen de 7 zile, informatiile care prezinta relevanta pentru procesul de
evaluare.
In cazul in care inculpatul minor nu colaboreaza la realizarea evaluarii, consilierul de
probatiune intocmeste referatul de evaluare si mentione aza, in cuprinsul acestuia, refuzul de
colaborare a minorului. La referatul de evaluare este atasata declaratia minorului cu privire la
refuzul de colaborare. (art. 36)
Evaluarea minorilor aflati in executarea unei masuri educative se realizeaza la
solici tarea instantei de judecata, a judecatorului delegat cu executarea sau la initiativa
consilierului de probatiune manager de caz, in urmatoarele situatii:
a)la inlocuirea unei masuri educative privative de libertate cu masura educativa a asistarii
zilnice;
b) la acordarea liberarii dintr -un centru educativ sau centru de detentie
c) daca, pe durata executarii unei masuri educative neprivative de libertate, au intervenit
motive care justifica fie modificarea obligatiilor, prin impunerea de noi obligatii, sp orirea sau
diminuarea conditiilor de executare existente, fie incetarea executarii unora dintre obligatii
d) daca, pe durata executarii unei masuri educative neprivative de libertate, persoana
supravegheata nu respecta conditiile de executare sau nu isi in deplineste obligatiile;
Articolul 71 din legea 272/2013 prevede ca in cadrul procedurii prevazute la art. 511
din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, reprezentantul serviciului de
probatiune citat formuleaza propuneri privind incredint area supravegherii minorului in situatia
in care stabilirea acesteia este necesara potrivit continutului masurii educative, dar nu a fost

prevazuta prin hotararea judecatoreasca. In formularea propunerilor, consilierul de probatiune
are in vedere informati ile continute in referatul de evaluare si alte date furnizate de catre
consilierul de probatiune care a intocmit referatul, atunci cand este cazul. Iar in cadrul
intalnirii, consilierul de probatiune stabileste data la care minorul si parintele, tutorele s au
persoana desemnata cu supravegherea minorului de catre instanta ori judecatorul delegat cu
executarea, in functie de caz, urmeaza sa se prezinte la serviciul de probatiune.
Serviciul de probatiune coordoneaza procesul de supraveghere a respectarii m asurilor
educative neprivative de libertate si a executarii obligatiilor impuse de instanta in sarcina
minorilor fata de care s -a dispus:
a) stagiul de formare civica;
b) supravegherea;
c) consemnarea la sfarsit de saptamana;
d) asistarea zilnica
In coordonarea procesului de supraveghere a minorilor, consilierul de probatiune
manager de caz procedeaza dupa cum urmeaza:
a) informeaza minorul si parintele, tutorele sau persoana insarcinata cu supravegherea cu
privire la procesul de supraveghere;
b) evalueaza initial minorul;
c) planifica procesul de supraveghere;
d) coordoneaza activitatea institutiilor din comunitate si a persoanelor insarcin ate cu
supravegherea minorului;
e) colaboreaza cu judecatorul delegat, cu instanta de executare si cu alte autoritati sau institutii
publice;
f) monitori zeaza procesul de supraveghere;
g) evalueaza final procesul de supraveghere.
Conform articolului 73 pentru fiecare caz, consilierul de probatiune manager de caz
intocmeste un do sar de probatiune al minorului .
Dosarul de pr obatiune al minorului cuprinde:
a) copia de pe hotararea judecatoreasca prin care s -a dispus masura educativa neprivativa de
libertate si, daca este cazul, incheierea judecatorul ui delegat cu executarea;
b) documentele referitoare la con tactarea, inf ormarea si evaluarea minorului;
c) documentele referitoare la planificarea activitatii de supraveghere;
d) documentele justificative privind derularea activitatii de supraveghere de catre institutiile

din comunitate si persoanele insarcinate cu supravegherea minorului;
e) documentele justificative referitoare la modul de executare a masurilor educative
neprivative de libertate si a obligatiilor stabilite;
f) instiintarile adresate instantei de executare sau judecatorului delegat, dupa caz;
g) orice alte documente relevante pentru caz.
Pe durata supravegherii, minorul, parintii sau tutorele acestuia, persoana desemnata cu
supravegherea, atunci cand este cazul, si judecatorul delegat cu executarea au dreptul de a
consulta continutul dosaru lui de probatiune. Continutul dosarului de probatiune poate fi
consultat de alte persoane, la cerere, si numai cu acordul scris al minorului si al parintelui,
tutorelui sau al persoanei desemnate cu supravegherea, atunci cand este cazul.
Coordonarea p rocesului de supraveghere a minorului in cadrul masurii educative a
stagiului de formare civica este realizata de catre consilierul de probatiune manager d e caz,
potrivit art. 75 – 77.
1.2. PROBATIUNE SI INFRACTIUNI COMISE DE MINORI

Infractiunea cel e mai frecvent comis – de minori conform analizei de dosare este
furtul.
Conform Legii nr. 272/2004 privind protectia copilului, de situatia copiilor aflati in situatii de
risc sau in conflict cu legea gasim mai multe principii si dispozitii relevante pentr u aceasta
categorie gasim reglementate.
Directia pentru protectia copilului se ocupa de situatia minorilor aflati in risc si care
au probleme de natura penala efectuand o ancheta sociala si stabilesc daca este necesara
internarea lui in regim de urgent a intr -un centru de plasament.
Daca minorul raspunde penal a implinit adica 14 ani, si a comis o infractiune atunci el
poate primi o masura educativa, fie privativa de libertate si atunci poate fi internat fie intr -un
centru pt minori, fie intr -o inch isoare pt minori.
In Romania exista in prezent doar patru centre pentru minorii care au probleme legale,
fiecare dispunand de un numar de douazeci de locuri.
Numai in anul 2016 in Romania au fost cinzeci si patru de copii din o suta condamnati
pentru furt dati in plasament.

Personalul centrelor de plasament a minoriilor in conflict cu legea reclama o serie de
problemecum ar fi faptul ca nu a fost instruit in metoda de lucru cu aceasta categorie sau cu
familile acestora aceasta existand mai mult teoretic decat practic.
Consilierii de probatiune la randul lor reclama lipsa personalului specializat in lucru
cu aceasta categorie de minori care se confrunta in special cu masura adictilor, iar termenul de
supraveghere de sase luni, maximul masurii educative de asistare zilnica se dovedeste de
multe ori insuficient in privinta reabilitari.
In lipsa unei structuri clare si a unei masuri mai lungi de supraveghere minorii nu
primesc un mesaj clar despre gravitatea situatiei in care se afla, ei trata nd cu superficialitate
problema, iar motivatia de renuntare la adictie fiind luata ori pe termen scurt ori este
inexistenta total.
Factorul de risc cel mai pronuntat in cazuriile studiate in dosare este anturajul care are
un impact major in recidiva.
O serie de programe din afara impun internarea intr -un centru de adictii specializat de
minim un an pentru a evita influenta anturajului sau evitarea resurselor de unde pot procura
sau intretine adictia. ( https://www.actiononaddiction.org.uk/ ).
Castle Craig este un program complet care are la baza modelul celor 12 pasi si posibilitatea de
internare si accepta pacienti din Romania si din alte tari care isi pot plati personal costul
tratamentului sau au o asigurare de sanatate privata.
In tara noastra exista un singur Parchet pentru minori si familie infintat, cel de pe
langa Tribunalul pentru minori si familie din Brasov iar in prezent dispune doar de 2
procurori.
In ultimi teri ani cazuriile intrate in atentia tribunalului cu minori care au savarsit fapte de
natura penala este de opt mii numarul fiind in crestere conform Raportului efectuat de
Consiliul Superior al magistraturii 20014 -2016).
In ceea ce priveste executarea pedepselor aplicate minor iilor sunt doar trei tipuri de
institutii:
-Serviciile de probatiune,
– Centrele educative
– Centrele de detentie pentru minori
Toate cele trei institutii afirma o serie de probleme de care se lovesc pentru o
interventie eficienta, in special lipsa per sonalului specializat si calificat in munca privint
aceasta categorie a minoriilor.

Programele de preventie se dovedesc in situatia de fata a avea o eficienta scazuta, la
noi in tara, iar de multe ori metodele de implementare si resursele financiare su nt reduse
neputandu -se derula conform metodologiilor de aplicare care se regasesc in initierea lor.

CAPITOLUL 2. ABORDARI TEORETICE SI CATEGORI DE
DROGURI CONSUMATE DE MINORI

2.1. ADORDARI TEORETICE REFERITOARE LA
INFRACTIONALIT ATE SI CONSUMUL DE SUBSTANTE

Abordariile teoretice atuale presupun ca infractorii au nevoi care provoaca un
comportament indezirabil social si ca se pot identifica cu usurinta acele nevoi si ca o
interventie adecvata care sa le ia in calcul v -a diminua c omportamentul infractional.
Una dintre teorii este cea a invatarii sociale dezvoltate de Albert Bandura și Don
Andrews
si se refera la reducerea recidivei si eficienta programelor corectionale care sa contribuie la
siguranta publica, a personalului care se ocupa de caz si a celui care comite infractiuni.
Programele corectionale, indiferent daca sunt desfasurate in institutii sau in cadrul
comunitatii, au un obiectiv comun: "ajustarea comportamentului de la un model care este
deviant sau anti -social la cel care este mai in acord cu legea sa u prosocial".
Adolescenta este Privita din punct de vedere conceptual și social ca o discontinuitate
marcanta in viata minoriilor,. Ea presupune parcurgerea cu succes a unui proces de rezolvare
a unor probleme specifice. Acestea se numesc probleme de dezvoltare si buna lor rezolvare
depinde nu numai de existenta biologica adecvata a tanarului, dar si de existenta sa
psihologica. Printre problemele pe care acestia trebuie sa le rezolve se numara adaptarea la
maturizarea sexuala proprie, stabilirea unor relatii adecvate de cooperare si r elationare cu alte
persoane in cursul carora tanarul sa isi impuna propriile trairi si optiuni, pregatirea si decizia
pentru o vocatie profesionala, “elaborarea unei filosofii de viata proprie, a unor credinte
morale ce va duce la o ordine si o consistenta a deciziilor ulterioare si ultima, dar nu cea mai
putin importanta, dobandirea unui sentiment al identitatii” (Benga, 2003 p.1 -2).
Perspectiva juridica nu ofera o delimitare intre actele de infractionalitate comise de
minori si cele comise de adulti, cum este cazul de furt, deoarece nu se intereseaza de cauzele
acestor comportamente ci doar de stabilirea unui criteriu unic care delimiteaza conduita ilicita
de natura penala de comportamentele normale care nu intra in incidenta codului penal. Spre
deoseb ire de infractorul adult, delicventa juvenila are implicatii biologice, psihologice si
sociale.( S.M Radulescu, D.Banciu, V. Teodorescu,2001 , p.116 -119)

Fenomenul de delincventa juvenila chiar daca aparent reglementat prin normele
dreptului penal, el es te primordial si un fenomen social, care se produce in societate, avand
consecinte negative si distructive pentru securitatea indivizilor si grupurilor.
Un comportament delincvent dupa parerea lui Sutherland, are urmatoarele
caracteristici:
– o serie d e consecinte negative, prin faptul ca prejudiciaza interesele intregii societati;
– face obiectul unor constrangeri formulate de legea penala;
– prezinta o latura antisociala urmand un scop distructiv;
– fapta este probata juridic si sanctionata ca atare.
In functie de aceste caracteristici delincventa este „un fenomen deosebit de complex,
incluzand o serie de aspecte si dimensiuni de natura statistica, juridica, psihologica,
sociologica, prospectiva, economica si culturala.”
Dimensiunea sociologica se centreaza pe preventia, explicarea, identificarea
infractiunilor in raport cu aspectele de divianta si inadaptare sociale si reactia comunitatii fata
de faptele antisociale.
Dimensiunea statistica scoate in evidenta starea si dinamica infractiuni i in
concordanta cu spatiul si timpul.
Dimensiunea juridica subliniaza normele juridice care sunt incalcate prin fapte
antisociale, gravitatea lor pentru societate, ce prejudicii produc si modalitatile de reabilitare a
persoanelor care comit infractiu ni.
Dimensiunea psihologica subliniaza structura personalitatii tipului delincvent si a
tipului normal, motivatia si motivele infractiunilor, atitudinea infractorului fata de fapta
comisa.
Dimensiunea economica se refera la rezultatele directe si i ndirecte a diferitelor fapte
care tin de ordin moral si material.
Dimensiunea prospectiva ne vorbeste in ce directie in viitor v -or evolua infractiiunile.
In Romania, asistenta acordata consumatoriilor de droguri a trecut de la latura psihiatrica,
care din 1990 s -a bazat pe servicii de detoxifiere la un sistem complex in care se imbina
serviciile medicale su cele psihologige si cele de asistenta sociala.
“Pana in anul 1999, persoanele dependente au prezentat multe recaderi/recidive, datorita
lipse i tuturor verigilor terapeutice (ex.: centre socio -vocationale si comunitati terapeutice) si a
faptului ca, in urma diagnosticarii, consumatorii nu aveau dreptul la asistenta medicala
gratuita”

E. Durkheim a considerat crima ca ar face parte din toate societatiile, ea este un fapt
pedepsit dar o societate lipsita de aceasta este total imposibila. Intr -o societate in care indivizii
difera mai mult sau mai putin intre ei este inevitavil sa nu existe comportamente antisociale.
Grupul dominant intr -o societate reglementeaza care sunt comportamentele pedepsite
si neacceptate. Astfel ca sa existe un proces trebuie ca infractiunea sa fie afirmata.
Durkhein (1951) considera ca in actul suicidului individul isi pierde orientarea, iar fara
un control exter ior in care sa existe restictii sociale este pierdut.
„Acei care au numai spațiul gol deasupra lor sunt aproape inevitabil pierduți în el
dacă nici o forță nu -i restrânge”.
Pentru a ajunge la fericire, persoana trebuie sa -si defineasca nevoile prop ortional cu
mijloacele pe care le are. Societatea limiteaza mijloacele individului si optiunile de realizare
iar din aceasta cauza oamenii au din ce in ce mai multe nevoi si dorinte . ( Sorin M. Radulescu
1990).
Comunitatea nu pedepseste dorintele ind ividului doar felul in care se recurge la
satisfacerea lor.
Fiecare cultura a unei societati are feluri diferite de invatare, gandire, modalitati de a
actiona si a gandi. Valoriile, credintele, obiceiurile, normele sunt specifice fiecarui popor si
ofera raspunsuri clare pentru a fi acceptat sau respins social.
Cand vorbim de dependente stiintele sociale pun accentul pe partea psihica pe cand
partea medicala este accentuata de latura somatica.
Ralph Linton considera ca individul va fi constie nt de existenta apei doar in
momentul unui accident „capacitatea omului de a fi receptiv la influente educative si de a
realiza, pe aceasta cale, acumulari progresive concretizate in diferite structuri de
personalitate." sau „ansamblul posibilitatilor de a influenta cu mijloace educative formarea
personalitatii fiecarui individ uman, in limitele psihogenetice ale speciei noastre si a
particularitatilor innascute care confera fiecaruia individualitatea sa genetica."
De aici putem deduce ca educatia e o c aracteristica specifica omului.
Tot despre educatie vorbea si Kant care ne spunea ca doar prin ea omul are
posibilitatea de a fi altul decat este.
Cercetatorii din domeniul sociologiei, biologiei si psihologiei s -au concentrat atentia
pe identifica rea factorilor care duc la dezvoltarea umana: mediu, educatie si ereditate, iar
deosebirea dintre teori a fost accen tul pus pe un factor sau altul.

2.2. CATEGORI DE DROGURI CONSUMATE DE MINORI SI
EFECTELE LOR ASUPRA VIETII.

Drogurile au efecte devastat oare asupra organismului uman , dependenta se instaleaza
mult mai rapid si efectele sunt devastatoare, distrugand mult mai repede consumatorul si
distrugandul mult mai rapid. Asupra comportamentului are efecte mult mai nocive, creeinad
psihoze mult mai put ernice, agresivitate, iritabilitate consumatorul prierzand repede contactul
cu realitatea. ( https://www.youtube.com/watch?v=CpnHkziqaR4 ).
Consumatorii au declarat ca au devenit dependenti chia r dupa primul consum cu
anturajul, resimtind a doua zi pofta pentru drog, simtome precum greata, dureri de cap,
transpiratii excesive, stare de anxietate, iritabilitate si lipsa de control.
Din categoria drogurilor sintetice fac parte mefedrona (drog s timulant), spice (K -2,
sau marijuana sintetica), foxy methoxy (drog halucinogen).
Drogurile sintetice au aparut in Romania in anul 2006 fiind comercializate, in
magazine de specialitate sub denumiri legale, cum ar fi amestecuri de plante uscate, betiso are
parfumate, saruri de baie, ingrasaminte pentru plante, solutii de curatat bijuterii.
Pe aceste produse aparea mentiunea “Strict interzis consumului uman", astfel ca ele
sa nu fie supuse legislatiei care se aplica medicamentelor si drogurilor ilicit e, in ciuda faptului
ca erau mai puternice si periculoase, cu compozitii mult mai putin studiate decat omoloagele
lor ilegale de pe piata.
Drogurile sintetice sunt consumate in special de catre tineri si adolescenti in baruri,
cluburi, la concerte si petreceri, avand un pret mult mai mic decat droguriile clasice accesul
minoriilor la ele este mult mai usor.
In functie de drogul consumat, pot fi resimtite stari de euforie, lipsa oboselii sau somnolenta
puternica, apetit scazut, relaxare puternica, am nezie, detasare, halucinatii auditive si vizuale,
atacurile de panica, paranoia, comportamentul agresiv. Pe langa efecte fizice cum ar fi:
greturile, probleme cu tensiunea, convulsii, dificultati de vorbire, pierderea cunostintei aceste
droguri pot chiar c auza coma sau moartea.
Etnobotanicele, drogurile sintetice reprezinta o noua categorie de droguri psihoactive, create
in urma experimentelor si a cercetarilor conduse asupra compozitiei si a efectelor drogurilor
psihoactive deja existente. Acestea sunt produse in locatii ascunse sau in laboratoare
clandestine. ( https://www.youtube.com/watch?v=7xu3RO4l1EA )
Etnobotanicele sunt produse in laboratoare clandestine, astfel ca ingredientele pot

varia foarte mult, este imposibil de stiut exact ce efecte au si ce ingrediente contin.
Semnele abuzului de droguri sintetice sunt:
 Schimbari de comportament:
 izolarea de familie,
 atitudine defensiva referitoare la consumul de droguri
 Ingrasare sau pierder e in greutate
 Schimbari de infatisare
 Igiena precara
 Confuzie, lipsa de orientare
 Paranoia
 Probleme legate de somn( insomnii, somn agitat, cosmaruri)
 Furtul de bani de la membrii familiei
 Scaderea performantei la scoala
 Deteriorarea relatiilor sociale
 Lipsa de interes fata de prietenii si activitatile de altadata
 Deruta, halucinatii
Lipsa de informatii referitoare la compozitia chimica, la provenienta ingredientelor
si a substantelor posibil periculoase utilizate pentru fabricarea drogurilor etnobotanic e
ingreuneaza evaluarea riscurilor pentru sanatate si a nivelului de toxicitate, ingreunand
procesul de tratament si mai ales de actionare in cazuri de urgenta.
Fiind o problema la care sunt multe necunoscute societatea romaneasca a ales o varianta de
evitare , ignorare si cautand vinovatii in consumatori facandui responsabili pentru starea in
care se afla.
Consumul de etnobotanice la varste fragede reduce inhibitiile si incurajeaza
comportamentul riscant, crescand astfel sansele ca adolescentii sa c onduca sub influenta
drogurilor, sa faca sex neprotejat sau sa fie implicati in accidente rutiere sau in diverse fapte
de natura penal cum ar fi furtul din masini sau diverse locatii, talharitul altor adolescenti sau
persoane in etate, cat si traficul ( of erirea spre consum si altor minori in schimbul de foloase
materiale).
Drogurile etnobotanice pot avea efecte secundare dezastruoase:
 Dependenta fizica si psihica
 Schimbari de temperament
 Probleme cu somnul

 Comportament psihotic
 Hipertermie (persoanelor le este foarte cald)
 Convulsii
 Infarct
 Tensiune ridicata
 Probleme respiratorii grave
 Coma si chiar moarte
Minorului dependent i este afectata sfera cognitiva, starea emotionala si sfera vointei.
La nivel psihic adictia se aseamana cu o resetare a u nui computer, in care sistemul
este reasezat.
La nivel de comportamente si drum de viata problema de fond cu adictiile este aceea
ca determina individul sa renunte treptat la ambitii, la proiecte de viata, la planurile facute, si
astfel sa traiasca ca rob permanent al nevoii de procurare si administrare a drogului.
In majoritatea cazurilor consumul de alcool incepe in adolescenta impreuna cu anturajul, dar
si ca, comportamentul invatat din familie prin imitare.
Printre factorii de risc cum ar fi va rsta frageda, istoricul familiei sau depresia si alte
probleme de sanatate mintala exista si o serie de factori sociali si culturali ( cum ar fi un
exemplu avand prieteni sau un partener care bea cu regularitate).
„ Dintre simptomele adictiei de amintim:
 Tendinta de a ascunde faptul ca persoana e dependenta
 Pierderea constientei in cazuri de consum excesiv
 Nevoia de a consuma cantitati mari pentru a simti efectul „placut”
 Greata, transpiratii si anxietate la incetarea consumului (aparitia sevrajului)
 Necont rolarea dorintei de a consuma
 Consum in situatii in care ar fi interzis exemplu: cand vrem sa ne urcam la volan
 Neindeplinirea indatoririlor la scoala sau acasa din cauza consumului.
(https://preventis.ro/)
Depe ndenta poate include si episoade de intoxicatie si crize de sevraj. Intoxicatia
cauzeaza probleme de natura psihica, comportamente inadecvate, judecata viciata, stari de
spirit instabile, irascibilitate, somnolenta si o serie de probleme de comportament.
Dependentii deseori acuza ca nu isi mai aduc aminte evenimente, tulburari de vorbire,
afectarea atentiei si a memoriei si o slaba coordonare se poate ajunge pana la coma sau chiar
la moarte.

Sevrajul se poate declansa in cateva ore sau in 4 -5 zile s i se manifesta prin batai rapide
ale inimii, probleme legate de somn, greata si varsaturi, transpiratii excesive, tremur al
mainiilor, halucinatii, neliniste, agitatie, anxietate. (un exemplu de caz il regasim si in
documentarul Drugged High On Alcohol Ful l Documentary – Alcoholism publicat in
13.08.2014 pe site -ul youtube.com de catre (How -To-Help -An-Alcoholic –
https:/ /www.youtube.com/watch?v=CrTlI6seM0A&t=884s )
Printre simptomele de sevraj identificate se numara: insomnia, anxietatea,
tremuraturile, transpiratia, dependenta fizica. Persoanele in sevraj pot experimenta depresie,
agitatie, stari de greata, varsaturi , tremuraturi, transpiratii reci, puls crescut si tensiune
ridicata.
In concluzie orice varianta de drog ai alege el va creea in timp dependenta si iti va afecta viata
intr-un mod neplacut, lasandu -te intr -o stare de degradare fizica cat si sociala, singur a
diferenta facand -o doar compozitia chimica a drogului.
Programele corectionale si interventiile pot fi privite ca un set structurat de facilitati
de invatare oferite persoanelor certate cu legea astfel incat acestia sa se poata schimba si sa nu
mai r ecidiveze (McGuire, 2000).

CAPITOLUL 3. METODOLOGIA FOLOSITA DE SISTEMUL DE
PROBATIUNE IN CAZUL MINORIILOR CU ISTORIC DE
CONSUM DE SUBSTANTE

Pentru a interveni in mod eficient in corectarea comportamentelor infractionale, de -a
lungul timpului s-au efectuat o serie de studii si de cercetari, printre care cele a lui Maruna,
Immarigeon si LeBel (2008), McNeill (2016) dezvoltandu -se si implementandu -se pe baza
lor, programe care au ca scop reducerea riscului de recidiva si reabilitarea individu lui,
ajutandu -l sa nu mai comita infractiuni si sa adopte comportamente pro sociale.
Educatia, munca si programele de dezvoltare personala reprezinta baza interventiei
corectionale si a specificului probatiunii. S -a demonstrat ca acestea reduc comport amentul
criminal, sporesc comportamentul pozitiv si reduc recidiva.
Programele bazate pe teorii cognitive, rezultatul aplicarii teoriei invatarii sociale, par
sa functioneze cel mai bine pentru a reduce recidiva.
Programele eficiente sunt structurate s i ofera o masura a nivelului de participare si de progres.
3.1. MODELUL DE REABILITARE RNR

Probatiunea reprezinta sanctiunea penala alternativa a inchisorii care urmareste
reabilitarea individului in context social si comportamental pentru a mentine s iguranta
societatii.
Activitatea unui consilier de probatiune presupune pe langa munca in sediul de lucru,
instantele de judecata, penitenciare, centre de retinere sau arest preventiv si lucru in
comunitate ( scoala, loc de munca, politie si unitati medi cale) si la adresa beneficiarilor.
Consilierul de probatiune se ocupa cu evaluarea si supravegherea beneficiarului in
cadrul consilieri unu la unu, in comunitate sau in cadrul programelor de consiliere in grup.
In momentul de fata consilierii de proba tiune folosesc trei modele ale reabilitarii :
Modelul Risc, Nevoie, Reponsivitate, Modelul Vietii Bune si Paradigma Desistarii, fiecare
aduce schimbari pentru practica.
Fiecare model promoveaza un ghid de actiune in care sunt implicati atat consilierii s i
beneficiari cat si alte elemente din comunitate fiecare jucand diverse roluri.
Modelului Risc -Nevoie -Responsivitate (Risk -Need – Responsivity Model – RNR), s -a
impus in ultimul deceniu al secolului trecut ca model de tratament al infractorilor în Canada,

Marea Britanie si in alte tari din Europa, precum și în Australia, Noua Zeelanda.
Modelul are in centru evaluarea si controlul riscului de recidiva. In cadrul serviciilor de
probatiune, evaluarea riscului de recidiva se realizeaza intr -o maniera subiectiv a, clinica, de
catre consilierul de probatiune. In aceste conditii, pot exista situatii in care persoane cu un risc
crescut de recidiva nu sunt evaluate obiectiv, astfel incat metodele de interventie ulterioare nu
corespund riscului real, recidiva fiind in evitabila.
La baza practicii Serviciului de probatiune in Canada si de la noi din tara, se afla
modelul Risc -Nevoie -Responsivitate (Andrews & Bonta, 2010), care implica o ajustare a
interventiei in concordanta cu nivelul riscului, nevoilor criminogene, pr ecum si cu stilul de
invatare al infractorului.
Este foarte important sa se lucreze cu instrumente validate pentru a face posibila,
evaluarea obiectiva a riscului de recidiva.
Planul de supraveghere a inculpatului va cuprinde:
-o evaluare a nevoilor crimi nogene;
-o formulare realista a unor obiective care trebuie indeplinite intr -un anumit interval de timp
(prin utilizarea unor metode de interventie);
-stabilirea si asumarea responsabilitatilor.
Din punct de vedere managerial si al politicii penale, un as emenea instrument va
permite realizarea unui management al informatiilor, in masura sa contureze un model al
riscului si nevoilor infractorilor, precum si evaluarea progreselor infractorilor pe durata
interventiei.
In baza acestor informatii pot fi elabora te politici penale realiste, realizandu -se si o
dimensionare obiectiva a resurselor materiale si umane a serviciilui de probatiune.
Modelul RNR are trei principii fundamentale:
-Principiul riscului care presupune alinierea la nivelul riscului de recidiva al autorului. –
-Principiul necesitatii care implica evaluarea nevoilor criminogenice si orientarea acestora
catre tratament.
-Principiul Responsivitatii care afirma ca abilitatea infractorului de a invata dintr -o interventie
este maximizata prin adaptare a interventiei la stilul de invatare, motivatia, abilitatile si
punctele tari ale individului.
Strategiile comportamentale cognitive pentru a raspunde nevoilor criminogenice sunt
sustinute in literatura de specialitate ca fiind cele mai benefice pentru tratarea cu succes a
diferitelor populatii medico -legale, inclusiv a infractoriilor violenti, cei cu delicvente sexuale

si a minorilor (Heglic, Maile & Mercado, 2010).
Riscul se refera la posibilitatea aparitiei unor consecinte nocive (Douglas, 1992). Ris cul are
doua componente majore: existenta unor agenti potential daunatori (oameni, animale,
boli, toxine, situatii etc.) si posibilitatea ca pericolele asociate cu agentii in cauza sa die aparte
(Denny, 2005).
Evaluarea riscului implica aplicarea proce durilor pentru a determina probabilitatea
producerii unui eveniment daunator care apare intr -o anumita perioada de timp. Aceasta
implica judecati emise de catre indivizi cu privire la natura raului implicat si probabilitatea
producerii unui eveniment dauna tor (Denny, 2005).
Conceptul de "nevoie" este legat de "risc" in sensul ca indivizilor al caror nevoi nu
sunt indeplinite se poate spune ca sunt la riscul unui rau de un anumit fel; intr -adevar, o
nevoie nesatisfacută este in unele cazuri ca un rau in sine. La urma urmei, pentru a avea o
nevoie, indica o lipsa sau deficienta, in special lipsa unui bun semnificativ (Braybrooke, 1987;
Thomson, 1987).
Maslow (1970) a subliniat o ierarhie a nevoi lor umane care implica: nevoi
fiziologice, nevoi de siguranta, dragoste / apartenenta, si nevoile de statut / stima. Maslow a
argumentat ca toate astea nevoi trebuie indeplinite pentru cresterea si dezvoltarea
sanatoasa,iar comportamentele se formeaza in m ai multe feluri dar toate au ca scop urmarirea
satisfacerii mevoiilor. Cand aceste nevoile primare sunt indeplinite, Maslow teoretizat, ca
oamenii pot urmari
un nivel suplimentar de "necesitati" care implica auto -actualizare si auto -transcendenta.
Dr. Don A. Andrews (1996), Universitatea Carleton, Canada, a subliniat un set de
principii pentru eficienta programelor corectionale . El afirma in mod clar ca "recidivismul
este previzibil si poate fi influentat". Mai precis, programele in curs de desfasurar e care au
pus in aplicare evaluarea sistematica a riscurilor si a nevoilor arata cea mai mare promisiune
pentru reducerea ratelor de recidiva; programele eficiente reduc factorii de risc dinamici
majori si sporesc factorii majori de protectie sau rezistent a; serviciile comunitare sunt
preferate fata de cele rezidentiale / institutionale; si cele mai bune interventii pentru familie nu
sunt oferite din birou, ci acasa si in comunitate.
Dr. Paul Gendreau(1996)., Universitatea din New Brunswick, Canada, ide ntifica
tipurile de interventii care reduc recidiva. El afirma ca "atunci cand vine vorba de reducerea
recidivei , singurul program efeicient este un tratament cognitiv -comportamental adecvat,
care incorporeaza principii cunoscute ale interventiei eficien te". In consecinta, este corect sa

spunem ca se ajunge la un sens, programele comportamentale, sunt structurate si tintesc
factorii criminogenici.
Dr. Freidrich Lösel (1996)., Universitatea din Erlagen -Nurnberg, Germania, sustine ca
"programele bazate pe comunitate tind sa produca rezultate mai bune decat programele livrate
in custodie". Mai mult, o organizare responsabila din punct de vedere emotional si social, bine
structurata, orientata spre norme si control poate fi importanta nu numai pentru inter actiunea
sociala, ci si pentru fostul detinut.
Dr. James McGuire (1996)., Universitatea din Liverpool, Regatul Unit, a subliniat
necesitatea de acreditare a programelor. El sugereaza ca varianta optima selectata de un
numar de servicii depinde de acr editarea programelor menite sa reduca recidiva". Aceasta
inseamna ca ar trebui sa existe un model teoretic clar, bazat pe dovezi, care sa sustina
programul; pentru a fi eficiente, programele ar trebui sa ofere orientari pentru punerea in
aplicare in cadrul serviciilor, iar materialele programului ar trebui sa includa masuri de
evaluare si cadru unde sa fie livrat programul, pe termen lung .
3.2. MODELUL VIETII BUNE

Modelul Vietii Bune (Good Lives Model – GLM) a fost propus de catre Ward si
Maruna in anul 2002 ca o alternativa la modelul RNR. El este o teorie de reabilitare bazata pe
punctele forte care mareste principiile de risc, nevoie si responsivitate ale unei interventii
corectionale eficiente, punand accentul pe asistarea beneficiariilor sa dezvolte si sa puna in
aplicare planuri de viata semnificative care sunt incompatibile c u comportamentele
indezirabile.
Pe parcurs, Modelul Vietii Bune a inregistrat progrese in teoria cat si in aplicarea ei,
dar sprijinul empiric pentru aplicarea sa in practica ramane inca in faza incipienta.
O interventie centrata pe Modelul Vietii bune aduce atingere la modul in care individul
incearca sa obtina bunurile primare , care reflecta anumite stari de spirit, rezultate si
experiente care sunt imprortante pentru viat a oamenilor. Exemplele includ fericirea, relatiile /
prieteniile si experienta acumulata in activitatile de lucru si de agrement. Identificarea
bunurile primare care sunt cele mai importante pentru indivizi si cele care sunt implicate in
procesul de delicv enta, constituie o componenta fundamentala a evaluarii, deoarece
tratamentul vizeaza in mod explicit asistarea beneficiarilor pentru a obtine aceste bunuri

primare in mod dezirabil social (Ward, Yates, & Long, 2006; Yates, Prescott, & Ward, 2010,
Yates & W ard, 2008).
GLM, in plus fata de reprezentarea factorilor de risc privind recidiva, nevoile
criminogene sunt conceptualizate ca obstacole care blocheaza, frustreaza realizarea
obiectivelor prosociale.
Critica adusa modelului GLM in conformitate cu nevoil e principiului interventiilor corective
eficiente (Andrews & Bonta, 2010) este evaluarea necesitatilor criminogenice.
Diferenta esentiala in utilizarea modelului GLM este modul in care nevoile
criminogene sunt intelese, incluse si abordarea lor in cadr ul unui program de tratament si
accentul pus pe „viata buna” a fiecarui individ (pentru detalii, vezi Willis, Yates si colab,
Yates & Prescott, 2011b, Yates si colab., 2010, Yates & Ward, 2008).
Fiecare componenta sau modul de tratare sunt incadrate in sc opurile de abordare (obiectivele
pe care persoana le poate desfasura si cele care sunt de dorit), spre deosebire de obiectivele
evitante (obiective nedorite ale persoanei care incearca sa le evite) si sunt legate de
indeplinirea obiectivelor comune ale vi etii. De exemplu, un mod de abordarea a relatiilor se
va concentra pe modul de cautare si de stabilirea unor relatii satisfacatoare mai degraba decat
concentrarea asupra depasirii deficitelor de intimitate si evitarea relatiilor problematice.
GLM are un cadru teoretic de reabilitare care sporeste acceptarile empirice
acceptate,
principiile unei programari corective eficiente si care completeaza practicile existente in
domeniul cercetarii. Asa cum este ilustrat, operationalizarea si aplicarea GLM a evol uat
considerabil in ultimul deceniu. GLM a subliniat modul in care pot fi tratate componentele
bazate pe factori de risc stabiliti in cadrul modelului.
In mod corespunzator, GLM ofera potentialul de a spori rezultatele tratamentelor
cognitive comportamen tale, bazate pe RNR prin pastrarea infractorilor implicati in mod
semnificativ in tratament si in activitati in care trebuie indeplinite obiectivele de viata in
moduri incompatibile cu infractiunile.
Consilierul de probatiune foloseste si principii din GLM ajutand beneficiarul sa urmeze
diverse cursuri scolare sau de calificare pentru a acoperii anumite nevoi care il vor ajuta in
reabilitarea sociala.

3.3.PARADIGMA RECUPERARII/ DESISTARII

Paradigma desistarii a luat nastere in urma cu 20 de ani si p une accentul pe procesele
de renuntare/desistare, ceea ce ofera deschidere si atitudine pozitiva fata de schimbare.
Definitia data desistarii de specialistii Beth Weaver si Fergus McNeill (Canton and Hancock,
2007) este „ansamblul proceselor prin care o amenii inceteaza si sustin incetarea
comportamentului infractional, cu sau fara interventia agentiilor din justitia penala”.
Prin renuntare se intelege ca prin sau fara interventia justitiei delicventul renunta la
activitatea infractionala prin dezvolt area anumitor abilitati care il ajuta sa nu mai comita noi
fapte(ocuparea fortei de munca, familia, relatiile sociale si implicare sociala).
Uggen si Kruttschnitt (1998) fac diferenta intre termenii de desistare oficiala, absenta
recidivei pe o perioada de trei ani si desistarea comportamentala, absenta unor foloase ilegale
pe aceeasi perioada de timp.
Maruna, Immarigeon si LeBel (2008) descriu termenul facand o paralela intre
desistarea spontana care implica procesul de auto -schimbare a individului c are nu a fost tras la
raspundere si desistarea asistata din care fac parte reintegrarea, tratamentul si reabilitarea,
aratand ca persoanele acorda o mica parte din activitatea de zi cu zi pentru a efectua un
tratament formal de consiliere iar schimbarea ar e loc in afara terapiei sau a interventilor
profesionale.
Maruna, Immarigeon si LeBel mai explica desistarea primara (orice perioada de
incetare a activitatii infractionale) si desistarea secundara (asumarea identitatii de persoana
transformata).
In desistarea primara infractorii pot intrerupe comportamentul infractional si se
pot intampla recaderiile.
In desistarea secundara au loc schimbari profunde si de durata a comportamentului
infractorului.
McNeill (2016) a identificat desistarea terti ara care genereaza durabilitatea desistarii
in timp din sentimentul de a apartine unei comunitati..

Din acast punct de vedere a desistarii tertiare se face o diferenta intre supravegherea
corectionala a schimbarilor si acordarea de suport, enuntand ca integrarea sociala reprezinta
un drept al fiecarei persoane s i o responsabilitate a tuturor.
3.4. ROLUL EVALUARII IN SCHIMBAREA COMPORTAMENTALA

Pasii de evaluare constituie o analiza si sinteza a informatiilor obtinute de consilierul
de probatiune care este si manager de caz prin o serie de metode si tehnici specifice profesiei
pentru a alcatui un plan de interventie personalizat.
Primul pas pe langa apartinatorii, familia beneficiarului vor fi luati in calcul si rude,
prieteni, colegi cat si profesi onisti ca asistenti sociali, psihologi, cadre didactice, medici si
avocati.
Ancheta sociala permite evaluarea, procesarea si punerea in evidenta a informatiilor
culese, care se considera relevante pentru cazul pentru care se efectueaza ancheta.
Stabilirea problemei de unde porneste angajarea in activitatea infractionala ajuta la
constructia unei imagini globale si care fac parte toate persoanele implicate.
In etapa de diagnoza consilierul trebuie sa aibe raspuns clar la intrebari precum:
-Cine e ste beneficiarul?
-Ce tip de persoana este?
-Din ce familie/grup sau comunitate face parte?
-Care sunt problemele cu, care se comfrunta si cand au aparut?
-Care sunt factorii care au favorizat aparitia problemelor?
– Cum este perceput de anturajul sau si d e comunitatea din care face parte?
-Care sunt asteptarile,obiectivele si resursele disponibile pe care beneficiarul le are?
-Cu ce presiuni sociale se confrunta?
-Ce tip de schimbare e posibila?
-Care sunt obiectivele imediate si cele de lunga durata?
-Cum e posibila realizarea obiectivelor?
Modelul de diagnoza trebuie sa includa aspecte fiziologice, sociale, economice si
psihice ale indivizilor, sa ia in considerare situatiile problematice cat si resursele lor, sa tina
seama de aspecte ale discriminari i, rasei, etniei,varstei, statutului educational, a bolilor
existente si a orientari sexuale.

O analiza eficienta evalueaza sistematic capacitatea individului, a resurselor materiale a
relatiilor si a instrumentelor disponibile pentru rezolvarea problem elor existente si care
intervin pe parcursul supravegheri.
Referatul realizat de consilierul de probatiune trebuie sa contina:
I. Introducere:
Numele si prenumele inculpatului
Data si locul nasterii:
Adresa:
Fapta:
Instanta care a solicitat referatul de ev aluare:
Numarul dosarului penal
Termenul de judecata
Numarul si data adresei de sesizare:
Numele si prenumele consilierului de probatiune:
( Strict confidential dupa completare)
II. Sursele de informatii:
 Interviuri ( Inculpat, tutori legali, rude, cadre d idactice, vecini, sectorist, asistentul
social de la primaria de unde are domiciliul minorul si alte persoane relevante )
III. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul de evaluare
a) Prezentarea faptei penale
b) Prezentarea mediului soc ial și familial
c) Evolutia situatiei scolare
d) Identificarea factorilor favorizanti ai comportamentului infractional
IV. Factori care influentează sau pot influenta conduita generala a persoanei pentru
care s -a solicitat referatul de evaluare
V. Perspect ive de reintegrare in societate
Fiecare individ in parte are un potential si o abilitate de a rezolva problemele in mod
propriu,dar care nu este suficient, iar consilierul de porbatiune trebuie sa identifice aceste
strategii si disfunctii personale a i ndividului. In sesiunile de consiliere pot aparea emotii
intense, disconfort afectiv, confuzie cognitiva, situatii de criza sau dezorientare, sentiment de
neputinta, dezorganizare si neajutorare.
Strategiile beneficiarului de a rezolva problemele pot d uce la etape de criza care
ameninta comunitatea (manifestari psiholtice) sau propria persoana (suicidul).

Adaptarea la o conduita responsabila pare dificila si imposibila la o privire de ansamblu si
de multe ori ofera o dimensiune coplesitoare unor seri i de evenimente.
Evaluarea nevoilor si resurselor se refera la o analiza masurata a situatiei initiale sau
pe parcursul supravegherii cu scopul de a cunoaste si a intelege problema. Se elaboreaza o
serie de ipoteze obiective si explicative pentru contr olul/monitorizarea activitatiilor. Pentru
acest lucru se folosesc instrumente ca grila de evaluare, teste , referate/rapoarte).
In etapa de evaluare se identifica resursele existente , obstacolele si obiectivele
pentru a crea planul de interventie , pr ogresele inregistrate pe parcursul supravegherii cat si
rezultatele interventiilor (care se regasesc in evaluarea finala).
Evaluarea reflecta normele si valoriile social acceptate la momentul dat care provin
din ideologia beneficiarului angajat in prob atiune.
Planul de interventie v -a fi discutat cu cel pe care se aplica, aducandu -se argumente
pro si contra din ambele parti in vederea implementari lui.
Refuzul unui pas din planul realizat se va nota si se va instiinta instanta de judecata de
acest fapt.
Trebuie sa se tina cont ca beneficiarii sunt clienti involuntari iar pentru o buna
desfasurare a planului de interventie trebuie crescut coeficientul motivatiei pentru a se implica
activ. De multe ori lipsa motivatiei este o caracteristica a d ependentilor.
Interviul motivational – Sa ajuti oamenii sa se schimbe Liz Bramley, Fay Hodgkinson
din manualul de probatiune, 2008 ne relateaza cum consumatorii de droguri erau supusi la o
metoda de lucru bazata pe confruntare exagerata care avea ca s cop infrangerea
comportamentului defensiv, practic li se spunea fara ocolisuri ca abuzul de substante este
cauza problemelor lor. Astazi abordarea e considerata ineficienta si se merge pe ciclul
schimbarii realizat de cei doi psihologi Prochaska si DiCleme nte.
Principiile interviului motivational se bazeaza pe credinta ca fiecare om e capabil sa
se schimbe si trebuie ajutat in acest sens folosind: Exprimarea empatiei, Evidentierea
discrepantelor, Evitarea certurilor/discutiilor în contradictoriu, Spriji nirea raspunderii de sine.
Abordarea motivatiei se face intr -un mediu prietenos pentru a avea succes.
Mijloacele interventiei se bazeaza pe referatul de evaluare cat si pe rapoartele emise
de institutiile care colaboreaza la caz.
Atat minorul cat s i apartinatorii sunt implicati activ atat in programe cat si in procesul
de luare a deciziilor cu privire la interventiile aplicate,iar rolul consilierului de probatiune este

pe langa cel de supraveghere si de constientizare si responsabilizare a faptuitor ului si a
persoanelor implicate.
Ca si concluzionare si un rezumat se precizeaza ca inceputul interventiei are la baza
referatul de evaluare preliminare a siuatiei bazat pe culegerea tuturor datetor necesare,
mijlocul interventiei pune accentul pe etap ele care implica intervantia aplicata si semnarea
contractului de luare a cunostintei de catre minor si tutori a strategiei alese si a programelor
aplicate, terminant cu evaluarea finala si concluzionarea rezultatelor finale.
3.5.. MANAGEMENTUL DE CAZ

Managementul de caz reprezinta „ un proces sau o metoda care sa asigure capacitatea
de a oferi pacientilor toate serviciile de care au nevoie intr -o maniera coordonata, efectiva si
eficienta” (Intagliata,1981,p.21)
Functiile managementului de caz sunt:
-Evaluarea
-Planificarea
-Crearea de legaturi de colaborare cu alte institutii, persoane din familie sau comunitate
-Monitorizarea
-Advocacy
Din cele doua dimensiuni trimiterea si coordonarea serviciilor importante in
managementul de caz in probleme de depe ndenta fac parte o serie de activitati : angajarea,
evaluarea, planificarea, stabilirea de obiective realiste, implementarea, stabilirea legaturilor,
monitorizarea, advocacy si terminarea programului.
Managementul de caz ofera beneficiarului un punct de contact cu sistemul de servicii
medicale, psihologice si sociale. El inlocuieste procesul dezorganizat si complicat cu un
singur serviciu bine structurat si prin acest lucru se ofera o continuitate.
Managerii de caz/consilierii de probatiune trebuie sa fie familiarizati cu procedurile
de interventie folosite de ceilalalti profesionisti si sa mobilizeze resursele de care este nevoie
pentru a negocia cu ofertantii de servicii pentru a sprijini beneficiarul. El orienteaza individul
si este orientat spre ne cesitatiile individului isi utilizeaza experienta in identificarea optiunilor
pentru client si totodata sustine dreptul pacientul la auto -determinare.

Scopul principal in punerea in legatura a individului cu diverse servicii, fiecare fiind
benefic pent ru promovarea intereselor celui care beneficiaza de managementul de caz.
Consilierul de probatine trebuie sa sustina aceasta interactiune cu mai multe sisteme,
inclusiv servicii,familie si sistemul de justitie.
Advocacy -ul poate imbraca uneori form e dure, spre exemplu un manager de caz
trebuie sa insiate fata de un furnizor de servicii pentru a oferi sprijin unui client, facand
cateodata apel la demersuri legale, pentru cei aflati in sistemul de justitie poate cuprinde
recomandarile si sanctiunile m enite sa incurajeze adaptarea si motivatia beneficiarului.
Managementul de caz „incepe acolo unde este pacientul” si el trebuie sa raspunda
nevoiilor si obiectivelor reale formulate de client cat si trebuintelor primordiale cum ar fi:
hrana, adapostul, imbracamintea, transportul si ingrijirea copiilor.
Consilierul de probatiune trebuie sa detina abilitatea de a anticipa si de a intelege cursul
natural al dependentei si recuperarii, pentru a observa o problema si a gasi optiuni disponibile
pentru rezo lvarea ei.
Flexibilitatea managementului de caz e necesara pentru a se putea adapta la variatiile
generate de o serie extinsa de factori externi neprevazuti, exemplu fiind probleme de sanatate
mintala, aparitia diverselor boli, lipsa unor resurse.
Treb uie luate in calcul si diferentele culturale, acomodarea la diversitate, rasa, gen, etnie,
dizabilitati, orientare sexuala si etapa de viata in care se afla momentan adolescentul.
Metoda managementului de caz este foarte importanta mai ales in cazurile cu
beneficiari minori.
Evaluarea minorului se face obligatoriu in prezenta partintilor sau a tutorelui. El
insoteste minorul peste tot in timpul evaluarii. In cazul lipsei tutorelui se anunta Directia
generala de asistenta si protectia copilului.
Consilierul de probatiune/ managerul de caz executa un process care implica
parcurgerea unor etape interdependente, care sunt aceleasi in solutionarea fiecarui caz in
parte, indiferent de ordinea in care sunt parcurse sau de durata acestora.
In cadrul intrevederii stabilite potrivit art. 70 alin. (2), consilierul de
probatiune/manager de caz realizeaza evaluarea initiala a minorului, in functie de care
stabileste tipul de interventie care se aplica potrivit caracteristicilor minorului si institutii de
care dispune comunitatea pentru a il sprijini in reabilitare.
In urma stabilirii planului de interventie adaptat beneficiarului tipul cursurilor sau a

programelor, consilierul de probatiune emite o decizie prin care cere institutiei abilitate din
comu nitate sa ia in evidenta cazul.
Decizia prevazuta la art. 70 alin. (2) si o copie a hotararii prin care a fost eminsa de
catre instanta masura educativa se comunica institutiei din comunitate abilitate pentru caz.
Decizia este comunicata si minorul ui, precum si tutorelui.
In articolul 76 aliniatul 3 re reglementeaza ca institutia din comunitate abilitata trebuie sa
asigure inceperea cursului in termen de maxim 60 zile de cand a fost pusa in executare masura
educativa.
Desfasurarea procesului de supraveghere a minorului in masura educativa este
realizata de catre consilierul de probatiune manager de caz, potrivit art. 79 – 82.
Cazurile de minori care au tulburari asociate consumului de substante nu se merge
doar pe o abordarea centrata pe simptomele de dependenta ci se foloseste o arie complexa
care include si arii personale, sociale si economice.
La Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) diagnosticul si
evaluarea complexa a severitatii consumului de substante a m inorului presupune implicarea
lui in terapie si in reintegrare sociala si familiala. La finele acesteia se semneaza de catre
minor, tutore si managerul de caz (in cazul de fata consilierul de probatiune) un acord de
tratament care ia in considerare stare a de sanatate si mintala a pacientului, severitatea bolii
adictiei, personalitatea, situatia scolara,familiala si situatia juridica.
Evaluarea si diagnosticul care e corespund standardelor internationale (DSM – V) in
domeniul sanatatii mintale sunt baz a pentru initierea tratamentului. Diagnosticul de tulburare
psihica e confirmat d oar de catre medicul psihiatru.
FURNIZORII DE SERVICII:
 Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA)
 sectiile de psihiatrie pediatrica, centrele de sanatate m intala pentru copii
 ONG -uri sau alti furnizori privati acreditati.
 psihoterapeut sau psiholog clinician
 asistent social
 asistent medical.
Pentru a intra in programul de la Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog
(CPECA) se realizeaza un i nterviu structurat. Evaluarea minorului se realizeaza de catre o
echipa terapeutica alcatuita din profesionisti specializati in asistenta minorilor consumatori de
substante.

Se realizeaza o fisa bio -psiho -sociala pe baza interviului structurat si se tr ece la
programul de asistenta specific cazului.
Metoda managementului de caz reprezinta metoda de baza si eficienta pentru
realizarea obiectivelor propuse ca fluidizeaza traseul terapeutic el realizandu -se in toate
planurile care sunt necesare pentru m inor, deoarece fracmentarea servicilor ingreuneaza
scopul propus.
In managementul de caz conform Metodologiei privind asistenta integrata a minorilor
consumatori de droguri un material realizat in cadrul proiectului Democratie, Orase, Droguri
de Agent ia Exclusiva pentru sanatate publica se r egasesc niste principii clare :
1.Managementul de caz ofera minorului consumator de droguri un punct unic de contact cu
un complex de servicii medicale, psihologice, sociale si educationale
2. Managementul de caz o rienteaza minorul si reprezentantii legali ai acestuia si este orientat
de necesitatile beneficiarului;
3.Managementul de caz implica advocacy (incurajare si suport);
4.Managementul de caz este bazat pe comunitate;
5.Managementul de caz este pragmatic;
6.Managementul de caz este anticipativ;
7. Managementul de caz este flexibil;
8. Managementul de caz este sensibil la diferentele culturale.
(Metodologiei privind asistenta integrata a minorilor consuumatori de droguri un material
realizat in cadrul proiectul ui Democratie, Orase, Droguri de Agentia Exclusiva pentru
sanatate publica, Ghid UNICEF, 2008).
Functiile care stau la b aza managementului de caz sunt:
-Evaluarea
-Planificarea
-Colaborarea
-Monitorizarea
-Advocacy
Programele integrate care stau la baza clorr patru programe de asistenta (PIT)
dezvoltate de Agentia Nationala antidrog sunt pentru adulti dare ele se aplica si in cazul
minorilor.

Aceste programe sunt cele mai complexe in momentul de fata care se regasesc la noi
in tara si implica la tura bio -psiho -sociala, actionand in profunzimea situatilor care alcatuiesc
compunerea reprezentarii umane.
Foarte importanta atat in specificul probatiuni cat si in programele care efectueaza
interventii aspra minorilor este confidentialitatea.
In cazul minoriilor cu adictii specificul confidentialitati este obligatoriu si tine pe langa
drepturile omului si de tratarea in mod corespunzator a demnitatii beneficiarilor pentru a nu
leza dreptul la intimitate, viata privata sau stima de sine care in maj oritatea cazurilor mai ales
la cei cu istoric de consum este foarte scazuta.
Articolul 100 din legea 272/2013 ne vorbeste de situatia in care pe parcursul
supravegherii masurilor educative neprivative de libertate in cazul in care consilierul de
probat iune constata ca au intervenit cauze care justifica modificarea uneia sau mai multor
obligatii sau impunerea sau sporirea lor intocmeste un referat de evaluare conform art. 41 si
art. 42 si sesizeaza instanta
La solicitarea judecatorului delegat cu exe cutarea, consilierul de probatiune
intocmeste un referat de evaluare in care consemneaza constatariile.
In situatia in care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probatiune manager de
caz constata ca minorul nu respecta conditiile de execut are a masurii educative sau nu
executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin, verifica motivele care au determinat
aceasta nerespectare si, daca apreciaza ca nerespectarea s -a facut cu rea -credinta, intocmeste
un referat de evaluare conform art . 41 si art. 42 si sesizeaza instanta de executare.
Consilierul de probatiune desemnat cu supravegherea minorului verifica daca este respectat
cu strictete planul de interventie iar nerespectarea lui si a obligatiilor impuse de catre instanta
vor fi conse mnate intr -un referat de evaluare conform art. 41 si art. 42 din legea 272/2013 prin
care va fi informata instanta de executare abilitata cu demersurile efectuate. La fel se va
proceda si in cazul in care consilierul de probatiune este informat de catre pe rsoana vatamata,
de catre o alta persoana implicata in caz sau de institutiile care colaboreaza pentru
reintegrarea sociala a minorului.
Managerul de caz/consilierul de probatiune emite la nerespectarea masurii impuse si
a obligatilor avertismente pent ru incalcarile minore care nu aduc atingere scopului propus.
Emiterea si modalitatea de aplicare a avertismentelor se ragasesc reglementate in
Regulamentul de aplicare a legii 272/20013.

CAPITOLUL 4 : CERCETAREA
4.1 SCOPUL CERCETAR II

Cercetarea de fata are ca scop evaluarea impactul activitatiii de probatiune,a modului
in care serviciul de probatiune abordeaza si intervine in cazul minoriilor cu istoric de consum
de substante in vederea reintegrarii lor sociale si reabiliatrii com portamentale.
Atat in judetul Cluj cat si in tara, problema consumului de substante in randul tineriilor cu
varste fragede incepe sa i -a amploare. Tot mai multi minori cad prada adictiilor cu scopul de a
evada din lumea reala, dorintei de a epata si datori ta presiunii anturajelor din care fac parte.
Conform Asociatiei Preventis, in Cluj -Napoca 957 de minori au fost incadrati in programe de
renuntare la consumul de droguri. De aici pana la delicventa e doar un pas.
Pentru a -si intretine viciile minorii incep sa isi caute resurse materiale in diferite infractiuni,
conform analizei de dosare efectuata la Serviciul de Probatiune Cluj -Napoca cea mai des
intalnita e furtul.
4.2. OBIECTIVELE

O1: Descrierea modului in care abordeaza Serviciul de probatiune cu infr actorii minori
consumatori de substante.
O2: Descrierea si analiza algoritmului urmat in activitatea de probatiune pentru derularea
procesului de schimbare a comportamentului infractional in unul pro social .
O3: Descrierea metodologiei folosite in activita tea de probatiune cu minorii aflati in
supraveghere care au istoric de consum de substante.

4.3. INTREBARI DE CERCETARE

Prezenta cercetare urmareste sa raspunda urmatoarelor intrebari:
Intrebarea 1: Care este abordarea specifica probatiunii in cazurile cu minori cu istoric de
consum de substante?
Intrebarea 2: In ce fel activitatea de probatiune faciliteaza procesul de schimbare
comportamentala?
Intrebarea 3: Care este metodologia folosita de Serviciului de probatiune in cazul minorilor
infrac torii cons umatori de substante?
4.4. METODOLOGIA CERCETARII

Cercetarea mea a angajat ca metoda studiul documentelor, respectiv analiza dosarelor
de probatiune. Am ales aceasta metoda deoarece specificul probatiunii si caracteristicile
subiectilor respectiv varsta , m-au obligat sa ma limitez numai la aceasta metoda de cercetare.
Avantajul folosirii acestei metode este ca furnizeaza o perspectiva mai realista asupra
situatiei referitoare la problemele sociale si familiale intampinate de beneficiar.
Analiza docum entelor din dosarele de probatiune a fost efectuata la Serviciul de Probatiune
Cluj-Napoca, pe 40 de dosare de minori, din 2014 – 2016, dintre care 10 tineri au recunoscut
ca se confrunta cu dependeta de substante, in special etnobotanice. Documentele studi ate in
aceste dosare au fost: referatele de evaluare.
Cercetarea de fata are la baza pe langa studiul de documente ,analiza dosarelor oferite
de Serviciul de probatiune, materialele bibliografice si efectuarea de investigatie la Centrele
de reabilitare : CEPECA Cluj -Napoca, Asociatia Christiana – Programul Sfantul Dimitrie
Basarabov – Cluj, Asociatia Preventis Cluj -Napoca cat si o discutie fata in fata cu beneficiari
consumatori care nu au putut fi inclusi in cercetare doarece nu fac parte momentan din
Sistemul de Probatiune ( ei stiind ca desfasor aceasta cercetare au avut nevoie de informatii
despre programele pentru renuntare la consum gratuite din Cluj -Napoca, indicand ca situatia
financiara si teama de a nu fi trasi la raspundere i impiedica i n luarea deciziei d e urmare a
unuia dintre ele

4.5. INSTRUMENTE DE CULEGE A DATELOR

Instrumentul folosit a fost studiul de documente pe baza grilei de analiza in care s -a
urmarit istoricul familial, istoricul de consum, stilul de viata, influenta antura jului,
comportamentul infractional. (Anexa 1)

4.6. PREZENTAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Consilierul de probatiune este si managerul de caz. El poate supraveghea minorul pe
perioada masurii educative instituite de instanta. Masura educativa asis tarea zilnica are
perioada maxima de sase luni si deseori se constata a fi insuficienta mai ales cand minorii sunt
si consumatori deoarece in programe s -a constatat ca recaderiile survin dupa cele 6 luni.
Adolescentiilor le este mult mai greu ca adultiilor sa faca fata presiunii anturajului,
problemelor in viata amoroasa sau celor familiale. Fara o consiliere de specialitate si un
ghidaj corect dupa cum se observa si in studiu de fata dupa terminarea masurii educative ei
revin la vechiile obiceiuri care i -au condus spre o viata infractionala.
In primul caz a minorului R.J in varsta de 14 ani, din referatul de evaluare s -a
constatat ca face parte dintr -o familie compusa din cei doi parinti si un frate in varsta de 5 ani.
Mama lucreaza in prezent la o fabr ica de confectii din orasul Cluj -Napoca iar tatal cu ziua.
Toata familia locuieste in cartierul Baciu intr -o casa compusa din doua camere, baie, bucatarie
si o anexa improvizata folosita pe post de camara. Venitul familial este de 1500 lei salarul
mamei si venitul tatalui care nu este constant, el muncind cu ziua dar a declarat ca in mod
regulat pe luna ar castiga 2000 lei. R.J este inscris la Scoala Traian Darjan I -VIII din
Someseni si in prezent este in clasa a 6 a, a ramas repetent de 2 ori pana in pr ezent, are foarte
multe absente si in momentul de fata. Rutina zilnica in timpul saptamanii a minorului incepe
de la ora 7 cand se trezeste si se pregateste pentru scoala, se intoarce pe la ora 15, i -a masa si
se intalneste cu prietenii. Revine la domicili u in jur de ora 22 -23. Impreuna cu amicii din
anturaj frecventeaza parcuriile din Cluj -Napoca in special Parcul Central si Cetatuia, acolo

sustine ca isi procura toti din gasca etnobotanice cu 25 lei plicul, pe care mai apoi le fumeaza,
seara revenind la a dresa din domiciliu. In perioadele de repaus se intalneste cu prietenii in jur
de ora 12 si revine seara la ora 23. A inceput consumul la varsta de 13 ani impreuna cu
prietenii si de atunci singura lor ocupatie in grup e sa faca rost de bani pentru a consu ma
substante. In prezent este la prima fapta de natura penala si anume furtul unei biciclete pe
care a vrut sa o vanda pentru a -si intretine adictia. Regreta fapta dar aduce acuze familiei ca
nu au vrut sa -i dea bani sa -si procure droguri.
Masura educati va instituita de instanta a fost asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni
sub supravegherea serviciului de Probatiune Cluj. Ca obligatii s -a impus frecventarea
cursurilor Scolii Traian Darjan, fara a mai absenta deloc si sa nu frecventeze anumite locuri (
Parcul Central si Cetatuia), manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice si sa
urmeze un program de renuntare la consumul de droguri.
Ca plan de interventie consilierul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu
familia si minorul un program de rutina zilnica ( exemplu anexa 3) , iar pentru renuntarea la
consum s -a luat legatura cu Centrul De Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Cluj pentru
a fi inscris in program de renuntare la adictie.
Pentru supravegherea minorului in act ivitatea zilnica a fost implicata si familia care a avut
rolul de a verifica respectarea masurilor luate.
In al doilea caz a minorului S.N , in varsta de 16 ani, din referatul de evaluare s -a
observat ca face parte dintr -o familie compusa din cei doi p arinti si doi frati unul de 9 ani si
altul de 6 ani. Mama lucreaza in prezent la un magazin de cartier din orasul Cluj -Napoca iar
tatal este mecanic auto. Toata familia locuieste in Centru, zona Garii intr -o casa compusa din
doua camere, baie si bucatarie, primta de la primarie (locuinta sociala). Venitul familial este
compus din 3000 lei venitul tatalui si 1450 lei salarul mamei. S.N. este a abandonat scoala in
clasa a 7 a. Rutina zilnica in timpul saptamanii a minorului incepe de la ora 7 cand se trezeste
si i-a micul dejun, apoi se intalneste cu prietenii in jur de ora 12 -13, se intoarce pe la ora 20
acasa. Impreuna cu amicii din anturaj frecventeaza zona Garii, zona Centrului comercial Sora,
stadionul CFR, Parcul Central si Cetatuia, acolo sustine ca im preuna cu prietenii consuma
etnobotanice cu 25 lei plicul, seara revenind la adresa din domiciliu. A inceput consumul la
varsta de 13 ani impreuna cu prietenii rutina zilnica a devenit consumul de substante. In
prezent este la a doua masura educativa , p rima instituindu -se pentru furt dintr -un autoturism
si acum pentru talharirea prin amenintare a unei minore C.D in varsta de 15 ani. Regreta fapta

dar sustine ca minora era prietena lui si ca ea a fost deacord sa -i dea telefonul sa -l bage in
amanet.
Masur a educativa instituita de instanta a fost asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni
sub supravegherea serviciului de Probatiune Cluj. Ca obligatii s -a impus frecventarea unor
cursuri de calificare a uneia dintre scolile profesionale, sa nu frecventeze an umite locuri
(zona Garii, zona Centrului comercial Sora, stadionul CFR, Parcul Central si Cetatuia ) sa nu
participe la manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice si sa nu i -a sub nici o
forma (telefonic, email,retele de socializare) cu vi ctima D.C.
Ca plan de interventie consilierul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu
beneficiarul si cu familia un program de rutina zilnica ( exemplu anexa 3) , inscrierea la o
scoala profesionala, iar pentru renuntarea la consum s -a luat le gatura cu Centrul De
Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Cluj pentru a fi inscris in program de renuntare la
adictie.
Pentru supravegherea minorului in activitatea zilnica a fost implicata si familia care a
avut rolul de a verifica respectarea masu rilor luate.
In al treilea caz a minorului V.R , in varsta de 15 ani, din referatul de evaluare s -a
putut observa ca face parte dintr -o familie monoparentala (compusa din mama) si o sora in
varsta de 16 ani. Mama lucreaza in prezent ca si casier la mag azinul Auchan, complexul Real,
din orasul Cluj -Napoca. Familia locuieste in cartierul Centru zona garii intr -o casa compusa
din doua camere, baie si bucatarie primita de la primarie. Venitul familiei este de 2500 lei
salarul mamei. V.R este absolvent de 5 clase, abandonat scoala. Rutina zilnica in timpul
saptamanii a minorului incepe de la ora 7 cand se trezeste si i -a micul dejun, apoi se intalneste
cu prietenii in jur de ora 11, revine pe la ora 22 a la domiciliu. Impreuna cu amicii din anturaj
frecvente aza zona Garii, zona Centrului comercial Sora si Central, stadionul CFR, Parcul
Central si Cetatuia, acolo sustine ca impreuna cu prietenii consuma etnobotanice cu 25 lei
plicul, pe care le procura din zona complexului Sora,seara revenind la adresa din do miciliu.
A inceput consumul la varsta de 14 ani impreuna cu anturajul si de atunci singura lui grija e sa
faca rost de bani pentru a consuma substante. In prezent este la prima fapta de natura penala,
primind masura educativa asistare zilnica pe o perioad a de 6 luni sub supravegherea
Serviciului de Probatiune Cluj pentru infractiunea de furt a unui telefon mobil. Regreta
fapta dar aduce acuze consumului de droguri care a pus stapanire pe el si nu poate sa renunte
la acest obicei.

Masura educativa institu ita de instanta a fost asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni
sub supravegherea serviciului de Probatiune Cluj. Ca obligatii s -a impus reluarea cursurilor
scolare, si sa nu frecventeze anumite locuri ( zona Garii, zona Centrului comercial Sora si
Centr al, stadionul CFR, Parcul Central si Cetatuia ) sa nu participe la manifestări
sportive, culturale ori la alte adunari publice.
Ca plan de interventie consilierul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu VR
si cu mama acestuia si un program de ru tina zilnica ( exemplu anexa 3) , reluarea cursuriilor
scolare si pentru renuntarea la consum s -a luat legatura cu Centrul De Prevenire, Evaluare si
Consiliere Antidrog Cluj pentru a fi inscris in program de renuntare la adictie.
Pentru supravegherea mino rului in activitatea zilnica a fost implicata si mama care a avut
rolul de a verifica respectarea masurilor luate.
In al patrulea caz minorul V.A , in varsta de 15 ani, am putut observa din referatul
de evaluare ca face parte dintr -o familie compusa d in mama si bunicii mamei . Mama lucreaza
in prezent ca si camerista la un hotel de 5 stele din municipiul Cluj -Napoca, iar bunici
amandoi sunt pensionari. Toata familia locuieste pe strada Horea intr -o casa compusa din
doua camere, baie si bucatarie locui nta proprie. Venitul familial este de 1500 lei salarul
mamei si bonuri de masa in valoare de 260 lei si pensiile bunicil or de 1800 respectiv 1600 lei
V.A a abandonat scoala avand doar 7 clase.
Rutina zilnica a minorului incepe de la ora 10 cand se trezest e si i -a micul dejun, apoi se
intalneste cu prietenii in jur de ora 11, revine pe la ora 12 la domiciliu. Impreuna cu amicii
din anturaj frecventeaza zona Garii, zona Centrului comercial Sora si stadionul CFR, acolo
impreuna cu prietenii consuma etnobota nice cu 25 lei plicul.
A inceput consumul la varsta de 14 ani impreuna cu anturajul si de atunci singura lui grija e sa
faca rost de bani pentru a consuma substante. In prezent este la prima fapta de natura penala,
primind masura educativa asistare zilnic a pe o perioada de 6 luni sub supravegherea
Serviciului de Probatiune Cluj pentru infractiunea de furt din magazin. Regreta fapta.
Instanta i a aplicat masura educativa asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni sub
supravegherea serviciului de Probatiune Cluj. Ca obligatii s -a impus reluarea cursurilor
scolare, frecventeze anumite locuri ( zona Garii, zona Centrului comercial Sora si Central,
stadionul CFR ) sa nu participe la manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice.
Ca plan de interven tie consilierul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu V.A si
mama acestuia si un program de rutina zilnica ( exemplu anexa 3), reinmatricularea la scoala

si pentru renuntarea la consum s -a luat legatura cu Centrul De Prevenire, Evaluare si
Consiliere Antidrog Cluj pentru a fi inscris in program de renuntare la adictie.
Pentru supravegherea minorului in activitatea zilnica a fost implicata si mama care a avut
rolul de a verifica respectarea masurilor luate.
In cazul cu numarul cinci regasi m minorul M.A , in varsta de 14 ani. Din referatul
de evaluare s -a constatat ca face parte dintr -o familie compusa din cei doi parinti si inca trei
frati in varsta de 6, 9 si 12 ani. Mama nu lucrea in prezent fiind casnica, iar tatal lucreaza la
firma SC R OSAL GRUP SA ca lucrator in salubritate. Toata familia locuieste in Piata Abator
intr-o casa compusa din doua camere, baie, bucatarie primita de la primarie. Venitul familial
este compus doar din salarul tatalui de 2550 lei.
M.A nu frecventeaza in prezen t scoala, avand doar 4 clase, iar rutina zilnica a minorului
incepe de la ora 10 cand se trezeste, apoi se intalneste cu prietenii in jur de ora 12, la
complexul Sora, plimbandu -se prin oras in zona Centrala si revenind acasa la ora 23.
Impreuna cu amicii din anturaj frecventeaza zona Garii, zona Centrului comercial Sora si
Parcul Baritiu, Parcul central, Cetatuia, Parcul Feroviarilor, acolo impreuna cu prietenii
consumand etnobotanice pe care platesc 25 lei/plic.
A primit masura educativa pentru furt din autoturisme. Masura educativa instituita de
instanta a fost asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni sub supravegherea serviciului de
Probatiune Cluj. Ca obligatii s -a impus reluarea activitatii scolare, locuri ( zona Garii, zona
Centrului comercial Sora si Parcul Baritiu, Parcul central, Cetatuia, Parcul Feroviarilor ),
manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice.
Ca plan de interventie consilierul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu
familia si minorul un program de rutina zilnica ( exemplu anexa 3) , iar pentru renuntarea la
consum s -a luat legatura cu Centrul De Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Cluj pentru
a fi inscris in program de renuntare la adictie.
Pentru supravegherea minorului in activitatea zilnica a fos t implicata mama fiind casnica si
care a avut rolul de a verifica respectarea masurilor luate.
In cazul cu numarul sase regasim minorul P.A , in varsta de 15 ani.
Din referatul de evaluare s -a constatat ca face parte dintr -o familie compusa din cei do i
parinti, sora in varsta de 18ani si un frate in varsta de 11 ani. Mama nu lucreaza in prezent
fiind casnica, iar tatal lucreaza la firma din Anglia ca manipulator marfa intr -u depozit de
jucarii. Familia locuieste in Piata Abator intr -o casa compusa din doua camere, baie,

bucatarie primita de la primarie. Venitul familial este compus doar din bani trimisi de tata 500
euro/luna.
P.A frecventeaza in prezent scoala Traian Darjan, fiind in prezent in clasa a sasea.
Rutina zilnica a minorului incepe de la ora 7 cand se trezeste si se pregateste pentru
scoala,termina cursuriile la ora 14, apoi se intalneste cu prietenii, la complexul Sora,
plimbandu -se prin oras in zona Centrala si revenind acasa la ora 23.
Impreuna cu amicii din anturaj frecventeaza zon a Garii, zona Centrului comercial
Sora si Parcul Baritiu, Parcul central, Cetatuia, Parcul Feroviarilor, acolo impreuna cu
prietenii consumand etnobotanice pe care platesc 25 lei/plic.
A primit masura educativa pentru furt a unui telefon. Masura educa tiva instituita de
instanta a fost asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni sub supravegherea serviciului de
Probatiune Cluj. Ca obligatii s -a impus frecventarea cursurilor scolare fara a absenta, si sa nu
frecventeze locuri ( zona Garii, zona Centrului comercial Sora si Parcul Baritiu, Parcul
central, Cetatuia, Parcul Feroviarilor ), manifestari sportive, culturale ori la alte adunari
publice.
Ca plan de interventie consilierul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu
familia si minorul un prog ram de rutina zilnica ( exemplu anexa 3) , iar pentru renuntarea la
consum s -a luat legatura cu Centrul De Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Cluj pentru
a fi inscris in program de renuntare la adictie.
Pentru supravegherea minorului in activitate a zilnica a fost implicata mama fiind
casnica si care a avut rolul de a verifica respectarea masurilor luate.
In cazul cu numarul sapte regasim minorul B.M , in varsta de 14 ani. Din
referatul de evaluare s -a constatat ca face parte dintr -o familie co mpusa din cei doi parinti si
inca trei frati in varsta de 2, 4 si 5 ani. Mama si tatal lucreaza la firma SC ROSAL GRUP SA
ca lucratori in salubritate. Toata familia locuieste in pe strada Decebal intr -o casa compusa
din doua camere, baie, bucatarie primit a de la primarie. Venitul familial este compus doar din
salarul tatalui de 2550 lei si al mamei de 1800 lei aceasta jiind incadrata cu 6 ore.
B.M nu frecventeaza in prezent scoala, avand doar 5 clase, iar rutina zilnica a
minorului incepe de la ora 10 can d se trezeste, apoi se intalneste cu prietenii in jur de ora 13
in parcul Feroviarilor, revenind acasa la ora 21.
Impreuna cu amicii din anturaj frecventeaza Piata Garii, zona Centrului comercial Sora,
Cetatuia si Parcul Feroviarilor, acolo impreuna cu pr ietenii consumand etnobotanice
pe care platesc 25 lei/plic.

A primit masura educativa pentru furt a unei biciclete. Masura educativa instituita de
instanta a fost asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni sub supravegherea serviciului de
Probatiune Cl uj. Ca obligatii s -a impus reluarea activitatii scolare, sa nu frecventeze locuri
(Piata Garii, zona Centrului comercial Sora, Cetatuia si Parcul Feroviarilor ), manifestari
sportive, culturale ori la alte adunari publice.
Ca plan de interventie consili erul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu
familia si minorul un program de rutina zilnica ( exemplu anexa 3) , iar pentru renuntarea la
consum s -a luat legatura cu Centrul De Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Cluj pentru
a fi inscris in program de renuntare la adictie.
Pentru supravegherea minorului in activitatea zilnica a fost implicati parintii si care au avut
rolul de a verifica respectarea masurilor luate.
In cazul cu numarul opt regasim minorul F.Z , in varsta de 15 ani.
Referatul de evaluare s -a constatat ca face parte dintr -o familie compusa din cei doi parinti
si o sora in varsta de 9 anii. Mama lucreaza la un ABC din Piata Garii, iar tatal lucreaza cu
ziua in constructii. Toata familia locuieste in Cartierul Manastur i ntr-un apartament din doua
camere, baie, bucatarie primit de la primarie. Venitul familial este compus din salarul mamei
de 1600 lei si venitul tatalui care castiga in jur de 2500 lei.
F.Z este in prezent la Scoala Ion Creanga , in clasa a 8 a ,
Rutina zilnica a minorului incepe de la ora 7 cand se trezeste si se pregateste pentru
scoala, termina cursuriile la ora 13 apoi se intalneste cu prietenii, in zona Cinematografului
Dacia.
Impreuna cu amicii din anturaj consumana etnobotanice pe care platesc 2 5 lei/plic in
Parcuriile din zona cartierului Manastur.
A primit masura educativa pentru furt a unui telefon mobil. Masura educativa
instituita de instanta a fost asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni sub supravegherea
serviciului de Probatiune Cl uj. Ca obligatii s -a impus reluarea activitatii scolare, sa nu mai
frecventeze zona Cinematografului Dacia sa nu i -a parte la manifestari sportive, culturale ori
la alte adunari publice.
Ca plan de interventie consilierul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu
familia si minorul un program de rutina zilnica ( exemplu anexa 3) , iar pentru renuntarea la
consum s -a luat legatura cu Centrul De Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Cluj pentru
a fi inscris in program de renuntare la adictie .

Pentru supravegherea minorului in activitatea zilnica au fost implicati mama cat si
tatal si care au avut rolul de a verifica respectarea masurilor luate.
In dosarul cu numarul noua minorul B.A , in varsta de 14 ani a primit masura
educativa asis tarea zilnica pentru furt din magazin. Din referatul de evaluare s -a constatat ca
face parte dintr -o familie compusa din cei doi parinti. Mama lucrand ca bucatareasa la un
restaurant din centrul orasului, iar tatal lucreaza ca sofer pe transport internatio nal. Toata
familia locuieste in Piata Marasti intr -un apartament din doua camere, baie, bucatarie, locuinta
proprie. Venitul familial este compus doar din salarul tatalui de 4000 lei si venitul mamei de
1800 lei.
B.A frecventeaza in prezent Scoala Ion Aga rbiceanu I -VIII, iar rutina zilnica a minorului
incepe de la ora 7 cand se trezeste, ia micul dejun si se indreapta spre scoala, termina
cursuriile la ora 14,ajunge acasa la ora 14:30 serveste masa, apoi se intalneste cu prietenii in
jur de ora 19, in zona Piata Marasti la sala de jocuri Infinity Games. Impreuna grupul de
prieteni isi procura etnobotanice cu 25 lei/plic consumandu -le in parcurile dintre blocurile din
cartierul Marasti.
Masura educativa instituita de instanta a fost asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni
sub supravegherea serviciului de Probatiune Cluj. Ca obligatii s -a impus frecventarea fara
absenta a cursurilor scolare, sa nu frecventeze sala de jocuri Infinity Games si sa nu participe
la manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice.
Ca plan de interventie consilierul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu
familia si minorul un program de rutina zilnica ( exemplu anexa 3) , iar pentru renuntarea la
consum s -a luat legatura cu Centrul De Prevenire, Evalu are si Consiliere Antidrog Cluj pentru
a fi inscris in program de renuntare la adictie.
Pentru supravegherea minorului in activitatea zilnica a fost implicata mama si care a
avut rolul de a verifica respectarea masurilor luate.
In ultimul dosar mi norul G.M , in varsta de 14 ani. Din referatul de evaluare s -a
constatat ca face parte dintr -o familie compusa din cei doi parinti, mama si tatal vitreg si inca
trei frati in varsta de 2, 10, si 12 ani. Mama nu lucrea in prezent fiind casnica, iar tatal
lucreaza la firma SC ROSAL GRUP SA ca lucrator in salubritate. Tatal biologic este in
prezent incarcerat in Penitenciarul Gherla, pentru talharie. Cu toate acestea minorul tine
legatura cu el vizitandu -l de cate ori are ocazia.
Familia locuieste pe strada Cantonului intr -o baraca compusa din doua camere, baie si
bucatarie improvizata. Venitul familial este compus doar din salarul tatalui de 2800 lei.

G.M frecventeaza in prezent Scoala Traian Darjan, fiind elev in clasa a 5 a, el
ramanand repetent in rep etate randuri, Rutina zilnica a minorului incepe de la ora 6 cand se
trezeste, serveste micul dejun apoi merge spre scoala,termina cursurile la ora 13, si se
intalneste cu grupul de prieteni la complexul Sora, plimbandu -se prin oras in zona Centrala si
revenind acasa la ora 23 la domiciliu. Consuma etnobotanice de la varsta de 13 ani.
Impreuna cu amicii din anturaj frecventeaza zona Garii, zona Centrului comercial Sora si
Parcul Feroviarilor, acolo impreuna cu prietenii consumana etnobotanice pe care plate sc 25
lei/plic.
A primit masura educativa pentru furt de telefon. Masura educativa instituita de
instanta a fost asistarea zilnica pe o perioada de 6 luni sub supravegherea serviciului de
Probatiune Cluj. Ca obligatii s -a impus reluarea activitatii sc olare, sa nu frecventeze locuri
(zona Garii, zona Centrului comercial Sora si Parcul Feroviarilor ) sa nu participe la
manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice si sa urmeze un program de renuntare
la consumul de droguri.
Ca plan de i nterventie consilierul de probatiune a procedat in a stabili impreuna cu
familia si minorul un program de rutina zilnica ( exemplu anexa 3) , iar pentru renuntarea la
consum s -a luat legatura cu Centrul De Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Cluj pe ntru
a fi inscris in program de renuntare la adictie.
Pentru supravegherea minorului in activitatea zilnica a fost implicata mama cat si tatal vitreg
si care au avut rolul de a verifica respectarea masurilor luate.
Analizand informatiile din dosa re am constatat ca dintre cele 10 dosare relevante
pentru cercetare, pana in momentul de fata, un minor a recidivat a treia oara ajungand in final
in centru de detentie pentru minori, iar restul de noua au recidivat a doua oara primind o noua
masura educativa de asistare zilnica pe o perioada de sase luni. Toti s -au declarat in
continuare consumatori de etnobotanice sustinand ca dupa incetarea masurii educative de
asistare zilnica de sase luni, au renuntat la programul de combatere a adictie invocand motive
ca : anturajul, situatia familiala sau probleme in viata amoroasa. Informatiile culese se
regasesc si in tabelul de mai jos:

Situati
a
juridic
a
(recidi
va) Numar
minori Consum
a
substant
e si in
prezent Nu mai
consuma
substant
e Continua
un
program
de
renun tare
la adictie Nu
continu
a un
progra
m de
renunt
are la
adictie S-a
reapucat
din
presiune
a
anturaju
lui S-a
reapucat
datorita
situatiei
familiale S-a
reapucat
din cauza
Problemel
or din
viata
amoroasa
Nu a
recidiv
at 0 – – – – – – –
A
recidiv
at o
data 9 9 – – 9 9 – –
A
recidiv
at de
doua
ori 1 1 – – 1 – 1 1
TOTA
L 10 10 – – 10 9 1

4.7. CONCLUZII ALE CERCETARI I

Ca si concluzi putem observa ca in noua din zece dosare infractiunea pentru care s -a
dispus masura educativa asistare zilnica pe o perioa da de 6 luni sub supravegherea serviciului
de probatiune a fost pentru furt si una pentru talharie. Toate au ca factor de risc anturajul.
Situatia familiala difera de la un dosar la altul dar in toate familia s -a constituit ca factor de
protectie.
Situati a educationala e precara in majoritatea dosarelor avand implicat factori ca abandon
scolar, situatie de repetare a clasei sau absenteismul.
Comportamentul infractional a survenit in situatia consumului de etnobotanice.
In noua din zece dosare minorii au r ecidivat pentru a doua oara tot cu infractiuni de furt iar in
unul pentru a treia oara minorul fiind internat in centru de detentie pentru minori .
Consumul de etnobotanice si anturajul constituie factorii de risc pentru recidiva in cazuriile
analizate.
Cercetarea a avut ca scop impactul serviciului de probatiune si modul cum abordeaza
acest serviciu si intervine in cazuul minorilor cu istoric de consum de substante in vederea r
eintegrarii lor sociale si a reabilitarii comportamentale.
Serviciul de Pr obatiune pentru a aborda aceste cazuri cu minori care au istoric de consum
colaboreaza cu Centre si organizatii care au competenta in adictii, cu institutii ale statului cum
ar fi scoala si cu familia .
Din cate am putut observa masura educativa asis tarea zilnica pe o perioada de 6 luni
este mult prea scurta pentru interventia complexa de care este nevoie . Dupa perioada de 6
luni, minorii ne mai fiin supravegheati de consilierul de probatiune nu mai simt obligatia de a
continua tratamentul la centru de adictii si intervin recaderiile si o data cu ele reintervine si
comportamentul infractional.
Pentru a -si intretine viciile minorii incep sa isi caute resurse materiale in diferite
infractiuni, conform analizei de dosare efectuata la Serviciul de Prob atiune Cluj -Napoca cea
mai des intalnita e furtul.

.Ca si experienta personala pot spune ca am putut observa cata implicare necesita
munca consilierului de probatiune manager de caz si cata organizare pentru a reusi in asa
perioada scurta sa intervina ca t mai eficient. Fiind perioada scurta trebuie grabita si
colaborarea cu institutiile de care este nevoie si cata presiune implica asta si cum orice minut
conteaza.
Am putut observa ca persoanele care lucreaza la Serviciul de Probatiune Cluj sunt
dedic ate total meseriei alese, sunt deschise, empatice si incearca in timpul scurt sa cuprinda
cat mai multe aspecte a cazului. Nu exista persoane care sa se ocupe exclusiv de cazuistica
minorilor si asta ingreuneaza munca si performanta consilierului la locul de munca.
Chiar daca toate cazuriile din dosarele studiate au recidivat consider personal ca
pentru o perioada asa scurta s -a facut absolut tot ce se putea face si o parere personala ar fi sa
se lucreze la modificarea legii masurii educative de asistar e zilnica pe o perioada maxima de 6
luni , cred ca ar trebui o durata mai mare pentru a interveni in mod eficient pentru a nu mai
aparea recidiva.

CAPITOLUL 5. CONCLUZII FINALE

Daca drogurile si adictiile in ansamblul lor sunt o perm anenta a istoriei omului,daca
nici o societate nu a putut vreodata sa stopezefenomenul drogurilor, in marea lor
varietate,atunci se pune intrebarea ce se poate totusi face,stiute fiind daunele sociale si
personale mjore pe care ele le produc.
Ceea ce s e poate si trebuie facut este in totusi regasita in aria preventiei. Daca
preventia da gres,sa se trateze boala si sa limiteze daunele asociate.
Pasii de abordare a problematicii adictiilor sunt :
-Preventia consumului si dependentei;
-Terapia persoanel or cu comportament adictiv;
-Recuperarea persoanelor care au urmat/urmeaza terapia (dimensiune biologica a adictiei);
-Reabilitarea se refera la planul comportamental si tinde spre achizitionarea sau redobandirea
acelor abilitati care sunt necesare si util e in viata fara adictie;
-Reinsertia persoanei recuperate si reabilitate(la nivel familial, comunitar si socio –
profesional).
Dupa cum s -a aratat mai sus, literatura din Romania se concentreaza foarte putin pe
masurile alternative sau pe abordari de pre ventie. Se pot trage urmatoarele concluzii cu privire
la tratamentul minorilor in sistemul de justitie: O bună relatie cu familia este primul pas spre
prevenirea comportamentului delincvent si reintegrarea cu succes. Avand in vedere ca
centrele de detentie si cele de educare pentru minori sunt mai putin raspandite decat
inchisorile pentru adulti, personalul ce ntrelor ar trebui să incurajeze atat minorii, cat si
familiile lor sa tina legatura. Educatia este principala cauza a delincventei juvenile. Deoarece
munca este recompensata mai convenabil decat scoala (pentru fiecare zi de lucru, minorului i
se reduce cat e o zi din sentinta, spre deosebire de 30 de zile reduse pentru fiecare an scolar

absolvit), trebuie pus in aplicare un principiu egalitatii. Scoala ar trebui sa fie rasplatita in
acelasi mod ca si munca. Mai mult, personalul penitenciarului ar trebui sa c olaboreze cu
Ministerul Educației si cu alte autoritati competente pentru a avea acces imediat la
documentele scolare ale minorilor.
Personalul de penitenciar si de probatiune trebuie instruit cu privire la modul de a trata
tulburarile psihiatrice si copiii cu nevoi s peciale.
Prezenta psihiatrilor in centrele de detentie si cele educative cat si in sistemul de
probatiune ar trebui sa fie obligatorie.
Personalul de penitenciar si cel de probatiune trebuie instruit cu privire la modul de
abordare a comportamentel or violente, fie intre minori, fie intre minori si personal. Dreptul
minorilor este mult mai probabil sa fie incalcat in timp ce minorul se afla in arest preventiv.
Trebuie acordata atentie modului in care se respecta normele si daca este realita tea
cum se aplica ele in custodie.
Dreptul copilului de a fi implicat in luarea deciziilor; sau dreptul la tratament
individualizat, nu sunt specificate.
Minorul ar trebui sa fie implicat in comunitate, sporind contactul sau cu lumea
exterioara.
Trebuie dezvoltate proceduri speciale de lucru cu minorii in conflict cu legea si
personalul ar trebui sa fie instruit pentru a deveni mai eficient in lucrul cu acesta categorie.
Procedurile efectuate e necesar sa acopere toate etapele interventiei:
-evaluarea riscurilor/ nevoilor,
-planificarea,
-intervenția,
-sesizarea,
-lucrul cu familia,
-pregatirea pentru externare/libertate/terminare a masurii educative,
-evaluare finala a proceduriilor aplicate
-raportarea la instanta de judecata.
Concluzia este ca , in linii foarte mari, Romania respecta standardele europene in domeniul
justitiei juvenile, in special principiile unei justitii favorabile copiilor care a fost formulata in
Directiva nr. 2016/800 a Parlamentului European si a Consiliului privind garanti ile
procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate in procedurile penale, se
poate face mai mult pentru intarirea cooperarii intre agentii pentru a raspunde mai bine

infractionalitatii juvenile. Este necesara o strategie nationala pent ru justitia juvenila in
Romania. Institutiile implicate in justitia juvenila sa faca schimb de informatii, un existe un
registru sau o baza de date cu minori aflati in conflict cu legea.
Minorii care au probleme cu legea ar trebui sa fie incurajati sa participe mai mult la
procesul de luare a deciziilor.
Consiliile care se ocupa cu drepturiile copiilor sau alte organisme consultative ar
trebui sa creeze o structura potrivita pentru a permite aceasta participare activa a minoriilor la
procesul decizi onal.
Familiile si societatea ar trebui sa fie implicate activ in procesul de reabilitare a
minorului.
Trebuie sa existe stimulente pozitive si constructive pentru a dezvolta motivatia
minorului pentru a -si modifica comportamentul.
Ar fi n ecesar sa se elaboraze proceduri si metodologii de lucru pentru a putea avea
rezultate pozitive cu acest grup special. Personalul care lucreaza cu minorii in politie,
parchete, instante, servicii de probatiune, centre educative si centre de detentie oblig atoriu ar
trebui instruit si specializat in mod regulat. Formarea furnizata trebuie sa faciliteze buna
cooperare intre agentii independente in momentul de fata. Avocatii, de asemenea, trebuie
formati in domeniul justitiei juvenile pentru a ne asigura ca le sunt respectate toate drepturiile
minoriilor si au parte de un proces corect.
Prin promovarea incluziunii sociale si a modului judiciar de a trata minorii aflati in
conflict cu legea, Romania se regaseste printre tariile cu cei mai putini minori trimi si in
judecata. printre cele mai avansate țări din Europa în ceea ce privește justiția pentru minori.
Directiile de protectia copiului si serviciile de probatiune ar trebui readuse în centrul atentiei
si specializate si formate in permanenta pentru a ef ectua o interventie calitativa, mai ales in
situatiile cand exista minori care se confrunta cu , consumul de substante.
Dupa cum se observa si in cercetarea de fata prin analiza dosarelor dupa incetarea
masurii educative s -a reluat consumul problematic si s-a renuntat la indreptarea in directia pro
sociala.
Se considera ca cele 6 luni au fost prea putin incat sa aibe rezultate vizavii de
comportamentul adictiv si s -a reluat rezolvarea rapida a problemelor care au intervenit prin
apelarea la viciu.
Serviciul de probatiune a avut un impact real doar pe perioada masurii educative, asa
ca se concluzioneaza ca minorii au nevoie de o perioada mai lunga de „un mentor” care sa il

ghideze si sa il invete pana la capatarea anumitor abilitati care sa -l ajut e in procesul decizional
si de rezolvare a problemelor intr -un mod benefic pentru sine si pentru societate.

BIBLIOGRAFIE

-Baban, A., & Petrovai, D. (2009). Autocunoastere si dezvoltare personala. Consiliere
educationala. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere. Cluj Napoca .
-Baican E (2017), Suport de curs – Preventie, Terapie si Reabilitare in adictii,
-Baican E., Preventie, terapie si reabilitare in adictii, 2017
-Banciu, D. (2011). Sociological and Normative Assessmen t of Juvenile Criminal Justice in
Romania. Sociologie romanesca
-Banciu, D., Radulescu, S., Introducere in sociologia delincventei juvenile.Adolescenta – intre
normalitate si devianta, Editura Medicala, Bucuresti, 1990
-Batsleer, J. (2011). Voices from an edge. Unsettling the practices of youth voice and
participation: arts -based practice in The Blue Room, Manchester. Pedagogy, Culture &
Society , 19(3), 419 -434
-Beck, A. T. (1976). Cognitive therapy and the emotional disorders. New York: The New
American Li brary. M. Córdoba, JC Rosales & L. Eguiluz (2006). La didáctica constructiva de
una escala de desesperanza: resultados preeliminares. Enseñanza e Investigación en
Psicología ,10(2), 311 -329.
-Bergeret J. (1982), Toxicomanie et personalite, Paris, PUF .
-Campbell,R. (2000),Copiii nostri si drogurile,Bucuresti:Editura Curtea Veche.
-Carroll, R. Charles (1993), Drugs in Modern Society (third edition), Indianapolis,
Melbourne, Oxford, Brown and Benchmark.
-Cei doisprezece pasi si cele douasprezece traditii (1994 ), New York, Alcoholics Anonymous
World Services, Inc.
-Chisalita, D., & Podea, D. (2013). The explanatory value of the factors included in a
complex model of predicting adolescents’ and pre -adolescents’ behavioral
disorders. International Journal of Educa tion and Psychology in the Community ,3(1), 74
-Chopra,Deepak (2003),Comportamente adictive,Bucuresti: Editura Curtea Veche.
Cluj-Napoca

-Cohen, S. (2011). Folk devils and moral panics . Routledge
-Csaba L. Degi, Drd. Anna Vincze, Drd. Cristina Oanes, Drd. P aul Teodor Haragus, Dr.
Maria Roth, Dr. Elemer Mezei -Prevalenta consumului de droguri, calitatea vietii si sanatatea
mintala a consumatorilor de droguri si a celor cu risc de consum in randul studentilor
municipiului Cluj -Napoca
-Danilet, C. (2016) Statis tici 2011 -2015 (ep.1 si 2): Delincventa juvenila si minorii victime.
Contributors, available online at http://www.contributors.r o/administratie/justitieordine –
publica/statistici -2011 – 2015 -ep-1-delincventa -juvenila/
-Dragan J. (2000), Dictionar de droguri, Bucuresti, Ed. National.
-Ferreol,G. (coord.) (2000),Adolescentii si toxicomania,Iasi:Editura Polirom
-Gabriel Cicu, dr. Dana Podaru, Psiholog Ana Maria Moldovan. Standardele sistemului
national de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatoriilor de droguri,coordonator
prof. Dr. Pavel Abraham, Agentia Nationala Antidrog, 2005
-Georgescu Matei,(2006), „ Introducere in consilierea psihologica -editia a II -a, Editura
Fundatiei Romaniei de maine, Bucuresti.
-Gilles Ferreol, (2000), „ Adolescentii si toxicomania” , Editura Polirom, Iasi.
-Goode,E. (1989),Drugs in American Society,Mc -Graw -Hill Publishing Company.
-Haines, K. , & Case, S. (2015). Positive youth justice: Children first, offenders second . Policy
Press
-Hancock, D. (2007). Prison probation teams. R. Canton and D. Hancock
-Hatos, A. (2011). The (Little) Effect that parents’ labour emigration has on their copii’s
school performance: a study of secondary school students in Oradea (Romania). New
Eucational Review, 20(1), 85 -96.
-Hemfelt,R.;Minirth,F.;Meier,P. (2001),Labirintul codependentei.Drumul spre relatii
interumane sanatoase,Cluj -Napoca: Editura Logos.
-Hemfelt,R .;Minirth,F.;Meier,P.; Newman, Deborah; Newman, B. (2004), Iesirea din labirint.
Manual aplicativ pentru Labirintul codependentei, Cluj -Napoca: Editura Logos.
-Horvath,Thomas A. (2006), Sex,droguri,alcool,pocher si ciocolata. Un manual pentru a scapa
de de pendente,Bucuresti, Ed. Antet.
-Jurma, A. M., Tocea, C., Iancu, O., Ciocani, M., & Enache34, A. (2014). Psychopathological
symptoms in adolescents with delinquent behavior. Rom J Leg Med , 22, 193 -198
-Kant, I., & Schneewind, J. B. (2002). Groundwork for th e Metaphysics of Morals . Yale
University Press

-Kant, Immanuel. Critique of judgment . Hackett Publishing, 1987
-Karacsony, N. (2014). Child crime in Romania. SEA: Practical Application of Science, 2(2).
Karacsony, N. (2015). The Child Offender Under The Ag e Of Criminal Liability. SEA –
Practical Application of Science, (7), 341 -350.
-Kardiner, A., Linton, R., Du Bois, C., & West, J. (1945). The psychological frontiers of
society
-Klein,Hans (1999),Dependenta de alcool.Consilierea familiei,Sibiu:Editura Hora.
-Lazar, J, 2005, Marginalitate/marginalizare, in Guilles F, Guy J.(coord), Dictionarul
alteritatii și al relatiilor interpersonale, Ed. Polirom, 2005, pp.404 -408
-LeBel, T. P., Burnett, R., Maruna, S., & Bushway, S. (2008). Thechicken and egg'of
subjective and social factors in desistance from crime. European Journal of Criminology , 5(2),
131-159.
-Linton, R. (1956). The tree of culture
-M. Sorin Radulescu (1990) – Introducere in sociologia delincventei juvenile, la Editura
Medicala, Adolescenta – intre nor malitate si devianta.
-McNeill, F. (2016). Desistance and criminal justice in Scotland. Crime, justice and society in
Scotland , 200 -215.
-Motiuk, L. L. (2012). The effectiveness, efficiency and relevancy of correctional programs: a
system’s perspective. Res. Mater. Ser , 88, 14-21.
-Neculau, A., Ferreol, G.(coord), (1996), Marginali, minoritari, exclusi, , Editura Polirom,
Iasi. Oprescu, I., 2005, Vulnerabilitatea umana: o perspectiva antropologica, Revista Romana
de Sanatate Mintala, vol 12, nr. 1. pp. 24 -35.
-Negret I., Educabilitatea. Factorii dezvoltarii personalitatii, in Manual de pedagogie, Editura
All Educational, Bucuresti, 1998, p.94
-Oprea, I., Stefanescu, T., Szabo, A., Tarlion, L., Dobrica, P., Malaescu, M., & Petrescu, L.
(2014). Raport special privind respectarea drepturilor copiilor privati de libertate in Romania .
Alpha MDN
-Paun E., Educabilitatea, in Curs de pedagogie, Universitatea Bucuresti, Bucuresti, 1988. p.
41.
-Porrot, A.;Porrot, M. (1999),Toxicomaniile,Bucuresti: Editura Stiintifica.
-Ralph Linton, Fundamentul cultural al personalitatii, Bucuresti, Editura Stiintifica,
1945/1965

-Rocque, M., Posick, C., & Hoyle, J. (2015). Age and crime. The Encyclopedia of Crime and
Punishment , 1-8
-Ross Campbell, (2001), „ Copiii nostri si drogurile ”, Editura Curtea Veche, Bucuresti;
-S.M RADULESCU, D.BANCIU, V. TEODORESCU, Criminalitatea in Romania in perioada
de tranzitie: teorii, tendinte, metode de prevenire, Editura Lica, Pitesti, 2001
-Scott, P. Sells, (2006), „ Adolescenti scapati de subcontro l” , Editura Humanitas, Bucuresti.
-Sorina Poledna (2002), Modalitati de interventie psihosociala in activitatea de probatiune ,
Presa Universitara Clujeana, Cluj -Napoca
-Sorina Poledna (2008), Valori, principii si competente profesionale in Probatiune, Manual de
probatiune, coordonatori Valentin Schiaucu si Rob Canton, Bucuresti : Euro Standard, 2008
-Sutherland, E.H., D. Cressey, Principes de criminologie, Editions Cujas, Paris, 1966
-Timko, C., Booth, B. M., Han, X., Schultz, N. R., Blonigen, D. M., Won g, J. J., & Cucciare,
M. A. (2017). Criminogenic needs, substance use, and offending among rural stimulant
users. Journal of Rural Mental Health ,41(2), 110.
-Ungureanu, G. (2013). Deviance in the Economic Behaviour at the Age of Adolescence.
AGORA Int’l J. Jurid. Sci., 209.
-Visu-Petra, L., Cheie, L., Benga, O., & Packiam Alloway, T. (2011). Effects of anxiety on
memory storage and updating in young children.International Journal of Behavioral
Development,35(1), 38 –47
-Witters W., Venturelli P. (1988), Drugs and Society, Boston, James and Bartlett.
-EMCDDA (2003), Treating drug users in prison – a critical area for health/promotion and
crime -reduction policy, Drugs in Focus No.7, Lisbon, 2003
-Hotararea Guvernului nr. 684/2015 privind aprobarea Programului na tional de prevenire si
asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri 2015 -2018, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 3 septembrie 2015
-Hotararea Guvernului nr. 73 din 2005 privind aprobarea Strategiei nationale antidrog in
perioada 2005 -2012. Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 112 din 3 februarie 2005
-Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
-Metodologiei privind asistenta integrata a mi norilor consuumatori de droguri un material
realizat in cadrul proiectului Democratie, Orase, Droguri de Agentia Exclusiva pentru
sanatate publica, coordonator Alianta pentru copil si familie.
-Raportul National privind consumul de droguri 2010, cap 11, p ag 126

-Raportul Național 2007 privind situatia drogurilor in Romania, Bucuresti, Observatorul
Roman pentru Droguri si Toxicomanii, Agentia Nationala Antidrog.
-http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2016/01/Analiza -de-situatie -droguri –
2016.pdf
-http://www.avp.ro/ rapoarte -speciale/raportspecial_iulie2014.pdf
-http://www.unicef.ro/wp -content/uploads/strategia_nationala_antidrog_2005 -2012.pdf
-https://preventis.ro/
-https://www.actiononaddiction.org.uk/
-https://www.youtube.com/watch?v=7xu3RO4l1EA
-https://www.youtu be.com/watch?v=CpnHkziqaR4
-https://www.youtube.com/watch?v=CrTlI6seM0A&t=884s

ANEXA 1
GRILA DE ANALIZA

1. Istoricul familial

2. Nivelul de educatie

3. Stilul de viata

4. Influen ta anturajului in adictie

5. Comportamentul infractional

ANEXA 2
REFERAT DE EVALUARE
(MODEL)
I. Introducere:
 Numele si prenumele inculpatului
 Data si locul nasterii:
 Adresa:
 Fapta:
 Instanta care a solicitat referatul de evaluare:
 Numarul dosarului pen al
 Termenul de judecata
 Numarul si data adresei de sesizare:
 Numele si prenumele consilierului de probatiune:
( Strict confidential dupa completare)

II. Sursele de informatii:
 Interviuri ( Inculpat, tutori legali, rude, cadre didactice, vecini, sectorist, asistentul
social de la primaria de unde are domiciliul minorul si alte persoane relevante )

III. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul de evaluare
a) Prezentarea faptei penale
b) Prezentarea mediului social și familial
c) Evolutia situatiei scolare
d) Identificarea factorilor favorizanti ai comportamentului infractional

IV. Factori care influentează sau pot influenta conduita generala a persoanei pentru
care s -a solicitat referatul de evaluare
V. Perspective de reintegrare in soci etate

ANEXA 3
Program Zilnic
Ora Activitatea saptamanala
7 Trezirea
7:05- 7:20 Servirea micului dejun
7:20- 7:30 Igena zilnica/ pregatirea pentru scoala
8:00 Inceperea activitatii de curs de la scoala
14:00 -14:30 Terminarea cursurilor si indreptarea spre casa
14:30 -15:00 Servirea mesei
15:00 -19:00 Efectuarea de teme scolare
19:00 -20:00 Cina in familie
20:00 -22:00 Activitate cu familia(urmarirea unui film, discutii
educative, desfasurarea de jocuri distractive)
22:00 -22:15 Igena zilnica
22:15 Pregatirea pentru somn