Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi [623573]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”, BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT:
MANAGEMENT EDUCA ȚIONAL

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ. dr. Octavia Cos tea
ABSOLVENT: [anonimizat], 2020

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”, BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT:
MANAGEMENT EDUCATIONAL

ABOR DĂRI ALE EDUCAȚIEI
PENTRU DEZVOLTAREA
DURABILĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ. dr. Octavia Costea

ABSOLVENT: [anonimizat], 2020

MOTTO

„Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi
pentru a schim ba lumea”.

Nelson Mandela

Cuprins

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
CAPITOLUL I Premise psihopedagogice ale dezvoltării preșco larului ………………………….. ………………… 7
1.1. Caracterizarea vârstei preșcolare ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
CAPITOLUL 2 Dezvoltare durabilă – precizări conceptuale ………………………….. ………………………….. …9
2.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
2.2. Context internațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
2.3. Context național ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
CAPITOLUL 3 Educația – factor cheie pentru educația pentru dezvoltare durabilă ……………………….. 12
3.1. Educația pentru dezvoltare durabilă ………………………….. ………………………….. ………………. 12
3.2. Scopul educației și formării pentru dezvoltarea durabilă ………………………….. ……………….. 14
3.3. Competențele cadrelor didactice în contextul educației pentru dezvoltarea du rabilă …. 14
3.4. Obiective de dezvoltare durabilă ………………………….. ………………………….. …………………… 15
CAPITOLUL 4 Abordări ale educației pentru dezvoltarea durabilă în învățământul preșcolar ………… 17
CAPITOLUL 5 Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 22
5.1. Contextul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
5.2. Scopul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 23
5.3. Ipoteza cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 23
5.4. Obiective ale cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
5.5. Modelul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 24
5.6. Prezentarea loturilor de copii implicate ………………………….. ………………………….. …………… 32
5.7. Metode și instrumente de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………. 32
5.8. Interpretarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 33
5.9. Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 34
5.10. Perspective ale cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 35
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 36
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… i

5

ARGUMENT

Învățământul reprez intă o „întreprindere” de o mare și largă dimensiune, fără de care
omul nu se poate forma și dezvolta. Învățământul trebuie să pregătească oameni competenți,
cu mari aptitudini, cu rezultate foarte bune. Conducerea învățământului trebuie să aibă o
științif ică fundamentare. În vârful acesteia se află o știință numită management educațional.
Funcția de director sau manager al unei instituții de învățământ este una foarte
importantă, ce trebuie studiată și studiată, dar în special exercitată cu mult devotamen t, ca
oricare altă profesie.
Managementul are nevoie de o pregătire temeinică, să dețină anumite rezultate
deosebite, dar și un studiu permanent.
„Profesia” este o activitate ce are la bază educația. Este un amalgam de informații,
cunoștințe, priceperi ș i deprinderi ce arată calitățile și aptitudinile unei persoane.
Tema lucrării „Abordări ale educației pentru dezvoltarea durabilă în învățământul
preșcolar” este una extrem de vastă, dar și de actualitate, deoarece educația trebuie să aibă
continuitate și să fie constantă.
Lucrarea este structurată în cinci capitole, fiecare venind cu informații despre ceea ce
înseamnă durabilitate și educație de calitate.
Dezvoltarea durabilă este o extindere a unor nevoi actuale, fără a compromite
posibilitatea generaț iile viitoare de a -și dezvolta propriile nevoi.
Lucrarea de față își propune să demonstreze importanța durabilității în educație.
Pentru cercetare, am folosit metode precum: conversația, explicația, metoda
chestionarului.
Ca urmare a acestei cercetări, cred că am reușit să conturez o imagine a educației
pentru dezvoltarea durabilă.

6
Lucrarea prezintă aspecte teoretice și practice ale domeniului managementului
educațional, analizând obiectivele, funcțiile, rezultatele obținute în urma studiului de
dezvol tare durabilă.
Am ales această temă deoarece consider că prin studiul amănunțit în ceea ce privește
elaborarea ei, dar și prin experiența acumulată la grupă, îmi pot lărgi sfera de cunoștințe,
nivelul de pregătire și să pot deprinde anumite metode prin care să ajut la promovarea și
dezvoltarea grădiniței în care îmi desfășor activitatea didactică.
Abordarea acestei lucrări în dezvoltarea durabilă a educației reiese din dorința de a afla
și găsi metode și modalități cu ajutorul cărora să se ajungă la o educație propice, dar și la
rezultate foarte bune în management.
Între calitatea învățământului și cea a managementului trebuie să existe o puternică
relație, deoarece un management bine stabilit și dezvoltat al unei unități duce cu siguranț ă la
o pregătire temeinică a copiilor.
Educația trebuie să ofere un climat favorabil gândirii critice, creativității, inspirației în
contextul rezolvării unor probleme.
Pentru o dezvoltare durabilă și permanentă este necesară educația, să putem să ne
autoeducăm, apoi pe cei ce ne înconjoară, permanent și constant.
Cred cu tărie că prin lucrarea elaborată am putut demonstra importanța dezvoltării
durabile în educație.

7

CAPITOLUL I

Premise psihopedagogice ale dezvoltării preșcolarului

1.1. Caracteriz area vârstei preșcolare

Vârsta preșcolară este cuprinsă între 3 -6 ani și reprezintă o perioadă destul de
importantă din viața unui copil, cea în care acesta face progrese foarte mari. Copilul
realizează două mari cuceriri și anume: mersul și vorbirea, pâ nă la vârsta de trei ani. Mersul îi
permite explorarea spațiului înconjurător, iar de aici are loc dezvoltarea intelectuală.
La vârsta de trei ani, apar elemente conștiinței de sine, ceea ce înseamnă că poate
diferenția persoanele din jurul său. D e asemenea, copilul se dezvoltă și din punct de vedere
fizic, dar și psihic.
La vârsta preșcolară, i se dezvoltă toate procesele psihice. Gândirea copilului este în
continuă dezvoltare, de aceea începe să grupeze obiecte după anumite criterii, poate să
aranjeze în ordine crescătoare sau descrescătoare.
De asemenea, i se dezvoltă foarte mult și limbajul. Copiii încep să pronunțe mult mai
bine sunetele, chiar dacă mai apar omisiuni sau substituiri. La vârsta de trei ani, preșcolarul
cunoaște circa 1000 de c uvinte, iar la vârsta de șase ani, acestuia i se îmbogățește foarte mult
vocabularul și ajunge să cuprindă aproximativ 3000 -3500 de cuvinte.
Și imaginația este destul de bogată în această perioadă și se dezvoltă prin activități
practice, cele plastice dar și prin povestiri sau povești. Copilul inventează povești, întâmplări,
îmbină imaginarul cu realul, creează diferite personaje, motiv pentru care pedagogul francez
P. Lengrand afirmă că „La această vârstă, inventând, copilul se inventează pe el însuși”.

8
Pe baza unor exerciții se dezvoltă și simțurile, mai exact: simțul vizual, auditiv,
kinestetic, gustativ și cel tactil. Mâna preșcolarului devine un instrument important de creație
și cunoaștere, de aceea aceasta trebuie educată și totodată să i se acorde o deosebită atenție.
Acestea se dezvoltă prin anumite activități de colorat, muzicale dar în special prin
activități fizice.
De asemenea, în această perioadă se formează și antipatii și simpatii, atât acasă, cu
părinții, cât și la grădiniță, cu colegii și educatoarea, în ceea ce privește caracterul copilului.
Jocul este o activitate fundamentală prin care se asigură o dezvoltare temeinică a
preșcolarului.
După vârsta de 4 ani, copilul stabilește anumite relații cu cei din jurul lui, pentru că
devine stă pân pe sine, fapt ce care se dezvoltă prin socializare și educație.
Pentru copii, grădinița este prima experiență a vieții lor sociale. Aici, ei creează o
mulțime de relații cu colegii de vârstă asemănătoare, dar și cu unii adulți.
Preșcolaritatea este vâr sta unor achiziții noi psiho -comportamentale, care le asigură un
nivel mult mai mare de integrare.
La șase ani, preșcolarul este mult mai bine dezvoltat din punct de vedere fizic. Acum,
copilul este independent și este suficient de capabil să ducă la bun s fârșit orice sarcină
propusă de către educatoare și este mult mai matur în gândire.
În cei trei ani petrecuți în grădiniță, preșcolarul parcurge un drum anevoios. Acesta are
nevoie de multe încurajări, de afectivitate, de atenție din partea educatoarei.
Grădinița este mediul în care copilul trebuie să se dezvolte frumos și armonios.
Educatoarea are un rol important în vederea formării și dezvoltării preșcolarului, dar este și
cea care asigură anumite mijloace de dezvoltare afectivă pentru copiii pe care î i are în grijă.

9

CAPITOLUL 2

Dezvoltare durabilă – precizări conceptuale

2.1. Scurt istoric

„Educația reprezintă cea mai puternică armă pentru a putea schimba lumea”, spune
Nelson Mandela , un instrument foarte important pentru un viitor durabil.
Conceptul de dezvoltare durabilă cuprinde o mulțime de forme și metode de
dezvoltare socio -economică, care vizează asigurarea unui echilibru în ceea ce privește
anumite aspecte economice, sociale și ecologice.
Acest concept a apărut în urmă cu 30 de ani, din cauza anumitor probleme ale
mediului, dar și a unei crize a resurselor naturale.
Durabilitatea reprezintă capacitatea unui sistem sau societăți să funcționeze
permanent. Termenul de „dezvoltare durabilă” a devenit mult mai cunoscut după o conferință
ce a avut ca scop mediul și dezvoltarea, în anul 1992, an în care a apărut și „Agenda21”.
Dezvoltarea durabilă reprezintă o extindere a unor nevoi actuale, fără a compromite
posibilitatea generațiilor viitoare de a -și dezvolta propriile nevoi.

10

2.2. C ontext internațional

Sistemul educațional va percepe obiectivele și anumite principii ale dezvoltării
durabile ca fiind o parte foarte importantă a unui amalgam de aptitudini, cunoștințe în vederea
formării personale și socio -culturale într -o lume modern ă.
Educația pentru dezvoltare durabilă se va integra în programe de pregătire, proiectare
în anumite câmpuri disciplinare, în vederea unor principii culturale. Abordarea educațională a
dezvoltării durabile reprezintă, de asemenea, un model informal, forma l și nonformal.
Educația pentru dezvoltare durabilă impune o bună colaborare și cooperare a unor
multiplii factori implicați.

2.3. Context național
România a formulat „Strategia educației pentru dezvoltare durabilă”, în anul 2007, în
urma unor recomandă ri ale strategiei UNECE, care are la bază obiectivele principale
specifice acestui domeniu.
România are la bază trei mari obiective care trebuie îndeplinite până în anul 2030 și
anume:
1. Corelarea învățării și educației cu piața muncii, pentru a p utea forma o piață a muncii
flexibilă și durabilă în viitor.
2. Un nivel mediu al performanțelor în ceea ce privește domeniul educațional și formare
profesională.
3. Dezvoltarea sistemului de învățământ la un nivel de performanțe superioare, dar și unele
servicii educaționale pentru mediul rural și pentru persoanele care provin din medii
defavorizate.
Sistemul de învățământ din România recondiționează învățământul tradițional la
conceptul de educație pentru dezvoltare durabilă, care deține conținuturi spe cifice sistemului

11
educațional formal, nonformal și informal în trei planuri: ambiental, socio -cultural și
economic.
Un obiectiv important este dezvoltare internă și externă a sistemului educațional, de la
educația formală la educația non -formală, de la ed ucația timpurie la studiile superioare, în
condiții foarte bune și eficiente.
Pentru a îmbunătăți calitatea actului educațional, se vor dezvolta metodologiile care
vizează evaluarea, participarea, monitorizarea ratei de promovare și absenteism, dar și
formarea și pregătirea profesională a cadrelor didactice.
Oferta educațională trebuie să țină cont de curriculum, adăugarea unor noi tehnici de
predare -învățare, care să vizeze nevoile și cerințele specifice fiecărui elev, promovarea
inovației în actul educaț ional, dar și modernizarea și dotarea cu materiale care să permită
desfășurarea în condiții optime a procesului instructiv -educativ.

12

CAPITOLUL 3

Educația – factor cheie pentru educația pentru dezvoltare
durabilă

3.1. Educația pentru dezvoltare durabi lă

„Este nevoie de o schimbare fundamentală a felului în care concepem rolul educației
în dezvoltarea globală, deoarece ea are un impact catalizator asupra bunăstării indivizilor și
asupra viitorului planetei noastre… Acum, mai mult ca oricând, educați a are responsabilitatea
de a-și adapta viteza la provocările și aspirațiile secolului XXI și de a promova tipurile corecte
de valori și aptitudini care vor duce la o creștere sustenabilă și inclusivă și la un trai pașnic
împreună”.
Irina Bokova, Director General al UNESCO.

Educația durabilă are ca scop principal copiii. Ei sunt punctul principal al lumii
actuale, dar și ai lumii viitoare. Educația trebuie să ofere un cadru potrivit în care copiii să
poată învăța aspecte specifice durabilității. Curriculum -ul nucleu trebuie să cuprindă niveluri
optime de cunoștințe pe care copiii să și le poată însuși într -o formă numită dezvoltare
durabilă.
Curriculum -ul are ca scop:
– descrierea importanței învățării specifice dezvoltării durabile;
– să formeze un cadru pentru dezvoltarea durabilă în actul de predare al profesorilor;
– să elaboreze un cadru de referință care vizează evaluarea calității specifică învățării pentru
dezvoltarea durabilă.

13
Copiii sunt învățați cum să poată contribui la formarea unui viitor sigur, în care să
poată să trăiască și să muncească, pe toată durata școlarității și nu numai. Educația nu este în
totalitate responsabilă în vederea realizării societății durabile. Educația are rolul de a oferi
celor ce învață abilități, atitudini și cunoștințe, cu ajutorul cărora aceștia pot visa la un viitor,
să poată lua decizii potrivite, dar și să vină cu soluții eficiente și durabile.
Dezvoltarea durabilă constă în realizarea unui echilibru ascendent între anumite efecte
economice, ecologice și sociale. Acestea reprezintă, pentru elevi, legătura lor cu mediul
înconjurător, mediu în care învață, muncesc și trăiesc. Acest mediu reprezintă școala, casa și
locul în care își desfășoară activitățile din timpul liber.
În ultimul timp, educația pentr u dezvoltarea durabilă a fost împărțită în alte educații,
cum ar fi: educație pentru dezvoltare, educație civică, educație pentru sănătate, educație
pentru mediu și pace, etc.
Educația pentru dezvoltarea durabilă îi ajută pe copii să -și stimuleze dezvolt area, dar și
să se poată orienta într -o lume vastă și dezvoltată. De asemenea, aceasta asigură și funcția
pedagogică prin formularea unor întrebări de ordin filosofic.
Copiii văd și conștientizează tot ce se petrece în jurul lor, în mass -media, dar și în
viața de zi cu zi. Ei văd lumea cu alți ochi, dar care începe să îi atragă. Tocmai de aceea, un
punct principal de plecare este educația civică, pentru că aceasta îi pregătește pentru
integrarea în societate. Dezvoltarea durabilă acordă copiilor posibilita tea de a se centraliza pe
propriile decizii, pentru a avea în viitor calitatea de buni cetățeni.
Dezvoltarea durabilă nu va putea fi niciodată realizabilă, dacă populația nu va
participa activ, în special tinerii. Educația pentru dezvoltarea durabilă se c entrează pe baza a
patru principii, cum ar fi:
1. Folosirea în exces a unor resurse naturale de către populație;
2. Contribuția de bunuri ce sunt folosite de toate popoarele;
3. Formarea naturii care îi dă omului posibilitatea de a se face înțeles;
4. Fol osirea celor trei principii menționate, care sigură învățarea pentru dezvoltarea durabilă.

14
3.2. Scopul educației și formării pentru dezvoltarea durabilă

Formarea și educația pentru dezvoltarea durabilă are ca scop dezvoltarea unor abilități,
cunoștințe potrivite pentru un stil de viață sigur, precis, dar și construirea împreună cu
cetățenii unui viitor, conștienți fiind de condițiile care se impun dezvoltării durabile.
Scopul vizează:
1. Dezvoltarea unor legături între starea de bine a oamenilor, prot ejarea mediul înconjurător și
economie, creând o societate eco -efectivă;
2. Efectuarea unor schimbări ale obiectivelor, dar și ale unor practici, în vederea formării unui
mod de viață stabil;
3. Acordarea unor multitudini de aptitudini vocaționale, ale uno r domenii diferite, pentru
dezvoltarea ramurilor industriilor într -un sens sigur;
4. Schimbări ale mediului înconjurător, ale societății și a stării de bine a oamenilor atât la
nivel național, cât și la nivel global.

3.3. Competențele cadrelor didacti ce în contextul educației
pentru dezvoltarea durabilă

Trebuie să trecem peste imaginea cadrului didactic ca fiind o simplă persoană care
transmite informații și pregătește tânăra generație. Trebuie să privim profesorul ca pe un
individ aflat într -o strân să legătură cu elevii, cu colegii lui, dar și cu societatea în general. În
cadrul unor legături de o astfel de natură, se pot forma condiții optime pentru desfășurarea
actului instructiv -educativ, dar și a dezvoltării durabile.
Așadar, profesorul nu are n umai simplul rol de a transmite informații și cunoștințe, ci
este membru important al unității ce o reprezintă, care are ca scop acordarea unor modalități
cu ajutorul cărora membrii acesteia să poată învăța și dezvolta, știind că sunt direct implicați
în societate, care încearcă să rezolve toate problemele ce au legătură cu durabilitatea.

15
Pentru toate acestea, profesorul are nevoie de competențe specifice care sunt:
– de predare a cunoștințelor;
– de inspirație a acestuia;
– de socializare cu elevii.

3.4. Obiective de dezvoltare durabilă

Un principiu al dezvoltării durabile ar fi: „Gândește global – acționează local!”
Acest concept de dezvoltare durabilă este prezentat prin următoarele criterii:
– economie: are la bază o stabilitate;
– societate: se are în vedere nivelul de trai;
– ecologie: protecție asupra mediului înconjurător.

România este un lider al ONU privind dezvoltarea din anul 2015, când a fost adoptată
„Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă”. Aceasta reprezintă un program la nivelul gl obal
în ceea ce privește dezvoltarea. Aceasta din urmă creează un echilibru în economie, societate
și mediu.
Agenda 2030 cuprinde 17 obiective ale dezvoltării durabile. Aceste obiective
reprezintă o acțiune pentru combaterea sărăciei.
România trebuie să aibă în vedere acest obiectiv, deoarece sunt multe cazuri de familii
și copii cu grave probleme și lipsuri financiare.
Aceste obiective vizează combaterea foametei, veghează asupra stării de sănătate a
populației, dar și asigurarea educației.
Educația es te un punct forte în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, dar și un
instrument care ajută la o administrare potrivită.

16
Se presupune că, atâta timp cât societatea este mai dezvoltată și bogată, nevoile omului
sunt mai mari, iar poluarea mult mai mare. În multe zone în care oamenii nu beneficiază de
educație, sursele principale de venit, dar și singura ocupație survin din agricultură.
Educația pentru dezvoltare durabilă constă în dezvoltarea unor noi viziuni și
cunoștințe. Aceasta trebuie promovată și cât mai mult sprijinită pentru a se putea menține
mult mai mult. Trebuie să formăm oamenii care să dețină competențe, aptitudini, dar să fie și
optimiști și încrezători.

17

CAPITOLUL 4

Abordări ale educației pentru dezvoltarea durabilă în
învățământul preșcol ar

„Atunci când copiilor li se refuză educația, societatea în ansamblu pierde. Deoarece
educația este mult mai mult decât un drept. Educația este un remediu. Într -o lume atinsă de
criza economică, conflicte și boli contagioase, educația poate să fie o ca le de dezvoltare… un
impuls pentru sănătatea publică… o piatră de temelie spre pace.”
Regina Rania – Regina Consoartă a Iordaniei, UNICEF, Distins susținător a copiilor

Dezvoltarea durabilă nu are un conținut fix, ci este în continuă transforma re și progres.
Nu este suficient să vorbim numai despre viitor, trebuie să facem ceva ca acesta să fie
realizabil.
Astfel, trebuie să se țină cont de următoarele:
– trebuie să se asigure egalitatea de gen;
– trebuie să se evite abandonul școlar;
– trebuie să se asigure că toți copiii au cunoștințe și aptitudini care fac parte din dezvoltarea
durabilă.
Dacă aceste obiective s -ar realiza, am putea spune că „garantarea unei educații de
calitate și promovarea oportunităților de învățare de -a lungul vieții pen tru toți”.
Ca aceste obiective să fie realizabile, trebuie, în primul rând, să se evite abandonul
școlar, dar în egală măsură să aducem îmbunătățiri sistemului de învățământ.
Dezvoltarea durabilă reprezintă garantarea unor condiții optime favorabile gene rațiilor
ce vor urma.

18

Educația de calitate în învățământul preșcolar

De ce este importantă?
Chiar dacă sunt organizate etape și perioade de înscriere a copiilor în învățământul
preșcolar, unii copii nu beneficiază de frecventarea grădiniței, din dou ă motive:
1. Unii părinți nu se informează cu privire la perioadele în care își pot înscrie copii la
grădiniță;
2. Unii părinți nu doresc din diferite motive să îi înscrie.
Scopul este acela de a oferi o educație de calitate pentru toți copiii, ce le va s ervi pe
toată durata vieții.
Educația este cea care ajută la îndeplinirea unor scopuri de dezvoltare durabilă. Dacă
oamenii ar beneficia de o educație calitativă, acestora li s -ar deschide multe uși și ar avea
multe posibilități, ba chiar ar putea scăpa ș i de sărăcie.
De aceea, educația ajută la stoparea tuturor inegalităților. Totodată, ar putea ajuta și
contribui la un stil de viață sănătos, ar aduce bunăstare, ar face posibilă o viață durabilă și ar
construi o societate liniștită. Cu ajutorul ei, omul își poate croi un viitor mult mai bun și
prosper.
Educatorul are obligația să asigure un climat sigur și optim copiilor, să îi ajute să își
dezvolte propriile convingeri și energii, dar cel mai important să aibă încredere în ei.
Și părinții, la rândul l or, trebuie educați să le inducă copiilor gustul pentru frumos, să îi
încurajeze, să le asigure un climat familial favorabil, să îi ajute să devină, din copiii timizi și
inocenți de azi, în oamenii curajoși și capabili de mâine.
Acea grădiniță care se imp lică în dezvoltarea educației este o grădiniță care își dorește
un viitor sigur și durabil pentru copiii care îi calcă pragul. Atât copiii, cât și cadrele didactice,
„având cultura complexității”, trebuie să folosească o gândire logică pentru a putea explo ra
lumea, să poată lua cele mai bune decizii, să participe activ la toate activitățile, ținând cont de
toate cerințele ce se impun dezvoltării durabile.

19
O astfel de grădiniță nu ține cont de structurile tradiționale, ci este într -un continuu
proces care c orespunde nevoilor și cerințelor societății.
Competențele grădiniței constau în nivelul în care își propune și administrează
cerințele specifice fiecărui nivel de vârstă.
Trebuie să se țină cont de trei criterii privind calitatea educației și anume: cali tatea
procesului de învățare, organizarea grădiniței, dar și relația pe care aceasta o are cu
comunitatea locală.

Cum investim în educație?

Preșcolarii trebuie să aibă acces la o educație de calitate, fapt ce le va oferi o
dezvoltare temeinică, le va îmbogăți stare a de sănătate, dar îi va pregăti și pentru societate.
Toți copiii trebuie să beneficieze de cursurile grădinițelor, dar și să fie ajutați să se
integreze.
Pentru a putea veni în ajutorul părinților care trebuie să meargă la muncă, s -au înfi ințat
și grădinițe cu program prelungit, unde copilul își poate petrece întreaga zi. De aceea, se
spune că timpul pe care îl petrece copilul în grădiniță este foarte prețios.
Din cauza lipsei de venituri, mulți părinți aleg să retragă pe cei mici di n grădinițe,
deoarece nu le pot asigura materialele necesare, hăinuțe sau îmbrăcăminte. De aceea, statul le
vine în ajutor și investește mult în infrastructura educațională, modernizând unitățile de
învățământ și susținând familiile vulnerabile. Totodată, statu l oferă locuri de muncă. Scopul
este acela de a mări accesul copiilor la educație, dar și îndrumarea și ajutorarea părinților de a
participa activ pe piața forței de muncă.

20
Experiment:
Nivel : grupa mică
Număr de copii: 15

Se vor prezenta copiilor câtev a imagini în care apar copii din toate colțurile lumii, din
diferite medii de viață, unele precare, altele la limita sărăciei.
Impactul va fi unul puternic, deoarece copiii vor observa micile detalii din fotografii,
cum ar fi: lipsa unor hăinuțe noi și cu rate, starea de sănătate a copiilor, lipsa hranei, mediul
nesănătos și sărac în care locuiesc, scăderea în greutate.
Se vor adresa întrebări pe baza acestor imagini. Se vor face comparații între mediul de
viață în care trăiesc ei cu cel al copiilor din im agini. Se va scoate în evidență importanța
educației și ceea ce trebuie să facem ca să o menținem.
De asemenea, se vor desfășura și jocuri cu cei mici în vederea dezvoltării educației
pentru dezvoltarea durabilă.
În timpul desfășurării unor jocuri specif ice educației pentru dezvoltare durabilă, este
posibil să apară și unele probleme, cum ar fi:
– unii copii refuză să ia parte la aceste activități;
– unii copii nu sunt pregătiți pentru a desfășura astfel de jocuri;
– nu sunt familiarizați cu cerințele joc urilor;
– timpul nu le permite.

Întotdeauna, jocul a fost un mijloc de realizare foarte important pentru copii. Dacă ei
nu sunt familiarizați cu astfel de tipuri de jocuri, acestea își pierd din calitate. Educatoarea
trebuie să aibă competențele necesare pentru a desfășura aceste tipuri de jocuri de dezvoltare
durabilă.

21
Jocurile de educație pentru dezvoltarea durabilă sunt desfășurate astfel:
1. Jocul – presupune prezentarea acestuia, dar și a contextului;
2. După terminarea jocului – au loc discuții î n urma desfășurării acestuia;
3. O continuare a acestuia – concluzii și măsuri.

Măsuri ce pot fi luate pentru dezvoltarea durabilă

La nivel local sau chiar național trebuie desfășurat și întocmit un recensământ, în care
să fie colectate informații despr e copiii care ar trebui să fie înscriși în învățământul de masă.
Să existe învățământ gratuit, în special pentru cei din grupuri vulnerabile sau
defavorizate.
Sectorul privat să vină cu instrumente inovatoare în vederea dezvoltării educaționale.
Să existe centre de reabilitare și sprijin pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.
Prezentarea și informarea cu privire la importanța educației și a beneficiilor ei.

22

CAPITOLUL 5

Metodologia cercetării

Plecând de la obiectivele urmărite, meto dologia cercetării a fost stabilită astfel:
La început, în prima parte, au fost realizate cele două etape și anume: parte a de
informare și culegere a datelor.
Cercetarea a fost efectuată pe baza unor studii, pe baza unor date preluate din anumite
site-uri atât naționale, cât și internaționale.
A doua parte a constat într -un demers științific, iar, ca metodă, am folosit metoda
chestionarului.
A treia parte, care reprezintă cercetarea propriu -zisă, s -a realizat pe baza unor surse
primare și a început cu informațiile de bază, apoi cu obiectivele urmărite și continuă cu
clasificarea unor probleme, cu o ipoteză, cu recomandări și concluzii.

23
5.1. Contextul cercetării

Argument
Proiectul de cercetare s -a desfășurat la „Grădinița cu program prelungit” din Țăndărei,
pe parcursul unui an școlar, 2019 -2020, pe o grupă de nivel I (grupă mică – 3-4 ani), alcătuită
din 15 copii, grupa fiind experimentală.
Pentru a putea desfășura acest experiment, am util izat metode precum: conversația,
problematizarea, joc ul, observația.
Proiectul de cercetare este cuprins în trei etape și anume: constatativă, experimentul
propriu -zis și finală.
Dezvoltarea durabilă este o extinderea unor nevoi actuale, fără a compromite noil or
generații posibilitatea să-și dezvolte prop riile nevoi.

5.2. Scopul cercetării

Scopul acestei cercetări este demonstrarea importanț ei dezvoltării durabile în
învățământul preșcolar.

5.3. Ipoteza cercetării

În elaborarea acestei lucrări, am plecat de la ipoteza c ă dezvoltarea durabilă a re un loc
și un rol destul de important și că trebuie să ne ajutăm de toate resursele pe care le avem la
dispoziție pentru a menține și susține sistemul de învățământ, pentru a evita abandonul școlar
și a le oferi noilor generații condiții optime de desfăș urare a actul ui didactic.
Plecând de la ideea că, în grădiniță, copilul se dezvoltă armonios și tot aici se pun
bazele formării lui, am vrut să demonstrez că cei trei ani petrecuți în grădiniță sunt cei mai
importanți și că trebuie să li se acorde o deose bită atenție.

24
Se presupune că atât școala, cât și grădinița trebuie să ofere copiilor un climat frumos,
cald, punându -le la dispoziție metode și mijloace de învățământ moderne, astfel atrăgându -i
în locul în care ar trebui să se simtă ca într -o „a doua casă”.

5.4. Obiective ale cercetării

Cercetarea urmărește următoarele obiective:
– verificarea și evaluarea priceperilor și deprinderilor copiilor;
– punerea în evidență a unor informații pe care trebuie să și le însușească copiii;
– demonstrarea impo rtanței dezvoltării durabile;
– metode eficiente pentru a o menține;
– luarea unor măsuri ameliorative în ceea ce privește educația pentru dezvoltarea durabilă.

5.5. Modelul cercetării

În prima etapă, am desfășurat evaluarea inițială. Această etapă s -a desfășurat în
perioada 23 septembrie – 04 octombrie 2019. Am urmărit nivelul de cunoștințe al copiilor și
capacitățile de exprimare verbală ale acestora.

Aceasta a constat în probe de evaluare atât oral e, cât și scrise, ce au avut ca scop:
– o exprima re corectă;
– îmbogățirea vocabularului.
Toate aceste probe au ținut cont de vârsta copiilor, au avut obiective, dar și descriptori
de performanță.

25

105Verif i carea nivelului de expresii și cuvinte: Denumirea imaginilor

Următoarea probă a avut scopul de a verifica vocabularul. Am adresat copiilor
întrebări le gate de diverse personaje, anotimpuri, povești, cum ar fi:
– Cum se numește personajul?
– Cum era fetița din poveste?
– Cine pregătește pâinea?
La această probă, majoritatea copiilor au răspuns corect, cu excepția a 5 dintre copii.

26

132Verif i carea nivelului de expresii și cuvinte: Probă orală

La ur mătoarea probă, am vrut să verific modul de exprimare al copiilor, felul în care
povestesc anumite întâmplări din povești prin întrebări:
– Ce știi despre bunicuță?
– Ce este creionul ? La ce ne ajută el?
– Cine era Albă -ca-Zăpada?

Răspunsuri foarte bu ne – 2
Răspunsuri bune – 8
Răspunsuri slabe – 5.

27

2
85Testarea modului de exprimare: Probă orală.

Ultima probă s -a desfășurat printr -o fișă de lucru, prin care copiii au avut de îndeplinit
următoarele sarcini:
– să coloreze o imagine care o reprezintă o pisică;
– să încercuiască imag inea în care observă secvențe din povestea „Puf alb și Puf gri”

Fișe foarte bune: 8
Fișe bune: 5
Fișe slabe: 2

28

7
53Așa arată gradul part i cipării copilului la act i vitate:

În urma aplicării jocului didactic în evaluarea inițială, am avut în vedere următoarele
obiective:
– să se reporteze la nive lul de vârstă al copilului;
– să prezinte interes pentru copil și să îl atragă;
– conținutul acestuia să fie clar și concis;
– să se limiteze la nivelul de dezvoltare al preșcolarilor;
– să fie diverse, astfel încât să mențină interesul copiilor.

Am u tilizat, de asemenea, un joc individual precum: „Cine este?”, dar și unul în care
participă toți copiii din grupă: „Spune cât sunt”.

În cadrul evaluării, am susținut și probe scrise, care au marcat progresul copiilor, dar
și nivelul de dezvoltare al acestora.

29
Descriptori de performanță

Itemi

Necesită sprijin
(NS)
Comportament
în dezvoltare
(CD)
Comportament
atins
( CA )

1.

Denumește obiecte
din imagini, nu
răspunde corect la
întrebările adresate,
prezintă dificul tate în
a povești liber
întâmplări sau
momente din povești;
Denumește obiecte
din imagini, răspunde
parțial la întrebările
adresate, încurcă
anumite întâmplări
sau evenimente.
Denumește corect
obiecte din imagini,
răspunde corect la
întrebările adresate ,
povestește corect
întâmplări sau
momente din povești.

30
Etapa finală:
S-a desfășurat în perioada 16 -20 decembrie 2019, constând în trei probe ce au la bază
evaluarea inițială, dar cu noi adăugiri și un grad ridicat de dificultate.

Proba de e valuare

Prima probă se desfășoară prin jocul „Eu spun una, tu spui multe”. Copiii au
înregistrat și la această probă rezultate bune.
Răspunsuri foarte bune: 10
Răspunsuri bune: 3
Răspunsuri slabe: 2

1032

31
La proba a doua, copiii au avut c a sarcină de lucru să formuleze propoziții pe baza
imaginilor prezentate.
Răspunsuri foarte bune: 11
Răspunsuri bune: 3
Răspunsuri slabe: 1
1131 Capacitatea de a formula propoziții pe baza imaginilor prezentate

La ultima probă, copiii au avut ca sarcină despărțirea în silabe a unor cuvinte date.
1041 Capacitatea de a despărți cuvinte în silabe

32
5.6. Prezentarea loturilor de copii implicate

Nivel de
învățământ Număr de grupe Număr de copii Forma de
învățământ Limba de predare

Preșcolari
3-4 ani
1
15
ZI
Română

5.7. Metode și instrumente de cercetare

Metod ele și procedeele au fo st utilizate în vederea obținerii unor rezultate cât mai
bune, dar și pentru a crește calitatea actului didactic.

Metode utilizate:
– metoda observației, metoda testelor;
– interpretarea rezultatelor obținute de copii;
– metoda che stionarului;
– interpretarea unor răspunsuri.

Am ales și am pus la dispoziția copiilor material didactic foarte atent, care este raportat
la nivelul de vârstă al copilului, dar și la cerințele acestuia.

Am ținut cont de următoarele obiective:
– să cun oască tema activității propuse;
– să fie clar și pe înțelesul celor mici.

33
5.8. Interpretarea datelor

Am realizat o comparație între evaluarea inițială și cea finală. Se vede un progres. Este
foarte important ca, la această vârstă, vocabularul copiilo r să conțină un număr de aproximativ
3000 de cuvinte, să aibă noțiuni cu privire la mediul înconjurător, să asocieze, să compare.
Trebuie să avem grijă la informațiile pe care le prezentăm copiilor, acestea trebuie să fie clare
și pe înțelesul lor.

34
5.9. Concluzii și recomandări

După ce am efectuat acest experiment, pot emite următoarele concluzii:
– Grădinița are rol hotărâtor în formarea copilului;
– Activitățile desfășurate cu copiii trebuie să fie cât mai atractive și pe înțelesul lor;
– Rezulta tele pe care le -am obținut sunt pe măsura așteptărilor;
– Am respectat obiectivele;
– Am observat progrese în urma cercetării.

Dorind să demonstrez că educația pentru dezvoltarea durabilă este foarte importantă și
că trebuie întotdeauna să aducem inovări pe ntru a o menține, am supus personalul didactic din
grădinița în care lucrez la un chestionar cu privire la acest subiect.
Chestionarul (ANEXA 2) a fost distribuit unui număr de 15 educatoare, fiind colectat
același număr de chestionare.
Am plecat de la ideea că trebuie să facem tot posibilul să atragem părinții și copiii și să
le demonstrăm că și frecventarea grădiniței este foarte importantă în vederea formării și
educării copiilor. Trebuie să dăm dovadă de tact și talent pedagogic și să modelăm și să
șlefuim cât mai frumos cu putință acești copii.
Răspunsurile pe care le -am primit în urma colectării chestionarelor a confirmat și
ideea mea, aceea că, înainte de atrage mai întâi părintele, apoi copiii, în lumea minunată
numită grădiniță, este necesar s ă evităm abandonul școlar și să asigurăm frecventarea
grădiniței.
Pentru a îmbunătăți calitatea actului didactic și pentru a face ca învățământul să fie
unul durabil, ne propunem următoarele obiective:
1. Asigurarea unor condiții optime pentru desfășur area procesului instructiv -educativ la
standarde ridicate;
Măsuri:
– dotarea tuturor sălilor de grupă cu mobilier care să corespundă nevoilor copiilor;

35
2. Dezvoltarea unor practici educaționale ținând cont de nevoile copiilor:
– promovarea învățării centr ate pe copil;
– crearea unui climat sigur și primitor pentru copii.

Măsuri:
– susținerea unor activități în care să fie implicați și părinții;
– completarea unor chestionare care se referă la diferite stiluri de învățare.
Totodată, se va avea în vedere și formarea continuă a cadrelor didactice, organizarea și
desfășurarea unor activități metodice, participarea copiilor la concursuri.

5.10. Perspective ale cercetării

Recunosc că această cercetare, dar și tema acestei lucrări, au însemnat pentru mine o
adevărată provocare.
Am vrut să arăt că învățământul din România poate să fie unul de calitate, atâta timp
cât muncim pentru lucrul acesta.
Educația pentru dezvoltarea durabilă în învățământ este o temă foarte vastă, de aceea
intenționez să îmi lărge sc sfera de cunoștințe și să o străbat cât mai profund.
Sper că, prin lucrarea de față, am putut demonstra cât de importantă este durabilitatea
și tot ceea ce trebuie să facem pentru a o putea menține și îmbunătăți.

36
BIBLIOGRAFI E

1. http://www.e du.ro
2. Ghid metodic – Educația pentru dezvoltare durabilă
3. Ecostudent – Revistă de cercetare științifică a studenților economiști
4. http://www.in foregio.ro
5. Edupedu
6. http://www. mmediu.ro
7. Agenda 2030
8. http://d ezvoltaredurabilă.gov.ro

i

ANEXE

Anexa 1 – Proiect didactic

GRUPA MICA B „IEPURAȘII”
EDUCATOARE: MIREA DANIELA -NICOLETA

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

ii

MOTTO

„SINGURUL MOD DE A REALIZA LUCRURI
MINUNATE ESTE S Ă IUBEȘTI CEEA CE FACI.”

STEVE JOBS

iii

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRAT Ă

DATA : 27-03-2020
GRUPA : Mica B „Iepurașii”
Educatoare : Mirea Daniela -Nicoleta
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : Sc. Gim. „Spiru Haret”, Țăndărei, G.P.P.
Tema anual ă de studiu : „Cu ce și cum exprim ăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului : „Magia primăverii”
Tema săptămânii : „În minunata lume a poveștilor”
Tema ac tivității : „Trăistuța cu pove ști”
TIPUL DE ACTIVITATE : Transmitere de noi cunoștințe, precum și de formare de priceperi
și deprinderi
MIJLOC DE REALIZARE : Activitate integrată:
ADP + ALA1 + ADE (DLC + DOS) + ALA2
SCOPUL ACTIVITĂȚII :
– Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor cu privire la poveștile și personajele
studiate;
– Stimularea interesului pentru povești;
SARCINA DIDACTICĂ :
– Recunoașterea personajelor după siluete, replici care aparțin acestora;
– Plasarea personajelor în cadrul de poveste corespunzător.

iv
REGULILE JOCULUI : Copiii vor denumi personajele și vor preciza titlul poveștii din care
fac parte.
ELEMENTELE DE JOC : Întrecerea, aplauze, recompense, surpriza.
STRATEGII DIDACTICE :
METODE ȘI PROCEDEE : Conversația, explicația, exercițiul, problematizarea, munca
individuala, Turul galeriilor, Administratorul, Metoda cubului, Metoda m âna oarbă, jocul.
MATERIALE DIDACTICE : Calendarul naturii, planșe, ecusoane, scrisoare, surpriza,
bagheta magică, recompense, măști, mărgele, trăis tuța cu povești, cub, fișe de lucru.
FORMA DE ORGANIZARE : Frontal, individual, pe grupe.
RESURSE TEMPORALE : 1 zi
RESURSE SPAȚIALE : Sala de grupă

v
OBIECTIVE OPERAȚIONALE

ARTĂ:
01: Să denumească instrumentele de lucru;
02: Să lipească floricele pe spațiul dat;
03: Sa respecte poziția corect ă la masa de lucru;

Metode și procedee:
– explicația;
– demonstrația;
– exercițiul.

Material didactic: rochiță, lipici, floricele.

vi
BIBLIOTECĂ
01: Să recunoască poveștile din imagini;
02: Să denumească pe rsonajele din povești;

Metode și procedee:
– explicația;
– conversația;
– exercițiul.

Material didactic: cărți, imagini cu personaje din povești.

vii

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE

ACTIVITATE INTEGRATĂ: DLC+ DOS
DLC: EDUCAREA LIMBAJULUI:
„Trăistuța cu povești” – joc didactic
DOS: ACTIVITATE PRACTICA:
„Mărgele pentru Scufița Roșie” – înșirare

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

COGNITIVE:

01: Să recuno ască, pe baza imaginilor date, diferite povești;
02: Să povestească, pe scurt, povești cunoscute;
03: Să se exprime corect, coerent și logic în enunțuri;
04: Să respecte regulile jocului.

PSIHO -MOTRICE:
01: Să denumească materialele după mă suțe;
02: Să folosească corect tehnicile de lucru însușite anterior;
03: Să înșir e corect mărgelele pe cablu;
04: Să parcurgă etapele de lucru în ordinea indicată de educatoare;

AFECTIVE:
01: Să participe activ și cu interes la activitat e, respectând regulile și sarcinile sale;
02: Să își exprime părerea față de propria lucrare, dar și de a colegilor.

viii

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE II

JOC DISTRACTIV: „Dansul florilor”
Vom desfășura împreună „Dansul florilor”. Ne vom mișca asemeni unor flor icele pe
ritm melodic.
SCENARIUL ZILEI

Ziua începe cu „Întâlnirea de dimineață”, tema:
„Din povești noi învățăm,
Bine ca să ne purtăm!”

Copiii se așază pe scăunele, rostind versurile:
„În cerc să ne așezăm
Și apoi ne salutăm
Vedem ci ne e prezent
Poate cine e absent
Calendarul e încântat
Că va fi iar completat
Cu zăpada, vânt sau ploaie
Dar mai bine cu mult soare.”

Salutul de dimineață: Vom cânta împreună „Bună dimineața!”, apoi ne salutăm:
„Bună dimineața, iepurași!
Mă bucur că ne reîntâlnim.
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineața, copii!”

ix

Prezența: „După ce ne -am adunat
Și frumos ne -am salutat
Colegii ne -am întâlnit,
Cine oare n -a venit?” (se verifică copiii absenți)

Calendarul naturii: se lucrează pe panou:
– În ce anotimp suntem?
– Care sunt zilele săptămânii?
– Ce zi a săptămânii este?
– Cum este vremea?

Introducerea în activitate:
„A fost odată un castel” – cântec.

Noutatea zilei:
– Copii, săptămâ na aceasta am vorbit despre minunata lume a poveștilor, doresc ca astăzi să
desfășuram activități frumoase și să fiți foarte atenți!

Împărtășirea cu ceilalți:
JOC : „Ce personaj de poveste ai dori sa fii?” (Copiii denumesc personajul îndrăgit, bă tând
palma cu educatoarea). Mai închidem o dată ochișorii (educatoarea își va așeza pe cap o
coroniță), iar când copiii deschid ochii, aceasta va rosti:
„Vai, copii, ce s -a-ntâmplat,
Zâna Zânelor m -a transformat!
Coronița frumoasă mi -a dat,
Numele de Zâna poveștilor mi -a dat.

x
Bagheta și trăistuța fermecată mi -a încredințat
Și o dorință să -i îndeplinim ea m -a rugat:
Să fim actori pentru o zi și poveștile să le iubim!”

Mesajul zilei:
„Iubiți poveștile, copii,
Ele ne învață
Cum sa ne pur tăm în viață!”

Copiii își vor manifesta dorința de a vedea ce se ascunde în trăistuță. Astfel, vor fi
familiarizați pe r ând cu materialele din fiecare sector pregătit și sarcinile pe care le au de
îndeplinit pe tot parcursul zile i.
Pentru delimitarea pe centre, copiii vor extrage câte un bilețel din coșul magic. În
funcție de bilețelul ales, se vor așeza la măsuța corespunzătoare.
Copiii intuiesc materialele, anunț sarcinile de lucru și le voi da explicațiile necesare
înțelegeri i acestora. La sunetul clopoțelului, copiii finalizează lucrările.

xi
„ARTĂ” – copiii vor avea pe masa rochițe, floricele, lipici. Vor decora rochița Zânei.
„BIBLIOTECĂ” – copiii vor răsfoi cărți de povești.

Se folosește tranziția:
„Toți degrabă ne -adunăm
Și frumos noi ne grupăm
Către baie ne -ndreptăm
Mâinile ni le spălăm.”

Vom desfășura împreuna jocul „ Trăistuța cu povești”
Va avea loc tranziția: „Am o căsuță mica”, pentru a face trecerea la următoarea prob ă.
Vom realiza „Măr gele pentru Scufița Roșie”. Vom înșira folosind m ărgele pe cablu. În
timp ce lucrează, copiii vor asculta cântece.
Vom desfășura mai apoi un joc distractiv.
Voi aprecia modul de lucru în care s -a desfășurat activitatea, dar și modul în care
copiii au d us la bun sfârșit sarcinile propuse.

xii

MOMENTELE
ACTIVITĂȚII

CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC
METODE
ȘI PROCEDEE
EVALUARE

1.

Momentul
organizatoric
Asigurarea condițiilor necesare
desfășurării activității, pregătirea
materialelor
Întâlnirea de diminea ța
Se realizează într -o manieră
optimista, copiii vor intra în sala de
grupă formând un semicerc.

Salutul
Se vor așeza în cerc, iar eu îi voi
saluta folosind o poezie -salut:
„ Bună dimineața, iepurași!
Mă bucur ca ne reîntâlnim
A-nceput o noua zi. Buna
dimineața, copii!”

Calendarul naturii

Vom trece la completarea
calendarului naturii:
– În ce anotimp suntem noi? ( în
anotimpul iarna).
– Cum er a vremea, copii, când ați
venit la grădinița?
– Cum trebuie sa ne îmbrăcam în
acest anotimp?

Conversația

Conversația

xiii

Prezența

„După ce ne -am așezat
Și frumos ne -am salutat
Colegii ne -am întâlnit
Cine oare n -a venit? ”
Voi așeza fotografiile copiilor
absenți pe panou, rostindu -le în
același timp și prenumele.
Voi nota copiii absenți și în condica
de prezență.

Introducerea în activitate
„A fost odată un castel” – cântec.
Le voi spune c ă am ales acest cântecel
pentru c ă azi vom călători.

Noutatea zilei
– Copii, săptămâna aceasta am
vorbit despre minunata lume a
poveștilor, doresc s ă desfășuram
activități frumoase și să fiți foarte
atenți!

2.

Captar ea
atenției Copiii vor avea parte de o surpriz ă.
Vom deschide împreuna cutia trimisă
de Zâna poveștilor, care conține toate
materialele necesare activității de azi,
toate acestea fiind însoțite și de o Conversația

Surpriza

Proba orală:
– Realizarea
conversației;

xiv

scrisoare.
Dragi copii,
Trecând pe lângă grădinița
voastră, am auzit ca sunteți mari
iubitori de povești. S ă știți ca sunt
foarte curioas ă sa aflu c ât de multe
cunoștințe aveți despre povești și
personajele acestora. De aceea, v -am
trimis în dar aceast ă trăistuț ă, în care
veți descoperi multe surprize.
Doamna educatoare v ă va explica
regulile jocului. Voi sa fiți atenți și să
o ascultați, pentru că surprizele nu se
termin ă aici! Sunt sigur ă că veți reuși!
Cu mult drag,
Zâna poveștilor.
Explicația

3. Anunțarea
temei și a
obiectivelor

– Azi vom realiza activități foarte
frumoase, întocmai pe placul Zânei,
copilași!
– Pentru început, vom decora
rochița Zânei și vom răsfoi cărți cu
povești. Apoi vom călători cu trenul în
lumea minunata a poveștilor! Vom
realiza, copii, m ărgele pentru Scufița
Roșie, apoi vom desfășura „Dansul
florilor”.
Voi, copilași, va trebui sa fiți foarte
cuminți și aten ți, pentru ca zâna s ă fie
mulțumit ă și să ne mai pregătească
surprize!

Conversația

Înțelegerea
mesajului
transmis

Se vor prezenta centrele de interes
deschise. Fiecare copil își alege
Înțelegerea
mesajului

xv
4.

Prezentarea
noului
conținut și
dirijarea
învățării

centrul în cadrul căruia dorește sa
lucreze.
Copiii își desfășoară activitatea
colaborând, comunicând liber,
exersând deprinderi de lucru învățate,
pentru a duce la bun sfârșit sarcina
specifica fiecărui centru.
Copiii sunt așezați pe sc ăunele, la
măsuțe.

DLC – EDUCAREA LIMBAJULUI

Se va deschide trăistuța, care
conține mai multe bile țele, fiecare cu
sarcini diferite.

A. Prezentarea jocului de prob ă
Le prezint copiilor regulile jocului:
Se constat ă că în trăistuța se află niște
plicuri cu bilețele . Vom scoate din
acesta toate bilețelele ce ne vor fi de
folos pentru a desfășura jocul.

Conversația

Explicația

Mâna Oarbă

Turul
galeriilor
transmis

Proba orală

xvi

5.

Obținerea
performanței

B. Jocul de prob ă
Un copil va începe jocul și voi
urmări dacă au fost înțelese regulile.

C . Desfășurarea propriu -zisă a jocului
La joc particip ă toți copiii, iar eu îi
voi îndruma.

SARCINA I

Pe panou vor fi amplasate trei
planșete din dou ă povești învățate,
copiii având sarcina de a recunoaște
povestea, de a o expune pe scurt și de
a plasa siluetele personajelor la
povestea corespunzătoare.

SARCINA II
Se va desfășura cu ajutorul
metodei cubului. Pentru acest lucru, al
doilea bilețel din trăistuț ă va conține
un cub cu diverse culori, fiecare
culoare având o cerință diferită și o
baghet ă magic ă. Copilul atins cu
bagheta va veni în față, va arunca
cubul și va răspunde la întrebarea
primita.

Conversația

Explicația

Instructajul verbal

Exercițiul oral

Aprecieri
verbale

xvii
Metoda cubului:
> DESCRIE (culoarea roșie):
„Personajul Scufița Roșie”;
> COMPARĂ (culoarea verde):
„Compară ”

> ASOCIAZĂ (culoarea neagr ă):
„ Adevărat sau fa ls!”:
– Turtița era făcuta din f ăină.
– Scufița Roșie a fost salvat ă
de un vânător.
– Turti ța a fost mâncat ă de
vulpe.
– Scufița Roșie a plecat la
grădinița.

> ANALIZEAZĂ (culoarea galben ă):
„Ce s -ar fi în tâmplat dacă vânătorul
nu trecea pe lângă casa bunicuței?”
„Ce s -ar fi întâmplat dac ă turtița
rămânea în casa bătrânilor?”

> APLICĂ (culoarea albastr ă):
„personaje pozitive – față vesel ă”
„personaje negative – față tristă”.

> ARGUMENTEAZĂ (culoarea alb) :
Alege un personaj cu care vrei sa
semeni și argumentează alegerea
făcut ă.

Conversația
Explicația

Problematizarea

Munca în echipă

Conversația

Jocul

Lucrul în echipă

Aprecieri
frontale

xviii
SARCINA III
– Copii, Zâna vrea s ă-i pregătim
niște turtițe delicioas e! Așa că va
trebui, drept răsplata pentru toa tă
bunătatea ei, sa ne transformăm în
mici brutari!
Copiii vor primi aluat, șorțulețe și
vor pregăti turtițe Zânei!
Vom cânta împreun ă și cântecul
„Brutarii”.
Vom așeza frumos turtițele în
cuptor și vom aștepta cu toții s ă se
coacă.

Tranziție – „ Eu sunt Turti ța
umflat ă”- cântec.

DOS: „M ĂRGELE PENTRU
SCUFIȚA
ROȘIE” – înșirare

Voi adresa copiilor câteva întrebări:
– Ce materiale aveți pe măsuțe,
copii? (cablu, margele)
– Ce culoare au mărgelele noastre,
copii? (maro)
– Cui ii vom d ărui acest șirag de
mărgele? (Scufiței Roșii).
Se va prezenta șiragul model.
– Priviți cu atenție șiragul de
mărgele realizat de mine, dragilor! Ce
observați voi? Ați vrea s ă realizați și
voi un șirag la fel de frumos?

Problematizarea

Brainstorming -ul

xix
Voi explica și demonstra modul de
lucru, urmând s ă ne încălzim mânuțele
pentru a lucra mai ușor:
„ Degetele răsfiram
Și apoi le adun ăm
Degetele -mi sunt petale
Se deschid ca la o floare!”
– Spor la lucru, iepurașilor! S ă fiți
atenți și sa lucrați cât mai frumos!
Se trece la realizarea propriu -zisă a
lucrărilor de către copii. În timp ce
aceștia lucrează, voi trece pe la
fiecare, pentru a -i îndruma,
stimulându -le încrederea în forțele
proprii , încurajându -i.
După terminarea lucrărilor, copiii
sunt solicitați să -și evalueze propriul
șirag, dar și pe cele ale colegilor.

Conversația

6.

Asigurarea
transferului și a
retenției

ALA II – „DANSUL FLORILOR”

Împreună, vom desfășura un dans al
florilor. Copiii vor realiza mișcări
asemănătoare florilor.

xx

7.

Evalu area
Se va face evaluarea asupra modului
în care s -a realizat activitatea, dar și
asupra modului în care copiii au dus la
bun sfârșit sarcinile primite.

Conversația

8.

Încheierea
activității

Vom încheia activitatea într -un ton
vesel, copiii vor gusta din turtițele
proaspăt scoase din cuptor, făcute
chiar de ei.

xxi
Anexa 2

CHESTIONAR PENTRU CADRELE DIDACTICE
PRIVIND „EDUCAȚIA PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ”

1. Vechimea dumneavoastră în învățământ :
● sub 3 ani;
● între 3 -5 ani;
● 5-10 ani;
● peste 10 ani.

2. Gradul didactic:
● debutant;
● definitivat;
● grad didactic II
● grad didactic I.

3. Care este ultima instituție de studii absolvită:
● școală profesională;
● liceu;
● studii superioare;
● master.

4. Care este ultimul curs de formare/perfecționare, în domeniul în care activați, la care ați participat în
ultimii 5 ani?
● Stimularea creativității;
● Conflictele și managementul educațional;
● Psihopedagogie spe cială;
● Comunicarea didactică;
● Nu am participat.

5. În prezent, vă desfășurați activitatea la grupa:
● mică
● mijlocie
● mare

xxii

6. Ocupați o funcție managerială, în prezent?
● DA
● NU
7. Directorul a verificat vreodată corelația între pr ograma școlară și planificarea calendaristică?
● DA
● NU
8. În această perioadă, ce mijloace de lucru eficiente folosiți?
● ZOOM
● Kinderpedia
● Whats App
● Altele ………..

9. Prin ce modalități comunicați cu părinții copiilor din grupă?
● telefonic
● ședințe cu părinții
● rețele de socializare (Whats App, Facebook)
● Altele

10. Ce relație aveți cu părinții copiilor din grupă?
● foarte apropiată
● apropiată
● deloc apropiată

11. Aveți părinți care nu se interesează de situaț ia copilului său?
● foarte mulți
● mulți
● puțini
● deloc

12. Considerați că problemele din familie pot influența în mod negativ relația cu personalul din
instituțiile de învățământ?
● foarte mult
● puțin
● deloc

xxiii
13. Considerați că educația pentru dezvoltarea durabilă este importantă?
● Da, foarte importantă
● Puțin importantă
● Deloc

14. Ce tip de climat educațional predomină în instituția în care vă desfășurați activitatea?
● climat deschis/ pozitiv
● climat închis/ negativ

15. Ce măsuri credeți că ar trebui să fie luate pentru ca educația să fie una durabilă?
Argumentați ……………………………..

16. Ce îmbunătățiri ați aduce sistemului de învățământ pentru a putea fi unul durabil?
Argumentați ……. ……………………….