Specializarea : [623556]

1

Universitatea ,,Dunărea de Jos ” din Galați
Facultatea de Litere
Specializarea :
Limb a și literatura engleză – Limba și literatura română

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :
Conf.univ.dr.Oana Cenac

Absolventă :
Vasilache Elena -Carmen

Galaț i
2017

2

Universitatea ,,Dunărea de Jos ” din Galați
Facultatea de Litere
Specializarea :
Limba și literatura engleză – Limba și literatura română

TOATE -S VECHI ȘI NOUĂ TOATE:
DE LA DOOM 1 LA DOOM 2

Coordonator științific :
Conf.univ.dr.Oana Cenac

Absolvent: [anonimizat]
2017

3

Cuprins
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 7
De la DOOM 1 la DOOM 2: analiză comparativă ………………………….. ………………………….. ………. 7
1. ACCENTUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
1.1.Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine ………………………….. ………………………….. ….. 9
1.2.Scrierea cu literă mică sau mare la inițială ………………………….. ………………………….. …………… 9
1.3.Scrierea cuvintelor compuse ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
1.4.Scrierea locuțiunilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
1.5.Scrierea grupurilor de cuvinte ………………………….. ………………………….. ………………………….. 13
1.6.Despărțirea la capăt de rând ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 13
2.CÂTEVA NORME MORFOLOGICE ………………………….. ………………………….. …………………………. 17
2.1.Adjective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 17
2.2.Locuțiuni adverbiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 17
2.3.Articolul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 17
2.4.Numeralul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 18
2.5.Substantivul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
2.6.Verbul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 20
3.ALTE INTERVENȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 21
3.1.Indicații de uz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
3.2.Modificări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
3.3.Adăugiri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 23
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
ABATERI DE LA NORMA LINGVISTICĂ ÎN MASS -MEDIA ACTUALĂ ………………………….. …………. 25
ANEXA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 32
Rezultatele monitorizării posturilor de radio și televiziune ………………………….. ……………………. 32
A. Grafie, punctuație, pronunțare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 32
Grafie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 32
B. Gramatică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 37
– Forme greșite ale unor verbe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 37
– Forme greșite ale unor substantive ………………………….. ………………………….. ……………………… 38
– Forme greșite ale unor adjective și adverbe ………………………….. ………………………….. ………….. 39
C.Greșeli de sintaxă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 40
– Dezaco rdul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 40

4

– Acordul adverbului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 44
-Greșeli de utilizare a prepozițiilor și a locuțiunilor prepoziționale ………………………….. …………. 46
– Greșeli de utilizare a conjuncțiilor și a locuțiunilor conjuncționale ………………………….. ……….. 48
– Anacolutul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 49
D.Abateri la nivel lexical, semantic și stilistic ………………………….. ………………………….. …………… 51
-Pleonasmul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 51
– Folosirea greșită sau „inutilă” a unui cuvânt în locul altuia ………………………….. ………………….. 55
Necunoașterea formei cuvintelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 55
– Modificarea structurii unor construcții fixate ………………………….. ………………………….. ………… 56
– Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori, mai „nobile”) ………………………….. …….. 57
-Utilizarea englezismelor și calcurile după engleză ………………………….. ………………………….. …… 58
– Greșeli de neadecvare contextuală fără intenție, accidentală; atracții semantice, diverse
confuzii, lipsa de inspirație, elipse nerecomandate ………………………….. ………………………….. ….. 58
-Greșeli constând în substituții lexicale care implică raporturi logice nefirești între cuvinte,
propoziții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 60
-Repetiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 60
-Contradicții și a lte greșeli de logică ………………………….. ………………………….. ………………………. 60
– Abateri stilistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 61
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 64
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 65

5

Argument

Lucrarea „Toate -s vechi și nouă toate: de la DOOM 1 la DOOM 2” propune să
demonstreze că, greșelile deranjante pe care le observăm în utilizarea limbii române actuale
sunt si reprezintă un subiect generos pentru oricine este preocupat de exprimarea corectă.
Greșelile de limbă reprezintă o carte de vizită pentru orice vorbitor, iar limba este cartea de
vizita a unei culturi și a unui popor. Chiar dacă mulți utilizatori ai limbii române negli jează
cerințele exprimării corecte, considerând că important este nu doar conținutul unui mesaj, ci
forma care organizează mesajul este la fel de importantă. Această formă reflectă logica
limbii și, implicit, logica celui care o utilizează. ,, Ne dăm seama ușor de modul cum
gândește o persoană, dar și de nivelul ei de cultură, după felul cum se exprimă”(Nedelcu,
Isabela, 101 greșeli gramaticale).
Lucrarea propune să analizeze greșelile și pentru a le analiza este nevoie și de ,,puțină
gramatică, ca să parafrazez titlul cărții marelui lingvist Alexandru Graur . Este important să
întelegem de ce facem o anumită greșeală, pentru a nu o mai repeta. Ne putem verifica, de
multe ori, consultând DOOM -ul, alteori însa avem nevoie de o analiză gramaticală ma i
amplă, pentru a alege soluția de exprimare corectă’’.
Consider că este necesar sa atrag atenția în mod explicit asupra modului în care
ne exprimăm, pentru că numai prin înțelegere se poate asigura evitarea greșelilor. Este știut
faptul că greșeala este antonimul substantivului corectitudine, însemnând, deci,
incorectitudine, abatere și reprezintă încălcarea, nerespectarea regulilor specifice
domeniului. Limba este un ansamblu de reguli a căror încălcare produce apariția greșelilor.
Abaterea de natură lingvistică înseamnă, deci, îndepărtare de la norma limbii. Ea se poate
constitui în greșeală (neintenționată) sau licență poetică (intenționată, justificată stilistic).
Principalele cauze ale incorectitudinii sunt: necunoașterea sau cunoaș terea insuficientă a
limbii respective, ignoranța, neglijența, comoditatea/legea minimului efort, analogia,
confuzia lingvistică.
Structural, lucrarea este alcătuită din două capitole, și anume:
Primul capitol intitulat „De la DOOM 1 VS DOOM 2: analiză comparativă” am evidențiat
pricipalele modificări introduse în DOOM2 față de prima ediție a dicționarului (DOOM 1),
modificări care afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte, însoțite de exemple
ilustrative. Informațiile sunt prezentate în ordinea în care au fost tratate în introducerea la
DOOM2 și nu în ordinea importanței.

6

Capitolul al doilea ,,Abateri de la norma lingvistică în mass -media actuală’’cuprinde
un inventar al celor mai frecvente greșeli, inventar care constituie partea practică a
demersului nostru în care am încercat o sistematizare a principalelor greșeli / abateri de la
norma academică; greșelile identificate sunt explicate și li se oferă varianta corectă împreună
cu explicațiile teoretice necesare. Exemplele noastre sunt dublate în Anexă de rezultatele
monitorizării posturilor de radio și televiziune, monitorizare realizată într -un cadru
instituționalizat de un grup ce lingviști români la propunerea CNA. Criteriul de selecție
folosit a fost audiență, acoperire naționa lă, pondere a emisiunilor informative și de dezbatere,
asumarea unui rol cultural și educativ.

7

CAPITOLUL 1
De la DOOM 1 la DOOM 2: analiză comparativă

În cele ce urmează se prezintă, însoțite de câteva exemple, principalele modificări
introduse în DOOM2 față de prima ediție a dicționarului1 (DOOM1), modificări care
afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte.
Conform Legii privind organizarea și funcționarea Academiei Române nr. 752/2001,
în România, forul care „se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile
ortografice obligatorii ” este Academia Română.
Actualele norme au intrat în uz din momentul publicării DOOM2; pentru învățământ,
ministerul de resort este cel care decide data aplicării lor.
Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt în continuare valabile așa cum
fuseseră stabilite prin DOOM1) și fiecare cuvânt – mai vechi sau mai nou – în parte este
necesară consultarea introducerii la DOOM2, respectiv a dicționarului propriu -zis.
Informațiile sunt prezentate în ordinea în care su fost tratate în introducerea la
DOOM2 și nu în ordinea importanței.

Modificări privind denumirea /citirea unor litere
Litere Denumirea/
citirea literei Mari mici
A A A
Ă Ă Ă
Â2 Â î/î din a
B B be/bî
C C če/cî
D D de/dî
E E E
F F ef/fe/fî
G G ğe/ghe/gî
H H haș/hî3
I I I
Î Î î/î din i
J J je/jî
K K ka/kapa

1 Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică al Universității București, Dicționarul
ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Academiei, București, 1982, redactor responsabil:
Mioara Avram, redactor responsabil adj unct: Laura Vasiliu.
2 Considerăm neavenită continuarea războiului celor două litere, „ â din a” și „î din i”: indiferent de motivații,
schimbarea, din nou, a acestei convenții grafice ar fi o dovadă de ridicolă imaturitate pentru o cultură care
pretinde a fi luată în serios.
3 Denumirea ha este rar folosită.

8

L L el/le/lî
M M em/me/mî
N N en/ne/nî
O O O
P P pe/pî
Q q kü4
R R er/re/rî
S S es/se/sî
Ș5 Ș șe/șî
T T te/tî
Ț Ț țe/țî
U U U
V V ve/vî
W W dublu ve/dublu vî
X X Ics
Y Y [igrec]
Z Z ze/zet6/zî

O valoare suplimentară a literei W

Valoarea Poziția Exemple
și [u]7
în câteva
anglicisme la inițială de cuvânt + ee,
(h)i weekend [uĭkend]
whisky [uĭski]
wigwam [uĭgŭom]

Scrierea și citirea unor abrevieri

Actualmente se preferă scrierea fără puncte despărțitoare a unor abrevieri de tipul
SUA, UNESCO etc.
Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost
împrumutate abrevierile, de ex. CV, citită [sivi], deoarece este împrumutată din engleză, și
nu din latină (unde nici nu se folosea această abreviere), chiar dacă sintagma pe care o
abreviază, curriculum vitae, este un latinism.
Nu sunt urmate de punct:
simbolurile majorității unităților de măsură: gal pentru galon;

4 Pronunțarea chĭu, indicată în DOOM1, este nerecomandabilă.
5 ș și ț au sub s și t o virguliță ¸ și nu o sedilă (care se utilizează sub c în alte limbi: ç). În unele programe de
calculator, ș, spre deosebire de ț, apare în mod greșit cu sedilă.
6 Citit și [zed].
7 Deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română.

9

simbolurile unor termeni din domeniul tehnic și științific: Rh „factorul Rhesus”.
Pentru numele și simbolurile unităților de măsură se aplică prevederile sistemelor
internaționale obligatorii/normele interne în domeniu.

1. ACCE NTUL8

La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere
(indicate în Dicționar în ordinea preferinței), cu unele deosebiri față de DOOM1, atât la unele
cuvinte vechi în limbă, cât și la unele neologisme, de ex. acatist/ac atist, antic/ant ic,
gingaș/ging aș, hatm an/hatman, j ilav/jil av, penurie/penur ie, trafic/traf ic.
Se recomandă o singură accentuare la avarie, crater, d espot, la formele verbului a fi
suntem, s unteți.

1.1.Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine

Numele statelor trebuie utilizate în forma oficială recomandată de acestea Belarus (la
cuvintele din aceeași familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus,
belarusă/bielorusă ), Cambodgia, Côte d’Ivoire, Myanmar.
Formele tradiționale curente, intrate prin intermediul altor limbi și adaptate limbii
române, ale unor nume de locuri străine cunoscute de mai multă vreme la noi, pot fi folosite
și în indicații bibliografice: Florența etc.
Normele actuale recomandă forme le Ba hus, Damocle s – cf. și expresia consacrată sabia
lui Damocles -, Menala os, Oedip [öd ip] (cf. și redarea titlului tragediei antice Oedip rege și
a titlului operei lui George Enescu), Pr ocust, nu Bacus, Damocle, Menelau, Edip, Proc ust.
Numele anumitor personalități, provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic, pot fi
ortografiate atât conform tradiției românești, cât și normelor actuale de transliterare:
Dosto ievski/Dosto evski.

1.2.Scrierea cu literă mică sau mare la inițială

Scrierea cu literă mică la inițială
Se scriu cu literă mică (și nu mare) la inițială și:
– numele ființelor mitice multiple: ciclop, gigant, muză, parcă, sirenă, titan;

8 Vocala care poartă accentul principal este subliniată cu o linie.

10

– elementele inițiale din numărul de ordine al unor manifestări periodice a căror
denumire este folosită în interiorul unei propoziții: Participanții la (cel de -)al X -lea Congres
…
Când denumirea este folosită singură, ca titlu etc., începe cu literă mare: Al X-lea
Congres …
Se pot scrie, ocazional, cu literă mică, unele cuvinte care, în mod obișnuit, se scriu
cu literă mare, pentru a realiza un anumit efect stilistic ( ceaușescu, pcr ) sau grafic ( univers
enciclopedic pe publicațiile editurii în cauză).

Scrierea cu literă mare la inițială
Se scriu cu literă mare la inițială și:
– toate componentele (cu excepția, de regulă, a cuvintelor ajutătoare):
– numelor proprii (inclusiv ale unor unități lexicale complexe folosite ca nume
proprii) care desemneaz ă marile epoci istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente)
(Antichitatea, Evul Mediu), inclusiv războaiele de anvergură (Primul Război Mondial, al
Doilea Război Mondial) sau care au un nume propriu (Războiul celor Două Roze, Războiul
de Independență, Ră zboiul de Secesiune, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de
Ani);
– numelor proprii de instituții, inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la
Externe; Lucrează în Institut de cinci ani; student la Litere; admiterea la Politehnică;
– locuțiunilor pronominale de politețe: Alteța Sa Regală, Domnia Sa, Excelența
Voastră, Înălțimea Voastră, Majestățile Lor Imperiale, Sfinția Sa;
– numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă denumirile
organismelor de conducere și ale compartimentelor din instituții: Adunarea generală a
Academiei Române, Catedra de limba română, Comisia de cultivare a limbii a Academiei
Române, Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice, Direcția,
Secretariatul, Secția de filologie și literatură a Academiei Române, Serviciul de
contabilitate.
Se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care, de obicei, se scriu cu literă mică), în
semn de cinstire (Soldatul Necunoscut; Slavă Țărilor Române).
Componentele sintagmei țările române, care nu a fost niciodată numele propriu al
unei entități statale unice, se scriu în mod obișnuit cu literă mică la inițială.

11

1.3.Scrierea cuvintelor compuse

Se revine la scrierea într -un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus
niciunul, niciuna „nimeni” și ale adjectivului pronominal corespunzător niciun, nicio, care
se încadrează într -un întreg sistem la care se aplică de mult acele ași reguli.
1. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” și înainte de 1953, dată după care nici un(ul) a devenit
singura excepție în mai multe privințe:
a. era unicul pronume (în afară de ceea ce și spre deosebire, de exemplu, de pronumele cu o
componență relativ asemănătoare vreun(ul), scris într -un cuvânt) redat grafic ca și cum ar fi
vorba de două cuvinte diferite și independente și nu de un unic pronume/adjectiv compus
sudat – între componentel e căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt;
b. era singura combinație din seria celor formate din nici + când, cât, cum, de cât, de cum,
o dată sau odată, odinioară, unde la care nu se făcea distincție și în scris între îmbinările
libere și disociabile, în care componentele își păstrează individualitatea, și cuvintele
compuse sudate. Astfel, și până acum trebuia să se distingă, de exemplu, și în scris, între
niciodată „în niciun moment” și nici odată „nici cândva” (situația complicată în acest caz și
de o a treia situație: nici o dată „nici o singură dată”, „nicio dată calendaristică” sau „nicio
informație”) sau între grupurile ortografice fiecare, oarecare, oricine ș.a. și, respectiv, fie
care, oare care, ori cine.
2. Tot atât de normal ca în aceste ulti me exemple este să distingem, de pildă, între:
– niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) și nici un adverb +
articol (Nu e naiv și nici un om neștiutor ) sau nici un conjuncție + numeral (Mă confundați,
eu nu am nici un frate, n ici mai mulți);
– niciunul pronume ( N-a venit niciunul „nimeni”) și nici unul conjuncție + pronume
nehotărât (Nu-mi place nici unul, nici celălalt
– combinații în care nici este accentuat în frază și în care se poate intercala, de exemplu,
adverbul măcar (N -are nici măcar un prieten).
Aceste combinații se folosesc mult mai rar decât pronumele și mai ales în astfel de structuri
binare, destul de clare din punctul de vedere a l înțelesului și al logicii, nu numai al analizei
gramaticale.
3. Grafia niciun etc. corespunde și pronunțării în două silabe [nič un].
4. Ea nu numai că nu îngreunează, ci, dimpotrivă, ușurează recunoașterea ca atare a
pronumelui/adjectivului pronomina l în cauză.
5. Acestă grafie a fost adoptată și de noua Gramatică a Academiei.

12

6. Ea respectă și paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există
pronume cu o structură asemănătoare.
Se scriu „legat” și:
– adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv, care exprimă o
unitate, având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie” ,
sârbocroat ;
Dar ceho -slovac „dintre Cehia și Slovacia”, sârbo -croat „dintre sârbi și croați”.
– adverbul odată „cândva (în trecut sau în viitor), imediat, în sfârșit”: A fost odată ca
niciodată, O să -ți spun eu odată ce s-a întâmplat, Termină odată, Odată terminat lucrul, am
plecat.
Dar se scriu în două cuvinte o dată numeral adverbial (Așa ceva ți se întâmplă nu mai
o dată în viață, Te mai rog o dată, O dată la două luni) și o dată subst. „zi, dată
calendaristică” sau „informație”.
Se scriu cu cratimă:
– adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit din
participiu ), când compusul prezintă o diferență de sens față de cuvintele de bază: bine-
crescut „cuviincios” , bine -cunoscut „celebru”, bine-venit „oportun, agreat”;
Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență asemănătoare, care se
scriu într -un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) și separat când sunt grupuri
de cuvinte care își păstrează fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”).
– substantivele compuse cu unitate semantică și gramaticală mai mică decât a celor
scrise într -un cuvâ nt, ca:
– bună -credință „onestitate”; bună -creștere, bună -cuviință „politețe”; bună –
dimineața (plantă), bun-rămas „adio”;
Compusele sudate cu structură asemănătoare se scriu într -un cuvânt (bunăstare
„prosperitate”), iar secvențele în care componentele își păstrează autonomia – în cuvinte
separate (bună creștere „dezvoltare bună”, bunul gust al libertății ).
– prim -balerin, prim -balerină, prim -procuror, pri -solist, prim -solistă;
– bas-bariton, contabil -șef9, cuvânt -titlu „intrare de dicționar”, mașină -capcană (în
care al doilea substantiv este apoziție);

9 În COR. Clasificarea ocupațiilor din România , Meteor Press, București, 2003, și în actele normative
(Ordonanța de urgență nr. 191 din 12 decembrie 2002, în Monitorul Oficial al României, XIV, nr. 951, Partea
I, 24 decembrie 2002), numele de funcții compuse cu șef sunt scrise în cuvinte separate; cf. și negoc iator șef
etc.

13

Se scrie într -un cuvânt blocstart – ca și blochaus, blocnotes.
– termeni care denumesc substanțe chimice distincte, specii distincte de plant e sau de
animale (cu nume științifice diferite) ș.a., la care se generalizează scrierea cu cratimă –
indiferent de structură: fluture -de-mătase, gândac -de-Colorado (specii de insecte), viță -de-
vie (plantă) .
– tipuri izolate: cuvânt -înainte „prefață”, mai -mult-ca-perfect (timp verbal).

1.4.Scrierea locuțiunilor 10
Se scriu în cuvinte separate, de ex.: băgare de seamă „atenție”, chit că, cu bună știință,
de bunăvoie „benevol”, de jur împrejurul, de prim r ang „de calitatea întâi”; 1 În Partea I, 24
decembrie 2002), numele de funcții compuse cu șef sunt scrise în cuvinte separate; cf. și
negociator șef etc.

1.5.Scrierea grupurilor de cuvinte 11
Fiind grupuri de cuvinte, și nu un singur cuvânt compus, se scriu „dezlegat” și:
– de mâncat (N -am nimic de mâncat; De mâncat, aș mânca) , după prânz ș.a.;
Dar se scriu într -un cuvânt sau cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare:
demâncare, demâncat (pop.) „mâncare”, după -amiază, după -masă „a doua parte a zilei”.
– apă minerală, bună dimineața (formulă de salut), bună stare „stare bună” etc.
Grupu rile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură
și componență asemănătoare, în care elementele componente nu -și păstrează sensul de bază
și nu corespund realității denumite și care se scriu fie cu cratimă (bună -dimineața „pla ntă”),
fie într -un cuvânt: bunăstare „prosperitate”.

1.6.Despărțirea la capăt de rând 12
Despărțirea numelor de instituții cuprinzând abrevieri pentru nume generice sau nume
proprii

10 Deoarece nu pun alte probleme de scriere decât cele generale, precum și ale componentelor lor, multe
locuțiuni – interpretate uneori și drept grupuri de cuvinte – nu au fost incluse în DOOM1, în DOOM2 adăugâdu –
se un număr restrâns.
11 Acee ași observație ca și la locuțiuni.
12 Când utilizarea cratimei ar putea produce confuzii se folosește aici pentru a indica locul despărțirii bara
verticală.

14

Se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie
autonomă, SA = societate anonimă ș.a.), și a numelor proprii din denumirile unor instituții,
indiferent de ordine: Roman |S.A., SC Severnav | SA., dar și F.C. | Argeș, RA | „Monitorul
Oficial”, SC | Severnav SA (ca și în scrierea completă: Fotbal| Club| Argeș etc.).
Numele proprii de persoană
Pentru păstrarea unității lor, nu se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul
următor numele proprii de persoane: Abd el -Kader, Popescu (nu: Abd el -|Kader/Abd el -Ka-
|der, Po -pescu/Popes -cu).

Despărțirea cuvintelor la capăt de rând
Regu la generală și obligatorie a despărțirii cuvintelor la capăt de rând, valabilă pentru
ambele modalități de despărțire (după pronunțare și după structură), este interdicția de a
lăsa mai ales la sfârșit de rând, dar și la început de rând o secvență care nu este silabă 13.
Fac excepție grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr -|un, într -|însa), la care se
recomandă însă, pe cât posibil, evitarea despărțirii.

Normele actuale 14 prevăd, de regulă, atât despărțirea la capăt de rând după pronunțare –
care este indicată acum pe primul loc -, cât și despărțirea după structură – care este indicată
acum pe locul al doilea, precum și cu unele restricții față de recomandările din DOOM1.
Astfel, normele actuale nu mai admit despărțirile după structură care ar conduce la
secvențe care nu sunt silabe, ca în artr|algie, într|ajutorare, nevr|algic.
Despărțirea cuvintelor în scris la capăt de rând nu se identifică cu despărțirea în silabe
în sens fonetic.
Conform DOOM1, „regulile bazate pe pronunțare” erau „tolerate”, deci perfect
posibile, și în cuvintele „formate”, la care „despărțirea […] care ține seama de elementele
constitutive atunci când cuvântul este analizabil sau măcar semianaliz abil” era nu singura
admisă, ci doar cea „preferată”. (caracterul analizabil este însă un lucru destul de relativ, un
cuvânt ca obiect, de exemplu, nefiind, practic, nici măcar semianalizabil pentru majoritatea
vorbitorilor).

13 Chiar dacă include o vocală propriu -zisă, cum prevedea regula din DOOM1, care era mai puțin restrictivă.
14 Cf. și Dicționarul general de științe ale limbii, Editura Științifică, București, 1997, s.v. silabație: „Regulile
morfologice nu [subl. ns. I. V. -R.] sunt obligatorii”.

15

În DOOM1 se preciza că unele cuvinte „formate” cunosc și (nu doar exclusiv) o
despărțire conformă cu structura lor morfologică.
În dicționarul propriu -zis din DOOM1 însă, deși corect ar fi fost să se indice, ca
variantă, și despărțirea după pronunțare conformă c u regulile generale (de exemplu tran-
salpin etc.) și nu nu numai cea care se încadrează în categoria excepțiilor, DOOM1 menționa
numai despărțirea morfologică: „ transalpin (sil. mf. trans -)”. De aici impresia greșită că, în
asemenea cuvinte, silabația morf ologică ar fi fost singura admisă.
Probabil că și din acest motiv, ca și pentru a pune în evidență familiile de cuvinte și
mijoacele de formare a acestora, școala recomanda aproape exclusiv, la cuvintele „formate”,
despărțirea bazată pe analiza morfologi că. Notarea diferită, la unele examene și concursuri,
a celor două despărțiri (chiar dublă pentru cea morfologică, cum s -a procedat uneori) nu este
deci corectă. Dacă se urmărește să se vadă dacă elevii sau candidații cunosc silabația fonetică
ori structur a morfologică a cuvintelor, întrebările ar trebui formulate explicit ca atare.
În DOOM2 s-a inversat numai ordinea de preferință a celor două modalități de
despărțire la capăt de rând – după pronunțare (care prezintă și avantajul că pentru ea se pot
stabili reguli formalizabile și mai generale decât pentru despărțirea după structură ) și
după structură. Spre deosebire de DOOM1, noul DOOM indică riguros, la toate cuvintele în
această situație, ambele posibilități, fără a o trece sub tăcere pe aceea care est e mai puțin
convenabilă sub un aspect sau altul.
Ca urmare, în dicționarul propriu -zis s-a inversat ordinea în care sunt indicate cele
două modalități de despărțire la capăt de rând pentru cuvintele analizabile și semianalizabile
(compuse sau derivate cu prefixe și cu unele sufixe): prima este indicată despărțirea bazată
pe pronunțare, iar pe locul al doilea despărțirea anumitor secvențe după elementele lor
constitutive.
Se pot deci despărți și după structură cuvintele (semi)analizabile, formate în limb a
română sau împrumutate (în exemple se indică numai limita în discuție, nu și limitele
posibile între celelalte silabe):
– compuse15: arterios -cleroză/arterio -scleroză, al -tundeva/alt -undeva, des-pre/de –
spre, drep-tunghi/drept -unghi, por -tavion/port -avion, Pronos -port/Prono -sport, Romar –
ta/Rom -arta; formațiile cu -onim: o -monim/om -onim, paro -nim/par -onim, sino -nim/sin –
onim;

15 Din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puțin unul există
independent și cu un sens care corespunde celui din compus.

16

Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărțirii după structura
din limba de origine: ba ck-hand.
– derivate cu prefixe: anor -ganic/an -organic, de-zechilibru /dez-echilibru , ine –
gal/in -egal, nes -prijinit/ne -sprijinit, nes -tabil/ne -stabil, nes -trămutat/ne -strămutat, pros-
cenium/pro -scenium, su -blinia/sub -linia;
– derivate cu sufixe : savan -tlâc/savant -lâc.
Cel care scrie are deci libertatea, atunci când nu recunoaște sau nu este sigur de
structura morfologică a unui cuvânt mai greu analizabil, să îl despartă pe baza pronunțării
(o-monim, nu numai om-onim ), ori, dacă o asemenea diviziune i se pare șocantă la cuvintele
mai ușor analizabile, să despartă cuvântul în cauză pe baza structurii lui morfologice ( post-
universitar, nu neapărat pos-tuniversitar ).

Normele actuale nu mai admit însă nici despărțirile după structură care ar contraveni
pronunțării, ca în apendi c|ectomie [apendi čectom ie], larin g|ectomie [larin ğectom ie].

Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară, deoarece elementele componente sunt
neînțelese sau neproductive în limba română, normele actuale recomandă exclusiv
despărțirea după pronunțare (a-borigen, a -broga, a -brupt, a -diacent, ab -stract, a -dopta,
ban-crută, o -biect, pros -pect, su -biect) .

Nu pun probleme acele compuse (ca bine-facere, clar -văzător, pur-sânge ) sau
derivate (precum contra -făcut, des -calificat, a re -începe ) la care cele două tipuri de
despărțire coincid.
Se indică o singură despărțire, și anume după structură, și la cuvintele compuse (ca
alt-fel, ast -fel, feld -mareșal
, port -moneu ) și derivate cu prefixe (ca post-față, trans -bordare ) sau cu sufixe (ca pust-nic,
stâlp -nic) cuprinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte despărțiri.
La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimă sau cu linie de pauză se
admite – atunci când spațiul nu permite evitarea ei – și despărțirea la locul cratimei/liniei
de pauză. Este vorba de:
– cuvinte compuse sau derivate și locuțiuni: aducere -|aminte;
– împrumuturi neadaptate la care articolul și desinențele se leagă prin cratimă:
flash -|ul;

17

– grupuri ortografice scrise cu cratimă: ducându -|se, chiar când rezultă secvențe
care nu sunt silabe: dintr -|un (cazuri în care se recomandă însă evitarea despărțirii);
– cuvinte compuse complexe: americano -|sud-coreean sau americano -sud-|coreean.

2.CÂTEVA NORME MORFOLOGICE
2.1.Adjective
La unele adjective neologice, norma actuală, reflectând uzul persoanelor cultivate,
admite la feminin forme cu și fără alternanța o (accentuat) – oa, în ordinea de preferință
analoagă/anal ogă, omol oagă/omol ogă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă,
echiv ocă); adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagab oandă, nu vagab ondă.
Unele adjective vechi și mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de
un singur gen; în cazul celor referitoare la substantive neutre, aceasta nu înseamnă că și
adjectivele în cauză ar fi „neutre”, cum se indica în DOOM1, chiar dacă au la singular formă
de masculin, iar la plural (dacă au plural), formă de feminin: (metal) alca lino-pământos,
(barometru) aneroid, (foc) bengal, (substantiv) epicen16.

2.2.Locuțiuni adverbiale
Deoarece locuțiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului, locuțiunea
adverbială altă dată nu are plural, alte dăți fiind o locuțiune distinctă.
2.3.Articolul17
Articolul hotărât enclitic ( singular și plural ) se leagă cu cratimă numai în
împrumuturile neadaptate:
– a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: bleu-ul [blöul];
– care au finale grafice neobișnuite la cuvintele vechi din limba română: dand y-ul
(nu dandiul ), dand y-i18; gay-ul, gay-i; hippy-ul, hippy-i; party-ul; playbo y-ul, playbo y-i;
story-ul, story-uri.
Se recomandă atașarea fără cratimă a articolului la împrumuturile – chiar nedaptate
sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunțate ca în

16 În noua Gramatică a Academiei (GALR = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al.
Rosetti”, Gramatica limbii române. I. Cuvântul, Editura Academiei, București, 2005), p. 148 se vorbește în
asemenea cazuri de adjective defective „numai cu forme de neutru”.
17 În DOOM2 s-a păstrat categoria articolului, deși în noua Gramatică a Academiei acesta nu mai este
recunoscut ca part e de vorbire.
18 Dar derivatul dand ism, nu dand ysm.

18

limba română: gadge tul [gheğetul], itemul [itemul], weeken dul [uĭkendul], inclusiv în
cazul unor anglicisme ceva mai vechi, scrise și conform DOOM1 fără cratimă: westernuri
ș.a.
La unele substantive provenite din abrevieri există în prezent tendința de a le folosi
nearticulat: O.N.U./ONU a decis … (nu: O.N.U. -ul …).

2.4.Numeralul
Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus
substantivului și forma întâia: clasa întâi/întâia.

În construcția cu prepoziția de (care și -a pierdut sensul partitiv „dintre”, dobândind
sensul „de felul”) + pr onume posesiv, norma actuală admite, pe lângă plural, și
singularul: un prieten de -ai mei/de -al meu, o prietenă de -ale mele/de -a mea.

2.5.Substantivul
Substantivele la care există ezitare în ce privește apartenența la genul feminin sau
neutru, respectiv masculin sau neutru (cu implicații asupra formei lor de plural ) se află în
una din următoarele situații:
1. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite, regionale sau populare)
specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a1 (literă) s. m./s. n., pl. a/a-uri; a2 (sunet)
s. m., pl. a; basc3 „adaos la bluză sau jachetă”, bască2 „lâna tunsă de pe o oaie, bluză, vestă”,
bască3 „limbă”; colind1 „colindat ”, colind2/colindă (cântec) ; zăloagă „semn de carte,
capitol”, zălog1 „arbust” , zălog2 „garanție”;
2. ambele admise ca variante literare libere: basc2/bască1 (beretă), colind2/colindă
(cântec);
3. de un singur gen, norma actuală optând pentru astru masculin, foarfecă feminin.
Cf. și clește masculin, cu pluralul clești . La substantivele mass -media și media „presa scrisă
și audiovizuală” s -a admis folosirea ca feminin singular: (mass -)media actuală, cu genitiv –
dativul articulat (mass -)mediei : prin intermediul (mass -)mediei.
1. Aceste substantive sunt împrumutate de româ nă din engleză (unde media provine,
la rândul ei, din latină);
2. Folosirea lor ca feminine singular este în acord cu forma lor.

19

3. Ea este în conformitate cu trecerea, în limba română, la feminin singular a unor
plurale neutre latinești la origine, cf. lat. SUPERCILIA > rom. sprânceană.
Norma actuală admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu
rădăcina terminată în -l și pluralul în -e și le-au creat după modelul sofa, sofale, cafea,
cafele: bretea pentru sensurile „bentiță de susținere la îmbrăcăminte; ramificație rutieră”,
sanda (nu bretelă, sandală ).
Tendința distingerii între forma de singular și cea de plural se concretizează în
acceptarea de către norma academică a singularului cârnat (și nu cârnaț ), refăcut din forma
moștenită tocmai pentru marcarea mai clară a opoziției de număr și prin alternanța t/ț.
Unele substantive feminine omonime la nominativ -acuzativ singular au genitiv –
dativul singular diferit: maică1 „călugăriță”, g. -d. art. maicii; m aică2 „mamă”, g. -d. art.
maicei/m aicii/m aichii.
Unele substantive feminine terminate în -a sau -ia în limba de origine și -au creat (și)
o nouă formă nearticulată: cariocă, leva/levă, nutrie.
La unele nume proprii, normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei.
Poate exista ezitare în ce privește forma de plural (în cadrul aceluiași gen) la unele
substantive feminine cu pluralul (și genitiv -dativul singular nearticulat) în -e sau -i și
neutre cu pluralul în -uri sau -e; la aceste substantive, opțiunea normei actuale este una din
următoarele:
– ambele forme sunt admise ca variante literare libere, cu preferință pentru una
dintre ele (indicată prima în Dicționar ): căpșun i/căpșun e, cicatrice/cicatrici, cireș e/cireș i,
coard e/corzi, copert e/coper ți, gălușt e/gălușt i (ca și râpe/râpi), respectiv nivel uri/nivel e
„înălțime, stadiu, treaptă” (ca și chipi e/chipi uri, tunel uri/tunel e);
Acceptarea și a pluralului în -i, alături de cel în -e, la două substantive de genul
feminin nume de fructe: căpșuni și cireși, s-a bazat pe faptul că:
1. se înregistrează progresul, în uzul literar, al pluralelor în cauză;
2. nu există decât plurale în -i, atât pentru numele de pomi sau de tufe, cât și pentru
numele fructelor acestora, în cazul mai multor astfel de substantive: fragi, gutui, lămâi, nuci,
piersici, rodii ;
3. formele de plural din sistemul multor substantive fem inine au evoluat, în istoria
limbii române, de la desinența -e la -i, plurale ca boale, roate, strade, școale ș.a.
supraviețuind, eventual, numai în expresii (a băga în boale, a merge ca pe roate), dar fiind
înlocuite în uzul general prin boli, roți, străz i, școli;

20

4. încă din Îndreptar19, căpșună avea pluralul căpșuni .
– se admite o singură formă la unele substantive feminine (moned e, dar gagic i,
poien i, remarc i, țărănci, țigănci) și neutre precum seminar e (seminarii nemaiavând sprijin
într-un singular în -iu).
La împrumuturile recente, în curs de adaptare, norma actuală a adoptat soluții diferite, și
anume:
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Îndreptarul ortografic,
ortoepic și de punctuație , ediția a V -a, Univers Enciclopedic, București, 1995.

2.6.Verbul
Formele fără -ră- la indicativ mai -mult -ca-perfect plural sunt învechite.
Tratarea în DOOM2 a verbelor de conjugarea I cu sau fără -ez și de conjugarea a IV –
a cu sau fără -esc continuă în mare parte DOOM1.
În principiu nu am intervenit în această chestiune foarte delicată decât atunci când
am dispus de informații privind uzul formelor. În cazurile în care acestea indicau un echilibru
relativ între forme, au fost recomandate a mbele variante, iar când discrepanța era flagrantă,
am optat pentru varianta dominantă.
Situația verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra normării din DOOM1
este următoarea:
– a se prosterna (fost fără și cu -ez, în această ordine; BC20 prosternă / prosternează
27 / 114) a devenit numai cu, ca și a decerna;
– au devenit numai fără -ez a ignora (BC ignorează / ignoră 2 / 147), a îndruma (foste
cu și fără -ez, în acestă ordine; BC îndrumează / îndrumă 6 / 141), a înfoia (fost fără și cu –
ez, în această ordine; BC înfoaie / înfoiază 139 / 11);
– au devenit fără și cu -ez, în această ordine, a înjgheba (BC înjghebează / înjgheabă
62 / 82) ș.a.
Verbele de conjugarea a IV -a la care am intervenit asupra normării din DOOM1 se
află în una din următoarele situații:
– au devenit numai fără -esc a bombăni (fost numai cu -esc; BC bombăne
/bombănește 119 / 17), a dăinui (fost cu și fără -esc, în această ordine; BC dăinuiește /dăinuie

19 Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Îndreptarul ortografic, ortoepic și de
punctuație , ediția a V -a, Univers Enciclopedic, București, 1995.
20 Blanca Croitor, „Variantele verbale literare libere: tendințe în limba română actuală”, în Aspecte ale
dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, 2002, p. 57 -76.

21

14 / 119), a țârâi (BC țârâie / țârâiește 147 / 3); la fel a absolvi, inclusiv pentru sensul „a
termina un an/o formă de învățământ”;
– au devenit cu și fără -esc, în această ordine: a biciui (BC biciuie / biciuiește 57 /
65), a birui (fost numai fără -esc; BC biruie / biruiește 50 / 78) ș.a.;
În cazul fluctuației dintre formele sufixate și cele nesufixate nu se poate impune, din
păcate, cu forța, o coerență, neconfirmată de uz, numai de dragul coerenței. La asemenea
verbe (unele provenite din onomatopee), lucrurile nu pot fi încă tranșate defin itiv și într -un
mod care să satisfacă sentimentul tuturor vorbitorilor.
Nu există mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru
deducerea lor logică, fiind necesară consultarea DOOM2. Nu înseamnă că și alte variante
decât cele înregistr ate în DOOM2 nu ar fi posibile și, cum și între diversele dicționare există
deosebiri, folosirea, în cazurile de dubiu, a altei variante decât cea indicată în DOOM2 nu ar
trebui penalizată, făcând parte mai curând dintre variațiile de uz decât dintre abate rile de la
o normă categorică.

3.ALTE INTERVENȚII
3.1.Indicații de uz
Inventarul DOOM2 conține peste 62.000 de cuvinte. S -au păstrat cea mai mare parte a
intrărilor din DOOM1, adăugându -se indicații de uz la cuvintele care nu aparțin limbii
literare actuale: a aburca (pop.), babaros (arg.), baboșă (reg.), colonelă (înv., rar), gagică
(fam.), iactanță (livr.), odicolon (înv., pop.) etc.
Faptul că un cuvânt precum gagică (care s -a extins în limbajul familiar) figurează în
DOOM (încă din prima ediție) nu înseamnă că el ar fi fost „adoptat ca normă academică” și
că ar fi devenit „oficial”. În cazul unui asemenea cuvânt, normarea privește numai scrierea
și flexiunea, nu uzul ; pentru situațiile în care este folosit în registrul căruia îi aparține sau
într-o operă literară, DOOM2 arată că pluralul lui nu (mai) este gagic e, ci gagic i, iar genitiv –
dativul singular articulat trebuie scris și pronunțat gagic ii.
3.2.Modificări
Prin intervenții mai mult sau mai puțin punctuale operate în corpul dicționarului s-
au modificat o serie de recomandări ale DOOM1:
– scrierea și/sau pronunțarea unor împrumuturi: dumping , antidumping
[(anti)d amping], nu [(anti)d umping] ; knockdown [knocdaǔn/n ocdaǔn] și knockout
[knocaǔt/n ocaǔt], nu cnocdaun, cnocaut; categoria formațiilor cu -men împrumutate din

22

engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen, pl. congresmeni;
recordmen, pl. recordmeni; tenismen, pl. tenismeni (cf. și femininele recordmenă,
tenismenă , formate în românește) etc.;
– unele forme flexionare:
– a continua are, conform normei actuale, la indicativ și conjunctiv prezent,
persoana I singular, forma (să) continu i (nu (să) continuu ), ca și la persoana a II -a singular,
după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia );
– a mirosi are la indicativ prezent, persoana a III-a plural, forma (ei) miros (nu (ei)
miroase );
– s-au admis, atât la cuvinte vechi, cât și la cuvinte mai noi, unele forme ca variante
literare libere: astăreală / astereală, becisnic / bicisnic, cearșaf / cearceaf,
chimiluminiscență / chimioluminescență, corijent / corigent, delco / delc ou, diseară /
deseară , fierăstrău / ferăstrău, filosof /filozof, luminiscent / lumi nescent, muschetar /
mușchetar, pieptăn / pieptene, polologhie / poliloghie, tumoare / tumoră ;
– s-au eliminat unele forme sau variante, recomandând (numai) acciză, astm, azi –
noapte, carafă, chermeză, chimioterapie, container, crenvurst, a dăula, de -a-ndăratelea, a
dispera, f iică, a fonda, israelian, lebărvurst, luminator, machieur, machieuză, maseur,
maseuză – ca și cozeur, dizeur, dizeuză -, marfar, magazioner, mesadă, pricomigdală, zilier,
nu (și) acciz, astmă, as -noapte, gar afă, chermesă, chemoterapie, conteiner, de-a-ndăratele ,
a dehula, a despera, crenvurșt, fi ică [fĭică], a funda, izraelian, lebervurșt, luminător,
machior, machieză, masor, mărfar, magaziner, misadă, picromigdală, ziler etc.;
– s-a admis existența la unele nume compuse de plante și de animale, de dansuri
populare, de jocuri ș.a. a formei nearticulate și a flexiunii: abrudeanca (dans), neart.
abrudeancă, g.-d. art. abrudencii ;
– s-au considerat ( formal articulate și) de genul masculin (nu neutru, cum este
cuvântul de bază), numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (plantă)
s. m. art., degeț el-roșu;
– „epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri, nu numai
masculine: bâlbâilă s. m. și f. ;
– s-a admis, printre altele, existența unor forme de singular la nume de popoare vechi
(alobrog), de specii animale și vegetale (acantocefal) ș.a.;
– s-a considerat că substantivele provenite din verbe la supin nu au în general plural
și s-au tratat separat locuțiunile formate de la ele: ales s. n.; alese (pe ~) loc. adv.;

23

– s-au respectat, pentru numele și simbolurile unităților de măsură, prevederile
sistemelor internaționale obligatorii/normelor interne stabilite de profesioniști: watt-oră cu
pl. wați-oră, nu wattoră, pl. wattore ;
– s-a schimbat încadrarea lexico -gramaticală a unor cuvinte:
-sunt considerate locuțiuni pronominale de politețe21 (și nu secvențe formate din
substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în genitiv) tipurile Domnia
Ta, Excelența Voastră, Înălțimea Voastră etc., deși formațiile sunt analizabile, deoarece
acordul predicatului cu aceste secvența folosite ca subiect nu se face cu persoana a III -a, ca
în cazul substantivelor, ci cu persoana la care se referă, de ex. cu persoana a II -a: Excelența
Voastră veți fi primit de președintele țării.
– bun-platnic , rău-platnic, ca și viță-de-vie ș.a. (considerate, probabil, de autorii
DOOM1 îmbinări libere și de aceea neinclus în dicționar), sunt socotite compuse;
– uite este considerat interjecție, și nu formă verbală22 ș.a.

3.3.Adăugiri
S-au adăugat cca 2.500 de cuvinte:
– împrumuturi din latină și din diverse limbi moderne, (re)intrate în uz, majoritatea
din engleză, dar și din franceză, spaniolă etc., marcate ca angl(icisme), fr(anțuzisme),
hisp(anisme) etc.: acquis, advertising, airbag, broker, cool, curriculum, dealer, gay, hacker,
item, jacuzzi, macho, trend etc.;
Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate, mai ales anglo –
americane, nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora. Ea se bazează pe
ideea că, dacă folosirea lor nu poate fi împied icată, iar unele dintre ele țin de o modă ce poate
fi trecătoare, ignorării problemei – care lasă loc greșelilor – îi sunt preferabile înregistrarea
formelor corecte din limba de origine și sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba
română. Vii torul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne, asemenea atâtor
împrumuturi mai vechi, și sub ce formă anume, și care vor dispărea.
– cuvinte existente în limba română, dar care, din diverse motive, lipseau din DOOM1
(unele intrate în limbă sau de venite uzuale după elaborarea acestuia):
– a accesa, acvplanare, aeroambulanță, aeroportuar, alb -negru, alb-argintiu, anglo –
normand, aurolac, a se autoacuza, autocopiativ, blocstart, cronofag, dublu -casetofon,

21 În GALR, p. 213, sunt numite îmbinări locuționale, dar și locuți uni.
22 Cf. și GALR, p. 679 -680.

24

electrocasnic, a exînscrie, extra adj. invar., gastroenterolog, giardia, heliomarin,
metaloplastie, neocomunism, neoliberal, policalificare, politolog, preaderare,
primoinfecție, proamerican, sociocultural, super adj. invar., teleconferință, a tracta, ultra
adj. invar. etc.;
– compuse absent e din DOOM1: à la, alaltăieri -dimineață, mâine -dimineață; azi –
mâine ș.a.;
– derivate de la nume de locuri românești ( albaiulian, negruvodean), de la nume de
state (srilankez) și alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeare -ian) ș.a.;
– dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: compleu , emisie, frecție, mental,
ocluzie, papua, repertoar ș.a. – alături de complet , emisiune, fricțiune, mintal, ocluziune,
papuaș, repertoriu;
– cuvinte provenite din abrevieri: ADN ș.a.;
– nume proprii c u care trebuiau puse în legătură substantive comune înregistrate în
dicționar: Acropole față de acropolă ș.a.;
– nume proprii care fuseseră normate în anexele la DOOM1 sub o formă susceptibilă
de amendări: Artemis, pentru care am recomandat g. -d. lui Art emis, nu Artemidei ș.a.;
– grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur, nici un(ul) etc.

25

CAPITOLUL II
ABATERI DE LA NORMA LINGVISTICĂ ÎN MASS -MEDIA
ACTUALĂ

Trebuie stiut faptul ca nu tot ce auziți la radio și vedeți la televizor este corect. Se spune
ca mass -media, uneori, are cel puțin tot atâta influență cât are școala în formarea unui mod
de vorbire deoarece ne vorbește mai mult decât familia sau prietenii,iar ceea ce ascultăm
zilnic ne devine, fara sa simțim, familiar. Televiziunea și radioul contribuie la raspândirea
limbii literare, dar tot ele pot ras pândi, la fel de simplu, greșelile inestetice. Mulți oameni de
cultură se plâng de faptul că limba română se vorbește greșit, ca mass -media folosește un
limbaj neîngrijit și de -a dreptul vulgar, din dorința de a se apropia de public. Mass -media ar
trebui s a devină un model de comunicare elegantă si firească.
Varianta literară a oricărei limbi este definită prin caracterul ei normat, care asigură, de
fapt, corectitudinea de natură: fonetică -fonologică, ortografică, ortoepică, lexicală,
semantică, etimologică, morfologică, sintactică, stilistică. Varianta literară (cultă,
supradialectală) – orală și scrisă – este aspectul cel mai îngrijit al limbii naționale. Are
caracter normat, elaborat, relativ unitar și stabil.
Gramatica normativă este disciplina care impune normele variantei literare a limbii,
semnalează „un model” de limbă, având finalități didactice. Obiectivele principale ale
acestui tip de gramatică sincronică sunt:
– promovarea, recomandarea normei gramaticale, deci a formelor și a structurilor impuse de
varianta literară (corectă) a limbi i;
– inventarierea, explicarea și condamnarea oricărei deviații de la normă, avânduse în vedere
toate nivelurile lingvistice.
Gramatica normativă și corectivă se bazează pe conceptele de corectitudine și normă.
Corect – corectitudine – normă (lin gvistică) : ceea ce este acceptat sau impus de regulile
variantei literare a limbii actuale; în conformitate cu anumite reguli, principii, dispoziții,
norme lingvistice și literare în vigoare.
Norma lingvistică reprezintă un sistem de reguli, restri cții sau constrângeri
generalizate, fixate în timp, pe parcursul evoluției și perfecționării limbii (are caracter
prohibitiv și coercitiv); se constituie într -un „model” de limbă, având dinamică și

26

funcționalitate proprii. Normele lingvistice sunt reglemen tate de gramatici, dicționare,
îndreptare ortografice, ortoepice și de punctuație.
Norma literară fixează regulile de exprimare orală sau scrisă corectă , cultivată, într -o
anumită etapă din evoluția unei limbi, fiind promovată, în prezent, de Acade mia
Română(Hotărârea Adunării generale Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind
revenirea la â și sunt în grafia limbii române; DOOM 21.
E. Coșeriu situează norma între limbă și vorbire (uzaj), la primul nivel de abstractizare.
Norma lingvistică arată „cum se spune”, având caracter „natural” și abstract, iar norma
literară, „cum trebuie să se spună”, fiind concretă și convențională .
Modul în care aceste norme sunt aplicate sau nu în exprimare ține de stilul individual
și/sau de un anume stil funcțional, astfel că se impune să se aibă în vedere și norme de natură
stilistică. Stilul, deși a fost definit ca abatere, deviere de l a normă, include și se conturează
din toate caracteristicile unui mesaj, atât din cele conforme normelor variantei literare, cât și
din cele care se constituie în inovații sau abateri (intenționate sau neintenționate) de la aceste
rigori, acceptate doar în stilurile neliterare și în stilul beletristic (unde devin resurse ale
expresivității artistice).
Incorect – incorectitudine – abatere/greșeală : încălcare, nerespectare a regulilor
impuse. Abaterile de la normă prezintă însă importanță în procesul evo lutiv al limbii
(abaterea poate deveni, în timp, normă), norma fiind deseori rezultatul generalizării unor
greșeli: „(…) normele trebuie din când în când modificate pentru a le adapta la realitate.” .
Ex.: ferăstrău > fierăstrău (termeni aflați în variație liberă, DOOM2); (fem., pl.) căpșune
> căpșuni (termeni aflați în variație liberă, DOOM2); (eu) continuu > continui (formă unică,
DOOM2) etc.
Abaterea de natură lingvistică înseamnă, deci, îndepărtare de la norma limbii. Ea se
poate constitui în greșeală (neintenționată) sau licență poetică (intenționată, justificată
stilistic). Principalele cauze ale incorectitudinii sunt: necunoașterea sau cunoașterea
insuficientă a limbii respective, ignoranța, neglijența, comoditatea/l egea minimului efort,
analogia, confuzia lingvistică.
Deci, problema abaterilor se pune într -un fel în cazul stilului individual și în alt fel în
cazul stilurilor funcționale al e variantei literare. Diferențierile continuă și în sistemul
stilurilor funcționale (colective), întrucât ceea ce este acceptat și necesar estetic în stilul
beletristic, de exemplu, nu este admis în stilul științific și nici în cel juridic -administrativ
(oficial). Situațiile contextuale sunt foarte variate și impun evitarea absolutizărilor.

27

Din această perspectivă și cu asemenea nuanțări trebuie apreciate calitățile generale ale
stilului (claritatea, corectitudinea, proprietatea, precizia, puritatea), de la respectarea cărora
se pot identifica abateri reale și abateri impuse de specificul mesajului, justificate estetic sau
expresiv.
Corectitudinea presupune respectarea în timpul comunicării, cu strictețe, a normelor
variantei literare a limbii în vigoare ( ex. „Problema este un cadru mental tensional în care un
mănunchi de date, fapte și idei literare, structurate într -un anumit fel în jurul unei întrebări
euristice, declanșează și susțin activitatea de cunoaștere a gândirii (…).” (Vist ian Goia,
Ipostazele învățării , Cluj[ -Napoca], Editura Napoca Star, 1999, p.95).
Una dintre abaterile de la corectitudine o constituie solecismul . Termenul provine din limba
greacă: σολοικισμος (< a vorbi incorect) < denumirea orașului Soloi , colonie ateni ană, unde
se vorbea o greacă incorectă.
În limba romană, termenul a ajuns prin filieră franceză solécisme <(lat. soloecismus):
„emploi fautif, relativement à la syntaxe, de formes par ailleurs existantes (ex. Je veux qu’il
vient. / Je veux qu’il vienne.)”
În sens larg, solecismul este definit drept orice tip de greșeală, abatere de la normă în
orice domeniu, inclusiv încălcare a etichetei, a bunului -simț. Această din urmă accepție este
conservată de limba engleză: incongruență, absurditate, greșea lă, eroare gramaticală,
încălcare a uzului, în timp ce limba franceză specializează sensul: greșeală de sintaxă, viciu
de construcție a enunțului. De aceea, indicat ar fi să folosim sintagma solecism lingvistic.
Limba română păstrează sensul speci alizat, de eroare gramaticală (sintactică) sau/și de
uzaj într -o anumită perioadă: „greșeală de sintaxă în vorbirea literară; abatere neintenționată
de la forma normală, folosită mai ales de scriitorii latini. Rezultă din nerespectarea regulilor
sintactice de către vorbitori, ca o consecință a lipsei de cultură sau a necunoașterii limbii de
către aceștia” . În sens larg, solecismul este definit drept orice tip de greșeală, abatere de la
normă în orice domeniu, inclusiv încălcare a etichetei, a bunului -simț. Această din urmă
accepție este conservată de limba engleză: incongruență, absurditate, greșeală, eroare
gramaticală, încălcare a uzului, în timp ce limba franceză specializează sensul: greșeală de
sintaxă, viciu de construcție a enunțului. De aceea, indic at ar fi să folosim sintagma solecism
lingvistic.
Deci, solecismul este abaterea care se definește drept greșeală de sintaxă, cauzată
îndeosebi de incultura vorbitorilor sau de cunoașterea defectuoasă a limbii. De aceea, sensul
acestui termen est e de eroare în utilizarea limbii. Categoriile de vorbitori cele mai expuse

28

solecismului sunt persoanele ignorante în ceea ce privește domeniul limbii și cei care învață
o limbă străină.
Solecismul se poate manifesta ca:
Abatere de la regulile acordului gramatical
Exemple:
• Fiecare (dintre noi) avem rostul nostru.
• „Fiecare dintre noi facem ceea ce trebuie.” (deputatul D. L., în emisiunea Se întâmplă
acum , OTV, 18 nov. 2010) .
Vorbitorul mai puțin instruit din punct de vedere lingvistic tinde să acorde atât verbul
predicat, cât și forma de posesiv cu un pronume (implicit sau explicit), cu funcție de atribut:
dintre noi. Ceea ce nu conștientizează vorbitorul este faptul că pronumele nehotărâte, de
genul: fiecare, oricare solicită acordul la persoan a a III -a, singular: Fiecare (dintre noi) are
rostul său.; „Fiecare dintre noi face ceea ce trebuie.”.
• Care ești acolo ? Același gen de greșeală există și în enunțul de mai sus, în care acordul se
face greșit la persoana a II -a, singular, în locul persoanei a III -a, singular: Care este acolo ?
• „Suntem o echipă care avem finalul (…).” (M. I. – președinte club sportiv, în emisiunea
Special , Sport.roTV, 3 octombrie 2010).
În enunțul de mai sus, acordul se face greșit la persoana I, plural, în locul persoanei a III –
a, singular: „Suntem o echipă care are finalul (…).”.
• „În câteva minute la Nașul vă vom prezenta dovezile ipocriziei maxime practicată în trustul
mogulului Voiculescu” (enunț afișat sub formă de crawl, în emisiunea Nașul , B1TV, 2 iunie
2010) .
Constatăm aici lipsa mărcilor de acord al adjectivului cu cuv ântul determinat, la genitiv:
„dovezile ipocriziei maxime practicate ”
Exemplul de mai sus este un model de dezacord cazual, eroare gramaticală ce necesită
explicații în două situații:
– când atributul este neizolat: regula gramaticală reclamă acordul total al formei
participiale cu termenul pe care îl determină.
Participiul este perceput greșit doar ca regent în sintagma „ practicată în trustul
mogulului Voiculescu”, nu și ca subordonat al substantivului ipocriziei .
– când atributul este izolat: norma acceptă, în variație liberă, acordul/dezacordul.
Caracterul parantetic slăbește legătura dintre regent și subordonat: „ (…) ipocriziei
maxime, practicată în trustul mogulului Voiculescu”.

29

Virgula (în exprimarea scrisă) sau intonația (în exprimarea orală) sunt mărci relevante în
stabilirea corectitudinii structurilor de acest gen.
• Cel mai mare program voluntar de curățenie al țării (…).
Acordul greșit al articolului posesiv cu termenul la distanță este o greșeală frecventă de
exprimare. Indiferent de statutul gramatical al articolului posesiv (substitut, dublant, morfem
cazual), situația complicată apare când substantivele (regentul și determinantul) nu au același
gen și număr. Vorbitorul tinde să acorde articolul cu elementul -centru al enunțului, nu cu
regentul său, așa cum este corect: „3000 de sibieni au participat în 25 septembrie la cel mai
mare program voluntar de curățenie a țări i (titlu de articol, în Sibiu 100%, nr.113, 2 -8 oct.
2010, p.1).
Similare sunt situațiile în care articolul posesiv este precedat de structura: substantiv +
de + substantiv: „Finalizarea lucrărilor de construcție a Centrului ASTRA pentru
Patrimoniu” (titlu de articol, în Sibiu 100%, nr.118, 6 -12 nov. 2010, p.6) – acord corect.
Aceeași greșeală apare în cazul unei structuri coordonate: cu sprijinul familiei și a școlii ,
când se uită sau se neglijează re perul prepoziției: „Acest proiect nu ar fi fost posibil fără
sprijinul Rețelei Electronice a Comunității Locale din fiecare comună și al programului
Economia Bazată pe Cunoaștere.” (în Sibiu 100%, nr.119, 13 -19 nov. 2010, p.10) – acord
corect.
• „ (…) să acționeze în instanță societatea a cărei bun (…).” (un avocat, Antena1TV,
emisiunea Observator , 17 nov. 2010)
Frecvent este acordul greșit, prin atracție, al articolului posesiv cu substantivul care îl
precedă . Aici acordul este dublu, încrucișat: substantiv + al + care + substantiv : „ (…) să
acționeze în instanță societatea al cărei bun (…).”
• Expoziția al cărui vernisaj (…).
Situația similară o constituie acordul greșit, prin atracție, al pronumelui care, în genitiv, cu
substantivul pe care îl precedă: expoziția al cărei vernisaj (…).
• I-am oferit profesoarei însăși buchetul.
Acordul adjectivului de întărire la genitiv -dativ, în special, la feminin, singular, ridică mari
probleme de exprimare: I-am oferit profesoarei înseși buchetul.
• I-am răspuns prompt băiatului cel mare.
Acordul articolului demonstrativ cu regentul nominal, la genitiv -dativ, este, de asemenea,
neglijat: I-am răspuns prompt băiatului celui mare.
• Mama băiatului acesta a sosit acum .
Adjectivul demonstrativ este supus aceluiași regim: Mama băiatului acestu ia a sosit acum.

30

Abatere ca urmare a folosirii improprii a unor relatori
Exemple:
• Vreau ca să plec.
Aici se încalcă regula utilizării conjuncției. Completiva directă nu se introduce niciodată prin
ca să (acesta fiind un conector specializat pentru introducerea circumstanțialei de scop):
Vreau să plec.
• Am venit pentru ca să te meditez.
Deseori, vorbit orul ignorant confundă cauza cu scopul: Am venit ca să te meditez (scop). Ba
mai mult, utilizează un conectiv subordonator semicontaminat, ca în exemplul de mai sus:
pentru ca să.
• „(…) lucru care-l știe și el.”; „(…) promptitudinea care a avut -o (…).” (M. R., GSPTV, emisiunea,
Meciul zilei , 18 nov. 2010)
O greșeală excesiv de frecventă în exprimarea actuală o reprezintă omiterea,în cadrul
acuzativului, a prepoziției pe înaintea conectorului care, introducând o atributivă: „(…) lucru
pe care-l știe și el.”; „(…) promptitudinea pe care a avut -o (…).”
• Am pierdut datorită lui.
• Am câștigat din cauza lui.
Aici, problema care se pune are în atenție semul [±Favorabil]. De regulă, prepoziția datorită
se folosește în contexte „favorabile”: Am câștigat datorită lui., iar locuțiunea prepozițională
din cauza , în contexte „nefavorabile”: Am pierdut din cauza lui.
• „Ori, din acest punct de vedere, alegerea nu a fost prea ușoară. (…) Ori, se pare că, în ceea
ce privește scriitura Eului, Confesiu nile au fost foarte contestate pe ambele maluri ale
Rinului.” ( Introducere la Experiența Eului în literatura europeană contemporană din Est și
Vest, Sibiu, 2010, p.13, 15)
Confuzia între or (conectiv adversativ) și ori (conectiv disjunctiv) este d e notorietate:
„Or, din acest punct de vedere, alegerea nu a fost prea ușoară. (…) Or, se pare că, în ceea ce
privește scriitura Eului, Confesiunile au fost foarte contestate pe ambele maluri ale Rinului.”

Abatere ca urmare a folosirii semiadverbului restrictiv decât în absența negației
verbale
Este o manifestare a vorbirii neîngrijite, foarte răspândită în ultima vreme: Are decât 2
ani. Constatăm aici lipsa mărcii negației: nu și confuzia lui decât cu adverbul numai : Nu are
decât 2 ani. / Are numai 2 ani.
Cunoașterea și aplicarea normelor lingvistice și literare condiționează realizarea unei

31

comunicări orale și scrise corecte, îngrijite, unitare.
Însă, ca majoritatea abaterilor, solecismul poate deveni figură de stil : „Catindatul: (…)
dar știi, orișicât poți zice, trebuie pentru ca să -ți faci o carieră ca tânăr…” (I. L. Caragiale,
D-ale carnavalului ).

32

ANEXA

Rezultatele monitorizării posturilor de radio și televiziune

În luna aprilie 2010, au fost monitorizate (de către echipa alcătuită din Blanca Croitor,
Andreea Dinică, Adina Dragomirescu, Ana -Maria Mihail, Carmen Mîrzea Vasile, Isabela
Nedelcu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula, coordonato r Rodica Zafiu) 12 posturi de
televiziune (TVR 1, Antena 1, ProTV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural,
Național TV, Antena 3, B1 TV, OTV și N24 Plus) și două posturi de radio (Radio România
Actualități și Europa FM), alese în funcție de: audiență , acoperire națională, pondere a
emisiunilor informative și de dezbatere, asumarea unui rol cultural și educativ. S -au efectuat
300 de ore de monitorizare, urmărindu -se, de obicei, transmisiunile de la ore de vârf, în
special emisiunile de știri și dezbate ri. Au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar
intervențiile verbale și mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care își asumă
responsabilitatea redactorii și colaboratorii posturilor respective, nu și secvențele verbale
aparținând invitaților în s tudio. Având în vedere faptul că nu toate observațiile lingvistice se
plasează la același nivel într -o ierarhie a abaterilor de la corectitudinea limbii, am păstrat
principiul din perioadele precedente, separând erorile elementare, clare, indiscutabile, ca re
pot fi verificate cu ușurință cu ajutorul instrumentelor normative existente (DOOM,
gramatici), de cele mai puțin evidente, mai puțin importante sau de cele în cazul cărora sunt
posibile controverse (și chiar oscilații ale normelor) de tipul: variante n eliterare, variante
care, deși nu sunt acceptate de DOOM, sunt înregistrate în DEX, bâlbâieli, repetiții,
cacofonii, clișee, stridențe de registru stilistic. Astfel, am disociat rezultatele monitorizării
în tabelele de erori pentru fiecare post monitorizat (însoțite, ca și până acum, de indicarea
formei corecte) și o listă de recomandări (la fel de importante, din punctul nostru de vedere,
dar mai greu încadrabile într -o regulă explicită). Vom insista, ca de obicei, asupra erorilor
elementare, unanim recuno scute ca atare de specialiști și considerate semne ale lipsei de
educație și de cultură; lista lor completă este cuprinsă în tabelele anexate Raportului.

A. Grafie, punctuație, pronunțare
Grafie
În domeniul grafiei, foarte frecvente și ușor de sesizat sunt neglijențele de tehnoredactare.
La majoritatea posturilor de televiziune apar pe ecran sau pe crawl texte din care lipsesc
parțial sau, uneori, chiar total semnele diacritice. De asemenea, nici unul dintre posturile
monitorizate nu folosește consecvent ghilimelele românești [„”]. Alte neglijențe de
(tehno)redactare, cauzate de graba în redactare, de modificări succesive ale textului, fără o
verificare ulterioară:
● folosirea unor forme gramatica le nepotrivite: „în cadrul conferință de presă” (B1 TV,
2.IV); „încetarea conflictul de muncă” (OTV, 15.IV); „una dintre peluze stadionului” (OTV,
18.IV); „sosire mijloacelor de transport” (TVR 1, 1.IV);
● repetarea unor cuvinte prezența mai multor cuvinte cu același rol: „de acum acum un an și
jumătate” (B1 TV, 12.IV); „mitingul programat pentru în București” (N24 Plus, 14.IV);
„cutremurul de din China” (N24 Plus, 14.IV).
● absența unor cuvinte: „în urmă cu un și jumătate” (B1 TV, 16.IV);
● substituirea unor cuvinte prin altele asemănătoare: „Târgu Măgurele” (N24 Plus, 7.IV);

33

● greșeli de literă: „dumenavoastră” (B1 TV, 26.IV); „Influiența” (N24 Plus, 9.IV);
„jumtatea țrii” (N24 Plus, 9.IV); „în mod illicit” (OTV, 6.IV); „asta e situtia” (OTV, 15.IV);
„deciziile ?n comisia pentru Constitu?ie se vor lua cu dou? treimi” (OTV, 20.IV);
● cuvinte neterminate: „condiții ca trector s plou slab” (N24 Plus, 8.IV, 9.IV); „Curtea
Constitu emite…” (OTV, 22.IV); „60 de zile de îngriji medicale” (Antena 3, 6.IV).
Din seria greșelilor foarte grave face parte scrierea cu -i, -ii, -iii în cazul formelor de
plural ale unor substantive, al formelor de persoana a doua ale verbelor sau al formei de
infinitiv a verbelor terminate în i:
● „Rromi sărbătoresc!” (N24 P lus, 9.IV) − corect: Rromii;
● „Nu va fi prezent la funerali” (Realitatea TV, 18.IV) − corect: funeralii;
● „Iar strigă la arbitrii!” (Antena 1, 9.IV) − corect: arbitri;
● „nu ai cum sa sti” (OTV, 15.IV) − corect: știi;
● „Întâmplările vieții pot fii d ureroase” (OTV, 4.IV) − corect: fi.
Destul de gravă este și nerespectarea normelor ortografice în vigoare privind scrierea cu
â în interiorul cuvântului precum și scrierea pronumelor negative niciunul, niciuna și a
adjectivelor pronominale negative n iciun, nicio:
● „cînd” (Antena 1, 6.IV), „însîngerată” (Antena 1, 7.IV), „înfrîngere” (Realitatea TV,
18.IV), „jucînd” (Antena 1, 25.IV), „Tîrgu -Mureș” (TVR Cultural, 16.IV), „Cernobîl” (TVR
2, 26.IV);
● „Nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită” (N24 Plu s, 19.IV); „mi -a recomandat să nu fac
nici o declarație” (Antena 1, 17.IV). 1.4. Numeroase greșeli privesc folosirea cratimei. Cel
mai frecvent este vorba despre lipsa cratimei din structura unor cuvinte compuse:
● adverbe: „ieri seară” (B1 TV, 2.IV), „mâ ine seară” (B1 TV, 19.IV), „mâine dimineață”
(OTV, 19.IV), „azi noapte” (TVR 2, 12.IV), „azi dimineață” (TVR 2, 21.IV);
● substantive compuse cu șef: „comisarul șef” (B1 TV, 16.IV; Realitatea TV, 1.IV, 6.IV;
Pro TV, 16.IV), „procurorul șef” (B1 TV, 16.IV; Realitatea TV, 1.IV, 6.IV; TVR 2, 7.IV),
„procuror șef” (Kanal D, 6.IV; Pro TV, 23.IV), „redactor șef” (N24 Plus, 8.IV), „bucătar
șef” (TVR 1, 9.IV), „agent -șef” (TVR 1, 15.IV; TVR 2, 15.IV), „redactor șef” (TVR 1,
19.IV; Antena 1, 17.IV), „inspector șef” (TVR 2, 21.IV), „medic șef” (Prima TV, 19.IV),
„economist șef” (Prima TV, 19.IV);
● substantive proprii compuse, nume de localități: „Râmnicu Vâlcea” (N24 Plus, 14.IV;
TVR 2, 24.IV), „Cluj Napoca” (TVR 1, 2.IV), „Miercurea Ciuc” (TVR 1, 4.IV), „Târgu
Mureș” (TVR 2, 24.IV; Pro TV, 17.IV), „Baia Mare” (Antena 1, 15.IV), „Satu Mare”
(Antena 1, 15.IV);
● alte substantive compuse: „comis voiajori” (TVR 2, 13.IV), „prim ministru” (B1 TV,
19.IV; Antena 1, 17.IV; Prima TV, 12.IV), „prim procuror” (Pro TV, 25.IV; Prima TV,
7.IV), „bunul simț” (OTV, 15.IV; Prima TV, 18.IV), „rămas bun” (Realitatea TV, 18.IV),
„bun rămas” (Antena 1, 17.IV), „câine lup” (TVR 2, 24.IV).
Numeroase greșeli privesc folosirea cratimei. Cel mai frecvent este vorba despre lipsa
cratimei din structura unor cuvinte compuse:
● adverbe: „ieri seară” (B1 TV, 2.IV), „mâine seară” (B1 TV, 19.IV), „mâine dimineață”
(OTV, 19.IV), „azi noapte” (TVR 2, 12.IV), „azi dimineață” (TVR 2, 21.IV);
● substantive compuse cu șef: „comisarul șef” (B1 TV, 16.IV; Realitatea TV, 1.IV, 6.IV;
Pro TV, 16.IV), „procurorul șef” (B1 TV, 16.IV; Realitatea TV, 1.IV, 6.IV; TVR 2, 7.IV),
„procuror șef” (Kanal D, 6.IV; Pro TV, 23.IV), „redactor șef” (N24 Plus, 8.IV), „bucătar
șef” (TVR 1, 9.IV), „agent -șef” (TVR 1, 15.IV; TVR 2, 15.IV), „redactor șef” (TVR 1,
19.IV; Antena 1, 17.IV), „inspector șef” (TVR 2, 21.IV), „medic șef” (Prima TV, 19.IV),
„economist șef” (Prima TV, 19.IV);
● substantive proprii compuse, nume de localități: „Râmnicu Vâlcea” (N24 Plus, 14.IV;
TVR 2, 24.IV), „Cluj Napoca” (TVR 1, 2.IV), „Miercurea Ciuc” (TVR 1, 4.IV), „Târgu

34

Mureș” (TVR 2, 24.IV; Pro TV, 17.IV), „Baia Mare” (Antena 1, 15.IV), „Satu Mare”
(Antena 1, 15.IV);
● alte substantive compuse: „comis voiajori” (TVR 2, 13.IV), „prim minis tru” (B1 TV,
19.IV; Antena 1, 17.IV; Prima TV, 12.IV), „prim procuror” (Pro TV, 25.IV; Prima TV,
7.IV), „bunul simț” (OTV, 15.IV; Prima TV, 18.IV), „rămas bun” (Realitatea TV, 18.IV),
„bun rămas” (Antena 1, 17.IV), „câine lup” (TVR 2, 24.IV). Alteori însă cratima apare
nejustificat:
● în structura unor compuse sudate, care trebuie scrise legat: „scurt -circuit” (OTV, 5.IV;
TVR Cultural, 16.IV, Pro TV, 9.IV) − corect: scurtcircuit;
● pentru a lega desinența sau articolul de baza substantivală: „New York -ului” (Kanal D,
6.IV), „prin click -uri” (Realitatea TV, 1.IV), „tir -uri” (TVR 1, 6.IV; TVR 2, 6.IV) − corect:
New Yorkului, click -uri, tir -uri, pentru că finala cuvântului permite atașarea directă a
articolului sau a desinenței;
● pentru a lega prefixe sau prefixoide de baza lor: „stră -bunicul meu” (Realitatea TV,
16.IV), „mini -vacanța” (Antena 3, 25.IV), „Vice Prim Ministru” (B1 TV, 16.IV), „taxi trans –
continental” (TVR 2, 21.IV) − corect: străbunicul, minivacanța, viceprim -ministru,
transcontinental;
● accidental, între două cuvinte independente: „vor asigura trei -sferturi din cursele
internaționale” (OTV, 20.IV), „iar extrema -dreaptă a reușit să intre în Parlament” (TVR 2,
12.IV), „Acum e momentul bun pentru un nou -început” (P rima TV, 18.IV).
Pe crawluri și în alte texte scrise pe ecran am identificat numeroase cuvinte (mai ales
neologice) scrise greșit: „recordman” (Realitatea TV, 3.IV) − corect: recordmen; „hoțul de
curcubee” (TVR Cultural, 15.IV) − corect: curcubeie; „maître photograph” (TVR 1, 12.IV)
− corect: photographe; „esența doctrinei buddhiste” (TVR Cultural, 26.IV) − corect: budiste;
„Reporterul trăznit” (OTV, 3.IV) − corect: trăsnit.
Unele greșeli de acest tip privesc scrierea numelor pro prii, mai ales a celor străine:
„Barak Obama” (B1 TV, 9.IV) − corect: Barack; „Kârgâstan” (B1 TV, 9.IV), „Kîrgîstan”
(N24 Plus, 7.IV, 8.IV), „Kirgastan” (TVR 2, 7.IV) − corect: Kârgâzstan; „soții Kaczysky”
(N24 Plus, 13.IV) − corect: Kaczyńsky; „Complexul Studențesc Hașdeu” (TVR 2, 15.IV) −
corect: Hasdeu.
În pofida recomandărilor din rapoartele anterioare, continuă să fie folosite la unele
posturi TV monitorizate abrevieri ad -hoc: „preș. Asoc.” (N24 Plus, 6.IV) − corect:
președintele Asociației; „purt. de cuv.” (N24 Plus, 8.IV; TVR 2, 29.IV) − corect: purtător de
cuvânt; „Lic. Pedagogic” (N24 Plus, 13.IV) − corect: Liceul; „Aerop. Henri Coandă” (Prima
TV, 17.IV) − corect: Aeroportul; „Vicepreș. Asoc. Falun Dafa” (Prima TV, 30.IV) − corect:
Vicepre ședintele Asociației; „președ. Sindicatul Naț. al Agenților de Poliție”; „dir. medical
Spit. de Urg. Târgoviște” (Realitatea TV, 1.IV, 2.IV) − corect: președintele Sindicatului
Național; directorul medical al Spitalului de Urgență; „la aeroport pt reprogra marea
zborurilor”; „contractul de finanțare pt amenajarea” (OTV, 18.IV) − corect: pentru.
Cu o frecvență mai mică au fost înregistrate și alte tipuri de greșeli, care privesc:
● scrierea cu inițială majusculă: „prin centrul bucureștiului” (Prima T V, 9.IV); „cu mana pe
biblie” (OTV, 6.IV); „ministrul român de externe” (Antena 3, 7.IV) − corect: Bucureștiului,
Biblie, Externe;
● lipsa apostrofului care marchează căderea unui segment din cuvânt sau căderea articolului
hotărât enclitic: „treci încoa!” (Kanal D, 6.IV), „Unu care m -a lovit” (Kanal D, 7.IV) −
corect: încoa’, unu’;
● scrierea legat a numeralului o dată, probabil din cauza confuziei cu adverbul odată: „125
odată, de două ori…” (Prima TV, 11.IV) − corect: o dată.

35

Punctuație

În ansamblul greșelilor care privesc domeniul punctuației, erorile constatate în utilizarea
virgulei sunt cele mai numeroase. Virgula lipsește în următoarele contexte:
● în situația elipsei verbului: „Fermierii_ în impas” (N24, 14.IV) – corect: Fermierii, în
impas, „Ministrul de Interne_ în direct cu românii” (B1TV, 5.IV), „Suplimentele alimentare_
la control” (B1TV, 7.IV), „Costiniu, Cășuneanu și Locic_ în fața magistraților” (B1TV,
9.IV), „Președintele_ în direct c u românii” (B1TV, 13.IV), „Capitala_ blocată” (TVR 1,
01.IV), „Justiția_ încotro?” (TVR 1, 08.IV), „Prin telefon_ Cristian Pârvulescu” (TVR 1,
6.IV), „Sănătatea_ în comă” (Realitatea TV, 23.IV), „Noriega_ în justiție” (TVR 2, 27.IV);
● pentru a izola o ap oziție sau o structură apozitivă/explicativă extinsă de restul enunțului:
„Raluca Drăgoi_ o voce ca nimeni alta_ face show la Bahmu!” (Kanal D, 26.IV), „Raluca
Drăgoi, noua Aura Urziceanu a muzicii românești_ țintește sus!” (Kanal D, 26.IV), „Au loc
demons tratii împotriva președintelui Kîrgîstanului_ acuzat de manifestanți de corupție și
nepotism” (TVR 1, 07.IV), „Fostul primar din Baia Mare, condamnat la doi ani și jumătate
de închisoare_ va fi liber în următoarele 30 de zile” (TVR 1, 2.IV), „A fost identi ficat de
fratele său geamăn_ Iaroslav” (TVR 2, 11.IV);
● înainte de conjuncțiile coordonatoare adversative (dar, iar, ci): „nu voi fi om politic ca
oricare altul_ ci, așa cum spunea Cristi Preda, unul atipic” (B1TV, 26.IV), „Spitalul CF 2
anunță mâine rez ultatul testelor_ iar Spitalul Floreasca continuă ancheta” (TVR 1, 25.04),
„să mergi mai departe_ iar la capăt vei vedea că ești mai puternic” (OTV, 04.IV), „traim
bine_ dar o ducem de doua ori mai prost” (OTV, 06.IV) – corect: trăim bine, dar o ducem
de două ori mai prost, „nu e corect_ dar asta este” OTV (15.IV);
● pentru a separa un vocativ sau o interjecție de restul enunțului: „Atenție_ studenți!” (TVR
Cultural, 23.IV), „Întărâtă -i_ drace!” (B1TV, 12.IV), „Bine ai venit_ Corina Chiriac!”
(Kanal D, 2.I V), „Ce faci_ frumosule?” (Kanal D, 16.IV), „Du -te_ mă_ și pupă fata!” (Kanal
D, 16.IV), „Hai_ stai jos!”, „Hai_ ridică -te puțin.” (Kanal D, 20.IV), „Atenție_ șoferi!” (TVR
1, 09.IV), „Dă_ mă_ carte, mă…”, „Du -te_ mă…” (Realitatea TV, 07.IV), „Felicită ri_
Rapid!” (Antena 1, 19.IV), „Închide -l, bă_ pe ăla…” (Prima TV, 12.IV), „Adio_ tatuaje”
(Prima TV, 17.IV) – corect: Adio, tatuaje!;
● pentru a separa secvențe circumstanțiale: „Mărculescu_ supărat foc_ încă așteaptă scuze
de la Morar”, (Kanal D, 16.I V) – corect: Mărculescu, supărat foc, încă așteaptă scuze de la
Morar, „Insula portugheză Madeira oferă, timp de două săptămâni_ un spectacol floral
somptuos” (TVR 1, 19.IV) – corect: Insula portugheză Madeira oferă, timp de două
săptămâni, un spectacol fl oral somptuos, „Soțul meu_ când am născut_ a făcut împrumut la
bancă” (Prima TV, 26.IV) – corect: Când am născut, soțul meu a făcut împrumut la
bancă/Soțul meu, când am născut, a făcut împrumut la bancă, „a ajuns la autobaza RATB
Titan_ unde negociază cu s indicaliștii” (Antena 3, 1.IV), „Nu se poate ca unii angajați să
aibă 75% în plus_ în timp ce alții au 75% în minus” (Antena 3, 1.IV);
● între cei doi membri ai unei perechi corelative: „Trebuie să îi monitorizeze pe politicieni_
fie că acestora le place sau nu.” – corect: Trebuie să îi monitorizeze pe politicieni, fie că
acestora le place, fie că nu (Realitatea TV, 14.IV), „cuve în care și noi_ și ginecologia țineam
niște pense” (Pro TV, 29.IV)<
● pentru a separa două propoziții principale juxtapuse: „în să menționez_ este o perioadă
estimativă” (Prima TV, 12.IV).
Virgula apare, incorect, în următoarele situații:
● între subiect și predicat sau între regentă și subiectivă: „Norul, pleacă!” (Prima TV, 20.IV),
„Reprezentanții uneia dintre cele mai importan te organizații pentru apărarea drepturilor
homosexualilor, au anunțat…” (B1 TV, 2.IV), „Există informații că peste 100.000 de oameni,

36

au venit…”, „Una dintre aripi, a căzut” (Pro TV, 11.IV), „Dacă vei reuși, numai de tine
depinde” (OTV, 04.IV), „Cel ca re vinde, va lăsa un mic ajutor pentru biserică” (Realitatea
TV, 06.IV);
● între verb și complemente sau între regentă și completivă: „a declarat înaintea ședinței
BPN a PSD, că soluția pentru…” (B1TV, 26.IV), „le -a solicitat în BPN, liderului PSD, Vict or
Ponta, și secretarului general, Liviu Dragnea” (B1TV, 26.IV);
● pentru a izola un atribut cu rolul de a identifica, și nu de a explica, de restul enunțului:
„Silicoanele, produse de o firmă din Franța, au fost retrase de pe piață” (Realitatea TV,
03.IV ) – corect: Silicoanele produse de o firmă din Franța au fost retrase de pe piață.
Semnul exclamării lipsește în câteva contexte – exclamative sau imperative – în care ar
fi fost obligatoriu: „Jos cu gardurile” (Prima TV, 20.IV), „Adio tatuaje” (Pri ma TV, 17.IV)
– corect: Adio, tatuaje!, „Să înceapă vacanța” (Pro TV, 29.IV).
Relativ frecventă este absența ghilimelelor sau a italicelor: „TÂRGUL DE CARIERE
ANGAJATORI DE TOP CARE VA AVEA LOC” – corect: TÂRGUL DE CARIERE
„ANGAJATORI DE TOP”, CARE VA AVEA LOC.
– Am remarcat, de asemenea, absența ghilimelelor românești: "cămășile roșii" (TVR 1, 3.IV)
− recomandat „cămășile roșii”, "Parfum de iubire" (Kanal D, 6.IV) − recomandat: „Parfum
de iubire”;
Am întâlnit și situații în care cratima este utilizată în locul parantezei orizontale sau a
semnului două puncte (uneori, spațiul de dinainte și de după acest semn de punctuație
lipsește): „Brașov -se pare că focul a izbucnit de la un scurt -circuit” (OTV, 05.IV) – corect:
Brașov – /: se pare că focul a izbucnit de la un scurtcircuit, „Mass -media tradiționale – ziarele,
revistele, televiziunea, radioul – se află într -o criză economică foarte severă.” (Realitatea TV,
02.IV) – corect: Mass -media tradițională – ziarele, revistele, televiziunea, radioul – se află
într-o criză economică foarte severă.

Pronunțare

În paralel cu redactarea neglijentă (vezi supra, 1.1.) am înregistrat și situații de lectură
neglijentă a unor texte pregătite anterior: „renunțarea de mâncăruri grele” (N24 Plus, 6.IV)
− corect: la; „va duce la vânzarea a 55 de mașini noi anul acesta, fa ță de 30 de mii anul
trecut” (Antena 1, 28.IV) − corect: 55 de mii de mașini.
O greșeală recurentă este rostirea incorectă a grupului de sunete corespunzător literei x,
în poziție intervocalică: „[ecsil]” (B1 TV, 8.IV) − corect: [egzil]; „[ecsact]” (N 24 Plus, 6.IV,
14.IV; Realitatea TV, 7.IV) − corect: [egzact]; „[ecsecutivul], [ecsistă]” (N24 Plus, 9.IV) −
corect: [egzecutivul], [egzistă]; „[ecsemplu]” (Realitatea TV, 8.IV; TVR 1, 15.IV; Antena
1, 15.IV, 28.IV) − corect: [egzemplu]; „[ecsemple]” (TVR 1, 26.IV) − corect: [egzemple];
„[aucsiliară]” (TVR 1, 15.IV) − corect: [augziliară]; „[ecsamen]” (TVR 1, 19.IV) − corect:
[egzamen]; „[ecserciții]” (TVR Cultural, 16.IV) − corect: [egzerciții]; „au [ecsistat]” (TVR
2, 20.IV) − corect: [egzistat]; „[ecsact itate]” (Antena 3, 8.IV) − corect: [egzactitate].
Și în această etapă de monitorizare am înregistrat lipsa preiotării în pronunțarea formelor
verbului a fi și ale pronumelui personal care încep, grafic, cu e: „[era]” (B1 TV, 9.IV) −
corect: [iera]; „[este]” (OTV, 6.IV, OTV, 20.IV) − corect: [ieste]; „[el]” (N24 Plus, 14.IV)
− corect: [iel].
Numeralele (cardinale și ordinale) au ridicat, și în această etapă de monitorizare, probleme
de pronunțare: „optisprezece” (B1 TV, 17.IV; TVR 1, 15.IV) sau „ optâsprezece” (Kanal D,
8.IV; TVR 1, 15.IV) − corect: optsprezece; „șaptisprezece” (N24 Plus, 8.IV; TVR 1, 7.IV)
− corect: șaptesprezece; „cincelea” (TVR 2, 7.IV) − corect: cincilea.
Pronunțarea greșită a unor cuvinte (neologice sau mai vechi) a fo st înregistrată frecvent:
„înconjoru’ planetei” (B1 TV, 20.IV) − corect: înconjurul; „preșidinției” (B1 TV, 9.IV),

37

„președenției” (TVR 2, 10.IV) − corect: președinției; „preșidenția” (N24 Plus, 13.IV, Antena
3, 7.IV) − corect: președinția; „îmbarcațiune” ( B1 TV, 17.IV) − corect: ambarcațiune;
„țigarea” (Kanal D, 15.IV; Prima TV, 9.IV) − corect: țigara; „servici” (Kanal D, 26.IV; OTV,
7.IV; Antena 1, 17.IV) − corect: serviciu; „ștofă” (N24 Plus, 6.IV) − corect: stofă; „[șpreiul]”
(Realitatea TV, 6.IV) − core ct: [spreiul]; „caseria” (N24 Plus, 7.IV) − corect: casieria;
„pancardă” (TVR 2, 11.IV) − corect: pancartă; „repercursiuni” (Antena 3, 6.IV) − corect:
repercusiuni; „mânușile” (Antena 1, 20.IV) − corect: mănușile; „ușe” (Antena 1, 21.IV) −
corect: ușă; „tr imet, trimeteți, trimeteți -le” (N24 Plus, 6.IV, OTV, 15.IV) − corect: trimit,
trimiteți, trimiteți -le; „complectată” (TVR 2, 7.IV) − corect: completată; „jăratec” (Pro Tv,
10.IV) − corect: jăratic; „Jăratecul” (Prima TV, 19.IV) − corect: jăraticul; „et țet era” (N24
Plus, 19.IV) − corect: et cetera; „flash [flaș] al ecranului” (N24 Plus, 15.IV) − corect: [fleș];
„postiură” (TVR Cultural, 20.IV) − corect: postură; „[junta] militară” (TVR 2, 15.IV) −
corect: [hunta]; „coraborate” (Antena 3, 8.IV) − corect: cor oborate.
Deformarea fonică a fost înregistrată și la numele proprii: „Kaczyńscky [kacinzi]” (B1
TV, 14.IV) − corect: [kacinschi]; „Bruxelles [brucsel]” (Realitatea TV, 4.IV; TVR Cultural,
28.IV, TVR 2, 13.IV; Prima TV, 16.IV) − corect: [brüsel]; „ Skype [scaipi]” (TVR Cultural,
8.IV) − corect: [scaip].
Numeroase abateri privesc norma de accentuare. Acestea afectează:
● numeroase substantive comune și adjective: „prevederi” (RRA, 7.IV; B1 TV, 21.IV;
Realitatea TV, 7.IV, Antena 3, 7.IV) − cor ect: prevederi; „butelie” (Kanal D, 15.IV);
„butelii” (Antena 1, 28.IV); „butelia” (Prima TV, 20.IV) − corect: butelie, butelii;
„caracterul” (B1 TV, 17.IV) − corect: caracterul; „furia” (Kanal D, 8.IV; OTV, 6.IV, Antena
3, 7.IV) − corect: furia; „simbol” (TVR 1, 7.IV; TVR 2, 21.IV), „simbolurile” (Kanal D,
8.IV) − corect: simbol, simboluri; „scrutin” (N24 Plus, 13.IV) − corect: scrutin; „podgoriei”
(OTV, 18.IV) − corect: podgoriei; „bazilica” (Realitatea TV, 18.IV) − corect; bazilica;
„infanterie” (TVR 2, 7.IV) − corect: infanterie; „taxi” (Antena 1, 13.IV) − corect: taxi;
„derbiul” (Pro TV, 27.IV) − corect: derbiul; „adresele bunurilor imobile” (TVR 2, 27.IV) −
corect: imobile; „splendidă” (Pro TV, 8.IV) − corect: splendidă;
● unele nume proprii: „Strada Horia Măcelariu” (Europa FM, 3.IV) − corect: Măcelariu;
„Daniel Funeriu” (N24 Plus, 7.IV; Antena 3, 7.IV) − corect: Funeriu; „Chiuariu” (TVR 2,
28.IV) − corect: Chiuariu; „Adrian Marino” (TVR 1, 2.IV) − corect: Marino.

B. Gramatică
– Forme greșite ale unor verbe

Formele hibride de indicativ imperfect vroiam, vroia, vroiau etc., folosite în locul celor
corecte, fără -r- în radical – voiam, voia, vo iau etc. – sunt destul de frecvente la aproape toate
posturile monitorizate:  „dacă vroiai independent, nu puteai” (B1 TV, 19.IV);  „tu vroiai
să fie șofer” (Europa FM, 20.IV);  „vroiau să îmi pregătească” (Kanal D, 16.IV);  „Vroiam
să aflu acest mister” (OTV, 26.IV);  „Dacă vroiai să te faci cunoscută…” (Pro TV, 8.IV); 
„Vroiam să aflu” (TVR Cultural, 15.IV);  „domnul Surugiu vroia să intervină” (Realitatea,
1.IV);  „tinerii vroiau un singur lucru” (Antena 3, 7.IV);  „Dmitri Medvedev vroia” (TVR
2, 7.IV);  „Vroiam să fie îmbrăcat bine” (Antena 1, 17.IV);  „Vroiam să vă mai întreb”
(TVR 1, 15.IV).
Destul de frecventă este și folosirea verbului a trebui cu forma de indicativ prezent,
persoana a III -a plural treb uiesc, în locul formei unice de prezent trebuie: „toate încasările
trebuiesc acumulate” (Antena 3, 6.IV); „pensiile trebuiesc calculate” (OTV, 20.IV); „s-
ar putea să fie drepturi care trebuiesc acordate” (Realitatea TV, 8.IV).

38

Forma de conjunc tiv să aibe a verbului a avea persistă la unele dintre posturile
monitorizate, în locul formei corecte să aibă: „Are noroc să aibe o mamă extraordinară”
(Kanal D, 9.IV);  „își doresc să vă aibe alături” (OTV, 4.IV); „ăia să aibe interes” (OTV,
20.IV); „de multe ori ar trebui să aibe” (Antena 3, 20.IV); „ar fi trebuit să aibe loc mai
multe zboruri” (Antena 1, 17.IV).
Și în această etapă de monitorizare se remarcă tendința de atragere a unor verbe cu
infinitivul în -ea în clasa verbelor cu in finitivul în -e – verbele a încăpea și a dispărea sunt
folosite ca și cum ar fi de conjugarea a III -a, *a încape/*a dispare:
„cum ar putea dispare civilizația mondială” (N24 PLUS, 15.IV) – corect: dispărea.
„în această piață pot încape 30.000 de persoane” (Antena 3, 18.IV) – corect: încăpea. O
greșeală frecventă, care afectează verbele de conjugarea a III -a, este accentuarea pe sufix, în
loc de radical, a formelor de imperativ, persoana a II -a plural, atunci când verbul este urmat
de un clitic pronominal:
„înțelegeți -ne și pe noi” (B1 TV, 19.IV) – corect: înțelegeți -ne;
 „spuneți -ne și nouă” (Europa FM, 14.IV) – corect: spuneți -ne; „Spuneți -ne” (Antena 3,
3.IV) – corect: spuneți -ne;
„Credeți -mă” (Kan al D, 8.IV) – corect: credeți -mă;
„trimiteți -i și voi” (TVR 1, 20.IV) – corect: trimiteți -i. Uneori, această greșeală atrage
producerea alternanțelor a -ă sau oa -o:
„pășteți” (Kanal D, 09.IV) – corect: pașteți;
„Ia întorceți -vă, piruetă!” (Kanal D, 8.IV) – corect: întoarceți -vă.
Uneori, la indicativ mai -mult-ca-perfect apare desinența de persoana a II -a sg. -i, în
locul desinenței -și, comună perfectului simplu și mai -mult-ca-perfectului:
„da’ de ce r ămăsesei așa?” (Kanal D, 21.IV) – corect: rămăseseși. 4.1.6. Sporadic, se
întâlnesc și forme de imperativ greșite. Forma de imperativ afirmativ a verbelor nu este
omonimă cu forma de infinitiv, așa cum se întâmplă în cazul imperativului negativ (fă! vs
nu face!):
„Ba reproduce -l, hai, zi!” (Kanal D, 09.IV) – corect: reprodu -l. 4.1.7. Verbul a succeda,
de conjugarea I, este folosit greșit ca și cum ar fi de conjugarea a III -a – a succede:
„evenimentele se succed rapid” (B1 TV, 21.IV) – corect: se succe dă. 4.1.8. Unele greșeli
privesc formele de viitor în structura cărora se detașează elementul invariabil o.
„or să mai fie și alte ocazii” (Europa FM, 26.IV) – corect: o să mai fie;
„sunt români, nu puțini, care n -or să poată plăti” (OTV, 6.IV) – corect: n -o să poată;
„Avem și alte exemple care or să vă dea de gândit” (Prima TV, 18.IV) – corect: o să vă
dea.

– Forme greșite ale unor substantive

Se remarcă oscilații în folosirea desinențelor de feminin singular, genitiv -dativ, -e și -i:
„din cauza cenușei vulcanice” (TVR 2, 16.IV) – corect: cenușii;
„riscul depunerii la sol a cenușei” (Antena 1, 17.IV) – corect: cenușii;
„unul dintre efectele negative ale cenușei vulcanice” (TVR 1, 19.IV) – corect: cenușii;
„bugetul medicinii pr imare” (Antena 3, 1.IV) – corect: medicinei.
Forme de neutru În continuare, se manifestă concurența între desinențele de neutru
plural -e și -uri:
„chiar dacă este unul dintre transplantele reușite” (OTV, 17.IV) – corect: transplanturile;

39

„această chemare îi va călăuzi spre lăcașele de cult” (Realitatea TV, 3.IV) – corect:
lăcașurile;
„masacruri asemănătoare” (TVR 2, 7.IV) – corect: masacre. Vorbitorul a creat pluralul
substantivului curcubeu după modelul altor substantive neutre în -eu: mu zeu – muzee, liceu
– licee etc.
Alteori, apar ezitări în încadrarea substantivului într -un anumit gen:
„lucrări de schimbare a parapeților metalici” (Europa FM, 23.IV) – corect: parapetelor;
„detectorii de explozibil” (Antena 3, 6.IV) – corect: detectoarele.
Câteva desinențe de plural greșite au drept cauză necunoașterea normei morfologice
literare (actuale):
„agheasmei mari” (TVR 1, 9.IV) – corect: aghesmei.
„două cotidiane ameri cane” (TVR 2, 27.IV) – corect: cotidiene.
Câteva greșeli provin din necunoașterea desinențelor de plural:
„în cursul după -amiezelor” (Pro TV, 17.IV) – corect: după -amiezilor.
„s-au bătut monezi” (RRA, 7.IV) – corect: monede.
 „Nici acum nu este clar numărul exact al victimilor” (TVR 1, 8.IV) – corect: victimelor.
Forma de dativ noului -născut este greșită, fiindcă primul element al compusului este
adverb și nu ar trebui să -și schimbe forma.
 „i-a ales noului născut” (R RA, 24.IV) – corect: nou -născutului.
Alte forme greșite sunt:
 „Ca un glont mi -a trecut” (Europa FM, 23.IV) – corect: glonț.
 „țigarea” (Prima TV, 9.IV) – corect: țigara.

– Forme greșite ale unor adjective și adverbe
Adjective

Destul de răspândită este forma de feminin plural ultimile, folosită în locul celei corecte,
ultimele:
„fac ultimile pregătiri înaintea divorțului” (B1 TV, 16.IV);
„în ultimile douăsprezece luni” (N24 PLUS, 17.IV);
„mai ales în ultimile luni” (Antena 3, 1.IV);
„Din ultimile zile” (TVR 2, 5.IV). În câteva cazuri, am întâlnit și forma greșită de genitiv –
dativ dragelor. Adjectivul drag are trei forme: drag (m. n. sg.), dragă (f. sg.), dragi (m. n. f.
pl.) – articulat dragile.
„Dragele mele, să nu stați lângă…” (Kanal D, 15.IV);
„Așa că, dragele mele, vă așteptăm” (OTV, 4.IV). Adjectivul ambulatoriu este folosit greșit
cu forma de masculin ambulator. Paradigma acestui adjectiv este: ambulatoriu (m. n. sg.) –
ambulatorie (f. sg.) – ambulatorii (formă comună pentru toate genurile).
„Tratat în regim ambulator” (Europa FM, 14.IV) – corect: Tratat în regim ambulatoriu.
Adjectivul preliminar este folosit greșit cu forma de feminin plural preliminarii. Paradigma
acestuia este: preliminar (m. n. sg.) – preliminară (f. sg.) – preliminari (m. n. pl.) –
preliminare (f. pl.):
„Cercetări preliminarii” (Prima TV, 30.IV) – corect: cercetări preliminare. Sporadic, am
întâlnit greșeli produse din cauza ignorării alternanțel or fonetice care marchează suplimentar
pluralul:
„spațiile aeriane” (TVR 2, 21.IV) – corect: aeriene. Adjectivul compus nou -nouț are la
feminin forma nouă -nouță, nu *nou -nouță, fiindcă primul element al compusului nu este
adverb, ci este tot adjectiv și are flexiune proprie:

40

„o piesă nouă, nou -nouță” (Antena 1, 19.IV) – corect: nouă -nouță.

Adverbe

O greșeală foarte răspândită este înlocuirea formelor adverbiale maximum și minimum
cu cele ale adjectivelor corespondente, maxim și minim.
„ maxima termică va ajunge la amiază la maxim 14 grade” (B1 TV, 14.IV);
„va putea fi prelungit maxim un an” (Europa FM, 20.IV);
 „ Încă 10 minute maxim” (Kanal D, 8.IV);
„accesibil unei proporții de maxim 20 –25 %” (OTV, 6.IV);
 „maxim 10 rate” (Pro TV, 8.IV);
 „probabil în maxim trei zile” (Realitatea TV, 7.IV);
 „se circulă pe acest segment cu maxim patruzeci de kilometri la oră” (RRA, 7.IV);
 „maxim 300 parlamentari” (TVR 2, 21.IV);
 „câștigați minim 5 000 de euro” (O TV, 19.IV);
 „În minim 5 ani” (RRA, 27.IV). Forma maxim este folosită greșit și în locuțiunea
adverbială *la maxim, în loc de la maximum:
„să suplimenteze la maxim” (B1 TV, 20.IV);
„iubitul Elenei Băsescu profită la maxim de toate porțile care i se deschid” (Antena 1,
2.IV);
„O zi a nervilor întinși la maxim” (TVR 1, 1.IV);
„a exploatat zona la maxim” (TVR Cultural, 15.IV); „trebuie fructificată la maxim”
(TVR Cultural, 16.IV).

C.Greșeli de sintaxă
– Dezacordul

Dezacordul dintre subiect și predicat Acest tip de dezacord are două cauze: atracția altui
element din enunț („acord prin atracție”) și neconcordanța dintre formă și sens („acord
semantic”). Cauzele acestor dezacorduri sunt neanticiparea mesajului, neatenț ia (specifice
registrului oral), dar și presiunea unor tendințe care există la nivelul limbii ca sistem (nu
doar în registrul oral). Exemplele sunt de la majoritatea posturilor monitorizate:
● „ce -s cu toate bunătățile astea?” (Antena 3, 3.IV) – corect: ce-i cu toate bunătățile astea?;
● „niciuna dintre bucatele pe care le -ați văzut la televizor nu vor fi gustate” (Antena 3, 3.IV)
– corect: niciuna dintre bucatele pe care le -ați văzut la televizor nu va fi gustată;
● „noul contract colectiv de muncă pra ctic le înjumătățesc banii” (Antena 3, 6.IV) – corect:
noul contract colectiv de muncă practic le înjumătățește banii;
● „Un cent e în buzunarul…, doi cenți e în buzunarul…” (Realitatea TV, 27.IV) – corect: Un
cent e în buzunarul…, doi cenți sunt în buzunarul…;
● „cine cred că își poate bate joc de ea” (B1 TV, 19.IV) – corect: cine crede că își poate bate
joc de ea;
● „cele 16 litere ale numelui vulcanului […] dă mari dureri de cap…” (B1 TV, 20.IV) –
corect: cele 16 litere ale numelui vulcanu lui […] dau mari dureri de cap…;
● „Restricțiile […] este motivul pentru care…” (B1 TV, 20.IV) – corect: Restricțiile […] sunt
motivul pentru care…;
● „explicați -mi niște lucruri, că acuma mă ia pe mine dracii” (Kanal D, 15.IV) – corect: …
mă iau pe mine dracii;

41

● „și -a făcut apariția razele soarelui” (N24 PLUS, 7.IV) – corect: și -au făcut apariția razele
soarelui;
● „și nici măcar retrocedarea te renului, care va începe […], nu vor încheia seria…” (N24
PLUS, 19.IV) – corect: și nici măcar retrocedarea terenului, care va începe […], nu va încheia
seria…;
● „…dispare încă din sistemul medical două miliarde de euro pe an.” (N24 PLUS, 20.IV) –
corect: …dispar încă din sistemul medical două miliarde de euro pe an;
● „fac parte dintr -o rețea care au adus 500 de kilograme de canabis din Spania” (N24 PLUS,
22.IV) – corect: fac parte dintr -o rețea care a adus…;
● „Eu folosesc, că sunt bătrân , care nu prea știu cu RONII.” (OTV, 7.IV) – corect: Eu
folosesc, că sunt bătrân, care nu prea știe…;;
● „mă număr printre cei care chiar lucram în televiziunea publică” (OTV, 20.IV) – corect:
mă număr printre cei care chiar lucrau în televiziunea publi că;
● „nu au existat până în 1990 niciun fel de problemă” (OTV, 20.IV) – corect: nu a existat
până în 1990 niciun fel de problemă;
● „oameni care spun că nu are niciun motiv să…” (OTV, 27.IV) – corect: oameni care spun
că nu au niciun motiv să…;
● „în cazul nostru nu este Romeo și Julieta, este Cristina și Costin” (OTV, 27.IV) – corect:
în cazul nostru nu sunt Romeo și Julieta, sunt Cristina și Costin;
● „Pe lângă miile de oameni care au fost nevoite” (Prima TV, 17.IV) – corect: Pe lângă miile
de oa meni care au fost nevoiți;
● „S -au pus gresie, s -a pus faianță” (Prima TV, 30.IV) – corect: S -a pus gresie, s -a pus
faianță;
● „materialul din care sunt făcute majoritatea biberoanelor din plastic sunt toxice” (RRA,
7.IV) – corect: materialul […] este toxic;
● „Ați văzut tastatura lor câți microbi pot ascunde” (Radio România Actualități, 21.IV) –
corect: Ați văzut tastatura lor câți microbi poate ascunde;
● „Unora le place soarele, altora le plac ploaia” (TVR 1, 4.IV) – corect: Unora le place
soarele, altora le place ploaia;
● „aceste cazuri care au ținut prima pagină a readus în atenția…” (TVR 1, 26.IV) – corect:
aceste cazuri care au ținut prima pagină au readus în atenția…;
● „eliminarea pensiilor speciale ale demnitarilor reaprind discuțiile în contradictoriu” (TVR
2, 20.IV) – corect: eliminarea pensiilor speciale ale demnitarilor reaprinde discuțiile…;
● „Președintele Camerei este însă sigură” (TVR 2, 20.IV) – corect: Președintele Camerei
este însă sigur (dezacordul a fost declanșat de fap tul că Președintele Camerei Deputaților
este o femeie);
● „importurile acestui produs […] a fost interzis” (TVR 2, 21.IV) – corect: importurile
acestui produs […] au fost interzise;
● „măsurile de austeritate i -a scos în stradă pe angajații…” (TVR 2, 27.IV) – corect: măsurile
de austeritate i -au scos în stradă pe angajații…

Dezacordul numeralelor

Sunt destul de frecvent greșelile care privesc acordul numeralelor compuse. Tendința
este de a folosi forma de masculin în locul cele i de feminin. Se poate vorbi așadar de o
tendință de invariabilizare a numeralului compus, de pierdere a acordului în gen, în limba
vorbită.
● „patruzeci și unu de plecări” (Antena 1, 17.IV) – corect: patruzeci și una de plecări;
● „în cele șaizeci și un u de secții de vot” (Antena 1, 25.IV) – corect: în cele șaizeci și una
de secții de vot;

42

● „treizeci și unu de firme” (Antena 3, 6.IV) – corect: treizeci și una de firme;
● „douăzeci și una de lovituri de tun” (B1 TV, 19.IV) – corect: douăzeci și una de lovituri
de tun;
● „treizeci și unu de mii” (RRA, 6.IV) – corect: treizeci și una de mii;
● „doisprezece mii” (Antena 3, 1.IV) – corect: douăsprezece mii;
● „doisprezece mii” (OTV, 22.IV) – corect: douăsprezece mii;
● „am rămas la doisprezece mii” (OTV, 22.IV) – corect: am rămas la douăsprezece mii;
● „doisprezece mii de galbeni” (Prima TV, 30.IV) – corect: douăsprezece mii de galbeni;
● „cincizeci și doi de mii” (RRA, 6.IV) – corect: cincizeci și două de mii;
● „sunt aproape doisprezece ore de când se discută” (Antena 3, 7.IV) – corect: sunt aproape
douăsprezece ore de când se discută;
● „între doisprezece și douăzeci de grade” (B1 TV, 16.IV) – corect: între douăsprezece și
douăzeci de grade;
● „doisprezece virgulă cinci secunde” (OTV, 18.IV) – corect: douăsprezece virgulă cinci
secunde. Rar, se folosește forma de feminin în locul celei de masculin, probabil din
hipercorectitudine (dorința de a nu greși):
● „tânărul de douăsprezece ani” (Pro TV, 2.IV) – corect: tânărul de doisprezece ani. Pentru
exprimarea orei, numeralul doi și numeralele compuse cu doi trebuie să aibă forma de
feminin. Există și aici tendința de extindere a masculinului:
● „până pe la doisprezece -unu” (B1 TV, 12.IV) – corect: până pe la do uăsprezeceunu;
● „e deja târziu, ora doisprezece” (Kanal D, 20.IV) – corect: e deja târziu, ora douăsprezece;
● „mâine, la ora doisprezece” (Pro TV, 16.IV) – corect: mâine, la ora douăsprezece.

Dezacordul articolului genitival sau posesiv al

Sunt două tipuri de utilizare greșită a formelor articolului genitival sau posesiv al
(denumit pronume semiindependent în noua ediție a Gramaticii Academiei, 2005, 2008): (i)
utilizarea invariabilă a formei a, în orice context; (ii) utilizarea unei f orme acordate greșit,
cu alt element din enunț. Prima greșeală se datorează aplicării unei norme regionale (sunt
graiuri în care a este invariabil), a doua se datorează neatenției sau interpretării greșite a
antecedentului:
● „trupurile președintelui Lech Kaczinscky și a Mariei Kaczinscka” (Antena 1, 17.IV) –
corect: trupurile președintelui Lech Kaczinscky și al Mariei Kaczinscka;
● „atât în cazul pacientei internate la Floreasca, dar și a celor de la Universitar” (Antena 1,
25.IV) – corect: atât în cazul pacientei internate la Floreasca, dar și al celor de la Universitar;
● „este fiul victimei, a omului care a fost bătut pe trecerea de pietoni” (Antena 3, 7.IV) –
corect: este fiul victimei, al omului care a fost bătut pe trecerea de pietoni;
● „zone lar gi a teritoriului României” (N24 PLUS, 20.IV) – corect: zone largi ale teritoriului
României;
● „Erau fotografii de -a lu’ Băsescu și de -a lu’ Solomon” (Realitatea TV, 2.IV) – corect:
Erau fotografii de -ale lui Băsescu și de -ale lui Solomon;
● „Pierderile la nivel global a companiilor aeriene, a aeroporturilor, dar și a prestatorilor”
(Prima TV, 19.IV) – corect: Pierderile la nivel global ale companiilor aeriene, ale
aeroporturilor, dar și ale prestatorilor;
● „cunoscută ca epicentrul infracționalității s au a corupției” (RRA, 7.IV) – corect: cunoscută
ca epicentrul infracționalității sau al corupției;
● „funeraliile președintelui Lech Kaczinscky și a soției acestuia” (B1 TV, 19.IV) – corect:
funeraliile președintelui Lech Kaczinscky și ale soției acestuia ;

43

● „are în vedere un plan de restructurare al angajaților” (Antena 3, 7.IV) – corect: are în
vedere un plan de restructurare a angajaților;
● „Corpurile neînsuflețite ale lui Lech Kaczyński și ale soției sale, Maria Kaczyńska, vor fi
transportate…” (E uropa FM, 11.IV) – corect: Corpurile neînsuflețite al lui Lech Kaczyński
și al soției sale, Maria Kaczyńska, vor fi transportate…;
● „Cer intervenția Consiliului Concurenței și al Guvernului” (Europa FM, 11.IV) – corect:
Cer intervenția Consiliului Concurenței și a Guvernului;
● „punctelor de trecere ale frontierei” (N24 PLUS, 6.IV) – corect: punctelor de trecere a
frontierei;
● „Conceptul de instruire al soldaților” (RRA, 24.IV) – corect: Conceptul de instruire a
soldaților;
● „are loc concertul de inaugurare al orgii proaspăt restaurate din…” (TVR Cultural, 10.IV)
– corect: are loc concertul de inaugurare a orgii proaspăt restaurate din…
● „Cursa îndrăzneață face parte dintr -un șir de proiecte ale Asociației Mondiale ale
Handicapaților” (Rea litatea TV, 3.IV) – corect: Cursa îndrăzneață face parte dintr -un șir de
proiecte ale Asociației Mondiale a Handicapaților (la feminin singular, forma de genitiv este
omonimă cu cea de dativ).

Dezacordul pronumelui relativ care în genitiv

Această greșeală nu este foarte frecventă în perioada monitorizată:
● „un film de aventuri a cărei acțiune se petrece…” (Antena 1, 25.IV) – corect: un film de
aventuri a cărui acțiune se petrece…;
● „proiecte ale Asociației Mondiale […] al cărui me mbru fondator este” (Realitatea TV,
3.IV) – corect: proiecte ale Asociației Mondiale […] al cărei membru fondator este;
● „vreo întrebare al cărui răspuns este important” (OTV, 6.IV) – corect: vreo întrebare al
cărei răspuns este important.

Dezac ordul în caz al adjectivului

În limba română, adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul regent. La
feminin singula, cazul dativ sau genitiv, adjectivul are o formă diferită de cea de nominativ
sau acuzativ, la fel ca substantivul (o fată frumoasă – unei fete frumoase). Această formă
este omonimă cu cea de plural (niște fete frumoase). În limba actuală există tendința de
pierdere a acordului în caz, manifestată mai ales la adjectivul de tip participial. Este o
tendință atestată din secolele mai vechi și accentuată în limba actuală. Toate exemplele din
perioada monitorizată sunt cu adjectiv participial:
● „în povestea unei femei omorâtă de un polițist beat” (Realitatea TV, 8.IV) – corect: în
povestea unei femei omorâte de un polițist beat;
● „unei femei aflată în scaun cu rotile” (OTV, 6.IV) – corect: unei femei aflate în scaun cu
rotile;
● „împotriva solicitării făcută de Victor Ciorbea către români” (OTV, 7.IV) – corect:
împotriva solicitării făcute de…;
● „în urma prezentării inspirată de filmul Avatar…” (Prima TV, 17.IV) – corect: în urma
prezentării inspirate de filmul Avatar…;
● „dacă va apela la serviciile unei firme contractată prin licitație” (Prima TV, 19.IV) –
corect: …unei firme contractate prin licitație;
● „potrivit tragerii la sorți efectuată astăzi la Viena” (RRA, 6.IV) – corect: potrivit tragerii
la sorți efectuate astăzi la Viena;

44

● „asupra unei insule situată între…” (TVR 1, 15.IV) – corect: asupra unei insule situate
între…;
● „înaintea Cupei Mondiale transmisă în direct de TVR” (TVR 1, 15.IV) – corect: înaintea
Cupei Mondiale transmise în direct de TVR;
● „în cazul unei paciente internată joi” (TVR 1, 26.IV) – corect: în cazul unei paciente
internate joi;
● „în ciuda recom andării de un an făcută inițial de procurori” (TVR 2, 19.IV) – corect: în
ciuda recomandării de un an făcute inițial de procurori;
● „rezolvarea acestei probleme prezentă în viața politică de zeci de ani” (TVR 2, 22.IV) –
corect: rezolvarea acestei proble me prezente în viața politică de zeci de ani.

Alte dezacorduri

Mai rar s -au înregistrat alte tipuri de dezacorduri, accidentale:
● „a respins ca nefondat cererea senatorului” (B1 TV, 16.IV) – corect: a respins ca nefondată
cererea senatorului;
● „să dau voie oricărei derbedeu din presă” (B1 TV, 22.IV) – corect: să dau voie oricărui
derbedeu din presă;
● „câteva dintre nemulțumirile pe care elevii, părinții și profesorii îi au” (TVR 1, 28.IV) –
corect: câteva dintre nemulțumirile pe care elevii , părinții și profesorii le au. Substantivul
persoană, de genul feminin, impune verbului, adjectivului și elementelor pronominale
coreferente acordul la feminin, de tip formal. Am înregistrat și acordul semantic, referențial:
● „17 persoane… care au emi s mandate de arestare pentru aceștia” (Prima TV, 10.IV) –
corect: 17 persoane… care au emis mandate de arestare pentru ace ia.

– Acordul adverbului

Înregistrăm la dezacorduri și fenomenul de acord al adverbului. Adverbul este o clasă
de cuvinte invariabile, care nu se acordă nici atunci când fac parte dintr -un grup nominal,
deci plasate în vecinătatea unui substantiv. Destul de frecvent, este acordat elementul cel din
compunerea gradului de intensitate superlativ relativ al unui adverb. Este totuși o greșeală
accidentală, nu se poate vorbi de o tendință. Mai rar am înregistrat alte tipuri de acord,
accidentale:
● „Cei mai bine plătiți pension ari” (Realitatea TV, 27.IV) – corect: Cel mai bine plătiți
pensionari;
● „ocupația cea mai des întâlnită” (RRA, 7.IV) – corect: ocupația cel mai des întâlnită;
● „problema cea mai greu de rezolvat” (OTV, 6.IV) – corect: problema cel mai greu de
rezolvat.
● „pentru a se întâlni cu câți mai mulți cititori de poezie” (TVR Cultural, 25.IV) – corect:
… cu cât mai mulți cititori de poezie;
● „unii proaspeți angajați” (N24 PLUS, 9.IV) – corect: unii proaspăt angajați.

Care în loc de pe care

Utilizarea fără prepoziția pe a pronumelui relativ care cu funcție de complement direct
este destul de frecventă. Ea se întâlnește mai des în limbajul colocvial:
● „astea sunt lucruri care le -am găsit” (Antena 3, 7.IV) – corect: astea sunt lucruri p e care
le-am găsit;

45

● „la viața sportivă care o duce” (B1 TV, 26.IV) – corect: la viața sportivă pe care o duce;
● „sau șabloane care și le fac” (Kanal D, 16.IV) – corect: șabloane pe care și le fac;
● „lucrurile care le -ai prezentat” (N24 PLUS, 8.IV) – corect: lucrurile pe care le -ai prezentat;
● „niște cărți care le citim cu plăcere” (N24 PLUS, 8.IV) – corect: niște cărți pe care le citim
cu plăcere;
● „două -trei lucruri care vi le -ați propus” (N24 PLUS, 8.IV) – corect: două -trei lucruri pe
care vi l e-ați propus;
● „primul lucru care l -a spus” (OTV, 7.IV) – corect: primul lucru pe care l -a spus;
● „vă felicit pentru site -ul care -l aveți pe internet” (OTV, 17.IV) – corect: vă felicit pentru
site-ul pe care -l aveți pe internet;
● „eu am scos datele care le -am primit” (OTV, 18.IV) – corect: eu am scos datele pe care
le-am primit;
● „acesta este un 4X2 care -l avem aicea” (OTV, 18.IV) – corect: acesta este un 4X2 pe care –
l avem aicea;
● „SMS -u’ ăsta care mi l -ați citit” (OTV, 19.I V) – corect: SMS -u’ ăsta pe care mi l -ați citit;
● „din informațiile care le am până acum” (TVR 1, 10.IV) – corect: Din informațiile pe care
le am până acum;
● „și o să -l punem în orezul care o să -l fierbem” (TVR 1, 28.IV) – corect: și o să -l punem
în orezul pe care o să -l fierbem;
● „Începem cu această poveste a doamnei de la Teleorman, domnu’ Bănicioiu, care […] o
găsim cu o sumă frumușică.” (Realitatea TV, 6.IV) – corect: …pe care […] o găsim cu o sumă
frumușică.

„Ca și martori”

Destul de frecventă este utilizarea conjuncției și între prepoziția ca și substantiv. Dacă
sensul subordonatului introdus prin ca este calitativ sau de relație, această utilizare a lui și
este greșită. Este corectă utilizarea secvenței ca și doar pentru a introduce un subordonat
comparativ (El este la fel de înalt ca și mine). Uneori, utilizarea acestui și parazitar este
motivată de dorința de a evita o cacofonie, dar greșeala este extinsă și la contextele în care
nu se pune problema evitării unei cacofonii . Această greșeală de exprimare este întâlnită la
multe posturi. Pentru a evita o cacofonie, se pot folosi prepoziția drept sau locuțiunea
prepozițională în calitate de, dacă substantivul exprimă o calitate. Dacă este vorba de o
relație, un punct de vedere , se pot folosi locuțiunile prepoziționale specifice: din punctul de
vedere, în ceea ce privește etc.
● „linia de tramvai pe care o folosesc ca și cale de acces” (Antena 1, 1.IV) – corect: o folosesc
drept cale de acces;
● „sunt chemați ca și martori” (A ntena 3, 8.IV) – corect: sunt chemați ca martori;
● „Lech Kaczynski, ca și șef de stat” (Realitatea TV, 18.IV) – corect: Lech Kaczynski, ca
șef de stat;
● „dumneavoastră ca și cetățean al României” (B1 TV, 26.IV) – corect: dumneavoastră, în
calitate de cetățean al României;
● „nu dumneavoastră personal, ca și parlamentar” (B1 TV, 26.IV) – corect: ca parlamentar;
● „tu, ca și elev” (OTV, 17.IV) – corect: tu, ca elev;
● „eu, ca și consumator, plătesc pentru…” (OTV, 20.IV) – corect: eu, (în calitate de)
consumator, plătesc pentru…;
● „să lucreze ca și confecționeri” (Prima TV, 12.IV) – corect: să lucreze pe post de
confecționeri;
● „Cum e domnul Pont a ca și copilot?” (Prima TV, 17.IV) – corect: Cum e domnul Ponta în
calitate de copilot?

46

● „cred că Mihai se gândea ca și culoare” (TVR 1, 20.IV) – corect: cred că Mihai se gândea
la culoare.

-Greșeli de utilizare a prepozițiilor și a locuțiunil or prepoziționale

Din punct de vedere al…

Locuțiunea din punct(ul) de vedere poate fi urmată de un substantiv în genitiv sau de un
adjectiv. Dacă urmează un substantiv în cazul genitiv, substantivul punct trebuie să fie
articulat cu articol definit. Dacă urmează un adjectiv, substantivul punct est e nearticulat. În
limba actuală, se extinde utilizarea nearticulată a substantivului punct, locuțiunea tinzând să
se generalizeze sub forma fixă din punct de vedere:
● „din punct de vedere al temperaturilor și al fenomenelor” (Antena 1, 2.IV) – corect: di n
punctul de vedere al temperaturilor și al fenomenelor;
● „avem un scurt respiro din punct de vedere al precipitațiilor” (Antena 3, 7.IV) – corect:
…din punctul de vedere al precipitațiilor;
● „din punct de vedere al așezării, cum ați descrie comuna dumneavoastră?” (OTV, 17.IV)
– corect: din punctul de vedere al așezării…;
● „din punct de vedere al bisericii” (OTV, 27.IV) – corect: din punctul de vedere al bisericii;
● „din punct de veder e al precipitațiilor” (Pro TV, 21.IV) – corect: din punctul de vedere al
precipitațiilor;
● „cel puțin din punct de vedere al traficului rutier” (RRA, 6.IV) – corect: … din punctul de
vedere al traficului rutier;
● „Ce înseamnă pentru dumneavoastră, di n punct de vedere al profesiei…” (TVR Cultural,
20.IV) – corect: …din punctul de vedere al profesiei.

Absența prepoziției de după numerale

Numeralele de la 20 în sus nu se atașează direct substantivului, ci se construiesc cu
prepoziția de. În textele scrise pe banda de jos, această prepoziție este omisă destul de
frecvent. Este vorba de o caracteristică a stilului telegrafic:
● „pentru fieca re din cele 25 imobile” (Antena 1, 16.IV) – corect: …25 de imobile;
● „297 miliarde dolari” (Realitatea TV, 16.IV) – corect: 297 miliarde de dolari;
● „120 polițiști” (Kanal D, 8.IV) – corect: 120 de polițiști;
● „între 13 și 20 grade” (N23 PLUS, 7.IV ) – corect: între 13 și 20 de grade;
● „25 decese” (TVR 2, 7.IV) – corect: 25 de decese. Prepoziția de trebuie să fie utilizată și
după numeralele sute, mii, milioane etc:
● „sute revoluționari pensionari” (N24 PLUS, 7.IV) – corect: sute de revoluționari
pensionari. Din hipercorectitudine, apare și greșeala „opusă”: folosirea prepoziției într -un
context în care prezența sa este incorectă. Numeralele de la 1 la 19 și numeralele compuse
cu acestea se construiesc fără de:
● „101 de percheziții domiciliare a u loc…” (Antena 3, 6.IV) – corect: 101 percheziții
domiciliare au loc…

Extinderea prepoziției pe

În limbajul presei actuale se poate remarca o extindere abuzivă a prepoziției pe, în
special pentru a exprima sensul de relație. Această extindere a fost remarcată și în perioadele
de monitorizare trecute, și în aceasta:

47

● „Bucureștiul e pe cifre și pe bani un oraș european” (Antena 3, 27.IV) – corect: Bucureștiul
e din punctul de vedere al cifrelor și al banilor un oraș european;
● „spun e că pe imagini a mai recunoscut și alți polițiști” (Realitatea TV, 2.IV) – corect:
spune că în imagini a mai recunoscut…;
● „Această informație, în formă de document, circulă pe televiziuni și în presă și pe agențiile
de știri de șapte ore… ” (Realit atea TV, 7.IV) – corect: …circulă la televiziuni…;
● „X este pe telefon” (Realitatea TV, 16.IV) – corect: este la telefon;
● „dezbaterea moțiunii simple pe domeniul Transporturilor” (B1 TV, 13.IV) – corect:
dezbaterea moțiunii simple privind domeniul Transporturilor;
● „mai degrabă pe rațiuni economice” (RRA, 27.IV) – corect: mai degrabă din rațiuni
economice;
● „Nu au dori t să facă declarații pe cameră” (TVR 1, 2.IV) – corect: Nu au dorit să facă
declarații în fața camerei;
● „Senatorii vor relua discuțiile pe legea pensiilor” (Prima TV, 28.IV) – corect: Senatorii
vor relua discuțiile privind legea pensiilor.

Folosirea unei prepoziții neadecvate în context

Această greșeală de produce, de obicei, prin suprapunerea mentală a mai multor tipare
de construcție. Astfel, prepoziția specifică unui anumit tipar este înlocuită cu alta:
● „vă aduceți aminte de spre fostul șef al…” (Antena 3, 7.IV) – corect: vă aduceți aminte de
fostul șef al…;
● „asupra averilor noastre […] trebuie să dăm socoteală” (B1 TV, 19.IV) – corect: de averile
noastre […] trebuie să dăm socoteală;
● „Nor care se pare că se apro pie și spre țara noastră” (Realitatea TV, 16.IV) – corect: … se
apropie și de țara noastră;
● „Această infecție ar putea proveni din cauza faptului că…” (Realitatea TV, 23.IV) – corect:
Această infecție ar putea cauzată de faptul că…;
● „sunt nemul țumiți din reformele sistemului de sănătate” (N24 PLUS, 7.IV) – corect: sunt
nemulțumiți din cauza reformelor sistemului de sănătate sau sunt nemulțumiți de reformele
sistemului de sănătate;
● „prea devreme în raport de momentul arestării” (TVR 1, 15.IV) – corect: …în raport cu
momentul arestării;
● „începând cu mâine, de la ora 13.00” (TVR Cultural, 9.IV) – corect: începând de mâine,
de la ora 13.00;
● „Toate bisericile de pe toată Patriarhia Română” (TVR 1, 1.IV) – corect: Toate bisericile
din toată Patriarhia Română sau care țin de Patriarhia Română;
● „bani pe care îi va plăti în plus de ceea ce plătim acum” (OTV, 6.IV) – corect: …în plus
față de ceea ce plătim acum;
● „și cât costă să te tratezi în România de așa fel încât să nu ajungi la exorb itantele cheltuieli
pentru înmormântare (OTV, 6.IV) – corect: …în așa fel încât să…;
● „ar fi timpul la o ecologizare generală și în fotbal” (RRA, 6.IV) – corect: ar fi timpul
pentru o ecologizare…

48

– Greșeli de utilizare a conjuncțiilor și a locuțiunilor conjuncționale

Ca să în loc de să

Este frecventă utilizarea conjuncției compuse ca să în locul conjuncției să, pentru a
introduce în enunț propoziții necircumstanțiale. Această greșeală se extinde de la sinonimia
să – ca să, elemente introductive ale propoziției circumstanțiale de scop: Pl ec în străinătate
(ca) să muncesc (vs Vreau să muncesc):
● „Este posibil ca să fie nevoie de două zile separate” (Antena 1, 13.IV) – corect: Este posibil
să fie nevoie de…;
● „în orice moment ne așteptăm ca să avem o veste” (Antena 3, 8.IV) – corect: . ..ne așteptăm
să avem o veste;
● „Există posibilitatea ca să te supere” (Europa FM, 14.IV) – corect: Există posibilitatea să
te supere;
● „și a invitat familia din Australia ca să -l viziteze” (N24 PLUS, 24.IV) – corect: și a invitat
familia din Australia să-l viziteze;
● „Dumnezeu te poate ajuta ca să -ți rezolvi problemele.” (OTV, 4.IV) – corect: Dumnezeu
te poate ajuta să -ți rezolvi problemele;
● „cum a reușit ca să rezolve” (OTV, 5.IV) – corect: cum a reușit să rezolve;
● „tot ea trebe ca să culeagă acele informații” (OTV, 5.IV) – corect: tot ea trebe să culeagă
acele informații;
● „Este greu ca să pătrunzi în această junglă” (RRA, 6.IV) – corect: Este greu să pătrunzi…

Discontinuitatea elementelor corelative

Perechile corelative de conectori, formate din conjuncții sau din adverbe, presupun
utilizarea împreună a elementelor corelative, în combinații fixate. Această regulă este adesea
încălcată, mai ales în registrul oral, în care se acordă mai puțină atenție construcției
enunțului. Greșelile înregistrate cuprind mai ales perechile fie…, fie… și atât…, cât și… și
constau fie în suprimarea unuia dintre elementele perechii, fie în selectarea altui element:
● „fie că se află în stația de autobuz, nici măcar…” (Antena 3, 1.IV) – corect: chiar dacă se
află în stația de autobuz, nici măcar… (din context reiese că ar fi trebuit utilizat un conector
cu sens concesiv);
● „Foarte mulți stăpâni de animale refuză să le sterilizeze… fie din lipsă de bani, de
inform are sau de nepăsare” (Prima TV, 17.IV) – corect: …fie din lipsă de bani sau de
informare, fie din nepăsare;
● „apreciem că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată, cât și cele care…” (Antena 3,
7.IV) – corect: apreciem că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată, inclusiv cele care…;
● „Să știți că au început să vină întrebările de la telespectatoarele noastre, cât și de la
telespectatorii noștri” (OTV, 4.IV) – corect: …să vină întrebările atât de la telespectatoarele
noastre, cât și de la telespectatorii noștri sau …să vină întrebările de la telespectatoarele
noastre, precum și de la telespectatorii noștri;
● „Dacă auziți ce auziți din gura unui medic care spune că și medicii de familie, cât și cei
din spitale, cât și cei… Da, bi ne, cine nu știa…” (OTV, 6.IV) – corect: …care spune că și
medicii de familie, atât cei din spitale, cât și cei…;
● „Trebuie să îi monitorizeze pe politicieni fie că acestora le place sau nu.” (Realitatea TV,
14.IV) – corect: Trebuie să îi monitoriz eze pe politicieni fie că acestora le place, fie că nu;
● „fie că este vorba de parlamentar sau simplu cetățean” (B1 TV, 26.IV) – corect: fie că este
vorba de parlamentar, fie că e vorba de un simplu cetățean.

49

– Anacolutul

Anacolutul est e o greșeală de discontinuitate sintactică întâlnită mai frecvent în limba
vorbită, când locutorul este pus în situația de a vorbi liber. Multe anacoluturi se produc din
cauza neanticipării întegului enunț. Frazele încep cu un anumit tipar de construcție, apoi
acesta este abandonat și fraza continuă cu un alt tipar de construcție. Discontinuitatea
sintactică poate afecta doar o categorie gramaticală (cazul, numărul, persoana) sau întreaga
structură a enunțului. Este o greșeală întâlnită destul de frecventă în perioada de
monitorizare.
● „angajații firmei de transport le -a fost mai ușor să mute…” (Antena 1, 15.IV) – corect:
angajaților firmei de transport le -a fost mai ușor să mute…;
● „Cei care erau fizic acolo îi putem vedea chiar acum.” (Realitatea T V, 1.IV) – corect: Pe
cei care erau fizic acolo îi putem vedea chiar acum;
● „Cele mai multe percheziții au avut loc în Vâlcea, în Teleorman și în Capitală. Sunt zonele
în care, în mod obișnuit, sunt considerate focare pentru infracțiuni informatice” (Rea litatea
TV, 6.IV) – corect: … Sunt zonele care, în mod obișnuit, sunt considerate focare…;
● „Este un fragment pe care vi -l vom dezvălui pe urmă cui aparține.” (Realitatea TV, 6.IV)
– corect: Este un fragment care vă vom dezvălui pe urmă cui aparține;
● „ei au și un amic pe care, cum să spun, n -ai ce să -i faci” (B1 TV, 20.IV) – corect: ei au ș i
un amic căruia, cum să spun, n -ai ce să -i faci;
● „pă Gigică ăsta care e -n cazul Voicu i -au pus niște întrebări” (B1 TV, 21.IV) – corect: lui
Gigică ăsta care e -n cazul Voicu i -au pus niște întrebări;
● „liderul sindical care vă obligă să faceți grevă dați -i un șut în fund” (B1 TV, 21.IV) –
corect: liderului sindical […] dați -i un șut…;
● „Pentru unii dintre ei, de mai bine de 48 de ore, aeroportul acesta le -a fost și casă, și masă.”
(Kanal D, 17.I V) – corect: Pentru unii dintre ei, de mai bine de 48 de ore, aeroportul acesta
a fost și casă, și masă. sau Unora dintre ei, de mai bine de 48 de ore, aeroportul acesta le -a
fost și casă, și masă.;
● „și care anterior noi am mai discutat” (N23 PLUS, 15.I V) – corect: și despre care anterior
noi am mai discutat;
● „despre care, așa cum v -am spus mai devreme, valorează nu mai puțin de 50.000 de euro”
(OTV, 3.IV) – corect: care, așa cum v -am spus mai devreme, valorează nu mai puțin de
50.000 de euro;
● „Am avut si avem presedinte care, desi spune mereu adevarul, fiecare promisiune a lor a
fost o minciuna.” (OTV, 6.IV) – corect: Am avut și avem președinte care, deși spune mereu
adevărul, fiecare promisiune a sa a fost o minciună;
● „un cameraman care după tr aseul off -road i -a fost rău” (OTV, 18.IV) – corect: un
cameraman căruia după traseul off -road i -a fost rău;
● „o femeie îi ia 26 de minute să bage rufele în mașina de spălat” (TVR 1, 20.IV) – corect:
unei femei îi ia 26 de minute…;
● „Am rămas înmărmur iți când am aflat lucruri care, pur și simplu, nu ne veneau a crede.”
(OTV, 5.IV) – corect: Am rămas înmărmuriți când am aflat lucruri pe care, pur și simplu, nu
ne venea a le crede.

Nemarcarea relațiilor sintactice din grupul nominal, în titluri

În titluri și subtitluri, redactate în stilul telegrafic, se întâlnesc frecvent sintagme
nominale în care relațiile sintactice dintre cuvinte nu sunt marcate. Aceste relații se exprimă
în limbajul curent prin articulare, preopoziții, caz, elemente care sunt omise în acest stil
telegrafic. Este vorba, mai precis, de contextele în care se precizează calitatea sau funcția

50

unei persoane ori în care apare titlul unei știri. În general, stilul telegrafic are caracteristici
sintactice specifice, ușor difer ite de cele din limbajul obișnuit. Acest fenomen a fost remarcat
și pentru alte limbi. Totuși, se recomandă pe cât posibil evitarea unei înșiruiri de cuvinte fără
marcarea relațiilor sintactice dintre ele, mai ales când aceste înșiruiri sunt foarte nefireș ti sau
destul de extinse. Dăm mai jos câteva exemple întâlnite în perioada monitorizată și varianta
corectă din limbajul curent. Fenomenul este generalizat la toate posturile de televiziune:
● „Rudă Lucian Bute” (Prima TV, 18.IV) – corect: Rudă cu Lucian Bute;
● „Șef raion carne” (Prima TV, 30.IV) – corect: Șeful raionului de carne;
● „Locuitor Varșovia” (TVR 1, 10.IV) – corect: Locuitor din Varșovia;
● „Părinte pacient” (TVR 2, 21.IV) – corect: Părintele pacientului;
● „Voce bucătar” (TVR 2, 27.IV) – corect: Vocea bucătarului;
● „Membru juriu” (TVR Cultural, 18.IV) – corect: Membru al juriului;
● „Proprietar terasă centru istoric” (Pro TV, 11.IV) – corect: Proprietarul unei terase din
centrul istoric;
● „PR compani e aeriană” (Antena 1, 19.IV) – corect: PR al unei companii aeriene;
● „Coordonator departament de medicină materno -fetală” (Antena 1, 28.IV) – corect:
Coordonatorul departamentului de medicină materno -fetală;
● „Evoluție precipitații” (Antena 3, 7.IV) – corect: Evoluția precipitațiilor;
● „Secretar de stat Ministerul Sănătății” (Realitatea TV, 17.IV) – corect: Secretar de stat în
Ministerul Sănătății;
●„Președinte Federația Sindicală” (B1 TV, 9.IV) – corect: Președintele Federației Sindicale;
● „Direct or vânzări” (Kanal D, 10.IV) – corect: Director de vânzări;
● „Program Teatrul Metropolis” (N24 PLUS, 14.IV) – corect: Programul Teatrului
Metropolis;
● „Președinte patronat medici de familie” (Prima TV, 9.IV) – corect: Președintele
patronatului medicilo r de familie;
● „Instructor școală de actorie” (Prima TV, 17.IV) – corect: Instructor la o școală de actorie;
● „Crescător iepuri” (Pro TV, 2.IV) – corect: Crescător de iepuri;
● „Proprietar pensiune” (Pro TV, 2.IV) – corect: Proprietar al unei pensiuni;
● „Patron magazin biciclete” (Pro TV, 8.IV) – corect: Patronul unui magazin de biciclete;
● „Șef birou presă SRI” (TVR 1, 2.IV) – corect: Șeful biroului de presă al SRI;
● „O perator trafic sol” (TVR 1, 6.IV) – corect: Operator pentru traficul la sol;
● „Reprezentant asociație de protecție a animalelor” (TVR 1, 8.IV) – corect: Reprezentantul
unei asociații de protecție a animalelor. Un alt tip de nemarcare a relațiilor sintact ice se
întâlnește în enunțul de mai jos, în care substantivul Realitatea este folosit invariabil, deși el
are formă de genitiv. Neutilizarea formei de genitiv se explică prin dorința de a păstra intact
numele postului (atașarea desinenței de genitiv ar alt era fonologic numele propriu):
● „La inițiativa Realitatea TV” (Realitatea TV, 22.IV) – corect: La inițiativa Realității TV.

Topica adverbului mai

Semiadverbul mai trebuie să fie plasat între verb și auxiliar sau între verb și pronumele
clitic (reflexiv sau personal, neaccentuat). În limbajul popular, el este avansat frecvent,
ajungând înaintea auxiliarului sau a pronumelui:
● „cine mai o susține o pe doamna Mincă” (B1 TV, 19.IV) – corect: o mai susține;
● „Mai ne -au rămas niște bani” (Kanal D, 2.IV) – corect: Ne -au mai rămas;
● „mie știi ce mai îmi place?” (Kanal D, 16.IV) – corect: îmi mai place;
● „acum nu mai îmi place puiul fript” (Kanal D, 16.IV) – corect: îmi mai place;
● „soacra ta mai te influențează” (Kanal D, 26.IV) – corect: te mai influențează;
● „ce mai mi -am notat aicea” (OTV, 18.IV) – corect: mi -am mai notat;

51

● „Ce soluție mai le propuneți?” (Pro TV, 24.IV) – corect: le mai prop uneți. Mai rar, această
greșeală afectează semiadverbul și:
● „eu știu că și ai scris” (N24 PLUS, 7.IV) – corect: ai și scris.

Greșeli de regim verbal

Aceste greșeli nu sunt frecvente. Ele au caracter accidental:
● „Pacientul nu putea vorbi, alimenta sau respira normal” (Antena 3, 23.IV) – corect: Pacie
ntul nu putea vorbi, să se alimenteze sau să respire normal;
● „Să vedem, ca să ne clarificăm” (Kanal D, 9.IV) – corect: Să vedem, ca să ne lămurim sau
Să vedem, ca să clarificăm…;

Greșeli care privesc modul de marcare a cazului

Formele flexionare de dativ și de genitiv ale substantivului sunt înlocuite în limba
populară de forme cu prepoziția la (pentru dativ) sau cu morfemul lui (pentru genitiv,
feminin):
● „care o să -i facă nasu’ lu’ Andreea” (Kanal D, 15.IV) – corect: nasul Andreei;
● „ce le oferiți de 1 mai la buzoieni” (OTV, 17.IV) – corect: buzoienilor.

D.Abateri la nivel lexical, semantic și stilistic
-Pleonasm ul

Prin pleonasm , majoritatea vorbitorilor înțeleg alăturarea unui cuvânt sau a mai
multor cuvinte care repetă inutil sensul exprimat de altă vocabulă, plasată anterior în șirul
vorbirii . La originea cuvântului stă gr. pleon „mai mult”, de unde a derivat verbul pleonazein
„a fi în plus, a fi superfluu”. Ulterior, s -a născut substantivul ce exprima acțiunea verbului:
pleonasmos . Specializat în domeniul lingvistic, acesta exprimă utilizarea unui număr mai
mare de elemente de expresie decât ar fi strict necesar pentru redarea unui anumit conținut,
alăturarea unor elemente care au înțeles identic ori asemănător sau dintre care unul se
cuprinde în altul. Pleonasmele au mai multe cauze, dintre care cele mai frecvente sunt
neatenția, graba în exprim are, scăderea exigenței în exprimare, dorința de a fi mai expliciți,
intenția de a convinge, preocuparea de a da o intensitate mai mare cuvintelor care au o notă
afectivă și, nu în ultimul rând, ignoranța sau incultura lingvistică. Toate acestea fac din
pleonasm o greșeală de exprimare intolerabilă. Cu toate acestea, așa cum vom vedea, există
și așa -numite pleonasme tolerabile, care au rolul de dezambiguizare a unor construcții sau
rol stilistic.

Clasificarea pleonasmelor se poate face după mai multe criterii, relevante fiind
următoarele:
– după modul exprimării;
– după formă sau structură;
– după conținutul elementelor care -l alcătuiesc;
– după nivelul limbii la care se realizează;
– după scop sau intenție;
– după gradul de suprapunere a sensului și a mărcilor gramaticale ex primate de termenii
componenți;
– după raportul cu norma literară.

52

După modul exprimării , avem următoarele tipuri de pleonasme :
– Pleonasme ale exprimării scrise și, deopotrivă, orale ;
Ex. „Se va impune prognozarea viitorului pentru înlăturarea unor fenomene neplăcute”.
– Pleonasme e xclusiv ale exprimării scris e ;
Ex. Au transmis că vor să procedeze în altfel . Cuvântul altfel (adv. Compus,) cuprinde în
definiția sa semantică prepoziția în: „înalt chip; altcum, altcumva, altminteri”, și, ca atare,
antepunerea acesteia duce la repetarea inutilă a unui element de axpresie, obținându -se în în
altfel . În text ar fi să fie ori numai altfel , ori în alt fel .
După gradul de dependență contextuală , avem:
– Pleonasme independente de context sau propriu -zis lexicale ;
Ex: copărtaș, ultrararisim co – prefix cu sensul „împreună”; părtaș „împreună cu altul, alții
la ceva” ultra – și -isim sunt prefixe neologice, ambele cu valoare de superlativ.
– Pleonasme dependente de context sau sintactice în sens larg ;
Ex. Discursul anost , plicticos , hipnoitizase la propriu auditoriul, care începuse să moțăie .
Aluziile și insinuările nu lipsesc, fiindcă avem de -a face cu indivizi inteligenți ”.
Mâncare a era simplă și nesofisticată .
Interesul față de oameni era direct și nemijlocit ”. Aici, direct = „fără ocol, de -a dreptul”.
Frumusețea îi provoca poetei un sentiment tulbure și ambiguu . Aici, tulbure = „greu de
înțeles, confuz, încurcat”.
Testele necesitau o anumită concentrare și atenție (concentrare = „însușire a atenției care
constă în fixarea prelungită a conștiinței asupra unui obiect, a unei probleme sau a unei
activități și sustragerea de la altele”).
S-a înregistrat o creștere a in fracțiunilor juvenile cu un procent de 15 % ( procent = „a
suta parte dintr -o cantitate dată”).
A avut o adunare festivă consacrată sărbătoririi participa nților la revoluție (festiv =„de
sărbătoare, pentru sărbătoare; sărbătoresc”).
Astăzi aniversează 20 de ani de la căsătorie (a aniversa = „a sărbători împlinirea unui
număr de ani”).
Piatra funerară de pe mormântul poetului era parțial distrusă (piatră funerară =„lespede
sau monument care se așază pe un mormân t”).
În Baia Mare publele de gunoi dau pe afară (pubelă = „recipient portabil pentru gunoiul
menajer”).
După numărul de elemente pleonastice , distingem:
a) Pleonasmul simplu : „De-a lungul timpului au existat multe organizații și anonimi
necunoscuți care au ajutat biserica ”.
b) Pleonasmul dublu : „Trecutul de glorie al țării a fost omagiat de fiecare cetățean cu
conștiință și luciditate ” (a omagia = „a glorifica”; conștient = „lucid”).
c) Triplul pleonasm : „Și iarăși , reluând ca într -un impresionant refren …”(refren =
„cuvânt, vers sau grup de versuri care se repetă”).
d) Cumulul pleonastic : „Au fost examinate noi posibilități și căi de dezvoltare a
colaborării și cooperării economice între întreprinderi românești și firme austriece, de
lărgire și extindere a schimburilor reciproce de mărfuri ”
După distanța în text dintre termenii pleonasmului, avem:
a)Cu termenii alăturați: „ Starea de agitație continua să fie menținută ”.
b) Cu termeni plasați în apropiere: „ Respectivii oameni politici trebuie să ajungă la același
numitor comun ”. –
Cu termenii plasați la distanță: „ A survolat apoi cu o viteză amețitoare peste colinele
pârjolite …” (a survola = „a zbura cu avionul deasupra unui teritoriu determinat”).
După conținutul elementelor care -l alcătuiesc , pleonasmele pot fi:

53

a) Pleonasme alcătuite din elemente do tate cu sens lexical : „A început campania
electorală pentru alegeri anticipate ” (electoral = „referitor la alegeri”).
b) Pleonasme alcătuite din elemente purtătoare de sens lexical și de mărci
gramaticale : „cel mai optim mijloc de obținere a eficienței economice ”… (optim = „cel
mai bun sau foarte bun”).
c) Pleonasme alcătuite numai din elemente purtătoare de mărci gr amaticale : sticksuri
(-s este marca pluralului în limba engleză, din care provine cuvântul, iar -uri este desinență
de plural la substantivele neutre românești).
După nivelul limbii la care se realizează , avem:
a) Pleonasme lexicale (se produc la nivelul cuvântului): coasociat, copărtaș, copartener,
ultrasplendid etc.
b) Pleonasme interlexicale (constau în folosirea în același context a unor cuvinte cu
același înțeles sau între care există un raport de incluziune): situații conjuncturale,
ștrangulare la nivelul gâtului, fățarnic și perfid, harta mapamondului, a avansa înainte
etc.
c) Pleonasme etimologice (implică, pe lângă înțelesul cuvintelor, și etimologia lor ):
procent…la sută, aniversarrea a X ani, a -și aduce aportul, cel mai optim, caligrafie
frumoasă, ortografie corectă, întâmp lare fortuită, semne vitale de viață etc.
d) Pleonasme ale formării cuvintelor: copărtaș, codevălmășie, a coexista împreună, a
conviețui laolaltă, a colabora împreună, întrajutorare reciprocă, preexistent anterior,
autobiografie personală, dureri gastroabdominale, coontraargument împotriva, alcoolemie
în sânge, miniviluță etc. e)
Pleonasme grama ticale (se datorează cumulului inutil de mărci gramaticale): ouălele, dar
însă, iar din nou, deci așadar, așadar și prin urmare, tot mereu, cel mai străvechi, foarte
rarisim, foarte infim, mai suprem, mai superior, mai inferior, tare sublim, extrem de
admi rabil, a se datora datorită, a se suprapune peste, drept pentru care, drept ca urmare,
decât numai, doar numai etc. f)
Pleonasmul grafic: „ de bună voie și nesiliți de nimeni” ( bună voie = „cu voia noastră”).
Corect: bunăvoie „de la sine, singur”; „termenul era binecunoscut pentru toată lumea”
(binecunoscut = „cunoscut de toți”); corect, bine cunoscut „cunoscut bine, în detalu”.
După scop sau intenție, avem :
a) Pleonasmul persuasiv (din dorința vorbitorilor de a se face cât mai bine înțeleși și de a
convinge): „ În această situație nu este permisă uitarea valoril or spirituale naționale, pe
care trebuie să le celebrăm, să le serbăm, să le omagiem ”. b)
Pleonasmul intensificator (urmăresc o intensificare a sensului, având o evidentă notă
afectivă): „ Nu a veți dreptul să vorbiți , ageamilor, nepricepuților și cârpacilor ce sunteți! ”.
c) Pleonasmul explicativ : toată ziua e oțărât și furios ; gesturi execrabile și respingătoare .
După gradul de suprapunere a sensului și a mărcilor gramaticale exprimate de
termenii componenți:
a) Pleonasme totale sau perfecte (rezultă din suprapunerea totală a sensului a două
secvențe): „ Adevărul constituie baza fundamentală a moralei ”. b)
Pleonasme parțiale sau aproximative (sensurile se învecinează, dar nu se suprapun):
„textul acestei lucrări este dificil și complex”; „munca nu se poate face decât cu pasiune și
dăruire ”. c)
Pleonasme discutabile: când doi sau mai mulți termeni cu sensuri apropiate se juxtap un
într-un raport de tip explicativ: „ s-a declanșat o ofensivă generală , antipesedistă, pe toate
fronturile ”. d)
False pleonasm e: spaimă panică (spaimă teribilă provocată de Pan – semizeu în mitologia
greacă); de bunăvoie și nesilit de nimeni „sunt bucuros să fac ceea ce fac și totodată nu mă

54

silește nimeni”. A nu se confunda bunăvoie , ce presupune o determinare afectivă, cu bună
voie, ce presupune o determinare volitivă. (cf. și M-am supus de bună voie ).
După raportul cu norma literară:
a) Pleonasme intolerabile (respinse de limba literară) – cele mai multe dintre ele.
b) Pleonasme tolerabile , în diferite grade, din următoarele puncte de vedere:
– Ca mijloc de accentuare, de reliefare: ajută -te singur, își vorbește sieși,
se cunoaște pe sine, a văzut cu ochii lui .
– Ca mijloc de dezambiguizare: copii se spală pe ei / unii pe alții ; s-au
autoflagelat (față de s-au flagelat , care e ambiguu); banc de nisip, banc de pești,
banc de lucru; sticlă de sticlă (față de sticlă de plastic ); miere de albine .
– Ca mijloc de exprimare clară a unei realități aparte: a revenit din nou („a
venit – a plecat, a revenit, iar a plecat, iar a revenit”).
Pleonasmul (constând în asocierea unor cuvinte apropiate din punct de vedere
semantic) rămâne o greșeală frecvent întâlnită în emisiunile de radio și de televiziune. Dintre
exemplele de pleonasme înregistrate, sem nalăm:
● „În rutina lor obișnuită” (TVR 1, 12.IV) – corect: În rutina lor;
● „când ați ales să optați pentru o funcție publică” (B1TV, 26.IV) – corect: când ați optat
pentru o funcție publică;
● „un atu în plus față de colegii săi” (N24 PLUS, 6.IV) – corect: un atu/ un avantaj față de
colegii săi;
● „Există o reputație publică a acestui tânăr?” (Realitatea TV, 6.IV) – corect: Există o
reputație a acestui tânăr?/ Este foarte cunoscut public acest tânăr?
● „[licitații] pe site -uri de internet” (Realitate a TV, 6.IV) – corect: [licitații] pe siteuri/
[licitații] pe internet;
● „e musai să vă cumpărați neapărat” (Antena 3, 27.IV) – corect: e musai să vă cumpărați;
● „teoria a fost enunțată, să vedem dacă ea ar putea fi aplicabilă” (Antena 3, 15.IV) – corect:
teoria a fost enunțată, să vedem dacă ea ar putea fi aplicată;
● „Visul… să poată fi realizabil” (Kanal D, 2.IV) – corect: Visul… să se realizeze/ să fie
realizabil;
● „Trebuie să aibă acest caracter, să poată să fie în stare să facă asemenea lucruri murdare”
(OTV, 5.IV) – corect: să poată să facă asemenea lucruri murdare/ să fie în stare să facă
asemenea lucruri murdare;
● „cele 33 la sută de procente în plus la salariu” (Antena 3, 7.IV) – corect: cele 33 de
procente în plus la salariu;
● „procentul a crescut la 27 la sută” (B1TV, 8.IV) – corect: s -a ajuns la 27 la sută/ la 27 de
procente;
● „Edilii încearcă să lanseze un proiect cultural de o mare amplo are” (TVR 2, 7. IV) –
recomandat: Edilii încearcă să lanseze un proiect cultural de amploare;
● „Noi ne revedem din nou mâine -dimineață” (Antena 1, 5.IV, 7.IV) – corect: Noi ne
revedem mâine -dimineață;
● „Veți mai consuma în continuare?” (Prima TV, 19.IV ) – corect: Veți consuma în
continuare?/ Veți mai consuma?
● „aceste particule rămân în continuare la altitudinea…” (Antena 3, 17.IV) – corect: aceste
particule rămân la altitudinea…
● „Guru rămâne în continuare pe lista…” (Pro TV, 23.IV) – corect: Guru rămâne pe lista…;
● „și mai este și încă o categorie” (TVR Cultural, 7.IV) – corect: și mai este o categorie;
● „Efectele catastrofei încă se mai resimt” (Prima TV, 26.IV) – corect: Efectele catastrofei
se resimt încă/ Efectele catastrofei se mai resimt;
● „…aniversării a 160 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu” (B1TV, 13.IV) – corect:
comemorării a 160 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu;

55

● „Ei, dar însă noi suntem fo arte, foarte mici” (Kanal D, 9.IV) – corect: Ei, dar noi suntem
foarte, foarte mici;
● „ar trebui să rămână la fel ca și până acum” (Antena 3, 7.IV) − recomandat: la fel/ ca și
până acum;
● „la fel ca și copilul” (RRA, 7.IV) − recomandat: ca și copilul;
● „la fel ca și bunica sa” (Antena 1, 15.IV) − recomandat: la fel ca bunica sa/ ca și bunica
sa. Pleonastice pot fi considerate și enunțurile în care referința este exprimată redundant:
● „…care i s -a creat special pentru el, ea…” (Realitatea TV, 3.I V) – recomandat: care s -a
creat special pentru el, pentru ea…;
● „iar când aceasta deschide casa de marcat, bărbatul o înșfacă pe femeie și o leagă”
(Realitatea TV, 3.IV) – recomandat: iar când aceasta deschide casa de marcat, bărbatul o
înșfacă și o le agă;
● „Primul -ministru a avut parte și de surprize: Tatăl său a făcut o glumă și, în loc să
ciocnească oul tradițional, i l -a spart în capul lui Emil Boc” (Realitatea TV, 4.IV) – corect:
Prim -ministrul a avut parte și de surprize: Tatăl său a făcut o glu mă și, în loc să ciocnească
oul (în mod) tradițional, i l -a spart în cap/ l -a spart în capul lui (Emil Boc). Destul de
frecventă este construcția pleonastică drept pentru care, în cazul căreia, și drept, și pentru
introduc, contextual, un raport concluziv (drept care = „așadar, de aceea”):
● „drept pentru care premierul a reacționat așa cum ai văzut și tu” (Antena 3, 7.IV);
● „se miros unii pe alții, drept pentru care nu mă mișcă cu nimic această poveste” (Realitatea
TV, 2.IV).

– Folosirea greșită sau „inutilă” a unui cuvânt în locul altuia
Necunoașterea formei cuvintelor

S-au înregistrat câteva cuvinte utilizate cu o formă incorectă:
● „Funerariile care se vor desfășura” (Prima TV, 16.IV) – corect: Funeraliile care se vor
desfășura;
● „la o anumită vârstă omul înebunește” (Pro TV, 29.IV) – corect: la o anumită vârstă, omul
înnebunește;
● „să sperăm că nu ne va desconspira” (OTV, 5.I V) – corect: să sperăm că nu ne va
deconspira;
● „trei avioane cargo” (Prima TV, 19.IV) – corect: trei avioane cargou;
● „Jaf la cazino”; „Cinci indivizi au furat 30.000 de euro dintr -un cazino din Franța”; „au
dat o spargere la un cazino din Franța” (Re alitatea TV, 4.IV) – corect: Jaf la cazinou; Cinci
indivizi au furat 30.000 de euro dintr -un cazinou din Franța; au dat o spargere la un cazinou
din Franța;
● „greful folosit pentru afecțiuni hepatice; dacă mănânci gref, scapi de afecțiunile hepatice”
(Europa FM, 20.IV) – corect: grepul folosit pentru afecțiuni hepatice; dacă mănânci grep,
scapi de afecțiunile hepatice;
● „grepă” (Kanal D, 08.IV) – corect: grep/ grepfrut;
● „nici urmă de probleme la motor, la fuselaj” (Europa FM, 20.IV) – corect: nici ur mă de
probleme la motor, la fuzelaj;
● „Multe firme nici nu vor să audă de clienți români, ucrainieni sau polonezi” (Prima TV,
18.IV) – recomandat: Multe firme nici nu vor să audă de clienți români, ucraineni sau
polonezi;

56

● „tenismanul american” (OTV, 5 .IV) – corect: tenismenul american;
● „Un șofer orb din Turcia este noul recordman” (Realitatea TV, 3.IV) – corect: Un șofer
orb din Turcia este noul recordmen. Substantivul propriu care denumește sărbătoarea pascală
are terminația -e, nu -i. Forma Paști este admisă doar în sintagma Sfintele Paști (cf. DOOM2
2005).
● „Prima de Paști” (Antena 1, 1.IV);
● „Nu vor uita prea curând sărbătoarea de Paști” (Pro TV, 6.IV);
● „Violență fără limite înainte de Paști” (Realitatea TV, 3.IV);
● „zilele de Paști” (OT V, 6.IV). Mai des s -a întâlnit forma președenție. Se scrie și se
pronunță corect președinție, nu președenție, deoarece baza lexicală a derivatului este
președinte (nu președente).
● „Anunțul făcut de un consilier al președenției poloneze” (TVR 2, 10.IV) – corect: Anunțul
făcut de un consilier al președinției poloneze;
● „Cele două avioane folosite de președenția poloneză” (TVR 2, 10.IV) – corect: Cele două
avioane folosite de președinția poloneză;
● „Fostul candidat la Președenția României” (Prima TV, 28 .IV) – corect: Fostul candidat la
Președinția României.

– Modificarea structurii unor construcții fixate

Nu este recomandabil ca structura construcțiilor fixate în limbă să fie modificată. Au
fost înregistrate și de data aceasta expresii modificate, uneori din cauza suprapunerii mentale
peste alte construcții asemănătoare semantic sau/ și formal:
● „trecând peste aceste forțe caudine” (N24 PLUS, 13.IV) – corect: trecând prin aceste furci
caudine;
● „după decesul tatălui, Alexandru a plâns, a strâns dinții” (Kanal D, 20.IV) – corect: după
decesul tatălui, Alexandru a plâns, a strâns din dinți;
● „a rupe băși ca plină cu puroi” (OTV, 7.IV) – corect: a sparge buba/ bășica (plină) cu puroi;
● „Soarta i -a jucat ultima carte” (Kanal D, 10.IV) – corect: Soarta i -a rezervat o ultimă
încercare/ i -a jucat ultima festă;
● „poate că aceste victorii vor mai atrage un se mnal de alarmă” (TVR 1, 19.IV) – corect:
poate că aceste victorii vor mai trage un semnal de alarmă/ vor atrage atenția;
● „Nu mare le -a fost mirarea” [despre medicii care au fost uimiți de nivelul mare al
alcoolemiei unui pacient] (Kanal D, 08.IV) – corect: Nu mică le -a fost mirarea;
● „pune degetul pe i” (OTV, 17.IV) – corect: pune degetul pe rană/ pune punctul pe i;
● „în momentul în care medicul îi face această luare la cunoștință” (N24 PLUS, 20.IV) –
corect: în momentul în care medicul îi aduce la cunoștință;
● „Bogdan i -ar fi dăruit Elenei Băsescu un inel de logodnă într -o atmosferă romantică și
cum altundeva dacă nu la Paris” (OTV, 3.IV) – recomandat: Bogdan i -ar fi dăruit Elenei
Băsescu un inel de logodnă într -o atmosferă romantică și unde altundeva dacă nu la Paris;
● „Mulți ascultători privesc cu semnul întrebării această informație” (Europa FM, 20.IV) –
corect: Mulți ascultători pun sub semnul întrebării/ privesc cu neîncredere această
informație;
● „în condițiile în care tu ești un om foarte dedicat muncii pe care o depui” (Europa FM,
26.IV) – recomandat: în condițiile în care tu ești un om foarte dedicat munci i pe care o faci/
efortului pe care îl depui;
● „în laboratoarele de cofetărie se lucrează cu zi, cu noapte” (Antena 1, 2.IV) – recomandat:
în laboratoarele de cofetărie se lucrează zi și noapte;

57

● „nici când treceau pe lumea de dincolo” (TVR Cultural, 2 0.IV) – corect: nici când treceau
pe lumea cealaltă/ nici când treceau dincolo. Deformarea sintagmelor din alte limbi (limba
latină, în exemplele întâlnite) și a formei instrumentelor gramaticale (conectori
interpropoziționali) este și mai deranjantă:
● „…cadavrul intră în rigoris mortis. Este acea stare în care acel cadavru se răcește (OTV,
5.IV) – corect: cadavrul intră în rigor mortis;
● „într -un moment de tentativă de captatio benevolenti [captațio benevolenti]” (OTV, 7.IV)
– corect: captatio benevo lentiae [captațio benevolenție];
● „și cât costă să te tratezi în România de așa fel încât să nu ajungi la exorbitantele cheltuieli
pentru înmormântare” (OTV, 6.IV) – corect: și cât costă să te tratezi în România astfel încât/
așa încât/ în așa fel încât să nu ajungi la exorbitantele cheltuieli pentru înmormântare;
● „Ultimul telefon al acestei ediții, pentru căci ne apropiem de final”; „vor primi zece
milioane de euro, pentru căci atât de frumos este în țara aceasta” (OTV, 6.IV, 7.IV) – corect:
Ultimul t elefon al acestei ediții pentru că ne apropiem de final/ Ultimul telefon al acestei
ediții, căci ne apropiem de final; vor primi zece milioane de euro pentru că atât de frumos
este în țara aceasta/ vor primi zece milioane de euro, căci atât de frumos este în țara aceasta.

– Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori, mai „nobile”)

Și în această perioadă de monitorizare, s -au utilizat destul de multe cuvinte nepotrivite,
simțite ca fiind mai „nobile”; unele dintre acestea sunt „clasice” (a servi, în loc de a mânca;
a debuta și a demara, în loc de a începe; locație), altele sunt inad vertențe contextuale. Iată
câteva contexte:
● „unde turiștii au putut servi masa” (Antena 3, 6.IV) – corect: unde turiștii au putut lua
masa;
● „după recoltare, donatorii vor putea servi un ceai sau un suc” (TVR 2, 20.IV) – corect:
după recoltare, donato rii vor putea bea un ceai sau un suc;
● „Festivalul debutează vineri” (TVR Cultural, 20.IV) – recomandat: Festivalul începe
vineri;
● „cea de -a doua parte a emisiunii debutează chiar acum” (TVR 1, 20.IV) − recomandat: cea
de-a doua parte a emisiunii înce pe chiar acum;
● „ceremoniile vor debuta în cursul după -amiezii” (Realitatea TV, 18.IV) – recomandat:
ceremoniile vor începe în cursul după -amiezii;
● „în Europa Expres, unde debutăm cu un premiu de 400 de euro” (Europa FM, 20.IV) –
corect: în Europa Exp res, unde începem cu un premiu de 400 de euro;
● „întrebarea din debutul acestei ediții speciale” (Antena 3, 17.IV) – recomandat: întrebarea
de la începutul acestei ediții speciale;
● „campionatul național de raliu va debuta săptămâna viitoare la Iași” ( N24 PLUS, 9.IV) –
corect: campionatul național de raliu va începe săptămâna viitoare la Iași;
● „Parlamentul a demarat o procedură” (Realitatea TV, 26.IV) – recomandat: Parlamentul a
început o procedură;
● „Oameni care voiau să ajungă neapărat în aceste locații” (Realitatea TV, 17.IV) – corect:
Oameni care voiau să ajungă neapărat la aceste destinații/ în aceste locuri;
● „Sunt vizate zece locații din cartierul brașovean” (Realitatea TV, 16.IV) – corect: Sunt
vizate zece locuri/ adrese din cartierul braș ovean;
● „Totodată, în urma indicațiilor ei, am reușit să descoperim o locație prin care vedeam cine
este personajul care a sunat -o la miezul nopții” (OTV, 4.IV, 5.IV) – corect: Totodată, în
urma indicațiilor ei, am reușit să descoperim un loc prin care vedeam/ de unde vedeam…

58

● „[marea] este una dintre locațiile unde se perindă lumea” (Realitatea TV, 3.IV) – corect:
este unul dintre locurile unde se perindă lumea;
● „În ce constă această tehnică, exact, care ar fi specificitatea pe care o aduce?” (TVR
Cultural, 16.IV) – recomandat: În ce constă această tehnică, exact, care ar fi specificul ei?
● „i se prescrie altă medicamentație” (OTV, 7.IV) – corect: i se prescri e altă medicație/ alt
tratament;
● „probabil că, în felul acesta, cei care au familii, vor fi mai încurajați să postuleze pentru
posturi în străinătate” (Realitatea TV, 7.IV) – recomandat: probabil că, în felul acesta, cei
care au familii, vor fi mai încu rajați să candideze pentru posturi în străinătate;
● „dacă vreți să abordați un mod de viață natural” (OTV, 3.IV) – corect: dacă vreți să
adoptați/ (să începeți) să aveți un mod de viață natural;
● „Unul singur însă a declarat în continuare că a fost băt ut, însă susține că nu de către gărzile
de corp ale finanțatorului Stelei, ci de alte personaje din acel bar din Pipera” (Realitatea TV,
7.IV) – corect: Unul singur însă a declarat în continuare că a fost bătut, însă susține că nu de
gărzile de corp ale fi nanțatorului Stelei, ci de alte persoane din acel bar din Pipera; Au fost
inventate și cuvinte care „sună” mai bine decât cele existente:
● „inconcludent” (N24 PLUS, 9.IV) – corect: neconcludent;
● „factorii… irascizanți, ca să spunem așa, de la irasci bil” (N24 PLUS, 20.IV) – corect:
factorii care ne irită…/ care ne fac irascibili;
● „rerutați” (TVR 2, 15.IV) – recomandat: redirecționați pe alte rute;
● „pentru a nu se disturba socoteala” (N24 PLUS, 13.IV) – corect: pentru a nu se perturba
socoteala .

-Utiliz area englezismelor și calcurile după engleză

În locul corespondentelor românești, s -au folosit din nou „traduceri” neadecvate ale unor
cuvinte și construcții din limba engleză, precum și forme neadaptate:
● „Stați sănătoși!” ( TVR 1, 06.IV) – corect: Fiți/ Rămâneți sănătoși! (cf. engl. stay healthy);
● „instrumentul pe care vrea să ajungă să -l masterizeze, ca să spun așa” (TVR Cultural,
9.IV) – corect: instrumentul pe care vrea să -l stăpânească (cf. engl. to master);
● „cum au apărut ele [poreclele] și dacă suntem sau nu suntem confortabili cu ele” (Europa
FM, 23.IV) – corect: cum au apărut ele și dacă ne simțim sau nu bine cu ele/ dacă ne plac
(cf. engl. to be comfortable with);
● „Alături de unul dintre cele mai mari (!) big banduri din lume” (Prima TV, 26.IV) – corect:
Alături de una dintre cele mai mari formații/ trupe din lume;

– Greșeli de neadecvare contextuală fără intenție, accidentală; atracții
semantice, diverse confuzii, lipsa de inspirație, elipse nerecoma ndate

Unele cuvinte se folosesc greșit, fiind substituite de altele cu care se aseamănă doar
formal. Următoarele greșeli sunt explicabile, cel mai probabil, prin atracție paronimică:
● „Ar trebui să funcționeze retroactiv această lege. Ori, princi piul… ” (Antena 3, 7.IV) –
corect: Ar trebui să funcționeze retroactiv această lege. Or, principiul…
● „fiul bătrânului decedat este sceptic în ceea ce privește finalitatea acestui caz” (Antena 3,
7.IV) – corect: fiul bătrânului decedat este sceptic î n ceea ce privește finalizarea acestui caz;
● „este la Arhiepiscopia Româno -catolică din București” (Realitatea TV, 3.IV) – corect:
este la Arhiepiscopia Romano -catolică din București. Alte greșeli din această categorie se

59

explică prin confuzia unui cuvân t cu altul, din cauza înrudirii lor formale sau/ și semantice
sau prin elipse care afectează claritatea mesajului. De exemplu:
● „Temperaturile sunt ceva mai calde” (Kanal D, 08.IV) – corect: Temperaturile sunt ceva
mai ridicate;
● „Aproape douăzeci și u na de mii de zboruri nu au mai decolat” (Realitatea TV, 16.IV) –
corect: Aproape douăzeci și una de mii de zboruri au fost anulate/ Aproape douăzeci și una
de mii de avioane nu au mai decolat;
● „sau poate chiar cu o frecvență mai rară” (TVR Cultural, 8.IV) – corect: sau poate chiar
mai rar/ sau poate chiar cu o frecvență mai mică/ mai redusă;
● „revenirea pe teritoriu pozitiv” (N24 PLUS, 9.IV) – corect: revenirea în zona pozitivă;
● „spre ce direcție vă îndreptați” (Europa FM, 20.IV) – recomandat: în ce direcție vă
îndreptați/ spre ce oraș vă îndreptați;
● „Mii de credincioși care, în fiecare an, petrec Învierea în acest lăcaș” (Realitatea TV, 3.IV)
– recomandat: Mii de credincioși care, în f iecare an, vin pentru (slujba de) Înviere în acest
lăcaș;
● „să -l suspende din cariera sa” (TVR 1, 12.IV) – corect: să -l suspende din funcția sa;
● „m -ați interzis cu chestia asta” [cu sensul „am rămas uimit”] (N24 PLUS, 21.IV) – corect:
m-ați uimit;
● „Cele două sarcofage” [referitor la cele două sicrie în care au fost puse trupul neînsuflețit
al președintelui Poloniei și cel al soției sale] (Realitatea TV, 16.IV) – corect: Cele două sicrie.
Substantivul sarcofag înseamnă „sicriu antic făcut din piatră, bronz etc. (artistic
ornamentat)” și „monument funerar în formă de sicriu”. Multe greșeli (atât de neadecvare
semantică la context, cât și de formă a cuvântului) par a fi simple accidente:
● „Extrem de periculoase pentru avioanele motoarelor” (Realitatea TV, 16.IV) – corect:
Extrem de periculoase pentru motoarele avioanelor;
● „să folosească ordinea pentru a impune propria ordine” (Realitatea TV, 3.IV) –
recomandat: să folosească forța pentru a impune propria ordine;
● „afecțiunile actuale […] sunt ca uze ale unei asistențe medicale defectuoase” (B1TV, 26.IV)
– corect: afecțiunile actuale […] sunt cauzate de o asistență medicală defectuoasă;
● „Pacientul nu putea vorbi, alimenta sau respira normal” (Antena 3, 23.IV) – corect:
Pacientul nu putea să vorbească, să se alimenteze sau să respire normal;
● „pe site -urile calculatoarelor și telefoanelor mobile” (RRA, 7.IV) – corect: pe siteuri (pe
calculatoare) și pe telefoanele mobile;
● „Romulus și Remus, întemeiatorii Romei” (Pro TV, 11.IV) – corect: Romulus și Remus,
întemeietorii Romei;
●„creștere sustenibilă” (TVR 2, 24.IV) – recomandat: creștere sustenabilă/ care poate fi
susținută;
● „am r ămas absolut halucinant” (OTV, 27.IV) – în context, corect: am rămas absolut
halucinat;
● „Cum a fost să cântați cu Michael Jackson? Este un punct în cariera dumneavoastră de
care, sunt sigură, mulți jurnaliști se împiedică” (TVR Cultural, 9.IV) – corect: Este un punct
în cariera dumneavoastră asupra căruia se opresc/ insistă mulți jurnaliști;
● „Ceea ce însă a lipsit de 1 Mai 2010 în Vama Veche” (Prima TV, 30.IV) – corect: Ceea
ce va lipsi însă de 1 Mai 2010 în Vama Veche. Transmisiunea se face la data d e 30 aprilie,
care precedă data de 1 Mai. De aceea, folosirea timpului trecut nu este justificată.

60

-Greșeli constând în substituții lexicale care implică raporturi logice
nefirești între cuvinte, propoziții

Astfel de greșeli apar în contextele:
● „negociatorii români aveau ceasuri de 30 –40.000 de euro la mână, de vreme ce liderii FMI
aflați de partea cealaltă a mesei aveau ceasuri normale, de câteva sute de euro” (OTV, 7.IV)
– corect: negociatorii români ave au ceasuri de 30 –40.000 de euro la mână, în vreme ce liderii
FMI aflați de partea cealaltă a mesei aveau ceasuri normale, de câteva sute de euro;
● „Și noi, românii, nu putem să rămânem insensibili” (TVR 1, 20.IV) − în context,
recomandat: Nici noi…
● „datorită unor lucrări ce se efectuează […] traficul este blocat” (RRA, 7.IV) – corect: din
cauza unor lucrări ce se efectuează […] traficul este blocat.

-Repetiții

Repetițiile lexicale sunt supărătoare în exemplele înregistrate:
● „Într -un final, procesul nu a avut finalul așteptat” (Realitatea TV, 7.IV);
● „repetențiile repetate și frecvente” (N24 PLUS, 6.IV);
● „poate afla unde se află Simina” (OTV, 5.IV);
● „începând cu data de 17 aprilie încep lucrări…” (B1TV, 16.IV);
● „Zi caldă cu soare în ziua de (!) Paști” (TVR 1, 4.IV);
● „celebrul kilt scoțian a fost celebrat cu fast la New York” (Prima TV, 7.IV);
● „Ministerul Finantelor Publice va efectua o emisiune de obligatiuni prin care se va obliga
sa restituie cetatenilor României capitalul trecut în capitalul societatilor comerciale si regiilor
autonome” (OTV, 6.IV) – corect: Ministerul Finanțelor Publice va efectua o emisiune de
obligațiuni prin care se va angaja să restituie cetățenilor României capitalul trecut în contu l
societăților comerciale și al regiilor autonome. Repetițiile semantice, asemănătoare
pleonasmului, sunt de asemenea supărătoare:
● „ziarul Cancan titra un titlu cel puțin neobișnuit” (Antena 1, 19.IV) – corect: ziarul Cancan
conținea un titlu cel puțin neobișnuit;
● „plătesc și ei coplata” (OTV, 6.IV) – corect: dau/ efectuează/ fac și ei coplata.

-Contradicții și alte greșeli de logică

O bună comunicare presupune ca enunțul să aibă o structură gramaticală corectă și să fie
logic. Următoarele enunțuri sunt contradictorii:
● „Cu puțin noroc, divin poate, ați sosit în țară” (TVR Cultural, 21.IV);
● „Suntem o țară de virtuali pacienți în mod real” (Antena 3, 6.IV);
● „va fi cu siguranță vorba și despre o posibilă reținere a celor doi” (Antena 3, 8.IV);
● „Mai exact, o bancă este gata să închirieze gratuit una dintre clădirile pe care le are în
proprietate, pentru a susține o afacere cu ș anse reale de dezvoltare”; „O clădire […] este
oferită gratis spre închiriere pentru o perioadă de doi ani. Singura condiție este ca firma care
își va muta sediul aici să creeze cel puțin șase noi locuri de muncă pentru localnici”
(Realitatea TV, 2.IV);
● „E degajat, e liniștit, și totuși pare afectat când e vorba de propria (!) lui persoană. Se
gândește foarte mult la el” (OTV, 5.IV);
● „nu este prima dată când Craiova devine scena unor violențe fără precedent” (Realitatea
TV, 3.IV) – recomandat: nu es te prima dată când Craiova devine scena unor violențe ieșite

61

din comun. Deși sintagma fără precedent s -a desemantizat, indicând gradul superlativ
absolut, este nepotrivită folosirea ei în același context în care se afirmă că au existat
precedente. Alte enu nțuri ilogice înregistrate au fost:
● „Dacă mi -a scăpat mie vreo întrebare (!) al cărui răspuns este important pentru
contribuabil, vă rog să răspundeți fără întrebare. Că s -ar putea să nu știu io ce să -ntreb”
(OTV, 6.IV) – corect: Dacă mi -a scăpat mie vr eo întrebare al cărei răspuns este/ ar fi
important pentru contribuabil, vă rog să spuneți/ să completați fără întrebare;
● „…cadavrul intră în (!) rigoris mortis. Este acea stare în care acel cadavru se răcește și
poate coincide cu un alt plan de -al lui. Deci poate simula altceva și -atuncea poate induce în
eroare organele de cercetare penală”; „dacă acest cadavru s -ar răci, automat intervine
rigiditatea acestuia și n -ar mai putea să simuleze ce -are el de gând” (OTV, 5.IV);
● „personajul care a sunat -o la miezul nopții și spunea că, în schimbul banilor pe care
aceasta îi datora, trebuia neapărat să -și recapete fata. În schimbul informațiilor pe care
trebuia să le ofere despre fata dispărută, trebuia să -i achite datoria” (OTV, 4.IV, 5.IV);
● „Dumnezeule mare! Cât de rea și crudă poate să fie lumea, la momentul în care nu mai ai
nevoie de niște oameni și vrei să te folosești de ei, după care îi arunci” (OTV, 4.IV, 5.IV).

– Abateri stilistice

Mai multe fapte lingvistice observate în perioada de monitorizare ies din sfera normării
rigide, putând fi caracterizate ca niște abateri de ordin stilistic, care pun o anumită etichetă
asupra vorbitorului. (a) Nu atât producerea unei cacofonii este de con damnat, cât încercările,
uneori ridicole, de a o evita cu orice preț:
● „Că calitatea aerului nu este afectată” (Realitatea TV, 17.IV);
● „Tragedia aviatică care…” (Kanal D, 10.IV);
● „Dacă virgulă colegii de clasă” (RRA, 24.IV);
● „modalitatea cea m ai democratică virgulă cu putință” (TVR 1, 18.IV). (b) Deranjante sunt
și clișeele vizavi de și la nivel cu sens relativ, foarte frecvente la toate posturile; acestea sunt
preferate în locul construcțiilor firești față de, în legătură cu, în ceea ce priveș te, referitor la
etc.
● „Ne plângem sau, dimpotrivă, ne extaziem, vizavi de oferta editurilor” (TVR Cultural,
16.IV) – recomandat: Ne plângem sau, dimpotrivă, ne extaziem, în legătură cu oferta
editurilor;
● „Înainte de a vorbi de eventualul interes al c ititorilor români vizavi de acest subiect, vreau
să vorbim puțin de interesul dumneavoastră față de el” (TVR Cultural, 27.IV) – recomandat:
Înainte de a vorbi de eventualul interes al cititorilor români în legătură cu acest subiect…
● „Cum vom reacționa vizavi de acest spațiu…” (TVR Cultural, 28.IV) – recomandat: Cum
vom reacționa la acest spațiu…
● „Spune -ne mai multe despre ce se va întâmpla vizavi de acest lucru” (Antena 1, 13.IV) –
corect: Spune -ne mai multe despre ce se va întâmpla în legătură cu acest lucru;
● „vizavi de acest scandal” (Pro TV, 6.IV) – recomandat: referitor la acest scandal;
● „Ați zis că acesta era un prim motiv vizavi de Văcărești și de Ceaușescu” (Realitatea TV,
3.IV) – recomandat: Ați zis că acesta era un prim motiv în ce -i privește pe Văcărești și pe
Ceaușescu;
● „Vizavi de această relație, dintre Bogdan Ionescu și Elena Băsescu, credeți că se
potrivesc?” (OTV, 3.IV) – recomandat: În legătură cu această relație, dintre Bogdan Ionescu
și Elena Băsescu, credeți că va merge ?/ În legătură cu Bogdan Ionescu și Elena Băsescu,
credeți că se potrivesc?

62

● „sau ce poziție va avea Florin Chilian vizavi de această sentință” (OTV, 3.IV) –
recomandat: sau ce poziție va avea Florin Chilian față de această sentință;
● „la nivel de ment alitate, suntem în comuna primitivă în România” (Antena 3, 22.IV) –
recomandat: în ceea ce privește mentalitatea;
● „O să facem demersul acesta mâine și la nivelul domnului Attila Cseke, să ne punem la
dispoziție ca televiziune ce ne pretindem a poporului , să ne punem la dispoziția autorităților”
(OTV, 6.IV) – recomandat: O să facem demersul acesta mâine și la domnul Attila Cseke…
● „Am înțeles că la nivel de comună sunt foarte mulți oameni care -i acuză” (OTV, 6.IV) –
recomandat: Am înțeles că în comună sunt foarte mulți oameni care -i acuză;
● „actul medical era oprit la nivelul medicilor de familie” (OTV, 7.IV) – recomandat: actul
medical era oprit de medicii de familie;
● „De la nivelul pensiei tale, cum privești faptul că ne aflăm în a cincea zi, ac um, când
vorbim, se -ntâmplă acum, de -aia se numește emisiunea așa, cum evaluezi faptul că ne aflăm
în a cincea zi în care sute de mii de români la nivelul întregii republici nu beneficiază de un
act medical primar…” (OTV, 7.IV) – recomandat: Având în ved ere pensia ta…; din întreaga
republică;
● „De la nivelul unei femei (!) aflată în scaun cu rotile, întrebarea este: Ce vor face cei care
n-au bani să țină pasul cu prețurile din sistemul medical?” (OTV, 6.IV) – corect: Din partea
unei femei aflate în sc aun cu rotile, întrebarea este: Ce vor face cei care n -au bani să țină
pasul cu prețurile din sistemul medical? (c) La un nivel superior ierarhic ca gravitate se
situează formulările vulgare, îngrijorător de frecvente cu precădere la posturile Kanal D și
OTV. Dintre acestea, selectăm doar câteva:
● „Ne -am dat dracu’! Ne -am dat dracu’! Păi fug ăștia cu banii!” (OTV, 6.IV);
● „Ce -i spitalu’ lu’ mă -sa?” (OTV, 6.IV);
● „pentru că nici măcar acei 10.000 de euro nu trebuie să -i plătească un popor rupt în cur ș i
aflat în foamete” (OTV, 7.IV);
● „nu s -au bășicat și n -au sărit niciunii de cur în sus” (OTV, 20.IV);
● „într -o țară în care turismu’ e făcut muci”, „ne uităm cu bale la gură la turismul din
Bulgaria” (OTV, 20.IV);
● „și când termină contractul le dă un șut în cur” (OTV, 20.IV);
● „cu condiția să nu -i dai vreunuia un șut în cur” (OTV, 27.IV);
● „Cine te -a frecat cel mai tare la ridiche?” (Kanal D, 7.IV);
● „Tonciu nu știu ce are, are draci pă ea” (Kanal D, 8.IV);
● „Și nu este nici cocalar Costin Mărculescu. Hai, mă, lasă vrăjeala asta!” (Kanal D, 8.IV);
● „Du -te și dormi la mă -ta!” (Kanal D, 9.IV);
● „și ei, din când în când, au mai luat câte un cântăreț, câte o parașută” (Realitatea TV,
2.IV);
● „Lasă vrăjeala …” (Kanal D, 2.IV);
● „Iar ne ții cu mațu’ gol?” (Kanal D, 6.IV);
● „Vorba aia, intestinu’ gros cu cheltuială se ține” (Kanal D, 6.IV). Nerecomandate într -o
emisiune de televiziune sau de radio sunt și exprimările relaxatvulgare precum:
● „a drena îns eamnă a ciordi, a deturna de la actul medical”; „foarte mulți bani în sistemul
medical sunt bani ciordiți” (OTV, 7.IV);
● „a intrat în dialog cu ei, dar s -a scos foarte bine” (B1TV, 2.IV);
● „pot face mișcare pe gratis” (RRA, 7.IV); ● „Ieri, polițiștii a u rămas mască” (Prima TV,
23.IV);
● „săltați pentru fraude (!) online” (Pro TV, 6.IV);
● „Noi ziceam: Bine, i -ai tras -o, bine, l -ai pus jos!” (Realitatea TV, 3.IV);
● „După ce ți -a tras -o ție la televizor, el credea că e la adăpost” (Realitatea TV, 2.IV);
● „amândouă sunt bune de clanță, amândouă știu să vorbească” (Realitatea TV, 2.IV);

63

● „Tu ai chelit, ai albit, ai alea -alea…” (Kanal D, 2.IV);
● „O să treacă p rin mai multe genuri muzicale, alea -alea, alea -alea” (Kanal D, 8.IV);
● „Tigăi de mare, mare fiță” (Kanal D, 9.IV);
● „Adică, (!) ca să cităm clasici, cum spun fătucile astea cu microfon în mână, trebuie să
băgăm mâna în buzunar să scoatem mai mult pentr u medicamente” (OTV, 6.IV);
● „Să se buricească” (Kanal D, 8.IV). Și invențiile lingvistice următoare sunt nepotrivite
stilistic:
● „Mihaela Toncea, cântăcioasă de muzică populară” (Kanal D, 2.IV);
● „Modeala lui Adrian Pescariu”; „Modeala ta” (Kanal D, 8.IV). (d) S -a constatat și că
modul de adresare către invitați sau telespectatori este uneori cel puțin nepoliticos:
● „mă întreabă un prost pe banda roșie”, „prostule, care ești prost” (OTV, 20.IV). Formele
de vocativ omonime cu cele de nominativ artic ulat hotărât sunt neliterare și caracterizează,
de asemenea, limbajul relaxat:
● „Bine ați venit, doamna Corina!” (Kanal D, 2.IV);
● „Fetele, dați -vă mai încoace […]!” (Kanal D, 8.IV). Nu este recomandat să se noteze numai
inițiala prenumelor persoanel or de sex feminin:
● „A. Antoniu” (Realitatea TV, 23.IV) – recomandat: Amelia Antoniu;
● „V. Dima: Mai bine de jumătate din suprafața planetei poate fi (!) acoperită de o astfel de
erupție” (Realitatea TV, 16.IV) – corect: Viorica Dima: Mai bine de jumăt ate din suprafața
planetei poate fi afectată de o astfel de erupție. (e) Chiar dacă au fost monitorizate doar
intervențiile verbale și mesajele scrise pentru care își asumă responsabilitatea redactorii și
colaboratorii posturilor de radio și de televiziune , nu și secvențele verbale ale invitaților în
studio, atragem totuși atenția asupra limbajului tolerat de realizatori/ moderatori în cadrul
emisiunilor lor. Iată numai câteva exemple de limbaj extrem de vulgar aparținând invitaților:
● „Nevastă -ta avea mă treața pe picioare, că nu purta chiloți” (Kanal D, 7.IV, Mache, invitat);
● „Eu zic că dacă s -a-ntărit e mai bine de băgat în gură” (Kanal D, 8.IV, Serghei Mizil,
invitat);

64

Concluzii

Scopul demersului nostru a fost de a evidenția clar importanța intelegerii modul ui in
care ne exprimăm pentru că numai prin înțelegere a acestor greseli se poate asigura evitarea
greșelilor. Este știut faptul ca greșeala este antonimul substantivului corec titudine,
însemnând, deci, incorectitudine, abatere și reprezintă încălcarea, nerespectarea regulilor
specifice domeniului. Limba este un ansamblu de reguli a căror încălcare produce apariția
greșelilor.

Structural, lucrarea este alcătuită din d oua capitole, și anume:
Primul capitol intitulat „De la DOOM 1 VS DOOM 2: analiză comparativă” am evidențiat
pricipalele modificări introduse în DOOM2 față de prima ediție a dicționarului (DOOM 1),
modificări care afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte, insoțite de exemple
ilustrative. Informațiile sunt prezentate in ordinea în care au fost tratate în introducerea la
DOOM2 și nu în ordinea importanței.
Capitolul al doilea ,,Abateri de la norma lingvistică în mass -media actuală ”a cup rins un
inventar al celor mai frecvente greșeli, inventar care a consti tuit partea practică a demersului
nostru in care am incercat o sistematizare a principalelor greseli / abateri de la norma
academică; greșelile identificate au fost explicate și li s -a oferit varianta corectă împreună
cu explicațiile teoretice necesare. Exemplele noastre au fost dublate în Anexă de rezultatele
monitorizării posturilor de radio și televiziune, monitorizare realizată într -un cadru
instituționalizat de un grup ce lingviști români la propunerea CNA. Criteriul de selecție
folosit a fost audiență, acoperire națională, pondere a emisiunilor informative și de dezbatere,
asumarea unui rol cultural și educativ.

65

Bibliografie

Avram , Mioara, ,,Aspecte ale folosirii lui ca”, în Probleme ale exprimarii corecte , Editura
Academiei Române, București, 1987[1979 ];
Avram, Mioara, Probleme ale exprimării corecte , București, Editura Academiei, 1987;
Avram, Mioara, Cuvintele limbii române între corect și incorect, Editura Cartier,
Chișinău,2001;
Avram , Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Editura Academiei
Române,București;
Coșeriu, Eugenio, Introducere în lingvistică , Cluj [ -Napoca], Editura Echinox, 1995.
Lingvistica integrală. Interviu cu Eugeniu Coșeriu, realizat de Nicolae Saramandu,
București, Editura Fu ndației Culturale Române, 1996;
Dobridor, Constantinescu, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici , București, Editura
Teora, 1998;
Dicționarul ortog rafic, ortoepic și morfologic al limbii române , Editura Univers
Enciclopedic, București, 2005/2010;
Dragomirescu, Adina, Nicolae, Alexandru, 101 greșeli de lexic și de semantică , București ,
Humanitas, 2011 ;
Ești cool și dacă vorbești corect , Editura Univers Enciclopedic Gold , București, 2010;
Graur, Al., Gramatica azi , Editura Academiei, București, 1973;
Hristea, Th., Limba română. Teste rezolvate, texte de analizat și un glosar de neologism,
București, Petrion, 1998;
Ilie Ștefan Rădulescu, Să vorbim și să scriem corect. Erori frecvente în limbajul cotidian ,
București, Editura Niculescu, 2002 ;
Iorgu Iordan, Valeria Guțu Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologică a limbii
române contemporane, București, Editura Științifică, 1967;
Isabela Nedelc u, 101 greșeli gramaticale , Humanitas, București, 2012, 2013;
Valeria Guțu Romalo, Corectitudine și greșeală , București, E ditura Humanitas, 2000;