Strategia na țional ă de dezvoltare [623544]

Strategia na țional ă de dezvoltare
economic ă a României pe termen mediu

Introducere ……………………………………………………………………… 1
I. Starea actual ă a economiei române ști………..……………………… 4
A. Punctul ini țial al tranzi ției……………………………………………… 4
B. Evolu ția economiei în anii ’90…………………………………………. 4
C. Caracterizarea sintetic ă a stării actuale a economiei…………………… 11
D. Problema fundamental ă a strategiei……………………………………. 13
II. Dezvoltarea economiei României pe termen mediu ……………… 14
A. Principalele ipoteze ale scenariului restructurant………………………. 14
B. Estim ările scenariului restructurant pentru perioada 2001-2004……….. 16
III. Politicile macroeconomice …………………………………………… 20
A. Politica financiar ă…………………………………………………….. 20
1. Controlul deficitului bugetar…………………………………….. 20 2. Consolidarea reformei sistemului de impozite…………………… 21 3. Cre șterea eficien ței opera ționale și alocative
a cheltuielilor bugetare…………………………………………….. 22
B. Politica monetar ă și a cursului de schimb…………………………….. 23
1. Politica monetar ă………………………………………………… 23
2. Politica cursului de schimb………………………………………. 24 3. Probleme ale balan ței de pl ăți……………………………………. 24
C. Politica comercial ă……………………………………………………. 25
IV. Politicile de ajustare structural ă și dezvoltare a economiei ……. 27
A. Ajustarea structural ă……………………………………………………. 27
B. Politicile sectoriale……………………………………………………… 28 C. Politici de consolidare și dezvoltare a sectorului
întreprinderilor mici și mijlocii…………………………………………. 30
D. Politici în domeniul științei și tehnologiei ……………………………… 31
V. Resursele umane și politicile sociale …………………………………. 32
VI. Protec ția mediului, amenajarea teritoriului și dezvoltarea
regional ă………………………………………………………………………… 33
A. Protec ția mediului………………………………………………………… 33
B. Amenajarea teritoriului și dezvoltarea regional ă ………………………… 36

1

Strategia na țional ă de dezvoltare
economic ă a României pe termen mediu

Introducere

Strategia na țional ă de dezvoltare economic ă a României reprezint ă rezultatul
unei confrunt ări libere, aprofundate și constructive de opinii între participan ții la
Comisia de fundamentare alc ătuită din reprezentan ți ai Executivului, exper ți desemna ți
de partidele din coali ția guvernamental ă și din opozi ție, de sindicate, patronate,
organiza ții neguvernamentale și asocia ții profesionale, alte categorii de speciali ști și
personalit ăți ale vie ții publice, precum și grupul de evaluare economic ă al Academiei
Române.
Obiectivul fundamental al acestui proiect îl constituie crearea unei economii de
piață func ționale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, institu țiile și
politicile Uniunii Europene. Convergen ța conturat ă în acest sens se întemeiaz ă pe
evaluarea resurselor și posibilit ăților, a contextului intern și interna țional. Ea r ăspunde
dublului imperativ al încheierii tranzi ției la economia de pia ță în România și al
preg ătirii ader ării sale la Uniunea European ă, pentru a folosi șansa istoric ă oferit ă de
decizia Consiliului Uniunii Europene de la Helsinki din decembrie 1999 de a deschide negocierile de aderare cu România. Efortul de aprofundare a direc țiilor de dezvoltare
convenite va continua, astfel ca pân ă la 15 mai a.c. s ă se realizeze o form ă extins ă a
Strategiei na ționale, inclusiv un plan opera țional de m ăsuri cu scaden țe precise, pe ani
și trimestre.
În condi țiile în care, pe termen lung, mediu și scurt, evolu ția real ă a economiei
naționale, este strâns ă în chingile unui "cerc vicios" al perpetu ării și chiar adâncirii
decalajelor de productivitate și standard de via ță față de Uniunea European ă, direc țiile
preconizate au în vedere ca printr-o larg ă deschidere interna țional ă să se promoveze
idealurile și interesele fundamentale ale poporului român, identitatea și tradi țiile sale.
S-a apreciat ca fiind întru totul posibil ca – prin eforturi proprii, sus ținute de o larg ă
cooperare – s ă se asigure atenuarea și eliminarea treptat ă a decalajelor fa ță de țările
avansate, modernizarea României, în pas cu exigen țele tranzi ției spre o economie
cultural – informa țional ă în care capitalul educa țional s ă reprezinte cheia de bolt ă a
dezvolt ării economice și sociale.

2
Strategia are în vedere evaluarea riguroas ă a costurilor sociale ale tranzi ției și ale
promov ării reformei, precum și ale ader ării la Uniunea European ă; filozofia acestei
elabor ări are la baz ă convingerea c ă atât reforma cât și integrarea constituie nu cauza
dificult ăților cu care ne confrunt ăm, ci calea solu ționării lor , că România va fi în
măsură să aduc ă o contribu ție la crearea unei Europe unite, stabile și prospere, care s ă
aibă un rol crescând în via ța interna țional ă, la promovarea valorilor euro-atlantice.
Concluzia principal ă a Strategiei este c ă, asigurându-se suportul financiar și legislativ
necesar, prin eforturi perseverente și o autentic ă solidaritate a for țelor sociale, exist ă
premise ca, la orizontul anului 2007, România s ă poat ă îndeplini condi țiile esen țiale
de aderare la Uniunea European ă.
Opțiunile strategiei vizeaz ă crearea de condi ții pentru:
a) Asigurarea cre șterii economice pe baza sporirii ratei investi țiilor prin
participarea semnificativ ă a capitalului na țional și prin atragerea
resurselor externe, mai ales sub form ă de investi ții directe, în condi ții de
deplin ă transparen ță, astfel ca dup ă anul 2001, ritmurile medii anuale de
creștere a produsului intern brut s ă se situeze între 4-6%;
b) Continuarea m ăsurilor de stabilizare macroeconomic ă prin asigurarea unor
deficite bugetare suportabile, în jurul a 3% din produsul intern brut, reducerea deficitului cvasi-fiscal, gestionarea corespunz ătoare a datoriei
publice și deficitului contului curent, astfel încât s ă se asigure reducerea
treptat ă a infla ției, care la nivelul anului 2004 s ă poat ă f i e x p r i m a t ă
printr-o singur ă cifră;
c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii
Europene, vizând ajustarea structural ă a economiei, dezvoltarea și
modernizarea infrastructurii fizice, științifice și sociale, revitalizarea și
retehnologizarea industriilor cu poten țial competitiv, construirea unei
agriculturi întemeiate pe exploata ții de dimensiuni optime, sprijinirea
activit ăților bazate pe tehnologia informa ției și crearea unui mediu
prielnic pentru extinderea și dezvoltarea turismului, diversificarea
serviciilor financiare, a sectorului ter țiar în general;
d) Crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent și
stabil care s ă asigure dezvoltarea competi ției de pia ță, reducerea costurilor
de tranzac ție și diminuarea poverii fiscale; promovarea unor m ăsuri
specifice de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii; definirea clar ă a
drepturilor de proprietate, asigurarea unor structuri administrative și
judiciare adecvate, capabile s ă asigure aplicarea legii și respectarea
obliga țiilor contractuale;

3
e) Modernizarea și dezvoltarea serviciilor de utilitate public ă astfel ca
acestea s ă răspund ă cât mai bine nevoilor cet ățenilor și economiei
naționale, asigurându-se treptat apropierea de standardele țărilor membre
ale UE;
f) Elaborarea și asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea
riscurilor de accidente ecologice și reducerea continu ă a nivelurilor de
poluare a mediului înconjur ător;
Transpunerea în via ță a acestor op țiuni va permite sporirea veniturilor reale ale
popula ției și înregistrarea de progrese efective în combaterea s ărăciei. Rata șomajului,
estimat ă la 13% în anul 2000, se va reduce la circa 9% în 2004. Evaluat la paritatea
puterii de cump ărare, produsul intern brut pe locuitor urmeaz ă să ajung ă în anul 2004 la
circa 7250 EURO. Strânsa conlucrare cu exper ți ai Comisiei Europene, statelor
membre ale Uniunii Europene, Fondului Monetar Interna țional și Băncii Mondiale s-a
dovedit deosebit de fructuoas ă.
Una dintre concluziile esen țiale ale lucr ărilor Comisiei este legat ă de necesitatea
creării unui organism permanent care, pe de-o parte, s ă asigure actualizarea pe cale
consensual ă a elabor ărilor strategice, iar, pe de alt ă parte, s ă monitorizeze aplicarea
prevederilor acestora.
Dincolo de deosebirile de orient ări politice și doctrinare, toate componentele
Comisiei consider ă elaborarea și aplicarea acestei strategii o posibil ă platform ă
comun ă de ac țiune a tuturor for țelor politice și sociale pentru promovarea interesului
național, prop ășirea țării și asigurarea bun ăstării cet ățenilor s ăi, în contextul unei largi
deschideri interna ționale.

4

I. Starea actual ă a economiei române ști

A. Punctul ini țial al tranzi ției

Startul tranzi ției a fost mult mai dificil în România decât în alte state ex-
socialiste central-europene. Economia era aproape integral etatizat ă; în formarea
produsului intern brut, aportul sectorului privat era în 1989 de numai 12,8%. Sistemul de conducere, hipercentralizat și în conflict cu criteriile de ra ționalitate, devenise
complet inert la semnalele realit ății. Realizarea produc ției în unit ăți supradimensionate
conferea economiei un grad ridicat de rigiditate. Ineficien ța acesteia a fost agravat ă în
anii '80 atât de continuarea investi țiilor în ramuri puternic energointensive, cât și de
stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipat ă
forțată a datoriei externe. Slaba motiva ție a muncii, dublat ă de politica artificial ă a
“ocup ării depline”, altera și mai mult competitivitatea produc ției na ționale. Efectul
cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de via ță al popula ției,
blocarea României într-un perimetru de subdezvoltare, compromiterea șanselor sale de
a se racorda la noile evolu ții ale civiliza ției.
Demontarea brusc ă, dup ă decembrie 1989, a sistemului de comand ă s-a soldat
într-o prim ă etap ă cu adâncirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale,
exacerbate de insuficienta preg ătire a clasei politice, managerilor și în general a
popula ției pentru a ac ționa în condi țiile democra ției și mecanismelor de pia ță.
Circumstan țele neprielnice în care a debutat în România procesul tranzi ției explic ă
într-o m ăsură important ă disfunc ționalit ățile evidente ce l-au înso țit. Nu îns ă integral,
deoarece acestea sunt imputabile și modului cum a fost gestionat ă reforma.

B. Evolu ția economiei în anii '90

Analiza indicatorilor macroeconomici, în perioada 1990 – 1999, eviden țiază
transform ările importante ce s-au produs pe plan economic și social, dar și întârzierile
înregistrate în promovarea mecanismelor de pia ță, în preg ătirea premiselor pentru
asigurarea unei dezvolt ări durabile a societ ății române ști.

5

Tabelul 1

Principalii indicatori în perioada 1990- 1999

1990 1991 1992 1993 1994
Rata cre șterii PIB
(an precedent=100) – % -5,6 -12,9 -8,8 1,5 3,9
Rata anual ă a infla ției
(anul precedent =100) – % 5,1 170,2 210,4 256,1 136,7
Rata cre șterii cursului mediu anual de
schimb ROL/USD
(anul precedent=100) – % 50,3 240,6 303,1 146,8 117,8
Indicele cursului de schimb ROL/USD/
Indicele pre țurilor de consum
(1990=100) -% 126,0 163,7 113,4 104,3
Indicele câ știgului salarial/Indicele
prețurilor de consum
(octombrie 1990 =100) -% 81,7 71,3 59,4 59,4
Populatia civila ocupat ă – total economie
-mii persoane- 10839,5 10785,8 10458,0 10062,0 10011,6
-Agricultur ă 3153,5 3112,3 3448,8 3621,1 3653,0
-Industrie 4004,7 3802,9 3300,9 3030,6 2881,7
-Construc ții 705,9 500,9 579,2 574,0 562,7
-Servicii 2975,4 3269,7 3129,1 2836,3 2914,2
Rata șomajului – % 3,0 8,2 10,4 10,9
Masa monetar ă (medie anual ă) -mld. lei- 478,0 603,5 1209,6 2764,4 6652,2
Masa monetar ă (medie anual ă)
-cre ștere fa ță de anul precedent – % 17,0 26,2 100,4 128,5 140,6
Masa monetar ă (M2) / PIB -% 55,7 27,4 20,1 13,8 13,4
Datoria extern ă total ă brut ă (mil. USD) 2131,0 3240,0 4249,0 5563,0
Datoria extern ă total ă brut ă / locuitor
(USD / locuitor) 91,9 142,2 186,7 244,7
Deficitul bugetului general consolidat
în PIB -% 1,0 3,2 -4,6 -0,4 -2,4
Expoturi FOB (mil. USD) 5775 4266 4363 4892 6151
Importuri FOB (mil. USD) 9202 5372 5784 6020 6562
Sold FOB/FOB (mil. USD) -3427 -1106 -1421 -1128 -411
Investi ții directe nete (ale nereziden ților)
-mil USD 37,0 73,0 87,0 341,0

6

Tabel 1 (continuare)
1995 1996 1997 1998 1999*
Rata cre șterii PIB
(an precedent = 100) % 7,1 3,9 -6,1 -5,4 -3,2
Rata anual ă a infla ției
(anul precedent =100) – % 32,3 38,8 154,8 59,1 45,8
Rata cre șterii cursului mediu anual de
schimb ROL/USD
(anul precedent=100) – % 22,9 51,6 132,5 23,8 72,8
Indicele cursului de schimb ROL/USD/
Indicele pre țurilor de consum
(1990=100) -% 96,9 105,9 96,6 75,2 89,1
Indicele câ știgului salarial/Indicele
prețurilor de consum
(octombrie 1990 =100) -% 66,5 72,7 56,3 58,2 58,4
Populatia civil ă ocupat ă – total economie
-mii persoane- 9493,0 9379,0 9022,7 8812,6 NE
-Agricultur ă 3270,2 3326,4 3389,6 3354,3 NE
-Industrie 2714,2 2740,8 2449,6 2316,9 NE
-Construc ții 479,1 474,4 439,2 391,0 NE
-Servicii 3029,5 2837,4 2744,3 2750,4 NE
Rata șomajului – % 9,5 6,6 8,9 10,3 11,5
Masa monetar ă (medie anual ă)
-mld. Lei- 13107,7 22219,5 45116,4 70212,5 106348,3
Masa monetar ă (medie anual ă)
-cre ștere fa ță de anul precedent -% 97,0 69,5 103,0 55,6 51,5
Masa monetar ă (M2) / PIB -% 18,2 20,4 18,0 19,1 20,4
Datoria extern ă total ă brut ă (mil. USD) 6482,1 8344,9 9502,7 9807,0 8589,0
Datoria extern ă total ă brut ă / locuitor
(USD / locuitor) 285,8 369,1 421,5 435,8 382,5
Deficitul bugetului general consolidat
în PIB -% -2,9 -4,1 -3,9 -4,1 -4,0
Expoturi FOB (mil. USD) 7910 8084 8431 8302 8505
Importuri FOB (mil. USD) 9487 10555 10411 10926 9592
Sold FOB/FOB (mil. USD) -1577 -2471 -1980 -2624 -1087
Investi ții directe nete (ale nereziden ților)
-mil USD 417,0 263,0 1224,0 2040,0 961,0
*Date provizorii

7
1. Transformarea esen țială a economiei române ști în deceniul trecut, care ofer ă
șanse reale unei dezvolt ări durabile în viitor, const ă în deschiderea fostului sistem
socio-economic autarhic c ătre restul lumii, în declan șarea procesului de conexare a
țării noastre la noile evolu ții ce se deruleaz ă pe plan european și mondial. Ponderea
relațiilor comerciale ale României cu Uniunea European ă a devenit majoritar ă, atât din
punct de vedere al fluxurilor comerciale de m ărfuri și servicii, cât și din cel al
influxurilor de investi ții str ăine. De exemplu, ponderea exporturilor c ătre statele
membre ale Uniunii Europene în totalul exporturilor române ști a crescut de la 24,8% în
anul 1989, la 65,5% în anul 1999, iar ponderea importurilor din Uniunea European ă
reprezint ă, în anul 1999, 60,4% din totalul importurilor României, fa ță de 13,1% în
anul 1989. Componentele comer țului nostru exterior au înregistrat unele muta ții
notabile, ponderea lor în cadrul produsului intern brut crescând de la 20,9% în anul 1989, la 30,1% în anul 1999, în cazul exporturilor, respectiv de la 18,2% la 34,3%, în cazul importurilor. Statele Uniunii Europene au participat într-o propor ție de 56,6% la
acumularea stocului de investi ții str ăine directe în România.

2. Persisten ța unei rate înalte a infla ției a fost una din cauzele principale ale
scăderii ratei investi ționale, datorit ă creșterii riscului în cadrul mediului de afaceri
românesc (afectat de numeroase dificult ăți legate de instabilitatea și incoeren ța
legislativ ă și institu țional ă, de proliferarea birocra ției, de amplificarea economiei
necontabilizate). Acela și efect negativ l-a avut și diminuarea poten țialului intern de
economisire, generat ă de sc ăderea accentuat ă a veniturilor reale ale popula ției și
nivelul ridicat al dobânzilor active. Capacitatea redus ă de retehnologizare indus ă de
comprimarea ratei investi ționale a între ținut ritmul lent al restructur ării. Ea se
datoreaz ă și volumului relativ restrâns al fluxurilor de investi ții str ăine directe,
România plasându-se în grupul statelor în tranzi ție cu cele mai slabe performan țe în
acest domeniu (calculat pe locuitor, stocul investi țiilor str ăine directe se situeaz ă în
jurul a 240 EURO la sfâr șitul anului 1999, comparativ cu 1900 în Ungaria și 1518 în
Republica Ceh ă).

3. O alt ă caracteristic ă a economiei României în perioada de tranzi ție a fost
apari ția dublului deficit (cel bugetar și cel de cont curent), în urma politicilor de
liberalizare pe fondul unui sistem economic slab structurat. Deficitul de cont curent a avut ca surs ă principal ă dezechilibrul balan ței comerciale. Politica de interven ție
periodic ă în evolu ția flotant ă a cursului de schimb a avut ca motiva ție corec ții ale
nivelului de competitivitate, destinate reducerii pe termen scurt a deficitului balan ței
comerciale.

4. Ca urmare a acumul ărilor în procesul de restructurare a sectorului industrial se
observ ă o tendin ță de cre ștere a competitivit ății exporturilor române ști, atât datorat ă
modific ărilor structurale, cât și deprecierii monedei na ționale în termeni reali. Pentru

8
exemplificare, de și produc ția industriei prelucr ătoare, în anul 1999, a sc ăzut cu 8% fa ță
de 1998, ponderea exporturilor produselor acestei industrii, în total livr ări, s-a majorat
de la 30,7% la 35,1%, iar rata anual ă de cre ștere a exporturilor a fost de 5,9%.
Scăderea elasticit ății de venit a importurilor a ac ționat în direc ția reducerii deficitului
de cont curent. Sus ținerea acestei tendin țe de cre ștere a competitivit ății, precum și
accentuarea ei prin preconizatele efecte pozitive asupra economiei interne ale unor influxuri mai mari de investi ții str ăine directe, sunt situate pe linia alinierii României la
criteriile Uniunii Europene definite la Copenhaga.

5. Deficitul bugetar a fost cauzat de cre șterea nivelului cheltuielilor bugetare în
condi țiile declinului economic, de deteriorarea capacit ății de colectare a veniturilor,
precum și de insuficienta transparen ță a exerci țiului bugetar, care au permis canalizarea
ineficient ă a resurselor financiare. Propunându- și ca principal ă ancor ă controlul
deficitului bugetar, autorit ățile au promovat politici fiscale severe. S-a demarat
totodat ă procesul de aliniere a acestora la rigorile stabilite de Uniunea European ă și
organismele interna ționale, creându-se premisele diminu ării ponderii deficitului
bugetului general consolidat în produsul intern brut.

6. Pia ța muncii a fost afectat ă de dezechilibre, la nivelul raportului dintre
popula ția activ ă și popula ția inactiv ă, cât și în rata de ocupare. Diminuarea popula ției
ocupate în economie s-a produs îndeosebi în sectorul industrial; popula ția ocupat ă în
agricultura are înc ă o pondere ridicat ă în totalul popula ției ocupate (38%). Gradul de
extindere a s ărăciei (pragul acesteia fiind echivalat cu 60% din cheltuielile medii
lunare de consum pentru un adult) a atins 33,8% din totalul popula ției (28,2% în mediu
urban, respectiv 40,5% în mediu rural). De și persist ă dezechilibre între ofert ă și cerere
pe anumite segmente ale pie ței muncii, precum și un nivel înc ă redus al mobilit ății
profesionale, resursele umane au o capacitate ridicat ă de adaptare la standardele pie ței
europene a muncii.

7. Datoria extern ă a României acumulat ă în perioada de tranzi ție se situeaz ă la
un nivel înc ă modest în compara ție cu alte state candidate, ceea ce înlesne ște
promovarea unor politici mai active de atragere a capitalului str ăin către economia
reală, bazate pe cre șterea gradului de îndatorare.

8. Evolu ția economiei române ști în perioada examinat ă este exprimat ă sintetic în
dinamica și structura produsului intern brut.

9

Tabelul 2
Dinamica produsului intern brut (PIB)
(Anul 1989=100) %
1990 1991 1992 1993 1994
Rata cre șterii PIB
( an precedent =100) -5,6 -12,9 -8,8 1,5 3,9
Dinamica PIB 94,4 82,2 75,0 76,1 79,1
Consumul gospod ăriilor 108,1 90,6 83,7 84,5 86,7
Consumul administra ției publice 114,1 126,1 128,9 132,3 146,8
Formarea brut ă de capital fix 64,4 44,1 48,9 53,0 64,0
Exportul de m ărfuri și de servicii 60,6 49,7 51,2 56,9 67,7
Importul de m ărfuri și de servicii 118,5 83,4 89,7 93,6 96,2
Valoare ad ăugat ă în agricultur ă 137,3 120,3 104,8 119,1 122,5
Valoare ad ăugat ă în industrie 83,3 72,6 62,6 63,3 65,4
Valoare ad ăugat ă în construc ții 101,1 81,5 76,9 95,9 122,1
Valoare ad ăugat ă în servicii 102,1 94,3 95,8 93,6 95,7
PIB/locuitor la PPC (USD) 5706,0 5087,0 5068,0 5259,0 5628,0

%
1995 1996 1997 1998 1999
Rata cre șterii PIB
( an precedent =100) 7,1 3,9 -6,1 -5,4 -3,2
Dinamica PIB 84,8 88,1 82,8 78,3 75,8
Consumul gospod ăriilor 98,0 105,8 101,9 97,3 92,5
Consumul adminis țratiei publice 148,3 150,5 137,8 137,2 122,3
Formarea brut ă de capital fix 68,4 72,3 73,5 69,8 62,2
Exportul de m ărfuri și de servicii 79,2 80,9 90,1 95,3 103,8
Importul de m ărfuri și de servicii 111,9 121,7 130,8 149,5 142,0
Valoare ad ăugat ă în agricultur ă 128,2 122,9 121,2 108,9 114,1
Valoare ad ăugat ă în industrie 69,1 73,8 67,9 65,7 63,7
Valoare ad ăugat ă în construc ții 130,4 131,4 106,1 104,4 94,4
Valoare ad ăugat ă în servicii 103,5 109,2 98,1 92,0 87,3
PIB/locuitor la PPC (USD) 6095,0 6595,0 6422,0 6153,0 6000

10
Tabelul 3

Structura Produsului Intern Brut (PIB)
%
1990 1991 1992 1993 1994
PIB 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Consumul gospod ăriilor 65,0 60,1 62,2 63,2 63,2
Consumul adm. publice 13,3 15,1 14,3 12,3 13,7
Formarea brut ă de capital fix 19,8 14,4 19,2 17,9 20,3
Exp. de m ărfuri și de servicii 16,7 17,6 27,8 23,0 24,9
Imp. de m ărfuri și de servicii 26,2 21,5 36,2 28,0 26,9
Total VA în PIB 94,2 95,8 102,8 96,9 96,3
Valoare ad ăugat ă în agricultur ă în total VA 23,2 19,6 18,6 21,7 20,7
Valoare ad ăugat ă în industrie în total VA 43,0 39,6 37,3 34,9 37,6
Valoare ad ăugat ă în construc ții în total VA 5,7 4,5 4,7 5,4 6,7
Valoare ad ăugat ă în servicii în total VA 28,1 36,3 39,4 38,0 35,0
Ponderea sectorului privat în PIB și în valoarea ad ăugat ă a ramurilor
TOTAL sector privat 16,4 23,6 26,4 34,8 38,9
Agricultur ă 61,3 73,9 81,7 83,5 89,3
Industrie 5,7 9,2 11,8 17,4 23,3
Construc ții 1,9 16,1 21,0 26,8 51,6
Servicii 2,0 16,8 18,8 29,3 39,1

1995 1996 1997 1998 1999
PIB 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Consumul gospod ăriilor 67,3 69,1 73,6 72,2 69,6
Consumul adm. Publice 13,7 13,1 12,3 14,0 12,3
Formarea brut ă de capital fix 21,4 23,0 21,2 19,4 18,5
Exp. de m ărfuri și de servicii 27,6 28,1 29,2 23,7 30,1
Imp. de m ărfuri și de servicii 33,2 36,6 36,2 31,8 34,3
Total VA în PIB total 95,3 95,5 92,5 90,4 90,0
Valoare ad ăugat ă în agricultur ă în total VA 20,8 20,1 19,5 16,2 15,4
Valoare ad ăugat ă în industrie în total VA 34,5 34,8 33,4 30,4 31,0
Valoare ad ăugat ă în construc ții în total VA 6,9 6,8 5,6 5,9 5,3
Valoare ad ăugat ă în servicii în total VA 37,8 38,3 41,5 47,5 48,2
Ponderea sectorului privat în PIB și în valoarea ad ăugat ă a ramurilor
TOTAL sector privat 45,3 54,9 60,6 61,0 61,5
Agricultur ă 89,0 90,1 96,8 95,9 97,2
Industrie 29,9 38,5 42,1 45,6 48,7
Construc ții 57,8 69,3 76,6 77,9 78,0
Servicii 58,1 66,7 71,5 72,7 73,0

11
Un rezultat esen țial al perioadei de tranzi ție îl reprezint ă dezvoltarea sectorului
privat, aportul acestuia la formarea produsului intern brut ajungând la 61,5% în anul 1999, fa ță de 16,4% în 1990. Structura produsului intern brut este diferit ă de aceea care
caracterizeaz ă economia Uniunii Europene, dar se observ ă o anumit ă tendin ță de
convergen ță: ponderea sectorului agricol în formarea valorii ad ăugate brute a sc ăzut de
la 20% la începutul anilor ’90 la 15,4% în anul 1999; ponderea sectorului industriei a coborât sub pragul de 31%, în timp ce sectorul serviciilor și construc țiilor contribuia în
anul 1999 cu 53,6% din valoarea ad ăugat ă brut ă (comparativ cu circa 70% în Uniunea
European ă), cu 20 de puncte mai mult decât la începutul deceniului. Semnifica ția
acestui proces nu trebuie îns ă exagerat ă, el realizându-se în condi țiile întârzierii
procesului de restructurare și ale unui accentuat declin economic în România, în timp
ce Uniunea European ă a înregistrat o cre ștere economic ă important ă.

C. Caracterizarea sintetic ă a st ării actuale a economiei
Pe fondul instaur ării normelor și institu țiilor statului de drept, al activ ării și
organiz ării societ ății civile, al cre ării cadrului normativ al noilor mecanisme
(liberalizarea pre țurilor, pia ța bancar ă și bursier ă, pia ța financiar ă, monetar ă, a
asigur ărilor etc.), România a înregistrat pa și importan ți în direc ția form ării sistemului
func țional al economiei de pia ță. Apari ția unui semnificativ sector de operatori
realmente competitivi atât pe plan intern, cât și în mediul de afaceri extern este dovada
incontestabil ă a acestui progres. Analizele econometrice de factur ă complex ă a u
identificat și la nivel macroeconomic comportamente proprii sistemului de pia ță.
1. Cu toate acestea, o evaluare obiectiv ă, despov ărată de prejudec ăți sau
motiva ții partizane, arat ă că economia româneasc ă încă se prezint ă ca un sistem slab
structurat din punct de vedere institu țional.
a) Pentru o mare parte a avu ției na ționale, drepturile de proprietate sunt incerte.
În aceast ă categorie pot fi incluse:
• activele imobiliare (din patrimoniul înc ă public) destinate privatiz ării
(prin vânzare sau retrocedare);
• companiile de stat pentru care distribu ția subiectual ă a prerogativelor
propriet ății nu-i specificat ă sau este confuz ă;
• bunurile aflate în litigii comerciale și al c ăror volum a crescut foarte mult.
b) Mecanismele economiei de pia ță sunt incomplet institu ționalizate, iar
opera ționalitatea lor este redus ă din cauza insuficientei coeren țe a cadrului
normativ, a persisten ței practicilor etatiste și capacit ății reduse a noului sistem
(în curs de formare) de a asigura aplicarea legii. Pe de alt ă parte, într-o propor ție
considerabil ă, activitatea economic ă se deruleaz ă – ca reguli, entit ăți și motiva ții
– pe palierul informal al societ ății.

12
c) Interven ția discre ționar ă a autorit ăților publice este înc ă larg ă, de multe ori
incongruent ă și supus ă intereselor politice conjuncturale.

2. Slaba structurare institu țional ă a economiei române ști actuale este o stare de
fapt. Reg ăsim în ea determina ții multiple asupra c ărora nu insist ăm aici, dar care au
urmări asupra func ționării economiei, cele mai semnificative fiind de ordin
comportamental.
a) Func ția obiectiv a unit ăților cu capital majoritar de stat sau recent privatizate
este în mod preponderent conservarea locurilor de munc ă și limitarea, pe cât
posibil, a eroziunii infla ționiste a salariilor. Absen ța resurselor financiare,
precaritatea pozi ției de ținute pe pia ță și adversitatea prelungit ă a mediului
economic în care ac ționeaz ă au indus majorit ății operatorilor de mici dimensiuni
“niveluri de aspira ție” situate în zona veniturilor de subzisten ță. Chiar în cazul
firmelor private orientate preponderent spre maximizarea profitului se constat ă
înclina ția puternic ă de a- și atinge ținta nu prin cre șterea (cantitativ ă și calitativ ă)
a outputului real și utilizarea cu randamente superioare a factorilor de produc ție,
ci îndeosebi prin for țarea pre țurilor sau opera ții redistributive pe seama
sectorului public. Exist ă, fără îndoial ă, și agen ți economici realmente
performan ți, îns ă nu ace știa “dau tonul”.
b) Faptul c ă economia slab structurat ă se caracterizeaz ă printr-o stabilitate
expectat ă redus ă face ca nivelul costurilor de tranzac ție să fie excesiv de mare.
Reversul acestui fenomen îl reprezint ă deprecierea drastic ă a capitalului fix și
uman, men ținerea la cote ridicate a dobânzilor. Prevalen ța, din acela și motiv, a
orizontului scurt de timp în deciziile de alocare limiteaz ă și mai mult investi țiile,
blocând dinamica pe termen mediu și lung.
c) Economia este submonetizat ă. Raportul dintre masa monetar ă (la nivelul M2) și
produsul intern brut (de 20-22%) este cu mult sub cel necesar unei func ționări
normale a economiei.
S-a format, în acela și timp, o pronun țată asimetrie monetar ă. O parte însemnat ă a
disponibilit ăților (în lei și valut ă convertibil ă) nu- și găsește plasamente în
economia real ă, în vreme ce aceasta din urm ă rămâne acut decapitalizat ă.
Combina ția paradoxal ă a hiper și hipolichidit ății, pe fondul submonetiz ării
globale men ționate, explic ă într-o m ăsură însemnat ă flagranta dihotomie real-
nominal din economia româneasc ă.
d) Din punctul de vedere comportamental, economia slab structurat ă se
caracterizeaz ă printr-o atrofiere accentuat ă a demarca ției dintre partea sa oficial
înregistrat ă (economia contabilizat ă) și acompaniamentul s ău neinclus în
conturile na ționale. Relativizarea acestei demarca ții îngreuneaz ă enorm
managementul macroeconomic. Frecventele erori de predic ție ale organismelor
cu atribu ții în acest domeniu – privind atât evolu ția principalilor indicatori, cât și
efectele unor acte normative sau m ăsuri de politic ă economic ă – sunt elocvente.

13

D. Problema fundamental ă a strategiei

Problema esen țială a strategiei const ă în definirea c ăilor de surmontare a acestei
stări, adic ă transformarea economiei române ști într-un sistem de pia ță structurat și
func țional.
1. Pivotul acestei structur ări îl constituie clarificarea drepturilor de proprietate,
care ar impune:
a) Solu ționarea contenciosului retroced ărilor;
b) Finalizarea procesului de privatizare; c) Delimitarea perimetrului – optimal în condi țiile de ast ăzi ale României – al
patrimoniului public și privat al statului, definirea pe termen lung a regimului
său de func ționare;
d) Urgentarea rezolv ării litigiilor de proprietate astfel încât volumul acestora s ă
fie adus în cel mai scurt timp la limite normale;
e) Adoptarea de reglement ări menite s ă întăreasc ă încrederea popula ției și
agen ților economici (autohtoni și străini) în soliditatea regimului propriet ății
în România.

2. Apare din ce în ce mai necesar ă adoptarea unui pachet de reglement ări
corective care s ă asigure coeren ța legisla ției economice prin:
a) Eliminarea contradic țiilor și redundan țelor care faciliteaz ă labilitatea
interpretativ ă a dispozi țiilor și chiar inaplicabilitatea unor prevederi
importante;
b) Completarea unor “goluri” de normativitate, inclusiv în ceea ce prive ște
alinierea la etaloanele Uniunii Europene.
Important este, în acest caz, ca printr-o analiz ă prealabil ă cuprinz ătoare s ă se
identifice toate problemele majore în vederea rezolv ării lor integrate. Cu acela și prilej,
se vor simplifica și structurile administra ției publice concomitent cu atacarea decisiv ă,
cel pu țin pe plan normativ, a principalelor surse de circuite birocratice.
Ar merita s ă fie g ăsită o modalitate juridic ă adecvat ă, prin care în viitor – cel
puțin o perioad ă determinat ă – modificarea nucleului legisla ției economice s ă fie
posibil ă numai cu aprobarea Parlamentului și în cazuri realmente excep ționale, deci cu
un num ăr de voturi mai mare decât cel uzual. Un astfel de embargou ar trebui s ă
includ ă principalele reglement ări privind proprietatea, fiscalitatea, func ționarea
firmelor, regimul valutar, sistemul vamal, raporturile de munc ă, schema de baz ă a
protec ției sociale.
3. Finalizarea structur ării institu ționale ar r ămâne un simplu ambalaj lipsit de
conținut, dac ă n-ar fi dublat ă de asanarea financiar ă a economiei.

14
4. O alt ă problem ă esen țială este inversarea trendului economiei necontabilizate.
Este de a șteptat ca ordonarea stabil ă a sistemului fiscal, atenuarea constrângerilor
birocratice (care perturb ă acum în mod grav cursivitatea activit ății firmelor) s ă stopeze
migra ția agen ților economici spre sectorul necontabilizat, ba chiar s ă stimuleze “ie șirea
la suprafa ță” a unei p ărți a acestuia. Înt ărirea institu țiilor publice și combaterea
sistematic ă și tenace a corup ției, f ără discrimin ări politice, va amplifica fire ște o astfel
de evolu ție.

II. Dezvoltarea economiei României pe termen mediu

În cursul elabor ării strategiei pe termen mediu, au fost examinate – inclusiv cu
modele econometrice – mai multe scenarii de dezvoltare, diferen țiate în func ție atât de
ritmul și profunzimea la care s-ar derula transform ările structurale implicate de
tranzi ție, cât și de politicile macroeconomice posibil de aplicat. În cazul conserv ării
evolu țiilor de pân ă acum (scenariul iner țial), toate estim ările eviden țiază ca inerent ă o
stagfla ție cvasicronic ă. Pornindu-se de la op țiunea – larg manifestat ă la nivel politic și
pe plan social – pentru integrarea în Uniunea European ă, s-a acordat prioritate
schemelor de dezvoltare care ar permite dep ășirea cât mai rapid ă a actualei crize și
relansarea pe temelii trainice a economiei na ționale (scenariul restructurant); ipotezele
acestui scenariu și predic țiile pe care el le-a generat sunt prezentate în continuare.

A. Principalele ipoteze ale scenariului restructurant

1. Premisa sa fundamental ă o constituie finalizarea și consolidarea construc ției
institu ționale a economiei de pia ță prin: clarificarea durabil ă a drepturilor de
proprietate, continuarea privatiz ării; asigurarea coeren ței func ționale și a
stabilit ății cadrului legislativ; încheierea reformei sistemului bancar;
reglementarea precis ă a regimului monopolurilor naturale și combaterea
eficace a monopolurilor economice; dezvoltarea concuren ței prin
simplificarea procedurilor de intrare pe pia ță și reducerea drastic ă a duratei
de opera ționalizare a falimentului; îmbun ătățirea radical ă a mediului de
afaceri.
Ca efect poten țial al acestor procese, scenariul restructurant ia în
considerare:

15
a) Ameliorarea, îndeosebi în a doua parte a intervalului, a randamentului
factorilor de produc ție; func țiile econometrice de determinare a outputului
real au fost în mod corespunz ător adaptate;
b) Cre șterea ratei de economisire și a acumul ării interne; alocarea, începând
cu anul 2001, a veniturilor din privatizare pentru dezvoltare, îndeosebi pentru cofinan țarea proiectelor angajate cu Uniunea European ă, Banca
Mondial ă și alte organisme interna ționale;
c) Majorarea substan țială a intr ărilor de capital extern (investi ții directe și de
portofoliu), perfect posibil ă într-un climat de afaceri stabil și
nedistorsionat;
d) Fondurile nerambursabile transferate de Uniunea European ă se estimeaz ă
la 2% din PIB anual, începând cu anul 2001.
Estim ările pornesc de asemenea de la premisa reducerii progresive a ponderii
economiei necontabilizate în outputul total.
2. Mixul de politici macroeconomice care formeaz ă substan ța scenariului
restructurant pune accentul pe eliminarea restric țiilor pe partea ofertei și stimularea
acesteia, în defavoarea m ăsurilor de expansiune a cererii nominale care – în condi țiile
unei economii slab structurate institu țional – nu fac decât s ă alimenteze cercul vicios
infla ție-decapitalizare, dublat de stagnarea și chiar declinul produc ției. Dimensionarea
sa cifric ă încorporeaz ă:
a) Efectele reformei fiscale de la începutul anului 2000, îndeosebi cele
referitoare la raportul dintre impozitele directe și indirecte, în condi țiile
atenu ării fiscalita ții legate de angajarea for ței de munc ă și pe profit;
evaluarea veniturilor din taxe vamale în concordan ță cu acordurile
încheiate de România pe plan interna țional;
b) Distribu ția mai ra țional ă a cheltuielilor bugetare, acordându-se prioritate
învățământului și cercet ării, asigur ării san ătății popula ției, sectorului de
apărare;
c) Men ținerea deficitului bugetar în întreaga perioad ă în limite suportabile în
jurul a 3% din produsul intern brut;
d) Remonetizarea gradual ă a economiei, în condi țiile cre șterii strict
neinfla ționiste a bazei monetare, dezvolt ării altor agregate monetare prin
extinderea și diversificarea instrumentelor bancare, reducerii la limite
raționale a ratei rezervelor obligatorii, precum și a dobânzii reale;
e) Continuarea flot ării controlate a cursului de schimb, urm ărindu-se
asigurarea în linii mari a stabilit ății sale în termeni reali, evitarea
fluctua țiilor stresante pe pia ța valutar ă;
f) Cre șterea rezervelor valutare ale B ăncii Na ționale a României pân ă la
echivalentul valorii importurilor pe 4-5 luni.
3. Scenariul restructurant presupune reducerea presiunii pentru cre șterea
necorelat ă cu rezultatele economice a veniturilor nominale, în baza unui agrement
social adecvat cu sindicatele și asocia țiile patronale.

16
4. În ceea ce prive ște pia ța muncii, s-a luat în considerare o anumit ă creștere a
ratei de participare, ca reac ție fireasc ă a popula ției apte de munc ă la consecin țele
pauperiz ării; s-a exclus ipoteza pension ărilor anticipate. Nu se întrev ăd perturba ții
notabile în trendurile conturate deja în domeniul demografic (num ărul și structura pe
vârste a popula ției, resursele de munc ă, migra ția teritorial ă, emigra ția extern ă).
Efortul investi țional preconizat pentru aceast ă perioad ă – din resurse interne,
finan țări nerambursabile și atragerea mult mai intens ă a capitalului extern privat – se va
solda cu crearea unui important num ăr de noi locuri de munc ă. O contribu ție
substan țială va avea în acest sens și stimularea extinderii sectorului de firme mici și
mijlocii. Disponibiliz ările colective de personal urmeaz ă a se încheia în anii 2000-
2001.
5. Proiec țiile sectoriale iau în considerare redimensionarea ramurilor industriale
cu cele mai grele probleme, revigorarea sectorului viabil inhibat (din cauza subcapitaliz ării), accelerarea procesului de restructurare a economiei.
Întărirea disciplinei financiare este reflectat ă în proiec ție prin comprimarea
sever ă a distorsiunii monetare induse în special de arierate și diverse scheme
compensatorii de tip barter (bi sau multilateral).
6. Orientarea pro-export a politicii comerciale este configurat ă prin devansarea
sistematic ă a ritmului produsului intern brut de c ătre ritmul exporturilor. Cererea
extern ă pentru produsele române ști este calibrat ă pe baza dinamicii prognozate atât a
principalului partener comercial al României – Uniunea Europen ă, cât și a altor zone de
interes, în special dintre cele învecinate; infla ția mondial ă luat ă în calcul de 1,3-1,4%
anual provine din cele mai recente estim ări occidentale de specialitate.

B. Estim ările scenariului restructurant pentru perioada 200 1-2004
1. În ipotezele mai sus men ționate, devine realizabil ă o creștere economic ă mai
intens ă, începând chiar cu anul 2001; pentru intervalul 2001-2004 a rezultat ca posibil
un ritm mediu anual de 4,75%. Pe latura ofertei, se va înregistra o modificare însemnat ă a structurii economice, ponderea sectorului de servicii (inclusiv
construc țiile) crescând la circa 55%, în detrimentul ponderii sectorului primar.
Participarea industriei la formarea valorii ad ăugate brute se men ține aproximativ
constant ă (circa 31%), în timp ce greutatea specific ă a sectorului agricol coboar ă
la 14%.

17

Tabelul 4
Produsul Intern Brut (anul precedent=100)
2000 200 1 2002 2003 2004
Produsul Intern Brut 101,3 103,0 105,0 105,0 106,0
Consumul privat 101,0 102,8 104,7 104,7 105,6
Consumul guvernamental 101,7 100,1 100,6 100,4 101,1
Formarea brut ă de capital 104,7 107,2 109,5 109,2 110,8
Exporturile de m ărfuri și servicii 107,3 108,7 108,8 108,5 109,1
Importurile de m ărfuri și servicii 108,2 108,7 108,6 108,2 109,2

Scenariul restructurant preconizeaz ă deci o inversare de tendin ță în ceea ce
prive ște consumul intern. În acest cadru, politicile guvernamentale vor urm ări aplicarea
de m ăsuri mai eficace (prin direc ționare selectiv ă) de protec ție a categoriilor sociale
defavorizate, astfel ca înc ă din anii urm ători s ă se ob țină progrese sesizabile în
combaterea s ărăciei. Indiciul cel mai concludent al ie șirii României din criza prelungit ă
pe care o traverseaz ă îl va putea reprezenta ritmul net superior al form ării brute de
capital. Însu și deficitul balan ței comerciale ar urma s ă provin ă din achizi țiile tot mai
însemnate de echipamente și tehnologii performante. Aceste tendin țe modific ă astfel
structura de utilizare a produsului intern brut:

Tabelul 5
Produsul Intern Brut (structura, % din PIB)
2000 200 1 2002 2003 2004
Consumul privat 69,5 69,3 69,1 68,9 68,7
Consumul guvernamental 14,7 14,3 13,7 13,1 12,5
Formarea brut ă de capital 20,6 21,3 22,1 22,8 23,7
Exporturile de m ărfuri și servicii 29,7 30,5 30,7 30,9 30,9
Importurile de m ărfuri și servicii 34,5 35,4 35,6 35,7 35,8

2. Se estimeaz ă că produsul intern brut pe locuitor, evaluat la paritatea puterii de
cump ărare, ar putea ajunge la circa 7250 EURO în anul 2004, fa ță de circa 6000 în
1999.
3. Politicile macroeconomice de ajustare structural ă vor favoriza reluarea
creșterii economice în condi țiile unei dezinfla ții accentuate. Scenariul implic ă o
reducere progresiv ă a indicelui anual al pre țurilor de consum pân ă la sub 10%, la finele
intervalului prognozat.

18

Tabelul 6

Cre șterea pre țurilor de consum (varia ții, % pe an)

2000 200 1 2002 2003 2004
Decembrie anul curent fa ță de
decembrie anul precedent 27,1 18,0 15,0 12,0 9,1
Media anual ă 38,8 20,7 15,8 13,8 10,1

4. Și în cazul șomajului, scenariul restructurant con ține o schimbare de trend,
încă din anul 2001, când începe restrângerea acestuia. Continuarea și dup ă anul 2004 a
creșterii economice va apropia acest fenomen de dimensiunile sale normale într-o
economie de pia ță func țional ă, atenuându-se astfel în mod semnificativ presiunea
pentru emigra ție.
Creșterea productivit ății muncii – ca rezultat al normaliz ării mediului de afaceri,
îmbun ătățirii managementului microeconomic și moderniz ării tehnologice a unor
sectoare – este asociat ă cu sporuri relative ale salariului real.

Tabelul 7
Șomajul și salariul real (rate sau varia ții anuale, %)
2000 200 1 2002 2003 2004
Rata șomajului (sfâr șit
de an, %) 13,3 11,7 10,5 10,2 9,1
Num ărul de șomeri (mii
persoane) 1290 1124 995 943 822
Salariul real net (%) 2,9 4,9 5,0 4,9 5,2

5. Creșterea deficitului comercial necesit ă, chiar în condi țiile intensific ării
fluxurilor de investi ții str ăine directe, o finan țare extern ă suplimentar ă, prin alte intr ări
de capital.

19

Tabelul 8

Componente ale balan ței de pl ăți

2000 200 1 2002 2003 2004
Exporturile de m ărfuri și servicii (mld.$) 9,9 10,6 11,5 12,5 13,6
Importurile de m ărfuri și servicii (mld.$) 11,4 12,3 13,4 14,5 15,7
Deficitul de cont curent (mld.$) -1,4 -1,6 -1,7 -1,8 -2,0
Fluxul de investi ții str ăine directe nete
(mld.$) 1,3 1,7 1,8 1,8 1,8
Datoria extern ă (% din PIB) 30,7 30,7 29,8 29,2 28,6
Datoria extern ă total ă (mld.$) 10,0 10,9 11,5 12,3 13,3
Rezerva valutar ă brut ă (mld.$) 3,5 4,2 5,0 5,8 6,6

Tabelul sintetizeaz ă tendin ța ireversibil ă de deschidere a economiei române ști
spre fluxurile interna ționale, de angrenare a sa în procesele de integrare european ă și
globalizare.
Ponderea serviciului datoriei externe în exporturile de m ărfuri și servicii va
reprezenta 21,5% în 2000 și circa 16% în 2004, în special ca urmare a sc ăderii
dobânzii și a lărgirii termenelor de rambursare (raportul dintre volumul datoriei externe
și exporturi – de 90-95% – se înscrie de asemenea în limite acceptabile).
6. În cadrul acestui scenariu, ponderea datoriei publice totale în produsul intern
brut oscileaz ă în jurul a 30%, iar aceea a dobânzilor anuale aferente coboar ă de la
5,65% în 2000 la 4,55% la sfâr șitul perioadei prognozate.

Tabelul 9

Situa ția datoriei publice

2000 200 1 2002 2003 2004
Dobânzile la datoria
public ă (% din PIB) 5,65 5,5 5,3 4,85 4,55
Datoria public ă
total ă (% din PIB) 31,0 30,6 30,1 30,1 29,9

Aceste evolu ții sunt de natur ă să întăreasc ă încrederea pie țelor financiare și a
operatorilor str ăini în soliditatea dezvolt ării economiei române ști.

20
III. Politicile macroeconomice

Politicile macroeconomice pe termen mediu î și propun aprofundarea ac țiunilor
pentru relansarea economiei într-un trend pe termen lung.

A. Politica financiar ă

Din perspectiva dezvolt ării unei economii competitive, politica financiar ă va
armoniza rigorile stabilit ății macroeconomice cu obiectivul cre șterii durabile. Politica
financiar ă va contribui la stimularea economisirii și a investi țiilor, priorit ățile acesteia
pe termen mediu fiind:
1. Controlul deficitului bugetului consolidat; 2. Des ăvârșirea reformei fiscale;
3. Ra ționalizarea op țiunilor bugetare în func ție de priorit ățile stabilite în
domeniul cheltuielilor;
4. Asigurarea transparen ței în cheltuirea banului public.

1. Controlul deficitului bugetar

1.1.Controlul deficitului bugetar se va realiza prin m ăsuri vizând:
a) Dimensionarea cheltuielilor bugetare în raport cu sursele de venituri și de
finan țare neinfla ționist ă ale sectorului public;
b) Utilizarea veniturilor din privatizare pentru modernizare și dezvoltare,
îndeosebi pentru cofinan țarea proiectelor realizate cu asisten ța Uniunii
Europene, B ăncii Mondiale, a altor institu ții interna ționale;
c) Consolidarea capacit ății de management financiar atât la nivelul
Ministerului Finan țelor cât și la nivelul autorit ăților financiare locale;
d) Eficientizarea opera țiunilor de colectare a impozitelor.
1.2. În ceea ce prive ște bugetele locale, tendin ța de accentuare a ponderii
acestora în cadrul bugetului general consolidat va continua, pe m ăsură ce procesul de
descentralizare se va adânci, iar capacitatea autorit ăților locale de a gestiona
respectivele bugete va cre ște.
1.3. În cazul bugetului asigur ărilor sociale, se vor diversifica institu țiile
gestionare (Casa Na țional ă a Pensiilor, Agen ția de Gestionare a Fondului de Risc și
Accidente, Fondurile Private de Pensii, Casa Na țional ă de Asigur ări de S ănătate,
Agen ția Na țional ă de Ocupare și Formare Profesional ă).

1.4. Îmbun ătățirea colect ării impozitelor se va realiza prin m ăsuri concertate
privind:

21
a) Asumarea pozi ției de creditor tare de c ătre stat, concomitent cu îndeplinirea
riguroas ă de c ătre institu țiile publice a obliga țiilor lor financiare fa ță de
furnizorii proprii;
b) Aplicarea unui tratament nediferen țiat fa ță de operatorii economici cu
arierate la obliga țiile fiscale, înt ărirea disciplinei fiscale la nivelul
întreprinderilor;
c) Generalizarea dosarelor fiscale pentru to ți contribuabilii;
d) Lărgirea bazei de impozitare prin restrângerea economiei subterane;
e) Modernizarea sistemului de colectare a impozitelor cu utilizarea
tehnologiilor informa ției și comunica țiilor.

2. Consolidarea reformei sistemului de impozite

Pe termen mediu, principiile generale ale reformei financiare din anul 2000 se
vor reg ăsi în crearea unui sistem modern de impozite care s ă stimuleze munca,
economisirea și investi țiile și să asigure în acela și timp un regim de echitate general.
Distorsiunile în alocarea resurselor vor fi minimizate prin asigurarea preponderen ței
principiului neutralit ății impozit ării. Impozitul pe venitul global, impozitele pe
proprietate, taxa pe valoarea ad ăugat ă și accizele vor constitui piloni fundamentali ai
sistemului românesc de impozite, în timp ce importan ța taxelor vamale se va reduce.
Reforma sistemului de impozite va fi consolidat ă pe baza cerin țelor de maximizare a
bazei de impozitare și raționalizare a ratelor marginale de impozitare.
2.1. În ceea ce prive ște impozitul pe venitul global, se vor identifica modalit ăți
adecvate pentru includerea veniturilor agricole și a pensiilor situate peste un anumit
nivel. În privin ța impozit ării pensiilor trebuie avut ă în vedere necesitatea recalcul ării
acestora, urmând ca aplicarea impozit ării să se efectueze asupra sumelor brute astfel
rezultate. Se va analiza de asemenea posibilitatea includerii dividendelor în calculul impozitului global, o decizie în acest sens urmând s ă fie luat ă încă în cursul anului
2000.
2.2. Recunoa șterea cheltuielilor de afaceri în calitate de costuri normale va fi
realizat ă, în mod gradual, în perioada 2001-2004. Astfel, în cazul deductibilit ății
cheltuielilor cu dobânzile va fi adoptat ă dobânda de protec ție cu limit ă maxim ă a
deductibilit ății.
2.3. Impozitele indirecte – taxa pe valoarea ad ăugat ă și accizele – se vor alinia la
exigen țele particip ării la Pia ța Unic ă. Pe m ăsura cre șterii gradului de colectare, ratele
impozit ării, în primul rând, pentru taxa pe valoarea ad ăugat ă, dar și pentru accize, vor
fi reduse la niveluri compatibile cu obiectivul integr ării. În ceea ce prive ște taxa pe
valoarea ad ăugat ă, alinierea la cerin țele Uniunii Europene include și clarificarea
reglement ărilor vizând rambursarea c ătre persoanele fizice nerezidente. În ceea ce
prive ște regimul accizelor și al taxelor vamale, este necesar s ă se reglementeze
institu ția depozitelor fiscale. Aceast ă măsură permite plata taxelor vamale și a

22
accizelor numai pentru cantit ățile scoase din depozitele fiscale. M ăsura faciliteaz ă și
crearea unui sistem de suspendare a pl ății când bunurile circul ă între depozitele fiscale.
Pe baza acestor prevederi s-ar elimina varia țiile abrupte în fluxurile de lichidit ăți ale
afacerilor, precum și discrepan țele dintre regimul accizelor în România și Uniunea
European ă.
2.4. Pentru eficientizarea sistemului fiscal se va avea în vedere introducerea
codului de procedur ă fiscal ă și a codului fiscal (inclusiv ca modalitate de integrare a
tuturor reglement ărilor de natur ă fiscal ă disipate în legisla ția României).

3. Cre șterea eficien ței opera ționale și alocative a cheltuielilor bugetare

Discre ționismul manifestat în execu ția bugetar ă a încurajat comportamentele de
căutare și extragere de rente și a distorsionat semnalele transmise prin intermediul
sistemului de pre țuri libere. Resurse care ar fi putut fi alocate pe baze concuren țiale au
fost direc ționate pentru sus ținerea activit ății neviabile la pre țurile pie ței. În aceste
condi ții, cre șterea eficien ței opera ționale și alocative a cheltuielilor bugetare impune
măsuri vizând:
3.1. Realizarea unei analize detaliate a cheltuielilor bugetare (public expediture
review). Ac țiunea va fi ini țiată în semestrul al doilea al anului 2000 și va fi finalizat ă,
cu asisten ță interna țional ă, cel mai târziu la sfâr șitul anului 2001. Analiza trebuie s ă
acorde o aten ție deosebit ă cheltuielilor bugetare cu drepturi legate de investi țiile în
capitalul uman (s ănătate și educa ție), asigur ările sociale și asisten ța social ă.
3.2. Cadrul institu țional al politicilor fiscale și bugetare pe termen mediu
presupune existen ța capacit ății și a voin ței de a stabili priorit ăți și de a le respecta.
Analiza cheltuielilor bugetare va crea premisele ca în anul 2002 s ă devin ă posibil ă
trecerea la bugete pe proiecte, pe domenii specifice care se preteaz ă la o asemenea
abordare și în cadrul c ărora priorit ățile bugetare s ă aibă o fundamentare riguroas ă, pe
baza raportului cost-beneficiu. În acela și timp, s-ar putea lua în considerare
introducerea bugetului indicativ pe doi ani, care s ă fie prezentat odat ă cu bugetul pe
anul curent. Cre șterea orizontului de timp al acestor proiec ții se va realiza într-un cadru
coerent al politicilor fiscale și bugetare pe termen mediu. Din aceast ă perspectiv ă, se
va acorda o aten ție deosebit ă întăririi capacit ății de analiz ă macroeconomic ă și de
fundamentare a priorit ăților bugetare în cadrul Ministerului Finan țelor.
3.3. Transparen ța fiscal ă este o premis ă esen țială pentru amplificarea
performan țelor guvern ării, consolidarea finan țelor publice și asigurarea integrit ății
conturilor guvernamentale. Declara ția din septembrie 1996 intitulat ă “Parteneriat
pentru Cre șterea Global ă Sustenabil ă”, recunoa ște importan ța cre șterii transparen ței
politicii fiscale prin reducerea tranzac țiilor în afara bugetului și a deficitelor cvasi-
fiscale. În vederea amplific ării transparen ței fiscale, se vor adopta m ăsuri privind:
a) Unificarea defini țiilor sectorului guvernamental și reducerea num ărului
fondurilor speciale;

23
b) Perfec ționarea contabilit ății bugetare;
c) Asigurarea reflect ării transparente a pasivelor fiscale “ascunse”;
d) Transpunerea în cadrul legislativ și institu țional a “Codului bunelor
practici în domeniul transparen ței fiscale” adoptat în anul 1998.
3.4. În ceea ce prive ște cheltuielile de protec ție social ă, se va urm ări
direc ționarea mai consecvent ă a acestora spre grupurile realmente
defavorizate, simultan cu eventuala lor reconsiderare în cazul categoriilor la care nu se justific ă.

B. Politica monetar ă și a cursului de schimb

Din punctul de vedere al obiectivelor, intervalul avut în vedere la conceperea strategiei se divide în dou ă etape distincte. În prima dintre ele (2000 – 2002), se va
urmări refacerea credibilit ății institu țiilor statului, pe baza acceler ării reformelor, în
special în sfera ajust ărilor structurale, care vor asigura premisele sc ăderii accentuate a
infla ției și elimin ării unor surse importante ale deficitelor cvasi-fiscale. A doua etap ă
(2003 – 2004) va fi dominat ă de începerea convergen ței reale și nominale, principala
caracteristic ă a intervalului fiind men ținerea unor rate relativ înalte ale cre șterii
economice.
1. Politica monetar ă
1.1. Pentru atingerea obiectivului unei dezinfla ții semnificative, se va controla
baza monetar ă iar al ături de aceasta, ca variabil ă intermediar ă, va fi urm ărită și masa
monetar ă în sens larg (M2). Se va men ține caracterul prudent al politicii monetare. Se
va folosi ca instrumentar analitic cadrul dat de indicii agrega ți; rolul principal îl va
avea indicele condi țiilor monetare, care reune ște evolu țiile agregatelor monetare, ale
ratelor dobânzilor, cursului de schimb, rezervelor, etc. Un obiectiv principal al politicilor monetare în perioada urm ătoare va fi remonetizarea economiei române ști
prin metode neinfla ționiste.
1.2. Instrumentele politicii monetare vor fi dezvoltate astfel încât s ă asigure o
eficacitate sporit ă politicii monetare pe m ăsura cre șterii gradului lor de compatibilitate
cu economia de pia ță. În acest scop:
a) Se va completa infrastructura necesar ă utiliz ării instrumentelor
conforme cu pia ța;

b) Se va diversifica instrumentarul (insistându-se pe începerea utiliz ării cu
o anumit ă anvergur ă a instrumentelor ce asigur ă sterilizarea definitiv ă a
eventualelor lichidit ăți în exces);

24
c) Se va asigura preponderen ța opera țiunilor de pia ță în gestionarea
lichidit ății și implementarea politicii monetare în detrimentul
instrumentelor de natur ă mai pronun țat administrativ ă (cazul rezervelor
minime obligatorii), care vor r ămâne în plan secundar;
d) Se va urm ări recâ știgarea de c ătre Banca Central ă a unei pozi ții de
creditor net în raport cu sistemul bancar, necesar ă exercit ării unei
influen țe efective asupra evolu ției pe termen scurt a ratelor nominale
ale dobânzii.
Succesul deplin al cre șterii eficacit ății politicii monetare va depinde și de
reducerea dominan ței fiscale, care va permite atât prelungirea orizonturilor
investi ționale, cât și reducerea treptat ă a ratelor dobânzii.

2. Politica cursului de schimb

În perioada 2000 – 2002, regimul cursului de schimb va fi flotarea controlat ă.
Ținta acestei politici va fi men ținerea competitivit ății, având în vedere caracterul ferm
al constrângerilor externe și nivelul înc ă modest al rezervelor valutare anticipate. Cu
începere din 2002 – 2003, dac ă intr ările de capital vor confirma stabilitatea unor
fluxuri substan țial sporite, se vor examina regimuri alternative de curs mai predictibile,
al căror avantaj const ă în consolidarea și accelerarea convergen ței în plan nominal,
permi țând o amorsare mai lin ă a particip ării la ERM2. Aceasta ar facilita și o eventual ă
repozi ționare a cursului real în condi țiile în care nivelul s ău fundamental ar fi
modificat pe termen lung datorit ă finan țării externe stabile.

3. Probleme ale balan ței de pl ăți

3.1. În perioada 2000-2002, demararea cre șterii economice împreun ă cu
ajust ările structurale preconizate, vor conduce (în condi țiile men ținerii în plaja de
echilibru a cursului de schimb) la persisten ța unor deficite ale contului curent.
Schimb ările operate la nivelul sectorului real vor avea ca impact redimensionarea
cererii de import, cu reducerea segmentului inelastic exprimat de industriile slab restructurate (înso țită de o cre ștere a cererii de consumuri intermediare importate
corelat ă cu îns ăși dinamica outputului real), precum și o relaxare a plafonului ce limita
capacitatea de export a economiei (unde î și vor spune cuvântul câ știgurile de
productivitate și eficien ță din sectoarele exportatoare).
Pe termen mediu, statul va urm ări ca finan țarea deficitului de cont curent s ă se
facă prin influxuri negeneratoare de datorii. Adâncirea reformelor structurale ar putea
servi drept mijloc pentru atragerea fluxurilor de investi ții str ăine directe.
3.2. Serviciul datoriei externe publice și public garantate a României (bazat pe
angajamentele existente) va cunoa ște o cre ștere u șoară pân ă în 2002, urmat ă de o

25
anumit ă reducere între 2003 – 2005. În acela și timp, trecerea la o abordare diferit ă a
finan țării externe, în care atragerea și respectiv restituirea datoriei s ă nu fac ă parte din
cicluri diferite, ele fiind concepute complementar pe o perspectiv ă de cel pu țin 10 ani,
va însemna o majorare controlat ă a stocului de datorie extern ă pân ă la circa 12-13
miliarde USD la sfâr șitul orizontului de timp avut în vedere de strategia de fa ță.
3.3. Perspectiva unor intr ări de capital superioare ca dimensiune și durabilitate,
deși pozitiv ă din punctul de vedere al finan țării externe și cel al credibilit ății proceselor
interne de reform ă, ridic ă problema impactului lor poten țial la nivelul politicii
monetare. Sterilizarea complet ă ar presupune costuri importante, nu în ultimul rând
prelungirea pozi ției de debitor net a b ăncii centrale fa ță de sistemul bancar și
încetinirea procesului de reducere a dobânzilor reale, ceea ce ar intra în contradic ție cu
obiectivul cre șterii economice durabile. Alternativa o reprezint ă sterilizarea par țială,
lăsându-se b ăncilor comerciale rolul de a acumula rezerve valutare complementare
celor oficiale.
3.4. Continuarea liberaliz ării contului de capital se va realiza în condi ții de
compatibilitate cu legisla ția și practicile comunitare. Dac ă la momentul 2000 intr ările
de capital erau în marea lor majoritate liberalizate, reducerea restric țiilor în ceea ce
prive ște ie șirile de capital va fi f ăcută gradual, plecând de la scaden țele lungi c ătre cele
scurte, iar plafonul cumulativ asupra îndator ării externe a sectorului privat va fi de
asemenea relaxat în mod progresiv, încât cu începere din anul 2003, doar tranzac țiile
aferente de mari dimensiuni s ă fie supuse aviz ării băncii centrale.

C. Politica comercial ă

Formularea obiectivelor acesteia va ține seama de necesitatea adapt ării la
tendin țele înregistrate în economia mondial ă sub impactul fenomenului de globalizare.
Politicile comerciale se vor concentra în urm ătoarele direc ții:
1. Respectarea angajamentelor asumate pe plan interna țional, dintre care se
detașează prin importan ță cele care decurg din Acordul European.
2. Promovarea consecvent ă a principiului echit ății;
3. Formularea unei politici comerciale în domeniul agricol care s ă reprezinte
complementul și nu substitutul politicii interne agricole;
4. Sprijinirea cre șterii competitivit ății și accesului produselor române ști pe
piețele externe.
1. Atât obliga țiile asumate prin Acordul European, prin calitatea de membru al
Organiza ției Mondiale a Comer țului, cât și cele care deriv ă din Acordul CEFTA,
plaseaz ă economia româneasc ă pe traiectul unei depline deschideri c ătre exterior. În
acest sens, se va urm ări cre șterea capacit ății de rezisten ță a economiei na ționale la
competi ția interna țional ă, prin stimularea tranzi ției c ătre o structur ă nou ă a comer țului
exterior, bazat ă pe inova ție, cercetare și dezvoltare, pe avantaje comparative

26
sustenabile. Acesta se constituie într-un criteriu economic de aderare la Uniunea
European ă.
Practicile protec ționiste vor fi gradual și dinamic aliniate la structura și
nivelurile celor practicate în Uniunea European ă, pentru a se evita efectele de impact
negativ în momentul integr ării.
2. Un alt element de ghidaj al politicii comerciale va fi promovarea consecvent ă
a principiului echit ății. Se va asigura egala îndrept ățire a consumatorilor fa ță de
produc ători. În acest sens, este necesar ă întărirea legisla ției interne în domeniul
protec ției consumatorului și protec ției mediului, precum și fluidizarea competi ției pe
piața intern ă prin asigurarea func ționalit ății legisla ției aferente concuren ței.
Standardele în domeniul ecologic și al protec ției consumatorului, vor fi aliniate
gradual, la cele uzuale în Uniunea European ă.
3. Formularea politicii comerciale în domeniul agricol trebuie s ă reprezinte
complementul, iar nu substitutul politicii interne agricole. Va fi abandonat ă tendin ța de
promovare a unei politici comerciale agricole bazate pe simplul mimetism al politicilor promovate de unele țări dezvoltate.
4. Se va deplasa accentul m ăsurilor de politic ă comercial ă spre cele menite s ă
amelioreze competitivitatea și să faciliteze accesul produselor române ști pe pia ța
extern ă, chiar dac ă acestea reclam ă (în virtutea principiului reciprocit ății, aplicat pe
scară larg ă în domeniul negocierilor comerciale interna ționale) o și mai pronun țată
reducere a protec ției la frontier ă. În acest scop:
a) Se va asigura stabilitatea și predictibilitatea regimului de export și import;
b) Se va urm ări abandonarea politicilor de acordare pe parcursul anului de
scutiri și reduceri ale nivelului taxelor vamale de import, derogatorii de la
nivelul de baz ă;
c) Se va renun ța la practica de deschidere a unor contingente cu taxe vamale
nule sau reduse, dac ă acestea creeaz ă posibilit ăți de însu șire privat ă a unor
rente;
d) Se va negocia un proces gradual de reducere a taxelor vamale industriale în
regimul CNF (aplicabile importurilor din alte surse), pentru a minimiza șocul
rezultat din preluarea "dintr-o dat ă" a tarifului vamal comun al UE;
e) Se va men ține actualul nivel al protec ției vamale fa ță de importul produselor
agricole efectuate în condi ția CNF, evitându-se tenta ția de a reinstaura taxe
vamale prohibitive dup ă expirarea acordului ASAL;
f) Se vor aborda negocierile comerciale cu UE pentru ameliorarea accesului
reciproc pe pia ță – în condi ții real comparabile – al produselor agricole;
g) Se vor diminua treptat, pân ă la eliminare, m ăsurile cu efect echivalent
restric țiilor netarifare la import;
h) Refacerea și consolidarea prezen ței produselor române ști pe pie țele
tradi ționale, altele cele din Europa.

27
Men ținerea unor eventuale restric ții trebuie s ă se bazeze pe premise rezonabile,
compatibile cu practicile comerciale uzuale și suficient de flexibile pentru a lua în
calcul constrângerile particulare pe care trebuie s ă le înfrunte exportatorii români.
Dezvoltarea politicii comerciale române ști pe aceste coordonate va fi facilitat ă prin
realizarea unui dispozitiv institu țional care s ă decupleze procesul de formulare a
politicii comerciale de cel al politicilor sectoriale. În acest sens, se va consolida departamentul de comer ț exterior din cadrul Ministerului Industriei și Comer țului și se
va reduce influen ța Ministerului Agriculturii asupra deciziilor de politic ă comercial ă
care privesc produsele agricole.
5. Se va urm ări facilitarea contactelor agen ților economici din România cu
partenerii din statele Uniunii Europene și alte țări.

IV. Politicile de ajustare structural ă și dezvoltare a
economiei

Politicile în acest domeniu urm ăresc stoparea declinului și crearea premiselor
pentru relansarea economiei, precum și preg ătirea acesteia în vederea ader ării la
Comunitatea European ă.

A. Ajustarea structural ă

1. Continuarea procesului de restructurare a economiei române ști are în vedere
implementarea unui pachet de politici bazate pe urm ătoarele principii:
a) Utilizarea unui set coerent de m ăsuri corective, func ționale și stimulative,
corelate cu reglement ările comunitare prezente, dar și cu tendin țele care se
manifest ă în spa țiul U.E. și pe plan mondial;
b) Compatibilizarea structurilor intrasectoriale cu cele existente și de
perspectiv ă în țările Uniunii Europene;
c) Ajustarea și consolidarea structurilor economice pentru apropierea
progresiv ă de nivelurile de competitivitate din economia țărilor
comunitare, inclusiv pentru folosirea mai bun ă a condi țiilor de acces pe
piața Uniunii Europene a produselor române ști.
2. În vederea consolid ării climatului de afaceri propice economiei de pia ță se va
urmări:
a) Dezvoltarea mediului economic concuren țial din România în conformitate
cu reglement ările comunitare, pentru alinierea treptat ă la cerin țele
asigur ării liberei circula ții a m ărfurilor și serviciilor;
b) Asigurarea condi țiilor pentru o guvernan ță corporativ ă eficace a
întreprinderilor;

28
c) Flexibilizarea administra ției centrale și a personalului implicat în rela țiile
oficiale interna ționale ale României astfel încât s ă asigure impulsionarea
comer țului exterior și consensul mediului de afaceri intern cu cel mondial.

B. Politicile sectoriale

1. Ajustarea în sectorul industrial va fi corelat ă cu obiectivele de cre ștere a
competitivit ății externe și a productivit ății interne în raport cu to ți factorii de produc ție.
În acest sens se va urm ări:
a) Amplificarea procesului de remodelare a capacit ății și structurii produc ției
industriale, inclusiv prin dezvoltarea și stimularea cooper ării cu parteneri
din Uniunea European ă, pe fondul consolid ării func ționării economiei de
piață, al instaur ării unui climat concuren țial; revitalizarea întreprinderilor
mijlocii și mari cu poten țial de competitivitate;
b) Secven țializarea procesului de selec ție și redimensionare a agen ților
economici angaja ți în procesul de restructurare, urm ărind asigurarea
condi țiilor normale de desf ășurare a activit ății pentru satisfacerea cererii
interne, aflat ă în cre ștere, și pentru sporirea semnificativ ă a volumului și
eficien ței exportului de bunuri și servicii;
c) Finalizarea procesului de privatizare a societ ăților comerciale din
industrie; expunerea unit ăților industriale r ămase în proprietate public ă la
forțele pie ței, în condi țiile înt ăririi disciplinei legislative din domeniul
concuren ței (inclusiv Legea Falimentului);
d) Restructurarea sectoarelor energo și material intensive; a celor cu
supracapacit ăți în sensul reducerii pierderilor și al ob ținerii de sporuri
substan țiale de productivitate; stimularea promov ării tehnologiilor care
asigur ă reducerea consumurilor energetice;
e) Revigorarea și valorificarea eficient ă a poten țialului na țional de cercetare
și dezvoltare tehnologic ă, inclusiv a cercet ării de firm ă;
f) Cre șterea poten țialului concuren țial prin promovarea alian țelor strategice,
a structurilor de tip holding și a grupurilor economice de interes, în scopul
racord ării industriei române ști la procesul globaliz ării, inclusiv a
dezvolt ării exporturilor complexe;

g) Dezvoltarea accelerat ă, externalizarea și specializarea serviciilor pentru
produc ție;
h) Cre șterea în ritm sus ținut a volumului și eficien ței exportului, încurajând
exportul produselor cu grad ridicat de prelucrare și valoare ad ăugat ă mare;
susținerea prioritar ă, în limitele permise de cadrul reglement ărilor
interna ționale, a sectoarelor industriale pentru care pia ța mondial ă este în
expansiune sau care sunt purt ătoare de tehnologii de înalt ă performan ță și

29
care reprezint ă industrii imature în România;
i) Valorificarea pozi ției geografice a României, prin direc ționarea
exporturilor și către zone învecinate ce pot deveni pie țe de desfacere de
maxim interes pentru UE.
2. Rezultatele ob ținute prin aplicarea m ăsurilor de reform ă din sectorul agricol
trebuie consolidate în urm ătorii ani, avându-se în vedere securitatea alimenta ției
popula ției și necesitatea moderniz ării satului românesc.
a) Va fi stimulat ă formarea de exploata ții de dimensiuni optimale, eficiente
din punct de vedere economic. Politica din acest domeniu va avea ca țintă
creșterea suprafe țelor, prin asociere, schimb și cump ărare, descurajându-se
diviziunea propriet ății sub o anumit ă limit ă. Totodat ă, se vor promova
forme asociative, de parteneriat, de integrare și manageriat, pe baza
competitivit ății și a intereselor produc ătorilor agricoli, inclusiv practicarea
arend ării și concesion ării pe durat ă îndelungat ă, în scopul promov ării
progresului tehnic în produc ția agricol ă;
b) Adâncirea reformelor structurale cu accent deosebit pe consolidarea
exploata țiilor agricole, privatizarea societ ăților comerciale din mediul rural
la care statul este majoritar. Guvernul va perfec ționa cadrul legal și
institu țional pentru func ționarea pie țelor agricole și rurale esen țiale – pia ța
produselor, a materiilor prime și serviciilor pentru agricultur ă, pia ța
creditului și cea funciar ă – și va sprijini dezvoltarea infrastructurii necesare
pentru func ționarea acestor pie țe;
c) Vor fi promovate politici de produs vizând sprijinirea cre șterii eficien ței
economice pe întregul lan ț de activitate agricol ă, de la produc ție pân ă la
comercializarea pe pia ța intern ă și extern ă;
d) Politica de dezvoltare rural ă, axat ă în principal pe sus ținerea financiar ă din
cadrul Programului SAPARD al Uniunii Europene, urm ărește în principal:
• Modernizarea și articularea sectoarelor de produc ție și comercializare
în conformitate cu standardele de calitate și normele Uniunii Europene;
• Consolidarea exploata țiilor agricole de dimensiuni optimale și
diversificarea activit ăților complementare cu caracter nonagricol;
• Dezvoltarea infrastructurii social – edilitare;
• Acordarea de consultan ță și instruirea produc ătorilor agricoli, a
proprietarilor de terenuri și păduri.
3. Dezvoltarea infrastructurilor, cu luarea în considerare a Planului Na țional de
Amenajare a Teritoriului și a conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, va
avea un rol major în relansarea economiei și asigurarea de noi locuri de munc ă.
În contextul sporirii sprijinului financiar al Uniunii Europene (prin instrumentul
de preaderare ISPA) și atragere de resurse private, se au în vedere modernizarea,
reabilitarea și dezvoltarea infrastructurilor de transport. În acest domeniu priorit ățile
sunt:

30
a) Demararea construc ției de autostr ăzi, în conformitate cu prevederile
Raportului final TINA, în scopul integr ării infrastructurii române ști de
transport în Re țeaua pan-european ă de transport;
b) Modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, construirea unor poduri și
variante de ocolire a aglomer ărilor urbane pe traseele coridoarelor pan-
europene de transport nr.IV și IX, în scopul asigur ării cre șterii mobilit ății
popula ției, bunurilor și serviciilor;
c) Modificarea actualului sistem de taxe și tarife din domeniul transporturilor
feroviare și rutiere în vederea cre șterii accesibilit ății serviciilor și a
alinierii la standardele europene.
4. Valorificarea mai eficient ă a poten țialului turistic constituie un obiectiv
prioritar al dezvolt ării pe termen mediu.
5. Strategia are în vedere relansarea construc ției de locuin țe, reabilitarea,
consolidarea și modernizarea fondului existent, cu asigurarea protec ției seismice.
6. Se va urm ări accelerarea procesului de informatizare a societ ății române ști.
Vor fi stimulate ac țiunile destinate dezvolt ării tehnologiei informa ției și comunica țiilor,
racord ării României la fluxurile informa ționale, cu prioritate ale țărilor Uniunii
Europene.

C. Politici de consolidare și dezvoltare a sectorului întreprinderilor
mici și mijlocii

În vederea valorific ării importantului poten țial de cre ștere economic ă și de
creare de locuri de munc ă pe care îl are sectorul IMM-urilor se va urm ări:
1. Acordarea de facilit ăți stimulative (garan ții pentru credite, subven ționarea de
dobând ă, granturi);
2. Organizarea de centre de consultan ță și training, preg ătirea intreprenorial ă,
parcuri tehnologice și incubatoare de afaceri, asistate de c ătre stat, care s ă furnizeze
servicii IMM-urilor gratuit sau la pre țuri reduse;
3. Sprijinirea particip ării IMM-urilor la proiectele bazate pe investi ții publice
sau realizate cu finan țare extern ă.

D. Politici în domeniul științei și tehnologiei

Obiectivele prioritare pe termen mediu vizeaz ă:
1. Dezvoltarea capacit ății de generare a cuno ștințelor științifice și tehnologice,
prin: sprijinirea form ării și extinderii nucleelor, centrelor și rețelelor de excelen ță, în
domenii considerate prioritare; cre șterea resurselor din domeniul cercet ării prin

31
programele de cercetare – dezvoltare, precum și prin programele de granturi pentru
cercetare ale ANSTI, Ministerului Educa ției Na ționale și Academiei Române;
îmbun ătățirea accesului la sursele de informare; perfec ționarea managementului
proiectelor de cercetare-dezvoltare; integrarea unit ăților de profil române ști în re țelele
și programele interna ționale.
2. Principalele condi ționări ale cre șterii calit ății și eficien ței activit ății unit ăților
de cercetare-dezvoltare sunt:
a) Reducerea decalajelor tehnologice privind dotarea material ă;
b) Dezvoltarea infrastructurii informa ționale;
c) Aplicarea unor proceduri standard de evaluare a organiza țiilor,
activit ăților și personalului din domeniul cercet ării-dezvolt ării, conform
uzan țelor interna ționale;
d) Îmbun ătățirea procedurilor de selec ție, a practicilor manageriale și a
orient ării spre pia ță a unit ăților de cercetare-dezvoltare;
e) Aplicarea unui sistem de remunerare în func ție de valoarea confirmat ă în
plan științific sau tehnologic a activit ății și rezultatelor;
f) Dezvoltarea capacit ății de difuzare a cuno ștințelor științifice și tehnologice
prin extinderea serviciilor de marketing, a birourilor de leg ătură cu
industria, etc; dezvoltarea activit ăților de promovare public ă;
g) Dezvoltarea capacit ății de absorb ție a inov ării în mediul economic;
susținerea mobilit ății cercet ătorilor, speciali știlor și studen ților din
institute și universit ăți către firme; îmbun ătățirea accesului firmelor la
facilit ăți informa ționale și la servicii de asisten ță științifică și tehnologic ă.
3. Dezvoltarea poten țialului de cercetare-dezvoltare și inovare la nivelul firmelor
se va realiza prin proiecte comune cu institutele și centrele de profil, utilizarea de
scheme stimulative de cofinan țare.
4. Începând cu anul 2001, ponderea în produsul intern brut a resurselor destinate
cercet ării științifice și dezvolt ării tehnologice va fi gradual m ărită pentru a ajunge la
niveluri comparabile cu statele membre ale Uniunii Europene.

V. Resursele umane și politicile sociale

Politicile privind resursele umane și politicile sociale vor fi construite în baza
prevederilor Cartei Sociale Europene revizuite și a Codului Social European, și vor
reflecta practicile instituite de Uniunea European ă și dezvoltate în Modelul Social
European.

32
Obiectivele prioritare în aceste domenii sunt:
1. Promovarea reformei educa ționale, atât la nivelul de baz ă, cât și în
învățământul superior. Modernizarea sistemului de înv ățământ se va realiza în acord cu
tendin țele manifestate în țările cele mai avansate, punându-se accentul pe:
a) Descentralizarea sistemului na țional de înv ățământ;
b) Promovarea rela ției contractuale dintre unit ățile de înv ățământ și
comunit ățile locale;
c) Organizarea sistemului na țional de formare a managerilor din înv ățământ;
d) Dezvoltarea utiliz ării tehnologiei informa ției și comunica ției în procesul
educa țional;
e) Extinderea sistemului na țional al înv ățământului la distan ță;
f) Aplicarea programului na țional de educa ție a adul ților și a programului
“șansa a doua prin educa ție”;
g) Formarea profesional ă continu ă, în acord cu politicile similare din
Uniunea European ă;
h) Restructurarea finan țării înv ățământului.
2. Principalul obiectiv al strategiei în domeniul s ănătății este înbun ătățirea st ării
de s ănătate a popula ției exprimat ă prin reducerea num ărului de decese evitabile, a
frecven ței și gravit ății îmboln ăvirilor, asigurându-se:
a) Echitatea accesului la servicii și distribuirea echitabil ă a poverii
economice a finan țării îngrijirilor de s ănătate, inclusiv libertatea de
alegere a prestatorilor de servicii medicale;
b) Eficien ța furniz ării serviciilor;
c) Corelarea capacit ății de finan ăare cu nivelul de dezvoltare a economiei;
d) Cre șterea capacit ății Ministerului S ănătății în domeniul dezvolt ării
politicilor de s ănătate, al reglement ării și controlului acestui sector,
reducându-se interven ția sa în administrarea direct ă a unor activit ăți și
institu ții prestatoare de servicii medicale.
3. Reforma social ă va asigura:
a) Reforma asisten ței sociale prin trecerea de la programe cu eligibilitate
universal ă la programe orientate, c ătre categorii specifice ale popula ției;
b) Reforma sistemului de pensii, avându-se în vedere:
– restabilirea echit ății inter-genera ții;
– restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii; – complementarea sistemului actual PAYG reformat cu tipuri de fonduri de pensii capitalizate, astfel ca: sistemul integrat s ă fie
sustenabil din punct de vedere financiar; sistemul s ă asigure
conservarea valorii reale a contribu țiilor și a nivelului veniturilor de
înlocuire contractate; fondurile de pensii s ă contribuie la
ameliorarea fluxurilor de capital în sus ținerea cre șterii economice;
c) Politica în domeniul ocup ării și protec ției șomerilor prin deplasarea

33
accentului de la m ăsurile pasive c ătre cele active;
d) Armonizarea legisla ției muncii cu normele din Uniunea European ă, în
domeniul rela țiilor de munc ă și al normelor de protec ție a muncii;
e) Combaterea s ărăciei, principalul instrument utilizat fiind cel de ajutor
social. Pentru determinarea eligibilit ății familiilor la presta ții de asisten ță
social ă, Guvernul va fundamenta și va stabili nivelul venitului minim
garantat, diferen țiat în func ție de condi țiile socio-demografice ale
familiilor. Pentru o mai bun ă aplicare a programului, fondurile destinate
acestui scop vor fi asigurate de la buget, iar aplicarea și monitorizarea
programului se va face de c ătre autorit ățile locale și institu ția tripartit ă
abilitat ă;
f) Continuarea reformei sistemului de protec ție a copiilor institu ționaliza ți,
alocându-se resursele financiare și umane corespunz ătoare pentru buna
func ționare a institu țiilor publice de profil și sprijinirea parteneriatelor cu
ONG-urile din domeniu. Se va pune accentul pe asisten ța de tip familial,
prin înt ărirea activit ăților de reintegrare familial ă, de plasament în centre
de asisten ță specifice, a adop țiilor sau plasamentului familial.

VI. Protec ția mediului, amenajarea teritoriului
și dezvoltarea regional ă

A. Protec ția mediului

Programul Na țional de Ac țiune pentru Protec ția Mediului este conceput ca o
component ă a programului de restructurare și dezvoltare. Potrivit evalu ărilor Comisiei
Europene, României i-ar fi necesare cheltuieli anuale pentru protec ția mediului de circa
60 – 70 dolari SUA pe locuitor.

1. Programele de ac țiune pe termen mediu prev ăd:
a) Protec ția și conservarea naturii, a diversit ății biologice și utilizarea
durabil ă a componentelor acesteia, dezvoltarea și buna administrare a
rețelei na ționale de arii protejate, în acord cu strategiile, politicile și
practicile puse în aplicare la nivel european și interna țional; realizarea
programului na țional de m ăsuri tehnice de evaluare și finan țare a
costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser ă, în concordan ță cu
prevederile Conven ției Cadru pentru Schimb ări Climatice (1992) și ale
Protocolului de la Kyoto (1997);

34
b) Aplicarea ferm ă a legisla ției de mediu (Legea nr. 137/1995); adoptarea
unui sistem de norme, standarde și reglement ări compatibile cu exigen țele
Uniunii Europene;
c) Stimularea produc ției eco-eficiente și a consumului durabil;
d) Descentralizarea sistemului institu țional;
e) Introducerea și utilizarea instrumentelor economice pentru protec ția
mediului.
2. În perioada 2000-2004, România va urm ări alinierea politicii și practicii de
mediu la directivele Uniunii Europene. În acest scop, se va ac ționa pentru:
a) Evaluarea Capitalului Natural al României în acord cu diversitatea și
vulnerabilitatea actual ă a acestuia, dezvoltarea Re țelei Na ționale de Arii
Protejate;
b) Ini țierea m ăsurilor de refacere a Capitalului Natural în zonele deteriorate;
c) Dezvoltarea managementului durabil al resurselor de ap ă în acord cu
prevederile Conferin ței de la Dublin (1992) și ale Summit-ului de la Rio
de Janeiro (1992);
d) Asigurarea integrit ății fondului forestier na țional în condi țiile schimb ării
formei de proprietate și de management, fiind necesare, în acest sens,
reglement ări legale severe care s ă împiedice reducerea suprafe ței actuale a
pădurilor, precum și întregirea fondului pân ă la nivelul de 27,3% din
teritoriul țării, la orizontul anilor 2004 – 2005;
e) Realizarea programului na țional de amenajare și utilizare durabil ă a
solurilor și de combatere a eroziunii solurilor;
f) Realizarea programului na țional de gestiune a de șeurilor urbane și
industriale, de reciclare și refolosire a produselor și materialelor;
g) Construirea instrumentelor financiare necesare referitoare la mediu, pentru
preluarea gradual ă a acquis-ului comunitar, în special în ceea ce prive ște
domeniul exploat ării apei, protec ției mediului în industrie, agricultur ă,
protec ția solului și terenurilor degradate, protec ția organic ă și certificarea
produselor organice;
h) Consolidarea capacit ăților institu ționale și formarea competen țelor
necesare realiz ării unui parteneriat între institu țiile de mediu din România
și cele ale Uniunii Europene, asigurându-se astfel suportul administrativ
necesar valorific ării oportunit ăților și avantajelor majore care se ofer ă de
Uniunea European ă prin strategiile și instrumentele destinate sprijinirii
țării noastre în procesul de preg ătire pentru aderare;
i) Constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument în sprijinul
realiz ării obiectivelor prioritare din Planul na țional de ac țiuni pentru
protec ția mediului și din Planul na țional de aderare la Uniunea European ă;
j) Formarea cadrului juridic și institu țional pentru facilitarea și stimularea
dialogului dintre autorit ăți și societatea civil ă asupra strategiei, politicilor,

35
programelor și deciziilor privind mediul și dezvoltarea socio-economic ă a
țării.
3. Accentul politicii de mediu se va deplasa dinspre m ăsurile și acțiunile curative
înspre cele preventive. Din aceast ă perspectiv ă, se vor urm ări:
a) Dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al mediului, sistemului
informa țional de mediu, sistemului de raportare a evolu ției st ării mediului,
ca instrumente esen țiale de fundamentare a deciziilor de protec ție a
mediului, de evaluare a îndeplinirii țintelor politicii na ționale de mediu și
de informare a publicului;
b) Produc ția eco-eficient ă și consumul durabil vor reprezenta elementele
fundamentale ale strategiei preventive integrate de protec ție a mediului pe
termen lung. De asemenea, se va urm ări promovarea standardelor ISO
14000 și EMAS în scopul realiz ării unor procese, produse și servicii eco-
eficiente, cu riscuri minime asupra oamenilor și asupra Capitalului
Natural. Promovarea standardelor ISO 14000 îndeosebi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii reprezint ă o urgen ță;
c) Descentralizarea sistemului institu țional se va realiza prin aplicarea consecvent ă a
principiului autonomiei administrative și a principiului "poluatorul pl ătește". Se vor
stabili competen țe de protec ție a mediului la nivelul comunit ăților locale, reprezentate
de autorit ățile locale, și se vor încuraja politicile preventive de protec ție a mediului la
nivelul agen ților economici, cu efecte în reducerea cheltuielilor bugetare;
d) Politica de mediu pe termen lung prevede cre șterea gradual ă a ponderii instrumentelor
economice în detrimentul instrumentelor de comand ă și control. În acest sens, se va
avea în vedere restructurarea subven țiilor bugetare, prin reducerea sprijinului acordat
activit ăților cu impact negativ asupra mediului și stimularea activit ăților care reduc
evacu ările de poluan ți în mediu sau contribuie la reconstruc ția și conservarea
ecologic ă, introducerea unor taxe pe emisiile de poluan ți în mediu,
promovarea unor acte negociabile de reglementare;
e) România va sprijini aplicarea instrumentelor economice la nivel
interna țional (taxele interna ționale sau taxele na ționale armonizate, cotele
părți negociabile ale emisiilor de gaze cu efect de ser ă, implementarea în
asociere, conform Conven ției Cadru pentru Schimb ări Climatice,
mecanismul de dezvoltare “curat ă", conform Protocolului de la Kyoto).

B. Amenajarea teritoriului și dezvoltarea regional ă

1. Strategia pe termen mediu confer ă o importan ță major ă Planului de Amenajare
a Teritoriului Na țional adoptat de Parlamentul României, în respectul valorilor
dezvolt ării durabile și standardelor Uniunii Europene. Acest plan va fi promovat prin
programe guvernamentale, inclusiv credite externe, în vederea dezvolt ării echilibrate a

36
rețelei de localit ăți, a infrastructurii, sistemelor de locuire în cadrul urban și rural,
gestion ării responsabile a terenurilor și a patrimoniului na țional și construit.
2. Obiectivele politicii de dezvoltare regional ă sunt: diminuarea dezechilibrelor
regionale existente, stimularea dezvolt ării echilibrate, revitalizarea zonelor
defavorizate; preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre; corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale; stimularea cooper ării interregionale interne și
interna ționale care contribuie la progresul economic și social; dezvoltarea în
continuare a rela țiilor speciale, privilegiate ale României cu Republica Moldova,
consolidarea spa țiului cultural și spiritual comun în concordan ță cu normele și valorile
integr ării într-o Europ ă unit ă.
3. Principiile strategice ale dezvolt ării regionale vizeaz ă:
3. 1. La nivel na țional
a) Promovarea mecanismelor economiei de pia ță în toate regiunile
țării în vederea îmbun ătățirii competitivit ății și realiz ării unei
creșteri economice permanente;
b) Promovarea unei dezvolt ări armonioase spa țiale și a re țelei de
localit ăți;
c) Cre șterea capacit ății regiunilor (din punct de vedere institu țional,
financiar, decizional) la sus ținerea propriului proces de dezvoltare;
d) Promovarea principiilor dezvolt ării durabile;
e) Crearea șanselor egale în ce prive ște accesul la informare,
cercetare-dezvoltare tehnologic ă, educa ție și formare continu ă.
3.2. La nivel regional
a) Reducerea disparit ăților dintre regiuni, jude țe, mediu urban – mediu
rural, zone centrale, zone periferice etc;
b) Preîntâmpinarea apari ției unor zone – problem ă;
c) Coordonarea ini țiativelor de dezvoltare regional ă cu priorit ățile
naționale și orient ările Uniunii Europene;
d) Promovarea unor politici diferen țiate conform unor particularit ăți
zonale (zone monofunc ționale – predominant agricole, miniere –
aglomer ări urbane, zone naturale și construite protejate, zone de
grani ță, zone cu probleme de mediu ).

*
* *

Comisia de fundamentare a Strategiei a ajuns la concluzia c ă obiectivele acesteia
sunt nu numai dezirabile, ci și realiste. România dispune de importante resurse naturale
și un capital uman apt de performan ță, de capacit ăți productive poten țial competitive,

37
de o pozi ție geografic ă de intersec ție a fluxurilor interna ționale de comer ț. Toate aceste
avantaje comparative ofer ă numeroase oportunit ăți atractive pentru capitalul
occidental. Disponibilitatea Uniunii Europene, a altor organisme interna ționale de a
sprijini țara noastr ă în demersul s ău istoric de integrare a fost de asemenea formulat ă
neechivoc. Decisive sunt acum dep ășirea st ării de economie slab structurat ă
institu țional, articularea func țional ă a noilor mecanisme, promovarea de politici clare
și coerente, care s ă reorienteze energiile societ ății spre obiectivele autentice ale
prosperit ății personale și generale.

Guvernul României
a adoptat
Strategia na țional ă de dezvoltare economic ă a României
pe termen mediu
în ședin ța din 16 martie 2000

Prim-Ministru

Mugur Constantin Is ărescu