EXAMEN LA TEORII SOCIOLOGICE CONTEMPORANE PE SEMESTRUL 2 1.Exenplificati cum se realizează menținerea modelelor latente menționate de T.PARSONS in… [623537]

HORESCU GEORGETA
RÂNDUL 1

EXAMEN LA TEORII SOCIOLOGICE CONTEMPORANE PE
SEMESTRUL 2

1.Exenplificati cum se realizează menținerea modelelor latente
menționate de T.PARSONS in gruparea Agil .

Gruparea AGIL dă „Paradigma funcțională a acțiunii”. Acțiunea
schematizează viața socială, printr -un cadru structural -funcționalist în
care structurile și funcțiile se corelează reciproc. Sistemul general al
acțiunii este entitatea sociologică cea mai impo rtantă și va cuprinde
societatea și personalitatea ca subsistem. În acest context putem
spune că societatea este un tip particular al acțiunii.
Încercînd o definiție dată de T. P. în 1966 putem spune că
acțiunea este constituită din structuri și pr ocese prin care ființele
umane emit intenții semnificative și, cu mai mult sau mai puțin
succes, le materializează în sisteme concrete. Acțiunea umană este
„culturală” prin aceea că semnificațiile și intențiile privind actele
umane sunt structurate în term eni de sisteme simbolice, centrate, în
general, în jurul limbajului (pentru T. P. limbajul este o prezență
universală a societății umane).
Toate cele spuse pînă acum au înlesnit construcția teoretică pe
care a făcut -o T. P. în lucrarea sa „Social Sistem” (1956). Pentru T. P.
sistemul social este o pluralitate de actori individuali care
interacționează reciproc într -o situație în care cel puțin un aspect fizic
sau enviromental (situație acțională), actori care sunt motivați în
termenii unei tendinț e spre optimizarea gratificării și a căror situație
este definită și mediată în termenii unui sistem de simboluri
împărtășite și cultural structurate.
Gratificațiile urmărite de actori sunt de trei feluri: cognitive
(soluția la o problemă de cunoaște re);
catectice (realizarea unui scop imediat);evaluative (se referă la
integrarea unor interese inițial divergente; rezolvarea
conflictelor).

În cadrul sistemului social acțiunile agenților sunt integrate în
măsura în care țin cont de valorile insti tuționale sau
instituționalizate. Un sistem social este „înalt” integrat atunci cînd
interesele colective și cele private coincid. Din aceste considerente se
deduce că pentru T. P. analiza funcțională este mai importantă decît
analiza structurală propriu -zisă pentru că pe el îl interesează
identificarea acelor efecte care conservă echilibrul sistemului. Pentru
T. P. este important sistemul și funcțiile integratoare ale acestuia.Pe
de altă parte agenții sociali își pot duce la bun sfîrșit doar acele
acțiuni care au o „semnificație funcțională”. Mai mult, agenții sunt
constrînși de normele societale, de imperativele de rol, de status, de
acțiunile celorlalți etc, ceea ce înseamnă că traiectoria socială a
oricărui individ este oarecum previzibilă. Statusul și r olul sunt
atribute ale sistemului social și mai puțin ale agentului social. În
cadrul acestui tot sistemic și ordonat, disfuncționalul apare, cel mult,
ca un caz de anormalitate (dată, de exemplu, de disfuncțiile dintre
cerere și ofertă, aspirații și posib ilități).

2. Utilizând conceptele de funcții latente (R.K. Merton), explicați
funcția socială a politicianului local (din România).

Elev al lui T. Parsons, R. Merton a continuat gîndirea structural –
funcționalistă, aducînd numeroase corecții acestei teori i. Lucrarea
fundamentală a lui R. M. este Social Theoria and Social Structure.
Încă de la început R. M. refuză orice tentativă sociologică cu rang
universal cu scopul de a evita erorile inerente unei gîndiri holiste. Mai
degrabă R. M. a încurajat teorii cu rang mediu de generalizare
aplicate la o gamă relativ limitată de date. Aceste idei au fost impuse
de către R. M. în urma criticii pe care a făcut -o postulatelor analizei
funcționale.
Consecința obiectivă (funcția sau disfuncția).
Funcții: – consecințe observabile care contribuie la adaptarea sau
ajustarea unui sistem de date.
Disfuncții: – consecință care împiedică adaptarea, ajustarea
sistemului.

Obseravații făcute de R. M.:
Analiza sociologică nu trebuie să se oprească doar la contr ibuția
pozitivă a
unui element.Nu trebuie confundat motivul (subiectiv) cu funcția. De
aceea se impune
distincția dintre intenția subiectivă și consecințele obiective prin
următoarele
concepte:
a) funcții manifeste – consecințe obiective care, contribuind la
ajustarea și adaptarea sistemului, sunt înțelese, cunoscute și dorite
de participanții la sistem;
b) funcții latente – cele care nu sunt înțelese, cunoscute, dorite de
către participanți.
A căuta funcția latentă a unei reguli sau cutume, nu înseamnă a -i
căuta finalitatea, ci sensul, menirea în care acest sens se constituie și
se menține.Se impune diferența între consecințele neașteptate și
funcții latente. Consecințele neașteptate ale unei acțiuni sunt de trei
feluri:
a) cele care fiind funcț ionale pentru un sistem dat înglobează funcții
latente;
b) cele care fiind disfuncționale pentru un sistem dat înglobează
aceleași funcții latente;
c) cele care sunt fără nici un raport cu sistemul (clasa consecințelor
nonfuncționale, fără importanță pract ică pentru sistem).
Funcția Manifest se referă la funcția preconizată a politicilor
sociale, procese sau acțiuni care sunt proiectate în
mod conștient și deliberat pentru a fi benefică în efectul său
asupra societății. În același timp, o funcție latentă es te una care
este nu intenționează în mod conștient, dar care, cu toate
acestea, are un efect benefic asupra societății. Contrastand cu
funcții atât manifeste și latente sunt disfuncții, care sunt un tip
de rezultat neintenționate , care este dăunător în na tură.
Sociolog american Robert K. Mertonexpus teoria sa a
funcției manifeste (și funcția latentă și disfuncție prea) în 1949
cartea sa Teoria socială si socială structura . Clasate textul – a
treia carte sociologică cea mai importantă a secolului 20 de

către International Sociological Association -asemenea , conține
alte teorii prin Merton , care l -au făcut celebru în cadrul
disciplinei, inclusiv conceptele de grupuri de referință și auto-
profetie .
Ca parte a lui perspectivă funcționalistă asupra societății ,
Merton a luat o privire atentă la acțiuni sociale și efectele
acestora și a constatat că funcțiile vădite pot fi definite în mod
specific ca efectele benefice ale acțiunilor conștiente și
deliberate. Funcții Manifest deri vă din tot felul de acțiuni sociale
, dar sunt cel mai frecvent discutate ca rezultatele activității
instituțiilor sociale , cum ar fi familia, religia, educația și mass
– media, și ca produs al politicilor sociale, legi, norme și norme .
3. Exemplificati conceptul de imaginație sociologica prin
descrierea, argumentarea si documentarea unui studiu de
caz.
Cea mai solidă parte a operei sale a fost creată în anii '50 ai
secolului al XX -lea: "White Collar" (1951), "The Power Elite"
(1956)și "The Sociologi cal Imagination" (1959) – sunt lucrări în
care Mills ocupă o poziție potrivnică față de stupefacția culturală
și închiderea politică. Aceste creații au constituit principalul
răspuns al sociologului la ceea ce numea "marile întrebări"
asupra societății. Wr ight Mills considera că subiectul adecvat al
sociologiei se află la intersecția dintre biografie și istorie, și a
fost primul care a folosit sintagma "imaginație sociologică".
Imaginația sociologică oferă o perspectivă mai largă și mai
profundă asupra isto riei: "ne ajută să înțelegem faptul că
fiecărei epoci îi este propriu un anumit stil de gândire." O
consecință a imaginației sociologice este aceea că individul
poate să -și înțelegă propria experiență și poate controla propriul
destin doar prin propria loc alizare în perioada în care trăiește.
Fiecare individ, de la o generație la alta, trăiește într -o anumită
societate; fiecare are o biografie proprie; fiecare face parte
dintr-o anumită perioadă istorică. Relația individ -societate sau
cea individ -istorie es te una mutuală: prin simplul fapt că
trăiește, individul contribuie la formarea societății și a cursului
istoriei, chiar în timp ce este modelat de societate și istorie. În

acest fel, oamenii depășesc experiența personală, care este
una limitată, și pot în țelege forțele sociale care le influențează și
organizează viața.
Așadar, imaginația sociologică permite înțelegerea,
cunoașterea istoriei și a biografiei, precum și a relațiilor dintre
acestea două în cadrul societății.