Laborator de analize [623522]

1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI
ELECTRONICĂ
DEPARTAMENTUL DE AUTOMATICĂ ȘI ELECTRONICĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Mustăcioară Maria -Mirabela
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Șef lucrări doctor inginer -Camelia Adela Maican
IUNIE 2020
CRAIOVA
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI
ELECTRONICĂ
DEPARTAMENTUL DE AUTOMATICĂ ȘI ELECTRONICĂ

2
APLICAȚIE WEB „CLINICĂ PRIVATĂ ”

Mustăcioara Maria -Mirabela

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Șef lucrări doctor inginer -Camelia Adela Maican

IUNIE 2020
CRAIOVA

3
„Învățătura este o comoară care își urmează stăpânul pretutindeni.”
Proverb popular

4
DECLARAȚIE DE ORIGINALITATE
Subsemnatul MUSTĂCIOARĂ MARIA -MIRABELA, student: [anonimizat], Calculatoare și Electronică a
Universității din Craiova, certific prin prezenta că am luat la cunoștință de cele prezentate mai jos și
că îmi asum, în acest context, originalitatea pro iectului meu de licență:
• cu titlul CLINICĂ PRIVATĂ,
• coordonată de ȘEF LUCRĂRI DOCTOR INGINER CAMELIA ADELA MAICAN,
prezentată în sesiunea IUNIE 2020.
La elaborarea proiectului de licență, se consideră plagiat una dintre următoarele acțiuni:
• reproducerea exactă a cuvintelor unui alt autor, dintr -o altă lucrare, în limba română sau prin
traducere dintr -o altă limbă, dacă se omit ghilimele și referința precisă,
• redarea cu alte cuvinte, reformularea prin cuvinte proprii sau rezumarea ideilor din alte
lucrări, dacă nu se indică sursa bibliografică,
• prezentarea unor date experimentale obținute sau a unor aplicații realizate de alți autori fără
menționarea corectă a acestor surse,
• însușirea totală sau parțială a unei lucrări în care regulile de ma i sus sunt respectate, dar care
are alt autor.
Pentru evitarea acestor situații neplăcute se recomandă:
• plasarea între ghilimele a citatelor directe și indicarea referinței într -o listă corespunzătoare la
sfărșitul lucrării,
• indicarea în text a reformul ării unei idei, opinii sau teorii și corespunzător în lista de referințe
a sursei originale de la care s -a făcut preluarea,
• precizarea sursei de la care s -au preluat date experimentale, descrieri tehnice, figuri, imagini,
statistici, tabele et caetera,
• precizarea referințelor poate fi omisă dacă se folosesc informații sau teorii arhicunoscute, a
căror paternitate este unanim cunoscută și acceptată.

Data, Semnătura candidat: [anonimizat],

20.06.2020

5

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică
Departamentul de Automatică și Electronică

PROIECTUL DE DIPLOMĂ

Numele și prenumele student: [anonimizat]/ -ei:
Mustăcioară Maria Mirabela

Enunțul temei:

CLINICA PRIVATA

Datele de pornire:

Codul este realizat în programul atom .
Tehnologiile folosie : PHP , HTML , CSS , Javascript

Conținutul proiectului:

Proiectul este realizat din două părți: una teoretică care
se referă la noțiuni generale despre web design și una
practică care se referă la aplicația în sine.
1.Introducere
2.Programarea web
3.Clinica Privata
4.Concluzii
5.Bibliografie
6.Referințe web

Material grafic obligatoriu:

Capturi ale ferestrelor, scheme generale ale
sistemului implementat

Consultații:
periodice Aprobat la data de
………………
Șef de departament,
Prof. dr. ing.
Cosmin IONETE

6
Conducătorul științific
(titlul, nume și prenume, semnătura): Șef lucrări doctor inginer -Camelia Adela Maican

Data eliberării temei:
14.10 .2019

Termenul estimat de predare a proiectului:
Iunie 2020

Data predării proiectului de către student și
semnătura acestuia:
20.06.2020

7
Prof. dr. ing.
Cosmin IONETE

8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică
Departamentul de Automatică și Electronică
REFERATUL CONDUCĂTORULUI ȘTIINȚIFIC

Numele și prenumele candidatului/ -ei: MUSTĂCIOARĂ MARIA MIRABELA
Specializarea: ISM
Titlul proiectului: CLINICA PRIVATA
Locația în care s -a realizat practica de
documentare (se bifează una sau mai
multe din opțiunile din dreapta): În facultate □
În producție □
În cercetare □
Altă locație: ONILINE
În urma analizei lucrării candidatului au fost constatate următoarele:

Nivelul documentării Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Tipul proiectului Cercetare
□ Proiectare
□ Realizare
practică □ Altul
[se detaliază ]
Aparatul matematic utilizat Simplu
□ Mediu
□ Complex
□ Absent
□
Utilitate Contract de
cercetare □ Cercetare
internă □ Utilare
□ Altul
Magazin
online
Redactarea lucrării Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Partea grafică, desene Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Realizarea
practică Contribuția autorului Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Mare
□ Foarte mare
□
Complexitatea
Temei Simplă
□ Medie
□ Mare
□ Complexă
□
Analiza cerințelor Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Arhitectura Simplă
□ Medie
□ Mare
□ Complexă
□
Întocmirea
specificațiilor Insuficientă Satisfăcătoare Bună Foarte bună

9
funcționale □ □ □ □
Implementarea Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Testarea Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Funcționarea Da
□ Parțială
□ Nu
□
Rezultate experimentale Experiment propriu
□ Preluare din bibliografie
□
Bibliografie Cărți
Reviste
Articole
Referințe web
x

Comentarii
și
observații

În concluzie, se propune:

ADMITEREA PROIECTULUI □ RESPINGEREA PROIECTULUI □

Data, Semnătura conducătorului științific,
20.06.2020

10

REZUMATUL PROIECTULUI

În acest proiect de diploma s -a realizat un site web cu ajutorul limbajelor de programare
HTML5, CSS3, JAVA SCRIPT, PHP. Structura de bază a site -ului a fost creata cu ajutorul limbajului
HTML, ulterior site -ul fiind stilizat și îmbunătățit prin intermediul celorlalte limbaje de programare.
Cu ajutorul limbajului CSS s -au stilizat elementele site -ului, limbajul PHP a fost folosit pentru crearea
unui formul ar de programare, iar JAVASCRIPT pentru a face site -ul dinamic.
Interfata site -ului are o tematica specifica domeniului medical.

S-au folosit urmatoarele limbaje de programare:HTML5, CSS3, JAVA SCRIPT,PHP.

Termenii cheie : web, site, html, php,css, j avascript .

11
CUPRINSUL
1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 13
1.1 Scopul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
1.2 Motivația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
2. PROGRAMAREA WEB ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 15
2.1 HTML(HyperTextMarkupLanguage) ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
Fig. 1.1 Antetul paginii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
2.2 CSS (Cascading Style Sheet) ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
Fig. 2.1 Imagine pagina principala ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
Fig. 2.2 Neurologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
Fig. 2.3 Citat pagină principala ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
2.3 JAVA SCRIPT(JS) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
Fig. 3.1 Programări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
Fig. 3.2 Pagină principala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 24
Fig. 3 .3 Pagină principala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 24
2.4 PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
Fig. 4.1 Programări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
Fig. 4.2 Mail ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
3. CLINICA PRIVATA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 29
3.1 Pagina Principala ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 29
Fig. 3.1.1 Pagină Principala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 29
Fig. 3.1.2 Subsolul Paginii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 31
3.2 Pagina Despre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 33
Fig. 3.2.1 Medici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 33
3.3 Pagina Servicii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 34
Fig. 3.3.1 Ser vicii 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 34
Fig. 3.3.3 Servicii 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 35
39
Fig. 3.3.4 Neurologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 39
3.4 Pagina Programari ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 40
Fig. 3.4.1 Programari ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 40
Fig. 3.4.2 Formular programare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 43
Fig. 3.4.3 Mesaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 45
3.5 Pagina Contact ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 45
Fig.3.5.1 Cont act ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 45
Fig.3.5.2 Detalii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 46
Fig. 3.5.3 Harta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 48
4. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 50
5. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 51

12
6. REFERINȚE WEB ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 52

13
INTRODUCERE

Istoria Internetului începe odată cu dezvoltarea timpurie a calculatoarelor și a rețelelor de
comunicații între anii 1950 și 1960.Poate fi împărțită în mai multe etape. Ideea unei rețele de
calculatoare destinate să permită comunicarea generală între utili zatorii aflați la diferite
calculatoare a depins de evoluțiile tehnologice a infrastructurii sistemelor și a rețelelor
existente de telecomunicații.

Prima descriere documentată despre interacțiunile sociale care ar apărea prin crearea unor
rețele (networ king) este conținută într -o serie de note scrise de J.C.R.Licklider de la
"Institutul de Tehnologie" din Massachusetts, în luna august 1962, în care acestaa discutat
conceptul de rețea galactică( Galactic Network ).

Termenul internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte englezești:
interconnected = interconectat și network = rețea.Cuvântul are două sensuri care sunt strâns
înrudite, în funcție de context:

Substantivul „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea m ondială unitară de
calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform
regulilor(protocoalelor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet
Protocol”,numite împreună „stiva TCP/IP”.
Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate
de Apărare (a Ministerului Apărării), Department of Defense sau DoD din SUA (Defence
Advanced Research Projects Agency, DARPA) a creat prima rețea de computere
interconectate (sub numele ARPAne t).
Super -rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a
rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale . În zilele noastre pe glob există un
singur Internet, care este uriaș; el oferă utilizatorilor s ăi o multitudine de informații și servicii

14
precum e -mail,g -mail,WWW( World Wide Web), FTP, Găzduire web (web hosting) și multe
altele,unele dintre ele fiind numai contra cost.
Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web-
WWW(Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet).
Substantivul „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2
sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele.Rețelele de ti p
internet nu trebuie confundate cu super -rețeaua „Internet” de mai sus. [1]

1.1 Scopul

Principalul obiectiv a fost realizarea unui site care sa vină in ajutorul persoanelor foarte ocupate,
sau comode, care doresc sa facă o programare pentru un consult medic al în orice moment al zilei, fără
a fi condiționate să contacteze serviciul de programări numai în timpul programului de lucru.
În contextul situației actuale consider că este oportună realizarea unui site care să ofere
posibilitatea persoanelor care dore sc să beneficieze de un consult medical să își facă o programare
online prin intermediul unui formular de programare. La completarea formularului de programare
fiecare cient al clinicii are posibilitatea să -și selecteze dat a dorita.
Obiectivul secundar a f ost creșterea gradului de promovabilitate în mediul online a serviciilor
oferite.

1.2 Motivația

Principalul motiv pentru care s -a ales aceasta temă la lucrare de licență a fost acela de a -mi
îmbunătății cunoștințele dobândite pe parcursul celor 4 ani de facultate, deoarece scrierea codului are
la baza o serie de materii invatate pe parcursul anilor, in cadrul faculatii. Codul este complet si
complex, facand pagina site -ului placuta și usor de navigat.

15
PROGRAMAREA WEB
Pentru realizare lucrarii de licen ta s-au folosit urmatoarele limbaje de programare:HTML5,
CSS3, JAVA SCRIPT, PHP, care vor fi prezentate pe scurt în continuare.
2.1 HTML(HyperTextMarkupLanguage)

HTML este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afișate
într-un navoigator (sau browse r). Specificațiile HTML sunt dictate de World Wide Web
Consortium . Scopul HTML este mai degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi,
tabele ș. a.m.d. – decât descrierea semanticii documentului. Acesta esteste o formă de marcare
orientată către prezentarea documentelor text pe o singura pagină, utilizând un software de
redare specializat, numit agent utilizatorHTML, cel mai bun exemplu de astfel d e software
fiind browserul web.
HTML furnizează mijloacele prin care conținutul unui document poate fi adnotat cu
diverse tipuri de metadate și indicații de redare. Acestea pot varia de la decorațiuni minore ale
textului, cum ar fi specificarea faptului c ă un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine
trebuie introdusă, până la scripturi sofisticate, hărți de imagini și formulare. Pot fi incluse
informații despre: titlul și autorul documentului, informații structurale despre cum este
împărțit documen tul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. și informații cruciale care
permit ca documentul să poată fi legat de alte documente pentru a forma astfel web-ul(sau
hiperlink -uri).
HTML – un format text proiectat pentru a putea fi citit și editat de oameni utilizând un
editor de text simplu. Totuși scrierea și modificarea paginilor în acest fel solicită cunoștințe
solide de HTML și este consumatoare de timp
HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum
ar fi PHP, JSP sau ASP.
HTML este de asemenea utilizat în e-mail. Majoritatea aplicațiilor de e -mail folosesc
un editor HTML încorporat pentru compunerea e -mail-urilor și un motor de prezentare a e –
mail-urilor de acest tip. Folosirea e -mail-urilor HTML este un subiect controversat și multe
liste de mail le blochează intenționat.

16
HTML5 este un limbaj pentru structurarea și prezentarea conținutului pentru WWW
( World Wide Web ), o tehnologie nucleu pentru Internet propusă inițial pentru software –
ul Opera .
Este a cincea revizuire a standardului HTML (cr eat în 1990 și standardizat ca HTML4
din 1997) și din octombrie 2011 este în curs de dezvoltare.
Obiectivele sale principale au fost acelea de a îmbunătăți limbajul cu un suport pentru
cele mai recente apariții multimedia în același timp menținându -l ușor de citit de oameni și
bine înțeles de computere și device -uri. [2]

Exemplul următor este o secvență de codul „HEAD” din pagină principala a site –
ului(index.html).Aici s -a dat titlul paginii „CLINICĂ PRIVATĂ”, făcând legătură între HTML și
CSS:
<head>
<meta charset="utf -8">
<title>Clinica Privata</title>
…..
<link href="css/style.css" rel="stylesheet">
……
</head>

Fig. 1.1 Antetul paginii

17
Figura 1.1 reprezintă antetul fiecărei pagini, mai jos se află secvență de cod „BODY” din
pagină principala a site -ului( index.html ):
<body>
<div class="page -wrapper">
<section class="header -uper">
<div class="container clearfix">
<div class="logo">
</div>
<div class="left -side">
<ul class="contact -info">
<li class="item">
<div class="icon -box">
<i class="fa fa -envelope -o"></i>
</div>
<strong>Email</strong>
<br>
<a href="#">
<span>clinicaprivata@outlook.com</span>
</a>
</li>
<li class="item">
<div class="icon -box">
<i class="fa fa -phone"></i>
</div>
<strong>Contacteaza -ne</strong>

18
<br>
<span>07672678 79</span>
</li>
</ul>
<div class="link -btn">
<a href="programari.html" class="btn -style -one">Programari</a>
</div>
</div>
</div>
</section>
….
</body>

2.2 CSS (Cascading Style Sheet)

Cascading Style Sheets este un standard pentru formatarea elementelor unui
document HTML . Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe sau în
cadrul documentului, prin elementul <style>si/sau atrbutul style. CSS se poate utiliza și pentru
formatarea elementelor XHTML , XML și SVGL .
CSS3 reprezintă un upgrade ce aduce câteva atribute noi și ajută la dezvoltarea noilor concepte
in webdesign.
Unele dintre cele mai importante module noi adăugate acestui standard pentru formatarea
elementelor HTML aduc un plus considerabil in dezvoltarea activități webdesign.
Mai jos sunt prezente in listă cele mai importante modulele adăugate in CSS3:
 Box Model
 Backgrounds and Borders
 Image Values and Replaced Content

19
 Text Effects
 2D/3D Transformations
 Animations
 Multiple Column Layout
 User Interface
Deși au apărut unele deficiente de compatibilitate intre browsere, majoritatea proprietăților CSS3
au fost implementate cu succes in variantele browserelor noi.
Acum CSS3 oferă posibilitatea de a crea bordur i cu colțurile rotunjite fară a folosi elemente
grafice de fundal așa cum se folosea anterior acestui upgrade.
Proprietatea CSS3 border -radius definește prin valorile exprimate in pixeli cat de rotunjite vor fi
colțurile unui element HTML sau unei imagini .
Fiecare colț poate avea o alta valoare exprimată in pixeli diferită de un alt colț al aceluiași
element. Prin urmare putem folosi pana la 4 valori diferite atribuite unui element HTML sau
imagine. [3]

Fig.2.1 Imagine pagina principala

20

Figura 2.1 a fost stilizată cu ajutorul CSS3, folosind proprietatea border -radius astfel:

.story img {
border -radius: 14px;
width: 100%;
box-shadow: 0px 0px 20px -5px rgba(0, 0, 0, 0.2);
}

Fig. 2.2 Neurologie

21
Figura 2.2, cu ajutorul CSS3 s -a creat o căsuța ce conține o imagine redimensionata, iar în
partea de jos, un text centrat, acastă este secvență de cod:
.service -section .inner -box {
position: relative;
border -radius: 5px 5px 0px 0px;
box-shadow: 0 0 20px #f1f1f1;
margin -bottom: 20px;
}

Fig. 2.3 Citat pagină principala

Citatul din Fig. 2.3 s -a stilizat cu ajutorul CSS3, astfel:

.story .story -content .tagline {
color: #48bdc5;
font-size: 20px;
font-weight: normal;
font-style: italic;
font-family: "Source Sans Pro", sans -serif;
margin -bottom: 20px;
}

22

2.3 JAVA SCRIPT(JS)

Java Script este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul prototipurilor .
Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile web, codul JavaScript din
aceste pagini fiind rulat de către browser .
Limbajul este bine cunoscut pentru folosirea sa în construirea site-urilor web , dar este folosit și
pentru accesul la obiecte încapsulate (embedded objects) în alte aplicații.

A fost dezvoltat inițial de către Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub
numele de Mocha, apoi LiveScript, și denumit în final JavaScript.

În ciuda numelui și a unor similarități în sintaxă, între JavaScript și limbajul Java nu există
nicio legătură. Ca și Java, JavaScript are o sintaxă apropiată de cea a limbaj ului C , dar are mai multe
în comun cu limbajul Self decât cu Java.

Până la începutul lui 2005, ultima versiune existentă a fost JavaScript 1.5, care corespunde cu
Ediția a 3 -a a ECMA -262, ECMAScript , cu alte cuvinte, o ediți e standardizată de JavaScript.
Versiunile de Mozilla începând cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentru E4X, care este o extensie a
limbajului care are de a face cu XML , definit în standardul ECMA -357. Versiunea curentă de Mozilla,
1.8.1 (pe care sunt construite Firefox și Thunderbird versiunile 2.0) suportă JavaScript versiunea 1.7.

Când JavaScript încearcă să rezolve un ide ntificator, se pare, în funcție de domeniul de
aplicare locală. Dacă acest identificator nu este găsit, se pare, în funcția de exterior, care a declarat una
locală, și așa mai departe de -a lungul lanțului de domeniul de aplicare până când ajunge la domeniu l
global în cazul în care variabila este globală.

Atunci când atribuirea unui identificator, Javascript face exact același proces pentru a prelua
acest identificator, cu excepția faptului că în cazul în care nu se găsește în domeniul global, se va crea
"variabila", ca o proprietate a obiectului la nivel global.

23

Declararea unei variabile (cu cuvântul cheie var), în afara corpului oricărei funcții, va crea, de
asemenea, o variabilă nouă la nivel mondial. [4]

Fig. 3.1 Programări

În figura 3.1 s -a adăugat o funcție javascript care ajută la alegerea datei preferată de cient,
această este secvență de cod:
function datepicker () {
if ($('#datepicker').length) {
$('#datepicker').datepicker();
};

24
}

Fig. 3.2 Pagină principala

Fig. 3.3Pagină principala

Fig. 3.2 și Fig.3.3 prezintă imaginile care se derulează pe pagină principala a site -ului. Acest
lucru s -a realizat cu ajutorul următoarei secvențe de cod Java Script:

25
_.$slider.addClass('slick -slider');
_.$slideTrack = (_.sl ideCount === 0) ?
$('<div class="slick -track"/>').appendTo(_.$slider) :
_.$slides.wrapAll('<div class="slick -track"/>').parent();

_.$list = _.$slideTrack.wrap(
'<div class="slick -list"/>').parent();
_.$slideTrack.cs s('opacity', 0);

2.4 PHP

PHP este un limbaj de programare . Numele PHP provine din limba engleză și este un acronim
recursiv :Php: Hypertext Preprocessor.
Folosit inițial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scară largă în dezvoltarea
paginilor și aplicațiilor web.
Se folosește în principal înglobat în codul HTML , dar începând de la versiunea 4.3.0 se poate
folosi și în m od „linie de comandă” ( CLI), permițând crearea de aplicații independente. Este unul din
cele mai importante limbaje de programare web open -source și server -side, existând versiuni
disponibile pentru majoritatea web serverelor și pentru toate sistemele de operare.
Inițial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul său, Rasmus Lerdorf . Odată cu creșterea
numărului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluată de o nouă entitate, Grupul PHP.
PHP însemna inițial Personal Home Page.
PHP a fost început în 1994 ca o extensie a limbajului server -side Perl, și apoi ca o serie
de CGI-uri compilate de către Rasmus Lerdorf , pentru a genera un curriculum vitae și pentru a urmări
numărul de vizitatori ai unui site,apoi a evoluat în PHP/FI 2.0, dar proiectul open -source a început să
ia amploare după ce Zeev Suraski și Andi Gutmans , de la Technion au lansat o nouă versiune a
interpretorului PHP în vara anului 1998 , această versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au
schimbat și numele în acronimul recursiv de acum, până atunci PHP fiind cunoscut

26
ca Personal Home Page Tools. Apoi Suraski și Gutmans au rescris baza limbajului, producând astfel
și Zend Engine în 1999 . În mai 2000 a fost lansat PHP 4.0, având la bază Zend Engine 1.0. [5]

Fig. 4.1 Programări

Formularul din Fig. 4.1 a fost creat cu ajutorul PHP. Atunci cand se dă click pe butonul
„CONFIRMA” va rula un script care va trimite automat un email catre adresa clinicii
(clinicaprivata@outlook.com ). Codul php prin care se realizează acest lucru este următorul:

<?php
$nume= $_POST['nume'];

27
$telefon= $_POST['telefon'];
$mail= $_POST['mail'];

$data= $_POST['data'];
$sectie= $_POST['sectie'];
$motiv= $_POST['motiv'];
$mentiuni= $_POST['mentiuni'];
$mail_from= 'Programare clinica privata';
$mail_subject= 'Mesaj nou de programare';
$mail_body= "Nume: $nume. \n".

"Email: $mail. \n".
"Telefon: $tele fon.\n".
"Data pentru programare: $data. \n".
"Sectie: $sectie. \n".
"Motivul programarii: $motiv. \n".
"Mesaj: $mentiuni. \n";

$to ="clinicaprivata@outlook.com";
$headers = "From: $m ail_from \r\n";
$headers .="Reply -To: $mail \r\n";
mail($to,$mail_subject,$mail_body,$headers);
header("location: index.html");

28

Fig. 4.2 Mail

Figura 4.2 înfățișează emailul cu datele completate de utilizator pe interfață site -ului.Că acest
lucru să fie posibil, script -ul trebuie să ruleze pe internet, de aceea s -a folosit un serviciul de găzduire
online, ce oferă un domeniu gratis : https://ro.000webhost.com/ , acolo unde s -a încărcat site -ul.

29
CLINICA PRIVATA
În efectuarea proiectului, s -a realizat un site dinamic și funcțional, cu ajutorul fiecărui element
descris mai jos:
3.1 Pagina Principala

Fig. 3.1 .1Pagină Principala

Figura 3.1.1 prezintă pagină principala. În partea de navigare sunt cinci butoane.
Butonul „Acasa” care va întoarce utilizatorul de fiecare dată pe pagina principală și cele cinci
butoane de navigare din meniu:
 Acasa
 Despre
 Servicii

30
 Programări
 Contact
Meniul se regăsește în fiecare pagină a site -ului realizat .
Codul b ării de navigare este următorul:
<div class="collapse navbar -collapse" id="bs -example -navbar -collapse -1">
<ul class="nav navbar -nav">
<li class="active">
<a href="index.html">ACASA</a>
</li>
<li>
<a href="despre.html">DESPRE</a>
</li>
<li>
<a href="servicii.html">SERVICII</a>
</li>

<li>
<a href="programari.html">PROGRAMARI</a>
</li>

<li>
<a href="contact.html">CONTACT</a>
</li>

31
</ul>
</div>

Fig. 3.1.2 Subsolul Paginii

Figura 3.1.2 prezintă subsolul paginii, acesta este afișat pe fiecare pagină a site -ului.
Codul subsolului este următorul:
<footer class="footer -main">
<div class="footer -top">
<div class="container">
<div class="row">
<div class="col -md-4 col -sm-6 col -xs-12">
<div class="about -widget">
<div class="footer -logo">
</div>
<ul class="location -link">
<li class="item">
<i class="fa fa -map-marker"></i>
<p>Craiova, Str. Inului nr.8</p>
</li>
<li class="item">
<i class="fa fa -envelope -o" aria -hidden="true"></i>
<a href="#">
<p>clinicaprivata@outlook.com</p>
</a>
</li>

32
<li class="item">
<i class="fa fa -phone" aria -hidden="true"></i>
<p>0767267879</p>
</li>
</ul>

</div>
</div>

<div class="footer -bottom">
<div class="container clearfix">
<div class="copyright -text">
<p>&copy; Copyright 2020. Mustacioara Maria Mirabela

</p>
</div>
<ul class="footer -bottom -link">
<li>
<a href="index.html">Acasa</a>
</li>
<li>
<a href="despre.html">Despre</a>
</li>
<li>
<a href="contact.html">Contact</a>
</li>
</ul>
</div>
</div>
</footer>

33

3.2 Pagina Despre

Fig. 3.2.1 Medici

Figura 3.2.1 prezintă lista medicilor și serviciile pe care aceastea le prestează pentru clinică privată.
Când se va da click pe numele unui medic prezentat în lista de mai sus, vizitatorul paginii v -a fi trimis
pe pagină specializării.

34

3.3 Pagina Servicii

Fig. 3.3.1 Servicii 1

35

Fig. 3.3.3 Servicii 2

Figurile 3.3.1 și 3.3.2 afișează cele 10 servicii ale clinicii private.
Serviciile oferite de clinică sunt:
 NEUROLOGIE
 PSIHIATRIE
 CARDIOLOGIE
 MEDICINA INTERNA
 GASTRO ENTEROLOGIE -HEPATOLOGIE

36
 DERMATO -VENEROLOGIE
 UROLOGIE
 GINECOLOGIE
 ENDOCRINOLOGIE
 OSEODENSITOMETRIE
Pentru punerea în pagină a serviciilor s -a folosit următorul cod:
<section class="service -section bg -gray section">
<div class="container">
<div class="section -title text -center">
…..
<div class="image -content text -center">
<span></span>
<a href="neurologie.html">
<h6>NEUROLOGIE</h6>
….
<div class="image -content text -center">
<span></span>
<a href="psihiatrie.html">
<h6>PSIHIATRIE</h6>
</a>
….
<div class="image -content text-center">
<span></span>
<a href="cardiologie.html">
<h6>CARDIOLOGIE</h6>
</a>

37
….
<div class="image -content text -center">
<span></span>
<a href="medicinainterna.html">
<h6>MEDICINA INTERNA</h6>
</a>
…..
<div class="image -content text -center">
<span> </span>
<a href="hepatologie.html">
<h6>GASTROENTEROLOGIE – HEPATOLOGIE</h6>
</a>
…..
<div class="image -content text -center">
<span></span>
<a href="ginecologie.html">
<h6>GINECOLOGIE</h6>
</a>
…
<div class="image -content text -center">
<span></span>
<a href="endocrinologie.html">
<h6>ENDOCRINOLOGIE</h6>
</a>
….

38
<div class="image -content text -center">
<span></span>
<a href="osteodensitometrie.html">
<h6>Osteodensitometrie</h6>
</a>
….
<div class="image -content text -center">
<span></span>
<a href="ven erologie.html">
<h6>DERMATO -VENEROLOGIE</h6>
</a>
….
<div class="image -content text -center">
<span></span>
<a href="urologie.html">
<h6>UROLOGIE</h6>
</a>
….

39

Fig. 3.3.4 Neurologie

Figura 3.3.4 atara efectul apăsării butonului „MAI MULTE”. După apăsarea butonului, clientu va fi
redirecționat pe o nouă pagină.
Această conține mai multe detalii despre serviciul dorit de către client.

40
3.4 Pagina Programari

Fig. 3.4.1 Programari

În figura 3.4.1 pagină de programări. Aici este un formular, pe care, utilizatorii îl pot completă, dacă
își doresc o programare.Codul folosit pentru formular este următorul:
<div class="container">
<div class="row">
<div class="col -md-6 col -sm-12 col -xs-12">
<div class="contact -area style -two">

41
<div class ="section -title">
<h3>Programari </h3>
</div>
<form name="contact_form" class="default -form contact -form" action="contact.php"
method="post">
<div class="row">
<div class="col -md-6 col -sm-12 col -xs-12">
<div class="form -group">
<input type="text" name="nume" placeholder="Nume" required="">
</div>
<div class="form -group">
<input type="email" name="mail" placeholder="Email" required="">
</div>
<div class="form -group">
<select name="sectie">
<option value="" disable selected>Alege o Sectie</option>
<option>Cardiologie</option>
<option>Neurologie</option>
<option>Psihiatrie</option>
<option>Medicina interna</option>
<option>Hepatologie</option>
<option>Ginecologie</option>
<option>Endocrinologie</option>
<option>Osteodensitometrie</option>
<option>Derma to-Venerologie</option>

42
<option>Urologie</option>
</select>
</div>
</div>
<div class="col -md-6 col -sm-12 col -xs-12">
<div class="form -group">
<input type="text" name="telefon" placeholder="Telefon" required="">
</div>
<div class="form -group">
<input type="text" name="data" placeholder="Data" required="" id="datepicker">
<i class="fa fa -calendar" aria -hidden="true"></i>
</div>
<div class="form -group">
<select name="motiv">
<option value="" disable selected>Alege un Serviciu</option>
<option>Consultatie </option>
<option>Referat</option>
<option>Altceva</option>
</select>
</div>
</div>
<div class="col -md-12 col -sm-12 col -xs-12">
<div class="form -group">
<textarea name="mentiuni" placeholder="Mentiuni" required=""></textarea>
</div>

43
<div class="form -group text-center">
<button type="submit" class="btn -style -one">confirma</button>
</div>
</div>
</div>
</form>
</div>
</div>

Fig. 3.4.2 Formular programare
Figura 3.4.2 prezintă formularul de programare completat .
Atunci cand se dă click pe butonul „CONFIRMA” va rula un script care va trimite automat un email
catre adresa clinicii ( clinicaprivata@outlook.com ). Codul php prin care se realizează acest lucru este
următorul:

44
<?php
$nume= $_POST['nume '];
$telefon= $_POST['telefon'];
$mail= $_POST['mail'];
$data= $_POST['data'];
$sectie= $_POST['sectie'];
$motiv= $_POST['motiv'];
$mentiuni= $_POST['mentiuni'];
$mail_from= 'Programare clinica privata';
$mail_subject= 'Mesaj nou de programare';
$mail_body= "Nume: $nume. \n".
"Email: $mail. \n".
"Telefon: $telefon. \n".
"Data pentru programare: $data. \n".
"Sectie: $sectie. \n".
"Motivul programarii: $motiv. \n".
"Mesaj: $mentiuni. \n";
$to ="clinicaprivata@outlook.com";
$headers = "From: $mail_from \r\n";
$headers .="Reply -To: $mail \r\n";
mail($to,$mail_subject,$mail_body,$headers);
header("location: index.html");

45

Fig. 3.4.3 Mesaj

Figura 3.4.3 ilustrează mesajul primit pe mail -ul clinicii.

3.5 Pagina Contact

Fig.3.5.1 Contact

Figura 3.5.1 prezint ă pagina de Contact a clinicii private.

46

Fig.3.5.2 Detalii

Figura 3.5.2 prezintă adresa clinicii, numărul de telefon și tot odată adresa de mail a acesteia.
Cele prezentate în figura de mai sus s -au realizat cu urmatrul cod:
<div class="address -block">

<div class="media">
<i class="fa fa -map-o"></i>
<div class="media -body">
<h3>Locatie</h3>
<p>Str. Inului nr. 8
<br>Craiova, Dolj</p>
</div>
</div>

<div class="media">
<i class="fa fa -phone"></i>
<div class="media -body">

47
<h3>Telefon</h3>
<p>
0767267879

</p>
</div>
</div>

<div class="media">
<i class="fa fa -envelope -o"></i>
<div class="media -body">
<h3>Email</h3>
<p>
clinicaprivata@outlook.com

</p>
</div>
</div>
</div>

48

Fig. 3.5.3 Harta
Figura 3.5.3 este captura hărții pusă pe pagină Contact, această vine în ajut orul viitorilor
pacienți ai clinicii.

Codul folosit pentru punera hărții în pagină este următorul:
<div id="map -container" class=:"map -container z -depth -1-half col -md-6" style="height:
400px;">
</div>
…
<script>
function regular_map() {
var var_location = new google.maps.LatLng(44.320937, 23.793949);

var var_mapoptions = {

49
center: var_location,
zoom: 14
};

var var_map = new google.maps.Map(document.getElementById("map -container"),
var_mapoptions);

var var_marker = new google.maps.Marker({
position: var_location,
map: var_map,
title: "Laborator de analize"
});
}

google.maps.event.addDomListener(window, 'load', regular_map);
</script>

50
CONCLUZII
În concluzie, site -ul „Clinică Privată” a fost creat cu ajutorul limbajelor de cod :css, html,java
script, php și oferă posibilitatea clienților de a face programări online, reducând timpul de așteptare și
interacțiune cu alte persone.
Codul a fost prelucrat cu ajutorul programului Atom, deoarece este o aplicație desktop construită
folosind tehnologii web și majoritatea pachetlor extinse au licență softwere gratuite, acesta are o
interfață plăcută de lucru cu utilizatorul.
Informațiile cu caracter medical din site au fost preluate de pe site -ul altor c linicii.

51
BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Internetului

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/HyperText_Markup_Language

3. https://www.academiacredis.ro/curs -programare -web2

4. https://sites.google.com/site/siteinstruireasistatadecalcula/javascript -1

5. https://portal.chroot.ro/knowledgebase/38/Ce -este-PHP.html?language=english

52

REFERINȚE WEB

 https://www.w3schools.com/html/
 https://www.w3schools.com/css/
 https://www.w3.org/Style/Examples/011/firstcss.en.html
 https://www.w3schools.com/js/
 https://www.w3schools.com/php/

53

54