ACTIVITATE EXTRACURRICULAR Ă DE PROMOVARE A LECTURII DE PLĂCERE ÎN CDI prof. Alina PETRI Casa Corpului Didactic Cluj Contextul didactic Este unanim… [623493]

CERCURILE DE LECTUR Ă –
ACTIVITATE EXTRACURRICULAR Ă DE PROMOVARE A LECTURII DE
PLĂCERE ÎN CDI

prof. Alina PETRI
Casa Corpului Didactic Cluj

Contextul didactic
Este unanim recunoscut c ă, prin lectur ă, se urmărește formarea unor competen țe și
abilități care se vor dezvolta pe mai multe tipuri de practici: lectura de informare, lectura de
plăcere, lectura institu ționalizată. Se dore ște așadar atât formarea unui lector comp etent, dar
și a unui cititor care s ă-și formeze gustul propriu de lectur ă, astfel încât s ă fie un cititor activ
pe tot parcursul vie ții sale. Lectura de vine astfel deopotriv ă act de cunoa ștere și act de
comunicare (implic ă un rol activ, dinamic al lectorului, angajat într-un dialog cu textul).
Latura care nu se neglijeaz ă și care câ știgă din ce în ce mai mult teren în contextul
unui model didac tic al dezvolt ării personale, es te formarea de valori și atitudini. Din cadrul
acestora, cele pe care se bazeaz ă activitățile dedicate lecturii sunt cultivarea interesului
pentru lectur ă și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în dom eniul literaturii, stimularea gândirii
autonome, reflexive, critice, în raport cu di verse mesaje receptate; formarea unor reprezent ări
culturale privind evolu ția și valorile literaturii. Toate acestea valorizeaz ă arta ca pe o form ă de
comunicare și de cunoa ștere care se r ăsfrânge asupra dezvolt ării propriei personalit ăți.
De ce este centrul de documentare și informare un organism care promoveaz ă
lectura?
În cadrul școlii și, mai larg, al comunit ății, centrul de documentare și informare este un
spațiu primitor pentru orice elev, profesor, cet ățean, în care fiecare î și va găsi calea pentru
dezvoltarea personal ă, prin accesul nemijlocit la informa ție (cărți, mijloace multimedia,
computere conectate la internet), un spa țiu în care informa ția trebuie prelucrat ă pentru a fi
transformat ă în cunoa ștere.
Acest organism î și asumă două funcții esențiale: func ția de „bibliotec ă” și funcția de
„cercetare și prelucrare a materialului informativ”. Pornind de aici, centrul de documentare și
informare îndepline ște mai multe roluri: este locul care incit ă la lectur ă, răspunde nevoii de
cunoaștere a elevului și curiozității acestuia, este un centru de resurse documentare
multimedia, furnizeaz ă documente necesare inform ării școlare și profesionale a elevilor, în
vederea integr ării lor socio- profesionale, este locul în care nu doar sunt p ăstrate
documentele, este în acela și timp și locul de ini țiere în căutarea de informa ții și a altor tehnici
de documentare: utilizarea dic ționarelor, encic lopediilor, a fi șierelor de informa ție; luarea de
notițe; realizarea fi șelor de lectur ă, conceperea fi șelor tematice etc.
Datorită acestor moduri de tratare a resu rselor, centrul de documentare și informare
joacă un rol pedagogic important în promovarea lecturii și în viața școlii în general.
Viziunea asupra le cturii este îmbun ătățită în centrul de documentare și informare,
întrucât în aceast ă nouă structură prioritară este misiunea pedagogic ă, de desf ășurare și
îndrumare a unor activit ăți didactice menite s ă promoveze autodevenirea. Centrul de
documentare și informare dispune de multiple spa ții, cărora le corespund func ții specifice. De
asemenea, conteaz ă diversificarea suportului informativ: dac ă în biblioteci sunt exclusiv
materiale pe suport clasic, hârtie, în centrul de documentare și informare, pe lâng ă cărți există
casete video și audio, CD- uri, computere conectare la internet și, desigur, documentarea prin
utilizarea acestor resurse r ămâne absolut pr ioritar bazat ă pe lectur ă. Centrul de documentare
și informare promoveaz ă pedagogia reu șitei școlare, care îl plaseaz ă pe elev în centrul

procesului educativ, prin accesul tuturor la informa ție, prin oferirea posibilit ăților de a se ini ția
în folosirea metodelor moderne de lucru (munca în echip ă, abordarea interdisciplinar ă), care
conduc, finalmente spre formarea de atitudini specifice (spirit de ini țiativă, deprinderi de c ăutare și prelucrare a
informațiilor).

În primul rând, centrul de documentare și informare
dezvoltă o politică culturală care favorizeaz ă actul lecturii și
achiziționarea de competen țe proprii lectorului activ.
Modalitatea concret ă prin care lectura de pl ăcere
este activat ă în centrul de documentare și informare este
bazată pe animațiile de lectur ă, în care rolul dominant este
al elevilor, profesorul documentarist asumându- și doar rolul
de promotor al lecturii.
Animațiile de lectur ă sunt activit ăți care își propun s ă-i determine pe tineri s ă citească
sau să reconcilieze rela ția lor cu cartea, activit ăți de mediere cultural ă, menite s ă reducă
distanța dintre elev și sursa de informa ție. Aici lectorul are responsabilitatea interpret ării sale
și a demersului propriu de în țelegere. Interpretarea este rezultatul un ei negocieri între
conținuturile c ărții și tot ce pre- exist ă în mintea cititorului (amintiri, fantezii, lecturi anterioare,
întrebări, curiozit ăți, cunoștințe etc.). Se vorbe ște astfel, de o „co- enun țare” în cazul lecturii,
ca și cum cititorul ar crea o parte din sensul operei.
Cum se poate ajunge la o astfel de lectur ă automotivant ă pentru elevi? Poate trebuie
avute în vedere câteva principii care s ă-l ajute pe profesor ul documentarist s ă fie extrem de
persuasiv:
• lectura s ă fie centrat ă pe sensurile pe care textul le poate genera (a citi pentru a
înțelege);
• lectura s ă fie interactiv ă (să se produc ă un dialog între cititor și text și între cititorii
aceleiași cărți, bazat pe r ăspunsuri subiective);
• lectura s ă fie exersat ă (să li se creeze elevilor ocazia de a ie și dintr-un șablon rigid, de
a aborda fenomenul lecturii în mod diferit, adaptat lor și contextului);
• lectura s ă aibă un scop bine identificat pentru elevi (pl ăcere, autocunoa ștere,
descoperirea unor particularit ăți textuale etc.);
• lectura s ă fie încurajat ă (prin atitudinea personal ă a profesorului documentarist, prin
recompense, prin discu ții valorizatoare etc.)
În ciuda unei prejudec ăți sociale despre pl ăcere, R. Barthes spunea , spre exemplu, în
Le plaisir du texte că: „futilitate și/ sau vinov ăție, plăcerea este fie lene șă, fie deșartă, o
noțiune de clas ă sau o iluzie. O tradi ție foarte, foarte veche: hedonismul a fost reprimat de
aproape toate filosofiile”- lectura de pl ăcere sau automotivant ă, autotelic ă, este singura care
asigură un cititor avizat, un cititor permanent, care va continua aceast ă practică dincolo de
băncile școlii și pe care am dorit s ă o consolid ăm prin intermediul proiectului „Cercurile de
lectură”.
Despre cercurile de lectur ă
„Cercurile de lectur ă” este un proiect ini țiat de Asocia ția Națională a Profesorilor de
Limba și Literatura Român ă „Ioana Em. Petrescu” (ANPRPO), cu sprijinul Institutului Cultural
Român, demarat în 2004 și care constituie o inova ție didactic ă în școala româneasc ă și, în
același timp, un exemplu de bun ă practică al profesorilor de limba român ă. Proiectul este
derulat la nivel na țional, constând în activit ăți extrașcolare organizate, în deosebi, de profesori
de limba și literatura român ă, care promoveaz ă lectura de pl ăcere. Activit ățile sunt organizate

săptămânal, dup ă regii creative, nondirective, în care contactul elevilor cu cartea s ă fie cât
mai puțin mediat.
Pentru a se ajunge la un cititor competent cred c ă trebuie mizat mai întâi pe o latur ă
afectivă, pe o exersare a ceea ce Eco numea „lectur ă naivă”. Acest lucru l-am probat prin
analize ale nivelului fonetic al textelor, pe baza c ărora au trebuit s ă explice reac țiile empatice,
prin întâlnire cu paratextul operei (analiza titlului, a ilustra țiilor de pe copert ă, sau a
fragmentelor ecranizate), prin sinectic ă (asumarea personal ă a unui rol în text, punerea în
locul autorului, al unor personaje sau obiecte, modificarea unor fapte și consecin țe din
romane…) prin analiza contextelor producerii și receptării etc. Fără ca totul s ă pară o lecție
rigidă de literatur ă, se ajungea la „lectura analitic ă” sau „interpretativ ă” (Scholes).
Comprehensiunea operei lit erare este o problem ă pe care am încercat s ă o abordez în
mod inovativ: o dat ă se pornea de la incipit, alteori de la un fragment relevant sau chiar de la
final, alte ori de la leitmotive sau de la simple am ănunte, de la o replic ă a personajelor sau de
la o opinie critic ă, prin rezumarea faptelor sau anticipare a lor. Aspectul ludic, de multe ori pe
care l-a îmbr ăcat acest pas, a f ăcut posibil ă cu ușurință ajungerea la lectura metodic ă,
„hermeneutic ă”, „circular ă” sau „critic ă”. S-a mizat și aici atât pe fidelitatea fa ță de operă cât și
pe viziunea subiectiv ă a cititorului.
De aceea, exemplific trei activit ăți derulate în cadrul cercurilor de lectur ă pe care le-am
organizat cu elevi de liceu.

1. Nota de inim ă
Activitate de deschidere a cercurilor de lectur ă
Scop :
a. evocarea unor experien țe autentice de lectur ă, care definesc, în esen ță, tipuri de
cititori, de c ărți și de lecturi;
b. alcătuirea unei liste de c ărți citite, ce poate fi folosit ă ca punct de pornire al cercurilor
de lectur ă, în locul recomand ărilor stricte ale profesorului;
c. lectura predictiv ă, pornind de la o experien ță olfactivă;
d. incitarea la lectur ă, prin metode neconven ționale;
Desfășurare :
1. Evocare : Li se ofer ă participan ților o listă ce cuprinde mai multe mirosuri, precum:
vanilie, scor țișoară, iasomie, naftalin ă, tămâie, locomotiv ă, asfalt topit, mare, munte, ment ă,
ceapă prăjită, leuștean, mămăligă, trandafiri, viorele, crini, iahnie de fasole, transpira ție,
cerneală, celuloză, lemn ars, lemn de fag, brad, dulcea ță de gutui, magiun de prune, ciuperci,
mucegai, iarb ă proaspăt cosită, fân, usturoi, cupru, camer ă neaerisit ă, lavandă, mere, pere
coapte, vin t ămâios, gogonele murate, moare de varz ă, pește prăjit, porumb fiert, rachiu de
caise, vișinată, cafea la ibric, ulei ars, praf etc.
Timp de câteva minute, participan ții relaționează aceste mirosuri cu evenimente
petrecute, cu experien țe personale, cu amintiri, cu persoane. Pot, în perechi, s ă-și
împărtășească aceste evoc ări. Mai apoi, fiecare va alege din list ă două mirosuri, asociindu-le
povestea evocat ă de acestea, o persoan ă, un loc, un obiect și o carte. Se va completa, astfel,
tabelul urm ător:

Asocieri Mirosul Povestea
evocată O persoan ă Un loc Un obie ct O carte citit ă
1.
2.

Aceste elemente vor fi f ăcute cunoscute de c ătre fiecare participant, iar c ărțile aduse în
discuție vor face obiectul unei liste de c ărți comune și vor reprezenta, indirect și implicit,
recomand ări de lectur ă.
2. Realizarea sensului : Dintr-un recipient special, fiecare participant prime ște câte un
„papirus”- sigilat cu pecete de cear ă și parfumat discret. F ără a-l desface, pornind doar de la
miros, fiecare va încerca s ă intuiască ispititorul con ținut al mesajului (lectura predicitiv ă): unde
s-ar putea petrece ac țiunea, când, cine ar fi personajele, ca re ar fi intrig a… Dezvoltarea
misterului „papirusului”- un fragment din Parfumul de Patrick Suskind.
3. Reflecție: lectura și analiza lecturii predictive.

2. Campania electoral ă a cărților
Obiective :
• Promovarea lecturii de pl ăcere și a lecturii interpretative
• „Socializarea” lecturii prin po pularizarea propriilor experien țe de lectur ă
• Implicarea, motivarea, stimularea cititorilor
Etapele proiectului: 1. Lansarea proiectului „Campania electoral ă a cărților”:
Popularizarea activit ăților proiectului prin afi șe, prezent ări, flutura și. Prezentarea
standardelor impuse pent ru produsele finale ale proiectului: mini- afi șele de prezentare a câte
unei cărți citite, înso țite de un slogan motivant și de câteva impresii de lectur ă. Se stabilesc
câteva reguli ale concursului: candida ții sunt cărțile citite în acest an școlar, la cerc sau în
afara lui; sunt scoase la ramp ă prin discursurile cititorilor, de cinci minute, și prin intermediul
unui afiș, unde se include sloganul pentru promovarea c ărții și motivarea lecturii, impresii de
lectură, citate, reprezent ări diverse.
2. Cerc de lectur ă- Prezentarea „candidaturilor”:

E o ședință de cerc de lectur ă deschisă tuturor cititorilor
care își vor prezenta c ărțile citite în acest an școlar, se vor
dezbate subiectele, se vor puncta elemente de interpretare.
În cadrul activit ății pe care am organiza t-o, s-au prezentat
cărți dintre cele mai diverse. De la cele nepreten țioase, incluse
în secțiunea „C ărți șic”, precum Diavolul se îmbrac ă de la
Prada, Jurnalul lui Bridget Jones , la cele din marea literatur ă
universal ă, ca Frații Karamazov, Mândrie și prejudecat ă,
Evreul, Faust, Tristan și Isolda, La r ăscruce de vânturi etc. De
la „Cărți despre noi”, precum Alchimistul, De veghe în lanul de secar ă, Pe culmile disper ării,
Dicționar Robert de nume proprii, Visul copilului care p ășește pe zăpadă fără să lase urme , la
„Cărți de milioane”, ca Mă numesc Ro șu, Mercur, Flori pentru Algernon,
Orbitor, Portretul lui Dorian Gray, Un veac de singur ătate, Dragoste în
vremea holerei, Ca apa pentru ciocolat ă etc.
3. Expoziția „electoral ă” a mini- afi șelor de prezentare a c ărților
candidate. Toate afi șele au fost expuse dou ă săptămâni pe coridoarele
liceului, cu scopul de a fi studi ate de publicul larg. În pauze și după ore
erau discutate, analizate, criticate.
4. Votarea:
Elevii și profesorii au votat, pe „buletine de vot”, cartea pe care o consider ă câștigătoare,
în funcție de interesul stârnit pentru lectur ă sau relectur ă, de prezentarea f ăcută în cercul de
lectură și prin afiș. De asemenea, s-a organizat un juriu care a stabilit câ știgătorii la sec țiunile
„Cel mai bun discurs” și „Cea mai original ă prezentare de carte”.

5. Premierea candida ților câștigători: prin premii în c ărți și prin publicare a în revista școlii a
prezentărilor câștigătorilor.

3. Cărțile Pe Care Nu Le- Ai Citit – activitate de creare a listelor de lectur ă suplimentar ă
În romanul s ău fascinant Dacă într-o noapte de iarn ă un călător, Italo Calvino
construie ște o alegorie a Cititorului, în c ăutarea C ărții Cărților, a scriiturii care s ă-l
mulțumească pe deplin, s ă-l determine s ă se regăsească definitiv și să o împărtășească cu
cei dragi. Fe țele lui sunt multiple, e Cititor și Cititoare, cititor de pl ăcere, dezinteresat,
ocazional sau serios, riguros, inte rpret, pragmatic. Certe sunt c ăutarea și așteptarea
frustrantă a cărții pe care s ă o citești până la capăt.
Romanul începe cu o „excursie” într-o libr ărie în care cititorul caut ă noul roman al lui
Italo Calvino, despre care citise în pres ă. Labirintul printre c ărți este o ocazie de a le eticheta,
de a le clasifica, cumva în aceea și manieră în care Frabetti a șezase cărțile lumii pe cele nou ă
niveluri ale Infernului, în Cartea iad.
Obstacolul e, evident, unul dificil: „ ți-ai făcut loc în libr ărie prin barajul dens al C ărților
Pe Care Nu Le- Ai Citit, care te priveau de pe mese și din rafturi, încercând s ă te intimideze”.
La finalul c ălătoriei, sentimentul r ămâne frustrant, de și Călătorul își cumpără cartea dorit ă: „Ai
mai aruncat o privire pierdut ă cărților din jur (mai bine zis: c ărțile te priveau cu expresia
pierdută a câinilor din cu știle hingheru lui care v ăd un fost tovar ăș de-al lor îndep ărtându-se în
lesa stăpânului venit s ă-l elibereze)…”
Drumul c ălătorului prin libr ărie, care î și clasifică, ordoneaz ă și eticheteaz ă cărțile nu
după rațiuni de biblioteconomie, ci dup ă experien țe personale, poate fi un bun pretext de
scoatere la „vânzare” a propriilor preferin țe livrești ale cititorilor de la Cercul de lectur ă. Astfel,
se pot gândi, dup ă modelul lui Calvino, „etichete” ce s ă prilejuiasc ă numirea unor c ărți,
vehicularea unor titluri, pe criterii strict subiective: CARTEA CARE ȚI-A DISPL ĂCUT, ȚI-A LĂSAT UN GUST AMAR
CARTEA PE CARE AI LUA-O CU TINE ÎN ORICE VACAN ȚĂ DE VAR Ă
CARTEA PE CARE NU AI CREZUT NICIODAT Ă CĂ O VEI TERMINA DE CITIT
CARTEA PE CARE AI CUMP ĂRAT-O ȘI ÎNCĂ NU AI CITIT-O
CARTEA PE CARE AI D ĂRUI-O UNUI DU ȘMAN
CARTEA SAVURAT Ă CA „DESERT”
CARTEA PE CARE AI INTEN ȚIA SĂ O CITE ȘTI DAR MAI ÎNTÂI TREBUIE S Ă CITEȘTI
ALTELE CARTEA PE CARE VREI S Ă O AI LA ÎNDEMÂN Ă PENTRU A TE JUSTIFICA
CARTEA PREA SCUMP Ă PE CARE AI PUTEA S Ă AȘTEPȚI SĂ O CUMPERI CÂND VA FI
LA JUMĂTATE DE PRE Ț
CARTEA ÎN CARE TE-AI VISAT SAU M ĂCAR TE-AI IMAGINAT
CARTEA PE CARE AI PUTEA S Ă O ÎMPRUMU ȚI DE LA CINEVA
CARTEA PE CARE AI „DOMESTICIT-O ”, AI TRANSFORMAT-O „A MEA”
CARTEA PE CARE AI VREA CU ORICE PRE Ț SĂ O CITE ȘTI ÎNAINTE DE LANSAREA
OFICIAL Ă
CARTEA CARE ȚI-A RĂSPUNS CEL MAI MULT UNOR PREJUDEC ĂȚI FORMATE
CARTEA DEJA CITIT Ă FĂRĂ SĂ FI FOST NEVOIE S Ă O DESCHIZI
CARTEA F ĂRĂ DE CARE CREZI C Ă AI FI FOST ALTFEL
CARTEA PE CARE AI RECIT- O DE CELE MAI MULTE ORI
CARTEA LA CARE TE-A TRIMIS UN FILM CARTEA PENTRU CARE ȚI-A NEGLIJAT/ ȚI-AI NEGLIJA ACTIVIT ĂȚILE COTIDIENE
CARTEA CARE ȚI-A RĂSPUNS CEL MAI PU ȚIN UNOR PREJUDEC ĂȚI FORMATE
CARTEA LA MOD Ă PE CARE N-AI VRUT S Ă O CITEȘTI

CARTEA ÎN CARE AI FI VRUT „S Ă TRĂIEȘTI”, CA PERSONAJ
CARTEA CU CARE AI DORMI SUB PERN Ă
CARTEA „GREA” LA STOMAC CARTEA DE CARE CREZI C Ă TE-AI FI PUTUT LIPSI
CARTEA CARE ȚI-A FĂCUT RĂU, CARE ȚI-A MÂNCAT DEGEABA TIMPUL
CARTEA PE CARE AI CITIT-O CA S Ă EPATEZI
CARTEA PE CARE ȚI-E FRIC Ă SĂ O RECITE ȘTI
CARTEA PE CARE O CAU ȚI/ AI CĂUTAT-O ÎN ZADAR MULT Ă VREME
CARTEA PE CARE TO ȚI AU CITIT-O ȘI, DECI, E CA ȘI CUM ȘI TU AI CITIT-O
CARTEA PE CARE AI CITIT-O APROAPE F ĂRĂ ÎNTRERUPERE, F ĂRĂ SĂ TE PO ȚI
GÂNDI LA ALTCEVA ÎNTRE TIMP
Acest „joc” poate scoate la iveal ă atât preferin țele cât și cărțile care le-au displ ăcut,
ambele situa ții generând contex tul problematiz ării atitudinii fa ță de carte. Astfel, în zona
cărților care au displ ăcut, pe care nu le-au terminat de citit, de la care nu au înv ățat mare
lucru, greu digerabile, care, altfel spus, nu merit ă citite (înc ă), s-au aflat c ăr
ți care au dep ășit
capacitatea lor de în țelegere, care nu s-au putut a șeza pe o experien ță de viață sau cultural ă,
nu care sunt f ără valoare estetic ă. Este exemplul romanului Misterioasa flac ără a reginei
Loana, a lui Umberto Eco, plin ă de referin țe în special din cultura italian ă a secolului trecut,
sau Ada sau ardoarea a lui V. Nabokov (de și citiseră unii Lolita). Intră aici și titluri precum
Amintiri din copil ărie (pentru problematica u șor desuet ă, ar zice), Romanul adolescentului
miop (probabil din cauza a șteptării de lectur ă construit ă vis- a- vis de M. Eliade), Mara
(imaginea „duplicitar ă” a mamei) etc.
Cărțile de referin ță, de care nu s-ar desp ărți în vacan țele de var ă, pe care le- ar
recomanda oricui, prin care se „justific ă”, care le-au r ăspuns așteptărilor, pe care le-au recitit
de plăcere, pentru care au neglijat unele îndatoriri, pe care le-au citit pe ner ăsuflate, nu sunt
dintre cele canoni ce. S-au numit c ărți precum Porumbelul Jonathan Livingston a lui R. Bach,
Balzac și micuța croitoreas ă chineză, a lui Dai Sijie, În curte la Dyonis, volumul de nuvele a lui
M. Eliade, Zahei orbul, Povestea f ără sfârșit, Harry Potter, Lumea Sofiei, cărți din colec ția
Chic sau romane SF. (le amintesc în listele de c ărți propuse).
Nu conteaz ă atât „formula” prin care se ajunge la c ărți, dacă le recomand ă sau interzic
colegilor, dac ă există păreri convergente despre lecturi. E esen țial aici să se trimit ă la ele în
urma unor experien țe autentice de lectur ă, să se justifice opiniile și să se incite la lectur ă.

Înțeleg, așadar, existen ța cercurilor absolut necesar ă și văd în activitatea lor, nu atât o
achiziție de cuno ștințe sau competen țe cât o construire de sine. Nu intereseaz ă primordial, a
produce, prin aceste activit ăți, niște decodori buni , care, așa cum spunea Simona Popescu în
Exuvii, să „analizeze stilistic diverse poezele clasice cu deta șarea celui care studiaz ă
anatomia corpului uman pe mulaje de plastic”, ci a fi capabili de reflec ție, de a avea un orizont
pe baza c ăruia să producă legături creative, originale, nea șteptate și neprogramate și de a
împărți celorlalți bucuria lecturii.

Bibliografie
Appleyard, J.. A. Becoming a Reader: The Experience of Fiction from Childhood to
Adulthood. New York, Cambri dge University Press, 1990.
Barnes, D., Supporting Exporatory talk for Learning , Portsmouth, NH, Heinemann, 1993.
G. Bachelard, Poetique de la reverie, Paris, PUF, 1961. Matei Călinescu, A citi, a reciti, Editura Polirom, 2003.
Umberto Eco, Limitele interpret ării, Constanța, Editura Pontica, 1996.

W. Iser, Actul lecturii, Editura Paralela 45, 2006.
Langer, J. A., Rethinking Literature Instruction, Urbana, National Counc il of Teacher of
English, 1992. Nicolae Manolescu, Cititul și scrisul, Rditura Polirom, Ia și, 2002.
Lecturiada , Coordonator Monica Onojescu, Ed. Casa C ărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005.
Alina Pamfil, Limba și literatura român ă în gimnaziu. Structuri didactice deschise , „producere
de text din text, Editura Paralela 45, Pite ști, 2003.
H.- R. Patapievici, Omul recent, Editura Humanitas, Bucure ști, 2001.
Christian Poslaniec, Les animations lecture, BBF, 1999.
Simona Popescu, Exuvii , Humanitas, Editura Polirom, 2004.
Perspective . Revistă de didactica limbii și literaturii române, nr. 2/2004.
Paul Ricoeur, Le conflit des interprétations, Paris, Seuil, 1969.

Singer, Jerome L., The Childs World of Make- Believ e. New York, Academic Press, 1973 .
Jean Starobinski, Textul și interpretul, București, Editura Univers, 1985.
George Steiner, După Babel, București, Editura Univers, 1983.