I.1 Introducere … … … … 3 [623487]

CUPRINS
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 0
Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 2
CAPITOLUL I. TEORII ȘI CONCEPTE ALE DISPARITĂȚILOR TERITORIALE ………………………. 3
I.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
I.2 Organizarea administrativă a teritoriului național ………………………….. …………………… 5
I.3 Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 8
CAPITOLUL II. DISPARITĂȚI PRIVIND CADRUL NATURAL AL REGIUNII DE NORD -EST … 12
II.1 Localizare geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
II.2 Principalele centre urbane ale regiunii ………………………….. ………………………….. …… 13
Județul Bacău ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
Județul _Botoșani ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 14
Județul _Iași ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 14
Județul Neamț ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 14
Județul Suceav a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 14
Județul Vaslui ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
II.3 Cadrul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 16
II.3.1Relief ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 16
II.3.2 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 18
II.3.3 Hidrograf ia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 19
CAPITOLUL III –DISPARITĂȚI SOCIALE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
III.1 Structura socio -demografică a populației ………………………….. …………………………. 23
III.2 Structura socio -demografică a populației în Regiunea de Nord -Est………………….. 25
III.3 Disparități privind nivelul educațional al populației Regiunii Nord -Est …………….. 30
III.3.1 Populația cu studii superioare ………………………….. ………………………….. ……….. 32
III.3.2 Distribuția notelor la Evaluarea Naționala 2017 la nivelul național și regional 35
III.4 Disparități privind starea de sănătate a populației în Regiunea de Nord -Est……….. 38
III.5 Inegalități privind infrastructura și echiparea teritoriului ………………………….. …….. 44
CAPITOLUL IV. DISPARITĂȚI ECONOMICE ÎN REGIUNEA DE NORD EST …………………………. 47

1

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 52
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 55
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 55
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 56

2

Abstract

Evenimentele care au avut loc în ultimii ani în România au condus la crearea unor
inegaltăți în dezvoltarea economică și socială a României . Cauzele apariției disparității în aspect
teritorial sunt analizate și explicate la momentul actual de tot mai multi cercetători, acestea fiind
abordate în mai multe teoriile locale, regionale si naționale . Teoriile _sunt abordate cu interes
datorită creșteri i unor fenomene economice cu impact global dar care se resimt pana la nivelul
regional . Diminuarea disparităților regionale este o provocare pentru cercetători, cât și pentru cei
care realizează politicile de dezvoltare regională în practică fie ca ne referim la administrația
locală, județeană sau națională . Ca rezultat al disfuncționalităților sistemului economic și social
apar disparități în _dezvoltarea regiunilor, asupra _cărora trebuie să se intervină pentru a le stopa
sau a le aduce la un numitor comun .Disparitățile teritoriale reprezintă o sursă potențială de
instabilitate și de decalaj fie că vorbi m de partea economică, socială etc .

Cuvinte -cheie : regiuni, regionalizare, dezvoltare economică, politica de dezvoltare
regională, politica de coeziune, coeziune economic -socială și teritorială, disparități
intraregionale, disparități inter -regionale, i ndici de disparitate, dezvoltare urbană, poli de
creștere.

3

CAPITOLUL I. TEORII ȘI CONCEPTE ALE DISPARITĂȚILOR
TERITORIALE
I.1 Introducere
În zilele de astăzi a sigurarea confortului social al cetățenilor trebuie să constituie
preocuparea permanentă și prioritară a oricărei guvernări, la orice nivel ar fi ea. Pentru a depăși
decalajul pe care România îl are față de Europa este necesar, plecând de la actuala organiza re
administrativ – teritorială, să căutăm, să concepem noi mijloace și forme de acțiune care să aducă
serviciile publice și deciziile mai aproape de cetățeni și să determine folo sirea mai eficientă a
resurselor existente: resurse locale, fonduri guvernamen tale și programe europene. Unul dintre
mijloace este o nouă reorganizare administrativă a țării, regionalizarea și continuarea
descentralizării administrative și financiare, care constituie obiective foarte importante pentru
perioada următoare.
În general, conceptul de disparitate (discrepanță, inegalitate, dezechilibru etc.) este
utilizat deopotrivă de analiști, teoreticieni și practicieni, pentru a exprima diferențele identificate
cu ajutorul unor tehnici matematice adecvate, folosind indicatori sau indic i specifici.
Definițiile însemnate în dicționarele pentru noțiunea de „disparitate” nu variază foarte
mult : disparitatea consemă o inegalitate, deosebire, lipsa de asemănare, de armonie.
Conform dicționarului „Le petit Robert”(1991,pag.552) se precizează : „disparitate (<lat.
disparilitas) = absența armoniei între elemente; lipsa asemănării; diversitate; heterogenitate.
Așadar, la origine, cuvântul „disparitate” provine din latinescu “disparilitas”, pentru care
Dicționarul Latin -Român (1983, pag. 356) ofe ră sensul de : neasemănare, diferență.
“Disparitățile” sunt o abatere în raport cu o situație normală. Conform Dicționarului
geografiei umane inegalitatea spațială sau disparitățile teritoriale semnifică distribuția inegală a
unei atribuții specifice print re grupurile de populație definite în spațiu.(Johnston -Derek –
Smith,1987).
De altfel, plecând de la actuala organizare administrativ -teritorială a țării și de la actualele
nivele ale administrației publice , observăm că din punct de vedere funcțional, admi nistrația
centrală este exercitată de Guvernul României, de ministere, instituții subordonate Guvernului și
autorități autonome, care au în coordonare structurile deconcentrate ale Guvernului, la nivelul

4

fiecărui județ, fără să existe însă structuri interm ediare la nivel regional1. În acest fel, au fost
înființate opt regiuni de dezvoltare: Regiunea Sud – Muntenia ; Regiunea Sud – Est- Dobrogea ;
Regiunea Nord – Est; Regiunea Nord – Vest; Regiunea Vest; Regiunea Sud – Est- Oltenia ;
Regiunea Centru și Regiunea București – Ilfov .
În general, abordările teoretice privind convergența regională și -au concentrat atenția
asupra procesului de catch -up (prindere din urmă): regiunile mai puțin dezvoltate depun eforturi
însemnate să ajungă din urmă regiunile bogate. Princi palele tendințe identificate în cadrul acestui
proces – aglomerarea și dispersia – sunt analizate și interpretate în cadrul unor abordări regionale
recente: teoria creșteri i endogene, noua geografie economică și teoria instituțională (W.R. Scott,
P. Dimagg io, W. Powell).
Teoriile cu privire la disparitățile regionale și convergență indică o varietate relativă de
tehnici și analize care pot reflecta acest lucru. Integrarea metodelor economice în analizele
spațiale evidențiază efectele dependenței spațiale și ale eterogenității asupra convergenței. Se
poate afirma că știința regională a „împrumutat” de la statistică acele tehnici care pot contribui la
fundamentarea științifică a unor rezultate și în special la identificarea tendințelor înregistrate în
procesul de convergență în cadrul unor comunități de state.
Perspectiva aderării și integrării României în Uniunea Europeană a generat mutații pentru
accesarea și absorția fondurilor europene de pre -aderare, apărând astfel preocupări evidente
pentru politici regio nală, după cum urmează:
1996 – a început să și contureze politica de dezvoltare regională, odată cu funcționarea
programului PHARE;
1998 – a fost stabilit cadrul legal al politicii de dezvoltare regională prin Legea 151 privind
dezvoltarea regională, l ege care stabilește obiectivele politicii naționale în domeniu, instituțiile
implicate, competențele și instrumentele specifice promovării politicii de dezvoltare regională,
completată ulterior printr -o serie de ordonanțe, hotărâri, etc; 41 județe 3 181 lo calități 2 861
comune 217 orașe 103 municipii 44

1 Tudor, Pendiuc Conf.univ.dr., Univer șitatea Constantin Brâ ncoveanu din Pitești, Primarul Municipiului
Pitești, Președintele Asociației Municipiilor din România

5

2002 – a fost deschis Capitolul de negociere 21 “Politica regională” care stabilea criteriile
și trebuiau îndeplinite de România în perspectiva aderării la UE și a eligibilității pentru fondurile
structurale;
2004 – și adoptă o nouă lege privind dezvoltarea regională Legea 315 . Conform acestei
Legi, regiunea de dezvoltare reprezintă cadrul de elaborare, implementare, și evaluare a
politicilor de dezvoltare regiona lă, precum și de culegere a datelor statistice specifice; aceasta
este constituită prin asocierea benevolă a unor județe vecine, fără a fi o unitate administrativ
teritorială și fără a avea personalitate juridică. Actualmente, regiunile sunt constituite pe baza
sistemului existent la nivel comunitar, adică al sistemului de cla sificare al unităților teritoriale
NUTS, fiind regiuni de nivel NUTS II. Județele și/și localitățile din județe care fac parte din
regiuni diferite și pot asocia în scopul realizării u nor obiective de interes comun, interregionale
și/și interjudețene.
I.2 Organizarea administrativă a teritoriului național
Teritoriul României este împărțit din punct de vedere administrativ în: sate, comune,
orașe , municipii și județe2.
 Satul este și mai mică unitate teritorială, având caracteristicile așezărilor de tip rural.
 Comuna este unitatea administrativ -teritorială care cuprinde populația rurală unită prin
comunitate de interese și tradiții, fiind alcătuită din unul și mai multe sate (din car e unul
este reședință de comună).
 Orașul reprezintă o concentrare umană cu o funcție administrativă și un mod de viață
specific ariilor urbane și o structură profe șională a populației în care predomină și
ocupată în ramurile neagricole.
 Municipiul este un oraș cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat având, de
regulă, funcție administrativă.
 Județul reprezintă unitatea administrativ -teritorială tradițională în România, alcătuită din
orașe și comune, în funcție de condițiile geografice, e conomice, social -politice și de
legăturile culturale și tradiționale ale populației . Teritoriul României este organizat în 42

2 Sandu, D., Voineagu, V. Și F. Panduru. (2009) Dezvoltarea comunelor din România. INS, FSAS –
UB,Bucuresti, http://sites.google.com/site/dumitrusandu/DezvoltareaComunelorDinRomania2008a.pdf?attredirects=
0

6

de județe (inclu șiv Municipiul București). Ca unități teritoriale (non -administrative) au
fost create opt regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea mai multor județe.
 Regiunile de dezvoltare sunt constituite conform Legii nr.315/2004; nu sunt unități
administrativ -teritoriale și nu au personalitate juridică; sunt constituite pentru a a șigura
cadrul de elaborare, implementar e și evaluare a politicilor de dezvoltare regională.
Conform Legii privind stabilirea nomenclatorului unităților teritoriale statistice din
România și-au constituit patru macroregiuni (în concordanță cu prevederile Legii
nr.315/2004 privind dezvoltarea reg ională în România și armonizarea cu cerințele
Regulamentului și nr.1059/2003 al Parlamentului și al Con șiliului European privind
stabilirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică – NUTS, publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europ ene nr.L 154/2003).
 Macroregiunile nu sunt unități administrativ -teritoriale și nu au personalitate juridică;
sunt constituite pentru a a șigura colectarea, elaborarea și difuzarea statisticilor regionale
amortizate la nivelul Uniunii Europene.
Complexitatea inegalităților, interdependențele existente între diversele aspecte ale vieții
indivizilor și impactul lor asupra dezvoltarii umane în general reprezintă unul dintre cele mai
controversate aspecte ale discursului economic și social, la nivel global și local din ultimii ani.
Rezumând concluziile acestui tip de discurs, specialiștii Băncii Mondiale, Programului
Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Organizației Națiunilor Unite fac distincția între doua
categorii de aspecte ale inegalităț ii:
a) aspecte economice (distributia veniturilor, amploarea saraciei, statutul ocupational etc.);
b) aspecte non -economice (sanatate, speranta de viata, educatia, malnutritia, etnia, regiunea
de rezidență etc).
Studiile privind inegalitățile economico -socia le în România au cunoscut o amploare
deosebită, în special după anul 1995. Aceste studii pun în evidență dinamica, dimensiunea,
profunzimea, profilul inegalităților, precum și factorii structurali, individuali și regionali care le
induc (CASPIS, 2004, Ban ca Mondiala, 2003, Chirca și Tesliuc, 1999, PNUD, 1998, 1999,
Sandu, 1998, 1999, 2000, 2003, Stanculescu și Berevoescu, 2004, Tesliuc, Pop, Tesliuc, 2001,
Zamfir, 1995, 2001).

7

În ultimii ani, cercet ăări la nivel național în acest domeniu s-au realizat în special în
cadrul ICCV de catre C. Zamfir, Gh. Socol, A. Balasa, M. Stanciu, A. Mihailescu, I. Precupetu,
D. Chiriac, ȘI. Ilie, M. Stanculescu, A. Dan, M. Voiocu, B. Voicu care au abordat subiectul
inegalităților socio -economice prin teme referitoare la ve nituri, consum, locuire, dezvoltare
comunitară, capital uman etc3.
Lucrarea se încadrează în analiza acestor tendințe, scopul ei fiind acela de a analiza în
totalitate acele procese sociale și economice care au cunoscut o transformare, o schimbare
fundame ntală, conducând la creșterea disparităților teritoriale.
Ipoteza de bază a lucrării constă în faptul că metropolizarea, globalizarea, valorificarea
poziției geografice a unor teritorii au condus la reapariția inegalităților parțial estompate de
politica de dezvoltare a statului comunist. Lucrarea în sine are un caracter empiric, este bazată pe
statisticile oficiale, acestea reprezentând totodată cadrul analizei din anul 2012 -2015, însă în
cazul unor procese socio -economice, lipsa statisticilor a condus la restricționarea analizei ori la
anul 2007, ori la analiza datelor din ultimele două recensăminte 2002 respectiv 2011 .
Utilizat deopotrivă de analiști, teoreticieni și practicieni, conceptul de disparitate exprimă
diferențele identificate cu ajutorul unor tehnici matematice adecvate, folosind indicatori sau
indici specifici. Acest concept prezintă mai multe fațete, fiind însoțit și de alte elemente care îl
susțin: convergență, polarizare, aglomerare , concentrare, dispersare etc.
În zilele de astăzi la unel e nivele ale spațiului sau în diferite sfere sociale apar în același
timp tendințe de scădere și de creștere a diferențelor sociale. De exemplu în România după
căderea comunismului, decăderea sectorului industrial în multe orașe și creșterea ponderii
popu lației ocupate în sectorul primar a dus la o uniformizarea a funcționalității orașelor, precum
și la o nivelare, adică la scaderea diferențelor, dar numai din privința acestei dimensiuni. Dintr -o
altă viziune, a crescut competivitatea unor localități, fiin d susținute de o forță de muncă
calificată, acest proces conducând la apariția și creșterea disparităților teritoriale.

3 Poenaru, M. (2009) ”Politica socia la în Romania. Provocari actuale și viitoare”, Academia Română,
Institutul de Economie Națională

8

I.3 Metodologie
Scopul metodologiei de față este acela de identificare a diferențelor socio -economice
care caracterizează evoluția actuală a Regiunii de Nord -Est. Pentru a înțelege caracterul dinamic
al indicatorilor care caracterizeaz regionalizare este necesară crearea unei baze de date cât mai
complexă care să ia în con siderare un număr con sistent de variabi le (economice, sociale,
demografice etc.), analize spațio -temporale asupra schimbărilor survenite , stabilirea tiparelor de
evoluție în funcție de contextul geografic și eventualele directive legislative.
La baza analizei disparităților regionale stau o s erie de metode și indicatori, care
fundamentează, într -o manieră științifică, ipotezele și concluziile prezentate în cadrul cercetării
spațiale. Pentru realizarea acestei investigații am aplicat metoda monografică pentru identificarea
factorilor care exerc ită influență asupra dezvoltării regionale și reducerii discrepanțelor
economice dintre județele componente din Regiunea de Nord -Est . Printre metodele de cercetare
aplicate în realizarea acestui studiu și numără metodele generale de cunoaștere științifică :
inducția și deducția, analiza și șinteza.
În elaborarea lucrării, și-au folosit mai multe metode de cercetare, cum ar fi împletirea
metodei de observație cu metoda analizei vizuale la fața locului (cercetare vizuala pe teren în
diferite localități din re giune) , metoda analizei cartografice cât și metode de cercetare modernă
din domeniul geografiei prin utilizarea diferitor softuri și programe ce generează anumite grafice,
hărți, etc.
Pentru prelucrarea imaginilor am folosit diferite programe cum ar fi: AdobePhotoshop,
Paint etc, iar pentru întocmirea și prelucrarea materialului cartografic am utilizat diferite softuri
utilizate cu precădere în acest domneniu cum ar fi: Map Maker 3.0, GlobalMapper 10, Esri Arc
Gis 10.1, Esri ArcGis 10.1. Philcarto 5.0 Pe ntru a crea grafice și diagrame am utilizat suita de
programe office de la Microsoft cum ar fi Word, Excel. Graficele și diagramele din cuprinsul
lucrării de față au fost întocmite pe baza datelor preluate de la Tempo – INSSE – Baze de date
statistice – TEMPO .4

4 http://statistici.insse.ro/shop/ utilizat în perioada 03.01.2017 -30.06.2017

9

1.Domeniul de cercetare
 Analiză socio -economică în Regiunea de Dezvoltare Nord -Est

2.Tema abordată
 Disparități socio -economic e în Regiunea de dezvoltare de Nord -Est

3. Planul cercetării
 Concepte teoretice privind disparitățile teritoriale.
 Distribuția ariilor urbane și rurale din Regiunea de Dezvoltare
Nord -Est.
 Stabilirea domeniilor de cercetare: social și economic.

4.Colectarea datelor și informațiilor
 Cea mai mare parte a datelor folosite în analiză provine de la
Institutul Național de Statistică,acestea putând fi găsite ori în format
electronic (baza de date Tempo Online), ori publicate în Anuarele
Naționale de Statistică, de la ultimele două recesăminte.

5.Analiza informațiilor și datelor
 Aplicarea metodelor statistico -matematice în vederea cunoașterii
distribuției spațiale
 Prelucrarea materialului cartografic am utilizat diferite softuri
utilizate cu precădere în acest domneniu cum ar fi: Map Maker 3.0,
GlobalMapper 10, Esri Arc Gis 10.1, Esri ArcGis 10.1. Ph ilcarto
5.0 Pentru a crea grafice și diagrame am utilizat suita de programe
office de la Microsoft cum ar fi Word, Excel.

10

La baza analizei disparităților regionale stau o serie de metode și indicatori, care
fundamentează, ipotezele și concluziile prezentate. Aceste metode de analiză spațială se
concentrează asupra seriilor teritoriale, care sunt formate din șirul de valori ale unei caracteristici
ordonate în raport cu unita țile administrativ -teritoriale (UAT) de care aparțin5. Seriile teritoriale
precum: localități le, orașele, municipiile, județele, regiunile, țarile etc. Caracteristicile seriilor
teritoriale sunt urmatoarele6:
• independen ța termenilor – nivelurile specifice ale diferitelor UAT nu se condiționează
reciproc; această caracteristică permite caracterizarea fiecarei unitați prin compararea cu altă
unitate administrativ și prin includerea ei în nivelul total;
• omogenitatea seriei – toți termenii trebuie și aiba acelasi conținut economic și social, aceeași
definiție statistica a sferei de cuprindere;
• similitudinea termenilor – existenta unui moment identic al observării și a unei perioade de
înregistrare;
• variabilitatea termenilor – combinarea factoril or esențiali este determinată de specificul
întregii serii teritoriale, cu mulțimea factorilor întâmplatori, și produce diferențierea de la o
unitate la alta;
• reprezentarea grafic a – și realizeaza cu ajutorul cartogramei și al cartodiagramei, pe fondul
unor hărți ale UAT. Fiecare unitate este hașurată distinct în acord cu tipurile calitative. În
prezent, realizarea analizelor comparative la nivel teritorial și a unor clașificări ale UAT
constituie o importanță deosebită pentru nivelul național, comunitar și internațional, din

5 Novak A., Statistica, Editura Sylvi, 2001, ISBN 973 -8258 -50-2
6 Daniela Antonescu Identificarea Disparit aților și Convergen ței Economice Regionale în Uniunea
European a și în România Academia Română.
6. Concluzii și recomandări
 Proiectarea unui set de indicatori pentru identificare, evaluarea
disparităților teritoriale în Regiunea de Dezvoltare Nord -Est.
 Valorificarea rezultatelor obținute concomitent cu sugestii
referitoare la înființarea unor strategii menite de a estompa
persistența inegalităților și în viitor.

11

perspectiva măsurării diferențelor de dezvoltare între regiuni și a realizării unor strategii
adecvate.
Indicatori
Analiza disparităților la nivel regional utilizând tehnici statistice de analiza teritoriala are
la bază un sistem de i ndicatori specifici, corespunzători cu natura termenilor și scopul urmărit.În
scopul obținerii unei imagini satisfăcatoare asupra performanțelor regionale, utilizarea unor
metode și poate realiza prin combinarea indicatorilor structurali, astfel:
1. indica tori ai disparit aților fizice – climat, distanța centru -periferie, acceșibilitatea și
denșitatea populației ;
2. indicatori privind disparit ațile economice – venituri, structura activității industriale,
perspectivele economice etc.;
3. indicatori privind disparit ățile sociale – somaj, structura forței de munca, populația activă,
calificarea și standardul de viață.
Analiza și interpretarea grupelor de indicatori menționate mai sus oferă o imagine globală
asupra situației existente la nivel teritorial și, p rin comparație, evidențierea unor disparități
regionale.

12

CAPITOLUL II . DISPARITĂȚI PRIVIND CADRUL NATURAL AL
REGIUNII DE NORD -EST

Regiunea Nord -Est este regiunea _ cu cea mai mare suprafață din România, ocupând un
terito riu de 36,849,83 kmp.Accesul se poate realiza prin intermediul căilor rutiere, cât și prin
intermediul căilor feroviare și aeriene. Din punct de vedere al reliefului, Regiunea Nord -Est se
caracterizează prin diferențe semnificative, în teritoriu regăsindu -se toate formele de relief. Cele
mai importante resurse naturale din regiune sunt: materiale de construcții , gaze naturale , sare,
turbă, mangan, sulfuri polimetalice, ape minerale carbogazoase, ape minerale etc. Județele din
vestul regiunii dispun de o gamă mult mai variată de resurse naturale.
Conform sondajului de opinie realizat în rândul Administrațiilor _Publice _Locale din
regiune de Institul _Național de _Statistică 11,8% din unitățile teritorial administrative au
întreprins în ultimii 5 ani acțiuni de c ooperare cu parteneri din alte regiuni din țară. De asemenea,
23,5% au derulat acțiuni de cooperare transfrontalieră și 20% au derulat acțiuni de cooperare cu
parteneri din alte state decât cele transfrontaliere. Prin urmare 71,7% din UTA7 din regiune sun t
membre ale unor asociații de dezvoltare intercomunitară și 73,5% sunt membre ale unor Grupuri
de Acțiune Locală (GAL).8

II.1 Localizare geografică

Prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare create pe teritoriul României este cea de Nord –
Est care, în ciuda faptului că are suprafața cea mai mare și populația cea mai numeroasă, este mai
puțin dezvoltată compartativ cu celelalte regiuni. Regiunea Nord -Est este regiunea de dezvoltare
cu cea mai mare suprafață din România, fiind amplasată în partea de nord -est a țării. În cadrul
Uniunii Europene, Regiunea de Dezvoltare Nord -Est reprezintă una din regiunile situate la limita
estică ale acesteia, alături de Regiunea Sud -Est și alte regiuni de dezvoltare din alte state.

7 UTA – Unități Administrativ Teritoriale
8 Ailenei, D.; Dachin, A. și alții (2007), Diminuarea inegalităților – condiție esențială a coeziunii economice
și sociale – delimitarea ariei problematice de cercetare, cercetare științifică în Academia de Studii Economice
București – Editura A.S.E.

13

Din punct de vedere teritorial – administrativ, Regiunea Nord -Est se învecinează la nord
cu Ucraina, la est cu Republica Moldova, la _sud cu Regiunea Sud -Est (județele Vrancea și
Galați), iar la vest cu Regiunea Centru (județele Covasna, Harghita și Mureș) și Regiunea _Nord –
Vest (județele Bistrița Năsăud și Maramureș).
Regiunea de Dezvoltare Nord -Est are o suprafață de 36.849,83 kmp, și și reprezintă
15,45% din suprafața _României. Județul din Regiunea Nord -Est cu și mai mare suprafață este
județul _Suceava (8553,5 _kmp – 23,2% din total regiune), acesta fiind urmat de județul Bacău
(6620,52 kmp – 18%), județul Neamț (5896,14 _kmp – 16%), județul _Iași (5475,58 kmp –
14,9%), județul Vaslui (5318,4 kmp – 14,4%) și județul _Botoșani (4985,69 kmp). Regiunea
Nord -Est este formată din 6 județe – Bacău, _Botoșani ,_Iași, Neamț, _Suceava și Vaslui – care
conțin la rândul lor 17 municipii, 29 orașe și 506 comune cu 2414 sate componente.
Tabel 1 Organizarea administrativă a județelor din Regiunea de Dezvoltare Nord -Est, în anul 2011

Total Număr municipii
Număr
comune
Număr sate Rang I Rang II Număr orașe
(Rang III )
Regiunea Nord Est 17 2 15 29 506 2414
Bacău 3 1 2 5 85 491
Botoșani 2 0 2 5 71 333
Iași 2 1 1 3 93 418
Neamț 2 0 2 3 78 344
Suceava 5 0 5 11 98 379
Vaslui 3 0 3 2 81 449
Sursa: autorul, pe baza datelor INS, 2014, București

II.2 Principalele centre urbane ale regiunii

Județul Bacău9 este situat în partea estica a țării în bazinului Siretului și Trotușului.
Situarea a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului european care trece
prin zonă . Orașe, precum Targu Ocna și Moi nești s -au dezvolta t datorită resurselor naturale de
care dispune zona. Stațiunea Slănic Moldova este recunocută internațional , și-a dobandit o faimă
datorită apelor curative bogate în săruri . Orașul de reședinț ă, Bacău, a fost sediul unei episcopii

9 http://www.csjbacau.ro/ – Consiliul Județean Bacău;

14

catolice, statut dobandit printr -o patent ă a papei _Bonifaciu al IX -lea. În Bacău se concentrează o
gamă diversificată de intreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, sectorul
bancar, precum și institute de invă țămant de stat și particulare.
Județul _Botoșani10 este pozi ționat în extremitatea de nord -est a Romaniei, între
cursurile râurilor Siret la vest și Prut la est. Botoșani a apărut la o intersecție de drumuri
comerciale, care i -au asigurat prosperitate din punct de vedere economic din cele mai vechi
tipuri . Este recunoscut mai ales prin marile nume pe care le -a dat culturii romanești: Mihai
Eminescu, George Enescu și Nicolae Iorga.
Județul _Iași11 este pozition at în partea central -estica a Moldovei, în bazinele ale raurilor
Prut și Siret. Orașul Iași, denumit și capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oraș din
regiune fiind un important centru universitar cu cele șapte instituții de invăță mantm superior.
Tot aici, este dezvoltat un important nucle u de cercetare -dezvoltare, orientat spre sectorul
industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale. În Iași se afla cel mai mare lăcaș de cult
ortodox din Romania – Catedrala _Mitropolitana (1840 -1880). Cu ocazia marii sărbă tori a celor
2000 de ani de creștinism, orașul Iași a fost desemnat unul dintre cele cinci oraș e europene
destinate pelerinajului internațional.
Județul Neamț12 este situat în partea central nordica a Moldovei, în bazinele raurilor
Bistrița, Siret și Moldova. Orașul de reședință Piatr a-Neamț, atestat isto ric din anul 1392 sub
numele de Piatra lui Crăciun, situat în apropierea masivului Ceahlău, acest a devărat “Olimp al
Moldovei”, nu este numai o răscruce de drumuri turistice, și un important obiectiv i ndustrial și
turistic, deținand monumente istorice și de arhitectura.
Județul Suceava13 este situat în partea de nord a Moldovei, în bazinele superioare ale
raurilor Siret și Bistrița. De o celebritate mondiala se bucur ă bisericile cu pictura exterioar ă din
Suceava. Ele au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de Putna și
Probota. Orașul Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a funcționat principala vama a tarii,
care deținea rolul de depozit. Prin acesta orașul avea privilegiul de a fi un mi jlocitor pentr u
comerțul cu produse orientale atât către Polonia cat și catre Ungaria.

10 http://www.cjbotosani.ro/portal.html -Consiliul Județean Botoșani ;
11 http:/ /www.icc.ro/ – Consiliul județean Iași;
12 http://www.cjneamt.ro/default.aspx Consiliul Județean Neamț;
13

15

Județul Vaslui14 este situat în partea de est a Romaniei, pe cu rsul raului Barlad. Vaslui,
atât de bogat în istorie, este mai puțin reprezentat prin monu mente. Cele care au existat, nu au
rezistat vitregiilor timpurilor decât refăcute. Bogăția naturala care face faima acestor locuri o
reprezintă viile (remarcabilele vinuri de Huși). Tot aici, printr -un sistem de rafinare a vinului,
experimentat perioada indelungata, și obțin coniacuri de foarte buna calitate.
De-a lungul timpului, condițiile
geografice și istorice au influențat
negativ climatul socio -economic al
Regiunii Nord -Est. Dacă la 1960
putem vorbi de economia acestei
zone că era preponderent agrară și
nivelul de trai foarte scăzut , dupa
1965 s-a efectuat o indust rializare
forțată ce avea ca scop îmbunătățirea
situației economice. La sfârșitul
anilor 1980, în ciuda faptului că în
această regiune exista un număr mare
de specialiști, dezvoltarea industriala
nu a ținut cont de condițiile specifice
și de resursele exis tente. În perioada
de după 1989 s -a resimțit efectele
liberalizării prețurilor, a
implementării programelor de
restructurare a reformelor, situația economică a acestei regiuni înregistrând un declin
considerabil ce a atins nivelul maxim în anii 1999 -2000 . Toate aceste aspecte și -au pus amprenta
asupra nivelului de dezvoltare al regiunii Nord -Est și după anul 2000, când indicatorii economici
și macroeconomici aveau valorile cele mai scăzute dintre toate regiunile țării. Această situație a
influențat negati v și indicele de atractivitate al regiuni, care e de două ori mai mic față de cel din
vestul țării.

14 http://www.cjvs.eu/ Consiliul Județean Vaslui;
REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD -EST
ORGANIZARE ADMINISTRATIVA
Figură 1 Amplasarea în teritoriu a orașelor din Regiunea Nord -Est,
Sursa: Agenț ia de Dezvoltare Nord -Est, 2015

16

II.3 Cadrul natural

II.3.1Relief
Regiunea este caracterizată prin îmbinare a tuturor formelor de relief, 30% reprezent ând-o
munții, 30% relieful subcarpat ic, iar 40% revine podișului. Această ultimă formă de relief ocupă
peste 70% din suprafața județelor Botoșani , Vaslui și Iași. O secțiune longitudinală asupra
regiunii, și prezintă sub forma unei pante care coboară dinspre Vest spre Est, cu numeroase
variații (I.Hârjoabă (1965) .
La Vest, Munții Carpați _stau ca un zid cu inălțimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf.
Pietrosu, Vf. Rarău, Vf. Giumalău, Vf. Ocolașu Mare, Vf. Hașmașu Mare) și cu o scădere de
inălțime spre Sud (Munții Ciuc,
Munții Trotușului și, în mică
măsură, Munții Vrancei).
Subcarpații au înălțimi
cuprinse între 7 -800 m și
înconjoară munții ca un br âu.
Jumătatea estică este împărțită în
două mari zone: Câmpia colinară
a Moldovei , în partea nordică și
Podișul Barladului , în part ea de
Sud. Partea de Nord -Vest a
regiunii este cunoscută și sub
numele de Podișul Sucevei cu o
inălțime medie de 500 metri și este
faimoasă pentru “obcinele” sale
(ușoare ondulații ale reliefului, ca
un lanț de unde pietrificate).

Hartă fizico –
geografică a Regiunii
de Nord -Est
Figure 1 Hartă fizico -geografică a Regiunii de Nord -Est
Sursa: autorul, pe b aza datelor INS, 2014,

17

Resurse exploatabile ale subsolului
 Mangan: Dadu, Ciocănești -Oarța, Vatra Dornei, Iacobeni, Șaru Dornei, Broșteni;
 Sulfuri polimetalice: Carlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Leșul
Ursului;
 Ape minerale carbogazoase: Neagra Șarului, Șaru Dornei, Vatra Dornei, Poi ana Negrii,
Dorna Candreni, Poiana Stampei, Coșna, Oglinzi, Băltațești;
 Ape minerale sulfuroase și feruginoase: Strunga, Nicolina Iași -județul Iași, Branceni,
 Murgești, Pungești, Gura Morii – județul Vaslui, Băile Slănic, Moinești, Targu Ocna,
PoianaSărată , Sărata -Bacău – județul Bacău;

 Materiale de construcții:
 Calcare: Pojorata, Campulung Moldovenesc, Botuș -județul Suceava, Bicaz Chei –
județul Neamț, Bărbătești, Costești, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga – județul
Iași, Darabani, Ștefănești, Lipceni – județul Botoșani , în Vaslui găsindu -și, cu precădere,
pe malurile raurilor;
 Argile: Bistrița, Timișești, Tașca, Girov, Ozana -județul Neamț, Vlădiceni – județul Iași,
Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoșani – județul Botoșani, Doftana, Măgura,
Călugăra – județul Bacău;
 Gresii: Tarcău – județul Neamț, Coșula, Tudora, Hudești – județul Botoșani , în Vaslui și
găsesc gresii și nisip pe malurile raurilor, Ghimeș Făget și la Est de zona Slănic Moldova
județul Bacău, Solca Plă tinoasa – județul Suceava, Doabra -com. Frasin;
 Turba: Poiana Stampei – județul Suceava, Dersca – județul Botoșani ;
 Sare: Cacica – județul Suceava, Moinești, Sărata, Targu Ocna – județul Bacău.
 Zăcămant de sulf în Masivul Căliman;
 Zăcăminte de șisturi bituminoase la Tazlău -Neamț;
 Gaze naturale la Tazlău -Oituz – județul Bacău, Tazlău, Roman – județul Neamț, Todiresti
și Frasin.
Prin urare cele mai importante resurse naturale din regiune sunt: materiale de construcții
(argile, gresii, calcare, nisipuri, g ipsuri, etc.), gaze naturale, sare, turbă, mangan, sulfuri

18

polimetalice, ape minerale carbogazoase, ape minerale sulfuroase și feruginoase, zăcământ de
sulf, zăcământ de șisturi bituminoase.
Și din punct de vedere al resurselor naturale din regiune putem v orbi de disparități. Astfel,
județele din _vest dispun de o _gamă mult mai variată de resurse naturale, în timp ce principala
resursă din județele din estul regiunii sunt _materialele de construcții (în speță în județele Iași și
Botoșani). Lipsa r esurselor na turale presupune, costuri _mai ridicate pentru realizarea anumitor
investiții. Spre exemplu, lipsa resurselor de piatră din județul _Vaslui duce la creșterea costurilor
pentru reabilitarea sau extinderea infrastructurii rutiere, piatra fiind adusă din județe le învecinate.

II.3.2 Clima

Relieful existent în Regiunea de Dezvoltare Nord -Est are un impact foarte mare și asupra
specificului climatic întâlnit în cele șase județe componente ale regiunii. Astfel, în partea de vest
a regiunii climatul este continental moderat, cu veri răcoroase și ierni bogate în precipitații sub
formă de ninsoare. În reg iune există trei județe care prezintă acest specific climateric în partea de
vest: Suceava, Neamț și Bacău.
61.6% 100.0% 88.2% 87.5% 54.5% 45.0% 39.1%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%TOTAL REGIUNEJudețul VasluiJudețul IașiJudețul BotoșaniJudețul NeamțJudețul BacăuJudețul SuceavaPonderea UAT* supuse riscului de secetă
TOTAL REGIUNE
Județul Vaslui
Județul Iași
Județul Botoșani
Județul Neamț
Județul Bacău
Județul Suceava
Figure 2 Riscului de secetă în Regiunea de Nord Est 2014
Sursa: autorul, pe baza datelor INS, 2014
*Unități administrativ teritoriale

19

În zona reliefului subcarpatic și a podișului (partea centrală și estică a regiunii) climatul
este continental, cu veri călduroase și secetoase și i erni reci și de foarte _multe ori fără zăpadă.
Faptul că zona de est a Regiunii _Nord -Est este, în general, mai afectată de secetă a fost
confirmată prin urmare în ciuda potențialului agricol mai scăzut, județele din partea de ve st a
regiunii au înregistrat _rezultate agricole mai bune, în principal ca urmare a efec telor mai
moderate ale secetei.
Conform _datelor _statistice oferite de _Administrațiile Publice Locale a reieșit că cele mai
multe unități teritorial -administrative care conțin zone supuse riscului de secetă sunt amplasate în
județele din partea de est a regiunii. Unitățile _administrativ _teritoriale ale _județul ui_Vaslui _sunt
cele_mai_afectate de secetă , cauzatã și de gradul mic de împãdurire, fenomen semnalat de
specialisti încã din anul _1988, precum și de modul de exploatare a terenurilor în pantã de cãtre
micii fermieri, respectiv pe directia deal -vale și nu pe curba de nivel, exploatare datoratã faptului
cã, prin _reîmproprietãririle de _dupã Revolutie, suprafetele lucrate în comun s -au fãrâmițat, iar
aceastã exploatare reduce astfel cantitãtile de apã din _sol_cu 30 – 40%, contribuind și la
eroziunea acestuia, prin spãlarea solului fertil de cãtre torenți.
Județul Iași (88,2% din UAT -uri conțin zone cu risc de secetă), județul Botoșani (87,5%
din UAT -uri conțin zone cu risc de secetă), județul Neamț (54,5% din UAT -uri conțin zone cu
risc de secetă), județul Bacău (45% din UAT -uri conțin zone cu risc de secetă) și județul Suceava
(39,1% din UAT -uri conțin zone cu risc de secetă).

II.3.3 Hidrografia

Regiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, care se repartizează
pe direcția Nord -Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) și
Prutului (10.990 kmp)15. Acesta din urmă, se constituie în graniță naturală cu Republica
Moldova, pe o distanță de cca. 680 km.
Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări de amenajăr e și
regularizare. Pe raul Bistrița s -a amenajat incă din anii '70 o “salbă” de șapte microhidrocentrale

15 http://ww w.rowater.ro/EPRI/EPRI.aspx

20

și, de asemenea, cel mai mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru Muntelui”), cu un volum la
nivel normal de retenție de 1.130 mil.mc.
Particularitățile hidroclimatice menționate mai sus ar trebui încadrate în contextul
modificărilor mediului geografi c determinate de fenomenele de încălzire globală și de
elementele complexe ale impactului antropic.16 În condițiile climatului temperat -continental,
caracteristic versantului estic al Carpaților Orientali și Podișului Moldovei și pe fondul tendinței
de încă lzire globală, regimul hidrologic al cursurilor de apă din zonă capătă aspecte de
torențialitate tot mai evidente, iar viiturile de amploare devin tot mai frecvente. Viiturile se
produc pe toate cursurile de apă având, însă, durate, debite maxime și volume foarte diferite, în
funcție de condițiile de alimentare și de parametrii morfometrici ai bazinului hidrografic
(suprafața, altitudinea medie, pante, fragmentarea reliefului). La acestea se adaugă învelișul
vegetal. În ultimele două decenii amploarea viitu rilor a crescut foarte mult, așa cum rezultă din
analiza debitelor maxime din anii 1991, 2005, 2008.
Viiturile din partea de nord a Spațiului hidrografic Siret, prin debitele maxime care au
determinat creșteri importante de niveluri, au provocat inundații pe suprafețe întinse care au
afectat localități, terenuri agricole, căi de comunicație. În afară de pagubele materiale propriu –
zise, trebuie menționate procesele de albie și de versant care s -au produs pe durata ploilor
premergătoare și a inundațiilor17.
Alături de inegalitățile ce țin de ca drul natural menționate mai sus, care și -au pus
amprenta asupra dezvoltării sociale și economice, întâlnim și o serie de alți factori determinanți,
precum: gradul de calificare a forței de muncă, migrația internă sau int ernațională (s -a observat
faptul că zonele cele mai puțin dezvoltate se confruntă cu un număr ridicat de emigranți atrași
atât de alte regiuni dezvoltate ale țării cât și de alte state), infrastructura care, în regiunea Nord –
Est este cel mai puțin dezvolta tă, distanța față de sursele de materii prime, precum și capacitatea
de absorbție a pieței.
După cum putem observa, toți acești factori sunt strâns relaționați între ei, astfel încât o
localizare geografică mai puțin favorabilă corelată cu o infrastructură slab dezvoltată diminuează

16 Daniela PLEȘOIANU, Petru OLARIU , Câteva observații privind inundațiile produse în anul 2008 în
bazinul siretului, ANALELE Universității „Ștefan cel Mare” Suceava
17 Diaconu C, Șerban P. (1994), Sinteze și regionalizări hidrologice, Edit. Tehnică, București.

21

semnificativ gradul de atractivitate al unei regiuni pentru investitorii străini. Acest aspect poate
reduce gradul de industrializare al zonei respective, nivelul de pregătire al lucrătorilor și implicit
mărimea veniturilor. În acest context, indivizii vor fi motivați să se orienteze către acele locații,
interne sau externe, care le -ar putea oferi un nivel de trai mai ridicat. Odată recunoscută
existența decalajelor de dezvoltare între regiuni, se ridică pr oblema cuantificării a cestora. Astfel,
pornind de la îmbunătățirea și extinderea infrastructurii se poate crește gradul de atractivitate al
regiunii pentru investitorii străini, fapt care ar putea spori gradul de industrializare al zonei,
nivelul de pregătire al lucrătorilor, productivitatea muncii și implicit mărimea veniturilor.

22

CAPITOLUL III –DISPARITĂȚI SOCIALE

Termenul “inegalitate” este strâns legat de procesul de dezvoltare economică.
Inegalitatea trebuie să fie privită atât ca o problemă economică cât și ca o problemă socială și
politică. Inegalitatea poate fi observată prin analiza de distribuție a veniturilor și a efectelor sale
asupra creșteri i economice, a stabilității sociale. Sărăcia, creșterea economică și
inegalitatea formează un triunghi , în concepția lui François Bourguignon vice președinte
al Băncii Mondiale , iar acești termeni interacționează, influențându -se reciproc.
Un mare impact asupra inegalității economice îl are educația. Conform unui document al
Băncii Mondiale intitulat : “Romania: Poverty assesment18”, 39% dintre copi ii săraci cu vârste
între 15 -24 de ani nu sunt la școală sau nu au frecventat școala profesională sau liceul. Aceasta în
comparație cu 10% , procentul celorlalți copii, din aceeași grupă de vârstă, care însă se bucură de
o situație materială mai bună. Pe l ângă educație, raportul Băncii Mondiale enumeră factorii care
influențează rata sărăciei: șomajul, procesul de tranziție, sănătate, protecție socială și
diferențele urban -rural.
România este una dintre cele mai sărace țări din Europa și deține cel mai mic rang în ceea
ce privește Indicele Dezvoltării Sociale. Nici perioada de tranziție, nici aderarea la UE, nu a
schimbat poziția codașă a României. Potrivit unui studiu al Institutului de Cercetare al Calității
Vieții, citat de cotidianul Financiarul , dacă la începutul anului 1990, rata oficială de sărăcie a fost
de 7%, numărul de persoane din această categorie s -a triplat până în 200 8, când criza economică
a început. În 2007, în statisticile oficiale au fost înregistrate aproximativ 2,1 milioane de oameni
săraci. Un an mai târziu, numărul a scăzut la un milion, din cauza emigrării în masă.
Transparență, responsabilitate, eficientă, co mpetitivitate, multi -level governance
reprezintă factorii principali care ar trebui să fie pilonii oricărui sistem. În România toți acești
factori sunt în faza incipientă. Apoi, putem merge mai departe și discuta despre lipsa de resurse
umane, lipsa de infrastructură și inovație, distanța și accesibilitatea piețelor externe,etc.

18 http://documents.worldbank.org/curated/en/139751468762950819 /pdf/261691RO1vol02.pdf

23

Dar,înainte de aceste lucruri, trebuie să ne asigurăm că acei factori care alcătuiesc pilonii de
bază ai unui sitem funcționează într -un mod sănătos.
Impactul inegalității econo mice asupra dezvoltării regionale constituie un lucru complex,
și din păcate nu există nici o variabilă care poate apărea ca și soluție câștigătoare. Mai mult decât
atât, dacă este bine sau rău să existe inegalitate, este discutabil. În opinia mea inegalit atea este un
proces inevitabil și întotdeauna va exista într -un fel sau altul, atâta timp cât există creștere
economică. Politicile trebuie construite în așa fel incât să reducă disparitățiile sociale și
inegalitatea.

III.1 Structura socio -demografică a populației

Populația României este într -o continuă scădere numerică, proces instalat după anul 1990,
ca urmare a modificării politicii demografice existente până în acel moment; rata de creștere a
populației , caracterizată printr -o continuă scădere după recensământu l din 1977, a înregistrat
valori negative din ce în ce mai accentuate începând cu 1992; Procesul s -a manifestat mai
76.60%
68.70%
61.80%
56.40%
45.70% 47.30% 46.00%
23.40% 31.30% 38.20% 43.60% 54.30% 52.70% 54.00%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011Structura populației României pe medii de reziden țã, la
recensãmintele din perioada 1948 – 2011
Rural
Urban
Figure 3 Populația Romanieie, evoluție pe axa rural -urban 1948 -2011
Sursa: autorul, pe baza datelor INS, 2014,

24

intens în vestul, centrul (Regiunile Vest și Centru) și în sudul țării (Regiunile Sud -Vest și Sud –
Est); Aceste tendințe sunt determinate de caracteristicile comportamentului demografic al
populației manifestate în ultimele două decenii: natalitate într -o continuă scădere și o mortalitate
constantă, care din 1992 au determinat apariția unor valori negative ale soldului natural, care s -au
menți nut în întreaga perioadă analizată; la acestea s -au adăugat mișcările migratorii, care au
condus la redistribuirea populației în spațiu național și la depopularea unor areale, cu precădere
a celor rurale, ca urmare a migrației intense pentru muncă în stră inătate;

Din punct de vedere spațial apar diferențe între cele două tipuri de indicatori; astfel, dacă
soldul natural contribuie în mod pozitiv la evoluția _populației din Regiunea Nord -Est (în timp ce
în restul regiunilor are o influență negativă), soldul _migratoriu _influențează _negativ Regiunea
de Nord -Est, dar _ajută la creșterea populației în _Regiunea _București -Ilfov și diminueaz ă
procesul _de_reducere a populației _în_Regiunea _Vest.Ca urmare a evoluției ratei de creștere 51.32 54.69 54.74 54.68 54.69 54.68 54.59 54.23
48.68 45.31 45.26 45.32 45.31 45.32 45.41 45.77
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.00
1992 2001 2007 2008 2009 2010 2011 2016Structura popula ției din Regiunea de
Nord -Est pe medii de rezidență
Urban
Rural
Sursa datelor
INS
Figure 4 Structura populației din Regiunea de Nord -Est
Sursa: autorul, pe baza datelor INS, 2014,

25

naturală și a ratei nete a migrației, s -au înregistrat _modificări _importante _ale_structurilor _pe
grupe _de_vârstă și sexe; se manifestă în mod special o îmbătrânir e accentuată a populației , cu o
îngustare accentuată a bazei _piramidei _vârstelor; procesul se manifestă în toate regiunile și
județele țării, dar este mai accentuat în sudul și vestul _țării; în estul _țării, deși _creșterea _naturală
este pozitivă, valorile _negative _ale_migrației _nete, înregistrate _ca_urmare _a plecării populației
tinere și a celei în vârstă de muncă spre alte regiuni, determină îmbătrânirea populației . Se
constată, în concluzie, faptul că cele mai afectate regiuni sunt sudul, vestul și sud-estul țării, cu
precădere spațiul rural cu accesibilitate redusă.
Table 1 Evoluția populației pe regiuni de dezvoltare la ultimele 3 recensăminte

Denumire regiuni
1992
2002
2012 Rata
creștere %
1992‐2012 Rata
creștere %
1992‐2002 Rata
creștere %
2002‐2012
Bucuresti ‐Ilfov 4812025 4557249 4347805 ‐9,6 ‐5,3 ‐4,6
Sud‐Muntenia 3075897 2943381 2756323 ‐10,4 ‐4,3 ‐6,4
Nord‐Vest 2909669 2740064 2600132 ‐10,6 ‐5,8 ‐5,1
Nord‐Est 3751783 3674367 3302217 ‐12,0 ‐2,1 ‐10,1
Centru 2701697 2523021 2360805 ‐12,6 ‐6,6 ‐6,4
Vest 2111947 1958648 1828313 ‐13,4 ‐7,3 ‐6,7
Sud‐Est 2963177 2848219 2545923 ‐14,1 ‐3,9 ‐10,6
Sud‐Vest Oltenia 2457515 2330792 2075642 ‐15,5 ‐5,2 ‐10,9
Sursa: autorul, pe b aza datelor INS, 2014

III.2 Structura socio -demografică a populației în Regiunea de Nord -Est

Conform datelor statistice existente la 1 iulie 2013, regiunea Nord -Est avea o populație
stabilă de 3.705.145 locuitori19, reprezentând 17,4% din populația totală a țării. Sub acest
aspect, dintre cele opt regiuni de dezvoltare, regiunea Nord -Est are cel mai mare numar de
locuitori. Distribuția pe județe este urmatoarea: Bacău – 707.045 loc, Botoșani – 439.152 loc,
Iași – 849.670 loc, Neamț – 554.240 loc, Suceava – 708.302 loc ș i Vaslui – 446.736 loc.

19 Recesămintul populației și al locuințelor 2011, INS, București.

26

În raport cu datele colectate și centralizate cu ocazia realizării Recensamantului
populației și locuin țelor 2011 (date finale iul. 2013) se constat ă că popula ția total ă stabi lă a
regiunii este de 3.302.217 locuitori, reprezent ând 1 7,00% din popula ția total ă a țării. În
comparaț ie cu datele publicate ale Recensamantului populației din 2002 populaț ia regiunii a
scăzut cu 11,8%. În tabelul urmator este prezentată evoluția popul ației în perioada 2005 -2013
la nivel național, respectiv regional, per total și pe medii de rezidență (analiza realizată în raport
cu date statistice INS). Se constata că la nivel național, în perioada 2005 -2013 are loc o ușoara
scădere a populației totale.
Table 2 Rata de crestere a populației fața de anul precedent (%)
Sursa: autorul, pe ba za datelor INS, 2014, București
Cu excepția anului 2006 (cand o serie de comune au fost declarate orașe), în perioada de
analiza are loc o descreștere continuă în mediul urban. Mai mult, descreșterea înregistrata și în
mediul rural indica faptul că o parte a populației României a emigrat în alte State Membre.
Pentru Regiuea de dezvoltare Nord -Est, se înregistrează acelasi trend anual de scșdere
ușoara a populației. Pe medii de rezidență, descreșterea este mai mare în mediul urban și se
înregistrează în perioada 2007 -2011. În mediul rural, în perioada 2007 -2008 are loc o ușoară
creștere (migrația populației dinspre urban spre rural), în timp ce în 2009 -2013 o ușoară
scădere ca urmare a migrației externe. Comparând datele de la Recensamantul populației din
2002, respectiv 201120, pe medii de rezidență, se poate observa că în mediul urban a avut loc o
scadere a populației cu 10,2%, iar în mediul rural cu 12,9%. în cadrul regiunii de Nord -Est.

20 Date finale recensământ iulie, 2013
2005
2006/2005
2007/2006
2008/2007
2009/2008
2010/2009
2011/ 2010
2012/2011
2013/2012
Romania 21.623.849 -0.18 -0.21 -0.15 -0.16 -0.18 -0.35 -0,17 -0,23
Urban 11.879.897 0.28 -0.30 -0.35 -0.09 -0.20 -0.60 -0,41 -0,11
Rural 9.743.952 -0.75 -0.10 0.09 -0.23 -0.14 -0.05 0,1 -0,37
Reg. N-Est 3.734.546 -0.05 -0.15 -0.20 -0.13 -0.17 -0.31 0,09 0,16
Urban 1.620.437 0.54 -0.65 -0.63 -0.20 -0.36 -0.74 0,3 0,46
Rural 2.114.109 -0.50 0.22 0.12 -0.08 -0.02 0 -0,07 -0,07

27

Pentru regiunea Nord -Est, per total, se înregistrează acelasi trend anual de descreștere
usoara a populației . Pe medii de rezidență, descreșterea este mai mare în mediul urban și se
înregistrează în perioada 2007 -2011. În mediul _rural, în perioada _2007 -2008 are _loc o u șoară
creștere (migratie _a_populației dinspre urban _spre rural), în_timp_ce în 2009 -2013 o u șoară
scădere ca urmare a migra ției externe. Structura pe sexe a populației la nivel global, pe regiune,
evidențiază o repartizare _echilibrată, 49, 00% din populația totală fiind barbați, iar 5 1,0% femei.
Privind distribuția populației _pe gru pe_de vârstă _ și sexe, din figura prezentată reiese ca
populația masculină este majoritară (ponderi 50 -53%) pentru grupele de vârstă cuprinse între 5 –
49 ani. -150000 -100000 -50000 0 50000 100000 1500000- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 aniDistribu ția popula ției Regiunii Nord -Est, pe grupe de
varsta și sexe, 2015
Masculin
Feminin
Figure 5 Piramida distribuției populației
Autorul pe baza datelor INS, 2015

28

Populația de gen feminin este majoritara pentru grupa de vârstă 0-4 ani și grupele de
vârstă de peste 50 ani (ponderi 5 5-63%) – corelat cu valorile superioare ale speranței de viață
înregi strate la femei față de bărbați
Foarte puține localități din regiune au înregistrat creșteri mai mari de 10% ale populației
cupri nsă în grupa de vârstă 0 -14 ani, în intervalul de timp menționat. Mai mult, toate – cu
excepția municipiului Iasi – sunt amplasate în mediul rural. Cele mai multe dintre acestea sunt în
județele Bacău (Stefan cel Mare, Buciumi, Lipova, Cotofanești, Letea V echea, Valea Seaca), Iași
(municipiul Iași, Barnova, Miroslava, Lungani, Rediu, Valea Lupului), Suceava (Arbore,
Ipotești, Iaslovat, Valea Moldovei, Scheia). Cele mai puține sunt în județele Neamt (Oniceni,
Bîra, Stanița) și Vaslui (Bacești, Ciocani). În județul Botoșani nu exista localități cu creșteri de
peste 10% a populației cu vârsta cuprinsă între 0 -14 ani. În localitățile Bîra și Stanița din Neamț
se înregistrează simultan și o scadere cu peste 10% a numarului de persoane de peste 60 de ani.
Foarte multe localități (toate din mediul rural) din regiune au scaderi cu peste 10% a
populației cuprinsă în grupa de vârstă de peste 60 ani, în perioada 2006 -2012 din care 14 în
județul Botoșani, 10 în Vaslui, 5 în județul Bacău, 3 în județul Neamt și cate 2 localități în Ia și
și Suceava. 8 dintre acestea înregistreaza simultan și o scadere de peste 10% a populației
cuprinsă în grupa de vârstă 0 -14 ani (Ro șiori – jud. Bacău, Viișoara – jud. Botoșani, Cucuteni și
Ipatele – jud. Iași, Mu șenița – jud. Suceav a și Bune ști-Avere ști, Tanacu și Blage ști – jud. Vaslui).
În schimb, cre șteri cu peste 10% a grupei de vârstă peste 60 de ani sunt în special
localitățile urbane și comunele limitrofe: municipiile/ora șele Bacău, One ști, Comane ști
(comunele Margineni, Hemeiu și, Buciumi, Ite ști, Letea Veche, Sarata, Sauce ști), Botoșani,
Dorohoi, Ia și, Pascani, Harl ău, Podu Iloaiei, Tg. Frumos (comunele Barnova, Ciohorani, Ciurea,
Holboca, Ion Neculce, Miroslava, Rediu, Tome ști, Valea Lupului), Piatra Neam ț, Roman, T ărgu
Neam ț, Roznov (comunele Dochia, Dumbrava Ro șie, Rediu, Savine ști), Suceava, Gura
Humorului, Siret (comunele Carlibaba, Ciocane ști, Iaslovat, Ipote ști, Izvoarele Sucevei,
Marginea, Moldovi ța, Ostra, Sadova, Scheia), Vaslui, B ârlad și Hu și.

29

Aceasta se datoreaz ă în mare masur ă fie migra ției for ței de munc ă din zonele limitrofe
orașelor c ătre centrul urban polarizator, fie migra ției externe. Dintre acestea, 10 localități
prezint ă simultan și o cre ștere de peste 10% a populației de sub 14 ani, fenomen explicat prin
dezvoltarea de tip metropolitan al unor municipii în ultimii ani. Este cazul comunelor Letea
Veche (la est de Bacău), Buciumi (la sud de One ști), Rediu, Valea Lupului, Miroslava, Barnova
Figure 6 Evoluția procentuală a populației
Autorul pe baza datelor INS,2014

30

(zona metropolitan ă Iasi), Ipotești și Scheia (la sud de Suceava), dar și comuna Iaslovaț situata
între orașele Milisauți, Cajvana și Solca.

III.3 Disparități privind nivelul educațional al populației Regiunii N ord-Est

Sistemul educațional reprezintă ansamblul unităților și instituțiilor de învățământ de
diferite _tipuri, niveluri și forme _de organizare a activității de educație și instruire, care asigură
desfășurarea procesului educațional al populației școlare din toate nivelurile de învățământ, în
vederea formării profesionale a acesteia. _Nivelul _educațional este o treaptă de învățământ în
care se face o instruire elementară, medie sau superioară, conform programelor de învățământ.
Conform Clasificării Internaț ionale Standard a Educației21_(ISCED 2011) aplicabilă după anul
2013, nivelurile existente în Sistemul Național de Educație sunt:
 Învățământul antepreșcolar (nivelul 01 ISCED)
 Învățământul preșcolar (nivel 02 ISCED)
 Învățământul primar (nivel 1 ISC ED)
 Învățământul gimnazial (nivel 2 ISCED)
 Învățământul profesional și liceal (nivel 3 ISCED)
 Învățământul postliceal (nivel 4 ISCED)
 Învățământul superior (terțiar) (nivelurile 6, 7 și 8 ISCED)
Populația _școlară reprezintă _totalul _copiilor _din_grădinițe _și_creșe ,_al_elevilor și
studenților cuprinși în procesul de instruire și educare dintr -un an școlar/universitar din cadrul
educației formale, indiferent de formele de învățământ pe care le frecventează (de zi, seral, cu
frecvență redusă și l a distanță), de programul de studii și de vârstă. Populația de vârstă școlară
reprezintă populația rezidentă cu vârsta ce se încadrează în limitele vârstei oficiale de educație
ale fiecărui nivel educațional. Începând cu anul școlar 2012 -2013, conform legi slației în vigoare
(Legea educației nr.1/2011 cu modificările și completările ulterioare), grupele de vârstă pentru

21 International Standard Classification of Education (ISCED)

31

populația de vârstă școlară sunt: 0 -2 ani, 3 -5 ani, 6 -10 ani, 11 -14 ani, 15 -18 ani, 19 -23 ani și
peste.
Nivelul de educație, investițiile în capitalul uman reprezintă cele mai importante
demersuri ale unei societăți. Conceptul de capital uman, des folosit în domenii de economie,se
referă atât la capitalul educațional ( abilitățile indivizilor în procesul de instruire școlară, dar și în
afara l ui), cât și la capitalul biologic ( sintetizat prin starea de sănătate a populației).
Necesitățile educaționale ale unei populații rurale derivă din nevoia de încadrare socio –
economică a contingentelor tinere, singurele care pot determina evoluții/involuți i pe termen
mediu și lung în interiotul unei comunități (D. Tudora, I. Muntele, 2012, pag. 37). Inegalitățile
existente în nivelul de instruire a populației și mai ales între ponderea analfabeților și a celor
care au terminat studiile superioare la nivel ul localităților (luând în considerare orașele și
comunele Regiunii ) sunt foarte bine ilustrate cu ajutorul următoarelor hărți. Asigurarea învățării
pe tot parcusul vieții a devenit o prioritate pentru țările UE cât și pentru România. În momentul
de față, creșterea economică nu poate fi susținută decât printr -o forță de muncă înalt calificată.
Modificarea structurii demografice a populației, a cauzat efecte directe asupra sistemului
de învățământ (scăderea populației școlare) cât și asupra forței de muncă (scăderea populației în
vârstă de muncă). Astfel, după 2000, ponderea populației tinere (0 -14 ani) din totalul populației a
scăzut de la 25% la 15,00 până în anul 2015, din cauza reducerii natalității și implicit a scăderii
sporului natural, care a scăzut începând cu anul 1992, ceea ce a condus și la o îmbătrânire
demografică, însă nu așa accentuată precum alte regiuni ale Românie (rata populației cu vârstă
cuprinsă între 60 de ani și peste crescând în totalul populației de la 15,11% la 19,54 % în anul
2015 ). Paralel cu aceste schimbări a scăzut și ponderea populației școlare în totalul populației
înte 6 ani și peste de la 15,56 în anul 1995 la 11,14% în anul 2014. Aceste evoluții au avut
consecințe grave asupra numărului copiilor la aproape toate nivelurile de învățământ, cu excepția
învățământului superior, unde s -au înregistrat creșteri semnificative, ponderea acestora crescând
de peste 2,5 ori față de anul 1992.

32

III.3.1 Populația cu studii superioare

Pâna în 1989, sistemul universitar opera pe o piață a muncii planificată centralizat,
fiecare absolvent fiind repartizat la un loc de munca în specialitate. Practic, nu exista “șomaj cu
diplomă”, chiar dacă existau însa multe “posturi inventate”, care nu se justificau economic, ca
preț al planificării centr alizate. Locurile repartizate erau alese de absolvenți în ordinea mediei
acestora. Deși existau și diverse “aranjamente” , ponderea acestora era nesemnificativă. Pentru
student avea sens deci, să lupte pentru o medie cât mai mare. La acestea se adauga fapt ul ca
învatamantul superior dispunea de locuri doar pentru o parte din absolvenții de liceu cu
bacalaureat, ceea ce crea o concurență corect ă, stimulativ ă la admiterea în universități.
Astfel în profil teritorial, cele mai mari procente ale populației cu studii superioare se
regăsesc în județele Iași , Bacău și Neamț .
Este de remarcat faptul că învățământul universitar din aceste zone, în special în județul
Neamț, care deși nu deține instituții universitare au un grad ridicat al populației cu studii
superioare. Într -o situație dezavantajată sunt județele Suceava (8,1 3%), care deși prezintă
instituții de învățământ universitar, la nivel regional deține ponderea cea mai mică a populației
cu studii superioare, urmat de județele Vaslui și Botoșani, însă aici putem vorbi de o pondere a 62 95 102 106 111 121 126 122 117
107 104 108 107 103 101 99
020406080100120140
1992 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2003 2004 2005 2006 2009 2012 2013 2014 2015
Figure 7 Evoluția numărului de instituțiilor de învățământ superior în România
Autorul pe baza datelor INS 2015

33

populației cu studii superioare scăz ută datorită lipsei instituțiilor de studii superioare. Nivelul
educației determină și evoluția forței calificate de muncă ascunde mari inegalități nu numai între
mediul urban și rural, c i și în cadrul aceluiași mediu.
În cazul reginunii universitățile sunt situate în zone urbane bine dezvoltate (cazul
județului Suceava și Iași), care susțin implicit și clasa superioară a populației, o clasă a elitelor,
ponderea populației cu studii superioare este astfel mai ridicată decât în localitățile rurale, unde
chiar distanța de la un centru universitar, nivelul de trai mai redus al populației împiedică
participarea într -un număr mai mare a locu itorilor la învățământul superior.
Figure 8 Ponderea populației cu sudii superioare în Regiunea Nord -Est
Autorul pe baza INS, 2015

34

Privind figura 7, care prezint ă dinamica num ărului de institu ții de învățământ superior în
Romania, ajungem u șor la o concluzia de bun sim ț exprimat ă undeva în pres ă: „Fran ța are de
trei ori mai mul ți locuitori dec ât România și mai pu ține universit ăți.” Sc ăderea num ărului de
institu ții de învațămant superior, încep ând din 2002 -2003, nu trebuie sa ne înșele pentru c ă
numărul de facult ăți și, mai ales, de studen ți au continuat s ă creasc ă. Numarul de studenți a
continuat să crească până la absurd, după cum recunoștea în 2005, chiar ministrul învațămantului
în funcție la acea dată, Mircea Miclea: «Invățămantul superior este în colaps, deoarece oferta
locurilor este mai mare decăt numărul potențialilor candidați».
Astfel dacă în orașele Regiunii rata populației cu stud ii superioare depășește chiar 30 %, în
mediul rural acestă pondere ab ia ajunge la 0,20%. În rândul localităților urbane cu cele mai mari
ponderi ale populației cu studii superioare (peste 10%) întră și orașele Comănești, Dorohoi,
Târgu Frumos. Tot cu o pondere ridicată a persoanelor care au absolvit studiile superioare se
14.8 13.8 17.5 12.1 13.7
10.2 9.4 8.5 13.0 12.4 18.9 12.9 14.9
10.5 9.3 8.1 13.1 11.1 18.7 12.6 14.1
10.3 11.1 9.0 12.6 9.2 14.1 14.4 10.9
10.3 17.9
10.6 17.2 10.5 12.6 7.3 4.2
32.4 5.3
10.5
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Nord – Vest Centru Nord – Est Sud – Est Sud –
Muntenia București –
Ilfov Sud – Vest
Oltenia Vest
Antepreșcolar și preșcolar Primar și gimnazial Liceal și profesional Postliceal și
de maiștriSuperior
Figure 9 Distribuția pe regiuni a populației școlare pe niveluri, în anul școlar/universitar 2016/2017
Sursa: INS

35

disting și orașele Bacău, Iași, Piatra Neamț, Suceava (peste 25%).
Cele mai mici valori se înregistrează în orașul Dolhasca o fostă comuna trecută la rangul de
oraș după anul 2003 , cu o pondere a persoanelor care au absolvit studiile superioare de numai
2.40%. De remarcat faptul că în unele localități rurale ponderea persoanelor care au absolvit
învățământul superior poate să depășească rata dintr -un oraș universitar. Astfel, în localitățile
Hemeiuș (jud. Bacău), Miroslava, Bârnova, Valea Lupului (jud. Iași ), Alexandru cel Bun (jud.
Neamț), Șcheia (jud. Suceava), ponderea persoanelor cu studii superioare depășește chiar și 10%.
Aceste localități de cele mai multe ori sunt situate lângă centrele universitare, lucru care
maschează relativ indicatorul sau dispun de licee ce fa vorizează continuarea studiilor.
Din păcate, numărul comunelor care se evidențiaz prin numărul ridicat de persoare care
au studii superioare este redus, în marea majoritate a localităților acest in dice nu ajunge nici până
la 4% -5% . Județ ele Regiunii Nord -Est prezintă cel mai redus nivel de dezvoltare reflectat cel
mai bine prin ponderea scăzută a populației cu studii superioare. Însă nu putem exclude că
ponderea redusă a populației cu studii superioare din această regiune poate fi pusă pe seama
faptului că o parte din tinerii din această regiune, pregătiți în centrele universitare, au rămas în
aceastea sau au fost direcționați în trecut sau au fost atrași în prezent de oportunitățile din alte
regiuni, pe măsura competențelor acumulate.
III.3.2 Distribuția notelor la Evaluarea Naționala 2017 la nivelul național și regional

Analiza indicatorilor din sistemul educației reliefează o serie de disparități între mediul de
proveniență a elevii care învață în rural și cei din mediul urban astfel: dacă analizăm la nivel
național prezența elevilor din ciclul gimnazial la Evaluarea Națională 2017 putem observa cu
usurință o discrepanță majoră între cele doua medii , lucru reflectat si în rezultatele obținute de
aceștia. La nivel regional nu există o discrepanță semnificativă urban -rural între numărul de
elevi din cadrul aceeași regiuni. Înegațitățile se obeservă cu precădere în nivelul de dotare a
școlilor. Nivelul încadrării cu personal este, în general, prea ridicat, iar raportul elevi/profesor în
scădere. Numărul elevilor va continua să scadă, dar este probabil ca scăderea să difere
semnificativ în funcție de nivelul de învățământ. Cea mai mare scădere se prevede în
învățământul gimnazi al și liceal, urmată de învățământul secundar vocațional și de cel superior.

36

Figure 10 Distribuția notelor de 10 la Evaluarea Națională 2017
Autorul pe baza datelor Edu.ro Conform Ministerului educației Națonale m ajoritatea elevilor care au participat la
Evaluarea Naționala au obținut note peste 5 la proba de Limba română ( 86,1% ), în timp ce la
proba de Matematică majoritatea au obținut note sub 5 ( 44 %). Media notelor obținute la proba
de Elevii care au obținut performanțe superioare la Limba română sunt, în cele mai multe situații,
și cei care au perfo rmanțe superioare la Matematică în cazul regiu nii de Nord -Est.
Anul acesta, procentul de promovare a examenului a fost de 77% la nivel național,
potrivit datelor oferite de Ministerul Educației. Astfel, la Evaluarea Națională 2017, au fost
acordate, în total 440 de medii de 10. Cele mai multe după cum se poate observa și din figura 10
au fost în București și anume 106, iar pe următoarea poziție a fost jud ețul Iași, cu 3 8 de medii de
10, urmate de Cluj, Buzău etc.

37

Analizand strict din perspectiva Regiunii de dezvoltare Nord -Est distribu ția mediilor de
10 în regiune nu a fost una eghilibrata, mediul urban atribuindu -și cele mai multe medii de 10. O
așteptare naivã ar fi ca dist ribuția sã fie apropiatã de celebrul clopot gaussian. Realitatea ne aratã
aratã cã (cel puțin in cazul acesta) lucrurile nu stau deloc așa: distribuția are mai multe vârfuri,
unul situat, deloc intâmplãtor in jurul notei de trecere 5.

Figure 11 Distribuția notelor de 10 la nivelul localităților din Regiunea de dezvoltare Nord -Est
Analiza a confirmat că există diferențe importante între rezultatele elevilor din regiunea de
Nord -Est, în funcție de sexe,vârste, tipul și s tructura școlii, precum și de loca litatea în care se

38

află școala. A naliza rezultatelor elevilor în raport cu stocul de educatie22 al localității
demonstrează faptul că nivelul de educație al comunității în care se află școala influențează în
mod esențial r ezultatele elevilor, indiferent de tipul localității. Principalele concluzii ale analizei
privind influența stocului de educație asupra rezultatelor elevilor la Evaluarea naționala 2017 se
condideră a fi urmățoarele:
 efectul de convergență: stocul de educație este mare, diferențele dintre urban și
rural dispar, doar că sunt puține localități rurale cu un nivel al capitalului uman
comparabil cu cele din urbanul mare. Faptul că rezultatele în mediul rural sunt
semnificativ mai slabe decât în mediul rural nu este surprinzător aici intra și cazul
municipiului Iași. Nu toate localitățile rurale sunt la fel de slab performante, iar
orașele nu au rezultate mai bune în toate cazurile
 mărimea școlilor din mediul rurar nu pare a influența rezultatele elevilor, ci forma
juridică a acestora, dar și stocul de educație al localității. Satele dezvoltate, cu
populația adultă trecută prin mai multe trepte educaționale, copiii vor avea rezultate
sensibil mai bune decât în satele cu o educație scăzută, indiferent de mărime a școlii.
 diferențe pe sexe în performanțele elevilor. fetele obțin, în general, rezultate mai
bune. Diferențele fiind mai mari la Limba română decât la Matematică.
 județele cu performanțe mai slabe sunt și județele mai puțin dezvoltate din punct de
vedere economic cazul județului Valsui.

III.4 Disparități privind starea de sănătate a populației în Regiunea de Nord -Est

22 stocul de educație la nivel de localitate reprezintă media nivelului de educație al locuitorilor din fiecare
UTA unde funcționează o școală cu elevi de clasa a VIII -a, exprimat pe o scală cu 10 trepte (1 – Fără școală, 2 –
Studii primare, 3 – Studii gimna ziale, 4 – Școală profesională,5 – Liceu profil tehnic sau vocațional, 6 – Liceu profil
teoretic, 7 – Școală postliceală, 8 – Studii superioare de scurtă durată, 9 – Studii superioare de lungă durată, 10 –
Master sau Doctorat).

39

Nivelul de dezvoltare economic din România, în perioada tranziției, a determinat, pentru
grupurile care au căzut în sărăcie, apariția, sau perpetuarea dinainte de 1989, a unor elemente
care au influențat negativ starea de sănătate a acestor grupuri: o alimentație insuficientă sau
dezechilibrată, condiții necorespunzătoare de locuit, o lipsă a unor condiții de igienă (prin lipsa
apei, toaletei în locuință ( Stănculescu M., (coord), 2004 ).
Dincolo de fenomenul sărăciei însă, o mare parte a populației din România are probleme
legate de educația sanitară sau serviciile de sănătate de care beneficiază. Nivelul scăzut de
dezvoltare econ omic a însemnat resurse mai puține și pentru sistemul sanitar și apariția de
probleme ale acestuia, de lung termen. Astfel, pe de.o parte, se constată (în grupurile cu un nivel
redus de educație și în mediul rural, cu precădere) un deficit de educație sani tară, ce se
materializează în lipsa conștientizării rolului prevenției și lipsa informațiilor.
Pe de altă parte, problemele legate de calitatea, echitatea și accesibilitatea serviciilor
medicale influențează, la rândul, lor rezolvarea eficientă a problemel or de sănătate ale populației.
Cea mai mare parte a populației rurale are un acces dificil la serviciile publice de sănătate, multe
dintre sate neavând nici măcar unități de asistență primară (medic de familie). În condițiile unei
populații sărace sau izol ate din punctul de vedere al drumurilor de acces, transportul celor din
rural până la servicii spitalicești reprezintă o stavilă pentru aceștia, prin costul sau posibilitățile
de deplasare necesare. De asemenea, prețul crescut al medicamentelor în România constituie un
obstacol pentru cei săraci. O altă problemă ține de accesibilitatea la servicii prin calitatea de
asigurat la sistem. Trecerea la sistemul de asigurări a lăsat o parte din populație, care după
estimări se ridică la 5 –6%, fără asigurare, deci complet nebeneficiari de servicii (date de la
CNAS, 2011).
Modelul _lui_Lalonde (Mincă ?D., Marcu ?M. 2004) demonstrează că factorii care
influențează sănătatea au diverse ponderi în această corelație. Astfel, dezvoltarea economică a
societății (standardul de viață al individului) are cea mai mare influență, de peste 50% asupra
sănătății acestuia, urmează materialul genetic moștenit, stilul de viață adoptat și factorii de mediu
(obiceiuri de alimentație, exercițiu fizic, stres, condiții de muncă, comportament de prevenirea și
tratare a problemelor de sănătate, consumul de tutun, alcool, droguri etc.), nivelul de educație al
individului, în cele din urmă, serviciile medicale intervenind doar cu o pondere de 15 –20%.

40

Cheltuielile publice cu sănătatea, ca procent din PIB, au fost doar de 2,8% în 1997 și de
3,8% în 2000 și la 4% în 2015 (sursa datelor: C. _Vlădescu 2014). Astfel, totalul cheltuielilor
pentru sănătate ca procent din PIB și ca venit net plasează România la coadă, între țările central
europene și între țările cu PIB/per capita similar. Cheltuielile publice cu sănătatea reprezintă mai
puțin de jumătate, comparativ cu m ulte țări europene. Deci, prin introducerea asigurărilor sociale
resursele au crescut doar cu 1% din PIB. (C. Vlădescu, 2014). Slaba informare în rândurile
populației asupra necesității asigurării medicale și a condițiilor de acces la serviciile medicale
menține unii beneficiari în afara sistemului public de asigurare. Conform datelor din barometrul
Figure 12 Numărul paturilor în spitale ce revin la 1000 de locuitori, 201 5
Autorul pe baza datelor INS, 2015

41

pentru serviciile de sănătate pe 20 11, mai mult de jumătate dintre români nu își cunosc drepturile
și obligațiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% din tre cei asigurați nu cunosc deloc sau
au doar vagi informații despre serviciile medicale la care sunt îndreptățiți.
În Regiunea Nord -Est sunt prezente toate cele patru tipuri de inegalități existente în
accesul populației la serviciile de sănătate, pornind de la inegalități existente în starea de sănătate
a populației a diferitelor grupuri ale populației, a comunităților din diferite zone geografice și
acela care sunt defavorizate economic. Astfel, factorii care influențează gradul de accesibilitate a
popul ației la serviciile de sănătate sunt în general determinate de nivelul de sărăcie, de mediul de
rezidență, gradul de acoperire cu personal medical, de șomaj, dar și de ocupația populației
(Planul Strategic al Ministerului Sănătății Publice 2008 -2010).
Repa rtiția teritorială a principalelor unități sanitare reprezintă principala cauză pentru
care un număr însemnat de persoane beneficiază de servicii de sănătate deficiente. La nivel
regional în anul 2015, existau 6006 unități sanitare (spitale, policlinici, i nclusiv cabinetele
stomatologice) din care mai mult de jumătate se află în proprietate privată. Aproximativ 90% din
finanțarea spitalelor se realizează prin contractele încheiate între conducerile spitalelor și Casele
Județene de Asigurări de Sănătate. Con form Ordonanței de Guvern nr. 124/1999, până în prezent
s-a realizat privatizarea aproape 100% a asistenței medicale primare (atât în localitățile rurale, cât
și în cele urbane) și într-o proporție de aproximativ 70% a asistenței de specialitate în
ambula torii (Kurko Ibolya, 2013, pag. 278). Diferențele urban –rural sunt serioase, în ceea ce
privește infrastructura. Există zone izolate în rural, în care populația nu are acces la dispensare,
pentru servicii medicale primare, sau aceste dispensare există, dar nu au medici permanenți și
prezintă o dotare foarte rudimentară. Ceea ce este mai grav este că tocmai zonele cu populație
săracă mai multă, deci și cu cerințe crescute de îngrijiri medicale, au aceste probleme. Nu există
politici sanitare eficiente de atr agere a medicilor în aceste zone defavorizate, problema acoperirii
cu medici de familie fiind foarte presantă, în mediul rural. Diferențele între județele sărace și cele
bogate sunt semnificative în ceea ce privește personalul medical și dotarea și ele se perpetuează,
avînd în vedere fondurile mai puține colectate de către casele de asigurări județene, în zonele
sărace.
Rețeaua unităților sanitare a înregistrat, în anul 2011, modificări importante. Astfel, a
scăzut cu 39 numărul spitalelor, cu 63 cel al amb ulatoriilor integrate spitalelor, cu 49 cel al

42

policlinicilor și a crescut cu 582 numărul cabinetelor medicale de specialitate, cu 577 numărul
cabinetelor stomatologice și cu 367 numărul farmaciilor, punctelor de lucru ale farmaciilor și
drogheriilor. Comp arativ cu anul precedent, în anul 2011, distribuția principalelor unită ți
sanitare, se prezintă astfel conform figurei 8.
Regiunea Nord -Est deține 164 de unități sanitare (spitale, policlinici, dispensare
medicale, sanatorii TBC), reprezentând 12,07% din numărul total al unităților sanitare din
România aflate în proprietate publică. Ele se află într -o stare precară, existând riscul ca multe
unități să nu mai primească autorizație de funcționare. În plus, dotările tehnice de care dispun
sunt uzate atât fizi c cât și moral și nu mai corespund cerințelor actuale. Necesarul de dotări
tehnice pentru următoarea perioadă este cel mai mare dintre toate regiunile.
Cu toate acestea inegalitățile cele mai accentuate la nivelul Regiunii Nord -Est, sunt mai
evidente dacă analizăm numărul paturilor ce revin la 1000 de locuitori . Situația dramatică a
infrastructurii de sănătate este evidențiată prin scăderea numărului de paturi ce revin la 1000 de
locuito ri. Dacă în jurul anului 2008 paturile din spital ce reveneau la 1000 de locuitori era de 5,8
până în anul 201 1 acest număr a scăzut până la 5, 3, iar scăderea pare să se plafoneze , la nivelul
anului 2014 din datele parțiale numărul paturilor a ajuns la 6,2. Chiar dacă în ultima perioadă
numărul paturilor a crescut, aceasta nu este o evoluție extraordinară, cauza numărului scăzut de
paturi din spitale poate fi pus pe seama baze tehnico edilitare a spitalelor și ieșirea parțială sau
totală din folosință a acestora. Chiar dacă numărul de paturi se referă doar la cele din spita lele
publice, numarul de spitale private în Regiunea de Nord Est fiind unul relativ mic, lucru ce nu ar
modifica statistica . Diferențele de la nivelul județelor ridică probleme, exprimând accesul redus
al populației la infrastructura spitalicească precum și distribuția inegală a spitalelor existente.
Regiunea Nord -Est prezintă județe mai puțin dezvoltate din acest punct de vedere, sunt locuite de
săraci și au cu adevărat nevoie de o îngrijire complexă din punct de vedere medical. În această
categorie intră județele Neamț (4,9) și Suceava (4,7).
Distribuția paturilor pe medii de rezidență se prezintă astfel: mediul urban dispune de
92,6% din totalul paturilor de spital și centrelor de sănătate cu paturi de spital, 75,0% din totalul
paturilor din sanatoriile b alneare, de 71,4% din paturile din sanatoriile de neuropsihiatrie sau de
nevroze și de 87,2% din totalul paturilor din sanatoriile TBC. În mediul rural, rețeaua unităților

43

sanitare dispune de 78,1% din paturile preventoriilor și de 59,7% din paturile unită ților medico –
sociale.
Raportat la numărul total de locuitori – date furnizate de INS și valabile la începutul acestui
an – rezultă un pat la 186 de persoane. După acest primele zece județe sunt: Cluj (un pat la 115
locuitori), Iași (un pat la 134 de locui tori), Timiș (un pat la 149 de locuitori), Mureș (un pat la
151 de locuitori), Covasna (un pat la 157 de locuitori), Dolj (un pat la 160 de locuitori),
Hunedoara (un pat la 163 de locuitori), Bihor (un pat la 175 de locuitori), Brașov ( un pat la 183
de lo cuitori) și Sibiu (un pat la 184 de locuitori).
În județele Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Călărași, Vrancea și Tulcea, un pat de spital deservește
mai mult de 300 de locuitori. Potrivit Eurostat, în 2013 România avea 667 de paturi la 100.000
de locuitori, mai multe decât Danemarca, Belgia, Spania, Portugalia sau Slovenia.

Figure 13 Numărul paturilor din spitale pentru 1000 de locuitori
Autorul pe baza datelor INS 2015

44

III.5 Inegalități privind infrastructura și echiparea teritoriului

La nivelul regiunii gradul de modernizare a drumurilor publice este de 30,2% în anul
2011. Județul Suceava se remarcă prin cel mai ridicat grad de modernizare al drumurilor publice,
de 47,5%. La polul opus, județul Iași figurează cu cel mai scăzut grad de modernizare din
regiune, de 17,0% din totalitatea drumurilor publice.

Figure 14 Disponibilitatea retelelor de utilități
Prelucrare dupa ADR -Nord Est Piatra Neamț

45

În anul 2011, în 343 de unități administrativteritoriale din regiunea Nord Est există rețea de
distribuție a apei potabile, din care 44 de municipii și orașe (95,7% din total UAT urbane) și 299
comune (59,1% din total localități UAT rurale). Comparativ cu anul 1990, rețeaua de apă
potabilă s -a extins de 2,3 ori, până în anul 2011. Cea mai însemnată creștere a lungimii rețelei de
distribuție a apei potabile se înregistrează la nivelul mediului rural, în intervalul de timp 1990 –
2011, rețeaua extinzându -se de 5,4 ori (+2.914,8 km rețea). În anul 2011, sunt 404 unități
administrativteritoriale care nu dispun de rețea de canalizare, 2 orașe și 402 comune,
reprezentând 73,2% din unitățile administrativ -teritoriale ale regiunii. Din anul 1990, rețeaua de
canaliz are de la nivelul regiunii Nord Est s -a extins de 1,5 ori. La nivel regional, doar 89 de
unități administrativteritoriale, dintr -un total de 552, dispun de rețea de distribuție a gazului
natural, din care 31 localități urbane și 58 de localități rurale, în anul 2011.
La nivelul județelor din cadrul regiunii Nord Est, cele mai importante creșteri, în ceea ce
privește lungimea rețelei de distribuție a apei potabile, în perioada 1990 – 2011, se înregistrează în
județele Neamț (de 3,0 ori), Bacău (de 2,8 ori) ș i Iași (de 2,2 ori). În aceeași perioadă, s -a dublat
lungimea rețelei de distribuție a apei potabile în celelalte județe: Vaslui (de 2,1 ori), Botoșani (de
2,0 ori) și Suceava (de 2,0 ori).

Figure 15 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în județele din Regiunea Nord -Est în anul 20 12
Sursa: ARPM, Raport de mediu 2010 52.02 54.73 68.83
31.7 76.3
24
0102030405060708090
BACĂU BOTOȘANI IAȘI NEAMȚ SUCEAVA VASLUI
Populați deservită %

46

În Regiunea de dezvoltare Nord Est orașele sunt acoperite în proporție de 100% de către
serviciile de salubritate (46 localități urbane din 46), în timp ce în mediul rural gradul de
acoperire este doar de aproximativ 69,96% (354 de comune din total 506 sunt arondate unui
sistem centralizat de gestionare a deșeurilor).
Conform informațiilor oficiale aceste servicii sunt p restate în majoritatea localităților (33
de orașe) de către societăți specializare în acest sens. În restul de 12 orașe serviciul de
salubritate este realizat de direcții create în subordinea primăriilor (oraș Roznov). Doar într -o
localitate, municipiul Pașcani, serviciul de salubritate este oferit de o regie autonomă. Conform
situației serviciilor publice de salubritate din anul 201 3, raportate de ANSRC, în regiunea Nord
Est sunt doar trei depozite municipale conforme: Piatra Neamț, Țuțora și Bacău23.
Județul Iași se situează, pe primul loc în ceea ce privește gradul de acoperire a nevoilor cu
servicii de salubritate, procentul de acoperire fiind undeva în jurul valorii de 97% pe ultimul loc
se situează județul Vaslui cu 57,97%. În județul Suceava este cel mai mare procent al
persoanelor care au acces la servicii de salubritate.

23 Agenția de dezvoltare Nord -Est

47

CAPITO LUL IV. DISPARITĂȚI ECONOMICE ÎN REGIUNEA DE
NORD EST
Condițiile geografice și istorice au determinat rămânerea în urmă din punct de vedere
economic a regiunii de Nord -Est. Caracteristica economică a anilor '60 era preponderența agrară
și nivelul de trai unul extrem de scăzut . În perioada 1965 -1985, s -a efectuat o industrializare
forțată în regiune, în scopul redr esării situației economice, prin achiziționarea de capacități de
producție de concepție modernă, la nivelul țărilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei
culturi industriale, calificarea forței de muncă și formarea unui număr mare de specialiști24.
Totuși, dezvoltarea industrială a fost mult prea diversificată și fără să țină cont de condițiile
specifice și de resursele naturale, energetice și de mediu existente în regiune.

Figure 16 Evoluția PIB în perioada 2005 -2014 – față de anul precedent (%)
Autorul dupa datele INS
Regiunea de dezvoltare _Nord -Est a înregistează, în anul 2013, o valoare a Produsului
Intern Brut (PIB) de aproximativ 65380.3 milioane lei, ceea ce reprezintă 10,26 % din PIB -ul
României și doar 0,109% din PIB-ul UE. În profil temporal, la nivel regional se remarcă o
creștere a valorii acestui indicator în anul 2013 cu 18.522%, față de anul 2009. Comparativ cu

24 Analiza Socio -Economica Regionala – ADR Piatra Neamt 2015 -8-6-4-20246810
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
PIB

48

restul regiunilor din România, creșterea este relativ redusă, plasând regiunea pe penultimul loc în
clasamentul național, din acest punct de vedere. În anul 2013, contribuția la formarea PIB -ului
național plasează Regiunea Nord -Est pe locul VI (10,26%), fiind urmată doar de regiunile Sud –
Muntenia (9,50%) și Sud -Vest-Oltenia (7,53%).
În anul 2009, pe ur am crizei economice care afecta economia globală, România a intrat în
criza, PIB -ul mic șorându -se cu 7,1% (mult mai mult decat cea care s -a înregistrat ă la nivelul UE
de -4,4%), consecin ță a reducerii accentuate a form ării brute de capital fix cu peste 35%, dar și a
consumului și a cererii externe. Toate acestea urmau dup ă o perioad ă în care economia
româneasc ă înregistrase ritmuri superioare de cre ștere. În anul 2010 economia României a
continuat s ă se reduc ă, dar cu o intensitate mult mai sc ăzută (- 0,8%) decât cea din anul 2009,
aceasta în timp ce la nivelul Uniunii Europene se înregistra o cre ștere de 2,1%, numeroase țări
membre ie șind din recesiune. Începând cu anul 2011 economia României a ie șit din recesiune,
înreg istrând o cre ștere de 1,1%, pe fondul major ării atât a consumului final (0,8%), cât și a
form ării brute de capital fix (2,8%). A urmat anul 2012 cu o cre ștere modest ă de doar 0,6%.
Începând cu anul 2013, cre șterile devin mai consistente, astfel c ă în prim a parte a anului 2015
România a acoperit reducerea din perioada de criz ă25.
În ceea ce prive ște evolu ția cre șterii economice la nivelul regiunilor de dezvoltare este de
menționat faptul c ă în anul 2009 toate regiunile au intrat în recesiune, sc ăderea cea m ai
accentuat ă înregistrându – se în regiunea Bucure ști – Ilfov ( -12,5%), iar cea mai mic ă scădere în
regiunea Sud – Muntenia ( -3%). Anul 2010 a marcat revenirea pentru unele regiuni, cu ritmuri
modeste în cazul regiunilor Sud – Est (0,9%) și Vest (0,7%), da r și cu o cre ștere de 2,2% în cazul
regiunii Bucure ști – Ilfov, care revenea îns ă după o reducere semnificativ ă în anul 2009.
În anii 2011 și 2012 evolu ția PIB la nivel regional a fost diferit ă. Astfel, regiunea Sud –
Est a fost singura care a înregistrat cre șteri atât în anul 2011 (0,2%), cât și în anul 2012 (4,1%),
în timp ce regiunea Vest a fost singura care a înregistrat sc ăderi, în ambii ani reducerea fiind de
0,6%. În restul regiunilor s -a înregistrat un an cu cre ștere, unul cu sc ădere, fi e că a fost 2011, fie
că a fost 2012.

25 Ghizdeanu, I. – Principalele componente ale guvernan ței economice a Uniunii Europene, Revista Finan țe Publice
și Contabilitate nr. 10/2015, Bucure ști, ISSN 1582 -9774, p. 35

49

În anul 2015, economia Regiunii Nord – Est depășea cu doar 0,1% nivelul anului 2008,
ieșind din recesiune abia în anul 2012 când PIB -ul s-a majorat cu 2,4%, pentru ca în anii
următori s ă creasc ă cu ritmuri de peste 3%26. Practic se poate spune c ă în toat ă aceast ă perioad ă
economia regiunii nu a progresat deloc, aflându -se la nivelul anului 2008, ritmul mediu anual
fiind de doar 0,01%. Pe s ectoare de activitate ritmurile au fost pozitive, cu niveluri modeste
(industrie 0,2%, agricultur ă și servicii 0,7%), excep ție făcând sectorul construc țiilor cu o redu –
cere medie anuală de 3%. Regiunea furnizează peste 10% din produsul intern brut pe total
economie. În structură, agricultura regiunii are o contribuție importantă la realizarea produsului
intern brut regional, ponderea acesteia depășind nivelul național, putând ajunge și la peste 10%
din PIB în anii buni pentru agricultură.

Începând cu anul 2013, la nivelul tuturor regiunilor s -au înregistrat evolu ții pozitive ale
produsului intern brut, cu intensit ăți diferite de la un an la altul și de la o regiune la alta. Aceste
evolu ții au făcut ca la nivelul anului 2015, doar în 6 regiuni s ă se anihileze contrac țiile din

26 Despre bugetul general consolidat în România: Albu, L., Ghizdeanu, I., Țapu, D. – “Macroeconomie financiar ă”,
Bucure ști, Ed. Mustang, 2011, p. 129, ISBN 978 -606-8058 -42-9. 91.4 98.9
90.6 93.7 92.4 94 96.2 93.6 100.1 112.4
99.7 100.1 99.8 104.2 104.9 105.4
020406080100120
Regiunea
Nord – EstRegiunea
Sud -EstRegiunea
Sud
MunteniaRegiunea
Sud – Vest –
OlteniaRegiunea
VestRegiunea
Nord – VestRegiunea
CentruRegiunea
Bucuresti –
Ilfov2008
2015
Figure 17 PIB regiuni – creștere reală 2008=100%

50

perioadam crizei și să se dep ășească nivelul din anul 2008. În regiunile Sud – Muntenia (99,7%)
și Vest (99,8%) nivelul produsului intern brut din anul 2015 s -a situat sub ce l din 2008. În
regiunile Nord – Est și Sud – Vest Oltenia, în anul 2015, produsul intern brut a dep ășit ușor
nivelul anului 2008, cu doar 0,1%. Cea mai mare cre ștere s -a înregistrat în r egiunea Sud – Est
unde produsul intern brut din anul 2015 a dep ășit cu 12,4% pe cel din 200827.

După cum putem observa în figura 15 cele mai mari venituri s -au înregistrat în regiunea
București -Ilfov (undeva peste 9,6 mild lei), fiind urmată de regiunea Nord -Est (8,7 mild lei).
Prin urmare în anul 2015 Regiunea Nord -Est a beneficiat de cele mai mari subvenții de la
bugetul de stat, valoarea acestora reprezentând cca 18% din totalul subvențiilor acordate și c ca
16% din veniturile regiunii.Cea mai ridicată pondere a subvențiilor acordate s -a înregistrat in
regiunea de Sud -Vest, repreyentând cca 16 % din totalul subvențiilor.

27 Prognoza în profil teritorial – varianta de prim ăvară 2016, Bucure ști, 2016,
http://cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_profil_teritorial_mai_2016.pdf 010002000300040005000600070008000900010000
Cheltuieli
Venituri
Excedent (+),
Deficit (-)
Figure 18 Venituri și ch eltuieli pe regiuni în anul 2015
Autorul pe baza datelor INS, 2015

51

Regiunea NORD –
VEST, 16.00%
Regiunea
CENTRU,
10.00%
Regiunea NORD –
EST, 18.00% Regiunea
SUD -EST,
12.00% Regiunea SUD –
MUNTENIA,
15.00%
Regiunea
BUCURESTI –
ILFOV, 6.00% Regiunea SUD –
VEST OLTENIA,
13.00% Regiunea
VEST, 10.00%
Figure 19 Structura pe regiuni a subvențiilor acordate în a nul 2015
Autorul pe baza datelor INS, 2015

52

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Regiunea Nord Est se prezintă ca un ansamblu cu importante diferențieri , între județele ,
localități le de același tip etc: astfel spus, regiunea se prezintă ca un puzzle în care fiecare element
tinde spre dezvoltare, spre creșterea nivelului de trai, spre perfecționare.
După analiza înteprinsă, am constatat că disparitățile regionale sunt p uternic structurate pe
pe 4 mari categorii, și anume: rural -urban, concetrarea reziden țială, accesib ilitatea populației la
servicii, infrastructură tehnico edilitară și gradul de ocupare pe sectoare de activitate. Conținutul
disparităților la nivel sociale este înregistrat prin calitatea educației, starea de sănătate, și
relațiilor sociale toate acestea puse împreună constituie componentele de bază ale spațiului
inegalităților de dezvoltare socială manifeste la nivelul Regiunii de dezvoltare Nord -Est.

PRINCIPALELE DISPARITĂȚI REGIONALE ÎN DEZVOLTAREA SOCIALĂ DIN
REGIUNE A DE DEZVOLTARE NORD -EST

DOMENII ESENȚIALE
A DISPARITĂȚILOR
DE DEZVOLTĂRE
SOCIALĂ

Categorii Favorizare
sărăcie Favorizare
dezvoltare socială

MEDIUL REZIDENȚIAL RURAL URBAN

CONCENTRARE
REZIDENȚIALĂ REDUSĂ SPORITĂ

ACCESIBILITATE LA
SERVICII ȘI
INFRASTRUCTURA REDUSĂ SPORITĂ

SECTORUL DE OCUPARE AGRICOL NEAGRICOL

Figure 20 Prelucrare pentru modelul Regiunii de Nord Est
după Dumitru Sandu

53

Disparități din domeniul ecomomic

Regiunea Nord -Est este marcată din punct de vedere ecomomic atât de dependența sa de
agricultură, cât și de apropierea de granița cu Moldova și cu Ucraina. Părțile vestice și centrale
ale țării au fost avantajate de poziția lor mai apropiată de piețele vestice și de dependența lor mai
redusă de sectorul primar , acestea au beneficiat mai mult de investiții străine directe. Județele
Iași și Bac ău dețin împreună mai bine de jumătate din PIB și jumătate din cifra de afaceri de la
nivel regional . Dacă e să ne uităm in parteainferioara județele Vaslui și Botoșani raportează mari
probleme de natură ecomomica, ceea ce face ca distribuția PIB -loc să aibă cea mai mica valuare
din regiune.
În perioada următoare, județele regiunii își pot delimita specializă ri definitorii cu toate că
în cadrul acestora există zone care fac notă discordantă. Prin urmare județele Botoșani, Vaslui și
Iasi ar putea profita de situația astfel creata pentru a s e orienta spre ramura agricolă, situația se
prezintă sensibilă pentru Mu nicipiul Iași în care se dezvoltă cu precădere ramuri din domeniul
IT. Județele Suceava și Neamț au căpătat în ultima perioadă un profil turistic din ce în ce mai
accentuat, care trebuie susținut în perioada următoare prin ample investiții în infrastrutur ă.

Disparități din domeniul social
Cele mai multe probleme de ordin social raportate în Regiunea de dezvoltare Nord Est
reprezintă efecte ale problemelor economic cu care se confruntă populația acestei zone . La o
analiză amanunțită cu privire la exodul populației pentru un loc de munca mai bine plătit observă
că 41% dintre copiii din România care au cel puțin un părinte în străinătate provin din județele
componete Regiunii de Nord Est.
Putem lega acest lucru și de calitatea educațională care se relevă în notele obținute la
Evaluarea Națională 2017. La nivel național se constată că notele în mediul rurar sunt în general
cu cel puțin 1 punct mai mici decât în mediul urban. O altă problematică o reprezintă abandonul
școlar timpuriu care în mediul rurar ti nde să aibe cote alarmante.
Închiderea școlilor în unele sate izolate din caza numărului tot ma mic de elevi, duce la
limitarea persoanelor la educație. Educația precară plus nivelul de trai scăzut conturează un
tablou dezolant unde gradul de persoane analfabete având un contur bine stabilit . La aceste

54

servicii se adaugă și infra structura de sănătate deficitar. De exemplu în foarte multe sate din
regiunea de Nord -Est prezența personalului medico -sanitar este bisaptamânală. Dacă ocuparea și
educația crează dezavantaje atât în mediul urban cât și în mediul rural, utilitățile publice,
condițiile de locuit rămân cauz ele principale ale sărăciei în mediul rural, conducând și mai mult
la creșterea disparităților între cele două medii de rezidență.
În perioada următoare, politicile regionale de susținere a dezvoltării social -economice vor
trebui să vizeze în special crear ea de noi locuri de muncă. Județul Vaslui va trebui să prezinte o
prioritate deosebită față de celelalte județe.
O concluzie generase putem spune că pe ansamblul Regiunii Nord – Est sunt evidente
inegalități ca nivel, dar și ca potențial de dezvoltare î ntre vestul mai dezvoltat al Regiunii și
estul mult rămas în urmă (județele Botoșani, Iași, Vaslui).
Zona muntoasă vestul regiunii (județele Suceava, Neamț, Bacău) dețin un potențial
turistic valoros, insuficient dezvoltat excepție face zona Bucovinei , dar care, poate intra cu
ușurință în circuitul turistic european, cu specializarea „turism religios” (Putna, Neamț, Sucevița,
Moldovița, Voroneț), turism balneo -terapeutic, agro -turism , cinegetic.

55

LISTA FIGURILOR

Figure 1 Hartă fizico -geografică a Regiunii de Nord -Est ………………………….. ……………… 16
Figure 2 Riscului de secetă în Regiunea de Nord Est 2014 ………………………….. …………… 18
Figure 3 Populația Romanieie, evoluție pe axa rural -urban 1948 -2011 ………………………… 23
Figure 4 Structura populației din Regiunea de Nord -Est ………………………….. ……………….. 24
Figure 5 Piramida distribuției populației ………………………….. ………………………….. …………. 27
Figure 6 Evoluția procentuală a populației ………………………….. ………………………….. ………. 29
Figure 7 Evoluția numărului de instituțiilor de învățământ superior în România …………… 32
Figure 8 Ponderea populației cu sudii superioare în Regiu nea Nord -Est ………………………. 33
Figure 9 Distribuția pe regiuni a populației școl are pe niveluri, în anul școlar 2016/2017 34
Figure 10 Distribuția notelor de 10 la Evaluarea Națională 2017 ………………………….. ……. 36
Figure 11 Distribuția notelor de 10 la nivelul localităților din Regiunea Nord -Est ………… 37
Figure 12 Numărul paturilor în spitale ce revin la 1000 de locuitori, 2015 …………………… 40
Figure 13 Numărul paturilor din spitale pen tru 1000 de locuitori ………………………….. ……. 43
Figure 14 Disponibilitatea retelelor de utilități ………………………….. ………………………….. … 44
Figure 16 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în județele din Regiunea Nord -Est
în anul 20 12 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 45
Figure 17 Evoluția PIB în perioada 2005 -2014 – față de anul precedent (%) ………………… 47
Figure 18 PIB regiuni – creștere reală 2008=100% ………………………….. …………………….. 49
Figure 19 Venituri și cheltuieli pe regiuni în anul 2015 ………………………….. …………………. 50
Figure 20 Structura pe regiuni a subvențiilor acordate în anul 2015 ………………………….. .. 51
LISTA TABELELOR
Table 1 Evoluția populației pe regiuni de dezvoltare la ultimele 3 recensăminte ………….. 25
Table 2 Rata de crestere a pop ulației fața de anul precedent (%) ………………………….. …… 26

56

BIBLIOGRAFIE

 Ancuța, Cătălina (2008): Studiul geografic al disparităților teritoriale din Banatul
românesc, Ed. Mirton, Timișoara
 Ailenei, D.; Dachin, A. și alții (2007), Diminuarea inegalităților – condiție esențială a
coeziunii economice și sociale – delimitarea ariei problematice de cercetare, cercetare
științifică în Academia de Studii Economice București – Editura A.S.E.
 Comisia Europeană, (2011g) – Politica de coeziune 2014 -2020 – Investi ții în cre șter e
economică și ocuparea forței de muncă;
 D. Tudora, I. Muntele (coord.) : Coeziune Teritorială și Disparită ți în Moldova, „Editura
Universită ții Alexandru Ioan Cuza”, Iași
 Daniela PLEȘOIANU, Petru OLARIU , Câteva observații privind inundațiile produse în
anul 2008 în bazinul siretului, ANALELE Universității „Ștefan cel Mare” Suceava
 Diaconu C, Șerban P. (1994), Sinteze și regionalizări hidrologice, Edit. Tehnică,
București.
 Fistung, D., Miroiu, R., Popescu, T., Antonescu, D. (2005) – Dezvoltarea regional ă
durabilă – un nou concept sau o necesitate?, Revista OEconomica;
 Guvernul României, (1997) – Carta Verde, Politica de Dezvoltare Regională a României,
București;
 Ghizdeanu, I. – Principalele componente ale guvernan ței economice a Uniunii Europene,
Revista Finan țe Publice și Contabilitate nr. 10/2015, Bucure ști, ISSN 1582 -9774, p. 35
 Ianoș, Ioan (2001), Regional disparities in the evolution of Romanian towns, Analele
Univ. București.
 Ionescu -Heroiu, M. e. a. (2014). Identification of project selectio n models for the
regional operational program 2014 -2020 In W. Bank (Ed.).
 Jigău , Mihaela: Învățământul în zone defavorizate. Ministerul Învățământului. Institutul
de Științe ale Educației, București.
 Kurkó I. (2010): Disparități geodemografice și economice din Româia în perioada de
tranziție, Editura Presa , Cluj – Napoca.

57

 Neagu, Gabriela (2006): Polarizarea accesului la serviciile de educație. Rolul sistemului
de învățământ,
 Raportul Comisiei Preziden țiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul
sănătății publice din România, București, Un sistem sanitar centrat pe nevoile
cetățeanului, București, 2008;
 Tudor, Pendiuc Conf.univ.dr., Univer șitatea Constantin Brâncoveanu din Pitești, Primar ul
Municipiului Pitești, Președintele Asociației Municipiilor din România
 Sabin Gherman„Regionalizarea: raport despre starea noțiunii”, , 2003
 Sandu, D. (2005) : Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, Editura
Polirom, Iași
 Sandu, D. (2011). Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România.
International Review of Social Research, I(1), 1 -30
 Veres V. (2006) : Demografia și sociologia populației, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj -Napoca.
 Zamfir , C. (2001) : Situația sărăciei din România: dimensiuni, surse, grupuri de risc,
România Socială – Revista de cultură și analiză socială, vol. 2, p. 37 -56.