Mi-am ales aceasta tema pentru proiectul de cerceta re deoarece consider ca foarte putini oameni pun accentul in viata de zi cu zi pe limbajul nonve… [623438]

COMUNICAREA NONVERBALA

Introducere
Mi-am ales aceasta tema pentru proiectul de cerceta re deoarece consider ca foarte putini oameni
pun accentul in viata de zi cu zi pe limbajul nonve rbal. Ar trebui sa stim, sa invat, importanta lui
deoarece putem sa fim foarte usor manipulati si min tit prin linbajul trupului. Fiecare persoana se
foloseste de el voluntar sau involuntar dar cred ca nu realizam sau nu constientizam adevarata lui
putere.
Prin aceasta analiza as dori sa demonstrez importa nta contributie a limbajului nonverbal, in
special cea data de elementele fetei, cum o singura privire, o singura ridicare din spranceana poate
insemna atat de mult.
Comportamentul nonverbal are valoare comunicativa, este ambigu, exprima atitudinile noastre si
sentimentele care le traim in acele moment, are apr oape aceasi semnificatie in intreaga lume desi
poarta o puternica amprenta culturala si sociala.
In continuarea proiectul vom intelege, semnificatia , importanta si mai alea ajutorul care ni-l ofera
limbajul trupului in fiecare zi.

Cap. l
Teorii despre limbajul nonverbal si minciuna

Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si
exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentale si de prezenta fizica a individulu i
sau ale altor unitati sociale(grupuri sau unitati u mane), precum si perceptia si utilizarea spatiului si
timpului ca si artefactelor”(S. Chelcea, 2005,11)
Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvin te si este de doua feluri:comunicarea
paraverbala si limbajul trupului.Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti.

Mehrabain-cercetator american a cercetat fenomenul si a ajuns la concluzia ca un interlocutor este
impresionat de cuvinte in proportie de 8%, de inton atie 23% si de limajul trupului in proportie de 69% .
Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in ca re are loc interactiunea. Un individ cu o
mimica zambitoare, tonica, dinamica induce o stare de bine, in opozitie cu un individ apatic, lipsit d e
tonus si neingrijit.
In comunicarea interumana 35% reprezinta comunicar ea verbala si 65% comunicarea
nonverbala dupa unii autori ponderea fiind chiar de 90%. In mediul urban, persoanele active intalnesc
zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunica non verbal.
Paul Ekman (1997b) considera ca expresiile faciale comunica informatii, insa nu intotdeauna
sunt intentionate. In timp ce oamenii fac miscari f aciale pentru a transmite un mesaj, espresiile faci ale
ale emotiilor sunt neintentionate.
In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie, ori gins, usage and coding (1969,
apud S.Chelcea, 2003, 130-135) Paul Ekman si Wallace F. Friesen propun un sistem de categorii
pentru clasificarea comportamentului nonverbal avan d la baza originile, functiile si coordonarea
acestora. Printre ele se afla si expresiile faciale ( affect displays ) sunt miscarile faciale care exprima
starea emotionala;ele pot fi intentionate sau neint entionate.
Compotamentul nonverbal are la baza mimica, gestur ile si toate miscarile corpului. Voi incerca
sa explic limbajul nonverbal din punct de vedere al expresiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un
rol foarte important in relatiile interumane, const ient sau inconstient.
Pozitia capului este foarte sugestiva. Capul se poate afla in dive rse pozitii: ridicat sau coborat,
inclinat la stanga sau la dreapta, ridicat oblic la stanga sau la dreapta. Capul impins inainte ne duc e cu
gandul la un semn de amenintare. Capul plecat insea mna supunere iar capul aplecat oblic inseamna
perfidie. Cel care inalta capul, isi descopera gatu l, zona vulnerabila, aratand astfel ca nu se teme, ca are
semtimentul propriei valori. Ridicarea batosa a cap ului inseamna aroganta, capul lasat destins pe spat e
este un semn de auto predare sau o senzatie trezita de amintiri sau ascultarea muzicii preferate,
deconectare de ce ii inconjoara. Capul inclinat lat eral dreapta inseamna bunavointe, ascultare in
opozitie cu inclinarea la stanga care denota scepti cism, critica, indoiala.
Pozitia capului tradeaza interesul, toleranta, indi ferenta, dezgustul fata de interlocutor. Pozitia
de ascultare cu intereses este cu capul usor inclin at lateral. Clatinarea capului in sus si in jos ins eamna
acord, aprobare, intelegere. Clatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare, dezaprobare si
acesta miscarea a capului descurajeaza foarte mult persoana in cauza. In cazul unor negocieri sau
diferite conversatii de afaceri sau nu numai castig am teren daca initiem aproape imperceptibil
miscarile capului celui cu care negociem.

Miscarile sunt multiple si complexe, se realizeaza combinatii de miscari, se asociaza miscarea
capului cu miscarea altor segmente ale corpului, mi scarea integrata fiind caracteristica fiecarei situ atii
sau stari psihologice. Comunicarea prin expresia fe tei include mimica(incruntarea, ridicare
sprancenelor, incretirea nasului, tuguiesrea buzelo r)
Mimica este acea parte a corpului nostru care comunica: f runtea incruntata semnifica
preocupare, manie, frustare; spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare d e
surpriza; nasul incretit inseamna neplacere iar buz ele stranse inseamna nesiguranta, ezitare, ascusere a
unor informatii.Mimica este semnalul nonverbal cel mai usor de descifrat. Mimica poate fi agitata si
este determinata de o succesiune de stari sufletest i, de senzatii puternice si poate semnifica o mare
sensibilitate la stimulii externi.
Darwin R. Charles a observat ca mimica asociata uno r senzatii este comuna tuturor oamenilor.
Fenomenul fost studiat si concluzia a fost ca exist a programe innascute, ca se pare ca exista o mimica
universala.
Insa vom discuta toate aceste aspecte pe larg dar s i despre alte componente care ajuta mimica
fetei sa exprime anumite lucruri .
Fruntea:
Fruntea este componenta care formeaza zona superoar a a fetei. Ea reprezinta puterile spirituale
si trasaturile de caracter asociate.
Formele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna
determinata de linia parului iar inaltimra ei se in tinde intre punctul situat intre sprancene si linia
parului.Prin miscarea muschilor sunt generate cutel e fruntii, care pot fi verticale, orizontale sau
incretite. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare.Astf el
cutele verticare devin expresia unui efort spiritua l sau fizic;in valori normale sau depasite, ele exp rima
disperare, furie,sau emotie. Cutele orizontale apar cand ochii sunt larg deschisi, cand se incearca
prelucrarea informatiilor detinute, dar care nu sun t intelese; mimica este expresie a fricii, sperietu rii,
mirarii, intelegerii bruste a unui lucru, dar aceas ta mimica poate fi datorata oboselii, greutatii cu care
sunt tinuti ochii deschisi. Cutele incretite apar l a locul de intersectie dintre cele orizontale si ce le
verticale; exprima panica in gandire, dificultati i n prelucrarea informatiilor.
Sprancenele:
Chinezii considera sparncenele drept una dintre cel e cinci trasaturi vitale ale fetei. Intr-adevar,
nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare.
Sprancenele le putem considera ca o granita intre p artea superioara a fetei si cea mijlocie.
Sprancenele arata tipul afectiv al omului, precum s i gradul de intelegere intre minte si inima. Ele au o

forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. Ridicarea sprancenelor se face in sem n
de salut, de recunostinta si acest lucru il putem n umi chiar salutul ochilor.
In timp au fost enumerate sapte grupe principale de expresii faciale, fiecare avand mai multe
subgrupe: fericire, surpriza, teama, tristete, furi e, curiozitate si dispretul. Expresiile faciale enu merate
sunt recunoscute in toate societatile umane si se c onsidera a fi innascute datorita acestei
calitati.Ridicarea sprancenelor poate sa denote exp resii diferute atunci cand se iau in considerare si alte
elemente: simpla poate fi doar un mod de salut, de a spune “da” sau a confirma ceea ce spune
partenerul de discutie; o ridicare brusca si scurta dublata de ridicarea umerilor exprima neajutorare,
nevinovatie, nestiinta sau mirare si bucurie. In ca zul dreptacilor, ridicarea sprancenei drepte exprim a o
critica, iar a celei stangi, o dipozitie de neincre dere si scepticism. Coborarea spancenelor are loc a tunci
cand exista un pericol iminent. Cuplarea cu miscare a de ridicare a obrajilor este un mijloc de protect ie,
dar apare si in cazul surasului, scarbei sau plansu lui.
Ochii:
A devenit ca o zicala atunci cand se spune ca ochii sunt fereastra sufletului si este cu siguranta
foarte adevarat ca forma, stralucirea, culoarea si, desigur, miscarea lor dezvaluie foarte multe
informatii despre interiorul persoanei respective.
Una dintre cele mai importante trasaturi ale ochiul ui este stralucirea lui. Aceasta trasatura unica
fiecarei persoane in parte se datoreaza interactiun ii dintre lumina si lacrimile de la suprafata ochiu lui.
Ochii stralucitori, vii, caracterizeaza o persoana isteata si vioaie, in timp ce ochii lipsiti de stra lucire
denota nu numai oboseala si descurajare, ci si o pr abusire spirituala.Ochii transmit mesaje legate de
starile sufletesti. Privirea poate fi blanda, catif elata, dura, prietenoasa.
Elementele studiate in comunicarea nonverbala in ca drul ochilor sunt gradul de deschidere,
miscarea pleoapelor, pupile si privirea.Gradul de d eschidere a ochilor variaza de la privirea holbata,
atotcuprinzatoare, pana la pleoape inchise. Ochii h olbati sunt dublati de cutele orizontale, aceasta
privire exprima mirare, frica de amenintare iminent a, groaza, curiozitate, extrema, asteptare tensiona ta,
speranta , neputinta naivitae, incapacitatea de a i ntelege un anumit lucru. Ochii larg deschisi
acumuleaza cat mai multe impresii dar fara sa fac o selectie a acestora pot spune sa ei semnifica
creativitate spirituala si nevinovatie. Ochii desch isi refleta o stare de interes normal pana la o per ceptie
optimista a lumii inconjuratoare. Ochii intredeschi si exprima oboseala, tensiune nervoasa, o participa re
redusa la ce este in jur si plictiseala. Mimica ace stora denota indiferenta, inertie, paralizie a afec telor,
resemnare, faptul ca partenerul de discutie “ nu m erita nici o privire”. Ochii acoperiti care au doar o
fanta ingusta prin care se observa ceva punctual, c are se concentreaza asupra unei tinte, in acest caz
exista o perceptie negativa a acestei expresii dato rita faptului ca denota siretenie, amenintare,
agresivitate, indiscretie, egoism sau individualism . Ochii strasi inchisi semnifica concentrare spirit uala

asupra unui stimul exterior sau a unei idei. Inchid erea unui singur ochii este un gest amical, o
intelegere secreta, si aceasta semifica viclenie, s iretenie, prudenta, indemanare, arta si este folosi t de
cei care fac pe importantii. Inchiderea relaxata a ochilor este urmarea fireasca a dorintei de a medit a,
de a asculta ceva sau a savura ceva, dar in acelasi timp mai semnifica si refuzul de a vedea, de aici vine
si expresia “a trece cu vedere”.
Miscarea pleoapelor, este una involuntara de indepa rtare a unui corps strain din ochii, dar ea
mai poate exprima si nedumerire, nesiguranta, jena, neliniste.
Cesare Lombroso a observat ca la criminalii innascu ti zona centrala a pleoapei superioare este
frecvent coborata, conferindu-i persoanei respectiv e un aer somnoros. Cand intreaga pleoapa este mult
coborata, generand aspectul cunoscut sub denumirea de “ochii de iatagan”, ea denota, cum era de
asteptat, lascivitate, preocupari pentru seductie.
Pupila reactioneaza la radiatia luminoasa si la ada ncimea imaginii. Se ingusteaza atunci cand
privim la un obiect indepartat si cand lumina este puternica. Inafara de stimulii exteriori, ea mai
reactioneaza si la starii sufletesti, atunci cand a vem trairi intense si emotii pozitive; se dilata, i ar cand
emotiile sunt negative, se micsoreaza. Aceste modfi cari sunt percepute de partenerii de conversatie
drept mesaje subliminale.
Privirea:
Modul in care privim sau suntem priviti are legatur a cu nevoile noastre de aprobare, acceptare,
incredere si prietenie. Chiar si a privi sau a nu p rivi pe cineva are un inteles. Privind pe cineva
confirmam ca ii recunoastem prezenta, ca exista pen tru noi;interceptarea privirii cuiva inseamna
dorinta de a comunica.
Privirea ca mijloc de comunicare a sentimentelor, g andurilor, starilor sufletesti nu ar avea
aceeasi semnificatie in absenta ochilor, ea fiind r ezultata unor conexiuni intre creier si inima, modu late
de firea si de educatia fiecarui individ..Mesajele ochilor si privirilor sunt legate de dilatarea si
contractia pupilei, de ascunderea unghiului intern, de intensitatea si durata contactului vizual cu
interlocutorul, de schimbarile de directie ale priv irii. Modul de a privi e legat de interesul fata de
partenerul de comunicare.Daca persoana sau ce ne sp une nu ne intereseaza mutam privirea fata de ceva
anume.
Cum am mai spus privirea este contactul vizual intr e parteneriide discutie, ne ofera indicii
despre sentimentele care exista intre cele doua per soane, atunci cand contactul vizual este evitat exi sta
o stare de nesiguranta, o timiditate excesiva sau d orinta de a nu fi deranjat. Cand intr-o situatie pr ecum
calatoria in metrou sau in orice transport in comun , cineva priveste o persoana chiar si dupa ce este
observata, este interpretata drept tendinta de agre siune; insa atunci cand contactul vizual intre doua
persoane este prelungit, acest lucru este explicat prin existenta unor sentimente puternice intre cei doi.

Exista mai multe moduri de a privi: a) privirea par alela, la distanta mica denota o persoana
adancita in gandurile sale si care nu doreste sa pe rceapa mediul inconjurator. Dar cand aceasta este
mentinuta in prezenta unei persoane, este inteleasa ca o incercare de ignorare a acesteia si de a o fa ce
pe aceasta sa se simta nedorita in mediul respectiv . b) privirea drept in ochii este un semn al dorint ei de
cooperare cu interlocutorul, demonstrandu-i acestui a interesul si cunoasterea valorii sale. Aceasta
privire denota onestitate, corectitudine si constii nta de sine. c) privirea de sus in jos se poate dat ora
diferentei de inaltime sau a pozitiei partenerilor de discutie si acest lucru poate sa denote dominare ,
mandrie, aroganta. d) privirea de jos in sus are ac easi cauza ca si cea precedenta si denota supunere sau
dorinta de agresivitate. e)privirea laterala, respe ctiv oblica, poate fi orientata spre stanga sau dre pta, de
sus sau de jos si exprima mai multe tipuri de infor matii prein combinarea acestor elemente.Pornita de
sus inseamna dispret, pronita de jos denota slugarn icie, iar cand ochii sunt larg deschisi poate
semnifica curiozitate sau retinere.
Privirile au fost studiate si din punct de vedere a l fundamentelor neurologice. Astfel directia
privirii indica ce idei trebuiesc activate: imagini le sunt activate de prvirea in sus, sunetele de cea
orizontala si sentimentele de privirea in jos.Privi rea indreptata spre stanga activeaza amintirile
impersonale, obiective, logice, iar cea spre dreapt a imaginatia, creativitatea, amintirile personale.A stfel
cand cineva incearca sa-si aduca aminte ceva va pri vii spre stanga, iar cand va inventa sau va minti,
spre dreapta.
Nasul:
Importanta nasului ca emblema a fetei a fost descop erita de Aristotel si confirmata de aproape
toti fiziognomistii de marca. Dr.Roger Rogerson spu nea ca “dintre toate trasaturile fetei omenesti,
nasul, fiind cel mai proeminent, joaca cel mai de s eama rol in dezvaluirea caracterului”
Se spune ca lungimea nasului, respectiv a zonei de mijlocii trebuie sa fie egala cu aceea a
fruntii si a treimii faciale inferioare.O asemea eg alitate simbolizeaza un echilibru interior, exprima t
prin cinste, loialitate si dragoste pentru adevar, ceea ce caracterizeaza orice om destoinic.Nasul ofe ra si
el informatii despre starea de spirit a unui indivi d. Varful nasului ne poate dezvalui daca se inroses te
sau paleste. Narile se pot umfla cand simtim un mir os placut, sau daca suntem furiosi si largim narile
pentru a sporii cantitatea de aer.
“A stramba din nas” este o expresie dar si o miscar e a muschilor nasului, care semnifica
neplacere, indispozitie, jena, confuzie. Miscarile frecvente ale muschilor din zona nasului duc la
aparitia “cutei sensibilitatii” situata intre parte a laterala a nasului si buza superioara, iar aceast a se
datoreaza din cauza unei stari de nemultumire dator ita unui fapt sau obiect neplacut.
Una dintre principalele directii ale studiitlo expr esiilor faciale a fost detectarea expresiilor
artificiale, intentionate pentru a induce in eroare . Paul Ekman(1997) considera ca ceea ce tradeaza o

persoana care intentioneaza sa induca in eroare sun t semnele de emotie. Cazul cel mai simplu este de a
incerca o emotie pe care nu o simti. El considera c a exista putine persoane care sa produca expresii
emotionale corecte, cei mai multi sunt tradati de a numite semne. De exemplu cei care zambesc spontan
vor folosi anumiti muschi ce nu pot fi controlati i ntentionat situati in zona ochilor, iar pentru furi e o
ingustare a buzelor.

Gura:
Gura este cea mai mobila zona a fetei ea ne permite sa intre hrana, bautura si aerul ce ne sunt
necesare;ea musca, ea ne rosteste gandurile, ea rad e cand suntem bucurosi.
Gura deschisa cu barbia lasata inseamna reaus lipsa de activitate. Gura inchisa poate insemna
dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui con tact verbal. Gura inchisa cu buzele stranse indica
inchiderea in sine, solitudine, incapatanare, proas ta dispozitie. Gura si buzele pot realiza diferite
mimici, cum ar fi cea de degustare, de savurare, de protest, de ingrijorare.
Prezenta zambetului confirma disponibilitatea spre dialog. Zambestul autentic este expresia
unei stari de bucurie, de acceptare si implica si p articiparea ochilor. Initial dezvelirea dintilor a fost un
gest de amenintare, ulterior a evoluat spre un gest de prietenie. Zambetul apare la sugar foarte
devreme, cam in a cincea sau a sasea saptamana de v iata. Zambetul poate fi fabricat, prostesc, relaxat ,
dulceag, stramb, de frica, resemnat. Zambetul care descopera numai dintii de sus , nu si gingiile
superioare este un semn de bunatate, cinste.Daca za mbetul dezveleste si gingiile de sus aceasta denota
ca posesorul este predispus la deprimarecare ii poa te afecta fericirea si cariera. Cand zambetul
dezgoleste ata dintii de sus , cat si dintii de jos , posesorul are o fire deschisa, corecta si generoa sa, care
isi va fi obiectul criticii si antipatiei altora.
Rasul este o manisfestare tipic unama, ea este elib eratoare de tensiuni interne.Copii rad mai
mult decat adultii.Rasul poate fi cinic, agresiv, e liberator, blazat, ingrijorat.
Minciuna in societate:
Din punct de vedere psihosociologic, minciuna este o strategie protectiv ă, adaptiv ă și succesiv ă
de inser ție optimal ă a individului în complicata re țea social ă. Aceasta îi asigur ă atât neutralitatea sau
distan țarea necesar ă, atunci când societatea nu-i este pe plac, cât și implicarea inteligent ă în vederea
ob ținerii unei pozi ții sau profit maxim când crede de cuviin ță . În acela și timp, prezen ța minciunii poate
de seama de calitatea rela țiilor care reglementeaz ă societatea, de profilul comunic ării dintre diferi ții
protagoni ști sociali.
Minciuna constituie un act psihic complex, cu rezon an țe socio-culturale, ce vizeaz ă mai multe
straturi existen țiale: ontologice, gnoseologice, retorice, axiologic e, antropologice, culturologice,

sociologice. Ea este o form ă de administrare eficient ă a fic țiunii, de plonjare motivat ă în ireal, de
îndep ărtare prin limbaj sau gestic ă de la cea ce îndeob ște este recunoscut ca existent, ca adev ărat, ca
valoare. Ca modalitate de abatere de la ceea ce est e , minciuna d ă seama de faptul c ă distan ța dintre
real și ireal este reglabil ă prin mecanisme semiotice, c ă nu întotdeauna este urm ărit ă coresponden ța
dintre ceea ce se afirm ă și st ările de fapt, c ă instrumentele limbajelor verbale sau paraverbale s unt
excelente mijloace de a tri șa, de a ascunde, de a n ăscoci. Minciuna este o achizi ție cultural ă ce se
rafineaz ă pe m ăsur ă ce subiectul dobânde ște o anumit ă experien ță praxiologic ă, ajunge la o anumit ă
performan ță cognitiv ă, știe s ă selecteze și s ă ierarhizeze, dispune de o anumit ă performan ță discursiv ă,
este integrat în comunitate și are anumite interese. Nu min ți doar de dragul de a min ți.
Editarea unei minciuni presupune o maturitate a con știin ței, o gândire de tip simbolic, o
decentrare și dedublare subiectiv ă, o dezvoltare minimal ă a limbajului. Cele mai dese minciuni ale
fiin ței umane sunt antrenate prin limbaj, întrucât acest ea sunt cele mai economicoase. Este mai u șor s ă
ascunzi sau s ă te ascunzi în spatele cuvintelor. Te tr ădezi mult mai u șor prin mimic ă sau gestic ă.
Mâinile sau fa ța noastr ă sunt mai sincere, mai transparente.
Omul minte și prin actele pe care le întreprinde, printr-o cone xiune interesat ă a gesturilor și
comportamentelor sale. Nu-i nevoie s ă mai apeleze la cuvinte. Reu șești s ă min ți în deplin ă t ăcere. Po ți
foarte bine s ă induci în eroare ac ționând într-un anumit mod, exagerând sau alternând semnifica țiile
unor acte sau îmbinându-le și articulându-le astfel încât s ă se creeze impresiile dorite. Combinatorica
actelor, ca și a cuvintelor, este nelimitat ă și, de aceea, ea creeaz ă spa țiul de manevr ă suficient de larg
pentru reu șite strategii de în șelare. Min țim gesticulând, râzând, mirându-ne, înfuriindu-ne, bucurându-
ne,…min țindu-ne. Min țim de cum facem prima mi șcare, dar și în nemi șcare.
Cap. ll
Metodologia proiectului
1. Formularea ipotezelor
Fred N. Kerlinger definea ipoteza astfel: „O ipotez a este un enunt conjectural despre relaia dintre do ua
sau mai multe variabile”(1964, apud S.Chelcea, 2004, 99)
Ipoteza reprezinta o forma specifica a gandirii sti intifice care da posibilitatea trecerii de la
cunoasterea faptelor la cunoasterea legilor de prod ucere a acestor fapte. Asa cum preciza Theodore
Caplow „o ipoteza este enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verficarea
empirica”(1970, apud S. Chelcea, 2004, 98)

Tema centrala a acestui proiect este minciuna,cum e ste ea vazuta in societate,minciuna din
punct de vedere al comportamentului nonverbal si cu totii am observat cat de usor putem fi manipulati
prin gesturi, minica si tot ceea ce tine de limajul trupului. Ipoteza acestui proiect este: daca credi ntele
despre semnele minciunii in comportamentul nonverba l sunt reale.

2. Operationalizarea
Pentru o intelegere mai buna a temei prezentate in acest proiect va trebui sa operationalizez semnele
minciunii.
„Semnele minciunii” sunt „particularitati ale compo rtamentului unei persoane despre care se
zice ca nu este sincera”
Indicatorii minciunii din punct de vedere al compor tamentului nonverbal sunt: atunci cand
persoana care vorbeste duce mana la nas, cand nu se uita in ochii celuilalt interlocutor cu care
poarta discutia respectiva, o stare de neliniste si are anumite ticuri, de a-si roade unghiile, de a b aga
tot timpul mana in par , muscatul buzelor, ocoleste privirea celuilalt, stare de neliniste isi muta
corpul dintr-o parte in alta, se joaca cu anumite o biecte pe care le are la indemana, daca este
fumator va fuma in continuu.

Alegerea metodei si a instrumentului
La acest proiect de cercetare am ales drept instrum ent este experimentul.
Ernest Greenwood spune ca „Un experiment este verif icarea unei ipoteze incercand de a pune doi
factori in relatie cauzala prin cercetarea situatii lor contrastante, in care sunt controlati toti fact orii
in afara celui ce intereseaza, acesta din urma fiin d cauza ipotetica sau efectul ipotetic” (1945, apud
S. Chelcea, 2004, 432)
Experimentul
Experimentul care l-am realizat la acest proiect de cercetare a fost reusit deoarece am atins ce
imi propusesem inca de la inceput. Ideea experiment ul era sa aflu daca ne putem da seama din

comportamentul nonverbal al unei persoane, daca ace asta minte sau nu, daca gesturile necontrolate
ne dau de gol atunci cand mintim.
Am propus sa filmez doua persoane diferite, in acel filmulet scurt de 5 minute ele trebuiau sa-
mi povesteasca o excursie pe care o facusera sau nu (in cazul acelei persoane care
mintea).Persoanele care au fost filmate sunt de sex feminin, cu varsta de 19 respectiv 20 de ani.In
timpul filmarii atmosfera din camera respectiva a f ost linistita, neexistand nici un factor exterior
care sa le atraga atentia, ele a trebuit sa-si puna imaginatia in joc si sa intre in rolul respectiv. Dupa
ce am terminat de filmat am rugat 7 subiecti sa viz ioneze filmuletele, sa-mi spuna care dintre cele
doua persoane minte si sa-mi detalieze care au fost caracteristicile dupa care s-au ghidat cand mi-
au dat raspunsul. Am luat fiecare subiect in parte pentru a nu fi influentat de raspunsurile date de
ceilalti. Mentionez ca filmuletele le-am pus fara s onor astfel ca ei nu aveau cum sa fie influentati
de comportamentul verbal, tot ce aveau ei sa-mi spu na se baza numai pe gesturile si mimica celui
care era filmat. Dupa ce au vizionat ambele filmule te fiecare in parte mi-a spus parerea lui si am
realizat ca 6 din cei 7 subiecti nu au putut fii in selati de persoana care a mintit. Caracteristicile care
mi le-au dat sunt foarte asemanatoare cu indicatori care i-am dat mai sus si anume, persoana care a
mintit i s-au dat drept caracteristici urmatoarele: dupa mimica buzelor si-au dat seama ca nu vorbea
destul de fluent, prin aplecarea capului in jos, ti nand privirea in alta directie si nu in camera si-a u
dat seama ca este nesigura pe ea si ca tragea de ti mp, pozitita corpului era nesigura si anume se
misca foarte mult de pe un picior pe altul si asta le-a dat impresia ca este fosrte crispata si cel ma i
important ce au observat cei 6 subiecti care au fos t deacord ca acea persoanaminte a fost un tic, s-a
jucat pe tot parcursul filmari cu bratara de la man a si ei au caracterizat asta ca pe o stare de emoti e
de nesiguranta pe ea, pe vorbele sale.A existat ins a si o persoana care a spus ca nu minte si
argumentele au fost ca starea era una lejera chiar daca se mta de pe un picior pe altul si ca nu era
crispata si ca nu incerca sa impresiuneze prin gest uri si mimica.
Persoana care nu a mintit a fost caracterizata de c ei 6 subiecti ca fiind foarte sigura pe ea
deoarece pe aproximativ pe parcursul filmarii s-a u itat tot timpul in camera iar daca au existat
momente cand nu se uita nu le-a atrans atentia deoa rece a vorbit tot timpul chiar daca nu se uita in
camera, chiar daca gesticula cu maine toti au dat r aspunsul ca stia foarte bine ce spune, ca era
naturala si ca prin aceste gesturi incerca sa intre in amanuntul povestirii, pozitia corpului era una
dreapta dand impresia ca are incredere in ea iar za mbetul de pe buzele ei le-a dat impresia ca stie ce
spune si ca povesteste din toata inima.Persoana car e a spus ca aceasta minte mi-a dat ca argumente
ca prin gesticulatia ei ar incerca sa impresioneze si ca pozitia dreapta a corpului ii dadea impresia
ca ar fi pusa la colt.

Subiecti care au raspuns la acest experiment au var sta intre 19-25 de ani si au fost 3 baieti si 4
fete.

Concluzia
Cu acest experiment am realizat ca daca oameni ar f i mult mai atenti la comportamentul nonverbal nu
ar mai putea fi atat de usor inselati prin cuvinte , prin dialogul care il poarta cu interlocutorul.
Prin raspunsurile obtinute in cadrul experimentul mi-am dat seama ca majoritatea oamenilor
cunosc aceste „coduri” si daca am acorda putina ate ntie am cunoaste proababil adevarata fata a celor
din jurul nostru si nu am mai putea fi inselati de „masca” care o aplica ei insusi caracterelor lor.
Limbajul nonverbal si regulile lui putem spune ca s unt cunoscute in intreaga lume, peste tot au acelas i
inteles, aceeasi semnificatie, aceeasi metoda de ex primare a sentimentelor, a starilor sufletesti, a
fericiri, a frici, a suparari, limbajul nonverbal a m putea sa-l consideram o limba internationala p ca re
toti o vorbim in orice moment, in orice secunda din viata noastra.
Prin acest experiment ar trebuie sa constientizam cat de puternic, cat de explicit si important
poate fi limbajul nonverbal cum un singur gest il p utem considera ca o actiune care iti spune multe
despre ce gandeste cel de langa tine. Atunci cand s tam de vorba cu o persoana nu trebuie decat sa
identificam niste indicatori comportamentali si sa- i interpretezam corect sa descoperim ce a vrut cel
din fata ta sa spuna, cat de bine poata sa ascunda minciuna sau cat de usor de poate da de gol.

I

Bibliografie:
Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana, Chelcea, Adina, (2005). Comunicarea nonverbala:gesturi si
postura . Bucurest. Ed. comunicare.ro
Chelcea, Septimiu,(2004). Metodologia cercetarii sociologice. Bucuresti. Ed. Economica pp.98-102
Chelcea, Septimiu,(2004). Comunicarea nonverbala in spatiul public. Bucuresti. Ed. Tritonic pp.53-64
Davies, Rodney, (1997). Ce ne dezvaluie fata. Bucuresti. Ed. Polimark
Peas, Allan. (1993). Cum pot fi citite gandurile altora din gesturile lo r . Bucuresti. Ed. Polimark