Etica teh nologiei informației [623364]

Etica teh nologiei informației
CUPRINS

I. Metodologia eticii informatice a lui Wiener ………………………….. ………………………….. …………….. 1
II. “Etica calculatoarelor” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 2
III. Teoria eticii informatice a lui Luciano Floridi ………………………….. ………………………….. ………. 4
IV. Cetățenia digitală șlefuiește personalitățile și societățile ………………………….. …………………. 4
V. Politica unei revoluții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7

I. Metodologia eticii informatice a lui Wiener
Când cineva observă modul în care W iener analizează și încearcă să rezolve disputele din
domeniul eticii informatice află că spre exemplu în cartea sa “The Human Use of Human
Beings” încearcă să asimileze noi situații aplicând legi, reguli și practici, acceptabile din punct
de vedere etic, deja existente.

2 Wiener astfel a obținut o metodă foarte eficace pentru analizarea problemelor legate de
etica1 informatică:
a.Identificarea problemei sau a situației cu privire la integrarea tehnologiei infor matice în
societate. Aceasta se va concentra pe posibilitatea ca tehnologia utilizată să afecteze (dacă nu a
făcut -o deja) în mod semnificant viața, sănătatea, securitatea, fericirea, libertatea, cunoașterea,
oportunitățile, sau alte valori cheie umane.
b.Clarificarea oricăror idei sau principii vagi sau ambigui care ar putea fi aplicate situației
sau problemei în discuție.
c.Dacă este posibil aplicarea unor principii etice acceptabile, legi, reguli și practici deja
existente care guvernează comportamentul uman in societatea respectivă.
d.Dacă precedente acceptabile din punct de vedere etic, tradiții și politici, sunt insuficiente
pentru a rezolva problema sau situația în cauză atunci se va ține cont de scopul vieții umane și
marile principii ale justiției p entru a găsi o soluție care să fie cât mai conformă cu tradițiile etice
ale societății respective.
II. “Etica calculatoarelor”
În anul 1985 Deborah Johnson a publicat “Etica calculatoarelor” în care afirmă că
calculatoarele “ridică noi variante ale problemel or și dilemelor etice clasice, agravând vechile
probleme, și obligândune să aplicăm norme morale obișnuite în domenii neexplorate încă”.

•Viteză/comportament reflex
“Calculatoarele au facilitat o formă de comunicare tot mai rapidă. Un exe mplu în care
această viteză poate determina probleme unice este fenomenul așa numit “flame”. Acesta se are
loc atunci când o persoană răspunde imediat prin e -mail la o postare oarecare pe o listă de
discuții, folosind un ton necumpătat, pe care nu l -ar fi folosit dacă el sau ea ar fi fost nevoiți să

1 Ansamblu de norme în raport cu care un grup uman își reglează comportamentul pentru a deosebi ce este legitim
și acceptabil în realizarea scopurilor Probleme etice
Vitez ă Copiere și furt
Confedențialitate Stocare
Furt de identitate Caracter
internațional
Perversiune Dileme
Sociale

3 rezerve un timp pentru a scrie o scrisoare sau dacă ar fi contactat destinataru l în persoană sau
telefonic.”
• Stocare/intimitate
“Un număr foarte mare de fișiere poate fi păstrat într -un calculator pentru o per ioadă
nedeterminată de timp. Odată datele înregistrate în aceste fișiere și partajate între calculatoare la
viteze de transfer foarte mari, informația ce face referință la persoane (fie ca e corectă sau
incorectă ) poate să ajungă să aibă o viață proprie ș i să invadeze intimitatea persoanelor într -un
mod fără precedent”.
•Furtul de identitate
“Este posibil ca, folosind un calculator, literalmente să furi identitatea unei alte persoane.
Oameni care au fost victime unui astfel de furt au aflat că este nece sar mult timp și multă
străduință pentru a -și recăpăta identitatea”.
• Caracterul internațional
“Comunicarea între computere nu este limitată de granițele naționale. De exemplu, unele
materiale considerate obscene (și probabil ilegale) într -o țară pot fi trimise în acea țară dintr -o
altă țară unde nu există o asemenea interdicție”.
• Copierea și furtul
“Utilizând un calculator, în câteva secunde, cu câteva click -uri de mouse se pot fura
imagini și text fără nici o greutate.Acestea pot fi folosite mai ap oi în afara contextului, sau fără a
fi atribuite adevăratului autor” .
• Perversiunea(denaturarea)
“Pornografia: Există website -uri ce promovează pornografia fără a ține cont de vârsta celor
care le vizitează și pot fi camuflate astfel încât să nu poată fi detectate de filtrele de po rnografie.
– Jocurile de noroc : Există site -uri (unele dintre ele situate în altă parte a lumii) unde oricine
poate să parieze online utilizând doar o carte de credit. Cei care joacă au ca adversar deobicei un
program ce ruleaz ă pe un computer și nu o ființă umană. Aceste site -uri de jocuri de noroc pot
folosi algoritmi incorecți și deasemeni pot să nu achite câștigurile celor care joacă” .
• Dileme sociale
“Sexul: Știința calculatoarelor este încă un domeniu dominat de bărbați. Studiile indică
faptul că aceasta este o urmare a nedreptăților sociale. – Rasa și clasa socială: Luând în
considerare un studiu publicat de Henry Jay Becker în 1998, doar 22% din copii familiilor cu un
venit anual mai mic decât 20.000$ au un calculator a casă, în comparație cu 91% dintre copii
familiilor cu venituri mai mici de 75.000$ pe an. Este evident că cei bogați au mai multe șanse să
acceseze acasă un sistem de calcul decât cei săraci.”
• Confidențialitatea

4 “Comerțul cu date confidențiale: Este core ct ca cineva să adune adrese de e -mail de pe
Web, împreună cu alte informații despre proprietarii acestora cum ar fi preferințele de navigare
pe Web și cumpărăturile online, și apoi să vândă această informație marilor comercianți care vor
trimite e -mail-uri nedorite la adresele respective ?”.

III. Teoria eticii informatice a lui Luciano Floridi
Floridi oferă patru “principii funda mentale” ale Eticii Informației :
a.“Entropia nu trebuie cauzată în infosferă;

b.Entropia trebuie prevenită în infosferă;

c.Entrop ia trebuie eliminată din infosferă;

d.Prosperitatea entităților informaționale precum și cea a infosferei întregi trebuie să fie
promovată prin conservarea, cultivarea și îmbogățirea calităților lor”

IV. Cetățenia digitală șlefuiește personalitățile și societățile
Cetățenia digitală și interacțiunea om -mașina sunt deja prezente în societate. Acestea
creează multiple dileme etice. Site -urile de socializare și alte forme de interacțiune merg dincolo
de simpl a problema a protecției datelor pe internet, acestea contribuind la reformarea societății.
Simon Rogerson, directorul Centrului pentru Computere și Responsabilitate Socială, a spus
în cadrul reuniunii de la Parlamentul European că este necesară abordarea c hestiunilor etice
precum marketingul orientat către anumite grupuri pe site -urile de socializare și formarea
personalităților. Coordonatorul proiectului ETICA, Prof. Bernd Stahl, a remarcat că abordând
aceste chestiuni putem înțelege viitorul și forma soci etății în care dorim să trăim, care va fi
marcata de mai multă interactiune între oameni și tehnologie.

5 V. Politica unei revoluții
Tehnologia informației și a comunicațiilor este deja omniprezentă, deși uneori invizibilă.
De aici apar întrebări legate de prot ecția datelor sau utilizarea acesteia ca instrument de control.
Președintele Autorității Europene pentru Protecția Datelor, Peter Hustinx, a aratat că „exista
decizii mai mult sau mai puțin automatice, bazate pe profiluri și presupunerea că cineva
reprezin tă un risc sau o ținta atractivă“. Conform dumnealui, „felul în care acest lucru se
întamplă în societățile noastre este îngrijorator“. „Astăzi, toate lucrurile sunt din ce în ce mai
mici, putem pune implanturi chiar și într -o foaie de hartie“, a aratat Fl orent Frederix, de la
Comisia Europeană. „Îți dai seama la un moment dat că sistemul își amintește mai multe decât îți
amintești tu“, a adaugat dumnealui, dând exemplul orașelor, caselor și ușilor de hotel
„inteligente“.
Secretarul General al Alianței pent ru Societatea Informațională, Philip Virgo, a aratat că,
deși tehnologia s -a schimbat mult, chestiunile etice au ramas aceleași. Conform dumnealui,
singura schimbare este creșterea potențialului distrugător al acestei tehnologii.Alan Freeland, de
la IBM, c rede că tehnologia informației și a comunicațiilor este esențial neutră, dar depinde de
cum este pusă în aplicare: GPS -urile ghidează mașinile dar pot și să controleze stilul de
conducere al șoferilor. Alma Whitten, de la Google, a adaugat că „un instrumen t informațional
puternic, precum Google, care este construit din reciclarea inteligenței umane, nu poate sa nu
recicleze și părțile urâte“.

6 Concluzii
În ultimele decenii, noi circumstanțe au dat naștere la probleme etice noi. Etica afacerilor a
devenit o disciplină care tratează multe intre aspectele lumii de astăzi – de la proliferarea și
influența corporațiilor multinaționale până la programele software care cumpără și vând în
cantități imense. Progresul geneticii a ridicat probleme noi pentru e tica medicală – de la
cercetările privind celulele stem 2până la “moartea demnă” și avort. Amenințările asupra
mediului datorate productivității industriale crescute, epuizării resurselor naturale, exploziei
demografice au creat un gen nou de probleme etic e grupate sub t itulatura de etică a mediului. Un
alt domeniu în care în ultimele decenii au avut loc transformări uimitoare este cel al tehnicii de
calcul. Într -un răstimp foarte scurt, calculatorul ne -a schimbat radical modul de viață – felul în
care face m afaceri, în care facem cumpărături, în care firmele și agențiile guvernamentale își
păstrează și analizează datele. Aceste schimbări pot afecta viața privată, locurile de muncă, și
probabil chiar libertatea oamenilor. Joseph Weizenbaum, un cercetător de la MIT, a scris despre
“cele două culturi ale erei computerelor”, comunitatea oamenilor de știință și cea a umaniștilor,
temându -se de o sciziune radicală înre ele, unii bucurându -se de beneficiile tehnologiei și de un
ridicat standard de viață, iar ceilal ți îndepărtându -se tot mai mult de acestea. El anticipează că
dacă cele două culturi nu vor reuși să coexiste atunci “se vor elimina una pe cealaltă”. Omenirea
a avansat foarte mult din punct de vedere științific și tehnologic, dar comparativ, destul puți n în
domeniile moral și social. Progresul științific este cel care a generat multe dintre noile probleme
morale și sociale și va fi necesar un efort susținut pentru a le rezolva. Reprezentanții celor “două
culturi” trebuie să colaboreze pentru a rezolva ac este dileme. Membrii comunității științifice vor
trebui să ofere o mai bună înțelegere a fundamentelor tehnologiilor implicate; umaniștii vor
furniza o teorie care să stea la baza raționamentelor morale și să aleagă bine alternativele sociale
și politice. Ne vom confrunta cu probleme, dacă nu noi, măcar diferite de cele de până acum. E
posibil ca oamenii de știință de astăzi să nu aibă prea mare folos de pe urma teoriei corpurilor în
mișcare a lui Aristotel, dar în schimb moraliștii pot să învețe multe din scrierile etice ale acestuia
și nu numai.

2 celulă care, prin diviziune mitotică, produce două celule ce au capacitatea de a rămâne în stadiul de celulă stem
(păstrând astfel caracterul nediferențiat) sau de a se diferenția în urma unor diviziuni succesive.

7 Bibliografie
1. Johnson, Deborah, Etica computerului ,Prentice Hall, 1985.
2. Moor, James H., Motivul, Relativitatea, și responsabilitatea în etică
computerelor, Computerele și Societatea, martie 1998.
3. http://www.europedirectbistrita.ro/stiri.php?id=464