18Public Space Revitalization [623357]

18Public Space Revitalization
through Public Lighting
Abstract
Urban development strategies in Romania
seem to systematically ignore the signi ficant po-
tential of public lighting in the field of public space
design. The general impression is that the munici-
palities are primarily considering public lighting as a
measure for crime prevention and traf fic fluidization,
an approach that very often has a negative effect
upon the ambiance and identity of the public space.
This is the context in which the present paper is
proposing a new role for the public lighting system,
a role in which the light is actively contributing to
the revitalization and the attractiveness of the public
space. The evolution of public lighting technologies has made it a lot easier for the urban designers to emphasize the identity of the urban landscape in the night, to create and in fluence behaviors and
attitudes within the users and in the same time to
provide the traditional functional role in a much more
efficient and environmentally friendly manner. It is
the reason for which public lighting should be inte-grated into all the local strategies that involve inter-vention within the spatial and psychological pro file
of the public space.
Keywords : public lighting, spatial planning,
public space, public policies, Lighting Master Plan. REVITALIZAREA
SPAȚIULUI PUBLIC
PRIN ILUMINAT
Daniel DRANCA
Daniel DRANCA
Inspector de specialitate, Prim ăria Cluj-Napoca,
Cluj-Napoca, RomâniaTel.: 0040-745-768.679E-mail: [anonimizat]
Revista Transilvan ă
de Științe Administrative
2(33)/2013, pp. 18-34

191. Introducere
Prezenta lucrare se dore ște a fi o formă de promovare a iluminatului ca și com-
ponentă a politicilor publice locale și un demers de informare a factorilor de decizie
și a societ ății despre necesitatea în țelegerii și utilizării în mod corect a incredibilului
potențial pe care iluminatul îl are în de finirea spa țiului public, și în același timp despre
necesitatea înglob ării acestuia într-o abordare strategic ă și multidisicplinar ă. Ilumina-
tul public nu mai trebuie perceput ca și factor ce determin ă „întreg relieful și formele
orașului să se dilueze în spatele unei m ări de lumini portocali” (Narboni, 2012, p. 23),
ci el trebuie în țeles și impus ca și lumină socială, adică „lumină și ambian țe luminoase
care prezint ă respect pentru nevoile de via ță ale oamenilor și afectele utilizatorilor și
ale cetățenilor” (Narboni, 1997, p. 59 apud Măierean, 2012, p. 187).
În acest context prima parte a articolului va prezenta noul rol al iluminatului în
societatea curent ă, urmând ca în a doua parte s ă se prezinte principiile de baz ă ale
unui Plan general de iluminat și un studiu de caz considerat de succes. Ultima parte
a lucrării reprezint ă un manifest pentru revitalizarea prin lumin ă a cartierelor de lo-
cuințe din Cluj-Napoca, din p ăcate ocolite în general de astfel de interven ții în raport
cu zona central ă, prin prezentarea unei solu ții tehnice de iluminare a spa țiului public
din zona cartierului M ărăști.
2. Rolul iluminatului în de finirea spa țiului public
Probabil cel mai important și devotat promotor al noului rol al iluminatului este
designer-ul francez Roger Narboni. În special în lucr ările sale „Les éclairages des villes:
Vers un urbanisme nocturne” (2012) și „La lumière urbaine. Éclairer les espaces pu-
blics” (1997) el scoate la lumin ă dualismul vie ții urbane, cea care are poten țialul de a fi
cel puțin la fel de efervescent ă și după lăsarea înser ării. Problemele care apar în acest
sens, conform lui Narboni, se leag ă de „arbitrariul politicilor publice, standardizarea
imaginilor nocturne și uniformizarea decorului urban prin lumin ă astfel încât se pierde
particularitatea și morfologia urban ă a orașului” (p. 35). Dimpotriv ă, în concep ția lui,
„orașul nocturn este un loc al interac țiunilor și întâlnirilor, în continu ă schimbare, care
are un ritm și o cultur ă proprie și care se deosebe ște de ora șul diurn prin el însu și”
(p. 35), iar rolul luminii este eviden țierea acestui aspect.
2.1. Iluminatul – creator de identitate a spa țiului urban
Cu toate c ă încercări de iluminare a spa țiului public exist ă încă din antichitate, pân ă
în anii 1960 nu se poate vorbi despre o abordare strategic ă a sistemului de iluminat
(Narboni, 2003 apud Alves și Almeida, 2010, p. 6), acesta având un singur scop clar
definit, acela de a r ăspândi un sentiment general de siguran ță. Politicile care s ă fi vizat
vitalizarea spa țiului public prin lumin ă ar fi fost oricum sever limitate de un num ăr
scăzut de produse disponibile în cadrul tehnologiei acelor vremuri.
Odată cu progresul tehnologic și cu diversi ficarea gustului și cerințelor societ ății s-a
cristalizat și necesitatea unei ierarhiz ări a iluminatului urban. Acesta va ține cont de
tipologii ale peisajului urban și de comportamente ale utilizatorilor și va primi chiar

20rolul de a delimita zone cu func ționalități diferite. Peisajul urban pe timpul nop ții
nu trebuie s ă mai fie acoperit „de o mare de lumini portocalii care șterge contrastele,
omogenizeaz ă culorile și prin asta dezinformeaz ă asupra adev ăratei sale identit ăți”
(Narboni, 2012, p. 33 )1, el va primi rolul de a da via ță spațiului public prin scoaterea
în eviden ță a acelor elemente care îl reprezint ă și îi formeaz ă identitatea.
Este și momentul în care iluminarea ora șului devine o component ă integrant ă a
strategiilor de dezvoltare urban ă. Politica de descentralizare administrativ ă din Fran ța
anilor 1980 a transferat municipalit ăților puterea de decizie în ceea ce prive ște plani fi-
carea politicilor publice inclusiv în domeniul iluminatului public (Narboni, 2003 apud
Alves și Almeida, 2010, p. 6), ceea ce a condus la elaborarea primului document strate-
gic de reglementare a iluminatului la nivel urban, „Schéma directeur d’aménagement lumière”. Scopul principal al acestuia este transformarea iluminatului dintr-un factor de estompare a speci ficității locale într-un creator și catalizator al identit ății orașului
și a locuitorilor.
Probabil cel mai bun exemplu pentru descrierea poten țialului iluminatului de scoa-
tere în relief a identit ății culturale locale este prezentarea în contrast a abord ărilor
alese de ora șele Berlin și Lyon în eviden țierea, respectiv în încercarea de creare a unei
identități. Narboni (2012), descrie în „Les Ecartes Postales” un Berlin voit sobru pe timp
de noapte, cu niveluri slabe de iluminare, cu spa ții verzi și piețe lăsate mai degrab ă
în penumbr ă și chiar cu monumente istorice neiluminate (Narboni, 2012, p. 79). Mai
mult, lămpile pe gaz conservate în unele zone, num ărul mic de reclame luminoase și
un cer pu țin poluat luminos creeaz ă senzația „unei dulci obscurit ăți” (Narboni, 2012,
p. 80). Întreaga ambian ță este „premeditat ă”, respectându-se propriul Plan General de
Iluminat, creat în armonie deplin ă cu un trecut marcat de momente istorice în foarte
multe situa ții încărcate de tragism.
Din contr ă, orașul Lyon este pe timp de noapte supraînc ărcat de lumini multicolore și
de un num ăr mare de fa țade ale cl ădirilor cu un iluminat inten ționat supradimensionat,
ceea ce creaz ă impresia unei „supradoze de lumin ă” (Narboni, 2012, p. 85). Originea
acestei viziuni asupra iluminatului îl reprezint ă o sărbătoare a luminii datând înc ă din
anul 1852, prin care lyonezii î și ornau (și își ornează și în continuare) balcoanele și fe-
restrele cu o feerie de lumini în fiecare sear ă de 8 Decembrie, ca omagiu adus Fecioarei
Maria. Ca și în cazul Berlinului, aceast ă abordare respect ă propriul Plan General de
Iluminat, elaborat înc ă din 1989, din nou în strâns ă comuniune cu identitatea local ă.
2.2. Iluminatul – creator de ambian ță urbană
Diversi ficarea nevoilor și schimbarea de atitudine a utilizatorilor spa țiului public a
condus la cristalizarea unui nou rol al iluminatului, cel de creator de ambian ță. Viața
într-un spa țiu urban din ce în ce mai dinamic a condus la formarea unor exigen țe vi-
zuale adesea diametral opuse în rândul utilizatorilor, cu atât mai mult cu cât ei în șiși
1 Narboni face aici trimitere la temperatura de culoare a iluminatului cu l ămpi pe baz ă de
vapori de sodiu, în general asimilat ă cu galbenul sau portocaliul (NA).

21se regăsesc în ipostaze diferite în rela ție cu spa țiul public (M ăierean, 2012, p. 190).
Întotdeauna vor exista diferen țe între nivelul de iluminare pretins de utilizator pentru
traseele de deplasare cotidian ă comparativ cu cel de petrecere a timpului liber, chiar
dacă acesta din urm ă este adeseori afectat și de un con ținut variabil de subiectivism.
Dacă în primul caz este necesar un nivel de iluminare care s ă permită o vizualizare
optimă a tra ficului rutier și pietonal, în cel de-al doilea caz aten ția este direc ționa-
tă înspre acele elemente care de finesc spațiului public și care necesit ă o scoatere în
evidență prin iluminare sau obscuritate. Aici intr ă iluminatul în rolul s ău de creator
de ambian țe și de efecte scenogra fice, perceptibil în trei dimensiuni (M ăierean, 2012,
p. 189): geometrie a spa țiului (verticale pentru fa țade și monumente, orizontale la
nivelul solului), profunzime (prim plan, plan secundar, fundal) și reliefare a spa țiului
(planuri supra-expuse – umbre, contraste – echilibre).
Iluminarea sau l ăsarea în obscuritate voit ă a fiecărui plan în parte, vertical și/sau
orizontal, amplasarea în spa țiu a punctelor luminoase trebuie gândite în leg ătură cu
compoziția spațială dorită, iar puterea l ămpilor și intensitatea luminii sunt cele care eti-
chetează ambianța (intensă, călduroasă, strălucitoare, sumbr ă) și ierarhizeaz ă impactul
vizual la scara ora șului (de exemplu prin iluminarea mai puternic ă a simbolurilor pute-
rii – sedii de prim ării, biserici etc). (Narboni, 1997 apud Măierean, 2012, pp. 189 și 191).
2.3. Iluminatul – organizator al infrastructurii urbane
După cum spa țiul urban este ierarhizat în func ție de func ționalitate, într-un mod
similar iluminatul spa țiului public trebuie s ă respecte o tipologie speci fică destinați-
ei acestuia și necesităților speci fice tipului de utilizator. Diversitatea acestora trebuie
respectat ă și uneori accentuat ă printr-un sistem de iluminat adaptat în mod corespun-
zător. Principalele tipuri de spa ții publice și particularit ățile lor din punctul de vedere
al ilumin ării sunt urm ătoarele (M ăierean, 2012, pp. 195-201):
Străzile
Străzile se clasi fică din punct de vedere luminotehnic în clase de iluminat prin luarea
în considerare a unor parametri precum geometrie, utilizatori, in fluențele de mediu
și de vreme. Iluminarea acestora este reglementat ă la nivel european prin standardul
EN 13201/2001 – Road Lighting.
Intersecțiile și sensurile giratorii
În general, intersec țiile mari și sensurile giratorii întrerup tipul de iluminat ales
pentru o strad ă. În cazul intersec țiilor este preferabil ă menținerea pe cât posibil a
configurației de amplasare și a tipului sistemelor de iluminat de pe artera principal ă
de circula ție.
Sensurile giratorii, în schimb, trebuie s ă atragă atenția. De aceea, este indicat s ă
fie iluminate la un nivel mai ridicat decât str ăzile adiacente în sensul capt ării atenției
conducătorului auto la con figurația lui și asigurării unei mai bune ghid ări vizuale.
Dacă diametrul insulei centrale este egal sau mai mare de 20 m, este important ca cir-
cumferin ța (perimetrul) acesteia s ă fie marcată prin borne, semnaliz ări luminoase sau
prin aparate de iluminat montate pe stâlpi de mic ă înălțime, de la 3 la 4 m.

22Străzile pietonale și piețele publice
Acest tip de spa ții publice permit o abordare mai flexibilă a sistemului de iluminat
datorită în special absen ței vehiculelor. Sunt create astfel condi ții pentru elaborarea și
aplicarea unor scenogra fii care pot modi fica substan țial ambian ța respectivului spa-
țiu, dar numai cu condi ția existen ței unei viziuni integrate, interdisciplinare. Ilumina-
tul acestor spa ții trebuie s ă fie conceput în func ție de solu țiile urbanistice alese și de
prioritățile spațiale determinate în proiectul de reamenajare, altfel exist ă riscul ca acesta
să-i diminueze valoarea sau chiar s ă o anuleze.
Cartierele de locuin țe colective și zonele defavorizate
Cartierele cu locuin țe colective și zonele de locuire defavorizate necesit ă o abordare
specifică, deoarece exist ă multe terenuri virane și alei (cărări) pietonale, care produc un
puternic sentiment de nesiguran ță utilizatorilor când le traverseaz ă. Abordarea trebuie
să fie diferită față de iluminatul din centrul ora șului, deoarece mediul luminos nu este
același. În centru trotuarele bene ficiază de iluminatul c ăilor de circula ție rutiere, al vi-
trinelor, de iluminatul arhitectural, în timp ce aceste cartiere sunt în general constituite
din locuin țe colective, multe separate de c ăile de acces rutier, din cl ădiri publice, gen
școli sau gr ădinițe, care fiind închise pe timpul nop ții nu bene ficiază de iluminat, și
dintr-un num ăr redus de spa ții comerciale care se închid devreme. „Trebuie luate în
considerare aceste particularit ăți; dedic mult timp pentru a explica faptul c ă iluminatul
acestor cartiere nu poate fi abordat ca cel al zonelor centrale, nu putem s ă reproducem
aceleași rețete”, a firma Narboni (1997, p. 59 apud Măierean, 2012, p. 200).
Parcurile și grădinile publice
Parcurile constituie pentru ora șe spații de recreere și destindere. Din p ăcate, aceste
spații nu fac obiectul unui concept de iluminat integrat, proiectele de amenajare/rea-
menajare când exist ă, se rezum ă la iluminatul aleilor de promenad ă și de acces, even-
tual iluminatul câtorva lucr ări de artă, neglijându-se în totalitate iluminatul vegeta ției
(Narboni, 1997, p. 60 apud Măierean, 2012, p. 201).
2.4. Modi ficarea comportamentului utilizatorilor
Succesul unei strategii se bazeaz ă bineînțeles pe alegerea unei viziuni și a unor
programe realiste și realizabile, dar la fel de important ă este și o bună înțelegerea a
particularit ăților urbanistice și psihologice ale spa țiului. Dac ă din punct de vedere
tehnic și strategic expertiza de specialitate nu ar trebui s ă constituie o problem ă, la
nivel de corelare a viziunii strategiei de interven ție asupra spa țiului public cu percep-
ția utilizatorilor asupra acestuia exist ă încă mari lacune. Acest aspect este deosebit de
important în contextul în care în prezent realizarea unui sistem de iluminat care s ă
crească atractivitatea spa țiului public reprezint ă un demers destul de riscant tocmai
datorită multitudinii de solu ții pe care tehnologia actual ă le oferă. Limita dintre a pune
în valoare un spa țiu și a obține rezultatul contrar, sau mai r ău, alterarea întregii sceno-
grafii sau ambian țe a unui spa țiu a devenit foarte fină datorită multitudinii de solu ții
tehnice aduse de evolu ția constant ă și susținută a tehnologiei LED.

23În acest context este esen țială o abordare complementar ă celei tehnice și politice,
una care s ă ia în calcul și latura psihologic ă a efectelor interven ției asupra spa țiului
public. Consider ăm relevant ă în acest sens prezentarea în antitez ă a două exemple
despre interven ții asupra spa țiului public. Studiul de caz pe ora șul Liverpool prezentat
în capitolul urm ător deține o dubl ă relevanță în cadrul acestei lucr ări, consituind și un
exemplu pentru un Plan General de Iluminat.
2.4.1. Comportamentul utilizatorilor:
Studiu de caz pe strada Andrei Șaguna utilizând experimentul lui Kevin Lynch
Nu de pu ține ori eforturile municipalit ăților de recon figurare a spa țiului public nu
au fost bine primite de locuitori, acestea nereu șind să le modi fice în vreun fel compor-
tamentul sau atitudinea și aceasta tocmai datorit ă unei incompatibilit ăți între viziunea
proiectan ților și semni ficația spațiului pentru individ sau grup.
Un exemplu la îndemân ă în acest sens îl reprezint ă strada Andrei Șaguna din Cluj-
Napoca pe care Prim ăria a transformat-o în zon ă pietonal ă în anul 2010, ac țiune care
nu s-a bucurat de un foarte mare succes în rândul utilizatorilor, drept dovad ă fiind
multiplele încerc ări ale Prim ăriei de a închiria spa țiul pentru terase publice r ămase
mult timp f ără rezultat (CityNews, h ttp://citynews.ro/din-oras/nimeni-nu-e-intersat-
sa-amplaseze-terase-pe-andrei-saguna).
O explica ție posibil ă și în acela și timp un bun model de evitare a acestor situa ții îl
poate constitui o abordare propus ă de Kevin Lynch, una din personalit ățile marcante
ale designului spa țiului public din secolul XX. În cartea sa, „The city image and its
elements” (1960), Lynch sugereaz ă că imaginea mental ă pe care fiecare individ și-o for-
mează despre spa țiul urban nu este altceva decât o pies ă de puzzle a întregii imagini a
orașului, iar dac ă aceste imagini individuale ar fi suprapuse ele ar reda îns ăși imaginea
spațiului urban ca întreg, a punctelor de interes, de atrac ție sau repulsie. Lynch descrie
cinci elemente în jurul c ărora se cristalizeaz ă imaginea mental ă individual ă a orașului:
căile, limitele (marginile), districtele (sectoare), nodurile și punctele de referin ță2.
Am participat la realizarea unui astfel de experiment în timpul programului de
master (octombrie-decembrie 2012), iar rezultatele sale sunt relevante pentru situa ția în
care se reg ăsește strada Andrei Șaguna, chiar dac ă experimentul a fost realizat cu scop
strict didactic și nu emite vreun fel de preten ție de reprezentativitate pentru locuitorii
orașului Cluj-Napoca. „Subiec ții” (aleși în mod arbitrar) au fost ruga ți să deseneze o
schiță a centrului ora șului pe care s ă figureze punctele sau spa țiile care în opinia lor se
încadreaz ă în cele cinci elemente amintite de Lynch.
Deloc surprinz ător, strada Andrei Șaguna nu s-a încadrat în categoria spa țiilor cu
un nivel înalt de atractivitate, ne fiind amintit ă nici măcar o dat ă în niciuna din cele
cinci categorii. În aceea și ordine de idei, s-a putut a firma faptul c ă pentru responden ți,
această stradă nu lega noduri sau puncte de referin ță și din acest motiv nu era inclus ă
în traseele lor zilnice. Chiar și nereprezentativ, acest experiment dovede ște cât de mult
2 În englez ă: paths, edges, districts, nodes and landmarks

24poate cânt ări comportamentul utilizatorilor în succesul unei politici publice și că relația
individului cu spa țiul public este mult mai închegat ă decât s-ar fi putut crede la o prim ă
vedere. În lipsa unei bune în țelegeri din partea designerilor și factorilor de decizie a
rolului pe care spa țiul îl are sau îl poate avea pentru utilizatori, este foarte u șor ca o
măsură nobilă în esența ei să producă efecte cu totul neb ănuite.
3. Iluminatul ca și instrument de politici publice
3.1. Conceptul de Plan general de iluminat
Am văzut cum gradul din ce în ce mai ridicat de diversitate a func ționalității și a
utilizatorilor spa țiului public a impus necesitatea înglob ării sistemelor de iluminat de
la nivelul unei localit ăți într-un document strategic asem ănător ca structur ă și efecte
unui Plan Urbanistic General. De altfel, denumirea din limba francez ă (schéma directeur
d’aménagement lumière) are ca origine chiar corespondentul din limba român ă a planu-
lui urbanistic general (Schéma directeur d’aménagement et d’urbanisme). În concep ția
aceluiași Roger Narboni, „termenul SDAL se refer ă la studii urbanistice globale realizate
la scara unui ora ș, a unui cartier sau a unei zone. El const ă într-o re flecție aprofundat ă
asupra luminii urbane: analiza situa ției existente, principii sinoptice, tipuri de ilumi-
nat, compozi ție, tonalit ăți, clădiri și spații publice privilegiate. O schem ă directoare
se referă, în special, la iluminatul spa țiilor publice, monumentele remarcabile ne fiind
luate în considerare decât din punct de vedere al capacit ății lor de a dinamiza traseul
nocturn. Un SDAL nu este un proiect; el de finește un concept global pe termen lung
(de la 15 la 20 de ani), linii directoare, orient ări, un caiet de sarcini, un program pentru
iluminatul urban, ambian țe nocturne, punerea în lumin ă și mobilierul de iluminat. Se
prezintă sub forma unui memoriu înso țit de numeroase planuri. Dup ă aprobarea de
către primării, SDAL devine un mijloc destinat serviciilor tehnice și de urbanism ale
orașelor care îi vor coordona aplicarea pe termen scurt și lung” (Narboni, 2003 apud
Măierean, 2012, p. 204)
Deși un Plan general de iluminat este prin el însu și speci fic fiecărei structuri admi-
nistrative c ăreia i se adreseaz ă, există câteva recomand ări generale care trebuie luate în
considerare indiferent de particularit ățile acesteia. Astfel, un Plan general de iluminat
trebuie să se bazeze pe o viziune și o strategie de punere a acesteia în practic ă, dar fără
prezentarea unor ac țiuni concrete, care vor face obiectul altor tipuri de documente. Nu
vor fi propuse în cadrul acestei lucr ări formul ări de structur ă sau conținut ale unui
Plan general de iluminat decât în forma unui studiu de caz, pentru c ă ele există deja în
literatura de specialitate, inclusiv în cea româneasc ă (vezi Măierean, 2012). Exist ă însă
o altă component ă ce se dore ște a fi scoasă în eviden ță, și anume sublinierea rolului
iluminatului ca și instrument de politici publice.
Administra ția public ă locală din România pare foarte pu țin conștientă de faptul
că iluminatul public, dincolo de incotenstabilul poten țial de capital de imagine, poate
contribui uneori decisiv la rezolvarea unor problemele de organizare a spa țiului public,
fie ca accesoriu la un proiect general, fie prin el însu și. Un astfel de demers este strâns
legat de exemplele prezentate anterior, întrucât și el presupune efortul de a modi fica

25comportamentele utilizatorilor și constă concret în stimularea acestora în a utiliza anu-
mite spații publice în detrimentul sau în paralel cu altele.
3.2. Plan General de Iluminat al ora șului Liverpool – studiu de caz
Cu toate c ă strategia de iluminat a acestui ora ș nu este foarte recent ă, am considerat
cazul acestuia relevant pentru lucrarea de fa ță întrucât prezint ă și rezultatele unui stu-
diu care a vizat percep ția utilizatorilor asupra modi ficărilor aduse prin Planul General
de Iluminat.
Liverpool se bucur ă de o bogat ă moștenire de cl ădiri de patrimoniu din perioada
secolelor XVII-XIX, când acesta se distingea ca unul din cele mai importante porturi comerciale ale lumii. Din punctul de vedere al patrimoniului cultural, valoarea arhi-tectonică a centrului ora șului a permis desemnarea acestuia ca și Capital ă Cultural ă
European ă în anul 2008.
Planul general de iluminat destinat punerii în valoare a patrimoniului local a vizat
iluminarea arhitectural ă de către municipalitate a unui num ăr de 60 de obiective publice
din centrul ora șului și încurajarea unor practici similare în rândul proprietarilor priva ți
de clădiri valoroase din punct de vedere arhitectonic. Obiectivele de iluminat au fost
împărțite în șase circuite/subzone și pentru fiecare dintre ele a fost ales un model de
iluminare în ton cu particularit ățile acesteia. Aceste modele au fost la rândul lor integrate
într-o viziune general ă care a creat o ambian ță definitorie pentru identitatea ora șului.
Din punct de vedere tehnic, Planul General de Iluminat pentru ora șul Liverpool a
impus respectarea urm ătoarelor principii:
–Designeri independen ți – s-a asigurat astfel o viziune profesionist ă a strategiei,
care să aleagă cea mai potrivit ă soluție dintre multitudinea de variante oferite de
tehnologia actual ă și de num ărul mare de produc ători.
–Control al polu ării luminoase și al distribu ției luminii, prin respectarea strict ă a
rezultatului calculelor luminotehnice.
–Utilizarea de surse luminoase cu un indice ridicat de redare a culorilor și cu o tem-
peratură de culoare de 3000K (alb cald). Utilizarea l ămpilor pe baz ă de descărcări
în vapori de sodiu a fost restrâns ă la căile de rulare pentru tra ficul rutier, dar și
aceasta numai dac ă nu rezult ă un contrast care s ă afecteze zonele adiacente. Trebuie
însă menționat și faptul c ă la data elabor ării acestei strategii evolu ția tehnologiei
pe bază de lămpi LED era la nivel de pionerat.
–Sisteme de iluminat cât mai discrete cu putin ță, mai ales în cazul mont ării pe
clădirile istorice. În acela și timp se impunea integrarea acestora în cadrul peisajul
urban diurn.
După cum am ar ătat, ceea ce este foarte interesant la exemplul ora șului Liverpool
este monitorizarea percep ției utilizatorilor asupra acestor interven ții prin intermediul
unui studiu indepentent. Rezultatele acestuia sunt cu adev ărat impresionante:
–84% dintre utilizatori s-au sim țit mai în siguran ță după lăsarea înser ării datorit ă
iluminării clădirilor;

26 –88% dintre utilizatori au admis c ă noua viziune a iluminatului a crescut gradul de
atractivitate al spa țiului public;
–50% dintre utilizatori (din care 72% vizitatori din str ăinătate) sunt dispu și să vizi-
teze orașul special pentru un circuit al zonei centrale.
S-a estimat c ă investiția în iluminat a genereaz ă în cadrul comunit ății venituri de
£ 3,2 milioane pe an.
4. Propunere de iluminare a zonei M ărăști, Cluj-Napoca
Ultima parte a acestui articol propune o variant ă de iluminare a centrului cartie-
rului Mărăști, una din cele mai frecventate zone ale ora șului Cluj-Napoca, în scopul
creșterii nivelului de atractivitate și de utilizare a acesteia. Am ales în mod inten ționat
un cartier al ora șului și nu zona central ă întrucât aceasta din urm ă nu a fost ocolit ă în
ultimii ani de interven ții în reamenajarea sau modernizarea spa țiului public, inclusiv
în reabilitarea sistemului de iluminat public și arhitectural, în vreme ce în zonele de
cartiere investi țiile s-au concentrat în special pe aspectul func țional și mai pu țin pe
cel ambiental, vizându-se adaptarea infrastructurii urbane la noua realitate spa țială și
demogra fică a acestora. În acela și context, eforturile pe direc ția dezvolt ării sistemului
de iluminat s-au axat exclusiv pe asigurarea unui iluminat func țional, preocupare de
altfel legitim ă, dacă luăm în considerare faptul c ă în multe dintre cartiere acesta nu a
existat pân ă în anii 2008-2011 decât pe str ăzile principale, dar care necesit ă în prezent
o abordare complementar ă.
În acest context, aceast ă lucrare se dore ște a fi și un manifest pentru încurajarea unor
eforturi integrate de revitalizare a spa țiilor publice din centrele de cartier. Argumentul
principal este necesitatea revitaliz ării și redescoperirii spa țiului public din cartiere ca
și alternativ ă la petrecerea timpului liber în zonele centrale. Un centru de cartier care
încurajeaz ă promenada, amenajarea de terase, evenimente publice desf ășurate în aer
liber și care creeaz ă o ambian ță care în general invit ă la ieșirea în spa țiul public poate
conduce la formarea unei mai strânse rela ții individ-cartier, la cre șterea gradului de
diversitate a spa țiului public urban și în cele din urm ă la mai pu ține deplas ări în cen-
trul orașului.
Viziunea proiectului
Marea provocare a acestui proiect a fost ierarhizarea spa țiului public prin lumin ă, cu
încadrarea în parametrii impu și de fiecare clas ă de iluminat. S-a dorit implementarea
unei solu ții care să permită o scădere gradual ă a nivelului de iluminare dinspre artera
de circula ție rutieră înspre zona pietonal ă.
Un al doilea aspect de care s-a ținut cont în solu ția propus ă a fost încadrarea sis-
temelor de iluminat în peisajul urban diurn al spa țiului vizat de prezentul proiect.
S-a dorit din acest punct de vedere utilizarea unui iluminat unitar prin folosirea unui singur aparat de iluminat pentru toate aranjamentele și prin utilizarea unui num ăr cât
mai redus de supor ți.

27Amplasament
Zona din cartier vizat ă prin acest proiect este încadrat ă de Centrul Comercial M ă-
răști și podul Teodor Mihali. În solu ția propus ă s-a dorit realizarea unei ierahiz ări a
spațiilor iluminate în acord cu destina ția lor și cu pro filul spațiului de iluminat. S-a
dorit crearea unei noi geometrii a spa țiului public atât pe vertical ă cât și pe orizontal ă.
Din punct de vedere al solu țiilor tehnice alese au rezultat astfel trei direc ții principale:
iluminat rutier, iluminat func țional pietonal și iluminat de ambian ță și ghidaj vizual.
Astfel, în func ție de destina ție și de tipul utilizatorilor, zona dintre Pia ța Mărăști și
podul Teodor Mihali a fost clasi ficată în următoarele subzone (Figurile 1 și 2):
–Sensul giratoriu;
–Calea de rulare a autovehiculelor;
–Banda nordic ă de parcare în carosabil;
–Zona pietonal ă nordică;
–Banda sudic ă de parcare în carosabil;
–Parcarea delimitat ă sudică;
–Zona pietonal ă sudică; și
–Banda median ă de separare sensuri.
Figura 1 : Încadrarea în zon ă a spațiului vizat de acest proiect
Sursa : preluare de pe https://www.google.com/earth/
4.1. Analiza situa ției existente
Iluminatul public al str ăzii 21 Decembrie 1989 este asigurat prin aparate de iluminat
PVB echipate cu l ămpi pe baz ă de descărcări în vapori de sodiu, proiectate la cerin țele
anilor 1980, fiind deci uzate fizic și moral. Ca și puncte slabe trebuie amintit în special
gradul sc ăzut de protec ție la praf și apă al compartimentului optic (IP) și faptul că nu a
existat o înlocuire a l ămpilor dup ă termenul de 16.000 ore de func ționare, termen de la
care fluxul luminos al l ămpii de sodiu scade sub 75% fa ță de cel ini țial, ceea ce conduce
la defectări dese și la asigurarea de nivele de iluminare necorespunz ătoare. În acela și
timp, trebuie subliniat și faptul c ă temperatura de culoare a l ămpilor cu desc ărcări în

28vapori de sodiu nu reprezint ă cea mai bun ă soluție pentru iluminarea c ăilor de rulare
a autovehiculelor urbane. În aceast ă situație este indicat ă utilizarea unor temperaturi
de culoare cu un indice de redare a culorii mai ridicat. În acela și timp, unghiurile de
montare ale aparatelor de iluminat mai mari de 20 de grade, al ături de forma adâncit ă a
difuzoarelor creeaz ă condițiile unui înalt nivel de poluare luminoas ă, foarte dăunătoare
într-o zon ă în esență rezidențială, caracterizat ă de tra fic pietonal dar și rutier intens.
Sensul giratoriu este iluminat cu aparate Luxten de 250 W care prezint ă aceleași ca-
racteristici tehnice referitoare la fiabilitate, temperatur ă de culoare și unghi de înclinare
precum cele men ționate anterior, cu diferen ța că difuzorul plat este un „poluator” mai
discret. Aparatele de iluminat sunt amplasate atât în interiorul sensului giratoriu, cât și pe exteriorul acestuia.
Porțiunea dintre sensul giratoriu și podul Teodor Mihali este iluminat ă prin aparate
de iluminat Saphir 2 montate în anul 2011, echipate tot cu l ămpi pe baz ă de vapori de
sodiu, dar cu respectarea parametrilor de uniformitate și de poluare luminoas ă impuși
de standardul în vigoare. Ca și dezavantaj trebuie îns ă amintită amplasarea a câte dou ă
aparate de iluminat pe suportii din partea nordic ă, orientate deci și înspre imobilele
locuite, generându-se astfel un anumit nivel de disconfort vizual pentru locuitori, în ciuda faptului c ă asigură desfășurarea tra ficului pietonal în condi ții de siguran ță.
Zona pietonal ă sudică prezintă în momentul de fa ță un sistem de iluminat ambiental
foarte pu țin eficient din punct de vedere luminotehnic datorit ă echipării cu lămpi flu-
orescente compacte și datorită actelor frecvente de vandalism care vizeaz ă difuzoarele
din sticlă. Este discutabil ă și compatibilitatea sistemului cu peisajul diurn al spa țiului
public, acesta fiind de fapt format din vechii stâlpi de iluminat amplasa ți în Piața Unirii
înainte de modernizarea acesteia în 2009. Num ărul lor fiind limitat, în spa țiul din fa ța
imobilului Aurel Vlaicu nr. 2-4 au fost monta ți doar câte doi în fiecare scuar fa ță de
câte patru în drept cu 21 Decembrie nr. 152. Dat fiind și faptul că această zonă pietonală
reprezint ă și o zonă de tra fic intens, realizând leg ătura cu parcarea limitrof ă prin scări
și reprezintând în acela și timp și intrarea principal ă în imobilele de locuin țe, nivelul
de iluminare este în mod cert de ficitar.
Zona pietonal ă nordică nu este în prezent iluminat ă decât pe por țiunea dintre sen-
sul giratoriu și podul Teodor Mihali, în condi țiile deja amintite. Ca și dimensiune este
mai redus ă decât cea sudic ă și prezintă față de aceasta dou ă dezavantaje majore din
perspectiva scopului acestui proiect. În primul rând, se a flă poziționată limitrof fa ță de
zona destinat ă traficului rutier. În al doilea, rând este extrem de neuniform ă ca spațiere
și destinație, alternând mici spa ții verzi (parcule țul din fața str. Aurel Vlaicu nr. 1-3)
cu elemente de mobiler urban, toate amplasate f ără respectarea unui aliniament sau
ordine prestabilit ă. Acest lucru îngreuneaz ă elaborarea unui proiect de iluminat unitar,
aplicabil întregului spa țiu.
Parcarea este amplasat ă pe latura sudic ă, între zona pietonal ă și banda de parcare
din carosabil și nu îi este atribuit un sistem de iluminat propriu. Nivelul de iluminat este
necorespunz ător, fiind asigurat în mod indirect prin sistemul de iluminat stradal, re-
spectiv prin cel ambiental și nu are în prezent poten țialul de descurajare a criminalit ății.

294.2. Soluția tehnic ă propusă
Alegerea claselor de iluminat
Clasa de iluminat reprezint ă un sistem de clasi ficare a căilor publice și zonelor
pietonale în func ție de un set de criterii care vizeaz ă în principal tipul și numărul utili-
zatorilor principali, densitatea zonelor de risc și geometria str ăzii. Pentru fiecare clas ă
de iluminat trebuie respecta ți anumiți parametri de calitate și cantitate ai iluminatului.
Artera de circula ție rutieră a fost încadrat ă în clasa ME2, pe baza urm ătoarelor
considerente:
–Este amplasat ă pe axa de traversare a ora șului pe direc ția est-vest;
–Existența de tra fic mixt de tip rutier, pietonal și de biciclete, f ără ca acesta din urm ă
să fie delimitat sau semnalizat corespunz ător;
–Existența unei benzi de parcare chiar pe carosabil și a unei parc ări amenajate în
partea sudic ă prevăzută cu acces direct din artera principal ă;
–Existența transportului public și a unui tra fic intens de persoane în zona sta țiilor
de autobus;
–Existența trecerilor de pietoni intens circulate;
–Existența unui num ăr de intersec ții mai mare de 1 la 3 km;
–Cele dou ă sensuri de circula ție rutieră comunic ă vizual pe cea mai mare parte a
direcțiilor de deplasare; și
–Nivel ambiental de iluminare ridicat generat de activit ățile comerciale.
Parcările de pe carosabil au fost încadrate în clasa de iluminat S1, pozi ționată pe
nivelul de iluminare imediat inferior celui de referin ță, în conformitate cu SR EN 13201-
1, cu men țiunea că s-a proiectat o valoare mai mare decât cea impus ă de clasa de ilu-
minat în contextul gradului crescut de risc generat de imediata vecin ătate a arterei de
circulație rutieră. Soluția propus ă se poate implementa prin utilizarea aceluia și sistem
de iluminat destinat și arterei rutiere, pozi ționată limitrof.
Pentru parcarea sudic ă s-a ales aceea și clasă de iluminat S1 pe considerentul princi-
pal că accesul în parcare se face direct din artera principal ă și în plus leg ătura cu zona
pietonală sudică se realizeaz ă prin intermediu sc ărilor. S-a stabilit îns ă o valoare mai
mică decât cea a parc ării din carosabil în contextul vecin ătății cu zona pietonal ă sudi-
că, încadrat ă în clasa de iluminat S2. În aceea și clasă a fost încadrat ă și zona pietonal ă
nordică și în mod suplimentar au fost calculate valori și pentru clasa de iluminare
complementar ă ES vizând descurajarea criminalit ății. Clasa de iluminare ES asigur ă
obținerea unui nivel de iluminare su ficient pentru recunoa șterea trăsăturilor feței, aspect
important în zonele care prezint ă risc de criminalitate.
Descrierea solu țiilor propuse
Pentru iluminarea arterei de circula ție rutieră și a benzilor de parcare din carosabil
s-a recurs la utilizarea unui sistem de iluminat compus din aparat de iluminat Schre-der Yoa Midi echipat cu 48 surse LED, montat la o în ălțime a punctului luminos de 10
metri, cu o lungime a consolei de 1 metru și o înclina ție de 5° fa ță de orizontal ă. Stâlpii
de susținere vor fi amplasa ți la o distan ță de 28 m, cu speci ficația că s-a păstrat alinia-

30mentul bilateral în detrimentul unuia pe banda median ă datorită necesității susținerii
liniilor de contact pentru alimentarea troleibuselor.
Figura 2 : Reprezentare 3D a con figurației sistemelor de iluminat alese
Sursa : Calcule luminotehnice proprii desf ășurate în programul DiaLux
În cazul sensului giratoriu principala di ficultate întâlnit ă a fost forma neregulat ă a
punctelor de convergen ță cu arterele de circula ție, care a f ăcut foarte di ficilă amplasarea
unui aranjament simetric pentru aparatele de iluminat.
În conformitate cu normativele în vigoare, amplasarea de puncte luminoase în inte-
riorul sensurilor giratorii mari nu este recomandat ă decât dac ă sunt destinate semna-
lizării acestuia, recomandându-se în acest sens un nivel de iluminare mai ridicat decât
în restul str ăzii, iar ca și orientare a aparatelor se consider ă mai adecvat ă poziționarea
acestora pe extremitatea sensului giratoriu și nu în interiorul rondoului din acelea și
rațiuni ce țin de ghidajul vizual al tra ficului auto. Solu ția propus ă constă în sistem de
iluminat format din 9 aparate de iluminat Schreder Yoa Midi echipat cu 96 surse LED
montate la o în ălțime a punctului luminos de 12 metri (Figura 3, pozi ția 1). La punctele
Figura 3 : Amplasamentul sistemului de iluminat destinat sensului giratoriu
Sursa : Calcule luminotehnice proprii desf ășurate în programul DiaLux

31de convergen ță cu arterele s-a ales solu ția montării a 8 sisteme de iluminat formate din
aparat de iluminat Schreder Yoa Midi echipat cu 48 surse LED montat la o în ălțime
a punctului luminos de 10 metri (Figura 3, pozi ția 2), care continu ă și completeaz ă
aranjamentul destinat arterelor de circula ție rutieră.
Pentru iluminarea trotuarului nordic și respectiv a parc ării sudice s-a utilizat un
sistem de iluminat format din aparat de iluminat Schreder Yoa Midi echipat cu 32
surse LED montat la o în ălțime a punctului luminos de 8 metri pe acela și stâlp destinat
șoselei, la o orientare de 180°. Pentru zona pietonal ă sudică a fost ales un sistem format
din aparat de iluminat Schreder Yoa Midi echipat cu 24 surse LED montat în vârf de
stâlp la o în ălțime a punctului luminos de 5 metri (Figura 2 și 6).
S-a urmărit armonizarea nivelurilor de iluminare dintre sensul giratoriu, pe de o
parte, strada și benzile de parcare pe de cealalt ă parte, în func ție de caracteristicile geo-
metrice și de zonele de risc, dar și de nivelurile de iluminare determinate de al ăturarea
zonelor studiate. Din acest motiv era important ca benzile de parcare s ă bene ficieze
de un nivel de iluminare cât mai apropiat celui din sensul giratoriu, considerat de referință, obținându-se astfel valori de 20,6 lx, respectiv 21,6 lx. Parcarea sudic ă a fost
încadrată tot în clasa S1, îns ă s-a stabilit o valoare a ilumin ării medii mai mici decât
în cazul benzii de parcare, 18,09 lx fa ță de 21,09 lx. S-a dorit o descre ștere gradual ă a
nivelurilor de iluminare dinspre șosea spre zona pietonal ă, astfel încât pentru aceasta
a fost stabilit un nivel al ilumin ării medii de 14,7 lx (Tabelul 1).
Tabelul 1 : Compara ție între valorile ob ținute și cele impuse
Zonă de calcul Clasa atribuit ă Valori impuse Lm/EmValori obținute Lm/Em
Artere rutiere ME2 1,50 cd/mp 1,64 cd/mp
Sens giratoriu CE2 20 lx 25 lxParcare carosabil Nord S1 15 lx 20,64
Zonă pietonală Nord S2 10lx 14,92
Parcare carosabil Sud S1 15 lx 21,70
Parcare Sudic ă S1 15 lx 18,09
Zona pietonal ă Sud S2 10lx 14,70
*Se observ ă scăderea gradual ă a nivelurilor de iluminare (Nord-gri deschis, Sud-gri deschis).
Sursă
: Calcule proprii, bazate pe rezultatele calculelor luminotehnice
Sisteme de iluminat complementare celui func țional
În cazul zonei pietonale sudice calculul a fost rulat pentru o l ățime a trotuarului de
8 metri, îns ă aliniamentul cl ădirilor din planul al doilea este pozi ționat la o distan ță de
16 metri fa ță de aranjamentul folosit, ceea ce conduce la necesitatea amplas ării unor
sisteme de iluminat suplimentare. Totu și, datorită geometriei spa țiului, este di ficilă și
ușor forțată amplasarea de sisteme de iluminat montate pe supor ți în interiorul acestor
nișe, de aceea propunem montarea aparent pe structura b ăncilor a unor aparate de
iluminat cu rol ambiental și de ghidaj.
De asemenea, pentru crearea senza ției de diminuare a nivelului vertical al cl ădirilor
ce formeaz ă profilul străzii, s-a propus solu ția unui sistem de iluminat arhitectural mon-
tat la limita superioar ă a acestora, care va crea și un efect de continuitate pe orizontal ă

32
Figura 4 : Detaliu cu zona pietonal ă sudică
Sursa : preluare de pe https://www.google.com/earth/
a întregii scenogra fii. Datorit ă faptului c ă imobilele de locuin țe nu au aceea și culoare
a fațadelor se impune utilizarea unei surse cu indice sc ăzut de redare a culorilor. Un
astfel de sistem ar contribui și la crearea unei ambian țe care să crească nivelul general
de atractivitate a spa țiului urban și care să determine în cele din urm ă cristalizarea unui
sentiment de apartenen ță a locuitorilor la spa țiul public și în cele din urm ă la creșterea
utilizării acestuia în scopuri recreative.
Partea pietonal ă nordică este dup ă cum deja s-a detaliat di ficil de inclus într-o solu ție
unitară de iluminat. Fiind amplasat ă chiar la limita cu zona de tra fic rutier, datorit ă
căreia se creeaz ă un sentiment de expunere, la care se adaug ă alte inconvenien țe cum ar
fi zgomotul și praful, este foarte pu țin pretabil ă amenajării ca și spațiu urban recreativ.
În plus, zona constituie un important nod de transport public și din acest motiv este
utilizată foarte intens în tranzitul pietonal. Din aceste considerente zona se preteaz ă,
în mod adi țional celui deja prezentat, unui sistem de iluminat de ghidaj vizual și se
propune în acest sens un sistem format din mini proiectoare LED cu lumin ă albastră
și distribu ție luminoas ă directă, încastrate în pavaj. Cu toate c ă lumina albastr ă este
un poluator și creează în cantit ăți mari tulbur ări ale somnului, consider ăm că lumina
albastră este compatibil ă cu acest proiect, chiar dac ă este propus ă într-o zon ă reziden-
țială, pentru c ă este folosit ă exclusiv ca și formă de ghidaj vizual. Eventual, pentru a
i se estompa din efectele adverse, se poate folosi intercalat cu o alt ă culoare, cum ar fi
verdele ( a se vedea Figura 5).
Figura 5 : Soluții alese la iluminarea Canalului Hangzhou – Proiectant Roger Narboni
Sursa : http://www.architonic.com/aiabt/agence-concepto/5205396

33Aceste sisteme suplimentare sunt cu atât mai oportune cu cât sistemul de iluminat
funcțional propus în acest proiect are poten țialul de a crea un efect de tunel și chiar de
grotă, dacă luăm în considerare în ălțimea clăririlor ce formeaz ă profilul străzii. Ele ne-
cesită însă o abordare mai ampl ă, integrat ă la nivelul unei concep ții urbanistice unitare
și va face obiectul unui studiu distinct, în continuarea celui prezent.
4.3. Rezultate
Ierarhizarea spa țiului public
Sistemele de iluminat propuse au f ăcut posibil ă o ierarhizare a spa țiului public prin
niveluri de iluminare diferite, stabilite în parametri impu și de standardele în vigoare.
S-a reușit astfel consolidarea sentimentului general de siguran ță a tra ficului auto și
pietonal dar și crearea unei ambian țe mai receptive la comportamentul și așteptările
utilizatorilor, în m ăsură să crească sentimentul de apartenen ță al acestora fa ță de spațiul
public și să le modi fice atitudinea fa ță de acesta.
Armonizarea sistemului de iluminat cu peisajul diurn al spa țiului public
În cadrul solu ției propuse s-a folosit câte un singur aliniament de supor ți pe fiecare
parte, cu aparate montate la o orientare de 180°. În plus, cu toate c ă pentru zonele de la
limita cu parc ările din carosabil s-a ales solu ția montării punctului luminos la 8 metri
înălțime față de 10 metri în cazul arterei principale, simetria nu este afectat ă, asta și da-
torită faptului c ă s-a folosit aceea și lungime a consolei, 1 m, pentru toate aranjamentele
ce au propus montarea de aparate în consol ă. De asemenea, nivelul general ridicat de
iluminare a permis montarea aparatelor de ilminat destinate zonei pietonale sudice la
aceeași distanță dintre stâlpi ca și cea existent ă în cazul arterei principale f ără afectarea
uniformit ății și cu obținerea valorilor impuse de clasa de iluminat suplimentar ă ES.
Astfel, la o l ățime de 43 de metri a spa țiului vizat s-au utilizat doar 3 rânduri de stâlpi,
evitându-se o supraînc ărcare a peisajului urban diurn.
Realizarea unui sistem de iluminat unitar
Prin utilizarea unui aparat de iluminat versatil, disponibil într-o varietate de facilit ăți
de montaj și de distribu ții luminoase, a fost posibil ă crearea unui sistem de iluminat
unitar pe toat ă suprafața de calcul, cu efecte pozitive în perspectiva unei reamenaj ări
generale a spa țiului public vizând modi ficarea con figurației geometrice a spa țiului.
5. Concluzii finale
Progresul tehnologic înregistrat în ultimii 20 de ani a transformat iluminatul într-un
instrument care în lipsa unei bune în țelegeri a destina ției spațiului public și a compor-
tamentului și așteptărilor utilizatorilor poate conduce la insuccesul m ăsurii de politic ă
publică locală al cărei obiect îl constituie.
Este necesar ă în acest context o reglementare a subiectului la nivel local printr-un
set de reguli generale, dup ă modelul planului urbanistic general, care s ă includă pro-
puneri și recomand ări speci fice aplicabile inclusiv re țelelor private de iluminat. Acestea
deseori genereaz ă poluare de vecin ătate și în plus nu se încadreaz ă din punct de vedere
ambiental în scenogra fia zonei din care face parte. Înainte de reglementarea

34
Figura 6 : Simulare aparat de iluminat Schreder Yoa
Sursa : Simulare proprie
iluminatului public este îns ă necesară înțelegerea și recunoa șterea rolului s ău în de-
finirea spa țiului public. Este elementar ca iluminatul s ă nu mai fie perceput doar ca
factor de siguran ță publică și măsură de prevenire a delictelor, el trebuie perceput ca
o unealtă în măsură să vitalizeze spa țiului public, s ă creeze leg ături emo ționale, să
descopere lumi pe care peisajul diurn le poate cel mult sugera. Este deci un moment în care iluminatul trebuie s ă devină component ă integrant ă a proiectelor care vizeaz ă
intervenții asupra spa țiului public, iar designerul de iluminat trebuie s ă participe activ
în elaborarea și în urmărirea acestora.
Bibliogra fie:
1. Alves, T. și Almeida, D., „Planning the Night – Light as a Central Issue”, 2010, [Online]
disponibil la adresa h ttp://www.iar.unicamp.br/lab/luz/ld/Arquitetural/diversos/plan-
nig_the_night_light_as_a_central_issue.pdf, accesat la data de 13 noiembrie 2013.
2. CityNews, „Nimeni nu e interesat s ă amplaseze terase pe Andrei Șaguna”, 22 iunie
2012, [Online] disponibil la adresa http://citynews.ro/din-oras/nimeni-nu-e-intersat-sa-
amplaseze-terase-pe-andrei-saguna, accesat la data de 15 decembrie 2013.
3. Lynch, K., The City Image and Its Elements, MA: MIT Press , 1960.
4. Măierean, M., Iluminatul spa țiilor publice , teză de doctorat, UT Cluj-Napoca, 2012.
5. Narboni, R., Les éclairages des villes: Vers un urbanisme nocturne , Infolio, 2012.
6. Narboni, R., La lumière urbaine. Éclairer les espaces publics , Moniteur, 1997.
7. Narboni, R., „Brève histoire de l’urbanisme lumière”, în Masbourgi, A. (editor), Penser
la ville par la lumière , Paris: Editions de la Ville tte, 2003, pp. 17-23.