Lect. D r. E.C. M ogîrzan. Bivol Valeria, anul I [623332]

1
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE DREPT
DREPT EUROPEAN
PROBLEME DE DREPT M ATERIAL AL U.E.

TEMA: “TAXELE VAMALE ”

COORDONATOR: MASTERAND: [anonimizat]. D r. E.C. M ogîrzan. Bivol Valeria, anul I

IAȘI 2020

2
CUPRINS

Introducere
1. Taxele vamale – definiție și rol……………………………………………………………………. ……4-6
2. Clasificarea taxelor vamale………………………………. ………………. ………………… ……….. …6-7
3. TARIC…………………………………………. ……………………………………………… ………………..7 -8
4. Hotăr ârea Curții de Justiție a Uniunii E uropene……………….. ………………. ………….. ….8-10
Concluzii
Bibliografie

3
Introducere
Taxele vamale sunt cunoscute pe teritori ul României încă din antichitate. Taxele vamale
erau încasate pentru produse și călători atât la trecerea frontierei provinciilor, cât și la intrarea
în orașe, trecerea peste poduri, pentru folosirea principalelor căi de comunicație.
Surse documentare ates tă că taxele vamale s -au perceput într -o perioadă apropiată de
întemeierea statului, fiind legate și de începuturile vieții urbane.
Taxa vamală apare acum, sub forma unui instrument simplu de politică fiscală, ca un
impozit indirect, acele prelevări pecuni are obligatorii la bugetul public, percepute de către stat
asupra mărfurilor care trec granițele țării.
Tratatul C.E.E. a prevăzut un calendar detaliat după care tarifele vamale trebuie să
fie progresiv eliminate într-un interval de 12 ani. Uniunea vamală a fost realizată odată
cuexpirarea perioadei de tranziție (iulie 1968). Statele care au aderat ulterior la Comunitate
au preluat măsurile de eliminare a taxelor vamale progresiv .
În cazul României, conform prevederilor Acordului European si cele ale Acordului
Gener al pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.), pe durata celor 10 ani de tranziție se va stabili
ozonă de liber sc himb, bazat ă pe obligatii reciproce și echilibrate. Prima obligație impusă de
Tratat pentru a realiza: ”dezarmarea vamală” între statele membre fondatoare a fost de a nu
introduce noi taxe vamale la importuri sau exporturi și a tuturor „taxelor cu efect echivalent”
din alte state membre începand cu data intrarii în vigoare a tratatului.
Conform art. 28 alin. 1 din tratatul p rivind funcționarea U. E1., Uniunea este alcătuită
dintr -o Uniune Vamală care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri și implică
interzicerea între statele membre a taxelor vamale la import și export și a oricăror taxe cu
efect echivalent, precum și adop tarea unui tarif vamal comun în relațiile acestora cu țări terțe.
Tariful vamal comun este obligatoriu pentru statele membre, care nu mai au dreptul
săinstituie taxe vamale sau taxe echivalente pentru mărfuri care provin din țări terțe . „TVC”
cuprinde două părți principale. Prima este aceea care stabilește pozițiile tarifare, care
prevăd peste 3.000 de taxe vamale, exprimate în general în procente . A doua parte a „TVC”
este oarecum un fel de catalog care enumeră produsele afectându -le câte o poziție tarifară.
Uniunea vamală a permis comunității promovarea unei politici comerciale comune și
elaborarea unei legislații vamale proprii, r espectiv, Codul Vamal Comunitar. Fără existenț
aunei uniuni vamale și fără existența principiului fundamental referitor la libera circulație a
mărfurilor, nu ar fi fost posibilă crearea pieții unice și nici expansiunea econ omică a U. E.
Sistemul vamal acționează într -un anumit spațiu pe un anumit teritoriu vamal. În ceeace
privește comerțul cu mărfuri între statele membre ale U. E. și alte țări terțe, acesta este
reglementat pr in acorduri specifice și nu prin prevederile tratatului funcționarea U. E.

1 https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8-4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF ,accesat la data de 10.06.2020 ora 17:42 .

4
1. Taxel e vamale – definiție și rol.
Taxa vamală trebuie definită în calitatea sa bifuncțională, pe de o parte, ca instrument
fiscal de formare a veniturilor statului; iar pe de altă parte, ca instrument de formare a
prețurilor produselor care fac obiectul tranzacțiilor internaționale, în special a importurilor.
Aceste taxe fac parte ca și impozitele, din sistemul veniturilor bugetare, fiind sinonime
conceptual cu acestea în sensul că:
✓ Sunt stabilite prin lege;
✓ Au caracter obligatoriu;
✓ Nu au contrapartidă directă pentru cei care le suportă ,
✓ Nu au o destinație specială, constând în fluxuri fiscale, care fi nanțează bugetul de
stat.
Spre deosebire de impozite, care reprezintă o prelevare sau o contribuție bănească
obligatorie, cu titlu nerambursabil (neamortizabilă, definitivă), datorată conform legii
bugetului de stat, de către persoane fizice și persoane juridice, pentru venituri pe care acestea
le obțin, sau averea pe care ele o posedă, taxele, în general, inclusiv taxele vamale, reprezintă
plăți neechivalente la bugetul de stat, efectuate de persoane fizice și juridice pentru servicii
prestate acestora d e organe sau instituții de drept publice.
Altfel spus, taxele reprezintă plăți neechivalente, pentru servicii sau lucrări efectuate de
diverse organe, sau instituții publice, subiectele plătitoare ale acestora fiind precis determinate
din momentul în car e persoana fizică sau juridică solicită organelor sau instituțiilor statului
efectuarea unor activități și au rolul de a acoperi cheltuielile necesare efectuării serviciilor
solicitate.
Denumirea de taxe vamale ar trebui interpretată ca un arhaism ling vistic care datează din
perioada când aceste taxe erau utilizate în scopuri exclusiv fiscale, adică de procurare a
veniturilor pentru stat.2
În prezent, taxele vamale îndeplinesc atât un rol fiscal, de procurare a veniturilor bugetare
necesare organizării și funcționării statului, cât și rolul de principale instrumente tarifare de
politică comercială, fie de limitare a exporturilor unor mărfuri (de exemplu, limitarea
exporturilor de materii prime în scopul prelucrării lor în țară), fie de protejare a piețe i interne,
a economiei naționale, de o concurență străină, în scopul diversificării producției industriale,
creării unor noi ramuri de activitate, susținerii ramurilor importante din punct de vedere
economic, strategic și social, protejării forței de muncă din anumite sectoare; de acționare
asupra importurilor în sensul reducerii lor.
Prin nivelul lor, care depinde de felul mărfurilor care formează obiectul impunerii (materii
prime, semifabricate, produse finite, produse agro -alimentare sau industriale), precum și de

2 Voicu Marin , „Dreptul comunitar – Note de c urs” , Biblioteca Facultatii de Drept a Universitatii „Spiru Haret”,
2003 , p. 115 -130.

5
natura relațiilor comerciale existente între țara importatoare și țara exportatoare, taxele vamale
pot influența ofertă și cererea, atât pe piața internă cât și pe cea internațională.
Din punct de vedere juridic, taxele vamale sunt obligații financiar -bugetare, fiind
reglementate în virtutea necesității fondului bănesc al statului. Prin această obligație se
înțelege îndatorirea de a plăti în contul bugetului statului taxele vamale reglementate ca
venituri ale bugetului. Beneficiarul acestei o bligații financiar -bugetare este în exclusivitate
statul, reprezentat prin organele financiare, cărora li s -a atribuit competența de a încasa taxele
vamale .
Prin fixarea taxelor vamale, statul percepe un impozit care va produce modificări ale
prețurilor p roduselor ce fac obiectul tranzacțiilor comerciale. Din acest punct de vedere,
taxele vamale afectează în primul rând pe importator, care trebuie să verse autorităților fiscale
o sumă de bani, sumă care este corespunzătoare taxelor vamale evidențiate în ta riful vamal.
Taxa vamală este trecută de importator asupra prețului de vânzare al produsului, astfel încât
ultimul care suportă taxa vamală este consumatorul.
Politica vamală contribuie la stimularea și diversificarea producției interne și externe, la
satisfac erea cerințelor economiei naționale cu materii prime și mărfuri de import, la lărgirea
cooperării economice și tehnico -științifice internaționale.
Politica de comerț liber este formal apărată de către state, fiind evidențiată prin
maximizarea producției mondiale, statele găsesc motivații suficiente pentru a introduce taxe
vamale, pentru a pune în funcțiune o politică tarifară proprie, manifestată și prin funcționarea
unui tarif vamal național. Printre aceste motivații se pot enumera:
➢ protecția tarifară susține ramuri importante din punct de vedere social, strategic și
economic, nepermițînd ca acestea să fie afectate în mod nefavorabil de concurența
străină ;
➢ se protejează forța de muncă și locurile de muncă în anumite ramuri, în fața
concurenței cu produse realizate în străinătate la costuri mai reduse ;
➢ conduce la reducerea importurilor, iar prin aceasta se stimulează producția internă
și se maj orează utilizarea forței de muncă și veniturile producătorilor ;
➢ pot fi utilizate pentru diversificarea structurii industriale a unei țări, dacă aceasta
dorește să producă pe plan intern anumite produse cel puțin pentru o perioadă de
timp, o asemenea pro ducție trebuind apărată de concurența din străinătate ;
➢ este necesară în lumea contemporană pentru ca țările să aibă posibilități de
negocieri comerciale reciproce, bilaterale și multilaterale.3
Un rol important îl dețin taxele vamale în domeniul concurenței internaționale, pe piețele
de mărfuri Pentru ca taxele vamale să contribuie în mod eficient la creșterea veniturilor
bugetare ale statului, ele nu trebuie să aibă un caracter prohibiti v pentru importuri, ci să fie
scăzute, încurajatoare pentru importator.

3 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=celex%3A32013R0952 , accesat la data de 10.06.2020
ora 18 :28.

6
Protecția pe care o asigură taxa vamală pentru consumatorul de produse importate, se poate
calcula luându -se în considerare faptul că importatorul va trebui să verse la organele fisc ale
suma produsului dintre nivelul nominal al taxelor vamale și valoarea importurilor vămuite.
Pentru producătorul intern de produse similare nu este suficient nivelul nominal al taxelor
vamale, el trebuind să afle nivelul efectiv al protecției tarifare as upra valorii adăugate în țară.
Pentru calcularea ratei efective a protecției taxelor vamale, se ține seama de taxele vamale
prelevate asupra materialelor importate, din produsul finit respectiv, stabilindu -se gradul de
protecție al valorii adăugate în pr ocesul de prelucrare.4
2. Clasificarea taxelor vamale.
Taxele vamale pot fi clasificate după mai multe criterii :
I. Din punct de vedere al scopului impunerii , taxele vamale pot fi clasificate în :
a) Taxe vamale fiscale care au ca obiectiv procurarea de venituri la bugetul
statului ;
b) Taxe vamale protecționiste care au ca principal scop protejare economiei
naționale prin crearea unor bariere pentru mărfurile străine , în vederea
eliminării concurenței de pe piața țării respective și înfăptuirea expansiunii
pe piețele externe ;
II. După ob iectul impunerii vamale :
a) Taxe vamale de import, sunt plătite de către importatori pentru mărfurile
care fac obiectul importului și sunt incluse în prețurile de vânzare ale
acestora , pe piața internă .
Importatorul, o dată cu depunerea documentelor pr in care intră în posesia mărfii importate,
achită și taxa vamală de import.
Taxele vamale de import se percep asupra valorii mărfurilor importate în momentul în care
trec frontiera țării importatoare. Această taxă are rolul unui impozit de egalizare, deo arece
conduce la apropierea nivelului mărfii importate la nivelul prețului mărfii indigene – în unele
cazuri taxa vamală conduce la scumpirea mărfii importate în raport cu marfa indigenă,
acționând restrictiv pentru importator
Taxele vamale se determină pe baza Tarifului Vamal de Import al României, care este
aprobat prin lege, de către Parlament.
b) Taxele vamale de export sunt instituite asupra mărfurilor autohtone la
exportul acestora , au o răspândire limitată , fiind percepute la un număr
redus de măr furi și pe timp limitat , în scopul obținerii unor venituri
bugetare suplimentare sau al limitării exportului unor produse de bază , în
vederea prelucrării lor la intern.

4 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri -universitare/dreptul -comunitar -al-afacerilor/libera -circulatie -a-
marfurilor/ , accesat la data de 10.06.2020, ora 19 :30.

7
Taxele vamale de export au drept urmare creșterea prețului mondial la marfa respect ivă ,
când aceasta deține o cotă ridicată în aprovizionarea pieței externe.
Taxele vamale de export se întâlnesc sporadic, deoarece statele sunt interesate în
încurajarea exportului de mărfuri , acestea constituind în majoritatea cazurilor mijlocul cel
mai important de realizare a resurselor valutare.
Atunci când se percep astfel de taxe , ele au fie un rol pur fiscal , fie unul economic .
Taxele vamale de tranzit sunt percepute asupra mărfurilor străine . care fac obiectul
comerțului exterior , cu ocazia trecerii acestora pe ter itoriul unei terțe țări.
În condițiile actuale , taxele vamale de tranzit nu se practică decât cu titlu de excepție ,
deoarece statele sunt interesate de încurajarea tranzitului de mărfuri , încasările pentru
transportul mărfii aflate în trecere pe terit oriul vamal fiind mai mari decât taxele vamale
propriuzise și se încasează în valută ( de exemplu : tarife pentru folosirea căilor ferate , taxe
pentru utilizarea drumurilor publice ).
III. După modul lor de percepere:
a) Taxe vamale ad -valorem , perc epute asupra prețurilor mărfurilor importate,
sub forma unor procente aplicate asupra valorii vamale a mărfurilor
importate. Aceste taxe prezintă avantajul că nu necesită un tarif vamal
detaliat.
b) Taxe vamale alternative , se calculează în funcție de preț ul mărfii pe piața
internă.
c) Taxe vamale specifice, sunt percepute pe unitate de măsurare directă a
mărfurilor (lei/tonă, lei/bucată ) , ca sumă fixă. Aceste taxe sunt descrise
detaliat în tariful vamal.
d) Taxe vamale mixte (compuse) , sunt percepute ca a daos la taxele vamale ad –
valorem și speciale , în sensul aplicării unei taxe ad -valorem peste o taxă
specifică și invers.
IV. În funcție de plătitori , taxele vamale se clasifică astfel:
a) Taxe vamale percepute de la organele de stat ;
b) Taxe vamale percepu te de la persoane fizice ;
c) Taxe vamale percepute de la persoane private .5
3. TARIC
Tariful Integrat al Comunității Europene – TARIC – a fost stabilit în baza Articolului 2
al Regulamentu lui Consiliului nr. 2658/87/CEE de la 2 iulie 1987 privind nomenclatura
tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun.6

5 Fuerea Augustin, „Dreptul comunit ar al afacerilor ”. Ediția a II -a, București 2006, p. 278.
6 Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 – Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun , accesat la data de
10.06.2020 ora 19:52.

8
TARIC este o baza de date destinata sa indice dispozitiile legale comunitare aplicabile
(masuri tarifare și netarifare) pentru un anumit produs, atunci când acesta este importat pe
teritoriul vamal al UE sau, dupa caz, când acesta este exportat către țări terțe.
TARIC se bazează pe Nomenclatura Combinată (NC – codificare la 8 cifre) care constituie
nomenclatura de bază pentru Tariful Vamal Comun, utilizată în procesul de vămuire a
mărfurilor precum și pentru întocmirea statisticilor de comerț al Comunității cu țări terțe
(EXTRASTAT) si a statisticilor de comerț între Statele Membre (INTRASTAT) .
Baza de date TARIC este utilizată de administrațiile vamale din Statele Membre pentru
procesarea declarațiilor vamale de import / export din / către țări terțe; totod ată, el este un
instrument util de informare pentru operatorii economici .
TARIC cuprinde dispozițiile referitoare la domeniul vamal, conținute în legislația
comunitară specifică privitoare la:
Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (S. A.), Nomenclatura
combinată (N.C.), taxe vamale aplicabile; suspendări de taxe vamale; contingente tarifare;
regimul tarifar preferențial (inclusiv pe bază de contingente tarifare preferențiale); sistemul
generalizat de preferințe tarifare (SGP) aplicabil țărilor în curs de dezvoltare; taxe
antidumping sau de compensație (antisubvenție); prohibiții la import și la export; restricții la
import și la export; coduri adiționale; restituții la export; referiri cu privire la reglementarile
comunitare care au intr odus o masură tarifară sau netarifară; alte măsuri tarifare și netarifare
aplicabile în procesul de vămuire a mărfurilor.
Baza de date TARIC -RO conține, în plus față de baza de date TARIC, măsurile naționale
referitoare la restricțiile impuse prin divers e acte normative naționale cu implicații în
activitatea vamală .
Pentru fiecare măsură (tarifară și netarifară) este prezentat actul normativ comunitar sau
național care instituie măsura respectivă, eventualele documente cerute, note de subsol
explicative.7
4. Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene
19 octombrie 2017
C-65/16
„Trimitere preliminară – Acordul de asociere dintre Comunitatea Economică Europeană și
Turcia – Articolul 9 – Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE -Turcia – Articolel e 4, 5 și
7 – Uniunea vamală – Transport rutier – Taxă pe autovehicule – Impozitarea vehiculelor grele
de marfă înmatriculate în Turcia care tranzitează Ungaria”
Am ales să vă prezint o Hotărâre a Curții de Jus tiție a Uniunii Europene dată în cauza
65/16.

7 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/LSU/?uri=CELEX:31987R2658 accesat la data de 10 .06.2020 ora
20:20.

9
Cererea de decizie preliminară a fost formulată în cadrul unui litigiu între Istanbul
Lojistik Ltd, societate de transport turcă , pe de o parte, și Nemzeti Adó – és Vámhivatal
Fellebbviteli Igazgatóság ( Administrația Națională Fiscală și Vamală, Direcția de
soluționare a contestațiilor, Ungaria) (denumită în continuare „autoritatea fiscală de
gradul al doilea”), pe de altă parte, în legătură cu decizia acesteia din urmă de a supune un
vehicul greu de marfă care aparține acestei societăți la plata unei taxe datorate ca urmare a
trecerii frontierei maghiare.
Litigiul principal și întrebările pre liminare .
Istanbul Lojistik este o societate înregistrată în Turcia, care efectuează transporturi rutiere
de mărfuri dinspre Turcia către diferite state membre, în principal Germania, în numele unor
întreprinderi stabilite în Turcia și în Uniunea Europeană.
La 30 martie 2015, Nemzeti Adó – és Vámhivatal ( Administrația Națională Fiscală și
Vamală, Ungaria) a efectuat un control în împrejurimile Nagylak (Ungaria), în apropierea
frontierei cu România, cu privire la o combinație cuplată de vehicule cu o greutate în sarcină
maximă care depășește 12 tone, înmatriculate în Turcia și exploatate de Istanbul Lojistik.
Aceasta din urmă era titulară, pentru respectivul vehicul greu de marfă, a unei licențe de
tranzit Ungaria -Turcia, pe care o utiliza pentru a transporta p roduse textile din Turcia către
Germania, prin Ungaria ca stat de tranzit. Licența de tranzit conținea toate mențiunile cerute
de reglementarea maghiară, însă timbrul fiscal care corespundea cuantumului taxei impuse
pentru autovehicule și care atesta plata acesteia din urmă nu fusese aplicat pe licența
menționată.
Prin deciziile administrative din 31 martie 2015, adoptate în urma controlului menționat,
Administrația Națională Fiscală și Vamală a constatat că Istanbul Lojistik nu își îndeplinise
obligația fiscală prevăzută de Legea privind taxa pe autovehicule și că, în consecință, licența
sa de tranzit nu era valabilă. Această autoritate a obligat Istanbul Lojistik să plătească o sumă
de 60 000 HUF (aproximativ 200 de euro), corespunzătoare acestei taxe, î nsoțită de o
amendă în cuantum de 300 000 HUF (aproximativ 1 000 de euro), precum și de o amendă
administrativă în același cuantum ca aceasta din urmă, respectiv un total de 660 000 HUF
(aproximativ 2 200 de euro).
Istanbul Lojistik a formulat o cale d e atac administrativă împotriva acestor decizii la
autoritatea fiscală de gradul al doilea, care, prin deciziile din 13 mai 2015, le -a confirmat.
În aceste condiții, respectiva societate a formulat la Szegedi Közigazgatási és Munkaügyi
Bíróság (Tribunalu l Administrativ și pentru Litigii de Muncă din Szeged, Ungaria) o
acțiune împotriva deciziilor autorității fiscale de gradul al doilea.
În susținerea acțiunii sale, Istanbul Lojistik invocă faptul că dispozițiile Legii privind taxa
pe autovehicule în d iscuție încalcă articolele 4 -6 din Decizia nr. 1/95 a Consiliului de
asociere. Ea arată că taxa pe autovehicule poate fi considerată o taxă cu efect echivalent unei
taxe vamale , în sensul articolului 30 TFUE, și, prin urmare, al articolului 4 din decizia
menționată. Respectiva taxă este percepută, potrivit acesteia, în mod discriminatoriu și

10
protectiv și ar constitui o restricție privind libera circulație a mărfurilor contrară dreptului
Uniunii.
Autoritatea fiscală de gradul al doilea solicită respingerea acțiunii.
În aceste condiții, Szegedi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság ( Tribunalul
Administrativ și pentru Litigii de Muncă din Szeged) a hotărât să suspende judecarea
cauzei și să adreseze Curții următoare a întrebări preliminar ă:
„Articolul 4 din [Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere] trebuie interpretat în sensul
că o taxă precum cea reglementată de Legea maghiară privind taxa pe autovehicule [și care],
în conformitate [cu această lege], se aplică unui vehicul greu de marfă înmatriculat în
Turcia, exploatat de un transportator turc și utilizat pentru transportul mărfurilor, ca urmare
a trecerii frontierei maghiare, provenind din Turcia și traversând Ungaria, ca stat membru
de tranzit, pentru a ajunge în alt stat membru, constituie o taxă cu e fect echivalent unei
taxe vamale și, prin urmare, nu este conformă cu articolul menționat? ”
Cu privier la întrebările preliminare .
Prin intermediul întrebări i, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă
articolul 4 din Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere trebu ie interpretat în sensul că o taxă
pe autovehicule precum cea în discuție în litigiul principal, care trebuie plătită de deținătorii
vehiculelor grele de marfă înmatriculate în Turcia care tranzitează teritoriul maghiar,
constituie o taxă cu efect echivale nt unei taxe vamale , în sensul acestui articol.
Din articolul 1 din respectiva decizie reiese că aceasta stabilește modalitățile de punere în
aplicare a fazei finale a uniunii vamale dintre Uniune și Republica Turcia. În temeiul
articolului 4 din decizia menționată, la data intrării în vigoare a acesteia din
urmă, taxele vamale la import sau la export, precum și taxele cu efect echivalent unei
taxe vamale sunt eliminate total între Uniune și Republica Turcia.
Având în vedere ceea ce precedă, este necesa r să se răspundă la întrebare că articolul 4 din
Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere trebuie interpretat în sensul că o taxă pe
autovehicule precum cea în discuție în litigiul principal, care trebuie plătită de deținătorii
vehiculelor grele de marfă înmatriculate în Turcia care tranzitează teritoriul maghiar,
constituie o taxă cu efect echivalent unei taxe vamale , în sensul acestui articol.
Declarația C urții
Articolul 4 din Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE -Turcia din 22 decembrie
1995 privind pune rea în aplicare a fazei finale a uniunii vamale trebuie interpretat în
sensul că o taxă pe autovehicule precum cea în discuție în litigiul principal, care trebuie
plătită de deținătorii vehiculelor grele de marfă înmatriculate în Turcia care tranzitează
teritoriul maghiar, constituie o taxă cu efect echivalent unei taxe vamale , în sensul
acestui articol.

11
Concluzii
În cazul taxelor vamale, evoluția modernă a ace stora a fost și este influențată de interesele
economice, susținută de concepții evoluate de politică vamală și de reglementări juridice, atât
naționale cât și internaționale, cu dispoziții privind operațiunile vamale, taxele și condițiile de
plată a lor, coercițiunile aplicabile în cazuri de încălcări ale acestor dispoziții, toate acestea
alcătuind un adevărat „ Drept Vamal”.
Din ansamblul concepțiilor și dispozițiilor de drept vamal sunt de reținut mai întâi
noțiunile privind taxele vamale de import, expo rt și tranzit, precum și tariful vamal, apoi
conceptele internaționale și comunitare privind aplicarea taxelor vamale și regimul juridic al
statului nostru.
În dezvoltarea comerțului internațional de mărfuri, taxele vamale s -au dovedit a fi , în
general un obstacol, denumit deseori „ bariera taxelor vamale”.
Conceptele moderne despre taxele vamale pornesc de la considerarea acestor taxe ca
bariere comerciale și urmăresc aplicarea cu preponderență a unor tarife vamale convenționale
și chiar înlăturarea taxel or vamale între unele state asociate și uniuni vamale sau în organizații
economice internaționale.
În urma primirii României ca membru asociat al Comunității Economice Europene, avem
obligația să aplicăm concepte comunitare referitoare la comerțul internaț ional și la tariful
vamal. Astfel suntem obligați să urmărim libera circulație a mărfurilor, prin diminuarea
treptată a obstacolelor tarifare și netarifare, contribuind în acest fel la crearea zonelor
europene de comerț liber comunitar.
Analiza evoluției t axelor vamale în perioada de tranziție, este relativ dificilă, întrucât, ca și
celelalte impozite au suferit numeroase transformări fundamentale, prin introducerea unui nou
Cod Vamal și un nou Regulament de aplicare a Codului Vamal. Aceste modificări legis lative
au schimbat radical regimul taxelor vamale, iar inflația puternică, precum și creșterile
neîncetate ale cursului de schimb valutar sun încă doi factori care au dus la creșterea – nu
întotdeauna reală – a taxelor vamale cu consecințe dramatice asupra întreprinderilor mai ales
în domeniul retehnologizării.

12
Bibliografie
1. Fuerea Augustin , „Dreptul comunit ar al afacerilor ”. Ediția a II -a, București 2006 .
2. Voicu Marin , „Dreptul comunitar – Note de curs” , Biblioteca Facultatii de Drept a
Universitatii „Spiru Haret”, 2003 .
Surse web
1. https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8-4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF ,accesat la data de 10.06.2020 ora 17:42 .
2. https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=celex%3A32013R0952 , accesat
la data de 10.06.2020 ora 18 :28.
3. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri -universitare/dreptul -comunitar -al-
afacerilor/libera -circulatie -a-marfurilor/ , accesat la data de 10.06.2020, ora 19 :30.
4. Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 – Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal
comun , accesat la data de 10.06.2020 ora 19:52.
5. https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/LSU/?uri=CELEX:31987R2658 accesat la
data de 10 .06.2020 ora 20 :20.
6. http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=taxele%2Bvamale&docid=19
5747&pageIndex=0&doclang=RO&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=349049 9
&fbclid=IwAR2ZmSzIW29s1Ky8JwpXZCtTAPR3flnOZiAcZV98mrL9Z6cb6bn9z0J
XMgU#ctx1 , accesat la data de 11.06.202 ora 00 :51.