Proiectarea și implementarea une i aplicații cu baze de [623288]

F 271.13/Ed.3 Fișier SMQ/Formulare

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL: CIBERNETICĂ, INFORMATICĂ ECONOMICĂ,
FINANȚE ȘI CONTABILITATE
PROGRAMUL DE STUDII: INFORMATICĂ ECONOMICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: (I F/FR/ID): IF

Vizat
Facultatea ȘTIINȚE ECONOMICE
(semnătura și ștampila) Aprobat,
Director de departament,
Lect. univ. dr. Tudorică Bogdan
George

LUCRARE DE LICENȚĂ
PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII CU
BAZE DE DATE PENTRU GESTIONAREA ACTIV ITĂȚILOR
UNEI FIRME DE CURIERAT

Conducător științific:
Lect. univ. dr. Dumitru Ileana

Absolvent: [anonimizat]
2018

F 272.13/Ed.2 Fișier SMQ/Formulare

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 9
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: CIBERNETICĂ, STA TISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
PROGRAMUL DE STUDII: INFORMATICĂ ECONOMICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF/FR/ID: IF

Aprobat,
Director de departament,
Lect. univ. dr. Tudorică Bogdan
George Declar pe propria răspundere că voi elabora
personal proiectul de di plomă / lucrarea de licență /
disertație și nu voi folosi alte materiale documentare
în afara celor prezentate la capitolul „Bibliografie”.

Semnătură student(ă):
DATELE INIȚALE PENTRU LUCRARE LICENȚĂ
Proiectul a fost dat student: [anonimizat]: Secuiu Monica Elena

1) Tema lucrării : Proiectarea și implementarea unei aplicații cu baze de date pentru gestionarea
activităților unei firme de curierat

2) Data eliberării temei: 11.10.2017
3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: ….
4) Termenul pentru p redarea lucrării: 03.07.2018
5) Elementele inițiale pentru lucrare: Structura lucrării, Cuprinsul, Note bibliografice

6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate:
INTRODUCERE
NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN BAZE DE DATE
MEDIUL DE LUCRU MICROSOFT ACCESS ȘI SQL
REALIZAREA ȘI PREZENTAREA APLICAȚIEI
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIA

7) Enumerarea materialului grafic (acolo unde este cazul): … TABELE, … FIGURI

8) Consultații pentru lucrare, cu indicarea părților din proiect care nece sită consultarea: bilunare

Conducător științific: Student(ă)
Lect. univ. dr. Dumitru Ileana Secuiu Monica Elena
Semnătura: Semnătura:

F 273.13/Ed.2 Fișier SMQ/Formulare

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 10
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: CIBERNETICĂ, STATIS TICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
PROGRAMUL DE STUDII: INFORMATICĂ ECONOMICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF/FR/ID: IF

APRECIERE
privind activitatea absolvent: [anonimizat]: SECUIU MONICA ELENA
în elaborarea lucrării de licență cu tema: Proiectarea și implementarea une i aplicații cu baze de
date pentru gestionarea activităților unei firme de curierat

Nr.
crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV
1. Documentare, prelucrarea informațiilor din bibliografie
2. Colaborarea ritmică și eficientă cu conducătorul temei proiectului
de diploma /lucrării de licență
3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor, desenelor,
diagramelor și graficelor
4. Cercetare teoretică, experimentală și realizare practică
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sa u aplicații noi ale
unor teorii existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în
aplicațiile inginerești)
6. Capacitate de sinteză și abilități de studiu individual
CALIFICATIV FINAL
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /f oarte bine /excelent .

Comentarii privind calitatea lucrării:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________ ________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Data:
Conducător științific
Lect. univ. dr. Dumitru Ileana

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN BAZE DE DATE ………………………….. ……….. 5
1.1. CONCEPTE GENERALE PRIVIND SISTEMELE DE BAZE DE DATE …………………… 5
1.2. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE BAZE DE DATE ………………………….. …………………. 7
1.3. COMPONENTELE UNUI SISTEM DE BAZE DE DATE ………………………….. ……………. 11
1.4. SISTEMUL DE GESTIUNE AL BAZELOR DE DATE (SGBD) ………………………….. ….. 13
1.5. PROIECTAREA UNUI SI STEM DE BAZE DE DATE ………………………….. ………………… 14
1.6. SECURITATEA ȘI PROTECȚIA DATELOR DIN BAZA DE DATE ………………………. 17
CAPITOLUL 2 – MEDIUL DE LUCRU MICROSOFT ACCESS Ș I SQL ………………………….. 18
2.1. SISTEMUL DE GESTIUNE AL BAZELOR DE DATE – ………………………….. …………….. 18
MICROSOFT ACCESS ȘI SQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 18
2.2. TABELE ÎN MICROSOFT ACCESS DATABASE ………………………….. ………………………. 23
2.3. TIPURI DE INTEROGĂRI ÎN MICROSOFT ACCESS ………………………….. ………………. 25
2.4. TIPURI DE FOR MULARE ÎN MICROSOFT ACCESS ………………………….. ………………. 26
2.5. TIPURI DE RAPOARTE ÎN MICROSOFT ACCESS ………………………….. ………………….. 28
2.6. REALIZAREA DE INTEROGĂRI ÎN SQL ………………………….. ………………………….. …….. 30

2
INTRODUCERE

În zilele noastre domeniul cibernetic și informatic ocup ă un loc important în majoritatea
societ ăților comerciale datorit ă faptului c ă informatica – utilizarea calculatorului – este din ce în ce
mai des întâlnită la nive lul organiza țiilor (fie ele economice sau sociale …). De asemenea, existen ța
sistemelor informatice în orice întreprindere treze ște un mare interes angaja ților înleslindu -le munca
prin oferirea unei mai bune structur ări, manipul ări și siguran ță a datelor.
Dezvoltarea rapid ă a tot ceea ce înseamn ă Internet, sisteme de baze de date, website -uri etc. a
condus ca la nivelul oric ărei întreprinderi s ă se cear ă cuno ștințe cel pu țin minime de lucru cu diverse
programe pe calculator. Acest lucru era de a șteptat deoar ece în ziua de ast ăzi majoritatea firmelor își
țin eviden ța clien ților, m ărfurilor, eviden ța contabil ă etc. folosindu -se de programe specializate în
acest sens.
În opinia mea, sistemele de baze de date au devenit un element esen țial și din ce în ce mai des
întâlnit în via ța de zi cu zi în societatea modern ă. Fără a ne da seama , în cursul unei zile majoritatea
dintre noi desf ășurăm activit ăți care implic ă utilizarea unei baze de date – de exemplu: achizi ționarea
unor produse, extragerea sau depunerea unor su me de bani la banc ă, rezervarea biletelor de tren sau
avion etc. În urma desf ășurării unor astfel de activit ăți automat vom face parte din baza de date de
eviden ță a clien țlor organiza țiilor respective.
Acesta a fost unul dintre motivele principale ce au c ondus la alegerea lucr ării mele de licen ță,
temă ce are ca scop studiul bazelor de date pentru o firm ă – mai exact o firm ă de curierat. În acest
context titlul lucr ării este: “Proiectarea și implementarea unei aplica ții cu baze de date pentru
gestionarea a ctivit ăților unei firme de curierat” . Pe scurt, tema const ă în realizarea unui sistem de
baze de date ce coordoneaz ă activitatea întâlnită la nivelul unei firme de curierat precum eviden ța
clien ților, comenzilor, produselor facturate/ nefacturate și alte t ipuri de activit ăți întalnite într-un astfel
de domeniu.
În cadrul unei firme de curierat, este esen țială existen ța unei baze de date pentru a oferii
administratorilor și angaja ților o imagine complet ă și clar ă a ceea ce se întampl ă din momentul
prelu ării unei comenzi și până în momentul livr ării acesteia. Un mers bun al lucrurilor conduce la
recunoa șterea firmei pe pia ță ca fiind una de încredere și astfel cre ște portofoliul clien ților și al
firmelor partenere.
Am ales pentru tema de licen ță să realizez o aplica ție cu baze de date deoarece încă din anul
II, când mi -au fost predate aceaste no țiuni, mi -a plăcut și am considerat c ă utilizarea calculatorului și
cuno ștințele legate de baze de date m -ar putea ajuta s ă mă dezvolt pe plan profesional și mai ales s unt

3
esențiale în cadrul oric ărei întreprinderi, oferind o imagine complex ă, sigur ă și organizat ă a datelor
existente la nivelul acesteia. De asemenea, aplica țiile pe care le realizam la laboratoare, le consideram
de ajutor în desf ășurarea unei activit ăți în cadrul unei întreprinderi dar, bine înțeles la un nivel mai
amplu, nu școlăresc și cu o baz ă de date mult mai complex ă.
Pe parcursul anului II de studiu în facultate , am lucrat probleme cu baze de date în dou ă
programe și anume: Microsoft Access Database și MySQL. Modalitatea de redactare și algoritmul
exprimat în problemele date era aproape identic, diferen ța dintre ele const ând în interfa ța programelor
și modul de scriere al codului , bazele de date Access fiind mai u șor de învățat și accesibile utilizato rilor
obișnuiți, în schimb ce bazele de date SQL Server sunt specifice Sistemelor de Gestiune a Bazelor de
Date (SGBD), fiind mai complexe și adresate în special utilizatorilor profesioni ști din domeniul IT.
Lucrarea este structurat ă în 3 cap itole, fiecar e capitol con ținând un num ăr de subcapitole
pentru o mai bun ă organizare și eviden ță a informa țiilor. În primele dou ă capitole, scopul urm ărit a
fost de a acoperii întreaga arie teoretic ă a tot ceea ce înseamn ă sistem de baze de date și bine înteles,
progra mul de lucru (Microsoft Access Database) , iar al treilea capitol cuprinde realizarea aplica ției ce
urmărește gestionarea activit ăților firmei de curierat.
Primul capitol, este structurat într-un num ăr de 6 subcapitole și cuprinde dup ă cum am spus și
mai su s, numai elemente teoretice legate de sistemele de baze de date, precum definirea conceptelor
fundamentale întâlnite la nivelul bazelor de date, clasificarea și componen ța sistemelor de baze de
date, proiectarea și organizarea unui astfel de sistem, protec ția acestuia etc. În mare parte, tot ce se
poate cunoa ște despre baze le de date.
În componen ța celui de -al doilea capitol întâlnim 6 subcapitole și este prezentat mediul de
lucru al lucr ării – Microsoft Access Databse. La nivelul acestui capitol este preze ntată interfa ța
programului și sunt ilustrate toate opera țiile posibile în cadrul acestuia, de la crearea bazei de date,
introducerea datelor, modificarea acestora p ână la realizarea interog ărilor, formularelor, rapoartelor
etc.
Cel de -al treilea și ultimu l capitol cuprinde aplica ția propriu -zisă, adic ă proiectarea și
implementarea unei aplica ții pentru gestionarea activit ăților unei firme de curierat prezentat ă pas cu
pas.
Datorit ă faptului c ă de-a lungul anilor tehnologia a evoluat at ât de mult și este utilizată la
nivelul tuturor întreprinderilor , majoritatea tinerilor ( și nu numai), aleg s ă se îndrepte c ătre domeniul
informaticii. Chiar și persoane deja angajate în diverse domenii, decid s ă facă diverse cursuri de
specialitate pentru propria perfec ționar e și pentru mai multe oportunit ăți în ceea ce prive ște locul de
munc ă visat.

4
În consecință, c onsider c ă dezvoltarea continu ă a activit ății informatice a fost și va fi în
continuare bine venit ă în cadrul societ ății moderne și a oric ărei organiza ții, indifer ent de obiectul de
activitate. Orice întreprindere prefer ă utilizarea calculatorului, folosind programe de specialitate dec ât
clasic – pe hârtie, deoarece se pot administra, memora, prelucra și transfera cantit ăți mari de date într-
un mod relativ u șor dar mai ales într-un timp scurt. De asemenea, pentru un rezultat favorabil este
nevoie de un personal bine preg ătit, instruit în acest sens care s ă știe cum s ă gestione ze activitatea spre
bunul mers la lucrurilor.

5
CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN BAZE DE DATE
1.1. CONCEPTE GENERALE PRIVIND SISTEMELE DE BAZE DE DATE

De-a lungul timpului, bazele de date au cunoscut o dezvoltare semnificativ ă în domeniul
tehnologiei informa ției, av ând un mare impact asupra institu țiilor și organizațiilor în ceea ce prive ște
forma de sistematizare și func ționare a acestora.
Noțiunile generale întâlnite la nivelul sistemelor de baze de date sunt urm ătoarele:
Datele . În general, datele nu au un înțeles propriu în cazul în care nu sunt integrate într-un
context și pot fi privite doar ca simple fapte, simboluri, numere, șiruri de caractere, imagini, etc.
Acestea se pot ob ține în urma realiz ării unor anchete sau sonaje realizate în diverse locuri.
Informa țiile. Se ob țin în urma prelucr ării datelor și care spre deosebire de acestea au înteles
de sine st ătător și pot fi integrate într-un context. Informa țiile sunt date prelucrate, organizate și
ilustrare într-un mod clar și coerent put ând astfel s ă reflecte cuno ștințe referitoare la obiecte,
fenomene, proce se etc.
Colec ția de date . Se poate defini i prin totalitatea datelor ce reflect ă acela și obiect sau proces
și în cadrul c ărora se pot crea rela ții care s ă ușureze p relucrarea și procurarea informa țiilor.
Structura de date . Este privit ă ca o colec ție de date pentru care s -au creat deja anumite rela ții
și s-a stabilit un mod de identificare și selectare a componentelor existente în aceasta. Întâlnim
structuri de date dinamice și statice (după modul de alocare al datelor ) și structuri omogene s au
neomogene dup ă tipul datelor con ținute.
Baza de date (database) . Este o colec ție de date elaborat ă computerizat, destinat ă unui grup
de utilizatori, c ărora le permite introducerea, actualizarea, eliminare a și interogarea datelor. Bazele de
date sunt concepute în așa fel încât să ușureze memorarea, c ăutarea, actualizarea și ștergerea prin
opera țiile specifice.
Odat ă cu apari ția bazelor de date, în literatura de specialitate au ap ărut și concepte de baz ă ale
acestora, cum ar fi: entitate, atribut și valoare propriu -zisă.
Entitatea reflect ă un obiect concret sau abstract împreun ă cu propriet ățile sale. Propriet ățile
oricărui obiect pot fi ilustrate prin perechea de tip atribut -valoare.
Atributul , denumit și câmp sau caracteristic ă reflect ă propriet ățile unui obiect/ entita te și
este definit de tipul valorii sale. Atributele unei entit ăți pot fi de 3 tipuri și anume: atribut cheie (notat
cu #), atribut obligatoriu (*) și atribut op țional (o). Exemplu entitate și atribut – nume: Ionescu,
prenume: Andra, v ârstă: 22 ani, adres ă: Câmpina, etc.

6
Avantajul utilizatorilor unei baze de date este reprezentat de posibilitatea execut ării unei serii
de opera ții asupra datelor introdu se, precum:
➢ adăugarea unor date noi (insert);
➢ ștergerea unor date existente (delete);
➢ actualizarea bazei d e date (update);
➢ interogarea bazei de date (query).
Pentru eficien ța în lucru a utilizatorilor, bazele de date au în vedere urm ătoarele obiective :
• Centralizarea datelor – oferă posibilitatea control ării centralizate a datelor și eliminarea
duplicatelor/ redundan țelor pentru utilizarea eficient ă a spa țiului de memorare;
• Independen ța între date – datorit ă faptului c ă baza de date necesit ă actualiz ări de cele
mai multe ori (de ex.: tranzac ții bancare, schimb ări personal etc.) este important ca acest lucru s ă se
realizeze f ără să afecteze celelalte date;
• Crearea leg ăturilor logice între date ;
• Integritatea datelor – oferă siguran ță în func ționare și claritate bazei de date;
• Securitatea datelor – orice utilizator dore ște protejarea bazei de date de distrugeri l ogice
(greșeli de modificare a datelor) și/sau fizice (deterior ări, calamit ăți etc.);
• Confiden țialitatea datelor – presupune accesul datelor doar de c ătre persoanele
autorizate;
• Partajarea datelor – const ă în vizualizarea datelor de c ătre utilizatorii ca re acceseaz ă în
acela și timp baza de date.
Prin urmare, scopul proiect ării unei baze de date este de a oferii utilizatorilor o imagine
general ă, complet ă și clar ă a informațiilor întreprinderii respective.

Figura nr. 1.1. Exemplu model de date
Sursă: http://bd.ase.ro/uploads/bd_curs/Curs_BD_Lungu,Botha.pdf

7
1.2. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE BAZE DE DATE

Pentru identificarea și organizarea mai u șoară a sistemelor de baze de date, exist ă următoarele
criterii de clasificare:
1. CLASIFICARE DUP Ă MODELUL DE DATE
Modelul de date reprezint ă totalitatea no țiunilor și instrumentelor necesare pentru realizarea
structurii colec țiilor de date. Orice model de date prezint ă un mod de a definii datel e și con ține un
ansamblu de operatori necesari manevr ării acestora. Din acest punct de vedere cele mai întâlnite tipuri
de baze de date sunt: modelul de date rela țional, modelul de date orientat obiect, modelul de date
obiect rela țional, ierarhic și rețea.
A. MODELUL DE DATE RELA ȚIONAL (Relational Model)
Acest model se bazeaz ă pe conceptul din matematic ă de “rela ție”, care concord ă unei entit ăți
de acela și fel și const ă într-un tabel bidimensional format din linii și coloane.
Noțiunile fundamentale utiliza te sunt:
• Domeniu – reprezint ă totalitatea valorilor sub un nume. Acesta poate fi implicit (se
enumer ă propriet ățile valorilor) sau explicit (se enumer ă valorile posibile);
• Tabela/ rela ția;
• Atributul – este reprezentat de coloana dintr -o tabel ă ilustrat ă printr-un nume;
• Tuplul – este reprezentat de linia dintr -o tabel ă și nu are nume;
• Schema tabelei – cuprinde numele tabelei urmat de lista atributelor între paranteze
rotunde, pentru fiecare atribut specific ându-se domeniul asociat;
• Schema rela țional ă – cuprinde schema tabelei împreun ă cu cheile și limitele de
integritate;
• Cheia – este reprezentat ă de un atribut ce are rolul de a identifica o linie din cadrul unei
tabele. Exist ă 3 tipuri de chei și anume:
➢ chei primare : câmpul considerat cheie primar ă conține valori unice și nenule
și ajut ă la identificare anumitor înregistr ări din tabel;
➢ chei externe : reprezint ă câmpul ce ajut ă la crearea leg ăturii cu un alt tabel în
care acesta este cheie primar ă. Poate con ține duplicate sau valori nule;
➢ chei simple/com une: reprezint ă un câmp, altul dec ât cheia primar ă dar care
îndepline ște clauzele necesare cheii primare.
Realizarea leg ăturilor între entit ăți se face în mod logic construind cu ajutorul unor atribute de
legătură asocieri între respectivele tabele.

8

Mode lul de date rela țional prezint ă următoarele caracterisitici generale:
✓ Atributele necesare pentru efectuarea leg ăturilor se pot reg ăsi în tabelele asociate sau în
tabelele realizate special pentru leg ături;
✓ Cheia extern ă este reprezentat ă de atributul din tabela ini țială și cheia primar ă de
atributul din tabela final ă;
✓ Sunt posibile urm ătoarele leg ături: 1:1 (unu la unu), 1:M (unu la mai mul ți) și
M:N (mai mul ți la mai mul ți).

Figura nr. 1.2. Elementele unei relații în modelul de date relațional
Sursă: https://bazededate.wikispaces.com/file/view/Teorie -access.pdf

B. MODELUL DE DATE ORIENTAT OBIECT (Object Relational)
Modelul de date orientat obiect este întâlnit mai mult în programare, în proiectarea hardware,
în proiectarea bazelor de date etc., b ăzându-se pe limbaje de programare orientate obiect în care datele
nu depind de programele care le concep sau le acceseaz ă în urma memor ării pe suport magnetic.
Noțiunile întâlnite la nivelul acestui model sunt urm ătoarele:
• Clasele/ tipurile de obiecte – prin intermediul acestora se definesc structura obiectelor și
comportamentul lor;
• Obiectele – reprezint ă o grupare de propriet ăți ce se refer ă la aceea și entitate. Obiectul
conține: un nume prin care este men ționat un identificator unic, implementarea și interfa ța;
• Metoda – reflect ă totalitatea opera țiilor aprobate asupra obiectului;
• Mesajul – poate fi privit ca o cerere c ătre obiect pentru a întoarce o valoare;
• Instan ța – reprezint ă crearea unei clase cu ajutorul valorilor variabelor respective.

9
Tipurile de leg ături întâlnite la nivelul acestui nivel sunt:
1. Ierarhice , având urm ătoarele caracteristici:
➢ clasa de obiecte este structura fundamentală a modelului;
➢ toate obiectele au un singur identificator unic;
➢ caracteristica principală a claselor este cea de moștenire, fiind organizate în ierarhii;
➢ prin obiecte se pot definii tipuri de date precum: text, imagine, sunet etc.
2. De referin ță, care la r ândul lor sunt:
➢ de asociere: un obi ect face referin ță către alt obiect;
➢ de compunere: obiectele privite ca p ărți ale întregului sunt împreunate cu obiectul
privit ca întreg;
➢ de agregare: obiectele sunt agregate consecutiv pentru a forma un întreg.
Propriet ățile fundamentale ale modelului o rientat obiect sunt urm ătoarele:
✓ Abstractizarea : reprezint ă proprietatea de asociere a datelor și metodelor de prelucrare
specifice rezolv ării problemei;
✓ Moștenirea : reprezint ă proprietatea în urma c ăreia o clas ă de obiecte poate provenii din
derivarea un eia sau mai multor clase definite anterior;
✓ Încapsularea : reprezint ă acea proprietate a claselor de obiecte ce permite acestora
gruparea datelor și metodelor sub aceea și structur ă;
✓ Modularizarea : presupune împărțirea programului într-un anumit num ăr de
subprograme care pot fi comp ilate separat de și sunt conectate între ele.

C. MODELUL DE DATE OBIECT REAL ȚIONAL (Object -Relational Model)
Acest model reprezint ă o extindere a modelului rela țional ce cuprinde caracteristicile
modelului obi ect. Dezvoltarea unui astfel de model de date a fost necesar ă pentru crearea bazelor de
date în care se introduc ș i se prelucreaz ă tipuri de date complexe.
În mare parte , modelul de date obiect -relațional men ține organizarea datelor în rela ții dar ofer ă
și posibilitatea introducerii unor noi tipuri de date pentru domeniile existente de valori ale atributelor.

D. MODELUL IERARHIC (Hierarchical Model)
Modelul ierarhic a fost primul model utilizat pentru dezvoltarea bazelor de date și apare sub
forma unei structuri ierarhice/ arborescente.
Structura ierarhic ă poate fi descris ă ca un arbore direc ționat, prezentat pe mai multe niveluri
unde nodurile reflect ă tipuri de înregistr ări și arcele/ drumurile tipurile de leg ături. Cu excep ția nodului
rădăcină fiecare nod are o singur ă legătură către un nod de pe un nivel superior numit nod p ărinte.

10
Fiecare nod, cu exce pția nodurilor frunz ă are una sau mai multe le gături c ătre noduri aflate pe nivelul
imediat superior, numi ndu-se noduri fii.
Caracteristicile fundamentale ale modelului de date ierarhic sunt:
✓ Exist ă un singur nod r ădăcină și unul sau mai multe noduri dependente de acesta, situa te
pe unul sau mai multe niveluri;
✓ Accesul la un nod se face pornind de la nodul r ădăcină pe o singur ă cale;
✓ Unui nod i nferior (copil), îi corespunde un singur nod superior (p ărinte);
✓ Un nod superior poate avea mai multe noduri inferioare/ subordonate.
✓ Legătura copil -părinte poate fi doar de tipul 1:1 (unui nod copil îi corespunde un singur
nod p ărinte), în schimb ce pent ru leg ătura p ărinte-copil corespunde at ât tipul 1:1 cât și 1:M;
✓ Așezarea nodurilor într-un astfel de arbore conduce la o organizare ierarhic ă.

Figura nr. 1.3. Structura modelului ierarhic
Sursă: http://www.seap.usv.ro/~valeriul/lupu/Curs_6_rom.doc

E. MODELUL DE DATE RE ȚEA (Network Model)
Acest tip de model de date utilizeaz ă o structur ă de graf pentru crearea schemei conceptuale a
bazei de date. Principalele caracteristici ale modelulu i de date re țea sunt:
✓ Un nod poate avea mai mult e noduri superioare și mai multe noduri inferioare , spre
deosebire de modelul ierarhic;
✓ La un nod inferior se poate ajunge pe mai multe c ăi;
✓ Legăturile posibile la acest nivel sunt: 1:1, 1:M și M:N;
✓ Pentru r ealizarea leg ăturilor exist ă un singur nod r ădăcină și unul sau mai multe noduri
dependente de nodul r ădăcină (conceptul fiind acela și ca la modelul ierarhic).

11
2. CLASIFICARE DUP Ă NUM ĂRUL DE UTILIZATORI
În func ție de num ărul de utilizatori sistemele de baze de date se pot grupa în:
A. SISTEME MULTIUTILZATOR – aceste tipuri de sisteme permit accesul în acela și timp
la accea și baz ă de date mai multor utilizatori.
B. SISTEME MONOUTILIZATOR – spre deosebire de cele multiutilizator, aceste sisteme
permit acce sul unui singur utilizator.
3. CLASIFICARE DUP Ă NUM ĂRUL DE STA ȚII PE CARE ESTE STOCAT Ă BAZA
DE DATE
După numărul de sta ții pe care este stocat ă baza de date exist ă:
A. SISTEME CENTRALIZATE (Centralized Database System) – acest sistem de baze de date
presup une stocarea datelor și a sistemului de gestiune pe un singur calculator.
B. SISTEME DISTRIBUITE (Distributed Database System) – în cazul sistemelor distribuite
atât datele c ât și sistemul de gestiune pot fi distribuite pe mai multe calculatoare interconec tate printr –
o rețea de comunica ție.

1.3. COMPONENTELE UNUI SISTEM DE BAZE DE DATE

Sistemul de baze de date (Database System) poate fi definit ca un ansamblu de operatori
capabili s ă mențină eviden ța unei activit ăți folosindu -se baze de date. În componen ța unui sistem de
baze de date intr ă: componenta hardware, componenta software, utilizatorii și datele persistente ce
sunt depozitate în baza de date.
1. COMPONENTA HARDWARE
De obicei calculatoarele pe care sunt instalate sistemele de baze de date sunt calcula toare
standard sau calculatoare multiprocesor. Performan țele de operare ale unui calculator, cum ar fi: viteza
și num ărul procesoarelor, capacitatea memoriei etc. influen țează semnificativ performan țele
sistemului de baze de date, cea mai important ă caract eristic ă fiind capacitatea memoriei folosit ă pentru
păstrarea colec ției de date.
Pentru memorarea datelor se folosesc discurile magnetice (harddisk -uri) deoarece în orice
sistem de baze de date este necesar ca accesul la date le înregistrate s ă se realizeze ușor și într-un timp
relativ scurt .

12
2. COMPONENTA SOFTWARE
Aceast ă component ă se refer ă la programele existente pe calculator care vin în ajutorul
utilizatorilor, p ermițându-le realizarea opera țiilor specifice aplica ției în curs de dezvoltare. Spre
exem plu: la nivelul software al bazelor de date întâlnim Sistemul de Gestiune a Baze lor de Date,
prescurtat SGBD – Database Management System.
Sistemul de gestiune al bazei de date poate fi privit ca un receptor al cererilor plasate de c ătre
utilizatori pentru accesul la baza de date , cereri pe care le analizeaz ă, le interpreteaz ă, realizeaz ă
opera țiile specifice aplica ției, după care returneaz ă rezultatul ob ținut c ătre ut ilizatori.

Figura nr. 1.4. Componentele sistemului de baze de date
Sursă: http://www.cs.ubbcluj.ro/~vcioban/Matematica/Anul3/BD/Bd.pdf

3. UTILIZATORII
Utilizatorii unui sistem de baze de date se împart în urm ătoarele categorii:
• Utilizatori obișnuiți – în aceast ă categorie se reg ăsesc acei utilizatori care nu au
cuno ștințe foarte aprofundate în ceea ce privește structura și datele unei baze de date, drepturile de
accesare a acesteia fiind destul de limitate.
• Programatori de aplicații – în aceast ă categorie reg ăsim u tilizatorii profesioni ști, capabili
să dezvolte aplicații în diverse limbaje de programare. Aplicațiile dezvoltate de aceștia pot fi de tipul
desktop (Visual Basic, C++, Java etc.) sau client -server (limbaje de programare precum ASP, PHP și
HTML).
• Admini stratorul bazei de date (Database Administrator) – este reprezentat de o persoan ă
sau un grup de persoane autorizate, bine preg ătite, cu înaltă calificare care are ca obliga ție
administra rea resurselor bazei de date, autorizarea accesului la ace asta precu m și îndrumarea și
verificarea utilizatorilor bazei respective.
4. DATELE PERSISTENTE/ DURABILE
Se numesc date persistente ale unei bazei de date acele date memorate și rămase pe suportul
magnetic în urma execu ției aplica ției. Datele persistente, ca orice alt tip de date se pot introduce, se
pot actualiza și chiar șterge din cadrul unei baze de date.

13
1.4. SISTEMUL DE GESTIUNE AL BAZELOR DE DATE (SGBD)

Sistemul de gestiune al bazelor de date se refer ă la un ansamblu de programe care asigur ă
mediul de comunicare (interfa ța) între baza de date și utilizatori.
Pentru a îndeplini cerin țele urm ărite de utilizatori în cadrul unei baze de date precum:
introducerea datelor, prelucrarea, stocarea și transferarea acestora un SGBD trebuie s ă îndeplineasc ă
următoarele obie ctive:
➢ să asigure independen ța datelor ;
➢ să elimine c ât se poate de mult duplicatele ;
➢ să ușureze pe c ât posibil folosirea datelor ;
➢ să maximizeze gradul de protec ție al datelor ;
➢ să asigure structurarea datelor.
Cele mai multe sisteme de gestiune a bazelo r de date utilizeaz ă pentru introducerea, ștergerea
și manevrarea datelor limbajul SQL (Standard Query Language).
Limbajul SQL poate fi definit ca un limbaj de programare, neprocedural și simplu de învățat.
Limbajul SQL este desemnat s ă reprezinte o rela ție, un tuplu sau un atribut prin intermediul tabelelor,
fiind cel mai simplu mod de reprezen tare pentru utilizatorii obi șnuiți dar și pentru programatori.
Pentru îndeplinirea acestor obiective un SGBD trebuie s ă asigure îndeplinirea urm ătoarelor
funcții:
1. Func ția de descriere a datelor – aceast ă funcție asigur ă crearea bazelor de date prin
intermediul unui limbaj de definire – LDD, cum ar fi SQL. În cadrul acestei func ții se men ționeaz ă
mulțimea atributelor, se stabilesc rela țiile între entit ăți, condi ții de validare a datelor etc.
2. Func ția de manipulare a datelor – pe lang ă realizarea bazei de date , această funcție conține
și opera țiile de ad ăugare, actualizare, c ăutare și șterge a înregistr ărilor. Pentru îndeplinirea acestei
funcții se folose ște un limb aj de manipulare a datelor – LMD.
3. Func ția de utilizare a datelor – aceast ă funcție con ține instruc țiunile necesare pentru
coordonarea opera țiilor realizate de c ătre func ția de manipulare. Pentru realizarea acestei func ții,
SGBD -ul trebuie s ă permit ă comu nicarea cu baza de date tuturor utilizatorilor, at ât celor obi șnuiți
(nespecializa ți) cât și celor specializa ți.
4. Func ția de administrare a bazelor de date – se refer ă la instruc țiunile de administrare a
bazelor de date și la cerin țele ce trebuiesc respe ctate în vederea protej ării informa țiilor.
Administratorul are rolul de a organiza și administra baza de date conform unei metodologii, de a
permite accesul utilizatorilor și de a reface baza de date în cazul unor incidente.

14
Putem înțelege mai bine rolul și modul în care aceste func ții se reg ăsesc în cadrul unui SGDB
din urm ătoarea schem ă:

Figura nr. 1.5. Funcțiile unui SGBD
Sursă: http://bd.ase.ro/uploads/ sgbd_curs/materialStudiuSGBDoracle.pdf

1.5. PROIECTAREA UNUI SISTEM DE BAZE DE DATE

Activitatea de proiectare a unui sistem de baze de date este necesar s ă înceap ă cu structurarea
informa țiilor ce urmeaz ă a fi cuprinse în acesta. Aceast ă acțiune const ă în respectarea obiectivelor
urmărite, ținându-se cont de minimul necesar realiz ării bazei de date și de respectarea fiec ărei etape.
În vederea organiz ării unei baze de date sunt esen țiale urm ătoarele aspecte:
• Organizarea intr ărilor de date ce reflect ă:
➢ sursa de provenien ță a datelor (fi șiere, documente etc.);
➢ actualizarea datelor (update -uri, reorganiz ări etc.);
➢ inspectarea intr ărilor de date.
• Organizarea memor ării datelor, se refer ă la:
➢ criterii de memorare (memorie extern ă/intern ă, modul de stocare etc.);
➢ îmbunătățirea memor ării (redundan ță, alocare, reorganizare etc.).
• Organizarea securit ății și intergrit ății datelor ce cuprinde:
➢ instrumentele oferite de SGBD (acces cu parol ă, arhiv ări etc.);
➢ procedee proprii (parole, antivirus etc.).

15
• Organizarea leg ăturilor/ rela țiilor bazei cu date cu diferite aplica ții, prin: conversii,
compatibilit ăți, interfe țe etc.
Pentru realizarea corect ă a unui sistem de baze de date trebuiesc respectate urm ătoarele etape:
Etapa 1 . CERCETAREA SISTEMULUI DE BAZE DE DATE
Scopul pr incipal al acestei activit ăți este de a scoate în eviden ță ceea ce se dore ște să se ob țină
în urma proiect ării aplica ției și prezentarea resurselor studiate pentru reu șita acesteia. În general,
aceast ă analiz ă const ă în prezentarea caracteristicilor fundam entale ale sistemului de baze de date,
identificarea activit ăților în curs de desf ășurare și a resurselor utilizate (informa ționale, financiare,
umane etc.) precum și urm ărirea studiului realizat anterior și extragerea informa țiilor necesare.
Etapa 2 . DEFI NIREA STRUCTURII BAZEI DE DATE
După terminarea activit ății de analiz ă a sistemului, structura bazei de date se poate realiza
parcurg ând urm ătoarele etape: alegerea sistemului de gestiune a bazei de date (SGBD) și proiectarea
funcțiilor bazei de date.
Alege rea sistemului de gestiune a bazei de date presupune urm ărirea cerin țelor aplica ției și
capacit ățile tehnice ale SGBD -ului.
1. Cerin țele aplica ției reflect ă totalitatea datelor ce urmeaz ă a fi memorate și prelucrate în
baza de date, dificultatea aplica ției, utilizarea opera țiilor de intrare/ ie șire etc.;
2. Capacit ățile tehnice ale SGBD -ului se refer ă la importan ța utiliz ării SGBD -ului pe pia ță,
la limbajele de programare con ținute de SGBD, u șurința în proiectare etc.
Proiectarea func țiilor bazei de date cuprinde proiectarea schemelor și proiectarea modulelor
funcționale specializate.
1. Proiectarea schemei bazei de dat e se efectueaz ă plecând de la analiza sistemului de baze
de date și ținând cont de modelul implementat de SGBD -ul ales. Astfel, se creeaz ă 3 tipuri de scheme:
➢ schema conceptual ă: cuprinde ansamblul colec țiilor de date din baza de date
și legăturile existente între acestea;
➢ schema extern ă: prezint ă viziunea utilizatorului asupra bazei de date;
➢ schema intern ă: const ă în fixarea metodelor de memora re fizic ă și stabilire a
căilor de acces la date.
2. Proiectarea modulelor func ționale reflect ă volumul informa țional, metodele de
introducere și modificare a datelor, proiectarea interf ețelor etc.
Pentru perceperea modului de organizare pe niveluri a tutu ror schemelor și a ordinii în care se
realizeaz ă, mai jos este prezentat ă o schem ă a arhitecturii unui sistem de baze de date.

16

Figura nr. 1.6. Arhitectura internă a unui sistem de baze de date
Sursă: http://www.cs.ubbcluj.ro/~vcioban/Matematica/Anul3/BD/Bd.pdf

Etapa 3 . CREAREA COMPONENTELOR LOGICE
Într-o baz ă de date sunt considerate componente logice programele de aplica ție cuprinse de
SGBD -ul ales. Orice component ă logic ă ține cont de intr ări, prelucr ări, ieșiri și chiar de colec țiile de
date.
Etapa 4 . PUNEREA ÎN FUNC ȚIUNE ȘI EXPLOATAREA
Pentru a verifica corectitudinea aplica ției se pune în execu ție mai întâi cu date false, de test și
apoi cu date reale. Beneficiarul, sub asis tența proiectantului încarc ă datele în baza de date, testeaz ă
modurile de manevrarea a datelor și verific ă respectarea și îndeplinirea cerin țelor de c ătre proiectant.
În cazul unei aplica ții reu șite, se finalizeaz ă documenta țiile aferente acesteia și intr ă în posesia
beneficiarului.
Etapa 5 . DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE BAZE DE DATE
Deși finalizat ă aplica ția și intrat ă în posesia beneficiarului, în mod permanent pot ap ărea factori
care perturb ă starea bazei de date, gener ând diverse schimb ări care trebui esc preluate din timp. Unii
dintre factorii perturb ători ar putea fi: de natur ă organizatoric ă, datorit ă apari ției unor noi cerin țe ale
beneficiarului, din modificarea metodologiilor etc.

17
1.6. SECURITATEA ȘI PROTEC ȚIA DATELOR DIN BAZA DE DATE

Prin siguran ța și protec ția datelor dintr -o baz ă de date se percepe ansamblul tuturor metodelor,
procedeelor și programelor ce au drept scop prevenirea deterior ării, distrugerii și chiar utilizarea bazei
de date de c ătre persoane neautorizate.
În ceeea ce prive ște o c ât mai bun ă securitate a datelor, în cadrul acestui domeniu apar
următoarele concepte generale:
• Securitatea/ siguran ța datelor – reflect ă totalitatea m ăsurilor adoptate împotriva
distrugerii inten ționate/ neinten ționate utiliz ării neautorizate etc.;
• Caracteru l individual – acest concept poate fi int âlnit at ât la nivel individual c ât și la
nivelul unei organiza ții, oferind dreptul acestora de a decide ce informa ții se pot folosi i în comun și
ce reguli trebuiesc respectate;
• Confiden țialitatea – reflect ă gradul de protec ție oferit de c ătre utilizator datelor;
• Integritatea – const ă în concordan ța dintre sensul datelor reg ăsite în baza de date și sensul
celor înscrise în documentul surs ă.
De obicei, de dificult ățile legate de protejarea și siguran ța datelor este responsabil
administratorul bazei de date , care de ține un cont autorizat în sistemul de gestiune (system account).
Acest cont de sistem ofer ă administratorului bazei de date posibilitatea de a crea noi conturi, de a
oferii sau retrage privilegiile unor uti lizatori etc., iar orice utilizator care dore ște să se conecteze la o
astfel de baz ă de date are nevoie de un cont și o parol ă pentru logare.
O metod ă cunoscut ă și folosit ă pentru protejarea datelor dintr -o baz ă este criptarea datelor
(Data Encryption). Ac eastă tehnic ă const ă în codificarea datelor esen țiale dintr -o baz ă de date
utiliz ând diver și algoritmi de codare. Astfel, înțelegerea datelor criptate este aproape imposibil ă
necunosc ând cifrul de codare și în acest fel, interpretarea datelor se face doar de către utilizatorii
autoriza ți care de țin cifrul pentru decriptare.
O alt ă metod ă de protejare a datelor, în special pentru aplica țiile WEB este instalarea unui
firewall . Acesta const ă într-un software specializat , instalat pe un calculator care permite accesarea
calculatorului pe care se afl ă baza de date doar de c ătre anumite calculatoare.
În concluzie, acest aspect al securit ății datelor dintr -o baz ă de date de ține o importan ță
semnificativ ă, aduc ând la cuno ștință și totodat ă punând la dispozi ția uti lizatorilor diverse m ăsuri de
prevenire împotriva modific ărilor neautorizate, distrugerii accidentale sau inten ționate etc .

18
CAPITOLUL 2 – MEDIUL DE LUCRU MICROSOFT ACCESS ȘI SQL
2.1. SISTEMUL DE GESTIUNE AL BAZELOR DE DATE –
MICROSOFT ACCESS ȘI SQ L

Microsoft Access reprezint ă aplica ția de management al bazelor de date care se reg ăsește în
pachetul Microsoft Office exploatat la r ândul s ău de sistemele de operare Windows XP și Windows
2000.
Microsoft Access poate fi privit ca un instrument ce urm ărește evoluția și gestionarea bazelor
de date ce au capacitate mic ă sau medie. Totodat ă, acesta de ține toate tr ăsăturile corespunzatoare unui
SGBD de tip client/server, fiind un instrument puternic, flexibil și simplu de folosit de c ătre toate
categoriile de util izatori pentru a dezvolta aplica ții front -end (asigur ă interfa ța cu utilizatorul).
Trăsăturile principale ale SGBD -ului Microsoft Access sunt:
• Permite crearea și utilizarea unei baze de date de c ătre un singur utilizator sau mai mul ți
utilizatori în mod e gal;
• Interog ările din cadrul bazei de date se pot efectua grafic cu ajutorul interfe ței QBE
(Query By Example) sau folosindu -se limbajul SQL (Structured Query Language);
• Permite importul/ exportul de date de la/ c ătre celelalte aplica ții ale pachetului Microsoft
Office sau SGBD -uri;
• Interfa ța utilizator reg ăsită la nivelul programului – GUI (Graphical User Interface)
permite utilizarea bazei de date și de c ătre utilizatorii nespecializa ți;
• Tabelele realizate la nivelul bazei de date permit înregistrarea și prelucrarea a sute de
mii de date;
• Existen ța componentelor Wizard care permit dezvoltare a programelor.
Pentru realizarea corect ă a unei aplica ții Access este necesar ă respectarea urm ătoarelor etape:
1. Cercetarea problemei ce urmeaz ă a fi rezolvat ă, costând în:
➢ analiza temei și a domeniului din care aceasta provine;
➢ realizarea tabelelor și a leg ăturilor dintre acestea;
➢ identificarea datelor de intrare, prelucrarea acestora și prezentarea rezultatelor.
2. Implementarea presupune:
➢ proiectarea obiectelor b azei de date;
➢ realizarea interfe ței dintre utilizator și aplica ție;
➢ proiectarea leg ăturilor dintre obiectele existente la nivelul bazei de date.

19
3. Realizarea programului , etapă ce const ă în:
➢ realizare a fișierului în care va fi salvat ă baza de date;
➢ testarea obiectelor bazei de date;
➢ completarea bazei de date și testarea programului.
Principalele obiecte utilizate de către o bază de date Access sunt:
• Tabele – au rolul de a depozita datele bazei de date. Coloanele tabelei se numesc câmpuri
iar rândurile su nt denumite înregistr ări;
• Interog ări – acestea permit extragerea unor date dintr -una sau mai multe tabele conform
anumitor cerin țe, având ca scop eviden țierea datelor dorite;
• Formulare – pot fi privite ca ferestre ale aplica ției care permit vizualizarea și editarea
datelor;
• Rapoarte – sunt ferestre ale aplica ției folosite pentru opera țiile de ie șire și care au ca scop
eviden țierea unor situa ții obținute din prelucrarea datelor din baza de date;
• Comenzi macro – se folosesc pentru a realiza secven țe de ac țiuni;
• Module – permit tratarea evenimentelor prin intermediul limbajului Visual Basic.

Figura 2.1. Principalele obiecte și legături din Microsoft Access
Sursă: https://docuri.com/download/mediul -acces -2003_59c1dd5ef581710b2868ec1a_pdf

20
Lansarea în execu ție a programului Microsoft Access este una simpl ă, cunoscut ă de to ți
utilizatorii de MS Office astfel:
✓ se deschide o sesiune de Microsoft Access Database ;
✓ se opte ază pentru crearea unei baze de date noi prin op țiunea Blank Database ;
✓ se denume ște baza de date, se salveaz ă și se selecteaz ă Create .
Urmând ace ști pași se creeaz ă o baz ă de date goal ă în cadrul c ăreia se pot introduce, actualiza
și șterge date, se pot crea tabele, interog ări, formulare etc.

Figura 2.2. Crearea unei baze de date Microsoft Access

TIPURI DE DATE MICROSOFT ACCESS DATABASE
Stocarea datelor se realizeaz ă în tabelele existente în cadrul bazei de date. Un tabel este realizat
din c âmpuri care re flectă coloanele tabelei și cărora li se adaug ă un nume care con ține un anumit tip
de dat e și o dimensiune precis ă.
Numele c âmpurilor, tipul de date și propriet ățile acestora sunt alese de c ătre utilizatori astfel,
însușirea corect ă a tipurilor de date co nduce la realizarea unui structuri clare și eficiente pentru
manipularea datelor.
Tipurile de date cuprinse în Microsoft Access sunt:
• Text – reprezint ă cel mai folosit tip de dat ă în cadrul bazelor de date. Se poate folosii at ât
pentru c âmpurile de tip te xt cât și pentru numerele f ără semnifica ție matematic ă (ex.: numere de
telefon). Dimensiunea tipului text este cuprins ă între 1 și 255 de caractere, cea prestabilit ă de program
fiind de 50 de caractere.
• Num ăr (Number) – cuprinde mai multe tipuri:
➢ tipul Byte (Octet): cuprinde numerele întregi și pozitive p ână la 255;
➢ tipul Integer (Întreg): cu prinde valori între -32768 și 32768;
➢ tipul Long Integer : dep ășește +/- 2 miliarde;

21
➢ tipul Single : asigur ă 7 cifre pentru numerele frac ționare;
➢ tipul Double : asigur ă 14 cifre pentru numerele frac ționare;
➢ tipul Replication ID (Identificator Duplicare): asigur ă un identificator unic
global (GUID: Globally Unique Identifier) pentru bazele de date de dimensiuni foarte mari.
• Memo (Noti țe) – acest tip de dat ă corespunde c âmpuri lor ce con țin numai text f ără ca
textul s ă poate fi formatat. Dimensiunea unui astfel de c âmp este de 64KB (kiloocte ți).
• Data calendaristic ă/ Ora – în cadrul acestui tip de dat ă, data calendaristic ă apare sub
form ă de numere în virgul ă mobil ă pe 8 octe ți, iar ora ca o secven ță dintr -o zi.
• Valut ă (Currency) – acest tip de dat ă reflect ă un num ăr în virgul ă fixă și asigur ă claritate
și precizie în privin ța calculelor financiare.
• Num ăr cu incrementarea automat ă (AutoNumber) – numerele de acest tip sunt
atribuite chiar în momentul ad ăugării unei noi înregistr ări.
• Da/ Nu – conține numai valori true sau false și pot ap ărea sub formele: True/ False, Yes/
No sau On/ Off.
• Obiect OLE – acest tip de c âmp const ă în conservarea datelor ob ținute de la alte
programe ce sunt înregistrate ca fiind servere OLE în Windows.
• Program wizard de c ăutare – acesta reprezint ă o modalitatea de a crea un c âmp a c ărui
funcție este de c ăutare într-un alt tabel.

OPERATORI MICROSOFT ACCESS DATABASE
Operatorii pot fi defini ți ca simbol uri sau cuvinte care indic ă o leg ătură aritmetic ă sau logic ă
între componentele unei expresii. Întâlnim: operatori aritmetici, de compara ție, logici, de concatenare
și speciali.
Tabel 2.1. – Operatori aritmetici
Operatori Semnifica ție
+ Adunarea numerelor .
– Diferen ța numerelor/ Reprezentarea valorii negative a unui num ăr.
* Înmul țirea numerelor.
/ Împărțirea a dou ă numere și returnarea c âtului.
\ Rotunjirea numere lor întregi.
Mod Împărțirea a dou ă numere și returnarea restului.
ˆ Ridicarea la putere a unui num ăr.

22
Tabel 2.2. – Operatori de compara ție
Operatori Semnifica ție
< Dacă Valoare1 mai mic ă decât Valoare2 returneaz ă True.
<= Dacă Valoare1 mai mic ă sau egal ă cu Valoare2 returneaz ă True.
> Dacă Valoare1 mai mare decât Valoare2 returneaz ă True.
>= Dacă Valoare1 mai mare sau egal ă cu Valoare2 returneaz ă True.
= Dacă Valoare 1 și Valoare 2 sunt egale returneaz ă True.
<> Dacă Valoare 1 și Valoare 2 sunt diferite returneaz ă True.

Tabel 2.3. – Operatori logici
Operatori Semnifica ție
AND Dacă Expr1 și Expr2 sunt adev ărate returneaz ă True.
OR Dacă Expr1 sau Expr2 este adev ărată returnea ză True.
EQV Dacă ambele expresii sunt fie adev ărate, fie false returneaz ă True.
NOT Dacă Expr nu este adev ărată returneaz ă True.
XOR Dacă doar o expresi e este adev ărată (nu ambele ) returneaz ă True.

Tabel 2.4. – Operatori de concatenare
Operatori Semnifica ție
& Îmbin ă două șiruri de caractere pentru a forma doar unul.
+ Îmbin ă două șiruri de caractere pentru a forma doar unul și se extinde
către valorile Nu ll.

Tabel 2.5. – Operatori speciali
Operatori Semnifica ție
Is Null sau Is Not
Null Define ște o valoare dac ă este Null sau Not Null.
Like “model” Utilizeaz ă operatorul * pentru a g ăsi valorile în șirul de caractere.
Between val.1
And val.2 Verific ă dacă o valoare se reg ăsește într-un interval.
In (val.1, val.2…) Determin ă dacă o valoare se reg ăsește într-un șir de valori.

23
2.2. TABELE ÎN MICROSOFT ACCESS DATABASE

Componentele fundamentale ce definesc o baz ă de date rela țional ă sunt tabelele. O tabel ă
reprezint ă obiectul din baza de date ce p ăstreaz ă datele în leg ătură cu un subiect.
Tabela este bidimensional ă, pe linii con ținând informa ții despre elementele ce se reg ăsesc în
subiect și pe coloane atributele. Într-o baz ă de date tabele sunt identifica te dup ă denumire, acestora
adăugându-se un nume unic care s ă conțină până la 64 de caractere alfanumerice.
În Microsoft Access, pentru a se crea un tabel este necesar în primul r ând să i se defineasc ă
structura și apoi s ă fie încărcată cu date. În structur a unui tabel se reg ăsesc informa ții cu privire la
numărul c âmpurilor, tipurile de date ale acestora, caracteristici, chei primare etc. Cheile primare
reprezint ă un identificator unic al unei înregistr ări dinrt-un anumit câmp.
Totodat ă, tabelelor le pot fi asociate și alte obiecte Microsoft Access precum: interog ări,
formulare și rapoarte.

CREAREA TABELELOR UTILIZ ÂND TABLE DESIGN
Aceast ă met odă const ă în crearea manual ă a tabelelor. Prin alegerea acestei op țiuni sunt
vizualizate c âmpurile și tipurile de da te corespunz ătoare acestora și panoul Field Properties .
Pentru proiectarea corect ă a tabelului în acest mod trebuie s ă se respecte urm ătoarele etape:
• Stabilirea informa țiilor pe care tabelul le va con ține;
• Introducerea informa țiilor în câmpuri și stabilire a tipului de dat ă corespunz ător;
• Completarea tabelului cu date.
Pașii pentru crearea unui tabel în Microsoft Access sunt urm ătorii:
✓ din meniul Create se selecteaz ă Table Design ;
✓ în coloana Field Name se introduc numele c âmpurilor, din coloana Data Type se
selecteaz ă tipul de dat ă corespunz ător iar la Description se pot trece informa ții utile . La nivelul acestei
etape întâlnim panoul Field Properties care cuprinde elementele:
➢ Field Size : dimensiunea c âmpului;
➢ Format : determin ă modul în care datele apar pe ecran (standard / personalizate );
➢ Decimal Places : precizeaz ă numărul de zecimale premise;
➢ Imput Mask (masca de intrare): stabile ște pentru fiecare caracter al c âmpului
care dintre ele este necesar și care op țional;
➢ Caption : determin ă vizual izarea titlu rilor numelor de c âmp;
➢ Default Value (valoare prestabilit ă): stabile ște valoarea care va fi salvat ă în

24
câmpul unei întregistrări în cazul neintroducerii unei valori;
➢ Validation Rule (regula de validare): permite introducerea unei reguli ce
trebuie respectat ă înainte de salvarea valorilor în câmpul respectiv;
➢ Validation Text : stabile ște mesajul care s ă apară pe ecran în cazul în care nu
se respect ă Validation Rule;
➢ Required : men ționeaz ă că un câmp nu trebuie l ăsat necompletat prin selectarea
valorii Yes;
➢ Allow Zero Length : indic ă faptul c ă acel c âmp trebuie s ă rămână necompletat.
✓ se seteaz ă cheia primar ă ducând cursul pe c âmpul respectiv și select ând din bara de
instrumente Primary Key ;
✓ se denume ște tabelul și se salveaz ă cu ajutorul butonului x din dreapta sus;
✓ din sec țiunea All Access Objects se deschide tabelul și se completeaz ă cu înregistr ări.

REALIZAREA LEG ĂTURILOR ÎNTRE TABELE
Bazele de date rela ționale ofer ă posibilitatea utilizatorului de a crea rela ții între dou ă sau mai
multe tabele în așa fel încât utilizatorul va lucr a cu o singur ă tabel ă. Rela țiile care se pot stabilii între
tabele sunt:
1. Rela țiile de tip unu -la-unu (1:1) – aceste tipuri de rela ții sunt cele mai simple și mai rar
folosite dintre cele trei , necesit ând respectarea urm ătoarei reguli: unei înregistr ări din primul tabel îi
corespunde o singur ă înregistrare din al doilea tabel și invers.
2. Rela țiile de tip unu -la-mai mul ți (1:M) – sunt cele mai des întâlnite tipuri de rela ții
respect ând regula: unei înregistr ări din prima tabel ă îi corespund una sau mai multe înregistr ări din al
doilea tabel, dar unei înregistr ări din tabela a doua îi corespunde o singur ă înregistrare din prima
tabel ă. Leg ătura în acest caz se realizeaz ă între cheia primar ă din tabelul principal și cheile s pecifice
celorlalte tabele.
3. Rela țiile de tip mai mu lți-la-mai mul ți (M:N) – aceste tipuri de rela ții se caracterizeaz ă
prin faptul c ă unei înregistr ări din prima tabel ă îi corespund una sau mai multe înregistr ări din tabela
a doua și reciproc. Realizare a unei astfel de rela ții presupune existen ța a dou ă relații de tip unu -la-mai
mulți.
Pentru realizarea leg ăturilor între tabele se urmeaz ă pașii:
✓ din meniul Database Tools se selectea ză opțiunea Relationships ;
✓ se deschide fereastra Show Table din cadrul c ăreia extragem tabelele în pagina
Relationships;
✓ crearea leg ăturii se realizeaz ă cu ajutorul mouse -ului, ap ăsând prelung pe c âmpul de

25
legătură din prima tabel ă și trăgând-ul peste c âmpul cu care se face leg ătura din cea de -a doua tabel ă.
În urma tras ării programul va indica și tipul de rela ție specific;
✓ după realizarea leg ăturilor se deschide automat o fereastr ă Edit Relationships , se
bifeaz ă toate op țiunile și se selecteaz ă Create . Astfel , se ob țin leg ăturile între tabelele bazei de date.

2.3. TIPURI D E INTEROG ĂRI ÎN MICROSOFT ACCESS

Interog ările reprezint ă defini ții ale datelor care se extrag din anumite c âmpuri, anumite tabele
în func ție de anumite criterii de selec ție, toate acestea reg ăsindu -se în structura interog ării.
Interog ările sunt utilizat e pentru a vizualiza, actualiza sau cerceta mai u șor datele din cadrul
tabelelor. De asemenea, ele pot fi folosite la întocmirea formularelor și rapoartelor. Dac ă se dore ște
prezentarea unor anumite informa ții sub forma unui astfel de obiect se extrag mai întâi datele prin
intermediul unei interog ări și apoi, pe baza acesteia se define ște formularul sau raportul.
Microsoft Access pune la dispozi ție utilizatorului mai multe tipuri de interog ări precum:
interog ări de selec ție, de ac țiune, interog ări încruci șate și parametrice.
1. Interog ări de selec ție. Aceste tipuri de interog ări sunt u șor de implementat și au rolul de a
extrage din tabele informa țiile dorite de utilizator în urma specific ării unor anumite condi ții și de a le
afișa sub forma unei liste. Inte rogările de selec ție permit și schimbarea informa țiilor, schimbare ce se
va reg ăsii și în tabelul surs ă
2. Interog ări de ac țiune. Spre deosebire de interog ările de selec ție, acestea formeaz ă un tabel
nou cu datele extrase sau execut ă modific ări esen țiale l a nivelul tabelului existent. Întâlnim patru tipuri
de astfel de interog ări care se pot aplica fie întreg tabelei, fie par țial respect ând anumite condi ții:
➢ interog ări de creare a unei noi tabele din datele rezultate ale interog ării (Make Table );
➢ interog ări de ad ăugare a unor noi înregistr ări (Append );
➢ interog ări de actualizare a înregistr ărilor ( Update );
➢ interog ări de ștergere ( Delete ).
3. Interog ări încruci șate. Acest tip de interogare adun ă datele dintr -unul sau mai multe tabele
conform unei anumite condi ții și le prezint ă într-un format ce permite crearea graficelor și analiza
situa țiilor.
4. Interog ări parametrice. Aceste interog ări sunt caracterizate printr -o func ție parametru ce
poate fi int âlnită în cadrul oric ărei dintre interog ările prezentate mai s us.

26
5. Subinterog ări. Se refer ă la dou ă interog ări imbricate (una în alta). Este obligatoriu ca
subinterogarea să fie de selec ție pentru a se putea folosi în cadrul oric ărui tip de interogare.

CREAREA INTEROG ĂRILOR UTILIZ ÂND QUERY DESIGN
Crearea tabelelor cu Query Design utilizeaz ă interfa ța grafic ă Query by Example (QBE) care
permite utilizatorilor s ă găseasc ă și să vizualizeze informa țiile dorite.
Pașii pentru crearea unei interog ări sunt:
✓ din meniul Create se selecteaz ă opțiunea Query Design ;
✓ din fereas tra Show Table se selecteaz ă fie toate tabelele, fie doar cele din care se preiau
datele;
✓ se selecteaz ă prin dublu click c âmpurile necesare interog ării și care ulterior vor deven ii
coloanele noului tabel;
✓ se stabilesc criteriile de selec ție și câmpurile pentru care se aplic ă. Se poate apela la un
singur criteriu de selec ție sau la mai multe, în func ție de cerin țe și se pot aplica unui singur c âmp sau
mai multor c âmpuri în sec țiunea Criteria ;
✓ se stabilesc parametrii de selec ție;
✓ în cazul interog ărilor de acțiune, din meniul Design se selecteaz ă tipul interog ării: Make
Table (creare tabel), Append (adăugare), Update (actualizare) sau Delete (ștergere);
✓ se selecteaz ă Run pentru a genera rezultatul, se denume ște și se salveaz ă interogarea.
Odat ă salvat ă interogarea , aceasta va ap ărea în sec țiunea All Object Access la categoria
Queries . Pentru editare se d ă click dreapta pe interogarea dorit ă și se selecteaz ă Design View pentru
revenirea la partea de creare a interog ării.

2.4. TIPURI DE FORMULARE ÎN MICROSOF T ACCESS

Formularele pot fi definite ca ferestre principale ce permit introducerea, actualizarea, ștergerea
sau analizarea datelor din cadrul tabelelor în format digital în primul r ând, dar și tipărite la imprimant ă.
În Microsoft Access întâlnim și noțiunea de formular în interiorul altui formular, concept numit
subformular. Primul formular este numit formular principal , iar cel din interior, subformular. Ace astă
combina ție se mai întâlnește și sub denumirea de formular p ărinte/ copil.
Microsoft Aceess pu ne la dispozi ția utilizatorilor mai multe tipuri de formulare clasifica te dup ă
următoarele criterii:

27
1. Dup ă sursa datelor exist ă:
➢ formulare legate: permit utilizatorului prelucrarea datelor doar din tabele;
➢ formulare nelegate: permit editarea datelor care nu se afl ă în tabele.
2. Dup ă modul de afi șare al datelor avem:
➢ single form: con ține numai datele înregistrate recent;
➢ continuous form: con ține mai multe înregistr ări;
➢ datasheet form: const ă într-un formular sub forma unei foi de calcul;
➢ chart form: datel e sunt prezentate sub form ă grafic ă.
3. În func ție de modul în care interac ționeaz ă cu alte ferestre sunt:
➢ formulare modale: nu permit interac ționarea cu alte ferestre cât sunt deschise;
➢ formulare nemodale: ofer ă posibilitatea interac ționării cu alte feres tre.
Proiectarea formularelor este avantajoas ă în privin ța urm ătoarelor scopuri:
• Vizualizarea și modificarea datelor – reprezint ă principalul scop pentru care se recurge
la crearea formularelor , oferind o interfa ță plăcută și clar ă între utilizator și baza de date. De asemenea,
permit actualizarea, introducerea sau ștergerea datelor;
• Inspectarea derul ării aplica țiilor – const ă în realizarea formularelor ce utilizeaz ă
comenzi macro sau proceduri Microsoft Visual Basic for Application (VBA) ce permit deschi derea
altor formulare, executarea interog ărilor etc.
• Vizualizarea mesajelor – Microsoft Access permite vizualizarea informa țiilor, a
mesajelor de avertizare/ eroare prin intermediul unei func ții VBA MsgBox și a unei ac țiuni macro
MsgBox;
• Permiterea intro ducerii unor noi date ;
• Printarea informa țiilor.

CREAREA FORMULARELOR UTILIZ ÂND FORM WIZARD
Realizarea formularelor și a subformularelor cu Form Wizard este cea mai simpl ă metod ă
pentru utilizatori, const ând în selectarea c âmpurilor dintr -unul sau mai mult e tabele sau interog ări.
Pașii ce trebuiesc parcur și pentru realizarea unui astfel de formular sunt urm ătorii:
✓ din meniul principal Create select ăm op țiunea Form Wizard ;
✓ se deschide caseta Form Wizard de unde se aleg tabela și câmpurile cu care se dorește
să se realizeze formularul. C âmpurile necesare vor fi mutate cu ajutorul butoanelor >, >>, <, << fie pe
rând, fie toate deodat ă;
✓ pentru a trece la pasul urm ător se apas ă butonul Next . Pentru revenirea la un pas anterior

28
select ăm Back ;
✓ trecând la pasul ur mător, se deschide o nou ă fereastr ă prin intermediul c ăreia specific ăm
modul de afi șare a c âmpurilor în formularul ce urmeaz ă a fi creat. Avem urm ătoarele posibilit ăți de
dispunere a c âmpurilor: columnar, tabular, datasheet și justified;
✓ după alegerea mod elului se trece la urm ătoarea etap ă unde , putem ad ăuga un titlu
formularului sau îi putem l ăsa numele implicit;
✓ apăsarea butonului Finish semnific ă crearea și salvarea automat ă a formularului.
Formularul , odată salvat se regăsește în sec țiunea All Object Access , la categoria Forms .
Pentru realizarea unor eventuale modific ări, se d ă click dreapta pe formularul dorit și se selecteaz ă
Design View .

2.5. TIPURI DE RAPOARTE ÎN MICROSOFT ACCESS

Raportul reprezint ă obiectul final de reprezentare a aplica țiilor de baze de date. Acesta poate
fi privit ca un tip de formular continuu dar care este creat în mod special pentru tip ărire, de și poate fi
afișat și pe ecran.
Spre deosebire de formular, raportul nu modific ă niciodat ă datele. Acesta este capabil s ă
prelucre ze date din baza de date și să realizeze interog ări însă, modificarea acestora nu este posibil ă.
În acest sens, Microsoft Access folose ște o copie a datelor numit ă snapshot . La fel ca și în cazul
formularelor, întâlnim conceptul de rapoarte imbricate, obie ct ce poart ă numele de subraport.
Raportul reprezint ă cea mai bun ă modalitate de printare a informa țiilor cuprinse într-o baz ă de
date datorit ă următoarelor dou ă avantaje:
• Permit compararea și restr ângerea seturilor mari de date;
• Pe baza acestora se pot cr ea prezent ări atractive, chitan țe, etichete, toate pentru o
desfășurare benefic ă a afacerilor.
Pe lângă cele două avantaje enumerate mai sus, r apoartele permit utilizatorilor și realizarea
câtorva activități precum :
➢ realizarea de totaluri, subtotaluri și rezumate;
➢ gruparea datelor pe un număr de maxim 10 niveluri și gruparea rapoartelor
imbricate pe maximum 3 niveluri diferite ;
➢ folosirea snapshot -ului (copia datelor);

29
➢ realizarea unui raport atât din datele inițiale ale unui tabel, cât și din datele
rezultate dintr -o interogare.
În Microsoft Access întâlnim urm ătoarele tipuri de rapoarte:
1. Rapoarte cu o singur ă coloan ă: con țin câmpurile unei înregistr ări;
2. Rapoarte dispuse pe r ânduri : const ă în câte o coloan ă pentru fiecare c âmp al tabelei,
dedesubtu l căruia se afl ă valorile corespunz ătoare c âmpurilor;
3. Rapoarte multicoloan ă: sunt derivate din rapoartele cu o singur ă coloan ă;
4. Rapoarte cu totalizare : genereaz ă totaluri ale unor grupuri de înregistr ări;
5. Etichete pentru coresponden ță: const ă în tipărirea grupat ă a informa țiilor din mai multe
celule;
6. Rapoarte neasociate : con țin subrapoarte care au la baz ă tabele sau interog ări.

CREAREA RAPOARTELOR UTILIZ ÂND FORM WIZARD
Realizarea rapoartelor și a subrapoartelor cu Form Wizard este asem ănătoare cu cea a cre ării
formularelor, pa șii de urmat în acest sens fiind urm ătorii:
✓ din meniul principal Create select ăm op țiunea Report Wizard ;
✓ se deschide caseta Report Wizard . De aici se aleg tabela/ interogarea și câmpurile cu
care se dorește să se realizeze raportul, iar mutarea c âmpurile necesare se realizeaz ă fie pe r ând, fie
toate deodat ă cu ajutorul butoanelor >, >>, <, <<;
✓ select ăm Next pentru a trece la etapa urm ătoare. Pentru revenirea la o etap ă se folose ște
butonul Back ;
✓ la pasul urm ător avem posib ilitatea de a specifica un criteriu de grupare. Dac ă nu este
cazul se apas ă butonul Next;
✓ la etapa urm ătoare putem ordona cresc ător (A -Z) sau descresc ător (Z -A) con ținutul unui
câmp;
✓ în continuare, o alt ă fereastr ă ne ofer ă posibilitatea alegerii modului de afi șare a
câmpurilor (columnar, tabular și justified ) și a orien tării paginii (portrait sau landscape );
✓ se denume ște raportul sau r ămâne numele implicit;
✓ se creeaz ă și se salveaz ă automat raportul prin selectarea butonului Finish .
După finalizarea pa șilor raportul se reg ăsește în sec țiunea All Object Access , la categoria
Reports .

30
2.6. REALIZAREA DE INTEROG ĂRI ÎN SQL

Având în vedere că toate tipurile de interogări prezentate mai sus pot fi create folosind QBE
(Query By Example), pentru realizarea anumitor interogări este necesară utilizarea unui limbaj mai
avansat în gestionarea acestora precum SQL (Structured Query Language). Utilizând comenzi SQL,
utilizatorul are posibilitatea creării de interogări pe baza unui limbaj specializat.
SQL este folo sit pentru gestionarea bazelor de date client/ server și poate fi definit ca un set de
cuvinte în engleză prin intermediul cărora se descrie interogarea în scopul editării, adăugării sau
ștergerii anumitor date din aplicație.
În cadrul acestui limbaj întâl nim următoarele categorii de comenzi:
1. Comenzi Data Query Language – SELECT : se folosește pentru extragere și prezentarea
datelor din tabelă;
2. Comenzi Data Manipulation Language – INSERT , UPDATE , DELETE : sunt utilizate
pentru a insera, actualiza sau șterge date dintr -o tabelă;
3. Comenzi Transaction Processing Language – BEGIN TRANSACTION , COMMIT ,
ROLLBACK : se folosesc pentru realizarea tranzacțiilor;
4. Comenzi Data Definition Language: permit creare și modificarea structurii tabelelor;
5. Comenzi Cursor Control L anguage: permit selectarea doar a unor anumite rezultate din
setul întreg obținut;
6. Comenzi Data Control Language – GRANT , REVOKE : sunt funcții ce oferă sau
revocă anumite drepturi de utilizare a bazei de date.

INSTRUCȚIUNI SQL
Instruc țiunile SQL pot fi definite o secven ță de componente ce sf ârșesc cu semnul punct și
virgul ă. Într-o instrunc țiune SQL trebuie s ă se specifice informa țiile pe care dorim s ă le ob ținem în
urma execu ției și nu procedura prin care se efectueaz ă acest lucru. O astfel de instruc țiune este
reprezentat ă de urm ătoarele elemente:
• cuvântul cheie : pot fi cuvinte cheie prezentate de comenzi (SELECT, INSERT etc.),
operatori (AND, OR etc.) și clauze (WHERE, SET etc.);
• identificatorul : este reprezentat de numele unei tabele, coloane sau alt e obiecte ale bazei
de date;
• constanta : poate fi reprezentat ă de un num ăr întreg, real, constanta null sau un șir de
caractere;

31
• caracterul special : acesta nu este liter ă sau cifr ă, ci operatori de genul *, <, >, etc. În
limbajul SQL caracterele speciale au anumite semnifica ții.
Limbajul SQL con ține urm ătoarele instruc țiuni principale:
1. CREATE DATABASE : se folose ște pentru a crea o nou ă bază de date.
Sintax ă: CREATE DATABASE nume_baz ă_de_date ;
2. DROP DATABASE : se utilizeaz ă pentru a șterge o baz ă de date.
Sintax ă: DROP DATABASE nume_baz ă_de_date ;
3. CREATE TABLE : scopul acestei instruc țiuni este de a crea o tabel ă.
Sintax ă: CREATE TABLE nume_tabel ă (
coloana1 domeniu1 [restric ții_coloan ă],
coloana2 domeniu2 [restric ții_coloan ă],
…
coloanan domeniun [restric ții_coloan ă],
[restric ții_tabel ă]);
4. ALTER TABLE : permite urm ătoarele modific ări:
➢ adăugarea unor noi atribute: ALTER TABLE nume_tabel ă ADD coloan ă domeniu ;
➢ ștergerea atributelor: ALTER TABLE nume_tabel ă DROP coloan ă;
➢ schimbarea de tip de date pentru un atribut: ALTER TABLE nume_tabel ă ALTER
coloan ă domeniu_nou ;
➢ redenumirea atributelor: ALTER TABLE nume_tabel ă CHANGE denumire_veche
denumire_nou ă domeniu_nou ;
➢ adăugarea restr icțiilor pentru tabe lă: ALTER TABLE nume_tabel ă ADD
CONSTRAINT nume_restric ție tip_restric ție(coloan ă);
➢ ștergere a restric țiilor: ALTER TABLE nume_tabel ă DROP CONSTRAINT
nume_restric ție;
5. DROP TABLE : se folose ște pentru ștergerea complet ă a unei tabele:
Sintax ă: DROP TABLE nume_tabel ă;

EXPRESII ȘI OPERATORI SQL
Expresiile SQL reprezint ă o combina ție de unul sau mai mul ți operatori și operanzi ce se
analizeaz ă doar la o valoare.
Operatorii SQL pot fi identifica ți prin caractere speciale sau cuvinte cheie. Caracterele
speciale sunt reprezentate prin simboluri precum: +, -, *, /, %, <, >, =, ! etc. iar exempl e de cu vinte
cheie avem: AND, OR, NOT, LIKE etc.

32
Operatorii SQL se pot clasifica astfel:
1. Dup ă num ărul de operanzi exist ă:
➢ operatori SQL binar i;
➢ operatori SQL unari.
2. Dup ă tipul opera ției pot fi:
➢ operatori aritmetici: + , -, *, /, %, ^;
➢ operatori de compara ție: IS NULL, IS NOT NULL, BETWEEN, IN, LIKE;
➢ operatori logici: AND, OR, NOT;
➢ operatori rela ționali: UNION (reuniune), INTERSECT (intersec ție),
MINUS (diferen ță);

FUNC ȚII SQL
Limbajul SQL pune la dispozi ție utilizatorilor dou ă categorii de func ții:
1. FUNC ȚII SCALARE : sunt func ții care se folosesc la nivel de înregistrare și returneaz ă
câte un rezultat pentru fiecare înregistrare în parte;
2. FUNC ȚII DE GRUPARE/ TOTALIZATOARE : returneaz ă un rezultat fie pentru o
grupare de înregistrări, fie pentru toate.
Din cadrul func țiilor scalare fac parte func țiile numerice, de conversie, funcțiile pentru șiruri
de caractere și pentru dat ă și timp prezentate în tabele le de mai jos.
În primul tabel – 2.6. sunt prezentate funcțiile numerice. Acestea primesc doar valori nu merice
și returnează tot valori de același tip.
Tabel 2.6. – Funcții numerice
FUNC ȚII NUMERICE
Func ții de calcul trigonometric – COS(n), SIN(n) etc.;
Func ții de calcul logaritmice și
exponen țiale – LOG(n), EXP(n);
Func ții de rotunjire – ROUND (nr1, nr2) .

În cel de -al doilea tabel – 2.7. regăsim funcțiile de conversie .
Tabel 2. 7. – Funcții de conversie
FUNC ȚII DE CONVERSIE
convertesc o valoarea dintr -un tip de dat ă într-un alt tip de dat ă
– CDBL(expresie) – CSTR(expresie)
– CINT(expresi e) – CDATE(expr esie)

33
În tabelul 2.8. se regăsesc funcțiile pentru șiruri de caractere, care se împart în două categorii :
funcții pentru tipul literei și pentru manipularea caracterelor. Acest e tipuri de funcții primesc caractere
– ca date de intrare și returnează atât date de tip caracter cât și valori numerice.
Tabel 2. 8. – Funcții pentru șiruri de caractere
FUNC ȚII PENTRU ȘIRURI DE CARACTERE
1. Func ții ce modific ă tipul literei:
– UCase ( șir) transform ă literele mici în litere mari;
– LCase ( șir) transform ă literel e mari în litere mici.
2. Func ții de manipulare a caracterelor:
– MID ( șir, nr1, nr2) extrage un sub șir dintr -un șir unde: nr1 indic ă poziția de
unde se extrage, iar nr2 num ărul caracterelor extrase;
– LEN ( șir) întoarce lungime a șirului;
– TRIM ( șir) anuleaz ă blancurile unui șir;
– REPLACE ( șir, liter ă1,
literă2) schimb ă o liter ă/ un grup de litere dintr -un șir cu altele
din alt șir;
– INSTR (nr, șir, liter ă) întoarce pozi ția pe care se g ăsește prima apari ție a unui
caracter în inter ioriul unui șir. Argumentul “nr” este
opțional și indic ă de unde poate începe c ăutarea.

Iar în ultimul tabel – 2.9. se regăsesc funcțiile pentru dată si timp. Acestea lucrează cu numere
ce reprezintă date calendaristice sau de timp.
Tabel 2.9. – Funcții pentru dat ă și timp
FUNC ȚII PENTRU DAT Ă ȘI TIMP
– DATE () întoarce ca rezultat data curent ă;
– TIME () întoarce ca rezultat ora curent ă;
– NOW () întoarce ca rezultat data și ora curent ă;
– DAY(data) extrage ziua din data ce se reg ăsește ca argument al
funcției. Valoar ea posibil ă fiind cuprins ă între 1 și 31;
– MONTH(data) extrage luna din data ce se reg ăsește ca argument al
funcției. Valoarea posibil ă fiind cuprins ă între 1 și 12;
– YEAR(data) extrage anul din data ce se reg ăsește ca argument al
funcției;
-DATEDIFF (interval,
data1, data2) întoarce intervalul de ti mp dintre dou ă date specificate de
utilizator ;
– DATEADD (interval,
nr, data) introduce un num ăr de intervale de timp c ătre data
reprezentat ă ca argument;
– DATEPART (interval,
data) întoarce un interval de timp din data ce se reg ăsește drept
argument.

34
În ceea ce prive ște func țiile de grupare , acestea se aplică pe un set de rânduri pentru a genera
un rezultat pentru întreg setul. Regăsim următoarele tipuri de funcții de grupare :
Tabel 2.10. – Funcții de g rupare
FUNCȚII DE GRUPARE
– COUNT(expresie) genereaz ă numărul de înregistr ări care îndeplinesc o
condi ție;
– SUM(expresie numeric ă) returneaz ă suma valorilor corespunz ătoare coloanei ce
este argument al func ției;
– AVG(expresie numeric ă) returneaz ă medi a valorilor corespunz ătoare coloanei ce
este argument al func ției;
– MAX(expresie) genereaz ă valoarea maxim ă a coloanei ce reprezint ă
argumentul func ției;
– MIN(expresie) întoarce valoarea minim ă a coloanei ce reprezint ă
argumentul func ției.

Pentru rea lizarea unei interog ări SQL se parcurg urm ătorii pa și:
✓ din meniul Create se alege op țiunea Query Design ;
✓ se deschide caseta Show Table pe care o inchidem select ând butonul Close ;
✓ din col țul din st ânga sus, de la sec țiunea Results se selecteaz ă SQL View și astfel se
deschide pagina de lucru;

ASOCIEREA TABELELOR
De asemenea, l imbajul SQL ofer ă posibilitatea utilizatorului s ă grupeze și să foloseasc ă date
din tabele diferite prin intermediul a dou ă tipuri de asocieri: cu clauza WHERE sau cu clauza JOIN.
1. ASOCIEREA TABELELOR CU CLAUZA WHERE : aceste tipuri de asocieri se
clasific ă în:
• Asocieri de tip CROSS ( încruci șate);
• Asocieri de tip ECHIVALEN ȚĂ: sunt cele mai folosite și constau în utilizarea
operato rului de egalitate;
• Asocieri de tip NONECHIVALEN ȚĂ: constau în folosirea oric ărui operator de
comparare, în afar ă de cel de egalitate.
Sintax ă: SELECT [domeniu] list ă_selec ție
FROM nume_tabel ă1, nume_tabel ă2
WHERE criteriul_de_asociere
[GROUP BY c âmp_grupare]
[HAVING criteriul_de_grupare] clauze op ționale
[ORDER BY c âmpuri_criteriu [ASC/DESC]]

35
2. ASOCIEREA TABELELOR CU CLAUZA JOIN : și aici întâlnim mai multe categorii:
• Asocieri/ jonc țiuni interne (INNER JOIN) : tabela rezultat ă conține doar înregistr ările
care au corespondent în celelalte tabele asociate;
• Asocieri/ jonc țiuni externe (OUTER JOIN) : tabela rezultat ă cuprinde at ât înregistr ările
cu corespondent ci și cele fără corespondent și la rândul lor se împart în:
➢ joncțiuni externe de st ânga (LEFT OUTER JOIN) : se refer ă la datele aflate în
tabela din partea st ângă;
➢ joncțiuni externe de dreapta (RIGHT OUTER JOIN) : se refer ă la datele aflate
în tabela din partea dreapt ă.
Sintax ă: SELECT [domeniu] list ă_selec ție
FROM nume_tabel ă1
{INNER/ LEFT OUTER/ RIGHT OUTER}
JOIN nume_tabel ă2
ON criteriul_de_asociere
[WHERE criteriul_de_asociere]
[GROUP BY c âmp_grupare]
[HAVING criteriul_de_grupare] clauze op ționale
[ORDER BY c âmpuri_criteriu [ASC/DESC]];
Unde:
✓ INNER/ LEFT OUTER/ RIGHT OUTER: reprezint ă tipul asocierii/ jonc țiunii;
✓ JOIN: reprezint ă tabel a asociat ă cu tabela din clauza FROM;
✓ ON: indic ă relația pe care se bazeaz ă asocierea.

36