Programul de studii : EXPERTIZA CONTABILA SI EVALUAREA FIRMEI Semnătura coordonatorului științific SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARE, SURSE DE… [623253]
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific :
Conf. Univ. Dr. Doina Rada
Absolvent: [anonimizat]
2019
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Programul de studii : EXPERTIZA CONTABILA SI EVALUAREA FIRMEI
Semnătura coordonatorului științific
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARE,
SURSE DE INFORMARE ȘI ANALIZĂ PENTRU
CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
Coordonator științific :
Conf. Univ. Dr . Doina Rada
Absolvent: [anonimizat]
2019
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL DE EXPERTIZA CONTABILA SI EVALUAREA FIRMEI
Declarație de asumare a răspunderii
Subsemnat a SABOLOVITS MONICA SILVIA , absolvent: [anonimizat] „Eftimie Murgu” din Reșița, declar că lucrarea
de licență este elaborată exclusiv de mine , pe baza efortului personal de
documentare, cercetare, proiectare și redactare. În cadr ul lucrării precizez sursa
tuturor ideilor, datelor și formulărilor care nu îmi aparțin, conform normelor de
citare a surselor.
Declar că toate afirmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile
analizate, la metodele prin care acestea au fost o bținute și la sursele din care le -am
obținut sunt adevărate.
Înțeleg că falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie
fraudă și este sancționată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat
la cunoș tință conținutul Art .7 și Art.9 (licență/diplomă)/20(master) din Metodologia
de organizare și desfășurare a examen elor de finalizare a studiilor de licență și
mast er la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița promoțiile 2019 .
Data: Semnătura:
18.06.2 019 ……………………………..
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 3
CUPRINS:
LISTA NOTAȚIILOR……………………………………………………………. 5
LISTA FIGURILOR ……………………………………….………………………6
LISTA TABELELOR……………………………………………………………… 7
INTRODUCERE ……………… …………………………………………………….. 8
CAPITOLUL 1 – ELEMENTE GENE RALE PRIVIND INSTITUȚIILE
PUBLICE …………………………………………………………………………. ……………………… 10
1.1. Definirea și clasificarea instituției publice …………………………………. 10
1.1.1. Instituțiile publice – privite în sensul de organ al administrației publice în
doctrină …………………………………………………………………….. 14
1.1.2. Tipologia instituțiilor publice ……………………………………………… 18
1.2. Structura și atribuțiile autorităților administ rative organizate în unitățile
teritoriale …………………………………………………………………… 20
1.3. Ordonatorii de credite, organe de conducere ale instituțiilor publice ……… 28
CAPITOLUL 2 – SURSE DE FINANȚARE ………………………….. .. 30
2.1. Sursele de finanțare interne ………………………………………………. .. 30
2.1.1 Elemente privin așezarea și perceperea veniturilor din impozi te și tax e ….. 33
2.2 Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare …………………………… . 37
2.3 Particularități privind finanțarea din donații și sponsorizări ……………… .. 39
2.4 Finanțarea externă …………………………………………………………. 40
2.4.1. Finanțarea pe programe ……………………………………………… …… 42
CAPITOLUL 3 – PREZENTAREA INSTITUȚIEI PUBLICE CLUB
SPORTIV MUNICIPAL ȘCOLAR REȘIȚA ………………………… 43
3.1. Prezentare generală …………………………………………………………. 43
3.2. Cadrul legislativ care guvernează activitatea economică …………………… 44
3.3. Funcționarea compartim entului de contabilitate la CSM Școlar Reșița ……. 45
3.4. Situația financiară a instituției în perioada 2017 -2018 ……………………… 46
3.4.1. Sursă de venit – Buget Consiliul Local – 2018 comparativ 2017 ………… . 46
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 4
3.4.2. Cheltuieli – Buget Consiliul Local – 2018 c omparativ 2017 ……………… 48
3.5. Datoriile instituției …………………………………..……………………… 53
3.6. Sursă de veni t – Buget Consiliul Local – 2019 ………………………………. 55
3.7. Situația realizărilor pe plan administrativ …………………………………… 56
CAPITOLUL 4 -STUDIU DE CAZ PRIVIND AN ALIZA FINANCIARĂ
LA INSTITUȚIA PUBLICĂ CLUB SPORTIV MUNICIPAL ȘCOLAR
REȘIȚA …………………………… ….………………………………………… 57
4.1. Procedura completă privind o achiziția directă din catalogul electronic – la
Instituția Publică – Club Sportiv Municipal Școlar Reșița ………… ……………. 57
4.2. Documente justificative utilizate de instituții publice ………………………. 57
4.3. Documente privind organizarea contabiliății imobilizărilor si a materialelor la
Instituția Publică – Club Sportiv Municipal Școlar Reșița ……………………… . 60
4.4. Balanța d e verificare la Club Sportiv Municipal Școlar Reșiț a-31.03.2019 ….. 61
4.5. Componentele Situațiilor financiare de raportare întocmite de Instituția Publică
Club Sportiv Școlar Reșița ………………………………………………………. . 62
4.5.1. Darea de seamă la 31.03.2019 …………………… ………………………. .. 62
4.5.2. Execuție conturi bugetare la Club Sportiv Municipal Școlar Reșiț a la data
de 31.03.2019 …………………………………………………………………….. 62
4.5.3. Flux de trezorerie la Club Sportiv Municipal Școlar Reșiț a–31.03.2019 …. 63
4.5.4. Cont Rezultat Patrimon ial la Club Sportiv Municipal Școlar Reșiț a la data
de 31.03.2019 …………………………………………………………………….. 63
CONCLUZII …………………………………………………………………….. 64
ANEXE …………………………………………………………………………… 65
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………… 84
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 5
LISTA NOTAȚIILOR (ABREVIERILOR)
Nr. Număr
Pag./p. Pagina
HG Hotărâre de Guvern în România
M.O. Monitorul Oficial al României
O.G. Ordonanța de Guvern
O.U.G. Ordonanță de Urgență a Guvernului în România
CE Comisia Europeană
UE Uniunea Europeană
ONG Organizație neguve rnamentală
LG. Legea
Art. articol
Alin./al. alineat
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 6
LISTA FIGURILOR
Fig. 3.1. Sursa de venit – Buget Consiliul Local – 2018 comparativ 2017… ……. 47
Fig. 3 .2. Buget cheltuit administrative si Sectia de Fotbal ……… ……………….. 50
Fig. 3.3. Buget cheltuit Sectia de Handbal …………………………………… ….. 51
Fig. 3.4. Buget cheltuit Se ctia de Karate …………………………………………. 52
Fig. 3.5. Buget cheltuit Sectia de Lupte …………………………… …………….. 53
Fig. 3.6. Situatia datoriilor institutiei ………………………… ………….. ……… 54
Fig. 3.7. Sursa de venit – Buget Consiliul Local 2019 ………………… ……….. . 55
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 7
LISTA TABELELOR
Tab. 3.1 . Sursa de venit – Buget Consiliul Local – 2018 comparativ 2017… …… 47
Tab. 3 .2. Buget cheltuit administrati ve si Sectia de Fotbal ………………………. 48
Tab. 3.3. Buget cheltuit Sectia de Handbal …………………………………… …. 51
Tab. 3.4. Buget cheltuit Se ctia de Karate ………………………………………… 52
Tab. 3.5. Buget cheltuit Sectia de Lupte …………………………… …………….. 52
Tab. 3.6. Situatia datoriilor institutiei ………………………………… …………. 53
Tab. 3.7. Sursa de venit – Buget Consiliul Local 2019 ………………… ……… .. 55
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 8
INTRODUCERE
Situațiile financiare ale instituțiilor publice – sunt reprezentate de anumite
documentele oficiale – care prezintă poziția activelor aflate în administrarea statului
și a unităților administrativ -teritoriale precum și execuția veniturilor și cheltuielil or.
Pe parcursul lucrării de față am încercat să prezint cât mai succint acest subiect – de
la definirea și clasificarea instituțiilor publice până la prezentarea practică în studiul
de caz din ultimul capitol. Așadar, situațiile financiare ale instituțiil or publice sunt
întocmite având în vedere specificațiile trasate de către Ministerul Finanțelor
Publice și sunt aprobate de către ministrul finanțelor publice. Situațiile financiare –
după cum se știe, trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datori ilor, poziției
financiare – active nete/patrimoniu net/capital propriu – precum și a performanței
financiare și a rezultatului patrimonial.
Exercițiul financiar – se referă la perioada pentru care trebuie întocmite
situațiile financiare anuale, și în mod normal, coincide cu anul calendaristic. Așadar,
durata exercițiului financiar este de 12 luni. Acesta începe la 1 ianuarie și se încheie
la 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate, când începe la data înființării
instituției publice, potri vit legii.
Situațiile financiare – se întocmesc în moneda națională, respectiv în lei,
fără subdiviziunile leului. Există situații excepționale când pentru necesitățile
proprii de informare dar și la solicitarea unor organisme internaționale – se pot
elabora situații financiare și într -o altă monedă.
Întocmirea situațiilor financiare anuale – trebuie să fie precedată în mod
obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ și de pasiv și a celorlalte
bunuri și valori aflate în gestiune – potrivit prevederilor emise în acest scop de către
Ministerul Finanțelor Publice. Situațiile financiare – se semnează de conducătorul
instituției și de cel al compartimentului financiar -contabil sau de altă persoană
împuternicită să îndeplinească această f uncție.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 9
Instituțiile publice – au obligația să prezinte la unitățile de trezorerie ale
statului – acolo unde au deschise conturile – situația fluxurilor de trezorerie în
vederea obținerii vizei privind exactitatea plăților de casă, a soldurilor contur ilor de
disponibilități, după caz, pentru asigurarea concordanței datelor din contabilitatea
instituției publice cu cele din contabilitatea unităților de trezorerie ale statului.
Situațiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenț a
trezoreriilor statului – se vor restitui instituțiilor publice respective pentru a
introduce corecturile corespunzătoare.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 10
CAPITOLUL 1
ELEMENTE GENERALE PRIVIND INSTITUȚIILE PUBLICE
1.1. Definirea și clasificarea institu ției publice
Una din modalitățile prin care este definita o instituție publică – o prezintă
Legea privind finanțele publice nr. 500/2002 cu modificările și completările
ulterioare care arată că instituții publice reprezintă denumirea generică ce includ e:
Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice
autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, indiferent de modul de
finanțare pe care îl au .1
Luând în considerare prevederile – Legii nr. 273/2006 – privind finanțele
publice republicată cu modificările și completările ulterioare – instituțiile publice
reprezintă totalitatea autorităților unităților administrativ -teritoriale, instituțiilor
publice și servicilor publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent
de modul de finanțare a activității acestora .2
De asemenea, un alt mod de definire al instituțiilor publice este cea
referitoare la caracteristicile bunur ilor produse de către acestea și modul de
verificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora către beneficiari.
Având în vedere cele precizate mai sus, se poate spune că instituțiile publice
produc bunuri publice care se distribuie, de regul ă, în mod gratuit, urmărind
satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerințelor consumatorilor, sau la prețuri
accesibile consumatorilor.
Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei
instituții publice.
1 Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 – republicată și actualizată – privind finanțele publice , publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 597 din 13 august 2002
2 Legea 273/2006 privind finantele publice – republicată cu modificările și completările ulterioare, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 618 din 18 aiulie 2006
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 11
Din acest motiv, fiind legate, din punct de vedere financiar de bugetul public,
instituțiile publice sunt organizate dupa principiul – non profit.
Așa cum ne putem da seama apare și excepția potrivit căreia o instituție este
publică în funcție de caracteristicile prestaț iilor acesteia adresându -se publicului
larg. Delimitarea acestor instituții nu ține seama de caracteristicile finanțării sau de
dependența lor de bugetul statului ele putând fi chiar private sau pot să funcționeze
după principiile finanțelor private.
Instituțiile publice pot fi clasificate dupa mai multe criterii, astfel:
I. După importanța activității, instituțiile publice pot fi grupate în :
a) Instituțiile administrației publice centrale ce cuprind: Parlamentul,
Președenția României, Guvernul, min isterele și celelalte autorități centrale de
specialitate ale administrației publice și instituțiile din subordinea lor directă.
b) Instituții ale administrației publice locale ce cuprind: consiliile comunale,
orășenești, județene și Consiliul General al Municipiului București, ca autorități
deliberative, și primarii, președintii consiliilor județene și primarul general al
municipiului București, ca autorități executive.
II. După statutul juridic, instituțiile publice se clasifica în:
a) Instituții publi ce cu personalitate juridică – sunt unități ai caror
conducători au calitate de ordonatori de credite.
Aceste instituții au:
patrimoniu propriu;
cont curent deschis la trezorerie;
buget propriu de venituri și cheltuieli;
întretin relații cu terții;
conduc contabilitate proprie.
b) Instituții publice fără personalitate juridică – sunt unități ai căror
conducători nu au calitate de ordonatori de credite.
Acestea, sunt instituții care funcționează ca entități distincte în subordinea sau
pe lânga institu ții cu personalitate juridică, nu au cont curent la trezorerie și nu
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 12
conduc contabilitate proprie – acestea pot fi: grădinițe, școli generale, dispensare
medicale etc.
III. După nivelul ierarhic, instituțiile publice se grupează în:
a) Instituții public e superioare – acestea sunt unitățile ai căror conducători
au calitate de ordonatori principali de credite – precum: miniștrii și conducătorii
celorlalte organe centrale de stat – care primesc mijloacele bănești direct de la
bugetul de stat și repartiz ează credite bugetare aprobate unităților ierarhic
inferioare.3
b) Instituții publice subordonate – sunt acele unități ai căror conducători au
calitatea de ordonatori secundari și terțiari de credite și primesc prin repartizare de
la instituțiile ierarhi c superioare mijloacele bugetare pentru acoperirea nevoilor
proprii.
IV. După regimul de finanțare, institutiile publice pot fi :
a) Institutii publice finantate integral de la bugetul de stat, bugetu l
asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor spec iale, bugetele locale, dupa caz .
Prin urmare, creditele bugetare ale acestor instituții publice și a celor din
subordine sunt stabilite de ordonatorul de credite ierarhic superior și de comun
acord cu Ministerul Finanțelor Publice în corpul ordonatorilor principali de credite.
În acest sens menționăm că la partea de venituri întâlnim – alocatii de la
bugetul X – , iar la cheltuieli sumele alocate sunt defalcate după criteriul economic
al clasificației bugetare.
În situația în care aceste instituții în casează venituri, acestea vor fi virate
integral la bugetul de la care sunt finanțate.4
b) Institutii publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate din
bugetul de stat din bugetele fondurilor speciale, sau din bugetele locale.
3 Manea M arinela Daniela, Contabilitatea Instituțiilor Publice, Ediția a II -a, Editura C.H. Beck, București 2013,
pag. 3 -5
4 Idem
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 13
În acest tip de clasificare intră majoritatea instituțiilor publice. Subvențiile
primite – care apar înregistrate la partea de venituri – vin în completarea veniturilor
proprii obținute din activitățile specifice desfășurate.
Ordonatorul de credite superior sta bilește cuantumul subvenției, dar nu și
destinația acesteia – ca de exemplu: cheltuieli materiale, cheltuieli de personal, etc.
De asemenea , conducatorul instituției publice face defalcarea tuturor
veniturilor – venituri proprii plus subvenții – pe ca tegorii de cheltuieli, urmând ca
bugetul să fie vizat de ordonatorul superior.5
c) Instituții publice finanțate integral din venituri proprii ( adică
autofinanțate)
Sunt asemănătoare instituțiilor publice prezentate mai înainte însă cu
diferența că aces tea nu beneficiază de nici o subvenție de la ordonatorul superior de
credite.
Instituția nu este autonomă câtă vreme este în subordinea unui ordonator de
credite superior, iar bugetul propriu trebuie vizat de ordonatorul superior.
d) Instituții publice f inanțate din credite externe sau fonduri
nerambursabile
Fondurile externe rambursabile sau nerambursabile de care beneficiază
instituțiile publice din țara noastră vin, cel mai adesea, în completarea alocațiilor de
la bugetul de stat și a veniturilor prop rii ale instituțiilor respective.
V. După domeniul în care își manifestă autoritatea
În această clasificare distingem:
a) Institutții publice care acționează în domeniul legislativ:
▪ Parlamentul ( care este format din Camera Deputaților și Senatul);
▪ Cons iliile județene;
▪ Consiliile locale.
b) Institutți care acționează în domeniul executiv:
▪ Guvernul;
5 Ibidem
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 14
▪ Ministerele;
▪ Banca Națională a României;
▪ Prefecturile;
▪ Primăriile.
c) Instituții publice care acționează în domeniul judecătoresc:
▪ Înalta Curte de Casație ș i Justiție;
▪ Consiliul Superior al Magistraturii;
▪ Instanțele judecătorești;
▪ Tribunalele;
▪ Parchetele.6
1.1.1. Instituțiile publice – privite în sensul de organ al administrației publice în
doctrină
A. Noțiunea de organ al administrației publice în literat ura din perioada
interbelică
În Constituția din anul 1866 și cea din 1923 se operează cu noțiunea de putere
în sens de autoritate chiar și atunci când se aveau în vedere organe, adică autorități
de stat ale unităților administrativ – teritoriale. Tot în p erioada interbelică s -a impus
conceptul de persoană morală de drept public. Profesorul Paul Negulescu consideră
că statul, județul, comuna și stabilimentele publice sunt persoane morale de drept
public în sensul că ele sunt destinate să facă administrație publică.
În Legea nr. 21/1924 – se precizează că persoanele juridice de drept public se
creează numai prin lege (Legea nr. 21/1924 a fost abrogată prin O.G. nr. 26/2000).7
Pe lângă stat, județ, sau comună, existau și alte persoane morale de drept
publi c care se înființau prin lege ponderea cea mai mare având -o stabilimentele
publice.
6 Dascălu Elena Doina, Sistemul bugetar din România , Editura Disactică și Pedagogică, R. A., București, 2006, p. 62 -69
7 Lege a nr. 21/1924 privind persoanele juridice (Asociații și fundații) , publicată în Monitorul Oficial al României nr. 6/1924
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 15
Persoanele morale de drept public aveau dreptul de a folosi puterea publică.
Literatura din perioada interbelică mai opera și cu noțiunea de stabiliment de
utilitate publi că prin care se înțelegea o persoană morală de drept privat care
urmărește un scop general (unele fundații, societățile științifice).
B. Noțiunea de organ al administrației publice în literatura românească
postbelică
Această opera cu noțiunile de organiz ație sau unitate economică de stat
considerând -o că era, în același timp, și organ al administrației de stat.
C. Noțiunea de organ al administrației publice în literatura occidentală
postbelică
S-au continuat tezele din perioada interbelică, dezvoltând a spectele de
interferență între public și privat în ceea ce privește administrația publică, o
contribuție deosebită aducându -și Hans Kelsen prin celebra sa “Teorie pură a
dreptului”.
Autorii occidentali, inclusiv cei francezi, mai ales după 1958, nu au mai fost
foarte riguroși în ceea ce privește noțiunile. Clasicele puteri și în particular, “puterea
executivă” ori numai dimensiunea administrativă a acesteia, sunt evocate cu
lejeritate prin noțiuni ca: organisme, organ, instituții, structuri, sevicii public e,
stabilimente publice, întreprinderi publice, etc. .
Majoritatea autorilor francezi trec la analiza instituțiilor, organelor sau
structurilor administrative fără prea multe discuții asupra conceptelor și
fundamentelor generale, se mulțumesc să le clasif ice doar persoane publice, unii
însă reiau discuția cu privire la personalitatea morală cum este cazul lui Georges
Vedel.
După teoria clasică, profesorul Georges Vedel arată că persoanele de drept
public se caracterizează prin deținerea prerogativelor de putere publică și prin
suprapunerea sugestiilor corespunzătoare acestor prerogative, fiind categoric pentru
menținerea cunoscutei triade: statul, colectivitățile locale și stabilimente publice.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 16
D. Noțiunea de organ al administrației publice în legislația românească
actuală
Constituția din 1991 operează cu noțiunea de autoritate publică prin care se
evocă atât organele de stat cât și organele administrației locale.
Noțiunea de autoritate publică este utilizată și pentru a evoca funcționarii
publici care intră în contact direct cu cetățenii, dar sensul principal al sintagmei
autoritate publică este de organ public prin care înțelegem un colectiv organizat de
oameni care exercită prerogative de putere publică, fie într -o activitate statală, fie
într-o activ itate din administrația locală autonomă.
Definim organul administrației publice ca fiind acea structură organizațională
care potrivit Constituției și legii are personalitate de drept public și acționează din
oficiu pentru executarea legilor sau prestarea serviciilor publice în limitele legii și
sub controlul direct sau indirect al Parlamentului.
Plecând de la dispozițiile constituționale enumerăm următoarele organe ca
făcând parte din administrație:
În primul rând e vorba de administrația centrală în caz ul căreia delimităm:
1. organele supreme ale administrației publice: Președintele României;
Guvernul.
2. organele centrale de specialitate: ministerele și alte organe subordonate
Guvernului precum și autoritățile autonome.
3. instituțiile centrale subordonate minis terelor sau autorităților autonome
inclusiv cele organizate ca regii autonome sau societăți comerciale.
Administrația de stat din teritoriu: prefectul; comisia consultativă județeană;
serviciile ministerelor și ale celorlalte organe centrale.
Administraț ia locală: consiliul local; primarul; la nivel județean – Consiliul
județean.8
8 Constituția României – a fost aprobată prin referendumul național din 18 -19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la
data de 29 octom brie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 3 din 22 octombrie 2003
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 17
În ceea ce privește rolul administrației locale în sistemul organizării
administrative a României, apreciem că actuala Constituție aduce câteva elemente
de noutate, prin care s -a încercat racordarea țării noastre la legislațiile
democrațiilor europene, în sensul:
recunoașterii participării la realizarea unor funcții ale statului și a altor
persoane de drept public decât statul sau instituțiile sale. Este vorba tocmai
de unitățil e administrativ – teritoriale ce apar atât ca persoane de drept public
cât și ca persoane de drept privat;
promovării interesului local, element conținut și de principiul autonomiei
locale, în activitatea autorităților administrației publice locale;
înlocu irii controlului ierarhic cu controlul jurisdicționalizat al legalității
activității administrației publice locale, bazat pe contenciosul obiectiv.
O analiză a organizării și funcționării administrației publice locale numai din
punctul de vedere al textul ui constituțional pare incompletă deoarece dispozițiile cu
caracter general ale acestui act fundamental nu reflectă întreaga structură a
administrației publice organizate la nivel administrativ – teritorial.
O asemenea abordare nu ar cuprinde organizarea și activitatea comisiei
consultative județene (înființată prin Legea nr. 215/2001) cu importante atribuții în
armonizarea interesului general cu cel local și nici cu structura și activitatea
serviciilor publice ale ministerelor și a celorlalte autorități c entrale organizate în
teritoriu.
În același context s -ar înscrie și serviciile organizate sub forma regiilor
autonome și a societăților comerciale, atunci când acestea sunt de interes local.
Analiza organizării și funcționării administrației publice în t eritoriu este
necesară și datorită faptului că o asemenea abordare nu s -a realizat după intrarea în
vigoare a Constituției din 1991.
De asemenea, aplicarea noilor principii de organizare și funcționare a
administrației publice locale are repercusiuni mai ales în plan relațional, vizând
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 18
ansamblul relațiilor ce se stabilesc între autoritățile locale și între acestea și celelalte
structuri administrative9
1.1.2. Tipologia instituțiilor publice
Evoluția societății contemporane a dus înspre extinderea spațiul ui
administrației publice, care este însoțită de o creștere a implicării acesteia în
circuitele de putere existente în interiorul societății, tinzând spre o poziție centrală
în cadrul sistemului politic și spre extinderea puterii sociale. 10
Așadar pentru a cunoaște tipologia instituțiilor publice din țara noastră, în
rândurile de mai jos, arătăm că acestea se pot grupa după următoarele criterii:
I. După nivelul ierarhic la care se manifestă/ diferențiază avem următoarea
clasificare:
1. Instituții publi ce la nivel central:
◦ Parlamentul;
◦ Președinția;
◦ Guvernul;
◦ Ministerele și alte organe de specialitate ale administrației publice
centrale.
2. Instituții publice la nivel local:
◦ Consiliile județene;
◦ Consiliile locale;
◦ Primăriile;
◦ alte institutii publice de i nteres local.
II. După domeniul în care își exercită autoritatea instituțiile publice,
acestea se delimitează astfel:
1. Institutii publice care activează în sfera legislativă:
Parlamentul (Senatul și Camera Deputaților);
9 Emilian R. -coordonator, Conducerea resurselor umane, Ed. Expert, București, 1999, p. 55 -58
10 Matei Lucica, Management public , Editura Economică, București, 2001, pag. 58.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 19
Consiliile județene;
Consiliile locale.
2. Instituțiile publice care activează în sfera executivă:
Guvernul;
Banca Națională;
Prefecturile;
Primăriile.
3. Institutiile publice care activează în aria judecătorească:
Curtea Supremă de Justiție;
Consiliul Suprem al Magistraturii;
Insta nțele judecătorești;
Tribunalele;
Parchetele.
III. După obiectul de activitate se pot distinge următoarele tipuri de
instituții publice:
1. Instituțiii publice cu caracter administrativ:
Ministere;
Alte instituți centrale;
Prefecturi;
Primării.
2. Instituți i publice delimitate după specialitatea pe care o are:
Învățământ;
Medicale;
Justiție;
Procuratura.
IV. După modul de finanțare instituțiile publice se împart în:
Instituții publice finanțate în mod integral de la bugetul de stat;
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 20
Instituții publice c u surse de finanțare mixte (adică cu fonduri de la
buget și din resurse proprii ale instituției în cauză);
Instituții publice care își asigură integral veniturile necesare pentru
acoperirea cheltuielilor;
Instituții publice finanțate din fonduri extrabuget are.
Pentru a oferii o imagine de ansamblu asupra instituțiilor publice, structura
generală a sistemului instituțional național, se poate sintetiza conform schemei de
mai jos după cum urmează:
Autoritățile și Instituțiile Statului Român;
Instituțiile Adm inistrației Publice Centrale;
Instituțiile Administrației Publice Locale;
Organizațiile Societății Civile Românești (partidele politice, sindicate –
patronate, asociații și fundații, mass -media etc.).
Sunt foarte multe modalități de a prezenta tipurile de i nstituții publice din
România însă considerăm că imaginea de ansamblu și încercarea de a prezenta cât
mai succint împărțirea autorităților locale sunt suficient de edificatoare pentru a
evidenția paleta largă de acțiune a acestora, la care se adaugă și cla sificările de mai
jos ceea ce demonstreaza locul și rolul deosebit pe care îl joaca acestea în societatea
actuală.11
1.2. Structura și atribuțiile autorităților administrative organizate în
unitățile teritoriale
Aplicarea principiilor constituționale ce fundamentează organizarea și
funcționarea administrației publice locale, a determinat modificări profunde la nivel
administrativ – teritorial, în ceea ce privește autoritățile care participă la realizarea
activității executive și funcțiunile acestora.
11 Popescu, Lucian, Boulescu, Mircea, cond. șt., Sistem integrat de fluxuri informaționale între contabilitatea
financiară și contabilitatea generală, Editura Academia de Științe Economice , București, 2009 pag. 63.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 21
O analiză a modului de organizare și funcționare a administrației publice
locale, trebuie întregită cu o minimă prezentare a autorităților publice organizate
teritorial, deoarece între structurile administrative respective se stabilesc anumite
raporturi jurid ice, în funcție de natura lor, felul competenței, nivelul de organizare și
de interesul pe care îl promovează.
Configurația autorităților/instituțiilor administrative în profil teritorial este
următoarea:
autoritățile administrației publice locale (comun ale, orășenești, municipale,
județene) reglementate de Legea nr. 215/2001;
serviciile publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități centrale
organizate la nivel teritorial;
autoritățile administrative autonome centrale care au organizate structuri
teritoriale;
serviciile publice autonome de interes local, organizate sub forma regiilor
autonome și societăților comerciale;
serviciile publice locale girate de alți agenți (persoane fizice sau juridice cu
capital de stat, mixt sau particular) ca urmare a concesionării lor.12
Având în vedere importanța autorităților/instituțiilor administrative
autonome locale, a serviciilor publice ale ministerelor organizate la nivel teritorial
cât și a autorităților publice autonome centrale ce dispun de structuri terit oriale,
vor fi analizate mai jos:
A. Natura juridică
Consiliile comunale, orășenești, municipale și primarii localităților, au natura
juridică de autorități administrative autonome, dispunând de autonomie în plan
organizatoric, funcțional și gestionar.
12 Legea nr. 215/2001 privind administraț ia publică locală – cu modificările și completările ulterioare, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 204/2001
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 22
În schimb, consiliilor județene, deși sunt definite ca autorități ale
administrației publice locale, le lipsește atributul autonomiei pentru că promovează
interesul județean.
Serviciile exterioare ale ministerelor organizate în teritoriu, au natura juridic ă
de autorități deconcentrate, deoarece ele sunt încadrate ierarhic în structura
ministerelor de care aparțin.
Autoritățile administrative autonome centrale sunt definite ca atare de
Constituție, ele având competența și structurile determinate prin lege.
B. Felul competenței
Consiliile comunale, orășenești, municipale și primarii localităților dispun de
plenitudine de competență în promovarea interesului local.
Plenitudinea de competență în promovarea interesului localității constituie un
element de dist incție între consiliile comunale, orășenești și municipale, pe de -o
parte și consiliile județene pe de -altă parte.
Consiliile județene au însă competența stabilită prin dispozițiile Legii nr.
215/2001 și urmăresc promovarea intereselor comune ale localită ților ce compun
județul respectiv.
Serviciile exterioare ale ministerelor organizate în teritoriu desfășoară o
activitate de specialitate, limitată la un anumit domeniu: învățământ, sănătate,
agricultură.
Autoritățile administrative autonome centrale dis pun de o competență
specială de domeniu: bancar, audio – vizual, siguranță națională etc.13
C. Nivelul de organizare
Consiliile comunale, orășenești, municipale și județene sunt organizate la
nivel administrativ – teritorial, deoarece promovează interes ele populației ce
domiciliază în unitățile administrative respective.
13 Idem
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 23
Serviciile exterioare ale ministerelor sunt dispuse teritorial, de regulă în
municipiile reședință de județ, iar unele dintre ele au structuri ramificate și la nivelul
comunelor și oraș elor; în toate cazurile însă, criteriul de organizare a serviciilor
exterioare ale ministerelor este județul.14
Autoritățile administrative autonome centrale analizate au dispuse teritorial
structuri organizatorice, cu excepția Consiliului Național al Audi ovizualului.
D. Relații cu alte structuri organizatorice
Consiliile comunale, orășenești, municipale și județene intră în relații
calificate de Legea nr. 215/2001 ca fiind de autonomie, ceea ce presupune
fundamentarea lor pe principiul colaborării și leg alității, cu excluderea relațiilor de
subordonare.
O particularitate este aceea a relațiilor dintre consiliile comunale, orășenești și
municipale pe de -o parte și cele județene pe de -altă parte, acestea din urmă
coordonând serviciile publice de interes ju dețean.
Serviciile exterioare ale ministerelor se află în situația unei duble
subordonări, față de minister și față de prefect, care este șeful tuturor serviciilor
publice exterioare ministerelor, organizate în județul respectiv.
Autoritățile administrat ive autonome centrale cunosc două tipuri de relații:
interne, care sunt relații de subordonare a structurilor teritoriale față de conducerea
centrală și externe, caracterizate prin autonomie.
E. Interesul pe care îl promovează
Consiliile comunale, orășen ești, municipale și județene promovează interesul
local (al membrilor comunităților locale pe care le reprezintă).
Serviciile exterioare ale ministerelor promovează cu prioritate interesele
naționale în unitatea administrativă în care funcționează. Și aut oritățile
administrative autonome centrale au ca obiect promovarea interesului național în
domeniul conferit competenței lor.
14 Idem
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 24
De menționat că, interesul pe care îl promovează nu este un criteriu absolut
de departajare între serviciile exterioare ale minis terelor și autoritățile autonomiei
locale, deoarece în numeroase cazuri, interesul local și cel național se presupun
reciproc. Astfel, serviciile medicale organizate în județ sau cele de învățământ,
asigură atât promovarea interesului național cât și a cel ui local.
F. Instituția prefectului
Instituția prefectului nu a fost analizată alături de celelalte autorități locale
deși, din punct de vedere legal, își are izvorul în aceeași construcție juridică,
deoarece aceasta nu are o natură juridică identică cu autoritățile administrației
publice respective.
După cum s -a arătat, prefectul are natura juridică a unei structuri
deconcentrate și nu se bucură de autonomie organizatorică, funcțională și
gestionară.
În al doilea rând, prefectul promovează cu preponde rență interesele generale
și nu ale comunităților locale.
Din acest punct de vedere, instituția prefectului are acele caracteristici care o
apropie mai degrabă de serviciile publice exterioare ale ministerelor, decât de
autoritățile administrației publice locale – consilii comunale, orășenești, municipale
și județene și primarii localităților.
Așadar, din punctul de vedere al naturii sale juridice, instituția prefectului
reflectă existența unei relații de deconcentrare administrativă deoarece:
prefectul e ste reprezentantul Guvernului la nivel județean;
este numit în condițiile legii de la centru;
apără și promovează interesele generale ale întregii societăți.
Abordând locul acestei instituții în noua organizare a autorităților publice ce
realizează activ itatea executivă, doctrina administrativă și constituțională apreciază
că prefectul introduce sau este expresia de tutelă administrativă.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 25
Afirmația are la bază faptul că dispariția relației ierarhice ce se caracterizează
prin prezența controlului ierarhic exercitat asupra autorităților administrației publice
locale a dus ca necesitate, la reglementarea controlului de tutelă.
Controlul de tutelă este fundamentat și pe necesitatea armonizării
intereselor naționale cu cele locale ce decurg din cunoașterea ex istenței
localităților ca persoane juridice de drept public.
Pentru a argumenta necesitatea reglementării tutelei administrative trebuie
avute în vedere următoarele:
sursele normative utilizate ca bază de inspirație de inițiatorii Proiectului Legii
admini strației publice locale;
evoluția acestui concept în doctrina română și cea europeană folosită ca
model de către legiuitor;
reglementarea expresă a întregului material românesc în domeniu.
Pentru început vom demonstra că doctrina franceză distinge între c oncepția
clasică și cea modernă asupra tutelei administrative.
Concepția clasică are la bază obiectivele urmărite prin instituirea controlului
de tutelă. Primul obiectiv este cel al respectării legalității în activitatea persoanelor
publice ce exercită pu terea executivă; al doilea obiectiv este aprecierea oportunității,
a unei bune administrări a intereselor colectivităților descentralizate.
În acest context controlul de tutelă este definit sintetic ca un element al
desconcentrării și o limită a autonomi ei municipale.
Mijloacele de realizare a controlului de tutelă clasic sunt:
tutela asupra persoanelor (suspendarea și revocarea primarilor, demiterea din
oficiu a consilierilor);
tutela asupra actelor (implicând dreptul de substituire a organelor de tute lă în
atribuțiile autorităților locale în special în materie financiară, dreptul de
anulare a actelor emise de consiliile locale și de primari);
procedeul aplicării prealabile.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 26
Tutelei clasice i s -au adus numeroase critici care au determinat abandonarea
concep -ției clasice asupra tutelei și promovarea unei concepții moderne, considerată
a fi mai adaptată caracterului multiform al acesteia.
Concepția moderna asupra tutelei administrative se baza pe tehnici noi de
înfăptuire a acesteia:
concursul tehnic da t de serviciile statului pentru îndeplinirea unor atribuții ale
comunelor;
alocarea de subvenții și alte dotări comunităților locale din parte bugetului
statului;
procedeul actelor -tip ce constă din elaborarea de regulamente -tip, statute -tip,
de către serv iciile centrale și transmiterea lor cu titlu consultativ comunelor.
Cu toate acestea, intrarea în vigoare a Legii nr. 82 -213 din 2 martie 1982, a
condus în dreptul francez la abandonarea noțiunii de tutelă administrativă, atât în
concepția clasică cât și în cea modernă. Prin capitolul suprimarea tutelei
administrative “actele adoptate de către autoritățile comunale sunt executorii de plin
drept, sub condiția publicării sau a comunicării lor”.
Legiuitorul român s -a inspirat din această ultimă formă de a co ncepe
controlul de legalitate asupra actelor de autoritate emise sau adoptate de autoritățile
administrației publice locale, atunci când a încredințat prefectului de a veghea ca:
“activitatea consiliilor locale și județene și a primarilor să se desfășoare conform
legii”.
În organizarea administrativă a Țărilor Române, instituția tutelei
administrative nu a fost consacrată până în 1864, fiind cunoscut principiul
controlului ierarhic.
Introducerea tutelei administrative s -a realizat prin Legea din aprilie 1 864, iar
ulterior prin legea comunală, ambele constituind dreptul de tutelă asupra unităților
administrativ -teritoriale ce dispuneau de personalitate juridică.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 27
Concepții apropiate de doctrina franceză promovează la noi C.G. Dissescu
atunci când definește tutela ca o intervenție a puterii guvernative, a puterii centrale
în administrația municipală sau districtuală”.
În ceea ce privește natura juridică a controlului de legalitate exercitat de
prefect asupra autorităților administrației publice locale, este de observat că
prefectul nu exercită acest drept de control de pe poziții ierarhice (nu este șeful
ierarhic al autorităților controlate).
Legiuitorul român nu a promovat nici concepția tutelei administrative ce ar
urma să o exercite prefectul asupra actel or administrative emise sau adoptate de
autoritățile administrației publice locale din motive variate, dar totuși, se consideră
că prefectul exercită controlul administrativ (de legalitate) asupra activității
autorității administrației publice locale. Deși legiuitorul român nu reglementează
expres tutelă administrativă, există o serie de domenii speciale unde relațiile
instituite se apropie de elementele ce caracterizează în perioada interbelică tutelele
speciale.
În concluzie, legiuitorul român nu a promo vat în principiu, ideea tutelei
administrative, ci a instituit un control de legalitate asupra actelor administrative
emise sau adoptate de autoritățile administrației comunale, orășenești și județene.
Cu toate acestea, Legea nr. 10/199115 și Legea nr. 94/1 992 au introdus forme ale
tutelelor speciale.16 Instituția prefectului ca structură desconcentrată, scoate în
evidență mijloacele paralele utilizate de legiuitor pentru diminuarea centralismului,
întrucât pe lângă procedeul descentralizării (teritoriale și pe servicii) s -a utilizat și
cel al desconcentrării.
15 Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice , cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 23/1991
16 Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările
ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 9/1992
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 28
1.3. Ordonatorii de credite, organe de conducere ale instituțiilor publice
Ordonatori de credite bugetare sunt conducătorii instituțiilor publice. De
asemenea, în funcție de subordonarea instituți ei publice, conducătorul acesteia
poate fi:
Ordonator principal de credite;
Ordonator secundar;
Ordonator terțiar.
1. Ordonatorii principali de credite – în această categorie intră:
Miniștrii;
Conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraț iei publice
centrale;
Conducătorii altor autorități publice centrale;
Conducătorii instituțiilor publice autonome;
Primarii.
În categoria celorlalte organe de specialitate ale administrației publice
centrale se includ, printre alții, conducătorii:
Cons iliului Legislativ;
Curții Constituționale;
Consiliului Concurenței;
Serviciului Român de Informații;
Serviciului de Pază și Protecție etc.
În categoria de conducătorii ai instituțiilor publice autonome intră cei ai:
Comisiei Naționale a Valorilor Mob iliare;
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice;
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale etc.
Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de
drept, secretarilor gen erali sau altor persoane împuternicite în acest scop.
Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor menționa limitele
și condițiile delegării.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 29
În cazurile prevăzute de legi speciale, ordonatorii principali de credite sunt
secretarii gene rali sau persoanele desemnate prin aceste legi. Astfel de situații se
întâlnesc, de exemplu, la Camera Deputatilor și Senat.
2. Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea
ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de
credite, după caz.
Trebuie precizată diferența dintre un ordonator secundar de credite și unul
terțiar este aceea că ordonatorul secundar mai are la rândul sau ordonatori de credite
în subordine.
Așadar, un ordonator terțiar de credite poate fi în subordinea directă a
ordonatorului principal de credite – cazul cel mai frecvent întâlnit în instituții – sau
în subordinea unui ordonator secundar de credite.
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprob ate,
pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai
căror conducăori sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport
cu sarcinile acestora.
Ordonatorii principali de credite vor repartiza cr editele bugetare, după
reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuții
bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care decurg din
obligații internaționale, care vor fi repartizate integral.
Repa rtizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al
doilea, după examinarea de către Guvern a execuției bugetare pe primul semestru.
Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate de
ordonatorul principal de cr edite pentru bugetul propriu si pentru bugetele
institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de
credite, în raport cu sarcinile acestora.
Ordonatorii tertiari de credite – utilizează creditele bugetare ce le -au fost
repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit
prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 30
Ordonatorii de credite – au obligația de a angaja și de a utiliza creditele
buge tare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli
strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea
dispozitiilor legale.
Ordonatorii de credite răspund în conformitate cu prevederile legii de:
angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare
repartizate și aprobate;
realizarea veniturilor;
angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
integritatea bunurilor încredințate insti tuției pe care o conduce;
organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor
financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției
bugetare;
organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a
programului de lucrări de investiții publice;
organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor
legale.17
CAPITOLUL 2
SURSE DE FINANȚARE
2.1. Sursele de finanțare interne
Finanțarea instituțiilor publice se asigură după cum urmează:
– integral din:
bugetul de stat;
bugetele locale;
17 Daniela Marinela Manea, Contabilitatea Instituțiilor Publ ice, ediția a II a, Editura CH BECK, Bucrești, 2013, pag. 4
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 31
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele fondurilor speciale etc;
– din venit uri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz ;
– integral din venituri proprii.
Trebuie precizat faptul că, creditele deschise și repartizate pe seama
ordonat orilor de credite finanțați din bugetul de stat și bugetele locale sunt
evidențiate în conturi din afara bilanțului contabil.
Donații și sponsorizările de la persoanele juridice sau/și fizice către
instituțiile publice finanțate integral de la buget se va rsă direct la bugetul din care se
finanțează acestea.
Cu toate aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului respectiv
și care urmează să se utilizeze potrivit legii.
Cu ajutorul fondurilor primite de către instituțiile publice finanțate int egral
din venituri proprii și cele finanțate din venituri proprii și subvenții de la buget, se
majorează bugetele de venituri și cheltuieli ale acestora.
De asemenea, bunurile materiale primite ca donații și sponsorizări de către
instituțiile publice, se î nregistrează în contabilitatea acestora.
Instituțiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat, bugetele
locale sau bugetul asigurărilor sociale de stat, după caz, au obligația să vireze
veniturile respective la capitolele și subcapitolele d e venituri ale bugetelor cărora
acestea se cuvin.
Înregistrarea veniturilor în contabilitatea instituțiilor publice trebuie efectuată
conform contabilității de angajament.
Astfel, efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci
când tranzacțiile și evenimentele se produc, și nu pe măsură ce numerarul sau
echivalentul său este încasat sau plătit, și sunt înregistrate în evidențele contabile și
raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 32
Situațiile financiare care su nt întocmite în baza acestui principiu dă anumite
informații utilizatorilor nu numai despre tranzacțiile trecute, care au implicat plăți și
încasări, dar și despre obligațiile de plată din viitor și despre resursele privind
încasările viitoare.
În concl uzie, acestea furnizează cele mai utile informații referitoare la
tranzacții și la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea
deciziilor economice.
Luând în considerare prevederile art. 74 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
500/2002 privind finanțele publice, republicată cu modificările și completările
ulterioare se poate vedea că „contabilitatea generală bazată pe principiul constatării
drepturilor și obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și
patrimoniale, precu m și a excedentului sau deficitului patrimonial”;18
Ținând cont totodată și de art. 31 și 32 din Legea contabilității nr. 82/1991
actualizată și republicată republicată se poate constata că ministerele și celelalte
organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale care gestionează,
potrivit legii, veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,
bugetelor locale și bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
au obligația organizării și conducerii contabilității drepturilor constatate.19
Așadar, drepturile constatate și veniturile încasate reprezentând impozite,
taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora,
respectiv dobânzi, penalități și penalități de întârzi ere, se înregistrează în
contabilitate.
Definim drepturile constatate – ca fiind veniturile bugetare pentru care există
obligații declarative sau pentru care s -au emis decizii ori alte documente de stabilire
de către creditorul bugetar sau alte entități abilitate de lege.
18 Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice , republicată cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr.
597/2002 – art. 74, alin. 1, lit.c
19 Legea contabilităț ii nr. 82/1991 – privind contabilitatea instituțiilor publice , republicată cu modificările și completările ulterioare, publicată
în Monitorul Oficial nr. 454/2008 – art 31, 32
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 33
În cazul în care un venit bugetar urmează a fi încasat în mai multe tranșe
succesive în cursul exercițiului bugetar curent sau al mai multor execuții bugetare,
aceasta se înregistrează în contabilitate în momentul datorării cu întreaga sumă.20
În situația încasărilor fără debit, dreptul constatat este egal cu suma din
documentul de plată.
De asemenea, veniturile bugetare se contabilizează pe fiecare buget de
autoritățile publice centrale și locale, denumite potrivit legii creditori buge tari.
Contabilitatea operațiunilor privind constatarea și încasarea veniturilor
bugetare se organizează și se conduce în cadrul compartimentului de contabilitate
existent sau în alte compartimente create special pentru evidența contabilă a
veniturilor bug etare.
Este bine de menționat că răspunderea pentru organizarea și conducerea
contabilității veniturilor bugetare revine ordonatorului de credite.
Contabilitatea veniturilor bugetare se conduce pe categorii de venituri.
Contabilitatea operațiunilor priv ind constatarea și încasarea veniturilor bugetului
de stat se organizează și se conduce în cadrul unui compartiment distinct
subordonat direct conducătorului fiecărei unități teritoriale a finanțelor publice
care administrează venituri ale bugetului de sta t.21
2.1.1 Elemente privin așezarea și perceperea veniturilor din impozite și taxe
Așezarea impozitelor și taxelor – se referă la efectuarea mai multor
operațiuni succesive, constând în:
așezarea – stabilirea mărimii obiectului impozabil;
lichidarea – determinarea cuantumului impozitului sau a taxei;
ordonanțarea – stabilirea contribuabililor persoane fizice și juridice ce
urmează să plătească impozite și taxe;
20 Lucian Țâțu (coord.), Finanțele locale și instituții publice , Editura Aner, 20 02, pag. 56
21 Tudor Tiron Adriana, Gherasim Ioan, Contabilitatea Instituțiilor Publice , Editura Dacia, Cluj, Napoca, 2002,
pag. 37
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 34
plata – încasarea propriu -zisă a impozitului sau a taxei.
Așezarea – această operațiune are la bază stabilirea obiectului impozabil și
evaluarea materiei impozabile.
Pentru ca veniturile sau averea să poată fi supusă impunerii trebuie în primul
rând organele fiscale să constate evidența de fapt a acestora după care să efectueze
evaluarea lor.
Evaluarea materiei impozabile – înseamnă stabilirea dimensiunii acesteia ceea ce se
poate realiza prin:
metoda evaluării directe – bazată pe probe;
metoda evaluării indirect – bazată pe prezumție.
Metoda evaluării directe cunoaște la rândul său alt e două variante de
realizare: evaluarea pe baza declarației plătitorului de impozite și taxe și evaluarea
pe baza declarației unei terțe persoane.
A) Evaluarea pe baza declarației contribuabilului – păresupune participarea
directă a subiectului impozitulu i.
În acest caz contribuabilul este obligat, potrivit legii, să înainteze organelor
fiscale o declarație din care să rezulte veniturile pe care le realizează și cheltuielile
care au fost efectuate pentru obținerea acestora – respectiv averea pe care o po sedă.
Contribuabilul persoană juridică, precum și persoanele fizice cu activități
lucrative independente au obligația să conducă o evidență strictă privind veniturile
și cheltuielile ocazionate de activitatea pe care o desfășoară și să întocmească
situaț iile financiare și anumite declarații pe care să le prezinte organelor fiscale.
Pe baza respectivelor declarații și a situațiilor financiare organele fiscale
stabilesc mărimea materiei impozabile.
Este bine de știut că această modalitate de r ealizare a evaluării are o
aplicabilitate largă în cazul impozitului pe venit, impozitului pe profit, a impozitului
pe veniturile microîntreprinderilor, pe venituri, pe terenuri etc., dar prezintă
neajunsuri că face posibilă sustragerea de la impunere a un ei părți din materia
impozabilă.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 35
B) Evaluarea pe baza declarației unei terțe persoane – reflectă faptul că
mărimea obiectului impozabil se stabilește pe baza declarației sau a documentelor
prezentate de o terță persoană care cunoaște mărimea obiectului impozabil.
Este evident că această modalitate prezintă avantajul că elimină posibilitatea
sustragerii de la impunere a unei părți din materia impozabilă, deoarece persoana
terță care declară venitul nu este interesată să ascundă adevărul precum: chiria
plătită, venitul încasat etc.
Metoda evaluării indirecte – cunoaște și ea la rândul ei mai multe variante de
realizare, după cum urmează:
evaluarea pe baza unor caracteristici exterioare ale obiectului impozabil –
supune atenției impozitele de tip real și p ermite stabilirea cu aproximație a
mărimii obiectului impozabil fără a se lua în calcul situația persoanei care
deține bunul respectiv – ca de exemplu: impozitul funciar, impozitul pe
clădiri etc. Această metodă este una simplă și puțin costisitoare dar p rezintă
dezavantajul că nu permite stabilirea cât mai exactă a obiectului impozabil;
evaluarea forfetară – reprezintă atribuirea valoarii obiectului impozabil cu
acordul subiectului impozabil. Este o metodă care asigură stabilirea cât mai
aproape de adev ăr a mărimii obiectului impozabil.
evaluarea administrativă – se referă la stabilirea de către organele fiscale a
materiei impozabile pe baza elementelor pe care le au la dispoziție.
Foarte important de precizat este faptul că, în situația în care subiec tul
impozabil nu este de acord cu evaluarea făcută de organul fiscal are dreptul să o
conteste, prezentând documente justificative în acest sens.
De asemenea, amintim de:
Lichidare – aceasta constă în întocmirea documentelor privind impozitele sau
taxel e datorate de contribuabilul persoană fizică sau juridică, stabilirea sumei de
plată potrivit reglementărilor fiscale.
Prin urmare, această operațiune constă în stabilirea mărimii obligației, sau
respectiv a creanței fiscale față de componentele bugetulu i public.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 36
Ordonanțarea – este operațiunea prin care în baza documentelor întocmite
privind impozitele și taxele datorate de persoanele fizice sau juridice se comunică
contribuabilului suma de plată.
Ordonanțarea constă în întocmirea înștiințării de pla tă, comunicării
proceselor verbale privind sumele datorate a proceselor verbale privind executarea
silită sau a altor documente privind obligațiile de plată a impozitelor și taxelor.
Plata impozitului sau a taxei – este procesul de încasare a datoriei l a data și
în termenele stabilite.
Sunt utilizate mai multe metode de percepere precum:
◦ direct de către organele fiscale de la plătitor;
◦ prin stopaj la sursă – reținere și vărsare;
◦ aplicarea de timbre fiscale mobile.
Așadar, contabilitatea operațiunilo r privind constatarea și încasarea
veniturilor bugetului de stat se face potrivit prezentelor norme pe structura
clasificației bugetare, pe baza situațiilor centralizatoare transmise zilnic de către
compartimentele de specialitate care au atribuții în prel ucrarea documentelor
justificative.
Conducătorul fiecărei unități administrativ -teritoriale care administrează
veniturile bugetului de stat organizează și conduc evidența contabilă sintetică a
veniturilor bugetului de stat.
De asemenea, compartimentele d e contabilitate a veniturilor bugetului de stat
întocmesc lunar balanțe de verificare sintetice pentru conturile în care se
înregistrează operațiunile privind constatarea și încasarea veniturilor bugetare și
transmit trimestrial serviciului de contabilitat e proprie a organului fiscal balanța de
verificare sintetică pentru a fi cuprinsă în bilanțul contabil al instituției respective.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 37
În cazul în care Primăriile comunale care nu au optat pentru conducerea
contabilității în partidă dublă acestea conduc contab ilitatea creanțelor bugetare în
partidă simplă.22
2.2. Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare
Este important de menționat că instituțiile publice care sunt finanțate integral
sau parțial din bugetul statului sau bugetele locale primesc fondurile bugetare sub
forma unor credite bugetare nerambursabile acordate în vederea acoperirii unor
nevoi permanente, cu respectarea normelor legale de cheltuieli.
Așadar, creditele bugetare sunt:
sume nerambursabile nepurtătoare de dobânzi – fiind folosite în interesul
general al statului sau al colectivității locale;
mijloace bănești prevăzute în legea bugetară anuală – ca limite maxime
pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, în structura care este aprobată
prin lege având destinații riguros stabilit e prin clasificația indicatorilor
finanțelor publice.
De asemenea, trebuie menționat că în procesul finanțării instituțiilor publice
se disting două faze:
deschiderea și repartizarea de credite bugetare;
finanțarea propriu zisă – adică, efectuarea plățilo r de casă pe seama
mijloacelor de trezorerie.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat și bugetele locale
repartizate pe trimestre – se pot utiliza la cererea ordonatorilor principali de credite
numai după deschiderea de credite prin dispoziție b ugetară.
Modul de acordare al fondurilor bugetare se face în limita creditelor bugetare
care sunt deschise și potrivit destinațiilor aprobate raportate la gradul de folosire a
22 Constantin Roman, Suport de curs Contabilitatea instituțiilor publice, Academia de Studii Economice București –
Facultatea de finanțe, Asigurări, Bănci și burse de valori, pag. 20 -25
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 38
resurselor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale ca re
reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Fondurile sunt acordate de Ministerul Finantelor Publice spre ministere,
celelalte organe centrale precum și sub forma de transferuri direcțiilor generale ale
finantelor publice județene și a Municipi ului București pentru bugetele locale.
De asemenea, trebuie precizat că deschiderea respectiv repartizarea de credite
bugetare nu reprezintă o atribuire efectivă de mijloace banesti ( adică o plată), ci
numai o operație preliminară care urmează să se mate rializeze în finanțare doar
după ce este dată dispoziția ordonatorilor de credite pentru efectuarea plăților.
Scopul operației de deschidere de credite – este de a încadra cheltuielile
bugetare în limita surselor de finanțare ce se colectează efectiv în a cel buget, de a nu
permite efectuarea unor plăți dacă nu există în buget disponibilitățile bănești
necesare – pentru a se evita plățile fără acoperire cu surse.
Deschiderea de credite – este în esență o autorizare dată de Ministerul
Finanțelor Publice ș i organele sale teritoriale ordonatorului principal de credite la
diferite termene pentru a efectua plăți pentru acțiunile cuprinse în bugetele lor, dar
în limita creditelor deschise.
Autorizarea se acorda ținând cont de:
◦ creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli;
◦ modul de folosire a creditelor deschise anterior;
◦ mijloacele existente în buget;
◦ modul de realizare a veniturilor;
◦ nevoile concrete ale instituțiilor publice pentru perioada următoare.
În cazul în care s -ar renunța la de schiderea de credite, Ministerul Finanțelor
Publice și organele sale teritoriale ar fi lipsite de posibilitatea efectuării unui control
financiar preventiv în efectuarea cheltuielilor precum și în condiționarea acestora de
realizare a veniturilor pentru a se putea păstra echilibrul bugetar în execuție.
Cheltuielile din sumele alocate prin buget – se pot aproba de către
ordonatorul de credite și se pot efectua numai dacă au fost vizate în prealabil de
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 39
către conducătorul compartimentului financiar contabil s au alte persoane
împuternicite să acorde viza de control financiar preventiv.
Este important de precizat că institutiile publice finantate integral de la
bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, după caz, varsă integral veniturile realizate la bugetul din care
sunt finanțate.
2.3. Particularități privind finanțarea din donații și sponsorizări
Este cunoscut faptul că institutiile publice pot folosi, pentru desfășurarea
activității lor, bunuri materiale și fonduri bănești primite de la persoanele juridice și
fizice – sub formă de donații și sponsorizări – cu respectarea dispozițiilor legale în
vigoare.
Fondurile bănești primite de la persoane juridice și fizice sub forma de
donații și sponsori zări – de către instituțiile publice finanțate integral de la buget se
varsă direct la bugetul din care se finanțează acestea.
Așadar, c u sumele primite se majorează creditele bugetare ale bugetului
respectiv și s e vor folosi cu respectarea destinațiilor stabilite de către donator.
Prin urmare, cu fondurile bănești care sunt primite de la persoane juridice și
fizice sub formă de donații și sponsorizări – institutiile publice finanțate integral sau
parțial din venituri proprii, își majorează bugetele prop rii.
Aceste instituții au obligația – în anexă – la contul de execuție bugetară
trimestrială și anuală, de a prezenta situatția privind sumele primite și utilizate în
aceste condiții și cu care evident a fost majorat bugetul.
Bunurile materiale primite sub forma de donații și sponsorizări de către
instituțiile publice se înregistrează în contabilitatea acestora.
Finanțarea cheltuielilor unor institutii publice, indiferent de subordonare, se
asigură atât din bugetul de stat, cât și din bugetele locale, numai în cazurile în care,
prin legea bugetară anuală sau prin legi speciale se stabilesc categoriile de cheltuieli
care se finanteaza prin fiecare buget.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 40
2.4. Finanțarea externă
Referitor la împrumuturile de stat de la băncile comerciale sau de la alte
instituții creditoare din România, trebuie precizat că Ministerul Finantelor Publice
este autorizat să contracteze împrumuturi de stat de la băncile comerciale sau de la
alte instituții creditoare românești, în condițiile rezultate în urma negocierilor.
Autoritățile administrației publice locale pot angaja anumite împrumuturi
interne fără garanția Guvernului – dar cu condiția informării prealabile a
Ministerului Finanțelor Publice.
Finanțarea prin credite externe poate fi:
din credite externe guvernamenta le;
din credite externe cu garanția statului.
Instrumentele datoriei publice externe sunt următoarele:
titlurile de stat în valută – emise pe piețele financiare externe;
împrumuturile de la guverne străine, agentii guvernamentale străine,
instituții finan ciare multilaterale sau de la alte organizații internaționale;
împrumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;
împrumuturile directe de la investitori privați, pe termen scurt, mediu sau
lung;
împrumuturile de la băncile străine sau de la com panii străine;
alte împrumuturi – după caz.
Plățile din creditele bugetare se efectuează în toate cazurile din inițiativa
ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor
bugetare în conformitate cu prevederile legale în vigo are.
Plățile pot fi dispuse:
1. în numerar – prin casieria instituțiilor după ridicarea sumelor din cont;
2. prin virament – decontarea se face din cont în favoarea furnizorilor – așadar,
plățile prin decontare din cont au la bază contractele sau comenzile în cheiate
cu furnizorii.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 41
În vederea efectuării plăților prin trezorerie, se folosesc următoarele forme:
cecul – pentru eliberarea numerarului în cont;
ordin de plată – prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăți
din conturile sale în favoa rea agentilor economici, bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale;
cecul cu limită de sumă – cu rezervarea prealabilă a creditelor bugetare, în
vederea efectuării plăților prin cont.
Plățile se dispun pe destinațiile și în limita creditelor bugetare deschise li
repartizate – ce sunt prevăzute în bugete pe subdiviziunile clasificației bugetare.
Documentele de plată – se semneaza de ordonatorul de credite și de șeful
compartimentului financiar contabil sau înlocuitorul d e drept.
Ordonatorii de credite prezinta documentele de plăți trezoreriei din localitatea
în care își au deschise conturile la compartimentul de control cheltuieli împreună cu
documentele justificative.
Documentele de plată derulate prin trezorerie se în registrează în conturi
deschise – pe instituții, pe capitole de cheltuieli aprobate – după cum urmează:
1. cheltuieli curente – cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, subvenții,
transferuri;
2. cheltuilei de capital
Documentele de plată – ce sunt depus e la trezorerie sunt însoțite de
documente din care să rezulte necesitatea dar și oportunitatea cheltuielilor ce
urmează a se efectua precum și documentele justificative care stau la baza plății.
Organele trezoreriei – exercită un control financiar preve ntiv asupra
efectuprii plăților de către ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate,
urmărind în mod special:
încadrarea în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate pe capitole și
categorii de cheltuieli – în acest scop se stabilește disponibilul de credite la
fiecare document de plată, pe baza contului – „Credite deschise din bugetul
de stat” (capitol și categorii de cheltuieli) – din care se scad plățile inregistrate
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 42
în contul „Cheltuieli din bugetul de stat” (pe capitole și categor ii de
cheltuieli) – după care rezultatul se compară în documentele de plăți
prezentate. În situația în care unele documente nu au acoperire în disponibilul
de credite bugetare deschise sau repartizate – documentele respective se
restituie ordonatorului de credite.
respectarea destinațiilor creditelor bugetare pe subdiviziuni ale clasificației
bugetare și a dispozițiilor legale de autorizare a plății.
2.4.1. Finanțarea pe programe
Finanțarea pe programe – se diferențiază de finanțarea tradițională pe
categorii de venituri și cheltuieli – în ceea ce privește pregătirea, analizarea și
prezentarea bugetului.
Așadar, în loc să se axeze pe ceea ce o institutie publică achizitionează, un
buget pe programe alocă sume de bani programelor mari, axându -se pe rez ultatele
ce se așteaptă a se obține în urma desfășurării activităților și serviciilor.
Spre exemplu – domeniile programelor identificate de obicei de către o
autoritate publică locala sunt siguranța publica, lucrări publice, servicii de recreere,
servic ii sociale și de administrare generală.
Domeniile programelor – sunt în mod general raportate la obiectivele
organizației și, de cele mai multe ori, se intersectează cu domeniile de activitate ale
entității.
Punctul de referință al elaborării bugetului pe programe este că permite
conducătorilor instituției publice să gândească bugetul într -o manieră care lasă loc
îmbunătățirii sistemului decizional în ceea ce privește obiectivele organizației.
Într-un buget pe programe – veniturile și cheltuielile se leagă de obiectivele
stabilite pe o perioada de mai mulți ani.
Prin urmare, un buget pe programe identifică rezultatele anticipate ale acestor
investiții sau lucrări prevăzute a se realiza.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 43
Așadar, ordonatorii principali de credite analizează și propun p rograme
pentru finanțarea unor acțiuni, obiective, proiecte având în vedere scopurile
urmărite, direcțiile de acțiune si rezultatele scontate a se obține în perioada
respectivă, precum și prezentarea deciziilor în legătură cu modalitatea de alocare a
resur selor în funcție de priorități.
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA INSTITUȚIEI PUBLIC E
CLUB SPORTIV MUNICIPAL ȘCOLAR REȘIȚA
3.1. Prezentarea Generală
Date de contact:
adresa – Reșița, str. Valea Domanului nr.1, jud. Caraș -Severin ;
Codul unic de înregist rare nr.16707440 ;
contul RO97TREZ18121E330800XXXX;
telefon/fax: 0255223830 ;
e-mail: fcs.resita@yahoo.com;
reprezentată prin dl. Bobar Cristian – înființată – prin H.C.L nr.24 din 24
februarie 2004 se subordoneaza Consiliului Local al Municipiului Reșiț a și
este înscris în Registrul sportiv cu C.I.S Nr.CS/A1/00010/2004 .
Scopul Instituției Publice “Clubul Sportiv Municipal Școlar Reșița” – este
popularizarea, organizarea, dezvoltarea și susținerea activităților din domeniul
sportului școlar în ramuri le de sport fotbal, minifotbal, atletism, karate, lupte și
handbal.23
În vederea realizarii scopului, institutia publica isi propune urmatoarele
obiective:
performanta, selectia, pregătirea și participarea la competiții interne și
internaționale;
23 www.primariaresita.ro
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 44
participarea sportivilor acestui club la competiile locale, județene, naționale și
inernaționale cuprinse în calendarul propriu sau cele emise de federații per
amura sportivă la care s -a afiliat clubul;
angrenarea unui număr cât mai mare de tineri care au apti tudini de a practica
sporturile în mod organizat – în urma selecțiilor și pregătirilor sistematice și
in mod special al promovarii unui număr cât mai mare de sportivi la nivelul
competițiilor naționale și inernaționale;
îndrumarea persoanelor cu aptitudin i spre sportul de performanță;
asigurarea condițiilor materiale și morale pentru o pregătire sportivă
corespunzătoare a sportivilor clubului;
asigurarea de servicii de cazare și de masă pentru sportivii clubului.
În cadrul clubului este încadrat personal de specialitate format din personal
tehnic (antrenori si instructori sportivi) precum și personal auxiliar cu atribuții
privind buna organizare și desfășurare a activității din cadrul clubului, care poti fi
angajați pe bază de contract individual de munca sau de contract de activitate
sportivă.
3.2. Cadrul legislativ ce guverneaz ă activitatea economică
Cadrul legislativ ce guvernează activitatea economică a CSM Școlar Reșița :
o Legea nr. 215 / 2001, privind admini strația publică locală, republica tă ;
o Legea nr. 273 / 2006, privind finanțele publice locale, cu modificările și
completările ulterioare ;
o Legea Contabilității nr.82 / 1991, actualizată ;
o Dispozițiile Primarului Municipiului Reșița ;
o Hotărârile Consiliului Local Reșița .
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 45
3.3. Funcționarea compartime ntului de contabilitate la CSM Școlar Reșiț a
Unitatea folo sește pen tru eviden ța con tabilă programul informa tic eXpert2019 și
Saga B , iar pentru evidența personalului salariat Revisal – Registrul General de
Evidentă a Salariaților .
Com partimen tul de con tabilitate este în subordine a directorului , dar s i a celui
care a cordă viza "CFP" pe documentele finan ciare , conform legilației î n vigoare;
Atribuțiile Compar timen tului Financiar -Contabil , Resurse Umane și Achiziț ii
sunt :
o asigură evid ența derulării plaț ilor către furnizori ;
o calculează si ține evidența drepturilor bănești, a reț inerilor legale din salariu,
a datoriilor pen tru fiecare salariat conform legislației î n vigoare ;
o completează s i depune lunar declara țiile privind obligațiile de plată la buge tul
de stat si bugetul asigurărilor sociale aferente salariaț ilor ;
o eliberează adeverinț e de veni t, etc. pentru salariați ;
o întocmește documentația necesară pentru alimen tarea card -urilor bancare cu
drepturile bane ști pen tru salariați ;
o întocmește documentația privind constituirea și reținerea garanțiilor materiale
aferente gestionă rilor conform legii;
o întocmește zilnic situația operativă privind încasă rile și plăț ile;
o organizeaz ă eviden ța operativă a CEC -urilor și a ex traselor bancare;
o întocmeșt e zilnic, sau ori de cât e ori este nevoie ordine de plată (documen tele
de pla tă) ;
o studiază permanen t legislația în vigoare cu privire la modificările ce apar în
legatură cu activitatea financiar contabilă ;
o verifică zilnic ex trasele de con t si urmăre ște permanent corespondenț a cu
trezoreria în vederea derulării operaț iunilor financiare;
o întocmeșt e lunar balanț a de verificare și toate situațiile pentru Primăria Reșița
sau pen tru Forexebug cerute de legislația î n vigoare;
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 46
o întocmeșt e, coordonează și îndr umă activitatea de î ntocmire a bugetului de
venituri ș i chel tuieli;
o coordonează și îndrumă activitatea de inventariere anuală ;
o urmărește înregistrarea corectă și permanentă a tuturor documen telor primare
care privesc relațiile cu terții, cu respectarea co ndiții lor legale ;
o organizează evidența cheltuielilor atât în contabilitatea financiară cât și în cea
de gestiune;
3.4. Situația financiară a institu ției în perioada 2017 – 2018
Clubul Sportiv Municipal Scolar Resita, a beneficiat în anul 2018 de un buge t
alocat în valoare de 3.557.440 lei , din care a cheltuit 3.621.890,91 lei.
Pe langă aceste venituri, clubul a mai realizat și venituri proprii, în valoare
de 132.489 lei – provenite din:
închirieri de camere;
închirieri de spații publicitare ;
închirieri de suprafețe de teren din curtea stadionului ;
vanzare de bilete la meciurile de acasa ;
anumite ajutoare primite de la Federatia Română de Fotbal pentru calificarea
în Zona Elitelor la Juniori A .
Din aceste venituri clubul a efectuat plati de 120. 948,48 lei .24
3.4.1. Sursă de venit – Buget Consiliul Local – 2018 comparativ 2017
În tabelul 3.1. avem prezentată situația bugetului aprobat de Consiliul Local
Reșița pentru anul 2017 comparativ cu anul 2018 .
24 Raport – Instituția Publică Fotbal Club Municipal Școlar Reșița pe anul 2018
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 47
Tab. 3.1 – Sursă de venit – Buget Consiliul Local – 2018 comparativ 2017
2017
Liga a III a 2018
Liga a III a
Total buget aprobat 2.743.500 3.557.440
Buget cheltuieli salariale 757.000 846.200
Buget cheltuieli materiale 1.986.500 2.711.240
Din reprezentarea grafică a acestuia pute m observa că în anul 2018 bugetul
alocat de Consiliul Local Reșița partenerului nostru de studiu este de 3.557.440 lei ,
cu 30 % mai mare decât în anul 2017 .
Fig. 3.1. Sursa de venit – Buget Consiliul Local – 2018 comparativ 2017
Din Fig. 3.1. – Sursa de venit -Buget Consiliul Local –2018 comparativ 2017 ,
observăm că cea mai mare parte a bugetului este alocată cheltuielilor materiale ,
peste 70 % din valoarea întregului buget .
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 48
3.4.2. Cheltuieli – Buget Consiliul Local – 2018 comparativ 2017
A. Buget cheltuit Administrativ + Sec ție Fotbal
Tab. 3.2. – Cheltuieli Administrativ și Secția Fotbal – 2018 comparativ 2017
2017
Liga a III a 2018
Liga a III a
Cheltuieli salariale 601.339 785.113
Cheltuieli cu contribuț iile 133.701 40.336
Total cheltuieli salariale 735.040 825.449
Chelt. cu mat. prime ș i mat. consum. 42.782 15.695
Cheltuieli cu energia ș i apa 137.830 43.127
Cheltuieli cu deplasă ri 3.530 95.017
Cheltuieli cu transportul 48.471 61.110
Cheltuieli poștale ș i taxe de telecom. 22.826 3.051
Alte cheltuieli cu serviciile exec. de terti 1.142.839 1.192.331
Alte cheltuieli autorizate prin disp. legale 0 0
Cheltuieli cu alte impoz. si taxe 0 0
Cheltuieli cu alimentele 76.473 51.661
Cheltuieli cu echipamente si ob . de
inventar 73.739 59.139
Total cheltuieli materiale 1.548.760 1.505.436
Total buget cheltuit 2.283.800 2.346.580
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 49
Din a naliza datelor din tabelul anterior , reprezentate și grafic , putem observa
că bugetul cheltuit în anul 2018 este sensibil egal cu bugetul anului 2017 , diferența
dintre cele două fiind relativ mică 62.780 lei .
Observăm că la secțiunea de cheltuieli salariale bugetul cheltuit în anul 2018
este puțin mai mare , datorită creșterii salariului minim pe economie .
La capitolul d e cheltuieli materiale , per total cheltuielile efectuate în cursul
anului 2018 sunt mai mici decât cele din anul 2017 . Pe acest palier , cheltuielile
comparativ au fluctuat atât în sus , cât și în jos . Astfel , în anul 2018 cheltuielile au
scăzut la che ltuieli cu materii prime și cheltuieli materiale , cheltuiala cu energia și
apa , cheltuielile cu taxele poștale și de telecomunicații , cheltuielile cu alimentele ,
dar si cheltuielile cu echipamente și obiecte de inventar . Cheltuielile care au crescut
în 2018 cu 2017 au fost : cheltuielile cu deplasările , cheltuielile cu transportul și
alte cheltuieli cu servicii executate de terți .
Ca o concluzie , putem afirma că cheltuielile cu baza administrativă și ale
secției de fotbal au crescut cu 2,5 % în an ul 2018 față de anul 2017 , creștere ce
provine de la cheltuielile salariale .
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 50
601,339785,113
133,70140,336
735,040825,449
42,78215,695
3,53095,017
48,47161,110
22,8263,051
1,142,8391,192,331
76,47351,661
73,73959,139
1,548,7601,505,436
2,283,8002,346,580
0 500,000 1,000,000 1,500,000 2,000,000 2,500,00020172018
RONBuget cheltuit administrativ + sectie Fotbal
Total buget cheltuit Total cheltuieli materiale
Cheltuieli cu echipamente si ob. de inventar Cheltuieli cu alimentele
Cheltuieli cu alte impoz. si taxe Alte cheltuieli autorizate prin disp. legale
Alte cheltuieli cu serviciile exec. de terti Cheltuieli postale si taxe de telecom.
Cheltuieli cu transportul Cheltuieli cu deplasari
Cheltuieli cu energia si apa Chelt. cu mat. prime si mat. consum.
Total cheltuieli salariale Cheltuieli cu contributiile
Cheltuieli salariale
Fig. 3.2. – Cheltuieli Administrativ și Secția Fotbal – 2018 comparativ 2017
În cursul anului 2018 – cheltuielile efectuate au fost:
Administrati v – 666.540 lei ;
Centru de Juniori – 212.836 lei ;
Echipa de Liga 3 – 1.467.132 lei .
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 51
B. Buget cheltuit pe secția de Handbal
Tab. 3.3. – Buget cheltuit sectia de Handbal
2017 2018
Cheltuieli cu deplasari 29.000 80.630
Cheltuieli cu transportul 30.25 9 50.913
Alte cheltuieli cu serviciile exec. de terti 270.000 433.189
Total cheltuieli materiale 329.259 564.732
Fig. 3.3. – Buget cheltuit Secția de Handbal
Din analiza Tab. 3.33 și a Fig. 3.3 (Buget cheltuit Secția de Handbal) , putem
observa că bugetul secției de handbal a crescut în anul 2018 față de anul 2017 ,
aproape dublu , deoarece secția de handbal a fost înființată în anul 2017 . Prin
urmare bugetul din anul 2017 este doar pe jumătate de an , iar din anul 2018 secția
începe cu buget aprobat pe tot anul.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 52
C. Buget cheltuit pe secția de Karate
Tab. 3.4. – Buget cheltuit sectia de Karate
2017 2018
Alte cheltuieli cu serviciile exec. de terti 5.000 5.000
Total cheltuieli materiale 5.000 10.000
5,00010,000
02,0004,0006,0008,00010,00012,000
2017 2018RONBuget cheltuit sectia Karate
Total cheltuieli materiale
Fig.. 3.4. – Buget cheltuit sectia de Karate
Din analiza graficul Fig. 3.4 (Buget cheltuit Secția de Karate ) , putem observa
că în anul 2018 bugetul secției de karate a fost dublu față de anul 2017 , 10.000 lei
față de 5.000 lei , deoarec e în anul 2018 karatiștii clubului nostru au participat și la
Campionatele Naționale , nu doar la competiții regionale .
D. Buget cheltuit pe secția de Lupte
Tab. 3.5. – Buget cheltuit sectia de Lupte
2017 2018
Alte cheltuieli cu serviciile exec. de t erti 0 90.000
Total cheltuieli materiale 0 90.000
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 53
Din datele prezentate în Tab. 3.5. – Buget cheltuit sectia de Lupte , putem
observa și înțelege că secția de lupte a fost înființată în cadrul clubului în decursul
anului 2018 , fiindu -i alocat în anul de debut un buget anual de 90.000 lei . Avand
în vedere ca toate anul competițional începe în vara anului , putem afirma ca suma
de 90.000 lei este practice pentru 6 luni calendaristice .
090,000
010,00020,00030,00040,00050,00060,00070,00080,00090,000100,000
2017 2018RONBuget cheltuit sectia Lupte
Total Cheltuieli materiale
Tab. 3.5. – Buget cheltuit sectia de L upte
3.5. Datoriile instituției
Tab. 3.6 . – Situa ția datoriilor instituției
Nr .
Crt Datorii la
31.12.2017 (lei) Datorii la
31.12.2018 (lei) OBSEVAȚII
1 2.862.344 3.901.598 Datorii furnizori
2 66.377 94.600 Datorii finanțate
TOTAL 2.928 .721 3.996.198 –
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 54
Fig. 3.6. – Situa ția datoriilor instituției
Dacă analizăm valorile ce ne sunt prezentate de partenerul nostru de studiu ,
observăm că valoarea datoriilor a crescut cu 1.067.477 lei , din care cel mai mult au
crescut datoriile către furnizori , creșterea fiind în cuantum de 1.039.254 lei .
Datoriile instituție față de bugetul asigurărilor sociale și de stat au crescut în 2018
cu 28.223 lei .
Menționăm că aceste datorii au crescut datorită lipsei de lichidități , nu
datorită bugetului alocat , în anul 2017 bugetul alocat fiind de 2.743.500 lei iar
cheltuielile de 2.618.059 lei, iar în anul 2018 bugetul pierdut de instituție fiind de
546.128 lei , deoarece bugetul aprobat a fost de 3.557.440 lei iar cheltuielile ce au
putut fi efectuate fiind doar de 3.011.312 lei .
De asemenea , partenerul nostru de studiu , ne -a adus la cunoștiință ca pâna la
data întocmirii prezentei lucrări datoriile la bugetul asigurărilor sociale și de stat au
fost achitate , precum și o ma re parte din datoriile către furnizori .
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 55
3.6. Sursa de venit – Buget Consiliul Local – 2019
Tab. 3.7. – Sursa de venit – buget aprobat 2019
2019
Administrativ 2019
Liga III 2019
Centru
juniori 2019
Handbal 2019
Lupte
Karate
Total buget aprobat 1.225.887 1.262.535 209.760 723.718 200.000
Buget cheltuieli
salariale 825.500 0 0 0 0
Buget cheltuieli
materiale 375.387 1.262.535 209.760 723.718 200.000
Investitii 25.000 0 0 0 0
Din Tab. 3.7. – Sursa de venit – buget aprobat 2019 , putem observa ca în
anul 2019 bugetul inițial aprobat instituției este de 3.621.900 lei , din care sectorului
administrativ îi revin 1.225.887 lei , secției de fotbal Liga 3 îi revin 1.262.535 lei ,
centrului de juniori fotbal 209.760 lei , secției de handbal 723.718 lei , iar secțiilor
de lupte si karate 200.000 lei .
Fig. 3.7. – Sursa de venit – buget aprobat 2019
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 56
3.7. Situația realizărilor pe plan administrativ
Situația realizărilor pe plan administrativ se referă la:
renovare: saună, baz in reversie înlocuit cu bazin tip Jacuzzi și renovare
spațiu complet;
renovare totală și placare cu gresie și faianță în zona dușuri și zona bazinului
de refacere;
renovare vestiar gazde;
renovare totală – în zona dușurilor în vestiarul arbitrilor;
renovar e totală a vestiarului oaspeților;
amenajarea vestiarului de gazde;
renovarea sălii de forță și înlocuirea întregii aparaturi cu una performantă;
renovarea a două camere, apartamentului și a clubului din hotel;
renovarea vestiarului echipei de juniori și a zonei dușurilor;
renovarea vestiarului și a zonei dusurilor a juniorilor UNDER 13 și UNDER
11;
renovarea vestiarului și a zonei dușuri și bazin de refacere de la juniori
UNDER 17 și juniori UNDER 15;
înlocuirea porților de acces vestiare cu unele cu por ti PVC și geam termopan;
înlocuirea a 3.200 de scaune în tribuna a doua și igenizarea suprafeței de
teren de deasupra tribunei a doua;
îmbunatățirea alimentării cu apă la grupul sanitar de la tribuna a doua și
înlocuirea ușii.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 57
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA FINANCIARĂ LA INSTITUȚIA
PUBLICĂ CLUB SPORTIV MUNICIPAL ȘCOLAR REȘIȚA
Pentru asigurarea evidenței contabile și pentru întocmirea Situațiilor
financiare de raportare, instituți a public ă CLUB SPORTIV MUNICIPAL ȘCOLAR
REȘIȚA întocmește doc umente justificative specific și aplică o procedură completă
privind achizițiile publice.
4.1. Procedura completă privind o achiziția directă din catalogul electronic – la
Instituția Publică – Club Sportiv Municipal Școlar Reșița
În cazul partenerul ui nos tru , procedura de achiziție directă din catalogul
electronic începe prin întocmirea unui referat de necesitate (Anexa 1) întocmit de
salariatul instituției , care trebuie aprobat de directorul instituției . În momentul în
care referatul este aprobat se p oate începe procedura de achizitie din catalogul
electronic ( www.e -licitatie.ro ) (Anexa 2) . După finalizarea procedurii de a chizitie
se emite factura fiscală . (Anexa 3) . În momentul în care factura fiscal ă a f ost
emisă , aceasta se înregistrează în contabilitate pentru a putea demara procedura de
plată , moment în care se generează P ropunerea de angajare a cheltuieli (Anexa 4) ,
precum și a A ngajamentului bugetar (Anexa 5) . Înainte de emiterea ordinului de
plată se generează ordonanțarea de plată (Anexa 6) , iar ultimul pas es te întocmirea
ordinului de plată (Anexa 7) .
4.2. Documente justificative utilizate de instituții publice
a)Dispoziția de pla tă / încasare – este un formular tipizat cu aju torul că ruia se ridică
sau se depun banii î n casierie .
În cazul partenerului nostru de studiu , s e întocme ște de ca sier care ține
eviden ța avan surilor de trezorerie pe baza unui refera t semna t în prealabil de
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 58
direc torul instituției sau în urm a decon tului de chel tuieli (ordinului de depla sare). Se
înregi strează î ntr-un regi stru și se semnează de ca sierul care l -a întocmi ț , de CFP ,
de direc tor și de con tabil . Î n baza documen tului a stfel î ntocmi t casierul eliberează –
plătește sumele de bani ( dispoziția de pla tă) sau eliberează dispoziția pentru
sumele de bani î ncasate (dispoziția de încasare) . Acestea rămâ n la Regi strul de ca să
ca documen te justificative. (Anexa 8)
b)Factura si c hițanța – se eliberează de ca sieră î n momen tul în care î ncasează sume
de bani , se semnează de ca sieră și se ștampilează cu ștampila ca sieriei .Cu aju torul
chitanței se încasează sume de bani de la clien ți.
În momentul în care partenerul nostru de studiu realizează venituri proprii ,
acesta are obligația de a emit e factură fiscală către client . În cazul în care încasarea
sumelor se face numerar , acesta va emite și chitanța fiscală (Anexa 9) . Dacă
încasarea se face prin bancă , rămâne doar factura fiscală emisă .
Dacă veniturile partenerului nostru se realizeaz ă din vâ nzare de b ilete la
meciuri , aceastea se înregistrează în casă pe baza de monetar .
c)Foaia de var sămâ nt – formular tipiza t, cu aju torul că ruia se depun la trezorerie
banii care depăș esc plafonul zilnic stabilit de lege . Se întocme ște de ca sier în două
exemplare , unul î nsoțește banii la trezorerie iar celălalt rămâ ne la regi strul de casă.
După realizarea veniturilor proprii , încasate î n numerar , partenerul no stru de
studiu va depune banii î n contul de trezorerie pe baza foi de vărsământ . Foaia de
vărsământ va cuprinde contul î n care se depune suma , suma exactă și explicaț iile ce
reprezint ă acea sumă . (Anexa 10)
d)CEC -ul de numerar – este documentul cu ajutorul căruia se ridică banii din
trezorerie pentru efectuarea diferitelor plăți .
În cazul nostru , s e completează de casieră cu aprobarea și semnă tura
direc torului și a con tabilului și ștampila uni tății , după care se prezin tă la trezorerie
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 59
pentru ridicarea de numerar. Acesta se înregistrează la rubrica încasări în registrul
de casă . (Anexa 11)
e)Regi strul de ca sa lei – este un formular tipiza t cu aju torul căruia se ține eviden ța
încasărilor și plaților zilnice , î n numerar .
În cazul nostru , Registrul de casă este întocmit de casiera instituției . În
acesta , la rubrica încasă ri sunt trecute sumele care intră î n casierie pe baza CEC –
urilor de ri dicare numerar , pe baza chitanțelor și a monetarelor de î ncasare a
venituril or proprii , precum și a dispoziților de încasare – care reprezintă sumele de
restituit î n cazul d econturilor . La r ubrica de plăți , se trec toate plățile efectuate î n
numerar din casierie , c el mai frecvent pe baza dispoziților de plată . (Anexa 12)
f)Statul de salarii – este numit și stat de plată și este documentul care stă la baza
calculului drepturilor banești cu venite salariaților, precum și al contribuțiilor și al
altor sume datorate și înregistrate în contabilitate.
În fiecare lună, angajatorul trebuie să pregă tească pentru calculul salarial
următoarele documente justificative:
o Condic a de prezență zilnică – acestea sunt documente de evidență a timpului
lucrat (oră sosire/oră plecare pent ru fiecare angajat al institutiei ).
o Cereri le de concediu de odihnă, certificate le de concediu medical (dacă este
cazul);
o Adrese de înființare a popririi – reținerii din salariu (dacă este cazul);
o Situația cu absențele nemotivate (dacă este cazul)
o Cereri de concediu fără plată (dacă e cazul).
Pe baza documentelor justificative menționate mai sus se va putea întocmi
statul de plată a salariilor v.
În cazul partenerului nos tru de studiu , statele de plată se întocmesc cu
ajutorul programului Saga B , iar în programul principal de contabi litate se trece
doar recapitulația salarială (Anexa 13) .
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 60
4.3. Documente privind organizarea contabiliății imobilizărilor si a
materialelor la In stituția Publică – Club Sportiv Municipal Școlar Reșița .
Fiecă rui mijloc fix i se acordă un numă r de inven tar , în ordine cronologică ,
pe baza documen telor primi te. Este întocmi t de seviciul Financiar -Contabilitate , pe
grupe de mijloace fixe, prin î nregistrarea cronologică a mijloacelor fixe in trate în
unitate.
a)Nota de intrare – recepț ie a mijlocului fix sau a materialelor – se realizează cu
ajutorul programului de contabilitate și prin înregi strarea ei se efec tuează și
înregi strarea în con tabilitate a mijlocului fix sau a materialelor (Anexa 14) .
Servește la :
o documen t pentru recep ția bunurilor aproviziona te,
o documen t justificativ pen tru încărcare în gest iune ,
o act de probă î n litigiile cu cără ușii și furnizorii, pen țru diferen țele con statate
la recep ție ;
o documen t justificativ de î nregi strare în con tabilitate.
b)Fisa mijlocului fix servește ca documen t pentru evidența anali tică a mijlo acelor
fixe. Se întocme ște de serviciul financiar -contabil , î ntr-un exemplar , pen tru ficare
mijloc fix.
c) Bonul de con sum – servește ca:
o documen t de eliberare din magazie pen țru con sum a unui singur ma terial,
respectiv mai multor ma teriale, după caz;
o documen t justificativ de scadere din ge stiune ;
o documen t justificativ de înregi strare î n evidența magaziei ș i în evidența
contabilă î n parțidă simplă ;
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 61
o se întocmeșț e în două exemplare, pe ma sura lan sarii, re spectiv eliberă rii
materialelor din magazie pen tru con sum ;
o se arhivează la compar timen tul financiar -contabil.
d) Proce sul-verbal de ca sare a mijloculi fix servește ca :
o documen t de con statare a îndeplinirii condi țiilor scoaterii din func țiune a
mijloacelor fixe, de scoatere din uz ;
o documen t de con semnare a scoaterii efec tive din funcț iune a mijloacelor
fixe ;
o documen t justificativ de î nregi strare în gestiune și în con tabilitate.
e)Fișe de magazie – servește ca :
o documen t de eviden ță la locul de depozi tare a in trărilor, ie șirilor și stocurilor
de valori materiale ;
o sursă de informații pent ru con trolul opera tiv curen t și con tabil al stocurilor de
valori materiale ;
o se întocmeșt e într-un exemplar, separa t pentru fiecare fel de ma terial, și se
comple tează de ge stionar sau de per soana de semntă , care comple tează
coloanele privi toare la in trări, la ieșiri și stoc.
4.4. Balanța de verificare la Club Sportiv Munici pal Școlar Reșița – la
31.03.2019
Balanța de verificare (Anexa 18) este documentul contabil utilizat pentru
verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate și controlul
concordanței dintre contabilitatea sintetică și cea anali tică, precum și principalul
instrument pe baza căruia se întocmesc raportările contabile stabilite potrivit legii.
Balanța de verificare cuprinde pentru toate conturile unității următoarele elemente:
o simbolul și denumirea conturilor;
o soldurile inițiale debitoare și creditoare;
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 62
o totalul sumelor debitoare și creditoare ale lunii precedente, după caz;
o rulajele curente debitoare și creditoare;
o totalul rulajelor debitoare și creditoare, după caz;
o totalul sumelor debitoare și creditoare;
o soldurile finale debitoare sau creditoare.
4.5. Componentele Situațiilor financiare de raportare întocmite de
Instituția Publică Club Sportiv Școlar Reșița
4.5.1. Darea de seamă la 31.03.2019
Prima componen tă a Situațiilor financiare ale in stituțiilor publice e ste bilanțul
contabil (Anexa 15) . Ace sta se prezin tă ca un tablou ce reuneș te elemen tele
patrimoniale sub cele două a specte : componența ma terială și proveniența. Conform
principiilor con tabilității, ac tivul bilanțului cuprinde totalitatea mijloacelor afla te în
folosința instituției, iar pa sivul, sursele din care s-au procura t aceste mijloace.
Bilanțul – este documen tul con tabil de sinteză prin care se prezin tă
elemen tele de ac tiv, da torii și capi tal propriu ale in stituției publice la sfârșitul
perioadei de rapor tare, pre cum și în al te situații prevăzu te de lege;
4.5.2. Execuț ie conturi bugetare la Club Sportiv Municipal Școlar Re șița – la
31.03.2019
Conturile de execuție bugetară (Anexa 16) prezintă toate operațiunile
efectuate în exercițiul financiar curent, respectiv încasările realizate și plățile
efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul, precum și alte informații
necesare unei bune administrări a bugetului astfel:
a) informații privind veniturile:
o prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare trimestrial e/definitive
o drepturi constatate
o încasări realizate
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 63
o stingeri pe alte căi decât încasări
o drepturi constatate de încasat
b) informații privind cheltuielile:
o credite bugetare inițiale, credite bugetare trimestriale/definitive
o angajamente bugetare
o angajamente legale
o plăți efectuate
o angajamente legale de plătit
o cheltuieli efective (costuri, consumuri sau utilizări de resurse).
c) informații privind rezultatul execuției bugetare (încasări realizate minus plăți
efectuate).
4.5.3. Flux de trezorerie la Club Sporti v Municipal Școlar Reșița – la
31.03.2019
Analiza fluxurilor de trezorerie (Anexa 17) este utilă pentru:
o corelarea profitului (pierderii) cu numerarul ;
o separarea activităților care implică numerar d e cele care nu implică numerar;
o evaluarea capacității întreprinderii de a -și îndep lini obligațiile de plăți cash;
o evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitățile viitoare (cash -flow
strategic).
4.5.4. Cont Rezultat Patri monial la Club Sportiv Municipal Școlar Reșița
– la 31.03.2019
Contul de rezultat patrimonial (Anexa 19) prezintă situația veniturilor,
finanțărilor și cheltuielilor din cursul exercițiului curent. Veniturile și finanțările
sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost
încasate sau nu. Cheltuie lile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli după natura sau
destinația lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu .
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 64
CONCLUZII
Evoluția societății contemporane a dus înspre extinderea spațiului
administrației publice, care este însoțită de o creștere a i mplicării acesteia în
circuitele de putere existente în interiorul societății, tinzând spre o poziție centrală
în cadrul sistemului politic și spre extinderea puterii sociale.
Rezultatul patrimonial – este un rezultat economic – care arată performanța
financiară a unei instituții publice, respectiv excedentul sau deficitul patrimonial.
Așadar, acesta se determină pe fiecare sursă de finanțare, precum și pe total –
ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile efectuate în exercițiul financiar
curent.
În aceași manieră, rezultatul execuției bugetare formează, pe seama
principiului contabilității de lichidități, un tablou – al tuturor – încasărilor de
venituri bugetare și al plăților efectuate din creditele bugetare aprobate ale
instituției, r espectiv rezultatul concurent al celor două.
Trebuie menționat, că dacă în cazul determinării rezultatului patrimonial
funcționează contabilitatea de angajamente, rezultatul execuției bugetare este
stabilit de facto pe bază de lichidități – ceea ce înseam nă că veniturile neîncasate în
anul curent vor influența execuțiile bugetare ale anilor în care se vor încasa.
În concluzie – trebuie spus că situațiile financiare trimestriale și anuale
cuprind:
bilanțul;
contul de rezultat patrimonial;
situația fluxuril or de trezorerie;
situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
anexe la situațiile financiare, care includ politici contabile și note explicative;
contul de execuție bugetară.
Contabilitatea bugetară, trebuie să asigure reflectarea întregu lui proces al
executării bugetului de stat pe feluri de venituri și cheltuieli pe verigile sistemului
bugetar, precum și pe fiecare organ financiar si instituție bugetară în parte.
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 65
ANEXE
Anexa 1
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 66
Anexa 2
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 67
Anexa 3
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 68
Anexa 4
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 69
Anexa 5
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 70
Anexa 6
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 71
Anexa 7
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 72
Anexa 8
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 73
Anexa 9
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 74
Anexa 10
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 75
Anexa 11
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 76
Anexa 12
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 77
Anexa 13
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 78
Anexa 14
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 79
Anexa 15
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 80
Anexa 16
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 81
Anexa 17
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 82
Anexa 18
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 83
Anexa 19
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 84
Bibliografie:
Autori români și străini – publicații de specialitate:
1. Alberta Gisberto -Chitu s.a., Contabilitatea si gestiunea instituțiilor publice,
Editura CECCAR, București, 2003
2. Băbălău Anișoara, Drept financiar, Editura Universitaria, Craiova, 2004.
3. Constantin Roman, Suport de curs – Contabilitatea instituțiilor publice,
Academia de Studii Economice București – Facultatea de finanțe, Asigurări,
Bănci și burse de valori
4. Constantin Roman, Suport de curs – Contabilitatea instituțiilor publice,
Academia de Studii Economice București – Facultatea de finanțe, Asigurări,
Bănci și burse de valori
5. Dascălu Elena Doina, Sistemul bugetar din România, Editura Disactică și
Pedagogică, R. A., București, 2006
6. Iulian Văcărel, Finanțe Publice, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2001.
7. Manea Marinela Daniela, Contabilitatea Instituțiilor Publice, Ediția a II -a,
Editura C.H. Beck, București 2013
8. Mihai Aristotel Ungureanu (coord)., Buget și Trezorerie Publică, Editura
Universitară, București, 2011
9. Matei Lucica, Management public, Editura Eco nomică, București, 2001
10. Lucian Țâțu (coord.), Finanțele locale și instituții publice, Editura Aner,
2002
11. Popescu, Lucian, Boulescu, Mircea, cond. șt., Sistem integrat de fluxuri
informaționale între contabilitatea financiară și contabilitatea generală,
Editura Academia de Științe Economice, București, 2009
12. Stancu Ion, Finanțe, București, Editura Economică, 1996
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 85
13. Tudor Tiron Adriana, Gherasim Ioan, Contabilitatea Instituțiilor Publice,
Editura Dacia, Cluj, Napoca, 2002,
14. Topciu Constantin, Vâșcu Te odora, Vintilă Georgeta, Fiscalitate, Editura
Universitatea Titu Naiorescu, București,2005
15. Vintilă Georgeta, Vasile Juravle, Metode și tehnici fiscale, Editura Rolcris,
București, 2007
16. Raport – Instituția Publică Fotbal Club Municipal Școlar Reșița pe anul 2017
Acte normative și adrese de internet
1. Constituția României – a fost aprobată prin referendumul național din 18 -19
octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, publicată
în Monitorul Oficial al României nr. 3 din 22 octombrie 2003
2. Directiva Europeană 2011/85/UE din 8 noiembrie 2011 privind cerințele
referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre
3. Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 517/2016 pentru aprobarea de
proceduri aferente unor module care fac p arte din procedura de funcționare a
sistemului național de raportare – Forexebug
4. Legea nr. 21/1924 privind persoanele juridice (Asociații și fundații), publicată
în Monitorul Oficial al României nr. 6/1924
5. Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice, cu m odificările și completările
ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 23/1991
6. Legea nr. 82/1991, contabilității, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 454/2008
SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARA , SURSE DE INFORM ARE
ȘI ANALIZĂ PENTRU CONDUCEREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
SABOLOVITS MONICA SILVIA 86
7. Legea nr. 94 /1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu
modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 9/1992
8. Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală – cu modificările și
completările ulterioa re, publicată în Monitorul Oficial al României nr.
204/2001
9. Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, republicată cu modificările și
completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 597/2002 – art. 74,
alin. 1, lit.c
10. Legea nr. 500 din 11 iu lie 2002 – republicată și actualizată – privind
finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 597 din 13
august 2002
11. Legea 273/2006 privind finantele publice – republicată cu modificările și
completările ulterioare, publicată în Mo nitorul Oficial al României nr. 618
din 18 aiulie 2006
12. www.cig.ase.ro/…/CIG%20An%202%20 –
%20Plan%20conturi%20Instituțiipublice
13. www.primariaresita.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Programul de studii : EXPERTIZA CONTABILA SI EVALUAREA FIRMEI Semnătura coordonatorului științific SITUAȚIILE DE RAPORTARE FINANCIARE, SURSE DE… [623253] (ID: 623253)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.