Disciplina: Introducere în neuroștiințe Argumentați impactul epigenetic al stresului asupra dezvoltării rețelei Default mode, cu posibil rol in… [623245]

P a g e 1 | 8
UNIVERSITATEA SPIRU HARET Lupu Elena Monica
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
Anul I, Forma de învățământ IFR
Disciplina: Introducere în neuroștiințe

Argumentați impactul epigenetic al stresului asupra dezvoltării rețelei
Default mode, cu posibil rol in dezvoltarea unei patologii

P a g e 2 | 8

Am pornit ace astă lucrare cu definirea termeni lor de epigenetică și a retelei default mode,
urmate de corelarea acestora apoi de modul în care se dezvoltă rețeaua default mode din copilărie
până -n perioada adultă, urmând definirea termenilor de stres si patologie și corelația dintre
aceștia doi și cu corelați a există intre rețeaua default mode și stres.
Ultimele 2 par ți sunt: legătura dintre d ificultățile din copilărie și dezvoltarea rețelei
default mode , apoi concluziile personale privind impactul stresului cronic asupra creierului
precum și aplicabilitatea practica a metodelor de gestionare.

Epigenetica este definită generic ca procesul reglare a expresiei genetice fără alterarea
genomului. (Abel T, Poplawski) Alte definiții sunt: studiul modificărilor ereditare al expresiei
genelor fără modificarea secvenței ADN, ori: interacțiunea dintre gene si mediu. În realitate , acesta
înseamnă că există un alt nivel de control genetic în plus față de secvența ADN care determină ce
gene sunt pornite și care sunt oprite.
Reteaua default mode este un ansamblu larg de diferite porțiuni din creier interconectate,
care lucreză deseor i împreună (prezintă activitate importantă de interconectate între ele ) și este
utilizată în cazul judec ăților despre perso ane, situa ții fictive sau reale percepute ca fiind
asemănătoare nouă . În plus este utilizată pentru simularea comportamentului în vederea
optimizării acestuia în același timp cu evaluarea potențialului de recompens ă sau de pedeapsă ca
urmarea un ei acțiuni . Alte scenarii în care este utilizat sunt: reflectare a la trecut , pentru
autoevaluare continuă și evaluara variante lor de evoluție viitoare a unei situații .
“În starea introspectivă, creierul generează o gândire orientată către sine caracterizată prin
elemente episodice sau autobiografice, planificarea și simularea unor comportamente viitoare ”
(Cîrneci, 2014)
“Rețeaua Default cuprinde două subsisteme distincte – unul care furnizează informații din
memorie și unul care participă la simulări mentale auto -relevante. Funcțiile adaptive sunt un fel
de „simulator” care rulează experiențe trecute pentru a explora și an ticipa scenarii și diverse
evenimente sociale și personale relevante . … Sistemul numit Rețea implicită are funcția principală

P a g e 3 | 8
de generare / simulare perspectivă / realitate alternativă, dimensiunea temporală (trecut / prezent)
fiind irelevantă ” (Cîrneci , 201 1)

“Doar 23% din conectivitatea funcțională din cadrul rețelei Default mode este ereditară.
Multe studii au sugerat că există legătură între condițiile de mediu și structura creierului. Cu toate
acestea, există puține investigații care le explorează asocieri cu modificări în conectivitatea
funcțională. ” (Rebello, Moura, Pinaya, Rohde, Sato, 2018)
Revenind la epigenetică, aceasta poate fi înțeleasă ca un mecanism de control care
determină pornirea sau oprirea genelor datorată unor schimbări de mediu. Așadar corelarea între
rețeaua default mode și epigenetică este același lucru cu corelarea între rețeaua default mode și
mediu .
*****
Până la 7-9 ani (cel pu țin) reteaua default este încă imatură . Se speculează c ă aceste
schimbări ar putea fi asociate cu nașterea conștiinței de sine pornind de la faptul că activitatea
auto-referențială unul din cele mai cunoscute atributele atribuite ale rețelei default . Pe lângă
aceasta în adolescența timpurie ( 13–14 ani) creșterea conectivită ții din rețeaua default mode este
încă în dezvoltare. Între 7 și 15 ani integrarea între modulele posterior și anterior crește î n

P a g e 4 | 8
detrimentul dezvolt ării. Aceste schimbări sunt însoțite de evoluțiile din domeniile sociale și
cognitive, cum ar fi învățarea socială, asociate de obicei cu creșterea sensibilități , dezvoltarea
relațiil or sociale și relațiile dintre colegi, a celor famili ale și sociale . La 21 de ani, este de așteptat
ca rețeaua default mode să fie complet integrat ă. (Rebello, Moura, Pinaya, Rohde, Sato, 2018)
În rezumat, aceste descoperiri sugerează că rețeaua default mode suferă schimbări în
timpul dezvoltar ii până la maturizare, reflectând o lungă traiectorie de la copilărie până la vârsta
adultă. Cu toate acestea, interacțiunea complexă dintre ce rințele de mediu și maturizarea rețelei
default mode și modul în care acestea ar putea fi legate de un model de dezvoltare atipic sau
aberant rămâne neclară. (Rebello, Moura, Pinaya, Rohde, Sato, 2018)
Stresul reprezintă modul prin care individul se adaptează în urma agresiunilor percepute
ale mediului .
Nu doar evenimente dramatice de viață crează stres , ci și multe experiențe de viață de zi cu
zi, care ridică și susțin activitățile sistemelor fiziologice și provoacă lips a de somn și schimbarea
comportament or legate de sănătate . De-a lungul timpului, stres ul care poate părea tolerabil sau
toxic duce în timp la uzura corpului. (Zigmond, M., Lewis, Coyle, Rowland J., 2014 )
Patologia este studiul științific al bolilor. Arealul ei include cauzele si efectele bolilor și
schimb ările func ționale si structurale care apar. Schimb ările la nivel molecular si celular sunt
corelate cu manifestarea clinic ă a bolii . (Mckinney, O., & Woodman, I. ,2019 )
Cuvântul patologie se referă, de asemenea , la studiul bolii, în general, încorporând o gamă
largă de domenii de cercetare. „O patologie” se poate referi, de asemenea, la modul în care o boală
progresează, așteptările referitoare la modul în care aceasta progresează sau modul efectiv în care
se întâmplă acest lucru.
*****
Rețeaua default mode joacă un rol central în tulburările cognitive și ale creierului. S -a
demonstrat că condițiile adverse de mediu afectează neurodezvoltarea, dar modul în care aceste
condiții au impact în maturizarea rețelei default mode este încă slab înțeles . Mai jos, ma focusez
pe interacțiunile dintre dezvoltarea rețelei default mode și factorii de mediu , cu accent pe

P a g e 5 | 8
adversitățile din viața timpurie, o perioadă critică pentru modificările creierului. Studiile axate pe
aceas tă perioadă de viață oferă o provocare specială: dezactivarea schimbărilor de conectivitate
neurodezvoltate față de cele legate de condițiile de mediu. (Rebello, Moura, Pinaya, Rohde, Sato,
2018)
Maltratarea copilu lui si alți s tresorii d in mediu, au fost recunoscuți ca fiind contribu tori în
dezvoltarea depresiei. Există d ovezi în creștere care sugerează că modificările epigenetice sunt un
mecanism cheie prin care factorii de stres interacționează cu genomul care duce la schimbări în
structura ADN, exp resia genelor și a comportamentul ui. (Park, Rosenblat, Brietzke, Pan, Lee, Cao,
… Mcintyre, R. S. (2019).
Adaptarea la stres este esențială pentru a face față provocărilor din viața de zi cu zi.
Hormonul de stres cortizol, precum și realocările la scară largă a resurselor creierului au fost
implicate în această adaptare. Cu toate acestea, schimbări le induse de stres între rețelele cerebrale,
incluzând salience, sistemul central executiv și rețaua “default mode ”, au fost demonstrate în
principal în c ondiții de activitate. Nu s -a demonstrat dacă astfel de schimbări în rețea apar și în
absența activit ății și, chiar mai important decât atât, dacă aceste schimbări în rețea, pot prezice
variații individuale a mărimii răspunsurilor la stresul cortizolului. (Zhang, Hashemi, Kaldewaij,
Koch, Beckmann, Roelofs 2019)
Tulburările legate de stres precum tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) sunt
caracterizate de organizarea și funcționarea anormală a trei rețele majore de creier pe scară largă,
și anume rețeaua de salience, rețeaua executivă centrală și rețeaua default mode (Zhang, W.,
Hashemi, Kaldewaij, Koch, Beckmann, Klumpers, Roelofs, 2019)
În alte studii s -a demonstrat c onectivitatea redusă a retelei default mode a fost descrisă în
tulburări psihice și neurologice, cum ar fi în psihoze, tulburări de dispoziție, tulburări bipolare,
deficit de atenție / tulburare de hiperactivitate (ADHD), autism, schizofrenie. Iar
hiperconectivitatea rețelei default mode, a fost identificată în tulburări de dispoziție, cu m ar fi
depresia. (Rebello, Moura, Pinaya, Rohde, Sato, 2018)
Debutul precoce al tulburărilor mintale este legat de procesele de neurodezvoltare atipice,
care, la rândul lor, au fost impactate de expunerea la condiții de mediu . Multe studii s -au concentrat
asupra modificărilor rețelei default mode la adulți și puține studii au explorat efe tuctele durabile

P a g e 6 | 8
potențiale ale situațiilor adverse în copilărie asupra rețelei default mode (Rebello, Moura, Pinaya,
Rohde, Sato, 2018)
Venitul scăzut al familiei este corelat cu o conectivitate redusă și un volum scăzut al ariilor
implicate în funcționarea rețelei default mode , arii care au legătură cu funcții executive și cele de
limbaj precum și niveluri mai ridicate de cortizol în anticiparea stresului social . Pe de altă parte:
adversitățile din mediul familial, cum ar fi expunerea la conflict sau la un comportament agresiv
al părinților, au fost asociate cu hiperconectivitatea dintre regiunile principale ale rețelei default
mode și al amigdalei la copii i cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 luni. Și reciproc părinții care au
susținut si au arătat căldură copiilor au fost corelate cu o dezvoltare normală a rețelei default .
(Rebello, Moura, Pinaya, Rohde, Sato, 2018)
Recent, unele studii au investigat asocier ea dintre factorii de mediu adver și, cum ar fi
statutul socioeconomic scăzut, sărăcia și alte privațiuni materiale similare și modificările
conectivității funcționale care implică regiunile DMN. Adulții care au fost expuși sărăcie i cronic e
în copilărie au prezentat o conectivitate redusă a regiunilor DMN, precum și niveluri mai ridicate
de cortizol în anticiparea stresului social. (Rebello, Moura, Pinaya, Rohde, Sato, 2018)
*****
Gândindu -mă la tema de la neuroștiințe , inițial am crezut că există o capcană: cum este
posibil ca o rețea din creier să se dezvolte în condiții de stres, dacă ea nu este activ ă în condiții de
stress? Apoi m -am gandit că poate pe termen scurt nu este afectată dar dacă acesta este mediul în
care se dezvoltă individul , dacă stresul este parte integrantă din viaț a sa, este imposibil să nu fie
afect at.
Căutând și citind studii și cum anumite tipuri de strsori afectează prin hiper -corelare a
zonelor din creier si altele duc la o subdezvoltare a rețelei default mode , am observant corelați i
între anumite tipuri de oameni cunoscuți , nivelul de stres din viața lor și aceste studii. De exemplu,
corelația între depresie și hiperconectarea rețelei default mode. Am observat că nesomnul are
legătură cu depresia (sau măcar un stresor puternic pe termen scurt) și cu încercarea disperată de
a găsi o soluție, de a ieși dintr -o anumită situație . Ce facem când strsorul este ceva ce nu putem
schimba și ne raportăm la situația respectivă ca fiind inacceptabil ă (de ex: moartea unei persone
apropiate, suntem acuzați pe nedrept) ? Ne gândim la ce s -a întâmplat , retrăim trecutul și uneori

P a g e 7 | 8
facem scenari i despre viitor , ne gândim cum vom trăi cu această situație sau ce putem schimba la
ea; aceast ea fiind unele dintre activitățile rețelei default mode. Dar cu cât gravitatea percepută a
stresorului din viață noastră este mai mare, cu atât , în general, ne ia mai mult timp ieșirea din
această hiperacti viate – asta dacă ieșim vreodată.
Cazul de hipo-activitate “Adulții care au experimentat sărăcie extremă în copilărie,
prezintă conectivitate în regiunile rețelei default mode scăzute ” (Rebello, Moura, Pinaya, Rohde,
Sato, 2018) , îmi este (cred) mai puțin cunoscut . Singura corela ție din observată de mine uneori la
anumite persoane este lipsa de perspective și concluzia automată “asta este” pe care eu o corelez
cu un abandon al găsirii soluțiilor. Și oamenii pe care i -am văzut cu această atitudine, aveau din
perspectiva mea o viziune restr ânsă a vieții. Idei, soluții evidente mie, le erau complet străine.
“Viața există prin menținerea unui echilibru dinamic complex, denumit homeostază, care
este provocat constant de forțele adverse interne sau externe, denumite stresori , care pot fi de
natură emoțională sau fizică. Astfel, stresul este definit ca o stare de amenințare sau percepută de
individ ca homeostază amenințată și este restabilită de un repertoriu complex de răspunsuri
comportamentale și fiziologice ale organismulu i”. (Varvogli, Darviri , 2011)
Metodele de ameliorare / gestionare a stresului pe care le cunos c, multe dintre ele sunt
fundamentate știițific sunt: meditație ( simplă, ghidată, vipassana, etc. ), sport (alergare, yoga, qi –
gong) , jurnalul, discuția cu un prieten, dans, somn , stabilirea priorităților , respirația, mindfullness ,
muzică, un film de comedie , plimbarea în natură, petrecerea timpului cu un animal de companie .
Metode sunt foarte multe, am selectat doar câteva. Ironic, pentru a putea trece de situația curentă :
slujbă cu normă întreagă, un curs online plătit în avans de la începutul anului și sesiune (sau cu
noul nume auzit recent de la un prieten „stresiune” ) și pentru a nu fi ipocrită scriind despre stres și
abordarea stresului simțind stres , am simțit nevoia să ap lic câteva din metodele menționate mai
sus. Întâi, pentru a nu mă mai simți copleșită de situația curentă, mi-am stabilit prioritățile, care au
fost: în zilele din timpul săptămânii : slujba, în week -end: sesiunea, iar cursul mi -am propus să -l
văd ulterior înregist rat și să urmăresc fragmente din el în pauze . Așadar, acest curs, a devenit din
element stresant, o metodă de relaxa re. Următorul element de reducerea stresului pe lista de astăzi:
somnu l. Am preferat în toată vâltoarea de activități să dorm un pic în pauza de prânz. Ulterior am
făcut o pauză de cafea iar mai târziu, voi participa la o meditație vipassana online.
*****

P a g e 8 | 8
S-a stabilit că prin mecanisme neuroendocrinologice complexe, stresul contribuie la
inițierea și continuarea, agravarea bolii sau a calității vieții pacienților. Constatările actuale , susțin
ideea că tehnicile de reducere a stresului pot scădea nivelul de stres al organismului, ducând l a
reducerea simptomatologiei , scăderea indicatorilor biologici ai bolii, prevenirea bolii și / sau
îmbunătățirea calității vieții pacientului. Deoarece stresul este universal și este relevant pentru toți,
o înțelegere mai detaliată a tehnicilor de gestiona re a stresului este esențială pentru prevenirea
bolilor legate de stres și pentru îmbunătățirea sănătății în general . Astfel, ar trebui să fie încorporat
în toate nivelurile de prevenire, abordând nevoia diferitelor persoanelor diferite aflate în medii
diferite. (Varvogli, Darviri , 2011)
Bibliografie:
1. Rebello, K., Moura, L. M., Pinaya, W. H. L., Rohde, L. A., & Sato, J. R. (2018). Default
Mode Network Maturation and Environmental Adversities During Childhood. Chronic
Stress , 2, 247054701880829. doi: 10.1177/2470547018808295
2. Cîrneci, Dragos (2011) Three Anti -Correlated Neuronal Networks Managing Brain
Activity –Review, ROMANIAN JOURNAL OF NEUROLOGY – VOLUME X, NO. 1,
Bucharest
3. Cîrneci, Dragos (2014) Introducere în neuroștiințe, Curs în tehnologie ID -IFR. Editura
Fundației România de Mâine, București Zigmond, M., Lewis, Coyle, Rowland J., (2014)
Neurobiology of Brain Disorders. Academic Press, 558 –569
4. Park, C., Rosenblat, J. D., Brietzke , E., Pan, Z., Lee, Y., Cao, B., … Mcintyre, R. S.
(2019). Stress, epigenetics and depression: A systematic review. Neuroscience &
Biobehavioral Reviews, 102, 139 –152. doi: 10.1016/j.neubiorev.2019.04.010
5. Zhang, W., Hashemi, M. M., Kaldewaij, R., Koch, S. B., Beckmann, C., Klumpers, F., &
Roelofs, K. (2019). Acute stress alters the ‘default’ brain processing. NeuroImage , 189,
870–877. doi: 10.1016/j.neuroimage.2019.01.063
6. Mckinney, O., & Woodman, I. (2019). Crash Course Pathology. Elsevier, 1 –438.
7. Varvogli, L., & Darviri, C. (2011, January 1). [PDF] Stress management techniques:
evidence -based procedures that reduce stress and promote health.