CENTRALA E LECTRICĂ DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI ORADEA [623235]

CAPITOLUL III
CENTRALA E LECTRICĂ DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI ORADEA

3.1 Prezentarea C entralei E lectrice de T ermoficare a M unicipiului Oradea CET 1.
Termoficarea în municipiul Oradea s -a dezvoltat etapizat odată cu dezvoltarea urbană
și industrială. Din C entrala Electrică cu Cogenerare (CCg) situată pe str. Griviței (incinta
actualei Sucursale a S.C. Electrica S.A.) s- a livrat abur din 1957, întâi pentru încălzirea
spațiilor proprii, și apoi pentru unitățile industriale din z onă (Avântul și Drum N ou) care și-
au construit rețele de termoficare.
Primele rețele de termoficare au fost puse în funcțiune în anul 1960, agentul termic
utilizat fiind aburul provenit de la prizele fixe ale turbinelor cu condensație. Aburul ajungea
la două puncte termice, dotate cu schimbătoare de căldură apă -abur, de unde se
asigura încălzirea locuințelor din Piața 1 Decembrie.
În 1961 s -au modificat instalațiile din centrală și de la P unctele Termice în scopul
înlocuirii aburului cu apă fierbinte ca și agent termic. Prin livrarea încă din anii ’60 a energiei termice din CCg pentru încălzirea locuințelor și consum industrial, municipiul Oradea se situează printre primele localități din țară cu termoficare urbană.
În anii următori Rețeaua Termică (RT) s-au extins pe C alea 1 Mai, (actualmente str.
Clujului), Velența, centrul municipiului, Parcul Traian etc. Extinderea s-a făcut astfel încât la
această RT să poa tă fi int erconectate noi S isteme Energetice de T ermoficare (STE).
Dezvoltarea econom ică și socială din acea perioadă, a condus la consumu ri de energie
electrică și termică din ce în ce mai mari, astfel că se impune a construi rea unei noi surse.
Acest lucru s-a rea lizat prin construi rea în perioada 1963÷1976 , în zona de v est a
municipiului, a centralei de cogenerare – CET Oradea Vest (CET 1 Oradea), fig. 1.1. Pentru
creșterea siguranței în aliment area consum atorilor industriali din zonă, a fost construit încă un
cazan de abur energetic pus în func țiune în 1987.
În perioada 1986÷1990, pentru acoperirea necesarului termic urban și a platformei
industriale ce urma să se dezvolte în partea de est a municipiului s- a construit C.E.T. 2
Oradea, fig. 1.2., cu o putere instalată de 150 MWe ș i o putere termică instalată de 500Gcal/h.

1

Fig. 1.1 Centrala electrica de termoficare Oradea CET 1.

Datorită transformărilor socio-econom ice ce au avut loc după 1989, proiectele din
zona C .E.T.2 Oradea, au fost sistate. Mai mult, s-a redus semnificativ consumul și la nivelul
consum atorilor existenți la acea dată.

Fig.1.2 . Centrala electrica CET 2 Oradea

O reducere semnificativă a consumului de energie și implicit al consumului de
resurse primare a avut loc în perioada 1989 ÷1992.
Astfel, dacă în 1989 consumul de resurse în CET 1 și CET 2 Oradea era de 38.372 TJ, în
1992 acesta a ajuns la 28.223 TJ.
2

Restrângerile sau încetarea activității unor consumatori a continuat și după această
perioadă, astfel că necesarul termic urban și industrial putea să fie acoperit dintr -o singură
centrală.
În urma unor analize tehnico- economice, în 2003 s -a optat pentru oprirea CET 2 și
menținerea în funcțiune a CET 1 Oradea. Această decizie a fost justificată și prin faptul că la
acea dată încă mai erau consumatori de abur industrial în zona C .E.T. 1 (CEMTRADE,
ZAHĂRUL, SINTEZA).
În prezent livrarea energiei termice pentru încălzire și prepararea apei calde curente în
municipiul Oradea se face preponderent în sistem centralizat și este asigurată de către S.C. Electrocentrale Oradea S.A., pe bază de combustibili fosili, și S.C. Transgex S.A, pe baza
apelor geotermale. SACET din municipiului Oradea, f ig. 1 .3. este format din:
 sursele de producere a energiei termice (CET 1 Oradea și centralele termice geotermale),
 rețeaua de transport a agentului termic (77,8 km traseu conducte),
 rețeaua de distribuție a agentului termic încălzire (148 km traseu conducte),
 149 puncte termice exploatate de operatorul de tr ansport și distribuție
 600 puncte termice ale consumatorilor pentru consumatori individuali.

Fig 1.3 Structura SACET 1 Oradea

Principalul achizitor de energie termică în Oradea este populația. Se
achiziționează energie termică sub formă de agent termic pentru încălzire iarna și
sub formă de ACC în în treg anul. Aproximativ 70% din totalul populației beneficiază
3

de termoficare, ceea ce înse amnă p este 60.000 apartament e, 3700 locui nțe ind ividual e,
cu cca 145.000 locatari. Ca ponde re, al doilea consumator i mportant de energie termică
sunt societățile comerciale și ins tituțiile soci o-culturale și ale administrației de stat (peste
2.300 alți consum atori și agenți econom ici). Necesarul de energie termică la vârf, sub
formă de apă fi erbinte, pentru acești consum atori este de circa 300 G cal/h, din c are
pentru A CC cca 30 G cal/h [197], [215],
Produc ătorii actuali de energie termică sunt S.C. Electrocentrale Oradea S.A.
prin CET 1 Oradea, cu o cotă de piață de cca 90% din ap artamentele din municipiu și SC
Transgex SA, cu o cotă de piață de cca 10%. C apacitățile de produc ție ale acestor producători
sunt pre zentate în continua re.
Capacitățile de p roducție, existente la o ra actuală în cadrul CET 1 Oradea, s-au
construit în două etape odată cu dezvoltarea zonei industriale și urbane ce urma să f ie
deservită.
În etapa I 1965 ÷ 1967 s-au construit cazanele 1, 2, 3 și turbin ele 1, 2, 3 cu o
putere electrică totală instalată de 105 MW, și o putere termică instalată în boilere de
termofi care de
300 G cal/h.
În etapa II 1970 ÷ 1987 s-au construit cazanele 4, 5, 6 și turbin ele 4, 5 cu o pute re
electrică totală instalată de 100 MW, și o putere termică instalată în boilere de 260
Gcal/h
Pentru acop erirea vârfului de consum în această perioadă au fost construite și 5
cazane de apă fierbinte cu o putere termică totală de 500 Gcal/h, dar care după 1990, odată cu
pune rea în func țiune a CET 2 O radea și reducerea consumul ui termic industrial nu au mai
funcționat.
Centrala electrică de termoficare (CET) din cadrul SC Electrocentrale SA
Oradea este echipată cu două categorii de cazane de abur:
• 3 cazane de abur cu funcționare pe gaze naturale: C1, C2 și C3, care
formează IMA1:
 Cazanele de abur C1 și C2, au un debit de abur de 165 t/h fiecare și funcționează pe
gaze naturale;
 Cazanul de abur C3 are debitul de abur de 350 t/h și funcționează pe gaze sau
păcură;
• 3 cazane de abur cu funcționare pe lignit: C4, C5 și C6, care formează IMA2:
4

 Cazanele de abur C4 și C5 au debitul de abur de 400 t/h fiecare și funcționează pe
lignit cu suport păcură;
 Cazanul de abur C6 are debitul de abur de 350 t/h și funcționează pe lignit cu suport
păcură.
Toate cele 6 cazane de abur debitează aburul produs pe o bară colectoare com ună, din
care sunt alimentate cele 5 turbine cu abur, și anume:
 Turbina cu abur TA1, cu puterea instalată de 25 MW, cu posibilitate de funcționare fie în condensație fie în contrapresiune;
 Turbina cu abur TA2, cu puterea instalată de 25 MW, cu funcționare în condensație;
 Turbina cu abur TA3, cu cu puterea instalată de 45 MW, cu funcționare în contrapresiune;
 Turbina cu abur TA4, cu puterea instalată de 50 MW, cu funcționare în condensație;
 Turbina cu abur TA5, cu puterea instalată de 50 MW, cu posibilitate de funcționare
fie în condensație fie în contrapresiune.
Pentru acop erirea consumului de e nergie termică:
 În sezonul de încăl zire funcționează 2-3 cazane respectiv 2-3 turbine;
 În afara sezonului de încălzire funcționeaz ă un singur grup (c azan +turbin ă).

Fig.1.4 Schema instalațiilor din CET 1 Oradea
Principalele caracteristici ale agregatelor de bază din cadrul CET 1 sunt pr ezentate în
tabelele 3.1.- 3.3.
5

Tabelul.3.1 caracteristicile de baza ale cazanelor C1 C2 C3

Tab elul.3.2 caracteristicile de baza ale cazanelor C4 C5 C6

Tabelul 3.3 caracteristicile Turbinelor din cadrul CET 1

Instala ții auxiliare ale centralei

6

Instala ția de alim entare a centra lei cu combustibil
Cărbune le ajunge de la furnizori în gara CFR Episcopia Bihor, situată la o distanță
de 2,4 km de centr ală, de unde este adus în unitate. Căile ferate interioare cuprind în prezent
9 linii cu o lungime totală de 11.200 m. Manevrarea vagoanelor în incintă, se realizează cu
locomot ive Diesel.
De la cele două stații de descărcare cărbune le se poate tra nsporta în cele două stive de
cărbune : stiva nr.1 cu o capacitate 70 mii tone și stiva nr. 2 cu o capa citate de 140 m ii tone;
Transportul cărbune lui de la stația de d escărcare la depozit se realizează cu ajutorul benzilor
3ab, 2ab, benzile 4ab, banda 5 care deversează de pe estacada aeriană, cu înălțimea de 8 m,
pe grătarele buncărului subteran al benzii 6 de unde e ste preluat cu buldo zerele și st ivuit.
Pe acest traseu se găsesc două stații de concas are: stația de concasare primară (ca re
aduce granulația cărbu nelui de la maxim 400 mm la maxim 120 mm) și stația de
concasare fină (care aduce granulaț ia cărbun elui de la 120 m m la maxim 30 mm).
Benzile preiau cărbunele de la deversarea stației de concasare fină s au de la
deversarea benzii 6 din d epozit, se deversează pe benzile 8ab de unde ajunge în buncării
cazanelor.
Pentru stoc area și pompa rea păcurii neces are, centrala dispune d e 4 rezervoare din
beton cu o capacitate totală de cca 12000 m3 și două stații de pompe p ăcură ce deservesc
cazanele 3, 4, 5 și 6.
Alimentarea cu gaze naturale a cazanelor 1, 2 și 3 se face din SRM din
incinta centr alei p rin b ateria de filtre și rețeaua de conduc te cu diam etrul d e 400 m m.
Debitul nom inal pent ru cazanele 1 și 2 este de 2×15.000 mc/h iar pentru cazanul 3 d e 30.000
mc/h.

Instala ția de alim entare a centra lei cu apă de răcire
Pentru aliment area CET 1 Oradea cu apă de răcire s-a construit pe râul Crișul
Repede, la dist anță de 1 km de centr ală, un ba raj cu l ac de acumulare.
Barajul are o deschidere de 86 m în care sunt amplasate 5 stavile segment de 16 m și o
stavilă plană de 6 m, pentru spălarea p rizei. Exploat area lacului se face la niv el constant, la
cota de reținere 118,85 m.
Apa captată este condu să prin 3 canale la cele 3 decantoa re, de und e se scurge prin 6
grătare cu perii rotative și 6 site rotative din casa sitelor, în cele două canale subterane
2×1,5 m ale aducțiunii cu lungi mea de 1 km, care aliment ează bazinul din incinta CET1
Oradea.
7

În incinta centralei apa este distribuită p entru nevoile proprii la pompe le de răcire
conde nsato are, stația de tratare chimică a apei și pompele de spălare zgură și c enușă.
Apa caldă ieșită din condensato arele turbin elor, răcitoarele generatoarelor electrice și
răcitoarele de ulei este utilizată parțial la spăl area și evacua rea zgurii și cenușii de la cazane
precum și la stația de tratare chimică în perioadele reci. Cea mai mare parte a apei calde se
deversează în canalele de 2×1,5 m spr e râul Crișul Repede.
Schema hidrotehni ca permite funcționarea în circuit de răcire d eschis, mixt sau
închis. Pentru răcire în circuit mixt sau închis, centrala este prevăzută cu două turnur i de
răcire cu tiraj forțat și o st ație de recirculare a apei.

Fig 1.5 Schema hidrotehnica permite funcționarea în circuit de răcire deschis, mixt sau
închis.

Stația de tr atare chimică a apei
Stația este prevăzută cu: 4 decantoa re suspensionale de câte 250 m3/h, 5 filtre mecanice de
250 m3
/h, 7 filtre NaCa pentru de durizare de 80 t/h, 3 linii cu câte 5 filtre pentru
demineralizare de câte 50 t/h, 3 linii pentru d emineralizare cu 5 filtre de 100 t/h și 2 l inii de
câte 3 f iltre pentru t ratarea conde nsului. În subso lul stației la cota -4m au fost amplasate
rezervoarele și pompe le necesare pentru apa brută, apa limpezită, apa de răcire a
lagărelor, apa demineralizată și ape ne utralizate.
În cad rul sta ției mai există:
8

 Gospodă rie pentru acid sulfuric și sodă;
 Gospodă rie de var;
 Gospodă rie de sare.
Toate aceste gospodă rii sunt prevăzute c u ins talații proprii (pomp e, rețele de conduc te etc.).

Instala ții pentru producerea age ntului termic

Alimentarea cu energie termică a consum atorilor racordați la centrală se realizează prin
conduc te de abur și apă fierbinte . Pentru prepararea apei fierbinți sunt instalate p atru
schimbătoare de căldură (boil ere de bază – BB) alimentate cu abur din colectorul de abur de
joasă presiune (1,2 bar), și șase boilere de vârf – BV, aliment ate cu abur din colectorul de
abur de medie presiune (10 bar),
Evacuarea agentului termic sub formă de apă fierbinte se face prin intermediul
stației de pompa re cu două trepte de pompa re:
treapta I: 5 pompe, 3.000 m3/h, H = 60 mCA;
treapta a II-a: 2 pompe, 3.000 m3/h, H=120 mCA.

Interconexiunea CET cu SEN și alimentarea cu energie electrică a principali lor
consumatori
Legătura centralei cu SEN s-a realizat printr-o stație exterioară de 110 kV cu două
sisteme de bare și o bară de transfer (Anexa 1, f ig. A1.6. ). Con exiunea TA 1 și TA 2 cu SEN
s- a rea lizat prin intermediul stației de dis tribuție g enerală (SD G) de 6 kV – prevăzută cu
două sisteme de bare.
SDG s-a construit pentru aliment area cât mai sigură și econom ică a consumatorilor
vitali din centrală, servicii proprii bloc (SPB) I și SPB II, servicii proprii generale (SPG) I,
servicii proprii secția chimică, servicii proprii stația pompe păcu ră și servicii proprii
consum atori industria li din z onă.
La barele SDG s-au conectat TA 1 și TA 2 de 25 MW, trafo 1 și 2 de 25 MVA,
110/6 kV p rin care se poate evacua sau primi energie electrică din s tația 110 kV, r espectiv
sistem.
Pentru TA 3, 4 și 5 proiectantul a prevăzut legarea la SEN prin trafo bloc de 110/10, 5
kV și 80 MVA iar alimentarea SPB prin trafo de 16 MVA, 10,5/6 kV racordați prin
derivații la b arele generatoarelor. Camera de coman dă electrică a fost concepută pentru 5
blocur i, sub ea fiind situată came ra de relee de protecție.
9

Instala ții pentru e vacuarea zgurii și cenușii
Zgura și cenușa, rezultate în urma p rocesului de ardere a cărbune lui, sunt evacua te
hidraulic prin intermediul pompelor Bagger la depozitul de zgură Depozitul de zgură și
cenușă este amplasat la 12 km de centrală și la 1 km Est de localitatea Santăul Mic, în
județul Bihor.
Depozitul de deșeuri DZC Santăul Mic se încadrează conform Ordinului MAPM nr.867/2002
ca depozit de deșeuri nepericuloase.
Depozitul are o suprafață de 141 ha și o capacitate proiectată de 19.416.000 mc.
Capacitatea ocupată este d e 14.771.000 mc. Zgura și cenușa rezultată la funcționarea
cazanelor de abur pe cărbune se colectează la stațiile pompe Bagger, de unde se transportă
hidraulic, prin pompare, în conducte aeriene, la depozitul de zgură și cenușă. Zgura și cenușa este evacu ată în hidroamestec (amestec apă – solid 1:10 –1:12).
În acest s cop au fost prevăzute trei stații de pompe Bagger:
 Stația Bagger 1: p entru c azanele 1, 2 și 3 și este echipată cu 5 pompe Bagger;
 Stația Bagger 2: p entru c azanele 4 și 5 și este ech ipată cu 4 pompe Bagger;
 Stația Bagger 3: p entru c azanul 6 și este echipată cu 3 pompe B agger.
În urma trecerii de la funcționarea pe cărbune la fun cționarea pe gaze naturale a cazanelor 1,
2 și 3 stația de pompe Bagger 1 a fost scoasă din funcțiune, echipa mentele existente fiind
utilizate ca și piese de schimb pe ntru celelalte două stații.
Evacuarea se face în sistem hidraulic, amest ec 1:10 (o parte zgură și cenușă și
10 pă rți apă), prin conductele met alice poz ate pe estacadă până la depozitul de zgură și
cenușă în Santăul Mic. Depozitul, în suprafață totală de 144 ha, se află la o distanță de cca 12
km de centr ală. Evacuarea continuă a zgurii și cenușii condiționează dir ect funcționarea
cazanelor, respectiv a blocurilor energetice aferente lor, în cadrul schemelor de funcționare
nefiind posibi lă crearea unor volume t ampon.

Instala ții pentru e vacuarea gazelor de ardere
După desprăfuire, gazele de ardere sunt evacuate la cele două coșuri de fum cu
ajutorul celor două ve ntilatoare de gaze existente la fiecare cazan. Cazanele 1, 2, 3 sunt
racordate la coșul de fum nr. 1, cu înălțimea de 112 m și formează instalația mare de
ardere nr. 1 (IMA 1). Cazanele 4, 5, 6 sunt racordate la coșul de fum nr. 2, cu înălțimea de
180 m, și for mează instalația m are de ardere nr. 2 ( IMA 2 ).
Alimentarea cu energie termică, produsă în CET 1 Oradea, a consumato rilor din
municipiul Oradea, B ăile Felix și Sânmartin se face prin cele 6 magistrale, bretelele
10

de leg ătură și racorduri ale PT. RTp pentru transportul apei fierbinți a fost dezvoltată în
paralel cu pune rea în fun cțiune a capacităților de producție din CET 1 și C ET 2 O radea.
Din CET 1 pleacă spre consum atorii urbani magistrala oraș (CET 1 –
zona industrial ă) care se ramifică în trei magistrale 1, 2 și 3 care aliment ează cu agent termic
cele mai i mportante z one din or aș din punc t de v edere al numărului de locuitori.
Magistrala oraș este formată în prezent din 2 conduc te pe retur având
diam etrele 2xDn 900 (care au fost puse în funcțiune în anul 1966 avânt rol inițial de
conduc te tur respectiv retur) și 2 conducte pe tur având diam etrele 2xDn 800, (puse în
funcțiune în annul 2000) , amplasate pe același traseu. Dublarea acestui traseu s-a realizat în
scopul asigurării capacității de tr ansport a energiei termice în cazul funcționării doar cu
CET 1 pentru asigurarea într egului consum termic urban, în caz de oprire totală a CET 2
Oradea
Magistrala I de termofi care (zona industrială – Oraș Centru), pusă în funcțiune în
annul 1968 a liment ează 51 PT.
Magistrala II de termoficare (zona industrială – Oraș Sud) este formată din 2
conduc te DN 800, c are aliment ează 96 PT, fiind pusă în func țiune în anul 1970.
Magistrala III (zona industrială – Oraș Nord) este formată din 2 conduc te DN
500,
care a liment ează 18 PT, fiind pusă în fun cțiune în anul 1972.
Pe lân gă aceste magistrale, din CET 1 Oradea mai pleca o magistrală
separată denumită Magistrala sere, formată din conduc te având 2xDn 800, și care alimenta
17 PT și o serie de consum atori industriali, fiind pusă în funcțiune în anul 1968. Această
magistrală a fost scoasă din funcțiune după închide rea serelor și a celorla lți consum atori
industriali din z onă.
Odată cu punerea în funcț iune a CET 2 în anul 1987, se realizează încă t rei
magistrale: ma gistralele 4 și 5 care realizează conexiunea cu magistralele 1 și 2, și
magistrala 6 care aliment ează cu agent termic localitățile Sânmartin și B ăile Felix.
Datorită legăturilor între m agistralele de t ermoficare, este posibi lă funcționarea
sistemului de termofi care cu o singură sur să de căldură, respectiv CET 1 din cadrul S.C.
Electrocentrale Oradea S.A., în pre zent CET 2 O radea fiind închis ă.
Confi gurația actuală (rezultată în urma d ezvoltării etapizate prezentat e) a RTp din
cadrul SACET – MO este de tip arborescent, în sistem bitubular închis, având însă și
unele bretele de legătură între magistrale care fac posibi lă fun cționarea în buclă în unele
zone ale orașului .
11

3.2 Impactul de mediu al CET – MO
Poluarea Atmosferei
Cele două I nstalatii Mari de A rdere (IMA) din cadrul sistemului de alimentare
centralizată din municipiul Oradea, având puterea termică > 20 MW, sunt sub incidența
prevederilor Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Cele două IMA generează o cantitate importantă de emisii de gaze cu efect de
seră (cca1.000.000 tCO2/an), cu efect negativ asupra încălzirii globale.
Conform legislație i în vigoare (Directiva LCP) și Autor izației Integrate de mediu
(AIM nr. 31 NV
6- 23.11.2006, revizuită în 04.08.2008), instalațiile de ardere care
echipează în pr ezent sursa de energie din municipiul Oradea au stabilite valori limită de
emisie care trebuie respectate, conform celor prezentate în tabelul următor.
Având în vedere ca valorile limită de emisie prevăzute de noua Directivă privind
emisiile industriale (Directiva IED) sunt și mai restrictive ca cele în vigoare în prezent
considerăm că se impune pentru funcționarea în continuarea a IMA1 și IMA2 luarea unor
măsuri de reducere a emisiilor de substanțe poluante foarte performate și mult mai
costisitoare. Eficiența utilizării combustibilului în centrală este de cca 57%, ceea ce
reprezintă o valoare foarte mică comparativ cu valorile eficiențelor nete prevăzute de
BREF -BAT, de 75% – 90%. Eficiența scăzută a producerii energiei precum și pierderile
mari din sistemul de transport și distribuție conduc la consumul unei cantități de
combustibil mai mare decât cel care ar fi necesar în condiții de funcțion are conform
prevederilor BREF -BAT, ceea ce amplifică cantitatea de emisii de CO 2 generată,
amplificând efectele negative ale schimbărilor climatice.
În conformitate cu angajamentele privind implementarea Directivei 2001/80/EC
privind limitarea emisiilor de poluanți emiși în aer și proveniți de la instalațiile mari de
ardere, plafoanele de emisie permise, aferente perioadei 2007 ÷ 2016, stabilite prin Program Național de Reducere Progresivă a emisiilor anuale de bioxid de sulf, oxizi de
azot și pulberi prove nite de la instalațiile mari de ardere, aprobat prin Ordinul MMGA
nr. 833/2005, sunt prezentate pentru SC Electrocentrale Oradea SA în tabelul următor.

12

T abel 3 .1 valori limită de emisie stabilite pentru sursa de energie din municipiul Oradea

Instalații mari de ardere (IMA) Subs tanța
poluan tă
Directiva LCP Direc tiva IED
VLE
VLE
(mg/N m3)
Anul conformării la (mg/Nm3)
IMA 1 – funcțio nare pe gaz metan
C1,C2 și C3
SO2
35
01.01.2007 35
NOx 200 31.12.2010 100
Pulberi 5 01.01.2007 5
IMA 1 – funcționare pe păcură C3 SO2 1700 01.01.2007 200
NOx 450 31.12.2010 150
Pulberi 50 01.01.2007 20
IMA 2 – funcționare cu focar mixt
cărbune cu suport păcură (2-5%),
C4, C5 și C6
SO2
400
31.12.2013 200
NOx 200 de la 01.01.2016 200
Pulberi 50 31.12.2013 20

Această cantitate mărită de emisii de CO 2 are ca implicație, începând cu anul 2013,
prin prevederile cuprinse în Directiva 2009/29/CE privind extinderea și modificarea
Directivei 2003/87/CE (respectiv reducerea graduală a certificatelor alocate gratuit pentru energia termică pentru populație), creșterea costului energiei termice, cu efecte negative
asupra populației.
La propunerea scenariilor și opțiunilor de r eabilitare a SACET Oradea s- au avut în
vedere următoarele obiective naționale, care se aplică și la nivel local:
Obligațiile de mediu asumate de România în cadrul Tratatului de Aderare la UE:
O mare parte din Instalațiile Mari de Ardere (IMA) din România generează emisii poluante în
atmosferă (SO2, NOx, pulberi) mai mari decât limitele admise.
În cadrul Tratatului de Ad erare la UE, România și -a asumat angajamente prin Planul de
Implementare al Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în
aer proveniți din IMA, obținând perioade de tranziție eșalonate până în 2013, pe categorii de polua nți emiși în atmosferă, respectiv 2017 pentru reducerea suplimentară a emisiilor de
oxizi de azot.
Aceste perioade de tranziție evidențiază faptul că IMA respective au un efect
semnificativ asupra calității aerului, fiind necesară implementarea de măsuri de reducere a
emisiilor poluante și că nivelul investițiilor necesare este dificil a fi suportat de beneficiar.
13

Pentru municipiul Oradea, țintele municipale au în vedere protecția mediului prin
respectarea termenelor de conformare pentru IMA din cadr ul sistemului de alimentare
centralizată din municipiul Oradea, astfel:
Nerespectarea termenelor de conformare pentru emisiile poluante de SO2, NOx și
pulberi, va avea drept consecință închiderea instalațiilor, ceea va conduce la situația ca o
mare parte din populația municipiului Oradea să nu poată beneficia de acest serviciu public
de încălzire, cu efecte negative asupra stării de bine și sănătății populației.
O altă obligație de mediu asumată de România în cadrul Tratatului de Aderare se
referă la închiderea depozitelor de zgură și cenușă neconforme.
Sursa sistemului de termoficare din municipiul Oradea, funcționând pe lignit, necesită evacuarea zgurii și cenușii rezultate din procesul de ardere, în depozitul de zgură și cenușă. Evacuarea zgurii și cenușii se realizează în hidro -amestec (o parte zgură și cenușă și 9 părți
apă), soluție care nu este acceptată de UE.
Din punct de vedere al concentrațiilor de substanțe poluante în gazele de ardere, se observă că acestea depășesc cu mult VLE stabilite de legislație pentru IMA2.
 SO
2 (IMA2): de cca 19,5 ori
 NOx (IMA2): de cca 3,5 ori
 Pulberi (IMA2): de cca 14 ori
În ceea ce privește plafoanele de emisie țintă se observă cum cantitățile de substanțe
poluante anuale sunt mai mari decât cele stabilite pentru toate cele trei substanțe poluante (SO
2, NOx și PM) pentru IMA2:
 SO 2 : cu cca 31,8%
 Ox: cu cca 19,6%
 Pulberi: cu cca 34,7%
Emisiile aferente celor două IMA afectează populația municipiului Oradea care este
de peste 200.000 locuitori.
În vederea respectării prevederilor legislative privind protecția c alității aerului cele două
instalații mari de ardere din cadrul SC Electrocentrale Oradea SA necesită implementarea
unor măsuri de reducere a emisiilor de substanțe poluante din gazele de ardere.
14

Tabel 1 .5 Termene de conformare pentru reducerea emisiilor poluante
IMA Termen conformare
SO 2 NOx Pulberi
IMA 1 – funcționare pe gaze

Cazan de abur C2 – 31.12.2010 –
Cazan de abur C3 – 31.12.2010 –
IMA 2 – funcționare pe lignit
Cazan de abur C4 31.12.2013 01.01.2016 31.12.2013
Cazan de abur C5 31.12.2013 01.01.2016 31.12.2013
Cazan de abur C6 31.12.2013 01.01.2016 31.12.2013

POLUAREA HIDROSFEREI
Emisiile în apă provin din evacuarea apelor uzate , astfel:
Apele uzate tehnologice – care sunt formate din următoarele categorii:
– ape uzate tehnologice, care necesită epurare:
¾ ape uzate de la stația de epurare chimică, regenerare filtre ionice și spălare cazane
care sunt neutralizate în bazinele de neutralizare;
¾ ape uzate încărcate cu produse petroliere de la rampa de descărcare produse
petroliere, tratate prin intermediul a trei separatoare de păcură subterane;
¾ ape de la decantoarele suspensionabile și filtre mecanice, care sunt trimise la
bazinul de compensare;
¾ ape de răcire impurificate de la sala cazanelor, corp buncări și sala mașinilor .

Aceste ape uzate se evacuează prin intermediul stațiilor de pompe Bagger la depozitul
de zgură și cenușă.
 ape uzate tehnologice, considerate convențional curate:
 ape din circuitele de răcire ale condensatoarelor aferente turbinelor de abur, care sunt
colectate prin rețeaua specifică și evacuate în Crișul Repede.
Apele uzate menajere din incinta centralei electrice – care sunt colectate printr -o rețea de
canal izare din tuburi de beton cu diametre de 200 mm, 300 mm și evacuate de la stația PVC,
de unde prin intermediul stației pompe Bagger, la depozitul de zgură și cenușă.
15

Ape pluviale de pe amplasamentul centralei electrice – care sunt colectate printr -o
rețea de canalizare și evacuate la depozitul existent de zgură și cenușă
Tabelul 3.6 Valorile măsurate ale indicatorilor de calitate a apelor în anul 2016

Categoria apei
Indicatorii de calitate Valori măsurate
(mg/d m3) Frecven ța
monitorizării

Ape tehnologice
conve nțional curate
evacuate în Crișul
Repede pH
Temperatură
Mater ii in suspensie
Reziduu filtrat la 1050C
Cloruri (Cl-)
2- Sulfați (SO 4 )
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)
Substanțe extractibile cu solvenți organici 7,5
5 ÷ 30oC
5,0 ÷ 28,0
89 ÷ 199
1,8 ÷ 9,2
18,1 ÷ 70,8
sldd
15

săptămânal

Apa freatică în incin ta
centralei electrice pH
Cloruri (Cl-)
2- Sulfați (SO 4 )
Consum chimic de oxigen (CCOMn)
Conductivi tate
Duritate totală 6,3 ÷ 7,5
2,8 ÷ 19,6
27,2 ÷ 135,2
0,70 ÷ 1,91
168 ÷ 561µS/cm
5,2 ÷ 14,1 0Dt

lunar

Apa freatică în incin ta
depozitulu i de zgură și
cenușă pH
– Cloruri (Cl )
2-
Sulfați (SO 4 )
Consum chimic de oxigen (CCOMn)
Conductivi tate
Duritate totală 6,5 ÷ 7,5
44,0 ÷ 137,6
359,9 ÷ 876,3
0,47 ÷ 5,95
1160 ÷ 2340 µS/cm
35,8 ÷ 77,8 0Dt

permanen t

Monitorizarea indicatorilor de calitate ape uzate arată valori sub cele maxime prevăzute în
NTPA – 001/2002 – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a
apelor uzate industriale și urbane la evacuarea în receptorii naturali.Poluarea
Poluarea Litosferei – Emisii în sol
Principala sursă de poluare în județul Bihor o reprezintă depozitul de zgură și cenușă existent,
format din două compartimente:
compartimentul vechi supraînălțat la cota 129,0, care are rolul de rezervă până
la aducerea la aceeași cotă a compartimentului de rezervă;
compartimentul extindere pe orizontală supraînălțat la cota 114,0, care este alcătuit
din două subcompartimente separat e printr -un dig comun în scopul funcționării alternative,
asigurându -se timpul necesar decantării amestecului apă – zgură și cenușă.
Monitorizarea solului s -a realizat prin măsurători efectuate de laboratoare acreditate
(SR EN ISO 17025/2001) în următoarele puncte de prelevare după cum urmează:
 zona Depozitului de zgură și cenușă Santăul Mic (semestrial): concentrațiile
indicatorilor se situează sub VN pentru Pb, Cd, Cr total, și se situează sub PA pentru
HAP, Sulfați, Hg, Cr6+ și Ni (INCD ECOIND – Sucursala Timișoara);
16

 zona Depozitului de zgură și cenușă Santăul Mic (semestrial): concentrațiile
indicatorilor se situează sub VN pentru, Cr6+, Hg, Pb, HAP și se situează sub PA pentru Cd, Ni, Crtotal, Sulfați, (INCDO – INOE 2000 Cluj Napoca);
 zona D epozitului de cărbune, în incinta IMA (anual): concentrațiile indicatorilor se
s i t u e a z ă î n t r e V N ș i P A p e n t r u H g , C d , C r 6 + , C r t o t a l , P b ș i N i , ( I N C D
ECOIND – Sucursala Timișoara);
 zona Depozitului de păcură, în incinta IMA (anual): s -a co nstatat că
hidrocarburile de petrol se situează sub VN, (INCD ECOIND – Sucursala
Timișoara).
Conținutul de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), de cadmiu și compuși de
crom, nichel, plumb, cupru, zinc, în zgură și cenușă este sub pragurile de aler tă prevăzute
pentru tipuri de sol sensibil, rezultând că deșeurile de la Santăul Mic nu se încadrează în categoria deșeurilor periculoase.
Concentrațiile poluanților specifici activității, care pot afecta solul de pe terenurile
susceptibile la poluare și d epozitul de zgură și cenușă, nu depășesc limitele pentru terenuri de
folosință mai puțin sensibil.
În cadrul centralei electrice monitorizarea emisiilor de poluanți în sol se realizează
astfel:
• anual: incinta depozitului de cărbune – probe la 5 și 30 cm adâncime pentru
pH, plumb, cadmiu, crom total, crom hexavalent, nichel și mercur în următoarele zone:
¾ descărcare cărbune;
¾ direcția predominantă a vântului.
– incinta depozitului de păcură – probe la 5 și 30 cm adâncime pentru substanț e petroliere în
următoarele zone:
¾ rampa de descărcare păcură;
¾ separatoare de produse petroliere.
Semestrial – depozitul de zgură și cenușă Santăul Mic -probe la 5 și 30 cm adâncime în cele
patru puncte cardinale.
Poluarea solului este diminuată prin :
17

 utilizarea pentru depozitarea cărbunelui doar a suprafețelor betonate;
 manipularea și transportul cărbunelui astfel încât să se reducă la minim emisiile de
pulberi;
 descărcarea, manipularea și depozitarea produselor petroliere, utilizând doar instalațiile specifice pentru aceste operațiuni;
 ndepărtarea din incinta de exploatare a IMA a depunerilor de pulberi, zgură și cenușă;
 menținerea umidității depozitelor de cărbune și respectiv de zgură și cenușă astfel încât să se evite emisiile de pulber i datorate vântului.
 În prezent, depozitarea zgurii și cenușii se realizează în hidroamestec. Depozitul de zgură și cenușă trebuie să se conformeze la legislația de mediu, care interzice acest mod de transport.
Poluarea Fonică
Poluarea fonică în incinta ce ntralei electrice și în vecinătățile acesteia este determinată de:
 funcționarea instalațiilor tehnologice: concasare, clasoare, transportoare,
cazane energetice, turbine, boilere, ventilatoare, pompe, compresoare, utilaje de evacuare a zg urii și cenușii;
 mijloacele auto utilizate în cadrul incintei utilizate la manipularea și
depozitarea combustibilului solid.

Nivelul de zgomot la limita incintei industriale respectă valorile maxime prevăzute de
STAS 10009/ 1988 – Acustică Urbană, de 65 dB(A). Monitorizarea nivelului de zgomot se
realizează in condiții de funcționare normală și la purjarea cazanelor, pe timp de noapte și zi.
Valorile înregistrate în timpul măsurătorilor de zgomot cu ajutorul sonometrului Ques t 2800
al centralei electrice sunt:
 la limita incintei:
– pe timp de zi (62 ÷ 76) dB(A)
– pe timp de noapte (60 ÷ 71) dB(A)
 zone rezidențiale:
– pe timp de zi (53 ÷ 63) dB(A)
– pe timp de noapte (43 ÷ 50) dB(A)

18

Frecvența de efectuare a măsurătorilor de zgomot, cu specificarea zonelor de măsurători ale
zgomotului, la limita amplasamentului se realizează semestrial.
Unele depășiri ale valorilor maxime prevăzute se datorează traficului auto, care este foarte
intens în zonă, poarta centralei electrice este la 50 m de Șos. Borșului – E60.
Deșeuri și gestionarea deșeurilor
Deșeurile rezultate în timpul funcționării centralei sunt depozitate în spații special amenajate
și după caz refolosite sau valorifica te.
Deșeurile rezultate sunt colectate selectiv, transportate, depozitate temporar sau definitiv pe categorii (materiale metalice, deșeuri menajere, etc.) și evacuate conform prevederilor din Legea nr. 426/2001 modificată de OUG nr. 61/2006 aprobată cu Leg ea nr. 27/2007.
Materialele metalice rezultate sunt depozitate temporar în incintă pe platforma de deșeuri existentă, până la preluarea lor ca deșeuri industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate, conform Ordonanței de Urgență nr. 16/2001 aprobată prin Legea nr. 431/2003, iar cele care nu mai pot fi valorificate sunt evacuate treptat la un depozit de deșeuri nereciclabile, stabilit de comun acord cu autoritățile locale.
19