ANALIZA COMPARATIVA PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI [623230]

Capitolul V
Studiu de caz
ANALIZA COMPARATIVA PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR A L C.E.T. – M.O. versus S.N.E. – M.O.

V.1 Considerații generale

Impactul antropic asupra ecosistemelor este multiplu și semnificativ și rezultă din
dezvoltarea fără precedent a societăț ii umane. Conș tientizare a responsabilităț ii pentru protec ția
mediului ambi ant a determinat o serie de acț iuni la diferite nivele (mondial, continental,
regional/zonal, naț ional, local).
În lucrarea pe care am elaborat -o am realizat o analiză a efectelor asupra mediului
înconjurător a proceselor energetice ce se derulează în cadrul unităților de producere a energiei
electrice și termice pentru municipiul Oradea.
Analiza compa rativă efectuată în acest capitol are în vedere efectele asupara mediului care
sunt semnificative în procesul de producție fără a ține seama de impactul asupra mediului produs
în perioada de derulare a investițiilor pentru realizarea acestor capacități energetice, impact care în
mare parte este acu m diminuat. În acest sens voi analiza fiecare proces din ansamlul de procese
derulate in cadrul acestor unități de produce a energie electrice și termice.
a) Procesul de alimentare cu combustibil a CET – MO versus SNE – MO
Cărbunele care era combustibilul e baza al CET. MO, ajunge de la furnizori în gara CFR
Episcopia Bihor, situată la o distanță de 2,4 km de centrală, de unde este adus în unitate. Căile
ferate interioare cuprind în prezent 9 linii cu o lungime totală de 11.200 m. M anevrarea
vagoanelor în incintă, se realizează cu locomotive Diesel. De la cele două stații de descărcare cărbunele se poate transporta în cele două stive de cărbune: stiva nr.1 cu o capacitate 70 mii tone și stiva nr. 2 cu o capacitate de 140 mii tone;
Transportul cărbunelui de la stația de descărcare la depozit se realizează cu ajutorul benzilor 3ab,
2ab, benzile 4ab, banda 5 care deversează de pe estacada aeriană, cu înălțimea de 8 m, pe grătarele buncărului subteran al benzii 6 de unde este preluat cu buldozerele și stivuit.
Pe acest traseu se găsesc două stații de concasare: stația de concasare primară (care aduce
granulația cărbunelui de la maxim 400 mm la maxim 120 mm) și stația de concasare fină (care
1

aduce granulația cărbunelui de la 120 mm la maxi m 30 mm).
Benzile preiau cărbunele de la deversarea stației de concasare fină sau de la deversarea benzii 6
din depozit, se deversează pe benzile 8ab de unde ajunge în buncării cazanelor.
Tot acest proces de prelucarea a combutibilui de bază (cărbunele) are un impact
semnificativ negativ asupra mediului datorita pulberilor de cărbune fin care se dispersează in atmosferă prin: transport, depozitare, prelucare prin concasare, transport cu be nzi transportoare,
emisii de gaze din stațiile de prelucreare depozitare etc.

Alimentarea cu combutibil de rezervă (păcură ) a CET Oradea se face pe cale ferată, cu
vagoane cisternă specializate, ce se descarcă gravitațional la frontul de descărcare al centralei. Din
bara de descărcare păcura este trecută printr -un rând de filtre grosiere înainte de a fi trimisă la cele
două rezervoare. În caz de necesitate, filtre înfundate, bara de descărcare este prevăzută cu conductă de by- pass direct la rezervor. Pentru stocarea și pomparea păcurii necesare, centrala
dispune de 4 rezervoare din beton cu o capacitate totală de cca 12 000 m
3 și două stații de pompe
păcură ce deservesc cazanele 3, 4, 5 și 6.
Pentru SNE MO. necesar de combustibil de rezerva este mult di minuat față de cel al CET.
Combustibilul de rezerva stocat fiind aproximativ 20% din cel necesar pen tru funcț ionarea CET.

Impactul de mediu pe acest proces de alimentare cu combustibil de bază a fost total
eliminat la SNE MO prin realizarea alimentă rii cu gaze naturale,acestea avind un circuit complet
inchis și izolat față de mediul inconjurator. Pentru alimenatrea cu combustibil de rezerva
impactul a fost redus in mod semnificativ .

b) Procesul de producere a energie prin arderea combustibililor fosili ( cărbune păcura,
gaze naturale)

Din analiza impactului de mediu efectată asupra acestui proces se poate concluziona urmatoarele:
Procesul de ardere combustibilor de bază (carbunele) se realizează cu degajarea în
atmosferă a unui volum foarte mare de gaze de ardere foarte poluante cu impact semnificativ
negativ asupra atmosferei în mod direct prin difuzia și dispersia acestora în antmosfera, asupra litosferei, hidrosferei și biosferei in mod indirect prin diferite moduri. ( depuneri de pulberi pe plante, sol ,suparfața apelor, etc.)
2

Emisii de SO2, NOx, pulberi
Cele două IMA nu respectă cerințele privind emisiile de SO2, NOx și pulberi.
În tabelul următor sunt prezentate, emisiile anuale de substanțe poluante generate de
funcționarea celor două IMA, comparativ cu plafonul țintă și concentrațiile de substanțe poluante din gazele de ardere evacuate comparativ cu V.L.E.

Tabel 5. 1 Emisii de substanțe poluante comparativ cu reglementări

IMA t
(MWt)
Subst .
poluantă Emisii anuale (t) Concentrații de
substanțe poluante în gazele
Emisii
generate Plafon
emisii țintă Raport
emisii
generate /
Valoare
măsurată VLE Raport
valoare
măsurată

IMA1
(C1,C2,C3) 523 SO2 0 0 – 0 35 0
NOx 16 850 0,019 400 200 2
PM 0 0 – 0 5 0
IMA 2(C4,
C5, C6) 869 SO2 22 285 16 900 1,3 600
400 15-19,5
NOx 1 208 1 010 1,196 400
200 2-3,5
PM 2 290 1 700 1,347 600
50 12-14

Din punct de vedere al plafoanelor de emisie se observă că:
• IMA1: plafoanele anuale nu au fost depășite datorită faptului că centrala a
funcționat preponderent pe cărbune, respectiv cu IMA2.
• IMA2: cantitățile de substanțe poluante anuale sunt mai mari decât cele stabilite
pentru toate cele trei substanțe poluante (SO2, NOx și PM), astfel: cu cca 31,8% la SO2, cu cca
19,6% la NOx și cu cca 34,7% la pulberi.
În ceea ce privește concentr ațiile de substanțe poluante în gazele de ardere, acestea
depășesc cu mult VLE stabilite de legislație atât pentru IMA1, cât și pentru IMA2, astfel:
• IMA 1: de cca 2 ori la NOx
• IMA2: de cca 3,5 ori la NOx, de cca 19,5 ori la SO2 și de cca 14 ori la pulberi.
Emisiile aferente celor două IMA afectează populația municipiului Oradea care este de
peste 200.000 locuitori.

3

Instalația de
ardere /
Putere
termică Este
IMA
Combust ibil
utilizat

Legislație Substanța poluantă
[mg/N m3] O2
(%)

SO2
NOx
PM
CO

(ITG+CR)
58,7 MWt Da
Gaz natural Directiva
IED (IPPC
Recast)
35 (3% O
50
5 (3% O)
100
15
CAF 1
116,3 MWt/
126,4 MWt Da
Gaz natural Directiva
IED (IPPC
Recast)
35
100
5
100
3
CAF2
116,3 MWt/
126,4 MWt Da
Gaz natural Directiva
IED (IPPC
Recast)
35
100
5
100
3
CAF 3
87,2 MWt/
94,8 MWt Da
Gaz natural Directiva
IED (IPPC
Recast)
35
100
5
100
3
CA 14 t/h/
9,2 MWt Nu
Gaz natural Ordin nr.
462/1993
35
350
5
100
3
CA 14 t/h/
9,2 MWt Nu
Gaz natural Ordin nr.
462/1993
35
350
5
100
3
CA 14 t/h/
9,2 MWt Nu
Gaz natural Ordin nr.
462/1993
35
350
5
100
3
Tabelul 5 . 2 Valori limită de emisii, în mg/Nm3 stabilite pentru SNE MO.

Tabelul 5. 3 Cantități anuale estimative de substanțe poluante, în tone/an

Se menționează că SNE –Mo respect în totalitate valorile limită de emisii stabilite e
directivele UE privind funcționarea I nstalațiilor Mari de A rdere . Instalația de ardere Este IMA Legislație SO 2 (t/an) NOx (t/an) PM (t/an)
ITG+CR Da Directiva IED (IPPC
R t)
16,94
73,028
2,42
CAF 1 (116,3 MWt) Da Directiva IED (IPPC
R t)
13,56
37,903
1,94
CAF 2 (116,3 MWt) Da Directiva IED (IPPC
Recast)
13,56
37,903
1,94
CAF 3 (87,2 MWt) Da Directiva IED (IPPC
Recast)
6,44
18,994
0,92
CA 14 t/h Nu Ordin nr. 462/1993 1,70 16,962 0,23
CA 14 t/h Nu Ordin nr. 462/1993 0,74 7,422 0,11
CA 14 t/h Nu Ordin nr. 462/1993 0,74 7,422 0,11
Total Directivă IED (IPPC
Recast)

53,68
199,634
7,67
4

În concluzie din analiza efectuată asupra acestui proces de poate concluziona că
impactul de mediu generat a fost diminuat in mod semnificativ prin reducerea atît a cantităților
cât si a concentrațiilor de emisii ale substanțe lor poluante în mediul înconjurător .
c) Analiza procesului de gestionare a apelor uzate din instalațiile tehnologice a
centralei.
În incinta centralei apa este distribuită pentru nevoile proprii la pompele de răcire
condensatoare, stația de tratare chimică a apei și pompele de spălare zgură și cenușă.
Necesarul de apă brută pentru stația de tratare chimică și pentru sala turbine gaze este
asigurat de la gospodăria de apă brută existentă care la rândul său este alimentată cu apă provenită prin curgere liberă de la râul Criș.
Apa caldă ieșită din condensatoarele turbinelor, răcitoarele generatoarelor electrice și
răcitoarele de ulei este utilizată parțial la spălarea și evacuarea zgurii și cenușii de la cazane precum și la stația de tratare chimică în perioadele reci. Cea mai mare parte a apei calde se
deversează în canalele de 2×1,5 m spre râul Crișul Repede.
Apele uzate din instalația de tratare a apei, cu indicatori de calitate ale căror valori se vor
încadra în Normativul privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de
canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare, NTPA 002, se vor evacua în rețeaua de canalizare a termocentralei, racordată la sistemul de canalizare a orașului. Lângă căminul din
incinta CET care se racordează la canalizar ea orașului se va amplasa un container cu aparate și
echipamente pentru monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate din
termocentrala. Containerul este echipat cu instalație de climatizare, panou electric, pompa prelevare pro be, aparate pentru analiza apei, cu transmitere informații în camera de comandă
de la Stația de tratare a apei. În funcție de indicatorii calității apelor evacuate Stația de tratare a
apei va funcționa în diferite regimuri prestabilite pentru corectarea indicatorilor apelor uzate
stfel încât aceștia să se încadreze în V.L.E. stabilite de standardele europene în vigoare.

5

Tabelul 5.4 Valorile măsurate ale indicatorilor de calitate a apelor în anul 2016

Categoria apei
Indicatorii de calitate Valori măsurate
(mg/d m3) Frecven ța
monitorizării

Ape tehnologice
conve nțional curate
evacuate în Crișul
Repede pH
Temperatură
Mater ii in suspensie
Reziduu filtrat la 1050C
Cloruri (Cl-)
2- Sulfați (SO 4 )
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)
Substanțe extractibile cu solvenți organici 7,5
5 ÷ 30oC
5,0 ÷ 28,0
89 ÷ 199
1,8 ÷ 9,2
18,1 ÷ 70,8
sldd
15

săptămânal

Apa freatică în incin ta
centralei electrice pH
Cloruri (Cl-)
2- Sulfați (SO 4 )
Consum chimic de oxigen (CCOMn)
Conductivi tate
Duritate totală 6,3 ÷ 7,5
2,8 ÷ 19,6
27,2 ÷ 135,2
0,70 ÷ 1,91
168 ÷ 561µS/cm
5,2 ÷ 14,1 0Dt

lunar

Apa freatică în incin ta
depozitulu i de zgură și
cenușă pH
– Cloruri (Cl )
2-
Sulfați (SO 4 )
Consum chimic de oxigen (CCOMn)
Conductivi tate
Duritate totală 6,5 ÷ 7,5
44,0 ÷ 137,6
359,9 ÷ 876,3
0,47 ÷ 5,95
1160 ÷ 2340 µS/cm
35,8 ÷ 77,8 0Dt

permanen t

În concluzie din analiza efectuată asupra acestui proces de poate concluziona că impactul de
mediu generat a fost diminuat in mod semnificativ prin reducerea atît a cantităților cât si a concentrațiilor de emisii ale substanțelor poluante în mediul înconjurător și reducerea impactului asupra hidrosferei.
d) Analiza procesul ui de gestionare, eliminare transport și depozitare a rezidurilor
rezultate din procesul de ardere a combustibilor fosili (zgura și cenușa) utilizati de
CET .
Acest proces de gestionare, eliminare transport și depozitare a rezidurilor rezultate din
procesul de ardere a combustibilor fosili (zgura și cenușa) utilizati de CET este unul cu impact
semnificativ asupra mediului inconjurător și necesită o monitorizare permanetă și responsabilă.
Zgura și cenușa, rezultate în urma procesului de ardere a cărbunelui, sunt evacuate
hidraulic prin intermediul pompelor Bagger la depozitul de zgură . Depozitul de zgură și cenușă
este amplasat la 12 km de centrală în suprafață totală de 144 ha, se află la 1 km Est de localitatea Santăul Mic, în județul Bihor. Depozitul de deșeuri DZC Santăul Mic se încadrează conform
Ordinului MAPM nr.867/2002 ca depozit de deșeuri nepericuloase. Depozitul are o suprafață de
141 ha și o capacitate proiectată de 19.416.000 mc.
6

Capacitatea ocupată este de 14.771.000 m3. Zgura și cenușa rezultată la funcționarea
cazanelor de abur pe cărbune se colectează la stațiile pompe Bagger, de unde se transportă
hidraulic, prin pompare, în conducte aeriene, la depozitul de zgură și cenușă. Zgura și cenușa
este evacuată în hidroamestec (amestec apă – solid 1:10 –1:12).
În acest scop au fost prevăzute trei stații de pompe Bagge r. Depozitul de zgură și cenușă
trebuie să se conformeze la legislația de mediu, care interzice acest mod de transport .
Monitorizarea solului în zona depozitului de zgură și cenușă s-a realizat prin măsurători
efectuate de laboratoare acredita te (SR EN ISO 17025/2001) în diferite puncte de prelevare .
Concentrațiile indicatorilor se situează sub V alorile Normate pentru Pb, Cd, Cr total, și se
situează sub PA pentru HAP, Sulfați, Hg, Cr6+ și Ni (INC D ECOIND – Sucursala Timișoara)
În urma treceri i de la funcționarea pe cărbune la funcționarea pe gaze naturale a cazanelor
1, 2 și 3 stația de pompe Bagger 1 a fost scoasă din funcțiune, echipamentele existente fiind utilizate ca și piese de schimb pentru celelalte două stații.
Evacuarea se face în si stem hidraulic, amestec 1:10 (o parte zgură și cenușă și 10 părți
apă), prin conductele metalice pozate pe estacadă până la depozitul de zgură și cenușă în Santăul
Mic.. Evacuarea continuă a zgurii și cenușii condiționează direct funcționarea cazanelor, respectiv a blocurilor energetice aferente lor, în cadrul schemelor de funcționare nefiind posibilă
crearea unor volume tampon. Impactul asupra mediului a acestui deposit este deosebit de
negative avînd în vedere efectele pe care le poate produce asupra mediului datorită unor
potențiale deficiențe în exploatare.
Ca urmare a punerii în funcțiune și a exploatării curente a instalațiilor de producere a
energie electrice și termice aferente SNE MO s- a eliminate în totalitate rezidurile rezultate de
arderea combustibililor (arderea gazelor natura le nu produce cenușă și zgură ) acest proces fiind
eliminat din ansamblul de procese conexe producerii energie în cadrul SNE – MO.
În concluzie din analiza efectuată asupra acestui proces de poate concluziona că
impac tul de mediu generat a fost diminuat in mod semnificativ prin eliminarea în totalitate a
rezidurilor poluante rezultate din procesul de ardere va combustibililor în cadrul noii centrale
electrice de termoficare.
7

e) Analiza procesului de gestionare a deșeurilor periculoase si cu impact semnificativ
de mediu.
Având in vedere cantitatea de deșeuri periculoase rezultate din procesul de producere a
energiei electrice și termice desfășurat în cadrul CET MO se poate vedea o reducere semnificativa a acestor a în procesul de producer e a energiei electrice și termice desfășurat în
cadrul SNE – MO.

f) Analiza impactului de mediu determinat de poluarea fonică produsă de CET -MO
și SNE- MO
Poluarea fonică în incinta centralei electrice și în vecinătățile acesteia este determinată de:
 funcționarea instalațiilor tehnol ogice: concasoare, benzi transportoare, cazane
energetice, turbine, boilere, ventilatoare, pompe, compresoare, utilaje de evacuare a
zgurii și cenușii;
 mijloacele auto utilizate în c adrul incintei utilizate la manipularea și
depozitarea combustibilului solid.
Nivelul de zgomot la limita incintei industriale nu respectă valorile maxime prevăzute de
STAS 10009/1988 – Acustică Urbană, de 65 dB(A). Monitorizarea ni velului de zgomot se
realizează in condiții de funcționare normală și la purjarea cazanelor, pe timp de noapte și zi.
Valorile înregistrate în timpul măsurătorilor de zgomot cu ajutorul sonometrului Quest 2800 al
centralei electrice sunt:
 la limita incinte i:
– pe timp de zi (62 ÷ 96) dB(A)
8

– pe timp de noapte (60 ÷ 71) dB(A)
 zone rezidențiale:
– pe timp de zi (53 ÷ 83) dB(A)
– pe timp de noapte (43 ÷ 60) dB(A)

Frecvența de efectuare a măsurătorilor de zgomot, cu specificarea zonelor de măsurători ale zgomotului, l a limita amplasamentului se realizează semestrial.
Unele depășiri ale valorilor maxime prevăzute se datorează traficului auto, care este foarte intens în zonă, poarta centralei electrice este la 50 m de Șos. Borșului – E60.

9