Subiectul Nr. 1 Examen Psihologia Interculturală Studenta Cucu (funder) Maria Anul. I Id Grupa. 01 [623218]

1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET – BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINTELE EDUCAȚIEI
STUDENTA : CUCU (FUNDER) MARIA
ANUL I – ID – GRUPA : 01
SUBIECTUL NUMARUL 1 – EXAMEN – PSIHOLOGIA INTERCULTURAL Ă
„CÂNTAREA AMERICI I”
Introducere :
Editorialul Cântarea Americ ii este scris de un jurnalist român, Cornel Nistorescu,
după câteva zile de la tragedia din data de 11 septembrie 2001, acesta fiind cunoscut în
toată lumea.
„S-au scris zeci de pagini în acel septembrie însânger at, dar nimic nu a emoționat –
o așa cum a f ăcut-o editorialul lui Cornel Nistorescu – Cântarea Americii ”1.
Editorialul scris de acest jurnalist a făcut înconjurul lumii, fiind preluat de
majoritatea publicațiilor din lumea întreagă, textul fiind tradus în limbile țărilor respective.

1.Pe baza editorialului Cântarea Americii (An Ode to America), identificați
coordonatele culturale menționate, precum și dimensiunile psihologice , resim țite și
procesate de către dumneavoastr ă (pct. 2.2. -2.4, Tema 2 – Platforma BlakBoard).
2.2. Cântarea Americii – studiu de referință relevant pentru PI.
2.3. Efecte psihologice generate de apariția editorialului An Ode to America
(Cântarea Americii).
2.4. Considerații teoretice referitoare la studiul de caz.

1 Anca Murgoci, Editor ialul un ui jurnalist român a făcut înconjurul lumii , publicat la data de 11 septembrie
2015 pe site -ul dcnews.ro;

2
Cântarea Americii ( An O de to America ) a fost public at la data de 24 septembrie
2001, textul fiind evaluat ca un fenomen global , ca urmare a atacurilor teroriste intervenite
în Statele Unite ale Americii la data de 11 septembrie 2001. Supraviețuitorii atacurilor, dar
și ceilalți cetățeni , încă resimt temere față de posibilitatea apariției unor astfel de
evenimente în viitor.
Textul scoate în evidență solidaritatea americanilor după data de 11 septembrie
2001. Dacă până atunci oamenii erau mai reci și indiferenți unii față de ceilalți, după data
de 11 septe mbrie 2001 aceștia au devenit mai calzi, însă aceasta doar în privința
americanilor unii față de ceilalți , pentru că față de persoane care păreau a avea aspect
oriental au început represalii, violențe fizice, crim e violente, atacuri ale lă cașurilor de cult .
Solidaritatea populației s -a resimțit și prin creșterea numărului de donatori de
sânge, dar și a mobilizării pompierilor și a efectivelor de poliție care erau în timpul liber și
s-au deplasat de urgență la locul tragediei, dar și ulterior, pentru încer carea de a recupera
eventuali supraviețuitori dintre dărâmături sau de a recupera cadavrele.
S-a evidențiat unitatea americanilor în fața situațiilor critice, dar și optim ismul,
speranța că se vor ridica din nou.
În America sunt adunați oameni de pret utind eni, însă ei se simt ca și cum ar fi
unul, au aceleași credințe, aceleași idei, aceleași idealuri.
„Tragedia americană a făcut din 300 de milioane de oameni o mână strânsă pe
inimă ”2.
Patriotismul americanilor în acea perioadă greu încercată s -a do vedit și prin
purtarea drapelului național pe diferite obiecte de vestimentație (tricouri, șepci, banderole,
cravate), au fixat steagul pe mașini și pe clădiri, cântând ori de câte ori aveau ocazia imnul
național God Bless America! .
Solidaritatea american ilor și mobilitatea lor și -au făcut simțite prezența și prin
intermediul concertului caritabil la care au participat numeroase vedete, pe care niciun
producător nu reușise anterior să -i aducă în același loc în același timp.
Toți americanii se comportau c a și cum ar fi fost unul. „ Spiritul americanilor de
solidaritate i -a transformat într -un cor ”3.

2 Cornel Nistoreanu, Cântarea Americii , publicat la data de 24 septembrie 2001;

3
Supraviețuitorii au povestit cum au fost ajutați de alte persoane să părăsească
clădirile, un exemplu elocvent fiind cel al bărbatului care a ajutat o feme ie aflată în scaunul
cu rotile să coboare de la al 100 -lea etaj, fără a o cunoaște anterior .
Este cunoscut că americanii își venerează erorii. În urma colectei care s -a făcut s -au
adunat milioane de dolari care au fost distribuiți către familiile celor dece dați în acea
tragedie.
Cornel Nistorescu a ajuns la concluzia că numai cu gândul la libertate, care era pusă
în pericol prin atacurile teroriste, americanii erau atât de porniți să o apere și să o proclame
cu orice ocazie, să -și arate unitatea și că nu s e vor da bătuți.

2. Natura socio -culturală a comportamentului uman
Psihologia interculturală ne îndeamnă să privim lucrurile dincolo de aparențele
evidente, pentru a putea să vedem lucrurile dintr -o cu totul altă perspectivă.
„Psihologia intercultura lă urmărește studiul variabilității postulatelor psihologice
în funcție de determinările culturale (registrul teoretic), precum și studierea formelor
specifice de exprimare socială a subiecților inserați în culturi diferite (registrul practic) ”4.
Prin cultură înțelegem moștenirea lăsată de înaintașii noștri cu privire la
cunoștințele acumulate, comportamentele adoptate de înaintașii noștri la diferite situații.
Din momentul nașterii fiecăruia dintre noi, suntem plasați într -un anumit context cultural și
social, urmând a ne dezvolta în acest context, cu privire la limbaj, la conduită, la credințe.
Comportamentul uman se schimbă în funcție de conjuncturi. Astfel, adoptăm tipare
comportamentale împrumutate de la persoanele din jurul nostru, la început ne ra portăm la
părinți, bunici, pentru ca ulterior să ne raportăm la cultura din jurul nostru.
Persoanele care au fost ghidate în dezvoltarea lor pe a supraviețui își duc viața
trăind de pe o zi pe alta.

3 Ibidem ;
4 Alin Gavreliuc, Psihologie interculturală , (2011,23) – „Unitate de invatare 1. 4 conti nut curs , Delimitrari
conceptuale – Definitii operationale ”

4
Persoanele care trăiesc după îndemnul a deveni își do resc să își depășească
condiția, având inițiative sociale, economice, politice.
„Psihologia interculturală se preocupă de examinarea științifică a
comportamentului uman și a formelor sale de reproducere, acordând interes modului în
care comportamentele sunt moderate și influențate de factorii sociali și culturali. Această
definiție ne îndreaptă atenția spre două trăsături centrale: diversitatea comportamentului
uman și legătura între acesta și contextul cu ltural în care se ivește ”5.
Orice societate se bazează pe raporturi ierarhice, care pot fi catalogate ca fiind
permisive sau restrictive.
Limbajul oamenilor conține simboluri și coduri de comunicare, pentru ca cei care
fac parte dintr -o comunitate să s e înțeleagă reciproc.
Relațiile interpersonale se realizează tot cu raportare la anumite reguli de conduită .
Diviziunea muncii se face în funcție de cunoștințe, capacități, vârstă, etnie,
rezistență, gen. Există culturi matriarhale, cu roluri de gen eg al distribuite, sau patriarhale.
Profilul unei societăți bazată pe respect față de celălalt, implicit față de sine , se
diferențiază în funcție de structurarea spațiilor publice, de interiorul blocurilor de locuit, de
stațiile aferente mijloacelor de tran sport în comun. În inte riorul unor astfel de societăți nu
este tolerată nedreptatea, simțindu -se o solidaritate comunitară naturală față de încălcarea
libertăților.
Opusul acestei situații este reprezentat de sentimentul de individualism,
neimportanță fa ță de ceilalți, nepăsare .
Tiparele de angajare publică desemnează tipuri diferite de exprimare publică, de la
cele angajante la cele retractile.
Prin urmare, cultura este formată din atitudini și comportamente învățate, din
credințe caracteristice pent ru o comunitate din cadrul societății, dar și din obice iurile din
societatea respectivă.
Cultura este continuă, colectivă, cumulativă.

5 M. H. Segall, P. R. Dasen, J. W. Berry și Y. H. Poortinga, Human behavior in global perspective : an
introduction to cross -cultural psyhology , Oxford, Ed. Pergamon Press, 1990 , p. 4;

5
Ați autori percep cultura ca fiind ceva din interiorul individului, ceva abstract, un
fel de etichetă pentru diverse categorii de fenomene ce desemnează abilitățile, cunoașterea,
informațiile învățate.
Miezul culturii este reprezentat de valori și idei.
Cultura mai este percepută ca un element găsit în interiorul fiecărui individ, în
funcție de care acesta se manifes tă.
Cultura ne modelează, dar, la rândul nostru, și noi modelăm cultura , observându -se
în acest fel interdependența dintre cele două elemente (om -cultură). Ne construim mediul
cultural raportat la interese și valori.
Se disting trei feluri de cultură: m etacultura, cultura epidemiologică și cultura
evocată. Psihologia stă la baza culturii și a societății, iar la baza psihologiei stă evoluția
biologică.
Cogniția simplă și percepția sunt procese psihice fundamentale, însă diferite de la
un individ la altu l. Cultura dezvoltă convenții pentru culegerea informațiilor, stabilind care
este valoarea fiecărei informații în parte. În culturile ierarhice, oamenii au în proporție mai
mare tendința de a reține indicii despre ierarhie și mai puțin e despre estetică. Oa menii din
culturile individualiste identifică și rețin mai puțin e informații.
Cultura mai este considerată și ca o programare mentală colectivă, care ne
determină să acceptăm presupunerile importante ale socialului alături de membrii
comunității din care facem parte. Fiecare gândim în mod diferit, simțim diferit și avem
manifestări diferite chiar față de aceleași împrejurări și acestea se datorează experienței
dobândite până la acel moment , culturii în care trăim și influențelor pe care le avem din
exteri or.
„Dacă psihologia culturală se ocupă de studiul căilor prin care oamenii sunt
influențați de normele de apartenență, psihologia interculturală compară diferite societăți,
căutând atât asemănările, cât și diferențele culturale ”6.

6 M. S. Glăveanu, Cercetare psihologică modernă: direcții și perspectivă, Bucureșt i, Ed. Universitară, 2009,
p. 22.

6
CONCLUZIE:
Prin urmare , cultura nu este ceva cu care ne naștem, ci o dobândim pe parcursul
vieții; diversele aspecte ale culturii constituie un sistem, trăsătura definitorie a acesteia
fiind disponibilitatea de a fi împărtășită.
Cultura trebuie privită ca un proces cognitiv co mplex pri n care ne însușim
funcționalul social, fiind atât în interiorul, cât și în exteriorul personalității fiecăruia dintre
indivizi.
Bibliografie :
Alin Gavreliuc, Psihologie interculturală , (2011,23) – „Unitate de invatare 1. 4 conti nut
curs, Delimitrari conceptuale – Definitii operationale ”
Anca Murgoci, Editorialul unui jurnalist român a făcut înconjurul lumii , publicat la data
de 11 septembrie 2015 pe site -ul dcnews.ro ;
Cornel Nistoreanu, Cântarea Americii , publicat la data de 24 septembrie 2001 ;
M. H. Segall, P. R. Dasen, J. W. Berry și Y. H. P oortinga , Human behavior in global
perspective: an introduction to cross -cultural psyhology , Oxford, Ed. Pergamon Press,
1990;
M. S. Glăveanu, Cercetare psihologică modernă: direcții și perspectivă, Bucureșt i, Ed.
Universitară, 2009 .