Grigora ș Iuliana – Ramona [623209]

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE Ș TIIN ȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINAN ȚE BĂNCI

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. COMANICIU CARMEN

ABSOLVENT: [anonimizat]
201 9

1

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE Ș TIIN ȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINAN ȚE BĂNCI

ACCIZE – ASPECTE TEORETICE ȘI PRAGMATICE PRIVIND
A ȘEZAREA ȘI PERCEPEREA ACCIZELOR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. COMANICIU CA RMEN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

2

CUPRINS

Introducere ……………………… …………… …………. …… . … … …. p ag. 3
Capitolul I – Coordonate generale privind a șezarea și perceperea
a ccizelor … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … . … . . … … p ag. 4
1 .1 Definirea accizelor ……………………… … …… … . ……. p ag. 6
1.2 Sfera de aplicare a accizel or ……………… ………… . .… pag. 7
1. 3 Determinarea accizelor ………………………… .. …. ….. pag. 9
1.4 Facilități fiscale în domeniul accizelor …………… . …… pag. 11

Capitolul II – accize armonizate …………………… … . ……… . ……… pag. 13
2.1 Regi mul a ccizelor armonizate …………….. ……… . … … … pag. 14
2.2 Platitorii de acc ize și obligațiile acestora ……. ……… . …… pag. 15
2.3 Nivelul ș i calculul accizelor ………………………… .. ….. pag. 19
2.4 Regimul de antrepozitare ………… ……………… .. ……… pag. 23
2.5 Si stemul de marcare ………………… ………… ……. . …… .. pag. 26
2.6 Măsuri speciale privind supravegherea producției, importului
și circulației unor produ se accizabile ……………………. .… . .. pag. 27
2.7 Produse accizabile ………….. ……………………… … . … .. pag. 32
2.8 Scutiri ge nerale la plata accizelor …….. … …… … … … …… pag. 38

Capitolul III – E volu ția accizelor în România î n perioada 20150 – 2019 . . . pag. 43
Concluzii …………………………………… . .. …………… …… …….. pag. 50
Bibliografie ………………………………………………… … ………… pag. 51
Anexe ……………………………………………………… …… ……… pag. 52

3

INTRODUCERE

Această lucrare își propune să prezinte principalele aspecte referitoare atât la
locul, cât și la rolul accizelor în ansamblul veniturilor bugetare.
Lucrarea care se intitulează „ Accize – Aspecte teoretice și pragmatice privind
a șezarea și perceperea accizelor “, are 3 capitole esen țiale, și anume: „C oordonate
generale privind așezarea și perceperea accizelor”, „Accize armonizate” și in ultimul
capitol, studiul de caz al lucrării, avem „Evolu ția accizelor în România în perioada
20 15 – 2018”.
Lu crarea prezintă aspecte care prin natura lor străbat
mai mult e discipli ne legate de finan țe și în mod special de finan țele publice.
În acest sens primul capitol prezintă aspectele cu referire directă la coordonatele
generale privind a șezarea și perceperea accizelor prin definirea accizelor,
caracteristicile principale ale accizelor și în mod evident, care sunt produsele și
categoriile care sunt supuse accizei de stat. Apoi este foarte important modul de
determinare a accizelor și modalită țile de calcul ale accizelor.
În cel de – al doilea capitol am realizat o prezentare genarală a obliga țiilor
plătitorilor de accize și anume: a regimului de antrepozitare, a sistemului de marcare
ș i a măsurilor speciale privind supravegherea produc ției, importuril or și a circula ției
unor produse accizabile.
Capitolul al treilea intitulat „Evolu ția accizelor în România în perioada 2015 –
2019 ” reprezintă studiul de caz. Aici este abordată analiza efectivă a accizelor în
ultimii ani în România, și anume cifrele accizel or și cum au crescut sau s – au mic șorat
de la an la an și evident, importanța acestora în ansamblul veniturilor bugetare
anuale.
Accizele intră în categoria impozitelor indirecte, astfel acciza se include în
pre țul de vânzarea al anumitor produse care fac parte din categoria celor accizabile.
Acciza poate fi definită ca o taxă specială de consuma ție care se aplică produselor
din țară și produselor de import, fiind suportată întotdeauna de consumatorul final.
De asemenea, trebuie precizat faptul că acciza co nstituie o foarte importantă sursă a
veniturilor în cadrul bugetului de stat.
Accizele, larg răspândite în cadrul economiilor de pia ță, sunt taxe incluse în
pre țul de vânzare al produselor comercializate în interiorul unei tari. Accizele sunt
de obicei axa te pe produse destinate consumului de masă și pentru care cererea este
mai degrabă inelastică. De aceea, accizele trebuie să aibă un grad ridicat de eficien ță
fiscală și reprezintă o sursă importantă de venituri pentru bugetul de stat.
Producătorii sau cum părătorii trebuie să plătească bugetului accizele numai într – o
singură fază a ciclului economic. „Taxele sunt calculate fie ad – valorem,

4
reprezentând un procentaj aplicat pre țului de vânzare, fie specific, sub forma unei
sume fixe pe unitatea de masură.” 1
D e și se vrea ca acciza să poată fi folosită și ca o motivație de ordin social, în
ideea de a descuraja consumatorul de la anumite ac țiuni vicioase, ca de exemplu
fumatul, consumul de alcool, care dăunează grav sănătă ții, totuși scopul accizelor
este unul fi scal și are rolul de a asimila resurse la dispoziția statului, tocmai prin
puterea acestor vicii asupra consumatorului.

1 Transpunerea în România a normelor Uniunii Euro pene în domeniul impozitării indirecte (TVA și accize) , Studiul
7

5

CAPITOLUL I – COORDONATE GENERALE PRIVIND AȘEZAREA
ȘI PERCEPERERA ACCIZELOR

Accizele reprezintă taxe speciale pentru anumite segmente ale consumului, ce
sunt datorate bugetului de stat pentru produc ția sau importul și pentru desfacerea
anumitor categorii de produse, precum: băuturi alcoolice, tutun și produse
energetice. Totodată, este impozitată pr oduc ția internă de țiței și de gaze naturale.
Accizele au fost introduse în România încă din anul 1191 și au reprezentat,
tradi țional, procedeul de impunere indirectă care, în principiu, avea ca obiect
vânzarea anumitor bunuri de consum, de regu lă, conside rate „de lux”. Acum , acestea
sunt impozite indirecte reglementate de Codul fiscal român, act normativ care
implementează legisla ția comunitară.
În perioadă actuală accizele sunt utilizate nu doar ca sursă de venituri bugetare
ci, într – o măsură din ce în ce mai mare, ca instrument pentru înfăptuirea unor
obiective sociale. Utilizarea lor în acest scop corespunde voin ței de descurajare a
consumurilor excesive a unor bunuri din categoria celor impozitate. Spre exemplu,
accizele sunt folosite ca mijloc de dimin uare a consumului de tutun și alcool, care
produc efecte nocive cum sunt: scăderea productivită ții muncii, comportament
antisocial, r isc de îmbolnăvire ridicat etc.
„ Accizele reprezintă taxe de consumație aplicate asupra produselor care intră
în categoria impozitelor indirecte .” 2
L arg răspândite în cadrul economiilor de pia ță, acestea sunt taxe incluse în
pre țul de vânzare al produselor comercia lizate în interiorul unei țări. Axarea este pe
produse destinate consumului în masă și pentru care cererea este ma i degrabă
inelastică, fapt pentru care accizele trebuie să aibă un grad ridicat de eficien ță fiscală,
astfel reprezentând o sursă importantă de v enituri pentru bugetul de stat.

Conform Codul ui Fiscal, Titlul VI I I – “Accize și alte tax e speciale”:
 Plat a accizelor la bugetul de stat – “Accizele sunt venituri la bugetul
de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care acciza devine exigibil ă .” 3
 Depunerea declarațiilor de accize – “Orice plătitor de accize prevăzut
la prezentul capitol are obligația de a depune lunar la autoritatea fiscală competenta
o declarație de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna
respectivă.” 4
 Documente fiscal e – “Pentru produsele acciz abile , car e sunt transportate
sau deținute în afară antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea

2 Ghe. Bistriceanu, “Finanțele agenților economici”, Editura Didactica și Pedagogică R.A. – Bucure ști, 2007, pag. 21
3 Codul Fiscal, Titlul VII I “Accize si alte taxe speciale”,
4 Codul Fis cal, Titlul VI I I “Accize si alte taxe speciale”,

6
trebuie să fie dovedită folosindu – se un document care va fi stabilit prin norme.
Documentul nu poate fi mai vechi de 5 zile. Aceasta prevedere nu este apl icabilă
pentru produsele accizabile transportate sau deținute de către alte persoane decât
comercianții, în măsura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate
vânzării cu amănuntul.” 5
 Evidențe contabile – “Orice plătitor de accize are obligaț ia de a ține
registre contabile precise, conform legislației în vigoare, care să conțină suficiente
informații pentru că autoritățile fiscale să poată verifica respectarea prevederilor din
prezentul titlu.” 6
 Responsabilitățile plătitorilor de accize – “Ori ce plătitor de accize
poarta răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a accizelor
către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize
la autoritatea fiscală competentă, conform prevederilor prezentu lui titlu și celor ale
legislației vamale în vigoare.” 7 Producătorii sau cumpărătorii de produse accizabile
trebuie să plătească bugetului accizele doar într – o singură fază a ciclului economic.
„Taxele sunt calculate fie ad – valorem, reprezentând un procent aj aplicat pre țului de
vânzare, fie specific, sub forma unei sume fixe pe unitatea de masură.” 8
 Garanții – “Antrepozitarul autorizat – după acceptarea condițiilor de
autorizare a antrepozitului fiscal – , operatorul înregistrat, operatorul neînregistrat și
reprezentantul fiscal au obligația depunerii la autoritatea fiscală competentă a unei
garanții, conform prevederilor din norme, care să asigure plata accizelor care pot
deveni exigibile. 9

1.1 Definirea accizelor

Accizele reprezintă taxe speciale de consumaț ie, incluse în categoria
impozitelor indirecte și care se aplică asupra produselor și mărfurilor provenite atât
din producția internă cât și din cea externă, care fac obiectul importului.
Conform Dicționarului Limbii Române, DOOM, acciza este o formă speci ală
de taxă de consumație datorată la bugetul de stat, pentru anumite produse din țară și
din import, fiind inclusă în prețul de vânzare al acestora. Acciza se percepe asupra
produselor care se consumă în cantități mari și care nu pot fi înlocuite de consu matori
cu altele de același tip.
Prin intermediul accizelor, statul urmărește, atât colecteze venituri cât mai
mari, cât și sa dirijeze consumul către grupe de produse specifice. Accizele se aplică
unui număr restrâns de produse impozabile și sunt precizat e în legea care
reglementează această categorie de impozit.

5 Codul Fiscal, Titlul VI I I “Accize si alte taxe speciale”,
6 Codul Fiscal, Titlul VI I I “Accize si alte taxe speciale”,
7 Codul Fiscal, Titlul VI I I “Accize si alte taxe speciale”,
8 Transpunerea în Români a a normelor Uniunii Europene în domeniul impozitării indirecte (TVA și accize) , Studiul
7
9 Codul Fiscal, Titlul VI I I “Accize si alte taxe speciale”,

7
1.2 Sfera de aplicare a accizelor

Accizele au fost introduse în țara noastră în luna noiembrie 1991 (prin
Hotărârea Guvernului Nr. 779/1991), dar există o reglementare complexă în Legea
Nr. 227 /2015, Capitolul I, “Accize armonizate”. Accizele se introduc în baza de
impozitare a taxei pe valoarea adăugată. Actul normativ instituitor al accizelor
reglementa două forme ale acestora, respectiv accizele la unele produse din import
și din țară și impo zitul la țițeiul din producția internă și gazele naturale. ”Specific
ambelor forme este faptul că accizele se datorează, de către producători, importatori
sau achizitori, într – o singură fază a circuitului economic, cotele de impunere sau
sumele fixe în lei , după caz, fiind unice atât pentru produsele realizate în țară cât și
pentru cele de la import.” 10
Prin Legea Nr. 227/2015 ( actualizată în 2019 ) privind Codul Fical, Titlul VII I
– “Accize și alte taxe speciale”, se asigură armonizarea principiilor de impun ere cu
legislația comunitară și se simplifică procedurile de control, supraveghere și
autorizare a agenților economici producători și importatori de pro duse accizabile. S –
au instituit reguli fundamentale, care să vizeze generarea și exigibilitatea accizelo r,
regimul de antrepozitare, producerea și deținerea în regim suspensiv a produselor
accizabile.
Astfel, accizele devin de două feluri: accize arm onizate și accize nearmonizate.

Accize armonizate (sau comunitare) sunt acele taxe speciale de consum care s e
datorează bugetului de stat pentru unele produse provenind din produc ția internă sau
din import, ale căror regim juridic a fost armonizat cu norme comunitare fiscale, în
sensul că atât în ceea ce prive ște sfera de aplicare și principiile de impunere, câ t și
regimul de de ținere, circulație și control sunt stabilite la nivel European, printr – o
serie de directive ale căror prevederi se impun a fi respectate pe întreg teritoriul
comunitar.
Accizele nearmonizate sunt produse accizabile dar care nu intră sub inciden ța
reglementărilor UE existente în acest sens. Această categorie cuprinde:
 produsele din tutun încălzit care, în urma încălzirii, emit aerosoli ce poate fi
inhala ți, dar fără combustia amestecului de tutun, cu încadrarea tarifară NC 2403 99
90;
 lich idele cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv
electronic de tip "Țigaretă electronică", cu încadrarea tarifară NC 3824 90 96.
Produsele accizabile nearmonizate se supun accizelor la momentul producerii,
achiziției intracomun itare sau importului acestora pe teritoriul Comunității.
Odat ă cu noile norme , s – au introdus concepte noi, utilizate în modul de a șezare
și percepere a accizelor, dintre care reținem conceptele de bază:
 Produsele accizabile sunt: bere, vinuri, băuturi ferm entate, altele decât
bere și vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutu n, carburan ți,
uleiuri minerale. Până in anul 2016, gama de produse accizabile era ceva mai vastă,
cuprinzând confecții de blănuri naturale, articole din cristal, bij uterii din aur și/sau

10 G. Vintilă – “Fiscalitate. Medote și tehnici fiscale” Edi ția a doua, Editura Economica, 2006, pag. 245

8
platină, produse de parfumerie, cafea boabe și cafea solubilă, autoturisme, iahturi ,
arme de vânătoare .
 Producția de produse accizabile: reprezintă orice operațiune prin care
aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate în orice formă, în activitatea
de producție fiind inclusă și operațiunea de îmbuteliere și ambalare a produselor
accizabile în vederea valorificării acestora.
 Antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorității fiscale
competente, unde produsele ac cizabile sunt produse, transformate, deținute, primite
sau expediate în regim suspensiv, de către antrepozitarul autorizat.
 Antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală, aflat sub
controlul acesteia, în care mărfurile se pot depozita, confor m Codului Vamal al
României.
 Antrepozitarul autorizat este reprezentat de persoana fizică sau juridică
autorizată de autoritatea fiscală competentă ca în exercitarea activității acesteia, să
producă, să transforme, să dețină, să primească și să expedieze p roduse accizabile,
într – un antrepozit fiscal.
 Regimul suspensiv reprezintă regimul fiscal conform căruia plata
accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deținerii și deplasării
produselor.
 Documentul administrativ de însoțire a mărfi i – DAI – este documentul
care se folose ște la mișcarea produselor accizabile în regim suspensiv.
 Codul NC reprezintă poziția tarifară, subpozi ția tarifară sau codul
tarifar, conform Nomenclaturii Combinate din Tariful Vamal de Import al
României. 11

Carac teristicile accizelor

 sunt suportate de consumatorul final;
 sunt plătite la buget de către comercianți sau alți contribuabili obligați
prin lege la plata acestor impozite;
 randamentul fiscal al impozitelor indirecte depinde de evoluția
ciclurilor economic e (în perioade de avânt – randament fiscal ridicat, în perioade de
recesiune – randament fiscal scăzut).

Produse accizabile

Conform Codului fiscal 2015 actualizat în 2019 , produsele care sunt sup use
accizelor se împart în 3 grupe, în funcție de care are loc stabilirea plătitorilor, a
modului de calcul a accizelor și bineînțeles, a cotelor de impozitare:

 Alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, băuturile alcoolice și orice alt tip
de produse destinate industriei alimentare ori consumului de alcool;
 Produse le din tutun prelucrat ;

11 G. Vintilă – “Fiscalitate. Medote și tehnici fiscale” Edi ț ia a doua, Editura Economica, 2006, pag . 246

9
 Produsele energetice ;

„Noul cadru legislativ, instituit prin Ordonanța 158/2001, reduce semnificativ
diferențele între România și UE în domeniul taxării indirecte. Ca urmare a
recomandărilor făcute de Comisia Europeană în Raportul de țară pe 2001 privind
progresele României în procesul de aderare, noua Ordonanța aliniază sfera de
acțiune a accizelor pe uleiuri minerale la acquis și aduce importante ajustări în ceea
ce privește structura altor categorii, cum ar fi alcoolul și băuturi le alcoolice. Pentru
această categoarie, două noi grupe de produse au fost aliniate la Directiva 92/83/EEC
– produsele intermediare și băuturile fermentate, altele decât vinul și berea.” 12
De asemenea accizele se instituie , de regulă, asupra produselor la c are:

 producția și vânzarea sunt supravegheate de stat;
 elasticitatea cererii în raport cu venitul este supraunitară;
 consumul lor conduce la externalități de ordin negativ (afectează starea
de sănătate și conduc la cheltuieli suplimentare pentru refacere, influențează mediul
înconjurător). În categoria acestor produse întâlnim, aproape fără excepție, băuturile
alcoolice, produsele din tutun și produsele petroliere. Plata accizelor are loc în statele
în care produsele impozitate se consumă indiferent de sta tul in care s – au fabricat,
inclusiv în ceea ce privește produsele care provin din import. Aceasta înseamnă
practic că plata accizelor nu poate avea loc înainte de momentul în care produsele
respective sunt declarate ca puse în vânzare pe piață.
Nivelul acc izelor se men ț ine î n condi ț iile men ț inerii actualelor nivele minime
prev ă zute în directivele comunitare î n domeniu . Pentru produsele din grupa
tutunului prelucrat, acciza intră în vigoare la data de 1 iulie a fiecărui an, conform
cu angajamentele asumate d e România în procesul de negociere cu UE.

1.3 Determinarea accizelor

Indiferent de modul de proveniență a produselor, acciza se percepe ca o acciză
specifică, baza de calcul fiind dată de cantitatea de produs.
În situația produselor petroliere, baza de calcul este reprezentată de cantitatea
de carburanți, exprimată în tone și difer ențiată pe tipuri de carburanți . În situația în
care bunurile provin de la o persoană fizică, neînregistrată ca și agent economic dar
care comercializează prin agenți economici , baza de calcul a accizei este
reprezentată de contravaloarea încasată care se cuvine deponentului.
În vederea determinării accizelor pentru diverse categorii de bunuri, se vor
folosi mai multe modalități de calcul, în funcție atât de tipul accizei care se va aplica,
cât și de produsul la care se aplică acciza.

Baza de impozitare a accizelor

12 Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în domeniul impozitarii indirecte1(TVA si accize),
Studiul 7

10
Baza de impozitare diferă în funcție de felul fiecărui produs care se supune
accizelor și de proveniența acestuia. Pentru produsele din import, baza de impozitare
e ste reprezentată de valoarea în vamă la care se adăugă taxa vamală, comisionul
vamal și alte taxe prevăzute de lege, astfel:

„ Baza de impozitare = Valoarea în vamă (Prețul extern + Cheltuieli conexe
parcursului extern + Transport/Asigurare/Manipulare) + C omision Vamal + Taxa
vamală + Alte taxe în vamă”

Baza de impozitare prezintă o mare varietate în ideea de a determina
modalitatea de calcul. În primul rând, se ia în calcul provenien ța produsului și
anume: dacă acesta este de import sau face parte din cat egoria produselor na ționale,
apoi, se va ține cont de felul produsului care va fi supus accizei.
Astfel, pentru băuturile alcoolice, baza de impozitare a accizelor o reprezintă
cantitatea de alcool pur existentă în băuturile alcoolice obținute pe bază de alcool
etilic sau a băuturilor alcoolice naturale, a băuturilor spirtoase, precum și a celor
obținute pe bază de vin și care au concentrație alcoolică mai mare de 22% în volum.
Pentru vinuri sau bere, baza de calcul se alcătuieste din cantitatea exprimată în
hectolitri, care apoi se înmul țește cu numărul de grade alcoolice din conținutul
acesteia.
Pentru țigarete, baza de impozitare se face din numărul de țigarete, pe baza
careia se calculează acciza unitară și din baza de impozitare pentru acciza ad –
valor em, aceasta din urmă fiind prețul maxim de vânzare cu amănuntul declarat
pentru fiecare tip de țigaretă. În cazul produsele din tutun, altele decât țigarete,
metoda de impozitare este dată de numărul unităților de 1.000 de bucăți pentru țigări
sau cantitat ea exprimată în kilograme pentru tutun.
Referitor la produsele care provin din petrol sau adiacente acestuia, baza de
impozitare este dată de cantitatea acestora este exprimată în tone.
Există și câteva categorii de produse pentru care acciza se determin ă prin
aplicarea cotei procentuale adaugată la baza de impozitare, această bază de
impozitare diferen țiindu – se în func ție de locul de proveniență al produsului
respectiv. La determinarea bazei de impozitare trebuie să se țină cont de faptul că
accizele pre ced taxa pe valoarea adăugată și se calculează o singură dată. Trebuie
ț inut cont de un aspect extrem de important și anume: taxa pe valoarea adaugată nu
se include în baza de impozitare a accizelor, în schimb, accizele se includ în baza de
impozitare a ta xei pe valoarea adăugată. Apare astfel, dubla impunere internă,
calculându – se impozit (în situația TVA – ului) prin aplicarea cotei de impozitare la o
bază de impozitare care conține impozite. Astfel, pentru produsele din producția
națională, baza de impozit are este dată de prețurile de livrare, mai puțin accizele.
Altfel spus, baza de impozitare este determinată de prețul importatorului, dar nu
poate fi mai mică decât costurile aferente realizării acestor produse.
Pentru produsele care provin de la persoane le fizice neînregistrate ca agenți
economici, dar se comercializează prin agenți economici, baza de impozitare este
dată de contravaloarea care se cuvine persoanei fizice pentru produsele respective.

11
Pentru bunurile supuse accizelor vândute prin intermediu l caselor de amanet, baza
de impozitare este dată de prețul de vânzare (fără taxă pe valoarea adăugată) al
bunurilor respective. Pentru produsele din import, baza de impozitare este
reprezentată de valoarea în vamă la care se adaugă taxa vamală, comisionul vamal
și alte taxe prevăzute de lege.

Modul de calcul

Conform metodologiei ș i legisla ției în vigoare , cu exccep ția țigaretelor,
accizele sunt actualizate anual , cu cre șterea prețurilor de consum din ultimele 12
luni. La aceasta s – a ajuns în u r ma constat ării faptului că întărirea euro fa ță de leu nu
era favorabilă cre șterii încasărilor buget are. Cre șterea prețurilor se ca lculează în
fiecare lună septembrie a anului anterior celui de aplicare . Nivelul accizelo r este
prevăzut în anexa nr. 1 la titlul VIII a Codului fiscal actualizat.
Plata accizelor va fi “valoarea în lei a accizelor și impozitelor datorate bugetului
de stat, stabilite potrivit prezentei ordonanțe (OG. Nr. 27/2000), în echivalent Euro
pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea su melor exprimate în
echivalent Euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a
României în ultima zi a fiecărei luni. Acest curs se utilizează pentru calculul
accizelor și a altor impozite indirecte pe toată durata lunii imediate următoare.” 13

1.4 Facilități fiscale în domeniul accizelor

În func ție de produsele care vor fi supuse accizei, plătitorii de accize se clasifică
în 4 clase în func ție de grupele produselor accizabile. De exemplu, î n cazul
alcoolului brut, alcoolului etilic rafinat, băuturilor alcoolice și oricăror alte produse
destinate industriei alimentare sau consumului, care conțin alcool, plătitorii sunt
agenții economici – persoane juridice, asociațiile familiale, persoanele fizice
autorizate – care produc sau importă astfel d e produse.
În legea 227/2015 , actualizată în 2019 , categoriile de plătitori ai accizelor în
cazul alcoolului brut, alcoolului etilic și al băuturilor alcoolice, sunt:
a) antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care scoate
sa u pe seama căreia se scot produsele accizabile din regimul suspensiv de accize. În
eventualitatea unei nereguli pe acest traseu, obliga ția de plată revine agentului
economic care a garantat plata accizelor sau oricărei alte persoane care cunoa ște
această s itua ție.
b) a gen ții economici sau persoanele care dețin produse accizabile sau orice altă
persoană implicată în deținerea lor ;
c) agenții economici sau persoanele care produc bunuri accizabile, iar în cazul unei
produc ții neregulamentare, orice persoană implicat ă în acest proces;
d) agenții economici sau persoanele care import ă bunuri accizabile , care declară
bunurile accizabile sau pe seama căreia acestea sunt declarate în momentul

13 Ordonan ț a Guvernului Nr. 27/2000

12
importului iar în cazul unui import neregulamentar, orice persoană implicată în
proc esul de import.
În cazul în care mai multe persoane sunt obligate la plata aceleiași datorii
privind accizele, acestea sunt obligate la plata solidar ă a datorie i, fiec are dintre
aceste persoane putând fi urmărită pentru toată datoria .

13

CAPITOLUL II
ACCIZE ARMONIZATE

Accizele armonizate, al căror regim juridic a fost pus, în principiu, în acord cu
normele comunitare adoptate în materie de fiscalitate, se datorează pentru
următoarele 3 categorii de produse: alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun
prelucrat și produse energetice și electricitate.
Accizele pentru alcool și băuturi alcoolice sunt stabilite diferențiat în funcție de
subcategoriile următoare: bere, vinuri, alte băuturi fermentate, produse intermediare
ș i alcool etilic. În ceea ce prive ște accizele la tutunul prelucrat, acestea se aplică
distinct pentru țigări, țigări de foi, tutun folosit la rulatul țigaretelor sau alte produse
de tutun pentru fumat. Cea de a treia subcategorie, produsele e nergetice, include
benzină, motorină, kerosenul, gazul petrolier lichefiat, gazul natural, păcură,
cărbunele, cocsul și energia electrică.

La nivel comunitar, reglementările privind accizele datează din anul 1992 și au
intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993 . Aceste reglementări sunt:
– Directiva nr. 92/12/CEE privind regimul general al produselor accizabile și
de ținerea, circulația și monitorizarea acestor produse („Directiva orizontală”);
– trei directive privind structura accizelor pentru uleiuri minera le, alcool și
băuturi alcoolice și tutun prelucrat: Directiva nr. 92/81/CEE, Directiva nr.
92/83/CEE și Directiva nr. 95/59/CE („Directivele structurale”);
– patru directive privind apropierea nivelului accizelor: Directiva nr.
92/82/CEE, Directiva nr. 92 /84/CEE, Directiva nr. 92/79/CEE și Directiva
92/80/CEE („Directivele referitoare la nivelul accizelor”).
În urma modificărilor legislative aduse în cursul anului 2003, adoptarea
Directivei nr. 2003/96/CE, care a abrogat Directivele nr. 92/81/CEE și nr.
92 /92/CEE și a înlocuit categoria uleiurilor minerale cu categoria produse energetice
ș i electricitate, în prezent structura accizelor armonizate în Uniunea Europeană
presupune gruparea acestora în trei mari categorii: accize pentru alcool și băuturi
alcooli ce; accize pentru produse electrice și electricitate; accize pentru tutun
prelucrat.
Conform ultimelor modificări în domeniu, prin OUG nr. 109/2009 pentru
modificare și completarea Codului fiscal, România a implementat transpunerea
prevederilor Directivei 2008/118/CE a Consiliului, iar prin OUG 117/2010 se
realizează transpunerea Directivei 2010/12/UE a Consiliului din 16 februarie 2010
de modi ficare a Directivelor 2008/18/CE pe care am men ționat – o mai sus.
În prezent , accizele sunt aplicate asupra unui număr limitat de produse și/sau
servicii, dintre acelea care însă sunt considerate „de larg consum”, adică dintre cele
care sunt utilizate în mod obi șnuit de către „consumatorii finali”. Așa fiind, accizele

14
se stabilesc atât asupra produselor fabricate, de regulă, în regim de monopol, cât și
asupra unora dintre mărfurile ind igene sau provenite din import, care sunt în mod
uzual consumate de către popula ție.
Reprezentând cote fixe (sau procentuale), prestabilite prin leg e, care se adaugă
ș i se cuprind în p re țurile de livrare/vânzare sau de import ale anumitor bunuri,
accizele preced taxa pe valoare adăugată (în sensul că ele se stabilesc și se cuprind
în pre țul produselor înainte de a calcul a TVA) și deci se includ în baza de impozitare
a TVA.

2.1 Regimu l accizelor armonizate

F aptul generator al impozitului se na ște în momentul producerii mărfurilor sau
extrac ției produselor accizabile în România sau pe teritoriul Comunității sau la
momentul importului lor în țară.

Momentul exigibilității accizelor inte rvine:

a) la data recepționării produselor provenite din achiziții intracomunitare;
b) la data efectuării formalităților de punere în liberă circulație a produselor
provenite din operațiuni de import;
c) la data vânzării pe piața internă a produselor p rov enite din producția internă.
În principiu, accizele sunt exigibile în momentul eliberării pentru consum sau
când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Concret, exigibilitatea
intervine în momentul efectuării livrării sau la data înstrăină rii ori utilizării în orice
alt scop decât comercializarea (pentru produse fabricate în țară), respectiv la data
înregistrării declara ției vamale de import (pentru bunurile introduse în țară, potrivit
regimului legal de import). 14

Eliberarea pentru consum reprezintă:

a) orice ie șire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul
suspensiv;
b) orice produc ție, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara
regimului suspensiv;
c) orice import, inclusiv ocazional, d e produse accizabile, cu excep ția
energiei electrice, gazului natural, cărbunelui și cocsului, dacă produsele accizabile
nu sunt plasate în regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal astfel
decât ca mate rie primă;
e) orice de ținere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care
nu au fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu;

14 Codul Fiscal , Titlu VIII „Accize și alte taxe speciale” – Cap. I .

15
f) recep ția, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produ se
accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr – un alt stat membru al Uniunii
Europene.
Eliberare pentru consum se consideră și deținerea în scopuri comerciale de
către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în al t stat
membru sau au fost importate în alt stat membru și pentru care acciza nu a fost
plătită în România.

Momentul eliberării pentru consum este:

a) când produsele accizabile sunt primite de către destinatarul înregistrat;
b) când produsele accizabile sunt primite de către beneficiarul scutirii prevăzute
la art. 395 – Cod Fiscal actualizat 2019
c) când produsele accizabile sunt primite la locul de livrare directă.
Dacă un produs accizabil care poate fi scutit sau exceptat d e la plata accizelor,
este ut ilizat în scop uri ca re nu sunt în conformitate cu acea scutire sau exceptare,
acesta atrage impunerea de plată a accizelor.
Conform art. 340, alin. 5 – Cod fiscal actualizat pe 2019, „î n cazul unui produs
energetic, pentru care accizele nu au fost anterior exigibile, eliberare pentru consum
se consideră atunci când produsul energetic este oferit spre vânzare ori este utilizat
drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire. ” 15
Dacă un produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior ex igibilă , este
depozitat într – un antrepozit fiscal a cărui autorizație a expirat și nu i s – a mai emis
o nouă autorizaț ie sau pentru care s – a revocat sau s – a anulat autorizația , produsul se
consideră eliberat pentru consum .
Nu se consideră eliberare pentru consum d acă produsele accizabile aflate sub
regim suspensiv de accize, sunt distruse total sau pierdute iremediabil, chiar și din
cauze ce ar putea ține de natura produselor s au caz de forță majoră sau ca și urmare
a autorizării de către a utoritatea compe tentă.
De asemenea, n u este considerată eliberare pentru consum mut area produselor
energetice din antrepozitul fiscal în scopul aliment ării navelor sau aeronavelor c e au
ca destinație un teritoriu din afara terit oriului Uniunii Europene, aceasta asimilându –
se unei operațiuni d e export. În acela și sens, operațiunile de alimentare cu produse
energeti ce a navelor sau aeronavelor ce au drept destinație un teritoriu din afara
teritoriului Uniunii Europene , se asimilează unei operațiuni de export.

2.2 Platitorii de accize și obligațiile acestora

Platitorii de accize care au devenit exigibile sunt:
 Antrepozitarul autorizat care este persoana fizică sau juridică special
abilitată de autoritatea fiscală competentă pentru producerea,
transformarea, primirea, de ținer ea și expedierea produselor acciz abile,
într – un atrepozit fiscal;

15 Codul Fiscal , Titlu VIII „Accize și alte taxe speciale” – Cap. I

16
 În cazul neregulilor pe acest parcurs, orice persoană care a garantat plata
accizelor, conform art . 348 alin. (1) și (2) sau orice persoană participa n t ă
la ie șirea neregulamentară și care av ea sau ar fi trebuit să aibă la
cuno șt in ță în mod normal de faptul ne regulamentar al acestei ie șiri
Condi țiile și procedura de autorizare, obligațiile antrepozitarului autorizat și
regimul juridic al autoriza ției acor date sunt prevăzute în C odul Fiscal. O serie de
obliga ții revin și operatorilor înregistrați, persoane fizice sau juridice autorizate să
primească produse supuse accizelor în regim suspensiv provenite de la antrepozitari
autoriza ți, alții decât cei de pe teritoriul României.
Antrepozitarul aut orizat este obligat să țină evidențe exacte și actualizate cu
privire la materiile prime, lucrările în derulare și produse accizabile finite, produse
sau primite în antrepozite fiscale și expediate din antrepozitele fiscale, să prezinte
eviden țele corespun zătoare, la cererea autorită ților competente și să țină un sistem
corespunzător de eviden ță a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de
administrare, contabil și de securitate.
Antrepozita rii fiscali trebuie să ceară autorizarea producerii de alcool etilic și
distilate, indicând cantitatea pe care estimează că o vor ob ține (în funcție de
capacitatea instalată), precum și programul de lucru detaliat.
În vederea înregistrării corecte a întregii produc ții de alcool și distilate, în
antrepozitel e fiscale unde se produc asemenea bunuri trebuie să fie utilizate aparate
speciale de măsurat (numite contoare).

Obliga țiile plătitorilor de accize

Plătitorii de accize sunt obliga ți să se înregistreze la autoritatea competentă și
sunt răspunzători pen tr u calcularea corectă și plata în termenul legal a accizelor către
bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize la
autoritatea competentă, conform prevederilor prezentului capitol.
Plata accizelor se face până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care
acestea devin exigibile, exceptând cazurile pentru care sunt prevăzute în mod expres,
alt e termen e de plată.
Excep ții se fac în cazul:
 furnizorilor autoriza ți de energie electrică sau de gaz natural, termenul
d e plată la ace știa accizelor fiind până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care a avut loc factura rea către consumatorul final;
 consumului de energie electrică , pentru care termenul de plată a
accizelor este până la data de 25 inclusiv a lun ii următoare celei în care
a avut loc autoconsumul;
 când se importă un produs accizabil c e nu este plasat într – un regim
suspensiv , momentul plă ții accizelor fiind momentul în care se
înregistrează declara țiea vamală de import ;
 î n cazul persoanelor aflate î n una dintre situa țiile prevăzute la art. 340
alin. (4) – (7) – Cod fiscal, este obligat de a plăti accizele în termen de
5 zile de la data la care acestea au devenit exigibile;

17
 pentru situa țiile prevăzute la art. 340 alin. (1) lit. b) și c) ale aceluia și
Cod fiscal acciza se plăte ște în ziua lucrătoare imediat următoare celei
în care a fost depusă declara ția de accize.
Precizăm că destinatarul înregistrat trebuie să de țină documentul de plată care
să ateste virarea la bugetul de stat a accizelor aferente cantită ții de produse accizabile
men ționate ce urmează a fi facturată cumpărătorului în momentul livrării lor din
loca ția deținută de destinatar.
Ordinele de plată pentru Trezoreria Statului care atesta virarea la bugetul de
stat a valorii accizelor afer ente cantită ții ce urmează a fi facturată trebuie să fie
confirmate prin ștampilă și semnătura autorizată a unității bancare care a debitat
contul plătitorului cu suma respectivă, copie de pe extrasul de cont și copia extrasului
contului de venituri al bug etului de stat în care au fost eviden țiate accizele în numele
acestora.
Plata accizelor în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat poate fi
efectuată fie de către destinatarul înregistrat, fie de către cumpărător – în acest caz,
cumpărătorul va efectua plata în numele și pe codul de înregistrare fiscală al
destinatarului înregistrat.
Prin urmare, pentru alcool și băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse
energetice, altele decât benzină, motorină, kerosen și GPL, destinatarul înregistrat
plăte ște accizele la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care accizele au devenit exigibile. Pentru benzină, motorină, kerosen și GPL,
destinatarul înregistrat plăte ște accizele la bugetul de stat până la livrarea de ast fel
de produse din loca ția/locațiile autorizată/autorizate deținute de acesta pentru
cantitatea ce urmează a fi facturată către cumpărător.
Un aspect de re ținut este faptul că produsele accizabile ajunse la destinație
trebuie păstrate de către destinatar ul înregistrat maximum 48 de ore în loca ția
autorizată în vederea verificării și certificării datelor din documentul administrativ
electronic de către autoritatea vamală teritorială ( Codul fiscal și Anexa la OPANAF
2434/2010, a șa cum a fost modificată pri n OPANAF 3729/2011) .
În principiu, produc ția și depozitarea bunurilor care fac obiectul accizării se
realizează sub controlul și supravegherea unei persoane special autorizate, în
perimetre special delimitate, asigurându – se un control riguros din partea s tatului.
Nivelul accizelor pentru alcool etilic și tutun prelucrat cuprinde și contribuția
pentru finan țarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute la titlul XI din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătă ții. Astfel, în scopul combaterii
consu mului excesiv de produse din tutun și băuturi alcoolice, altele decât vinul și
berea, precum și pentru finanțarea cheltuielilor de sănătate, se instituie unele
contribu ții ce se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătății Publice.
Potrivit ac estei reglementări, contribu țiile pentru finanțarea unor cheltuieli de
sănătate („taxele pe viciu”) se virează lunar, până la data de 25 a lunii următoare
celei în care a avut loc livrarea produselor pe pia ță internă, într – un cont special,
deschis la Trezo reria Statului, pe numele Ministerului Sănătă ții Publice.

Depunerea declara țiilor de accize

18

To ți plătitor ii de ac cize, cu excep ția importatorilor autorizați, sunt obligați să
depună lunar , la autoritatea competentă , o declara ț ie de accize, indiferent d acă ar
datora sau nu plata accizei pentru acea lună se depun la autoritatea competentă de
către plătitorii de accize până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare cel ei la care
se referă declara ția. Orice plătitor de accize este obligat să depună anual, la
autoritatea competentă , decontul privind accizele, în conform itate cu dispozi țiile
legale privind obliga țiile de plată la bugetul de stat, până în 30 aprilie a anului
următor celui de raportare.
Pentru produsele accizabile transportate sau deținute în a fară antrepozitului
fiscal sau a unui antrepozit vamal, trebuie să se dovedească provenien ța, în baza un ui
document ce va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 5 zile.
Aceasta prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile t ransportate sau
deținute de către alte persoane decât comercianții, în măsura în care aceste produse
sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.”

Garan ții

Pentru produsele accizabile, care sunt transportate sau deținute în afară
antrepoz itului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedită
folosindu – se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai
vechi de 5 zile. Aceasta prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile
transportate s au deținute de către alte persoane decât comercianții, în măsura în care
aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.”
După acceptarea condițiilor de autorizare a antrepozitului fiscal, antrepozitarul
autorizat depune la autori tatea fiscală competentă o garanție, conform prevederilor
din norme, care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.
Garanțiile pot fi mijloace băne ști la o unitate a Trezoreriei Statulu , scrisori de
garan ție/polițe de asigurare de garanție, em ise în condi țiile legii.
Modul de calcul, valo area și durata garanției se stipulează în normele
metodologice, împăr țite pe tipuri de activită ți și grupe de produse.
Garan ția este valabilă în intreaga comunitate Uniunii Europene.
În cazul în operatorilor economici care plătesc accize aflate în categoria țițeiului
ș i a gazelor naturale, ace știa sunt obligați să fie înregistrati la autoritatea fiscală
competentă, conform dispozițiilor legale în materie.
Operatorii economici au obligația să calculeze accize le și impozitul la țițeiul și
la gazele naturale din producția internă, după caz, să le evidențieze distinct în factură
și să le verse la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru
exactitatea calculului și vărsarea integrală a sumel or datorate.
Plătitorii au obligația să țină evidența accizelor și a impozitului la țițeiul și la
gazele naturale din producția internă, după caz, conform prevederilor din norme.

19
În cazul antrepozitarilor autoriza ți, prin normele metodologice se stabile sc
niveluri minime și maxime ale garanțiilor, în funcție de natura și volumul produselor
accizabile ce urmează a fi realizate sau depozitate.
Valorile garan ți i lor sunt analizate periodic, pentru a se vedea orice schimbări
în volumul afacerii sau ale nivel ului accizelor.

2.3 Nivelul și calculul accizelor

Nivelul accizelor este pr evăzut în anexa nr. 1, care este parte integrantă din titlu
VIII . Nivelul accizelor aplicabil în anul 2017 este prevăzu t în coloana 3 din anexa a
acesteia iar î ncepând cu anul 201 8 inclusiv, nivelul accizelor aplicabil de la data de
1 ianuarie a fiecărui an, respectiv 1 aprilie a fiecărui an pentru țigarete este nivelul
prevăzut în coloanele 4 – 8 din anexa nr. 1, actualizat conform prevederilor legale.
Cu excep ția produselor acciz abile regăsite la nr. crt. 6 din anexa nr. 1, ș i anume
ț igaretele, nivelul accizelor prevăzut în coloanele 4 – 8 din anexa nr. 1 se actualizează
cu cre șterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie
a anului anterior celui de aplicare, fa ță de perioada octombrie 2014 – septembrie
2015, comunicată oficial de Institutul Na țional de Statistică până la data de 15
octombrie urmând a se publica pe site – ul Ministerului Finan țelor Publice, până pe
data de 20 octombrie , cel târziu , a f iecărui an. 16
Aceste prevederi n u se aplică ș i în situa ția în care în u ltimele 12 luni are loc
mic șorarea pre țurilor de consum, calculată în luna septembrie a anului anterior celui
de aplicare, în raport de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunic ată în
mod oficial de către Institutul Na țional de Statistică , până la 15 octombrie.
Nivel ul în lei al accizelor, rezultat după actualizări, se rotunje ște la nivel de
două zecim ale, prin reducere, în cazul în care a treia zecimală este mai mică decât 5,
ș i prin majorare în cazul în care a treia zecimală este mai mare sau egală cu 5.
P entru produsele energetice cu nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri,
volumul se măs oară la o temperatură de 15 – C. Pentru cantitatea de motorina care
se utilizează în agricultură , se poate aplica un nivel redus de accize. Nivelul și
condi țiile pr ivind aplicarea accizelor reduse se stabilesc prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În cazul utilizării motorinei ca și car burant pentru motor pentru transport rutier de
mărfuri în cont ul propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule ori ansambluri
de vehicule articulate destinate exclusiv transpor tului rutier de mărfuri și greutate a
br ută maximă autorizată de cel minimum 7,5 tone sau pentru transportul de persoane,
regulat sau ocazional, cu excep ția transportului public local de persoane, cu un
autovehicul definit conform legii, accizele se stabilesc diferen țiat, prin diminuarea
cu 183,62 lei/1.000 litri, respectiv cu 217, 31 lei/tonă, a nivelului standard prevăzut
p entru motorina din anexa nr. 1. Această reducere se va face prin restituirea sumelor
reprezentând diferen ța dintre nivelul standard al accizelor și nivelul diferen țiat al
acestora prevăzut mai sus, către to ți o per atorii economici în spe ță, licențiați, di n

16 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_22042019.htm#A342

20
Uni unea Europeană, urmând a se stabili prin hotărâre de Guvern procedura,
condi țiile si termenele de restituire .
Calculul accizelor
Conform art. 343 din Codul fiscal actualizat în 2019, a ccizele calculate în lei
sunt:
1) pentru bere:

A = C x K x Q, unde:

A = cuantumul accizei;
C = numărul de grade Plato;
K = nivelul accizei men ționat la nr. crt. 1 în anexa nr. 1 a titlului VIII din Codul
fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2) – (4) din Codul fiscal;
Q = ca ntitatea de bere sau cantitatea de bază de bere, dacă este vorba despre
amestecul cu băuturi nealcoolice, exprimată în hectolitri.
• Pentru bere, numărul de grade Plato este men ționat în specificația tehnică
emisă pe baza standardului în vigoare, pentru fi ecare sortiment de bere și trebuie să
fie acela și cu cel înscris pe etichetele de comercializare a respectivelor sortimente
de bere.
• Pentru produsele rezultate din amestecul de bază de bere cu băuturi
nealcoolice, numărul de grade Plato este cel aferent bazei de bere din amestec și se
men ționa pe eticheta de comercializare.
Abaterea admisă între numărul de grade Plato înscris pe etichetă și numărul de
grade Plato determinat în bere, respectiv în baza de bere din amestecul cu băuturi
nealcoolice este de 0 ,5 grade Plato;

2) pentru vinuri, băuturi fermentate și produse intermediare:

A = K x Q,
A = cuantumul accizei;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 2 – 4 din anexa nr. 1 la titlul VIII din
Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2) – (4) din Codul fiscal;
Q = cantitatea exprimată în hectolitri;

3) pentru alcool etilic:

A = C x K x Q / 100,
A = cuantumul accizei;
C = concentra ția alcoolică exprimată în procente de volum;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 la titlul VIII d in Codul
fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2) – (4) din Codul fiscal;
Q = cantitatea exprimată în hectolitri;

21
4) pentru țigarete:

Pentru această categorie, acciza percepută este egală cu suma dintre acciza
specifică și acciza ad – valorem și nu poat e fi mai mică decât nivelul accizei minime
exprimate în lei/1.000 de țigarete care este de 97% din nivelul accizei totale prevăzut
în anexa nr. 1.Acciza ad – valorem se calculează prin aplicarea cotei legale de 14%
asupra pre țului de vânzare cu amănuntul al ț igaretelor eliberate spre consum.
Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se va determina anual, în
func ție de prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, de procentul legal aferent
accizei ad – valorem și a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1.
Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finan țelor publice, care
se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. În perioada
1 ianuarie 2019 – 31 martie 2019 acciza specifică pentru țigarete este de 372,73
lei/1.000 țigarete.

A = A1 + A2,

A = acciza datorată;
A1 = acciza specifică;
A2 = acciza ad valorem;

A1 = K1 x Q1;
A2 = K2 x PA x Q2,

K1 = nivelul accizei specifice stabilit prin ordinul al ministrului finan țelor
publice, expri mat în lei/1.000 țigarete;
K2 = procentul legal al accizei ad valorem care se aplică asupra pre țului de
vânzare cu amănuntul declarat, prevăzut la art. 343 alin. (4) din Codul fiscal;
PA = pre țul de vânzare cu amănuntul declarat pe pachet;
Q1 = cantitatea de țigarete exprimată în mii țigarete;
Q2 = numărul de pachete de țigarete;
Q2 = Q1 / numărul de țigarete conținute în pachet;

5) pentru țigări și țigări de foi:

A = Q x K,

A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea exprimată în mii bucă ți;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 7 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul
fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2) – (4) din Codul fiscal;

6) pentru tutunul de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete și pentru alte
tutunuri de fumat:

22

A = Q x K,

A = cuant umul accizei;
Q = cantitatea în kg;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 8, respectiv la nr. crt. 9 din anexa nr. 1
la titlul VIII din Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2) – (4) din Codul
fiscal;
Conform art. 343 alin. (8) din Codul fi scal, pre țurile de vânzare cu amănuntul
pentru țigarete trebuie anunțat în scris către autoritatea fiscală centrală – direc ția cu
atribu ții în elaborarea legislației în domeniul accizelor. Persoana care eliberează
pentru consum ori importă țigaretele în Ro mânia va depune declara ția conform
modelului prevăzut în anexa nr. 1a normelor metodologice, care va cuprinde
obligatoriu data de la care se vor practica pre țurile de vânzare cu amănuntul
Declara ția care va fi în 3 exemplare, se va înregistra la autoritate a fiscală centrală –
direc ția cu atribuții în elaborarea legislației în domeniul accizelor, cu cel puțin două
zile lucrătoare înainte de data practicării pre țurilor menționate, după care, un
exemplar va rămâne la această autoritate, exemplarul al doilea va rămâne la persoana
care a întocmit declara ția, iar exemplarul al treilea va fi transmis autorității vamale
teritoriale care aprobă notele de comandă pentru timbre.
Persoana care eliberează pentru consum sau importă țigaretele în România, va
publica în do uă ziare de mare tiraj lista cu pre țurile de vânzare cu amănuntul, având
numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrală – direc ția cu atribuții
în elaborarea legisla ției în domeniul accizelor cu cel mult 7 zile și minimum 24 de
ore înaint e de data efectivă a intrării în vigoare, urmând a depune câte un exemplar
din cele două cotidiene la autoritatea fiscală centrală în ziua publicării, aceasta din
urmă urmând a publica aceste liste pe site – ul Ministerului Finan țelor Publice.
Pre țul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul este calculat în func ție de
valoarea totală a tuturor cantită ților de țigarete eliberate pentru consum, pe baza
pre țului de vânzare cu amănuntul (cu toate taxele incluse), rezultatul urmând a se
împăr ți la total cantitate d e țigarete eliberate pentru consum. Acest preț mediu
ponderat se stabile ște până pe data de 15 februarie a fiecărui an, în baza datelor
privind cantită țile totale de țigarete eliberate pentru consum în cursul anului
calendaristic precedent, urmând a se pub lic pe site – ul Ministerului Finan țelor Publice
în maxim 15 zile de la data stabilirii.
Pre țul de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de țigarete se va stabili și
declara de către persoana ce eliberează pentru consum țigaretele în România sau le
importă și va fi comunicat public, conform cu cerințele prevăzute de normele
metodologice și nu poate depăși prețul de vânzare cu amănuntul declarat în vigoare
la momentul vânzării. Totodată, se interzice vânzarea de țigarete, de către orice
persoană, către perso ane fizice, la un pre ț mai mic decât prețul de vânzare cu
amănuntul declarat.

7) pentru produse energetice:

23

A = Q x K,

A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea exprimată în mii litri, măsurată la temperatura de
+15°C/cantitatea exprimată în tone/cantitatea e xprimată în gigajoule;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 10 – 17 din anexa nr. 1 la titlul VIII din
Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2) – (4) din Codul fiscal;

8) pentru energie electrică:

A = Q x K,
A = cuantumul accizei;
Q = cantit atea de energie electrică exprimată în MWh;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul
fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2) – (4) din Codul fiscal.

2.4 Regimul de antrepozitare

Regimul de antrepozitare fiscală reprezintă un instrument de întărire a
capacității decontrol a administrației fiscale asupra producției, importului și
circulației produselor accizabileși, totodată, un instrument de reducere a efortului
administrativ pentru colectarea accizelor, c uinfluențe directe în reducerea
fenomenulu i de evaziune fiscal. 17
Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorită ții fiscale competente,
unde produsele accizabile sunt fabricate, transformate, de ținute, primate sau
expediate în regim suspensiv, de către antrepozitarul autorizat, în exerci țiul
activită ții, în condițiile prevăzute de lege. Acesta poate func ționa numai pe baza
autoriza ției valabile emise de Ministerul Finanțelor Publice .
Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau
deținute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, trebuie să se facă
dovada originii, cu un document și prin diferite norme. Astfel, orice document prin
care se dore ște să se facă dovada originii nu este p ermis a fi mai vechi de 5 zile.
Această situa ție este aplicabilă doar pentru persoanele care au calitatea de
comerciant, iar produsele acestora sunt ambalate, sigilate iar apoi sunt destinate
vânzării cu amanuntul.
Toate transporturile de produse accizabile trebuie să fie însoțite de un
document, astfel:

17 Văcărel, I., Anghelache, G., Bis triceanu, D., Moșteanu, I., Bercea, F., Bodnar, M., Georgescu, F., ,, Finanțe publice ” ,
Ediția a III a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001, pag.12

24
 mișcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoțită de
documentul administrativ de însoțire;
 mișcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoțită de
factura fiscală ce va reflecta cuantu mul accizei, modelul acesteia fiind
precizat în norme;
 transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoțit
de factură sau aviz de însoțire.
Orice antrepozitar autorizat are obligația de a ține registrele contabile precise,
care tr ebuie să conțină suficiente informații pentru ca autoritățile fiscale să poată
verifica respectarea prezentului titlu, conform legislației în vigoare.
Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poartă răspunderea
pentru calcularea corectă ș i plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat
și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize la autoritatea fiscală
competentă, conform prezentului titlu și cu legislația vamală în vigoare.
Accizele se administrează de autor itățile fiscale competențe și de autoritățile
vamale, pe baza competențelor lor, așa cum sunt precizate în prezentul titlu și în
legislația vamală în vigoare.
Lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii
autorizați pent ru producție sunt obligați să depună la autoritatea fiscală competentă
o situație, care să conțină informații cu privire la stocul de materii prime și produse
finite la începutul lunii, achizițiile de materii prime, cantitatea fabricată în cursul
lunii, st ocul de produse finite și materii prime la sfârșitul lunii de raportare precum
și cantitatea de produse livrate, conform modelului prezentat în norme.
Într – un antrepozit fiscal de produc ție și depozitare se pot produce și depozita
numai produsele accizabil e apar ținând uneia din următoarele grupe de produse:
a) alcool etilic și băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice;
Fac excep ție de la obligativitatea supunerii regimului de antrepozitare, berea,
vinurile și băuturile fermentate produse în gospodăriile individuale pentru consumul
propriu, vinurile produse de mici producători (mai pu țin de 200 hl/an) și energia
electrică, gazul natural, cărbunele și cocsul.
Antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală (în conformitate cu
prevederile Codului vamal al României), unde pot fi primite, depozitate,
transformate, etc., în anumite condi ții, strict stabilite de lege, produsele accizabile.
Toate intrările de produse accizabile din a fara teritoriului comunitar sunt
considerate opera țiuni de import, cu excep ția plasării produselor accizabile
importate sub regim vamal suspensiv în România, distrugerii sub supravegherea
autorită ții vamale a produselor accizabile și plasării acestora în zone libere,
antrepozite libere sa u porturi libere.
Pentru unele produse accizabile (alcool etilic, distilate și băuturi spirtoase,
uleiuri minerale) a fost instituit, prin Codul fiscal, un regim special de supraveghere
în ceea ce prive ște producția, importul și circulația acestora.

25
Prin urmare, depozitarea exclusivă a acestor produse accizabile ”în regim
suspensiv” cu referire la accize se face in următoarele feluri:

 antrepozitele fiscale apartinând antrepozitarilor ce sunt autorizați cu
scopul de a efectua producția de produse energetic e și implicit pentru persoanele ce
sunt afiliate acestora, fiind realizat pentru un număr de 8 antrepozite fiscale de
depozitare, maxim aceasta valoare. Cu alte cuvinte antrepozitarul autorizat cu scopul
de a realiza producția de astfel de produse energeti ce este acel operator economic
care are in proprietate diverse instalații și utilaje ce sunt folsite cu scopul de a rafina
țițeiului și a celorlalte operații care produc alte produse supuse accizelor;
 antrepozitele fiscale ce se află în zona aeroporturilo r, sunt destinate
exclusiv scopului de a ajuta la aprovizionarea aeronavelor cu produse energetice,
aceasta realizându – se în baza certificatelor eliberate de către o autoritatea
competentă din domeniul aeronautic;
 ”antrepozitele fiscale ale antrepozitarilo r autorizați pentru producția de
țigarete”, care reprezintă peste 5% din pia ța, și ale persoanelor afiliate acestora, au
dreptul pentru un număr de maxim două antrepozite fiscale ce pot fi folosite pentru
depozitare de către fiecare antrepozitar autorizat în parte. 18
Antrepozitul fiscal nu se folose ște ni ciodată cu scopul de a realiza vânzarea cu
amănuntul a acestor produse accizabile.
Păstrarea produselor accizabile în afara antrepozitului fiscal, care nu sunt
supuse accizării, atrage plata acestora.
Se i nterzice prin lege realizarea de produse accizabile, în alte locuri decât
antrepozitul fiscal, și, în egală măsură este interzis să se dețină produse accizabile în
alt loc decât antrepozitul fiscal, în situa ția in care respectivele produse nu au fost
acc izate, nu a fost efectuată plata pentru el.

Principiile de bază ale sistemului de antrepozitare fiscală sunt : 19

 producția și/sau depozitarea produselor accizabile pot avea loc numai
într – un antrepozit fiscal. Astfel, nici un produs supus regimului de ant repozitare
fiscală nu poate fi fabricat înRomânia dacă agentul economic nu este autorizat ca
antrepozitar;
 circulația produselor accizabile între antrepozitele fiscale (pe teritoriul
României sau peteritoriul comunitar) se face în regim de suspendare de ac cize,
transportul produselor între douăantrepozite fiscale fiind însoțit de exemplarele 2, 3
și 4 ale documentului administrativ deînsoțire;
 acciza este plătită de către antrepozitarul sau importatorul autorizat, la
momentul eliberării în consum a produselo r accizabile;
 produsele accizabile supuse marcării nu pot fi depozitate în antrepozite
fiscale de depozitare, cu excepția băuturilor alcoolice supuse sistemului de marcare

18 O.U.G. Nr.54/2010
19 A. Popa, F. Popa, ,, Impozitele și taxele reglementate de codul fiscal ” , E ditura Contaplus, București, 2008, pag.
130

26
 antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a p
roduselor ac cizabile;
 deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru
care nu se poate facedovada plății accizelor, atrage plata acestora.

În vederea autorizării, agentul economic solicitant al autorizației de antrepozit
fiscaltrebuie să îndepl inească o serie de condiții, dintre care cele mai importante
sunt:

 depunerea unei garanții financiare care să acopere riscul neplății acciz
elor pentru produsele fabricate, depozitate sau expediate din antrepozitul fiscal;
 existența unui sistem de securita te, administrare și contabilitate care să
permităevidențierea stocurilor de materii prime, lucrărilor în desfășurare, a
recepțiilor de materii primeși a livrărilor de produse accizabile;
 raportarea către autoritatea fiscală a oricăror pierderi și lipsuri p rivind
produseleaccizabile;
 înștiințarea autorității emitente a autorizației cu privire la orice
modificare intervenită înstructura antrepozitului fiscal.

2.5 Sistemul de marcare

Sistemul de marcare al produselor se va efectua intotdeauna cu un timbre, o
banderola sau chiar o eticheta, iar antrepozitarul autorizat sau importatorul are
obligatiade a aplica marcajele numai la loc vizibil, pe ambalajul individual al
produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau pe sticlă, astfel încât deschiderea
amb alajului să deterioreze marcajul, adica timbrul, banderola sau eticheta.
In situatia in care marcarea produselor accizabile se va face cu timbre,
banderole sau cu etichete care sunt deteriorate, acestea vor fi considerate ca produse
nemarcate.
Autoritatea fiscală competent ă desemnează unită țile specializate pentru
tipărirea și eliberarea marcajelor, conform prevederilor legale în vigoare.
Eliberarea marcajelor se face către:
a) antrepozitarii autorizați pentru produsele accizabile prevăzute la art. 202;
b) operatorii înregistrați care achiziționează produsele accizabile prevăzute la
art. 202;
c) persoanele care importă produsele accizabile prevăzute la art. 202, pe baza
autorizației de importator. Autorizația de importator se acordă de către autoritatea
fis cală competentă, în condițiile prevăzute în norme.
Bugetul de stat asigura intotdeauna contravaloarea marcajelor, din valoarea
accizelor aferente produselor care sunt supuse accizei si apoi supuse marcării,
conform prevederilor din norme .
În ceea ce priveș te categoria "alte produse accizabile", sunt absolvite de la plata
accizelor:

27
 produsele exportate direct de agenții economici producători sau prin
agenți economici care își desfășoară activitatea pe bază de comision. Beneficiază de
regimul de scutire numa i produsele exportate, direct sau prin agenți economici
comisionari, de către producătorii care dețin în proprietate utilajele și instalațiile de
producție necesare pentru realizarea acestor produse;
 produsele aflate în regimuri vamale suspensive, conform prevederilor
legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri, scutirea se acordă cu
condiția depunerii de către agentul economic importator a unei garanții egale cu
valoarea accizelor aferente. Această garanție va fi restituită agentului econ omic
numai cu condiția încheierii în termen a regimului vamal acordat.
 orice produs importat, provenit din donații sau finanțat direct din
împrumuturi nerambursabile, precum și din programe de cooperare științifică și
tehnică, acordat instituțiilor de învă țământ, sănătate și cultură, ministerelor, altor
organe ale administrației publice, structurilor patronale și sindicale reprezentative la
nivel național, asociațiilor și fundațiilor de utlilitate publică, de către guverne străine,
organisme internaționale și organizații nonprofit și de caritate;
 produsele livrate la rezerva de stat și la rezerva de mobilizare, pe
perioada în care au acest regim.

2.6 Masuri speciale privind supravegherea producției, importului și
circulației unor produse accizabile

Sis temul de supraveghere care este aplicabil de către to ți antrepozitarii
autorizați care au ca obiect de activitate producția de ”alcool etilic nedenaturat și
distilate”.
Antrepozitele fiscale destinate producției de alcool etilic și de distilate sunt
catalo ga ți drept reprezentanți permanenți ai autoritații fiscale competente, fiind
cunoscu ți drept supraveghetori fiscali. Acesști supraveghetori fiscali trebuie să fie
prezen ți pe întreaga durată a desfășurării procesului de producție, și mai explicit în
cadrul tuturor schimburilor de lucru, ciar și în zilele de sărbători legale.
Antrepozitarii autorizați cu scopul producției de alcool etilic și de distilate
trebuie să realizeze și să depună la autoritatea fiscală competentă, în momentul în
care depune cererea d e autorizare, și un program de lucru ce trebuie defalcat pe luni,
în cadrul căruia să fie prevăzută cantitatea ce este estimată că se va obține într – un
an.
Pentru a se înregistra în mod corect toată activitaea de producție a alcoolului
etilic și a distilat elor, toate antrepozitele fiscal care au ca scop producția de alcool
etilic și de distilate trebuie sa de țină mijloace de măsurare, care poartă numele de
contoare, ce sunt avizate de Biroul Român de Metrologie Legală, care vor fi folosite
cu scopul determ inarii cantitătii de alcool etilic și de distilate, dar, în egală măsură
și a mijloacelor de masurare legale pentru determinarea concentrației alcoolice în

28
cazul fiecărui sortiment de alcool etilic și de distilate. Toate mijloacele de masurare
și toate înr egistrările efctuate trebuie controlate de către stat.
Dacă ne referim la antrepozitarii autorizați cu scopul de a realiza producerea
alcoolului etilic, toate contoarele trebuie să fie amplasate în partea de ieșire a
coloanelor de distilare a alcoolului b rut, acolo pe unde se realizează ieșirea din
cadrul coloanelor de rafinare a alcoolului etilic rafinat și unde se află calea de ieșire
din cadrul coloanelor aferente alcoolului tehnic, pentru ca să se poată realiza
monitorizarea și măsurarea întregii canti tați a alcoolului rezultat.
Dac e să ne referi la antrepozitarii autorizați cu scopul de a realiza producția de
distilate, toate contoarele trebuie amplasate pe partea de ieșire din cadrul coloanelor
de distilare sau, de exemplu, la ieșirile din cadrul in stalațiilor de distilare.
Este strict interzis să se folosească conducte mobile, sau diverse furtunuri
elastice sau chair alte conducte de felul acesta, sau a rezervoarelor necalibrate, dar
și amplasarea înaintea contoarelor a diverse canele sau robinete, care să permită
extragerea unor cantitați de alcool sau produse distilate necontorizate. Legea este
fosrte strictă și severă în acest sens.
Antrepozitarii autorizați să realizeze productia de alcool sau de distilate trebuie,
în mod obligatoriu, să arate s upraveghetorilor fiscali, acele certificate de calibrare,
ce sunt eliberate de un laborator de metrologie, ce este agreat de ”Biroul Roman de
Metrologie Legală”, în cazul tuturor rezervoarelor și recipientelor, folosite pentru
depozitarea alcoolului, a dis tilatelor și a materiilor prime folosite în producerea
alcoolului.
Pe întregul flux tehnologic, încă de la zona de ieșire a ”alcoolului brut, rafinat
și tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, și pâna la contoare, inclusiv
la acestea, se vor aplica sigilii”. Toate operațiunile ce constau în sigilarea și
desigilarea alcoolului se vor realiza de catre supraveghetorul fiscal aferent, ținându –
se cont ca aparatele și piesele componente să fie men ținute în condiții bune. Să nu
se deterioreze. To ate amprentele sigiliilor ce sunt aplicate trebuie avut în vedere să
se men țină intacte. Atât sigilarea cât și desigilarea trebuie consemnate într – un proces
verbal.

Supraveghetorii fiscali trebuie să verifice, în mod obligatoriu:

a. dacă există certific ate de calibrare destinate rezervoarelor și recipientelor de
depozitare pentru alcool, pentru distilate și pentru materiile prime folosite pentru
producerea acestora;
b. dacă s – a realizat înregistrarea în mod corect a tuturor intrărilor de materii
prime;
c . dacă înscrierea s – a făcut corect pentru alcool și distilatele realizate, în cadrul
tuturor rapoartelor zilnice destinate producției și în cadrul documentelor de transfer –
predare de la și către antrepozite unde va avea loc fie prelucrarea, fie depozitarea
produselor finite, conform cu înregistrarile mijloacelor de masurare

29
d. îndeplinirea concordanței între toate normele de consum ale materiilor prime,
consumul energetic din fiecare lună, producția rezultată de alcool și, respectiv, de
distilate;
e. ”reali tatea stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat, alcool denaturat, tehnic și
distilate, înscrise în evidențele operative ale antrepozitelor de depozitare de astfel de
produse”;
f. efectuarea unui centralizator în fiecare lună pentru documentele de transfe r
spre antrepozitele folosite în prelucrarea alcoolului și respectiv, a distilatelor;
g. existen ța unei concordanțe între cantitățile de alcool și de distilate ce au fost
eliberate din antrepozitul fiscal unde au fost produse și toate înscrisurile din ca drul
documentelor fiscale;
h. trebuie verificat modul de calcul, al accizelor și modul de virare a lor, pentru
acoperirea cantităr ții de alcool și distilate, sau a altor băuturi spirtoase produse de
catre antrepozitarul autorizat cu acest scop, care își d esfașoară activitatea în cadrul
unui sistem integrat;
i. trebuie avute în vedere depunerea în termen legal, către organele fiscale
teritoriale, aferente, toate declarațiilor cu privire la obligațiile de plată ale accizelor
și realizarea decontului de acciz e, potrivit reglementărilor legale în vigoare;
j. verificarea tuturor documentelor ce au legătură cu aceste procese, pentru ca
entită țile economice să își respecte datoriile avut către bugetul de stat;
k. verificarea corectitudinii operatiunilor de import – export, în cazul
antrepozitelor care efectuează astfel de transferuri.
În aceea și măsură, supraveghetorii fiscali trebuie să înregistreze, în cadrul unui
registru special, ”cererile antrepozitarilor autorizați de producție sau ale organelor
de control priv ind sigilarea sau desigilarea instalațiilor”.
Pentru a se realiza certificarea realității cu privire la toate operațiunilor ce sunt
reflectate în cadrul documentelor aferente ”producției de alcool și de distilate”,
pornind de la intrarea materie i prime în cadrul antrepozitului, pâna la efectuarea
livrării alcoolului și a distilatelor spre alte sec ții ce se ocupă cu prelucrarea lor sau
către terți, trebuie avute în vedere corectitudinea tuturor documentelor realizate,
inclusiv a celor fiscale, ce vor fi prezentate în mod obligatoriu supraveghetorului
fiscal aferent, care trebuie să le vizeze.
Procesul de desigilare a aparatelor și a pieselor ce fac parte din întreg fluxul
tehnologic trebuie realizat ca urmare a unei solicitari scrise, ce trebuie ju stificată,
provenind din partea antrepozitului fiscal cu rol în producția de alcool și de distilate
sau se poate realiza în alte situații, cunoscute drept situa ții de avarie.
Astfel cererea de desigilare trebuie transmisă supraveghetorului fiscal într – un
t ermen mai repede cu cel putin trei zile fa ță de termenul hotărât pentru relizarea
operațiunii propriu – zise, de desigilare. Supraveghetorul fiscal va realiza astfel un
proces – verbal de desigilare. In cadrul acestuia se vor consemna, data și ora
desigilării, volumul de alcool și de distilate – notat în litri și in grade – ce a fost
înregistrat de către aparatele de contorizat în momentul desigilării, stocul de alcool
și de distilate, creat, pe categorii și sortimente.

30
Le este interzis antrepozitarilor autoriz ați să deterioreze sigiliile aplicate de
către supraveghetorul fiscal. Dacă se deteriorează sigiliul, în mod accidental sau prin
producerea unei avarii, antrepozitarul autorizat trebuie să solicite, de îndată,
prezența supraveghetorului fiscal care va con stata deteriorarea produsă, va nota
cauzele producerii deteriorarii sigiliului.
În cadrul procesului – verbal ce este încheiat se va nota cauzele accidentului sau
cauzele producerii avariei care a determinat întreruperea activitații, se va trece
inclusiv da ta și ora producerii acesteia, cantitatea de alcool și de distilate stocată la
acel moment si indicii ce au fost înregistrați de către contoare în momentul în care
activitatea a fost suspendată.
Alcoolul etilic și întreaga cantitate de distilate livrate d e la antrepozitarii
autorizați care au rolul de productie, spre utilizatorii legali, se face respectându – se
standardelor legale din cadrul reglementărilor în vigoare. Orice livrare trebuie aă
aibă ata șate buletine de analiză ce vor fi completate potrivit cu standardelor legale,
de către laboratorul propriu al producătorului, sau de către alte laboratoare
autorizate în acest scop. Toate aceste buletine de analiză trebuie să aibă ”cel putin 7
parametri fizico – chimici”, stabili ți prin standardele legale afl ate în vigoare.
Pentru a se putea transporta alcoolul și distilatele, cisternele și recipientele
folosite la această opera țiune, vor avea sigiliul supraveghetorului fiscal și trebuie să
fie însoțite de toate documentele fiscale aferente.
Supraveghetorul fi scal, responsabil cu sigilarea cisternelor, și respectiv, a
recipientelor folosite pentru t ransportul alcoolului și al distilatelor, în vrac, trebuie
să comunice, în aceeași zi, către autoritatea fiscală aferentă, toate datele legate de
transport, data pl ecării transportului, date de identificare ale ma șinii transportoare,
numărul de înmatriculare al acesteia, cantitatea de alcool expediata și data sosirii, cu
aproxima ție.
În momentul sosirii transportului de alcoolul și a distilatelor, agentul economic
be neficiar trebuie să cheme autoritațile fiscale competente, în termen de maximum
24 de ore, care să realizeze verificarea întregii documenta ții de transport, a tuturor
datelor ce sunt înscrise în cadrul documentelor de însoțire, ca mai apoi să realizeze
des igilarea cisternelor și a recipientelor.
Antrepozitarii autorizați cu scopul realizării productiei și importatorii pot
realiza livrarea alcoolului in vrac, destinat consumului, direct către spitale, farmacii
și către agenții economici care utilizează în mo d legal alcoolul, alții înafară de
producatorii băuturilor alcoolice.
Alcoolul etilic tehnic îmbuteliat se poate comercializa numai de către
antrepozitarul autorizat care a avut rol de producător și ”numai sub forma de alcool
etilic tehnic denaturat, conf orm standardelor legale în vigoare”.
Comercializarea sub formă de vrac și folosirea materiei prime pentru alcoolul
etilic și a distilatelor având o concentrație alcoolica de până la 96,0% în volum,
destinată fabricării bauturilor alcoolice, este strict i nt erzisă de lege. De asemenea
este interzisă producerea de alcool sanitar, înafara producătorilor autorizați în acest
sens. De asemenea, comercializarea alcoolului sanitar, sub formă de vrac, este
interzisă, pe pia ța internă.

31
Pentru a se realiza în mod core ct înregistrarea cantită ții produse de țuică și
respectiv de rachiuri din fructe, orice antrepozitar autorizat trebuie, în mod
obligatoriu, să de țină mijloace destinate măsurării volumetrice, ce poartă numele de
contoare, ce sunt avizate de către Biroul Ro mân de Metrologie Legală, dar și
mijloace legale folosite cu scopul măsurării concentrației alcoolice a materiilor
prime și a tuturor produselor rezultate de pe urma prelucrării acestora în cadrul
instalațiilor de fabricație, acestea trebuind în mod obliga toriu să fie sigilate
respectând aceleași condiții ca și antrepozitarii autorizați cu scopul producției de
alcool etilic sau produc ției distilatelor.
Cazanele individuale apar ținând producătorilor de produse alcoolice de tip
țuică sau alte rachiuri din fr ucte, care sunt produse pentru a fi ulterior vândute, vor
fi dotate cu vase cu unită ți de msură, provenind de la Biroul Român de Metrologie
Legală, dar și cu diverse mijloace ce au rolul de măsurare a concentrației de alcool
din produselor rezultate.
Pent ru a se importa alcool, alte distilate și băuturi spirtoase în formă de vrac
trebuie încheiate contracte direct cu producătorii de produse alcoolice, externi sau
cu cei desemna ți să îi reprezinte pe producători.
În momentul intrării în țară a alcoolului î n formă de vrac, în cazul tuturor
produselor alcoolice, toate organele responsabile cu vămuirea, trebuie să realizeze
toate formalitățile de vămuire aferente, ca mai apoi să aplice pentru fiecare cisternă
cu alcool și pentru fiecare recipient, un sigiliu s pecial, care să poarte toate însemnele
autorității vamale. De asemenea, este interzisă desigilarea acestor recipiente, până
în momentul în care acestea ajung la destinația finală.
Operațiunea de vămuire consta în mod obligatriu în prelevarea unei probe din
toate cisternele sau recipientele cu alcool și produse distilate, pentru a se putea
verifica autenticitatea datelor notate în documentele însoțitoare, ale produselor.
Pentru prelevarea probei trebuie să fie prezent un delegat al laboratorului,
autorizat de către autoritatea vamală.
Prelevarea se va efectua fiind prezen ți și reprezentanți ai autorității vamale, un
delegat permanent din vamă, reprezentant al ”Autorității Naționale pentru Protecția
Consumatorilor” și un reprezentat al importatorului. Prelev area se poate face și fără
prezen ța reprezentantului importatorului, dacă acesta a depus o declarație prin care
ă și manifestă dorința de a lipsi de la prelevare.
Prelevarea probelor se realizează ținându – se cont de normele românești aflate
în vigoare cu re ferire la eșantionarea, analiza și realizarea inspecției loturilor de
produse de catre acel delegat, trimis din partea laboratorului agreat de autoritatea
vamală. Proba prelevată se va ămpăr ți în 3 eșantioane similare, unul fiind destinat
laboratorului, un ul autoritații vamale, și un al treilea pentru importator. Toate
eșantioanele vor purta o etichetă și un sigiliu al autorității vamale.
Delegatul laboratorului agreat are menirea să se ocupe de transmiterea
e șantionului către respectivul laborator.
Orice opera țiune de prelevare a probelor și eșantioanelor se efectuează prin
alcătuirea unui proces – verbal de prelevare, potrivit cu modelul de proces prezentat

32
în cadrul normelor legale. Rezultatele expertizei se vor consemna de către
laboratorul agreat în cadr ul certificatelor de expertiză.
Pentru analiza produselor cheltuielile vor fi suportate de către importatori,
urmărindu – se determinarea concentrației alcoolice, dar și a voumelor de produse
alcoolice, reale, și comparându – se ce datele notate în cadrul docu mentelor
î nsoțitoare, pentru a se putea determina în mod corect nivelul accizelor datorate, dar
și a calitații produselor importate.
Realizarea analizelor probelor prelevate se face pe loc, pentru produsele ce nu
con țin zahăr sau se realizează în termen d e 24 de ore, termen calculat de la prelevarea
probei, pentru produsele ce con țin zahăr. Toate eșantionaele și rezultatele acestora
trebuie păstrate timp de un an.
În fiecare lună, până în data de 15, antrepozitarii autorizați cu scopul de a
efectua produc ția de alcool și importatorii acestuia rebuie să depună către organele
fiscale teritoriale o situație clară cu referire la informațiile despre modul de
valorificare a respectivelor produse, respectiv, vânzarea lor sau prelucrarea,
acestora, pentru luna pre cedentă. Situa ția va conține informații legate de destinație,
denumirea și adresa beneficiarilor, numărul și data facturii, cantitatea de alcool,
prețul unitar și valoarea totală a produselor. Aceste informa ții vor fi folosite pentru
a se stabili nivelul a ccizei.
Pe lângă aceste detalii producătorul va trimite și un exemplar din listele de
inventar ale stocurilor de materii prime și de produse finite, ce au fost înregistrate
la sfârșitul fiecărei luni. Aceste liste de inventar trebuie întocmite în dublu ex emplar.
În fiecare lună, organele fiscale teritoriale trebie să vor transmită către
Ministerul Finanțelor Publice – mai exact către Direcția generală a tehnologiei
informației. Toate situa țiile centralizatoare din cadrul fiecărui județ în parte, legate
de produsele alcoolice și a distilatelor. Aceste situa ții se depun până în ultima zi a
fiecărei luni, cuprinzând date referitoare la luna anterioară.
Este interzisă orice operațiune de natură comercială folosind uleiuri minerale
ce nu au provenien ță din cadr ul antrepozitelor fiscale de producție.
Orice întârziere de plată, în cazul accizelor, ce depă șește mai mult de 30 de zile,
peste termenul legal, conduce la revocarea autorizației antrepozitarului autorizat și
chiar la închiderea activității, până în momen tul în care sumele restante sunt achitate.

2.7 Produse accizabile

Bere 20 (pozi ția 1 în anexa nr. 1 la Titlul VIII – Cod Fiscal), reprezintă orice
produs care se încadrează la codul NC 2203 sau orice produs care con ține un amestec
de bere și de băuturi n ealcoolice, ce se încadrează la codul NC 2206, având, în
ambele cazuri , o concentra ție alcoolică mai mare de 0,5% în volum.
Se va aplica nivelul redus al accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1 pentru
berea produsă de fabrici le mici independente – fab rici de bere independente din punct
de vedere legal și economic de orice alte fabrici de bere și care folosesc clădiri

20 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_22042019.htm#A342

33
separate , din punct de vedere fizic , de orice altă fabrică de bere și care nu lucrează
sub licen ță – , cu produc ție sub 200.000 hl/an în a nul calendaristic precedent, ș i în
baza declara ției pe propria răspundere că va produce o cantitate mai mică de 200.000
hl/an , în anul în curs. Acela și regim este aplicabil și pentru berea livrată pe t eritoriul
României de către fabrici mici de bere situat e în alte state membre, conform normele
metodologice în vigoare. În anul calendaristic următor celui în care antrep ozitarul
autorizat a realizat produc ția mai mare de 200.000 hl, acesta nu va mai beneficia de
nivelul redus al accizelor.
În situa ția în care antrepozitarul autorizat nu respectă cele de clarate î n
d eclara ția pe propria răspundere, va fi obligat sa platească o sumă ce reprezintă
diferen ța î ntre nivelul standard și nivelul redus al accizelor prevăzut pentru bere,
aferentă cantit ă ții care depășeșt e 200.000 hl. Suma astfel calculată se stabile ște la
data de 31 decembrie a anului în care s – a înregistrat depă șirea ca ntită ții declarate și
se plăte ște de către antrepoz itarul autorizat până pe 15 ianuarie a anului următor.
Producătorul autorizat care pro duce și alte băuturi alcoolice pe lângă bere , nu
poate benef icia de acciza specifică redusă.
F abric ile mici de bere sunt obligate să depună la autoritatea competentă, până
la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declara ție pe propria răspundere privind
can tit atea de bere produsă în anul calendaristic precedent și/sau cantitatea de bere pe
care urmează să o producă în anul în curs, conform prevederilor din normele
metodologice.
Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică și
cons umată de către aceasta și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândută.

Grupa Vinuri (pozi ția 1 în anexa nr. 2 la Titlul VIII – Cod Fiscal) include : 21

 Vinuri lini știte – ( pozi ția 2.1), care cuprind toate produsele încadrate la
codurile NC 2204 și 2205, cu excep ția vinului spumos care:
o au o concentra ție alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care
nu depă șește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul
finit rezultă în întregime din fermentare; sau
o au o concentra ție alcoolică mai mare d e 15% în volum, dar care
nu depă șește 18% în volum, au fost obținute fără nicio îmbogățire
ș i la care alcoolul con ținut în produsul finit rezultă în întregime
din fermentare;
 vinuri spumoase – ( pozi ția 2.2) , care cuprind toate produsele încadrate la
coduri le NC 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 și 2205 și care:
1. sunt îmbuteliate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul
legăturilor sau care sunt sub presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului
de carbon în solu ție;
2. au o concent ra ție alcoolică care depășește 1,2% în volum, dar care nu
depă șește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în
întregime din fermentare.

21 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_22042019.htm#A342

34
Este scutit de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică și consumat de
către aceasta și membrii familiei sale, cu condiția ca acesta să nu fie vândut.

Băuturi le fermentate, altele decât bere și vinuri (pozi ția 3 în anexa nr. 1 la
Titlul VIII – Cod Fiscal) , se împart în :
 băuturi fermentate lini știte – ( pozi ția 3.1), care se încad rează la codurile
NC 2204 și 2205 și ca re nu sunt prevăzute la alineatul de mai sus (art.350
– Cod Fiscal Titlul VIII) , precum și toate produsele în cadrate la codurile
NC 2206, exceptând alte băuturi fermentate spumoase și care au o
con centra ție alcoolică mai mare de 1,2% în volum, însă nu depă șește
10% în volum sau au o conc entra ție alcoolică mai mare de 10% în volum,
dar n u depă șește 15% în volum, și al căror alcoolul con ținut în produsul
finit este rezultat în întregime din fermentare;
 băuturi fermentate spumoase – ( pozi ția 3.2), care sunt încadrate la
codurile NC 2206 00 31, 2204 21 10, 2206 00 39, 2204 10, 2204 29 10
ș i 2205, care nu intr ă sub inciden ța art. 350 menționat anterior, sunt
prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă , fixat cu ajutoru l
legăturilor sau care sunt sub presiune egală ori mai mare de 3 bari
datorată dioxidului de carbon în solu ție, au concentrația alcoolică mai
mare de 1,2% în volum, dar nu depă șește 13% în volum sau au
concentra ția alcoolică care depă șeșt e 13% în volum, da r este mai mică
15% în volum, și al caror alcoolul con ținut în produsul finit a rezultat în
întregime din fermentare.
Excep ție de la plata accizelor fac băuturile fermentate, altele decât vin și bere
fabricate de o persoană fizică și consumate de către a ceasta și familia acesteia , cu
condi ția clară ca acestea să nu fie vândute.
Presiunea datorată dioxidului de carbon în solu ție pentru băuturile fermentate,
altele decât bere și vinuri, se va măsura la temperatura de 20°C.

Produse le intermediare ( poz i ția 4 în anexa nr. 1 la Titlul VIII – Cod Fiscal )
reprezintă:
 toate p rodusele care au o concentra ție alcoolică ce depă șește 1,2% în
volum, dar nu depă șește 22% în volum, și care se încadrează la codurile
NC 2204, 2205 și 2206, dar care nu intr ă sub incid en ța art. 349 – 351 din
Codul Fiscal – Titlul VIII;
 orice băutură fermentată lini ștită, cu o concentrație alcoolică mai mare
de 5,5% în volum și care nu rezultă în totalitate din fermentare;
 orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la „b ăuturi fermenta te,
altele decât bere și vinur i„, care are o concentra ție alcoolică mai mare de
8,5% în volum dar nu rezultă în întregime din fermentare .

Alcoolul etilic (pozi ția 5 în anexa nr. 1 la Titlul VIII – Cod Fiscal) include:

35
 toate produsele c u o concentra ție alcoolică mai mare de 1,2% în volum
ș i care sunt încadrate la codurile NC 2207 și 2208, chiar dacă fac parte
dintr – un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
 produsele c u o concentra ție alcoolică mai mare de 22% în volum și care
sunt cup rinse în codurile NC 2204, 2205 și 2206;
 ț uică și rachiuri de fruct (ț uica și rachiurile de fructe destinate
consumului propriu al gospodări ilor individuale, în limita a cel mult
0,50 hl de alcool pur/an pentru fiecare gospodărie individuală, se va
acciza doar cu 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic ,
cu condi ția să nu fie vândute.
 băuturi le spirtoase potabile care con țin produse, în soluție sau nu.

Pentru cantitatea de alcoolul etilic de sub 10 hl alcool pur produs în micile
disti leri i, în anul cale ndaristic precedent și în anul în curs , antrepozitarul autorizat
declară pe propria răspundere că va produce sub 10 hl alcool pur, se aplică nivelul
redus al accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1. Pentru micile distilerii nou –
înfiin țat e pentru care antrepozitarul propus declară pe propria răspundere că va avea
o produc ție proprie sub 10 hl alcool pur/an se va aplic nivelul redus al accizelor
specifice prevăzut în anexa nr. 1. Produc ția proprie nu va include cantită țile de alcool
pur rea lizate în sistem de prestări de servicii pentru gospodăriile individuale.
Regimul se va aplica și pentru alcoolul etilic livrat pe teritoriul României de către
micile distilerii situate în alte state membre, conform normelor metodologice .
În anul calendari stic următor celui în care un antrepozitaru autorizat a realizat
o produc ție proprie mai mare de 10 hl alcool pur, acesta nu mai beneficiază de
nivelul redus al accizelor.
Dacă antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate în declara ția pe
propria r ă spundere, va fi obligat la plata sume i ce reprezintă diferen ța dintre nivelul
standard și nivelul redus al accizelor prevăzut pentru alcool etilic, aferentă cantității
de alcool etilic pur care depă șește 10 hl. Acete s ume se vor stabili la data de 31
decem brie a anului în care s – a înregistrat depă șirea cantității declarate și se vor plăti
de către antrepozitarul autorizat până la data de 15 ianuarie a anului următor.
D e nivelul redus al accizelor beneficiază și micil e distilerii ale pomicultorilor,
independ ente din punct de vedere juridic și ec onomic de orice altă distilerie, care nu
func ționează sub licența d e produs a unei alte distilerii și care îndeplinesc condi țiile
prevăzute de normele metodologice.

Tutun prelucrat (pozi ția 6 în anexa nr. 1 la Titlul VIII – Cod Fiscal)
reprezintă:
 ț igaretele – ( pozi ția 6) :
 rulourile de tutun destinate fumatului ca atare și care nu sunt țigări sau
ț igări de foi;
 rulourile de tutun care se pot introduce într – un tub de hârtie de țigarete,
prin simpla mânuire neindustrială ;

36
 rulourile de tutun care se pot înfă șura în hârtie de țigarete, prin simpla
mânuire neindustrială;
 orice produs care con ține total sau parțial alte substanțe decât tutunul,
dar care respec tă criteriile men ționtate mai sus.
 ț igările sau țigările de foi – ( pozi ția 7) , dacă pot și au rolul e xclusiv de a fi
fumate ca atare, sunt :
 rulourile de tutun care înveli ș ul exterior din tutun natural;

 rulourile de tutun care au umplutură mixtă mărun țită și înveli ș ul
exterior de culoarea obi șnuită a unei țigări de foi, d in tutun reconstituit,
ș i care acoperă în întregime produsul, inclusiv, după caz, filtrul, cu
excep ția vârfului, în cazul țigărilor de foi cu vârf, dacă masa unitară,
fără a include filtrul sau mu știucul, nu este mai mică de 2,3 g și nici mai
mare de 10 g ș i circumferin ța a cel puțin o treime din lungime nu este
mai mică de 34 mm;
 produsele par țial alcătuite din alte substan țe decât tutun ș i care
îndeplinesc criteriile men ționate mai sus .
 tutun ul de fumat :
 tutunul tăiat ori fărâmi țat , răsucit sau presat în bucă ți și care se
poate fuma fără prelucrare industrială ulterioară;
 de șeuri le de tutun puse în vânzare a cu amănuntul , care nu intră
în categoriile men ționate mai sus și care pot fi fumate ( resturi de
foi de tutun și produse secundare obținute la prelucrar ea
tutunului sau fabricarea produselor din tutun ;
 orice produs compus total sau par țial din alte substanțe decât
tutunul, dar care îndepline ște, pe de altă parte, criteriile prevăzute
mai sus.
 tutun de fumat fin tăiat pentru rulare în țigarete – ( pozi ția 8 ) :
 tunul de fumat a ș a cum este definit mai sus, a cărui greutate este
reprezentată, în propor ție de peste 25%, de particulel e de tutun
c u o lă țime de tăiere sub 1,5 mm;
 tunul de fumat a șa cum este definit mai sus, a cărui greutate este
reprezentată, în pro por ție de peste 25%, de particulele de tutun
cu o lă țime de tăiere de 1,5 mm sau mai mult, dacă tutunul de
fumat este vândut ori destinat vânzării pentru rularea în țigarete.
 produsele care sunt utilizate exclusiv în scopuri medicale ș i care nu con țin
tutu n și nici nu sunt tratate ca tutun prelucrat, altele f a ță de cele menționate
anterior – ( pozi ția 9) .
To ți operatorii economici plătitori de accize pentru tutunul prelucrat, sunt
obliga ți să prezinte autorităților competente liste le cu date le referitoare la produsele
accizabile eliberat e pentru consum, conform cu prev ederile în vigoare.

Produse le energetice (pozi ția 10 în anexa nr. 1 la Titlul VIII – Cod Fiscal)
includ :

37
 produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, 3824 90 99 , dacă a cestea se vor
utiliza ca ș i combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;
 produsele cu codurile NC 2701, 2702, de la 2704 la 2 715, 2901, 2902, 3403 ,
3811 , 3817
 produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă
acestea se vor utiliza ca și combu stibil pentru încălzire sau combustibil pentru
motor ;

Produsele energetice care se supun accizării sunt:

 benzina cu plumb – (pozi ția 10) , codurile : NC 2710 11 31, 2710 11 51
ș i 2710 11 59;
 benzina fără plumb – (pozi ția 11) , codurile : NC 2710 11 31, 271 0 11
41, 2710 11 45 și 2710 11 49;
 motorina – (pozi ția 12) , codurile : NC de la 2710 19 41 – 2710 19 49;
 kerosenul , codurile : NC 2710 19 21 și 2710 19 25;
 gazul petrolier lichefiat , codurile : NC de l a 2711 12 11 – 2711 19 00;
 gazul natural, codurile : NC 271 1 11 00 și 2711 21 00;
 păcura – (pozi ția 13 ) codurile : NC de la 2710 19 61 – 2710 19 69;
 cărbunele și cocsul, codurile : NC 2701, 2702 și 2704;
 produsele energetice , altele decât cele men ționate mai sus și care sunt
destinate a fi utilizate, pus e în vânzare ori utilizate ca și combustibil
pentru încălzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei se
stabile ște în funcție de destinație la nivelul aplicabil combustibilului
pentru încălzire sau combustibilului pentru motor echivalent.
Orice produs destinat a se utiliza, pune în vânzare ori utiliza dre pt combustibil
pentru motor, aditiv sau pentru a cre ște volumul final al c ombustibilului pentru
motor, va fi accizat la nivelul combustibilului pentru motor echivalent. De
asemenea, orice altă hidrocarbură, exc eptând turba, destinată a se utiliza, pune în
vânzare sau utiliza pentru încălzire, se va accizată cu acciza aplicabilă produsului
energetic echivalent.
Consumul de produse e nergetice în incinta unui loc producător de produse
energetice nu se consideră a fi un fapt generator de accize dacă acel consum constă
în produse energetice produse în incint a acelui loc de produc ție, însă consumul
efectuat în alte scopuri decât cel de produc ție și, în special, pentru propulsia
vehi culelor, va genera aplicarea de acci ze .

Gaz natural (pozi ția 15 în anexa nr. 1 la Titlul VIII – Cod Fiscal)

G azul natural este supus accizelor și accizele sunt exigibile în momentul
furnizării de către distribuitorii sau redi stribuitorii autoriza ți, conform legii , direct
către consumator ii finali din România.
Dacă gazul natural este furnizat în România de către un distribuitor sau de către
un redistribuitor al cărui sediu nu este stabil în România, accizele devin exigibile la

38
momentul furnizării către consumatorul final și se vor plăti de societate a desemnată
de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să fie înregistrată la autoritatea
competentă din România.
Operatorii economici autoriza ți în domeniul gazului natural sunt obligați să se
înregistreze la autoritatea competentă .

Cărbune, cocs și lignit ( pozi ția 17 în anexa nr. 1 la Titlul VIII – Cod Fiscal)

C ă rbunele, cocsul și lignitul se supun accizelor și accizele devin exigibile în
momentul livrării acestora în România de către operatorii economici producători sau
de către oper atorii economici care fac achizi ții intracomunitare sau care importă
acest tip de produse. Ace știa sunt obligați a se înregistra la autoritatea competentă,
conform normele metodologice.

Energia electrică (pozi ția 18 în anexa nr. 1 la Titlul VIII – Co d Fiscal) este
produsul accizabil cu codul NC 2716 și accizele devin exigibile la momentul
furnizării energiei electrice, după caz, de producători, distribuitori sau redistribuitori
către consumatorii finali din România.
Operatorii economici care produc e nergi e electrică pentru uz propriu sunt
considera ți , atât produ cător, cât și consumator final. N u generează accize consumul
de energie electrică în vederea men ținerii capacită ții de a produce, de a transporta și
de a distribui energie electrică, în limitel e stabilite de autoritatea de reglementare în
domeniu. Operatorii economici autoriza ți î n domeniul energiei electrice sunt obliga ți
să se înregistra la autoritatea competentă, conform normelor în vigoare .
Dacă energia electrică se furnizează în România de către un distribuitor sau
redistribuitor din alt stat membru, care nu este înregistrat în România, acciza devine
exigibilă la furnizarea către consumatorul final și este plătită de o societate
desemnată de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să fie înregistrată la
auto ritatea competentă din România.

2 . 8 Scutiri generale la plata accizelor

„Scutirile de la plata accizelor pot fi grupate în : 22
 scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres prevăzute
de lege;
 scutir i pentru alcoolul etilic și alte produse alcoolice;
 scutiri pentru uleiuri minerale.”

Sunt scutite de la perceperea accizelor:
 produsele care sunt exportate direct de agenții economici producători sau prin agenții
economici care își desfășoară activitate a în baza unui provizion;
 produsele care sunt comercializate prin magazinele de tipul și regimul duty free;

22 E. Duca, ,, Codul fiscal comentat și ad notat ” , Editura Rosetti, București, 2006, pag.164

39
 produsele care sunt importate în regim de tranzit sau cu caracter temporar. Pentru
acestea, scutirea are loc doar daca agentul importator depune o g aranție egală cu
valoarea accizelor aferente. În momentul în care marfa iese din regimul temporar,
garan ția va fi returnată agentului economic care a plătit – o.
 produsele și bunurile importate, provenite din donații sau finanțate direct din
împrumuturi nera mbursabile, din situa ții de cooperare sau diverse tipuri de
colaborare, acordate de guvernele țărilor străine, organisme internaționale și
organizații non – profit, în scop de caritate, instituțiilor de învățământ și cultură,
ministerelor și altor organe ale administrației publice;
 produsele care aflate în legătură cu rezerva de stat și cu rezerva de mobilizare, în
perioada în care aceastea au acest regim.
Scutirile de la plata accizelor în cazul alcoolului etilic și a altor produse
alcoolice, se face în fun c ție de mai multe variabile:
 dacă, de exemplu, pentru alcoolul sanitar este nevoie de producerea lui din alcoolul
etilic rafinat, atunci acesta va intra pe lista produselor scutite de la plata accizelor,
numai pentru cantitățile de alcool sanitar livrate d irect unităților sanitare și
farmaciilor, precum și alcoolul etilic rafinat utilizat în producția de medicamente și
de oțet alimentar;
 dacă este utilizat în scop medical în spitale și/sau farmacii;
 dacă produsele sunt destinate comercializării în magazinel e de gen duty free.
Alcoolul etilic rafinat utilizat în producția de alcool sanitar care este livrat în
mod direct spitelelor sau farmaciilor, și pentru producerea de medicamente sau a
o țelului sanitar, scutirea de la plata accizelor constă în restituirea accizelor plătite la
cumpararea acestor produse, numai în situa țiile în care aceste produse vor fi folosite
în mod exclusiv pentru destinațiile prevăzute. Dacă agentul economic care produce,
folose ște ca materie principală un anumit produs care este supus accizării, acesta va
putea să î și deducă din accize, ca urmare a livrării produselor finite, acciza
corespunzătoare materiei prime.
Pentru produsele care se includ în alcoolul brut, alcoolul etilic și cel rafinat,
produsele obținute pe bază de alcool etil ic și băuturile alcoolice obținute din distilate
de cereale, care sunt utilizate ca materie primă pentru obținerea altor produse supuse
accizelor, se va avea posibilitatea de a se deduce acciza plătită pentru acestea din
accizele care vor fi datorate pentr u produsele obținute din prelucrare sau modificare.
Accizele se pot deduce dacă acestea sunt plătite în vamă sau chiar la momentul
cumpărării lor de pe pia ța internă a materiei prime, de la agenții economici
producători sau de la cei importatori. Principiu l deducerii se aplică și în situatia
alcoolului brut care este supus prefabricării cu scopul de a se obține alcoolul etilic
rafinat.
De scutirea acestei taxe mai beneficiază at ât combustibilul care este utilizat
pentru consumul casnic, indiferent de cantit ate, cât și petrolul turboreactor, utilizat
în mod special și exclusiv ca și combustibil pentru aviație.
În func ție de cantitatea de materie primă folosită la producerea bunurilor supuse
accizării, are loc și deducerea, acesta fiind elemental de bază. Rețe tele de consum,
pe baza cărora s – a obținut inclusiv licența de fabricație, oferă în mod normal și

40
normele de consum. Scăderea accizelor nu poate să depășească limita accizelor
stabilite pentru produsele finite (băuturile alcoolice) obținute. Dacă se dore șt e
deducerea accizelor speficice materiei prime, sunt necesare câteva documente
justificative importante, acestea fiind:
a) în cazul cumpararii de materie primă direct de pe piața internă:

 licența de import;
 autorizația de comercializare în calitate de agent economic importator;
 declarația vamală de import;
 factura externă.

b) în cazul cumpărării de materie primă direct de la agenții economici producători
interni:

 copie de pe autorizația de comercializare în calitate de producător de
alcool;
 copie de pe fact ura vizată de supraveghetorul fiscal, care să ateste
proveniența alcoolului și în care acciza să fie evidențiată separat. Pe factura fiscală
trebuie să existe viza supraveghetorului fiscal. De asemenea, factura fiscală trebuie
însoțită de o copie după docu mentul de supraveghere fiscală întocmit de
supraveghetorul fiscal.

c) în cazul achiziționării materiei prime direct de la agenții economici
importatori:
 copie de pe autorizația de comercializare a furnizorului în calitate de
agent economic importator;
 cop ie de pe declarația vamală de import;
 factura fiscală care să ateste proveniența alcoolului, în care acciza să fie
calculată separat;

Pentru a se putea deduce accizele, trebuie ca agenții economici să aibă
întotdeauna o eviden ță a achiziției de materii pr ime prin înregistrarea lor în jurnalul
de cumpărări, dar și în cel al vânzărilor de materii prin înregistrarea lor în jurnalul
de vânzări. Cele doua jurnale, de cumpărări și de vânzări, se redactează pentru
fiecare lună în parte și vor fi prezentate în ter men de 5 zile de la expirarea lunii la
organul fiscal teritorial de unde face parte.
Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor atunci când sunt destinate
pentru:
a) livrarea în situa ția relațiilor consulare sau diplomatice;
b) organizațiile internați onale recunoscute ca atare de către autoritățile publice ale
României și membrii acestor organizații, în limitele și în condițiile stabilite prin
convențiile internaționale, care pun bazele acestor organizații, sau prin acorduri
încheiate la nivel statal s au guvernamental;

41
c) forțele armate aparținând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu
excepția For țelor Armate ale României, precum și pentru personalul civil care le
însoțește sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor acestora;
d) con sumul aflat sub incidența unui acord încheiat cu țări nemembre sau organizații
internaționale, cu condiția ca un astfel de acord să fie permis ori autorizat cu privire
la scutirea de taxă pe valoarea adăugată.
De asemenea, accizele nu se pot aplica pentru simplul import de produse care,
în mod normal pot fi accizabile, dar acestea se află în bagajul persoanei care este
călător și are domiciliul stabil în România.
Conform art. 206.alin.2.lit.a), nu se percep accize pentru cantită țile de alcoolul
etilic și a lte produse alcoolice dacă sunt:
a) complet denaturate, conform prescripțiilor legale;
b) denaturate și utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate
consumului uman;
c) utilizate pentru producerea oțetului;
d) utilizate pentru producerea de medicament e;
e) utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparării de alimente sau
băuturi nealcoolice ce au o concentrație ce nu depășește 1,2% în volum;
f) utilizate în scop medical în spitale și farmacii;
g) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de
alimente cu sau fără cremă, cu condiția ca în fiecare caz, concentrația de alcool să
nu depășească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziția
ciocolatei și 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziția altor
produse;
În situa țiile mai sus prezentate, absolvirea de la plata accizelor se poate acorda
doar utilizatorului, cu condiția ca aprovizionarea să fie facută direct de la u n
antrep o zit fiscal .
Este absolvit de la plata accizelo r tutunul care este prelucrat, atunci când are ca
destina ție exclusivă testele științifice și testele referitoare la calitatea produselor.
Astfel, sunt scutite de la plata accizelor:
a) produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pent ru motor
pentru aeronave, altele decât aviația turistică în scop privat;
b) produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru motor
pentru navigația în apele comunitare și pentru navigația pe căile navigabile
interioare, inclusiv pen tru pescuit, altele decât pentru navigația ambarcațiunilor
private de agrement. De asemenea, este scutită de la plata accizelor și electricitatea
produsă la bordul ambarcațiunilor;
c) produsele energetice și energia electrică utilizate pentru producția de ene rgie
electrică, precum și energia electrică utilizată pentru menținerea capacității de a
produce energie electrică;
d) produsele energetice și energia electrică utilizate pentru producția combinată de
energie electrică și energie termică;
e) produsele energetice – gazul natural, cărbunele și combustibilii solizi – , folosite de
gospodării și/sau de organizații de caritate;

42
f) combustibilii pentru motor utilizați în domeniul producției, dezvoltării, testării și
mentenanței aeronavelor și vapoarelor;
g) combustibilii pent ru motor utilizați pentru operațiunile de dragare în cursurile de apă
navigabile și în porturi;
h) produsele energetice injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de
reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal ;
i) produsele energetice care intră în România dintr – o țară terță, conținute în rezervorul
standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru
acel autovehicul, precum și în containere speciale și destinate utilizării pentru
op erarea, în timpul transportului, a sistemelor ce echipează acele containere;
j) orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare,
fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;
k) orice produs energetic achiziționat direct de la operatori economici producători,
importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor,
sanatoriilor, azilurilor de bătrâni, orfelinatelor și altor instituții de asistență socială,
instituțiilor de învățământ și lăca șurilor de cult;
l) produsele energetice;
m) energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;
n) energia electrică obținută de acumulatorii electrici, grupurile electrogene mobile,
instalațiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele stați onare de energie
electrică în curent continuu, instalațiile energetice amplasate în marea teritorială care
nu sunt racordate la rețeaua electrică și sursele electrice cu o putere activă instalată
sub 250 KW;
o) produsele utilizate pentru încălzire.

Scutiri p articulare de la plata accizelor
Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic și alte produse alcoolice atunci
când sunt: 23
 c omplet denaturate conform prescrip țiilor legale ;
 folosite pentru producerea de medicamente ;
 folosite în scop medical în spit ale și farmacii;
 folosite pentru fabricarea de arome alimentare, cu o concentrație ce nu
depășește 1.2% în volum, destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice;
 ca produs ce intră în compoziția altor produse;
 folosite în industria cosmetică;
 fol osite în procedee de fabricație, cu condiția ca produsul finit să nu
conțină alcool;
 eșantioane pentru analiză sau teste de producție necesare în scopuri
științifice;

23 A. Popa, F.Popa, ,, Impozitele și taxele reglementate de codul fiscal ” , Editura Contaplus, București, 2008, pag.
145

43

CAPITOLUL III
E VOLU ȚIA ACCIZELOR ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2015 – 2019

”Veniturile bug etului general consolidat” pentru anul 2016, au atins valoarea
de circa 223,9 miliarde lei, acestea însemnând 29,4 % din PIB.

Figura 3.1 Venit bugetar 2015 – 2016

Fa ță de 2015, aceste venituri au înregistrat scăderi cu circa 4,2 %, în 2016,
iar dacă e ste să ne referim la volumul pe care îl reprezintă din PIB, scăderea a fost
de 3,5 puncte procentuale, diminuându – se de la 32,9 % la 29,4 %.
În aceea și măsură, veniturile fiscale au înregistrat scăderi de 1,4 % față de
2015, diminuarea fiind de 1,5 puncte procentuale din PIB.
S – au înregistrat încasări din impozitul pe profit de 11,7 %. Pe acest segment
al impozitului pe venit, încasările au crescut cu 13,9 % în cazul entită ților
economice, însă încasările de la băncile comerciale au scăzut cu aproximativ 2 17
milioane lei, fa ță de încasările din 2015.
Din accize, în anul 2016 au fost realizate încasări de 27 miliarde lei, volum ce
s – a mărit cu 3,6 % fa ță de 2015.
Modificarea Codului fiscal de la 1 ianuarie 2015 prin OUG nr. 80/2014 , a
adus, printre altele, ș i stabilirea cursul ui de schimb la care s – au calcula t accizele în
anul 2015, și o modificare a structurii modul ui de calcul al accizelor în următorii ani.
Astfel, î n anul 2015, a ccizele s – au calculat la curs ul valabil și în anul 2014, respectiv
la cursul de 1 euro = 4,7380 lei.
O altă modificare , mult mai importantă a fost și faptul că accizele au fost
transformate direct în lei de către leg iuitor, iar în Anexele 1 și 2 ale Codul ui fiscal,
s – a eviden țiat valoarea accizelor în lei, atât pentru produsele acciz abile supuse
accizelor armonizate, cât și pentru cele supuse accizelor nearmonizate.

44
Astfel, conform Anexei 1 de la finalul lucrării, pentru benzina fără plumb,
acciza este de 2.035,40 lei/1.000 litr i, adică 2,035 lei/ litru de benzină fără plumb ,
pe când pentru cea cu plumb, acciza este 2.327,27 lei/1,000 litri. Bijuteriile di n au r
(cu excep ția verighetelor), de până la 14k, sunt accizate cu 4,74 lei/gram, în timp ce
bijuteriile de peste 18k, sunt acciza te cu 9,48 lei/gram. Acciza pentru țigarete este
de 4 12,02 lei/1.000 bucă ți în timp ce acciza pentru alcoolul etilic pur este
2.250,56 lei/hl.
O altă decizie a fost ca acciza se determină prin actualizarea valorilor deja
exprimate în lei, cu indicele pre țurilor de consum existent la data de 30 septembrie
a an ului precedent, tinând cont de ultimele 12 luni anterioare acestei date
Începand cu 18 ianuarie 2016, lista produselor accizabile s – a restrans,
renun țându – se la perceperea acestui impozit pentru cafea, bijuterii din aur, confec țiile
din blă nuri naturale, ar me, iahturi sau pen tru motoarele destinate ambarca ț iunilor cu
o putere mai mare de 100 CP, autoturisme le cu motoare puternice, mai mari de 3.000
cmc.
Tot de la această dată , a fost mic șorată acciza aplicabilă bauturilor alcoolice ,
cu a proximativ 30%, de l a 1.000 euro/hl alcool pur la 700 euro/hl alcool pur, măsură
considerată bună î n ideea combaterii evaziunii fiscale î n sectorul băuturilor
alcoolice, a șa cum susțin producatorii consacrati și asociațiile profesionale din
domeniu, dar și electorală, conform opiniei p ublicului larg.
În acela și timp, valoarea accizelor aplicate la combustibil, ( la benzină,
motorină), s – a men ținut și î n anul 2016 nivelul stabil it în anul 2015. Astfel, pentru
1.000 litri benzină fără plumb se datorează o acciză de circa 2.035 le i, adică 2,035
lei din fiecare litru de benzină, în timp ce motorina s – a accizat cu 1.897,08 lei la
1,000 litri, ceea reprezintă aproximativ 1,9 lei acciză. Acestea au facut ca mai mult
de jumătate din pre țul final de vânzare , la pompă, cu TVA inclus, să f ie taxe.
Neschimbate au rămas și accizele aplicate la restul produselor energetice.
Cre șterea încasărilor din accize din 2016, s – a întâmplat datorită cre șterii cifrei
de afaceri a entită ților din comerțul cu am ănuntul al carburanului pentru
autovehicule . C re șterea cu 10,2 % a acesteia a influențat și creșterea din sectorul
vânzărilor de produse alimentare, băuturi alcoolice sau a produselor pe bază de tutun,
de 13,7 %. Măsurile adoptate la 1 ianuarie 2016, introduse de noua lege a Codului
Fiscal, au avut ac elea și efecte de creștere a încasărilor la bugetul de stat din accize.

45

Figura 3.2 Venituri bugetare 2016 – 2017
Sursa:
http://discutii.mfinante.ro/static/ 10/Mfp/transparenta/Raportbuget2017_23ian2017.
pdf

În 2017 veniturile către bugetul general provenind din accize au fost de pu țin
peste 26 miliarde lei, mai putin fa ță de anul 2016, acestea însemnând un procent de
10,2% din PIB.
2017 este an ul în care s e elimină supraaciza la carburan ți, după ce aceasta a
determinat mul ți transportatori să alimenteze în străinatate, însă acea stă eliminare
durează până în 15 septembrie a aceluia și, când Guvernul a reitrodus măsura , ducând
la căderea drastică a vânzărilor de carburan ți, în principiu pentru autovehicule,
realizându – se un declin de 4,9% , în lu na septembrie 2017, comparativ cu aceea și
perioadă a anului 2016, cand vânzarea cu amănuntul crescuse cu 3,3%. Comparativ
cu luna august a anului 2017, vânzările au scă zut cu 9,8% , cu toate că măsura a fost
reintrodusă la jumătatea lunii septembrie. 24 Scăderile drastice au fost clar influen țate
de alimentarea cu combustibil din afara țării, în special de către transportatorii care
efectuau curse interna ționale.
Încercăr ile reprezentanților patronatelor din transporturile rutiere , care printr – o
scrisoare adresată prim – ministrului, au cerut reevaluarea măsurii de creștere a accizei
la motorină și benzină, eviden țiind faptul această că majorare va duce la creșterea
prețuri lor celorlalte mărfuri și produse, ducând, printre altele, și la scăderea
veniturilor încasate la bugetul de stat, au rămas fără ecou.
Astfel, la 1 5 septembrie 2017 s – a reintrodus supraaciza la carburanți, ducând la
o creștere cu 0,16 lei pe litru la pomp ă pentru toate cele trei categorii de combustibi l
iar la 1 octombrie 2017, s – a introdus o a doua majorare, tot cu 0,16 lei pe litru.
J ustifica rea Guvernului în legătură cu majorarea accizei, s – a făcut printr – un
comunicat, sus ținând că "nivelurile ac tuale ale accizelor practicate în Româ nia,
raportat la cursul leu/euro stab ilit de Banca Centrala Europeană pentru prima zi

24 https://adevarul. ro/

46
lucră toare din luna octombrie 2016, sunt foarte aproape de limita minimă prevazută
de legisla ția Uniunii Europene. … s – a constatat că, de ș i diminuarea fiscali tă ț ii
efectuată la î nceputul an ului 2017 a vizat reducerea pre țurilor de piață ale
carburan ților, reducerea preconizată a fost atenuată ca urmare a faptului că prețurile
fără taxe ale carburan ților au inregistrat creșteri astfel încât, î n prezent, ponderea
taxelor în pre țul carburanților este cea mai redusă din UE , fiind mult sub nivelul
mediu înregistrat la nivelul UE". 25
Încasările din accize aferente se mestrului I al anului 2017, fa ță de aceeasi
perioadă a anului 2016 aferente produs elor energetice s – au mic șorat cu 767,633
milioane lei.
În afară de carburan ții menționați mai sus, doar ț igarete le au cunoscut cre șteri
de acciză de la 430,71 la 4 35,58 la 15 septembrie 2017 și apoi, la 439,94 , începand
cu 1 octombrie 2017, restul accizel or rămânând la nivelul anului 2016.

Figura 3.3 venituri bugetare (% din PIB)
Sursa:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Raportbuget201 7_23ian2017.
pdf

În 2018 încasările din accize au reprezentat 3% din PIB și 9,7% din totalul
veniturilor bugetului general consolidate, adică, în lei au însemnat 28,5 miliarde de
lei. Fa ță de anul 2017, creșterea din încasările accizelor a fost de 7,2%.

25 https://economie.hotnews.ro/

47

Figura 3.4 Venituri 2017 – 2018
Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_BCG1
22018.pdf

Ca și în anii precedenți, și în anul 2018 ți garetele au cunoscut majorări de
accize, astfel de la 439,94 lei pentru 1.000 bucă ți, cât era acciza în 2017, în 2018
aceasta s – a majorat la 448,74 lei/1.000 țigări , o majorare de 0,008 lei la o bucată,
adică 0,16 lei la un pachet de țigarete.
Majorarea a ccizelor aplicate s – au înregistrat și la t utun ul de fumat fin tăiat,
destinat rulării în țigarete și la alte tutunuri de fumat, de la 383,78 lei/kg în 2017 la
398,70 /kg, în 2018 .
Cum era de a șteptat, nici carburanții nu au scăpat de majorări ale accizelor, în
2018. Astfel, benzina fără plumb a cu noscut o cre ștere cu 160 lei/1.000 fa ță de anul
2017, de la 1.816,36 /1.000 litri la 1976,36 /1.000 litri , aceasta însemnând o majorare
cu 0,16 lei/litru. Motorina a cunoscut o cre ștere cu 160 lei/1.000 față de anul 2017,
de la 1.678,04/1.000 litri la 1.838,04/1.000 litri, aceasta însemnând o majorare cu
0,16 lei/litru.
Celelalte accize au rămas la nivelul celor din anul 2017, iar nivelul a cestora
s – a men ținut și în anul 2019, mai puțin cele ale țigaretelor și tutunul ui de fumat fin
tăiat, destina t rulării în țigarete și ale altor tutunuri de fumat.
Astfel, de la 448,74 lei pentru 1.00 0 bucă ți, cât era acciza în 2018, în 2019
aceasta s – a majorat la 457,71lei/1.000 țigări, ceea ce înseamnă o majorare de 0,009

48
lei la o b ucată , adică 0,18 lei la un pachet de țigarete. L a tutunul de fumat fin tăiat,
destinat rulării în țigarete și la alte tutunuri de fumat, de la 398,70 lei/kg în 2018 la
416,70/kg, în 201 9 .

Mai jos am prezentat un grafic al evolu țiilor încasărilor din acci ze, în perioada
2015 – 2018, în care se observa mai clar cre șterea oscilantă a încasărilor din acest tip
de impozit, cu vârful maxim în anul 2018.

Grafic 3.1 Evolu ția încasărilor din accize 2015 – 2018

De și anul 2019 este în curs, putem face totuși, o com para ție între încasările
din perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2018 și cele din 1 ianuarie – 30 aprilie 2019..

Figura 3.5 Evolu ția bugetului general consolidat 1.01 – 30.04. 2019

Astfel, a șa cum se poate observa și în figura de mai sus, în primele 4 luni ale
anului 2018 au avut loc încasări din accize în valoare de 87.774.000 lei, în timp ce
24.000 25.000 26.000 27.000 28.000 29.000
2015 2016 2017 2018 Accize (mii lei)
Accize (mii lei)

49
în aceea și perioadă a anului curent, încasările au fost de 90.282.000 lei, cu 2.508.000
lei mai mari în 2019, adică în puncte procentuale, 2,9 %.
A șadar, observăm că in continuare se men ține cursul crescător al colectării
veniturilor din acest tip de impozit
Nivelul actualizat al accizelor aplicabile in 2019 se găseste în Anexa nr 1.

5 0
CONCLUZII

Apari ția accizelor a fost justifică , la fel ca apari ția oricărui alt impozit, prin
motive ș i considerente de natură financiară. În timp, exi gi bilitatea lor s – a extins de
la aplicarea asupra produselor considerate „de lux”, la aplicarea și asupra altor
segmente de consum, mai mult sau mai pu ț in considerate „de lux” dar mai mult
situate în zona viciilor, a afectării mediului înconjurător, produse de care depinde
cursul normal al vie ții (produsele energetice), produse destinate consumului de masă
ș i pentru care cererea este mai degrabă inelasti că.
Cu toate că se sus ține și utilitatea în scopul motivației de ordin social, în ideea
de a descuraja consumatorul de la anumite ac țiuni vicioase, cum ar fi în cazul
consumului de tutun, alcool , efectele ș i rezultatele reale nu corespund ecestei
inten ții. Consumatorul, de și reticent la acest impozit, ca la oricare altul, va prefera
regestionarea resurselor financiare în scopul de a aloca mai pu țini bani hranei,
hainelor, de exemplu, dar de a – și putea procura în continuare acele produse de care
se simte dep endent. De și, poate se observă o ușoară scădere în valoarea colectată din
acest impozit, în raportul cu cre șterea valorii lui, aceasta nu se întâmplă datorită
diminuării numărului de consumatori, ci mai de grabă, din cauza cre șterii nivelului
de contraband ă .
S copul principal al accizelor rămânând unul fiscal și având rolul de a aduce
resurse la dispozi ția statului , este necesar ca gradul de colectare al acestora să fie cât
mai mare. În concluzie, acestea reprezintă atât o sursă importantă de venituri pentru
bugetul de stat , chiar și prin puterea acelor vicii asupra consumatorului menționate
anterior, cât și o eventuală pârghie ce ar putea fi folosită în scopul realizării unor
considerente sociale.

.

51

Bibliografie

Bistriceanu Ghe. – “Fin anțele agenților economici”, Editura Didactică și
Pedagogică R.A. – Bucure ști, 2007
Duca E. – ,,Codul fiscal comentat și adnotat”, Editura Rosetti, București, 2006
Georoceanu A. M. – „ Drept fiscal român ”, Editura Pro Universitaria, București
2015
Ne agu A. – „ Drept financiar public ” , Editura Universul Juridic, București 2009
Vintilă G. – “Fiscalitate. Medote și tehnici fiscale” Edi ț ia a doua, Editura
Economica, 2006
Popa, A., Popa F. – ,,Impozitele și taxele reglementate de codul fiscal”, Editura
Contaplus, București, 2008
Popovici M., Coma niciu C., Moldovan I. – “Fiscalitate”, Edi ția a II – a revizuită și
îmbunătățită, Editura Alma Mater, Sibiu, 2002
Văcărel I., Anghelache G., Bistriceanu D., Moșteanu I., Bercea F., Bodnar M.,
Georgescu F. – , ,Finanțe publice” , Ediția a III – a, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2001
Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în domeniul impozitării
indirecte (TVA și accize), Studiul 7
Legea nr . 227/2015 actualizată în 2019 – Codul Fiscal , Titlu VIII „Accize ș i alte
taxe speciale”
Ordonanța Guvernului Nr. 27/2000
O.U.G. Nr.54/2010
https://adevarul.ro/
https://economie.hotnews.ro/
www.fiscalitatea.ro
www.mfinante.ro
www.noulcodfi scal.ro
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Arhiva_cod_fiscal.htm

52
ANEXA 1 – prelucrare cu valorile accizelor în perioada 2015 – 2019, preluate din Codurile
fiscale aferente anilor men ționați 26

Acciza (lei/U.M.)

Nr.
crt. Denumirea
produsului sau a
grupei de produse U . M.
2015
2016
2017
2018
2019
0 1 2 3 4 5 6 7

Alcool și băuturi alcoolice

1 Bere, din care:
hl/1
grad 3,90 3,30 3,30 3,30 3,30

1.1. Bere produsă
de producatorii
independen ți a
caror produc ție
anuală nu
depă șește 200 mii
hl 2,24 1,82 1,82 1,82 1,82
2 Vinuri
hl de
produs

2.1 . Vinuri
lini știte 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

2.2. Vinuri
spumoase 161,33 47,38 47,38 47,38 47,38

3 Băuturi
fermentate, altele
decât bere și
vinuri
hl de
produs
3.1. lini știte, din
care: 47,38 396,84 396,84 396,84 396,84

3.1.1. cidru de
me re și de pere 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

3.1.2. hidromel
ob ținut prin
fermentarea unei
solu ții de miere în
apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

3.2. spumoase,
din care: 213,21 47,38 47,38 47,38 47,38

3.2.1. cidru de
mere și de pere 0,00 0,00 0,00 0,00

4 Produse
intermediare hl de
produs 781,77 396,84 396,84 396,84 396,84

26 https://static.anaf.ro/static/ 10/Anaf/legislatie/Arhiva_cod_fiscal.htm

53
5 Alcool etilic, din
care: hl de
alcool
pur 4.738,01 3.306,98 3.306,98 3.306,98 3.306,98

5.1. Alcool etilic
produs de micile
distilerii 2.250,56 1.653,49 1.653,49 1.653,49 1.653, 49

Tutun prelucrat

6 Ț igarete 1.000
ț igarete 412,02 430,71 435,58
439,94 448,74 457,71
7 Ț igă ri și țigări de
foi
1.000
bucă ți 303,23 303,23 303,23 303,23 303,23
8 Tutun de fumat
fin tăiat, destinat
rulării în țigarete kg 383,78 383,78 383,78 398,70 416,70
9 Alte tutunuri de
fumat
kg 383,78 383,78 383,78 398,70 416,70
Produse energetice

10 Benzină cu plumb tonă 3.022,43 3.022,43 2.530,1 7
2.737,96 2.945,75 2.945,75
1.000
litri 2.327,27 2.327,27 1.948,23
2.108,23 2.268,23 2.268,23
11 Benzină fără
plumb tonă 2.643,39 2.643,39 2.151,13
2.358,92 2.566,71 2.566,71
1.000
litri 2.035,40 2.151,13 1.656,36
1.816,36 1.976,36 1.976,36
12 Motorină tonă 2.245,11 2.245,11 1.796,53
1.985,89 2.175,24 2.175,24
1.000
litri 1.897,08
1.897,08 1.518,04
1. 678,04 1.838,04 1.838,04
13 Păcură

tonă
13.1. utilizată în
scop comercial 71,07 71,07 71,07 71,07 71,07
13.2. utilizată în
scop necomercial 71,07 71,07 71,07 71,07 71,07
14 Gaz petrolier
lichefiat
tonă
14.1. utilizat drept
combustibi l
pentru motor 607,70
607,70
607,70 607,70 607,70
14.2. utilizat drept
combustibil
pentru încălzire 537,76 537,76 537,76 537,76 537,76
14 .3. utilizat în
consum casnic *) 0,00 0,00 0,00 0,00
15 Gaz natural
GJ

54
15.1. utilizat drept
combusti bil
pentru motor 12,32
12,32
12,32 12,32 12,32
15.2. utilizat drept
combustibil
pentru încălzire : 0,81 0,81 0,81 0,81 0,81
15.2.1. în scop
comercial
15.2.2. în scop
necomercial 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52
16 Petrol lampant
(kerosen) **)
16.1. utilizat drept
combustibil
pentru motor Tonă
2.640,92 2.640,92 2.640,92 2.640,92 2.640,92
1.000
litri 2.112,73 2.112,73 2.112,73 2.112,73 2.112,73
16.2. utilizat drept
combustibil
pentru încălzire Tonă
2.226,35 2.226,35 2.226,35 2.226,35 2 .226,35
1.000
litri 1.781,07 1.781,07 1.781,07 1.781,07 1.781,07
17 Cărbune și cocs

GJ
17.1. utilizate în
scopuri
comerciale 0,71 0,71 0,71 0,71 0,71
17.2. utilizate în
scopuri
necomerciale 1,42 1,42 1,42 1,42 1,42
18 Energie electrică

MWh
18.1. Energie
electrică utilizată
în scop comercial 2,37 2,37 2,37 2,37 2,37
18.2. Energie
electrică utilizată
în scop
necomercial 4,74 4,74 4,74 4,74 4,74

55
ANEXA 2 – valabilă din 18 ianuarie 2016 27

Nr.
crt. Denumirea produsului U.M . Acciza
(lei/U.M.)
0 1 2 3
1 Lichid care con ține nicotină
ml 0,5
2 Tutunul con ținut în produse din tutun
încălzit kg 384

* ) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înțelege gazele petroliere
lichefiate, distribuite în butelii t ip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt tipul de butelii cu o capacit ate
de până la maximum 12,5 kg.
** ) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.

ANEXA 2 LA TITLUL VII DIN CODUL FISCAL 2015 , valabilă din 1 septembr ie
2013 – 18 ianuarie 2015, modificată începând cu noul Cod fiscal din 2016 cu ANEXA 2
prezentată mai sus: 28

Nr.
crt Denumirea produsului sau a grupei de
produse
U . M.
Acciza (lei/U.M.)
0 1 2 3
1 Cafea verde
tonă 724,92
2 Cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori
tonă 1.066,05
3 Cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea
solubilă tonă 4.264,21
4 Bere/baza de bere din amestecul cu băuturi
nealcoolice hl de produs 47,38
5 Băuturi fermentate, altele decât bere și
vinuri hl de produs 118,45
6 Bij uterii din aur și/sau din platină, cu excepția verighetelor

6.1 Bijuterii din aur de până la 14 K inclusiv
gram 4,74
6.2 Bijuterii din aur de peste 14 K
gram 9,48
6.3 Bijuterii din platină sau combinate cu aur
de 14 K sau aur de peste 14 K gram 9,48
7 Confecții din blănuri naturale:

27 http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_227_2015.htm#A452
28 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/CFN_ante_8ian15.htm#_Toc304300134

56
7.1 Cu valoare unitară între 2.400 lei – 7.100 lei
buc. 236,90
7.2 Cu valoare unitară între 7.101 lei – 14.200
lei
buc. 947,60
7.3 Cu valoare unitară între 14.201 lei – 21.300
lei
buc. 2.132,11
7.4 Cu valoare un itară între 21.301 lei – 28.400
lei
buc. 3.553,51
7.5 Cu valoare unitară peste 28.400 lei
buc. 5.685,62
8 Autoturisme și autoturisme de teren,
inclusiv cele importate sau achiziționate
intracomunitar, noi sau rulate a căror
capacitate cilindrică este m ai mare sau
egală cu 3000 cm3 cm3 4,74
9 Arme, altele decât cele cu destinație militară sau de tir sportiv

9.1 Cu valoare unitară până la 2.400 lei,
inclusiv
buc. 236,90
9.2 Cu valoare unitară între 2.401 lei – 9.400 lei
buc. 710,70
9.3 Cu valoare u nitară între 9.401 lei – 14.200
lei
buc. 1.895,21
9.4 Cu valoare unitară între 14.201 lei – 18.900
lei
buc. 3.316,61
9.5 Cu valoare unitară între 18.901 lei – 23.700
lei
buc. 4.264,21
9.6 Cu valoare unitară între 23.701 lei – 28.400
lei
buc. 5.211,8 2
9.7 Cu valoare unitară peste 28.400 lei
buc. 7.107,02
10 Cartușe cu glonț utilizate pentru armele prevăzute la nr. crt. 9

10.1 Cu valoare unitară de până la 3,00 lei buc.
0,47
10.2 Cu valoare unitară cuprinsă între 3,01 lei și
10,00 lei buc. 0,95
10.3 Cu valoare unitară peste 10,00 lei buc.
1,90
11 Alte tipuri de muniție utilizate pentru
armele prevăzute la nr. crt. 9 buc.
0,47
12 Iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu sau
fără motor pentru agrement

57
12.1 Nave cu vele care au lungime egală sau mai
mare de 8 m metru liniar din
lungimea navei 2.369,01
12.2 Nave cu motor peste 100 CP*) CP
47,38
13 Motoare cu puterea de peste 100 CP
destinate iahturilor și altor nave și
ambarcațiuni pentru agrement CP 47,38

58

ANEXA 1

(LA TITLUL VIII – ACCIZE ȘI ALTE TAXE SPECIALE – Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal actualizat)

Nr.
crt. Denumirea produsului sau a grupei de
produse U . M.
Acciza (lei/U.M.)

2019
0 1 2 3

Alcool și băuturi alcoolice

1 Bere, din care:
hl/1 grad 3,30

1.1. Bere produsă de producatorii
independen ți a caror producție anuală nu
depă șește 200 mii hl 1,82
2 Vinuri
hl de produs
2.1. Vinuri lini știte 0,00

2.2. Vinuri spumoase 47,38

3 Băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri

hl de produs
3.1. lini știte, din care: 396,84

3.1.1. cidru de mere și de pere 0,00

3.1.2. hidromel ob ținut prin fermentarea unei
solu ții de miere în apa 0,00

3.2. spumoase, din care: 47,38

3.2.1. cidru de mere și de pere 0,00

4 Produs e intermediare
hl de produs 396,84
5 Alcool etilic, din care: hl de alcool pur 3.306,98

5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii 1.653,49

Tutun prelucrat

6 Ț igarete 1.000 țigarete 457,71

59

7 Ț igări și țigări de foi
1.000 bucă ți 303,23
8 Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în
ț igarete kg 416,70
9 Alte tutunuri de fumat
kg 416,70
Produse energetice

10 Benzină cu plumb tonă
2.945,75
1.000 litri
2.268,23
11 Benzină fără plumb tonă
2.566,71
1.000 litri
1.976,36
12 Motorină
tonă 2.175,24

1.000 litri 1.838,04
13 Păcură

tonă
13.1. utilizată în scop comercial
71,07
13.2. utilizată în scop necomercial
71,07
14 Gaz petrolier lichefiat
tonă
14.1. utilizat drept combustibil pentru motor
607,70
14. 2. utilizat drept combustibil pentru
încălzire 537,76
14.3. utilizat în consum casnic *)
0,00
15 Gaz natural
GJ
15.1. utilizat drept combustibil pentru motor
12,32
15.2. utilizat drept combustibil pentru
încălzire: 0,81
15.2.1. în scop com ercial

15.2.2. în scop necomercial
1,52
16 Petrol lampant (kerosen) **)

16.1. utilizat drept combustibil pentru motor tonă
2.640,92
1.000 litri 2.112,73

60
16.2. utilizat drept combustibil pentru
încălzire Tonă
2.226,35
1.000 litri 1.78 1,07
17 Cărbune și cocs

GJ
17.1. utilizate în scopuri comerciale
0,71
17.2. utilizate în scopuri necomerciale
1,42
18 Energie electrică

MWh
18.1. Energie electrică utilizată în scop
comercial 2,37
18.2. Energie electrică utilizată în s cop
necomercial 4,74

ANEXA 2 – valabilă din 18 ianuarie 2016 29

Nr.
crt. Denumirea produsului U.M. Acciza
(lei/U.M.)
0 1 2 3
1 Lichid care con ține nicotină
ml 0,5
2 Tutunul con ținut în produse din tutun
încălzit kg 384

*) Prin gaze petroliere lic hefiate utilizate în consum casnic se înțelege gazele petroliere
lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt tipul de butelii cu o capacitate
de până la maximum 12,5 kg.
**) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoa nele fizice nu se accizează.

29 http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_227_2015 .htm#A452

61

ORDIN Nr. 3626/2018 din 19 noiembrie 2018
privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 221/2016
pentru aprobarea configurației Codului de accize și a Nomenclatorului
codurilor de produse acciza bile armonizate

EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 1011 din 29 noiembrie 2018

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009
privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelo r Publice, cu modificările
și completările ulterioare,
Î n baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/550 al Comisiei din 6
aprilie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009 de
implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliu lui în ceea ce privește procedurile
informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize,
ministrul finanțelor publice emite următorul ordin:
ART. I
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 221/2016 pentru
apr obarea configurației Codului de accize și a Nomenclatorului codurilor de produse
accizabile armonizate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147
din 25 februarie 2016, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte
integrantă di n prezentul ordin.
ART. II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul finanțelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici

București, 19 noiembrie 2018.

62
ANEXĂ (Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 221/2016)

NOMENCLATORUL
codurilo r de produse accizabile

Denumirea produsului
sau a grupei de produse Codul Denumirea produsului aliniat SEED Codul
produsului
(aliniat
SEED) U.M.
Bere B Bere
B000 Litru 1)
Vin și alte băuturi
fermentate, altele decât
bere și vin W Produse lini știte
W20 0 Litru 1)
Produse spumoase
W300 Litru 1)
Produse intermediare I Produse intermediare
I000 Litru 1)
Alcool etilic și spirtoase S Băuturi spirtoase
S200 Litru 1)
Alcool etilic
S300 Litru 1)
Alcool par țial denaturat
S400 Litru 1)
Alte produse ca re con țin alcool etilic
S500 Litru 1)
Produse din tutun
prelucrat T Ț igarete T200 1.000
ț igarete
Ț igări și țigări de foi T300 1.000
buc.
Tutun de fumat fin tăiat destinat rulării
în țigarete T400 kg
Alte tutunuri de fumat
T500
kg

Produse energetice

E Produse energetice încadrate la unul
dintre codurile NC de la 1507 la 1518,
dacă se inten ționează ca acestea să fie
utilizate drept combustibil pentru
încălzire sau combustibil pentru motor
E200
Litru 2
Produse energetice încadrate la unul
dintre codurile NC 2707 10, 2707 20,
2707 30 și 2707 50 E300 Litru 2
Benzină cu plumb încadrată la codurile
NC 2710 12 31, 2710 12 51 și 2710 12
59 E410 Litru 2
Benzină fără plumb încadrată la
codurile NC 2710 12 31, 2710 12 41,
2710 12 45 și 271 0 12 49 E420 Litru 2

63
Motorină nemarcată încadrată la
codurile NC 2710 19 43, 2710 19 46,
2710 19 47, 2710 19 48, 2710 20 11,
2710 20 15, 2710 20 17, 2710 20 19 E430 Litru 2
Motorină marcată încadrată la codurile
NC 2710 19 43, 2710 19 46, 2710 19
47, 2 710 19 48, 2710 20 11, 2710 20
15, 2710 20 17, 2710 20 19 E440 Litru 2
Petrol lampant (kerosen), încadrat la
codul NC 2710 19 21, și petrol
lampant (kerosen), nemarcat încadrat
la codul NC 2710 19 25 E450 Litru 2
Petrol lampant (kerosen), marcat,
încad rat la codurile NC 2710 19 25 E460 Litru 2
Păcură încadrată la codurile NC 2710
19 62, 2710 19 64, 2710 19 68, 2710
20 31, 2710 20 35 și 2710 20 39 E470 Kg
Produse încadrate la codurile NC 2710
12 21, 2710 12 25, 2710 19 29 și 2710
20 90 [numai pentru produsele din care
mai pu țin de 90% din volum (inclusiv
pierderile) distilează la 210°C și 65%
sau mai mult din volum (inclusiv
pierderile) distilează la 250°C conform
metodei ISO 3405 (echivalentă
metodei ASTM D 86)], în cadrul
mi șcărilor comerciale în v rac E480 Litru 2
Produse încadrate la codurile NC 2710
12 11, 2710 12 15, 2710 12 70, 2710
12 90, 2710 19 11, 2710 19 15, 2710
19 31, 2710 19 35, 2710 19 51 și 2710
19 55 E490 Litru 2
Gaz petrolier lichefiat și alte
hidrocarburi gazoase (GPL) încadrate
la codurile NC 2711 12 11 – 2711 19 00
(exceptând 2711 11, 2711 21 și 2711
29) E500 Kg
Hidrocarburi aciclice saturate. Produse
încadrate la codul NC 2901 10 E600 Kg
Hidrocarburi ciclice. Produse încadrate
la codurile NC 2902 20, 2902 30, 2902
41, 2902 42, 2902 43 și 2902 44 E700 Kg
Metanol (alcool metilic). Produse
încadrate la codul NC 2905 11 00, care
nu sunt de origine sintetică, dacă
acestea sunt destinate utilizării drept
combustibil pentru încălzire sau
combustibil pentru motor E800 Kg
Este ri monoalchilici de acid gras, cu
un con ținut de esteri de minimum E910 Litru 2

64
96,5% din greutate, încadra ți la codul
CN 3826 00 10
Produse încadrate la codurile NC 3824
99 86, 3824 99 92 (excluzând
preparatele antirugină care con țin
amine ca elemente a ctive și solvenți
compozi ți anorganici și diluanți pentru
vopsele și produse similare), 3824 99
93, 3824 99 96 (excluzând preparatele
antirugină care con țin amine ca
elemente active și solvenți compoziți
anorganici și diluanți pentru vopsele și
produse sim ilare) și 3826 00 90, dacă
acestea sunt destinate utilizării drept
combustibil pentru încălzire sau
carburant E920 Litru 2
Produse încadrate la codurile NC 3824
99 86, 3824 99 92 (excluzând
preparatele antirugină care con țin
amine ca elemente active și s olven ți
compozi ți anorganici și diluanți pentru
vopsele și produse similare), 3824 99
93, 3824 99 96 (excluzând preparatele
antirugină care con țin amine ca
elemente active și solvenți compoziți
anorganici și diluanți pentru vopsele și
produse similare) și 3826 00 90, dacă
acestea sunt destinate utilizării drept
combustibil pentru încălzire sau
carburant E930 Litru 2

1) Măsurat la o temperatură de 20 grade C.
2) Măsurat la o temperatură de 15 grade C.