GMAB este divizia managerial ă a IET din Romania. Prin GMAB, IET administreaz ă [623122]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIAL Ă ȘI TEHNOLOGIC Ă
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMIC Ă ÎN DOMENIUL MECANIC
CAIET DE PRACTIC Ă
STUDENT: [anonimizat]: 931
SPECIALIZAREA: IEDM
ANUL III
Oradea
2016

G.M.A.B Consulting
GMAB este divizia managerial ă a IET din Romania. Prin GMAB, IET administreaz ă
toate activit ățile de design și inginerie care se desfa șoară în România. Acestea includ
Fabricarea cu Ma șini Unelte în domeniul Automotiv și Design-ul și Proiectarea Produselor
folosind platforme CAD ca:
∑CATIA V4 & V5
∑UG
∑AutoCAD
∑FIDES
GMAB Consulting se ocup ă cu:
∑Proiectarea dispozitivelor avansate
oDispozitive pentru caroserii
oProiectare CAD (2D și 3D)
oSimulare asistat ă de calculator
oProiectarea de sisteme complete
∑Fabricația dispozitivelor avansate
oAsigură soluții de manufacturare pentru:
ßConcepte
ßDispozitive prototip
ßSubansamble
ßMânuirea materialelor
oOferă și o gamă completă de sudură și fabricație diverse în: o țel, oțel
inoxidabil și aluminiu
∑Programarea robo ților industriali și simularea procesului
∑Proiectarea sistemelor de control
∑Măsurători și integrarea liniei de fabrica ție
oServicii de m ăsurare 3D
oInspecția calității certificat ă FARO
oStudii de amplasament
∑Training (formare profesional ă CAD 2D & 3D)

1. OBLIGA ȚIILE ȘI DREPTURILE LUCR ĂTORILOR
Articolul 19. Obligațiile lucrătorilor
(1) Fiecare lucr ător își va desfășura activitatea în conformitate cu preg ătirea profesional ă și
instruirea sa, precum și cu instruc țiunile de securitate și sănătate în munc ă primite din partea
angajatorului, astfel încît s ă nu expun ă la pericol de accidentare sau de îmboln ăvire
profesional ă nici propria persoan ă și nici alte persoane care ar putea fi afectate de ac țiunile
sau de omisiunile lui în timpul lucrului.
(2) Pentru realizarea dispozi țiilor alin.(1), lucr ătorii sînt obliga ți:
a) să utilizeze corect ma șinile, aparatele, uneltele, substan țele periculoase, echipamentele
de transport și alte mijloace de produc ție;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protec ție pus la dispozi ție și, după
utilizare, s ă îl înapoieze sau s ă îl pună la locul destinat pentru p ăstrare;
c) să excludă deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar ă a dispozitivelor de protec ție
ale mașinilor, aparatelor, uneltelor, instala țiilor, clădirilor și altor construc ții, precum și să
utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemna ți orice situa ție de munc ă
pe care au motive întemeiate s ă o considere un pericol grav pentru securitate și sănătate,
precum și orice defec țiuni ale sistemelor de protec ție;
e) să aducă la cunoștință conducătorului locului de munc ă și/sau angajatorului orice caz de
îmbolnăvire a lor la locul de munc ă sau orice accident de munc ă suferit de ei;
f) să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucr ătorii desemna ți, atîta timp cît este necesar,
pentru a face posibil ă realizarea oric ăror măsuri sau cerin țe dispuse de inspectorii de munc ă
sau pentru a da posibilitate angajatorului s ă se asigure c ă mediul de lucru este în siguran ță și
nu prezint ă riscuri profesionale în activitatea lucr ătorului;
g) să însușească și să respecte instruc țiunile de securitate și sănătate în munc ă.
(3) Obliga țiile prevăzute la alin.(1) se aplic ă, după caz, și altor persoane specificate la art.3
alin.(2) lit.c)–h).
Articolul 20. Drepturile lucr ătorilor
Fiecare lucr ător este în drept:
a) să aibă un post de lucru corespunz ător actelor normative de securitate și sănătate în
muncă;
b) să obțină de la angajator informa ții veridice despre condi țiile de lucru, despre existen ța
riscului profesional, precum și despre m ăsurile de protec ție împotriva influen ței factorilor de

risc profesional;
c) să refuze efectuarea de lucr ări în cazul apari ției unui pericol pentru via ța ori sănătatea sa
pînă la înlăturarea acestuia;
d) să fie asigurat, din contul angajatorului, cu echipament individual de protec ție;
e) să fie instruit și să beneficieze de reciclare profesional ă în domeniul securit ății și
sănătății în munc ă din contul angajatorului;
f) să se adreseze angajatorului, sindicatelor, autorit ăților administra ției publice centrale și
locale, instan țelor judec ătorești pentru solu ționarea problemelor ce țin de securitatea și
sănătatea în munc ă;
g) să participe personal sau prin intermediul reprezentan ților săi la examinarea problemelor
legate de asigurarea unor condi ții de lucru nepericuloase la postul s ău de lucru, la cercetarea
accidentului de munc ăsau a bolii profesionale contractate de el;
h) să fie supus unui examen medical extraordinar potrivit recomand ărilor medicale, cu
menținerea postului de lucru și a salariului mediu pe durata efectu ării acestui examen.
2. Procesul de proiectare asistata de calculator (Computer Aided
Design-CAD)

Proiectarea asistata de calculator este un proces complex, in cadrul caruia,
proiectantul foloseste o serie de unelte specializare, care pot accelera ritmul de proiectare,
sa minimizeze erorile si sa valorifice rezultatele. Pe diagrama din fig.poate fi vazut
procesul generalizat de proiectare, validare si fabricatie.
Fig.Procesul de proiectare asistata de calculator
Parcurgerea fiecarei etape din proces, necesita cunostiinte specifice, precum si
folosirea de programe specifice. Un avantaj major al proiectarii unui produs in vaianta
asistata de calcularor, consta in posibilitatea de folosire a bibliotecilor de piese. Piesele
standardizare sau piesele create de alti membri ai echipei de proiectare, pot fi folosite in
modelele lor.
Fig.Biblioteci de piese
Prin folosirea acestor piese predefinite in proiect, se garanteaza ca ele sunt corecte,
salvand astefel o cantitate semnificativa de timp si efort. Cand se lucreaza la un proiect
mare, folosirea bibliotecilor de piese devine o necesitate, garantand astfel, ca membrii
echipei de proiectare care conlucreaza in proces, fac schimb de piese echivalete si
repartizarea sarcinilor lor, este coordonata.
3. CICLUL DE PRODUC ȚIE ȘI TEHNOLOGIA CAD/CAM

Un ciclu de productie este condus de c ătre:
∑clienți
∑piața care solicit ă un anume produs.
În unele cazuri func țiile de proiectare sunt realizate de client, iar produc ția este asigurat ă
de o altăfirmă. Indiferent de situa ție, ciclul de produc ție începe cu un concept sau o idee a
produsului.
Conceptul este cultivat, rafinat, analizat, îmbun ătățit și transpus într-un plan de produc ție
printr-un proces de proiectare inginereasc ă. Planul este documentat prin elaborarea unui set
de desene inginere ști care arat ă cum este produsul și asigură o serie de specifica ții care indic ă
cum ar putea fi realizat. În figurade mai sus sunt prezentate activit ățile de proiectare și
fabricare a produsului.
Fig. Ciclude productiein conexiunecu tehnologiaCAD/CAM
∑Fișa tehnologic ăîntocmităcuprinde opera țiileși fazele necesare fabric ării
produsului.

∑Influența tehnologiei CAD/CAM semanifest ăîn toate activit ățile din cadrul
ciclului de produc ție, așa cum rezult ădin figura alaturata. Proiectarea asistat ăde
calculator și documentarea automat ăsunt utilizate în etapa de concep ție a
produsului
4. PROGRAME
∑AutoCAD
AUTOCAD este cel mai r ăspândit mediu de grafic ă și proiectare asistat ă de calculator. În
anul 1982, rula prima versiune a acestuia, denumit ă "MicroCAD", utilizat ă pe calculatoare cu
procesor Intel 8080. Cel mai popular produs soft al firmei americane Autodesk a ajuns acum
la versiunea denumita AUTOCAD 2009.
∑Catia V5

CATIA ( Computer Aided Three dimensional Interactive Applications ), produs al
companiei Dassault Systemes este, în prezent, unul dintre cele mai utilizate sisteme integrate
CAD/CAM/CAE pe plan mondial, cu aplica ții în domenii diverse, de la industria
construcțiilor de ma șini, la cea aeronautic ă și de automobile.
Versiunea a 5-a este disponibil ă încă din anul 1999, la fiecare nou ă reactualizare
(release ) fiind introduse noi module și funcționalități suplimentare, în paralel cu
îmbunătățirea celor existente.
Programul CATIA V5 furnizeaz ă o varietate larg ă de soluții integrate pentru a
satisface toate aspectele legate de design și fabricație. Dintre numeroasele func ționalități de
bază se pot aminti: concep ția avansat ă a pieselor mecanice, realizarea interactiv ă a
ansamblurilor, ob ținerea automat ă a proiecțiilor piesei sau ansamblului curent, posibilitatea
de a proiecta în mod parametrizat etc. De asemenea, CATIA permite conceperea pieselor și
ansamblurilor direct în trei dimensiuni, f ără a desena întâi plan șele în reprezentare
bidimensional ă.
∑FIDES

∑UG
Programul NX , anterior cunoscut ca NX Unigraphics sau doar U-G, este un pachet
software avansat de CAD /CAM /CAE dezvoltat original de Unigraphics , dar din 2007
deSiemens PLM Software .
NX este o platform ă software complet intergrat ă CAD/CAM/CAE, de ultim ă generație
produs de compania SIEMENS. În momentul de fa ță, pe piața internațională există 3 astfel de
platforme intergrate complet: NX (Unigraphics) , CATIA, Pro/Engineering. Aceste platforme
se pot utiliza în orice domeniu al industriei, indiferent de gradul de complexitate al reperelor
concepute.
NX beneficiaz ă de o interfa ță ușor de utilizat, aceasta permi țând utilizarea unor func ții
avansate, atunci când este nevoie, prin modularizare și personalizare. Mai mult, NX poate
coopera cu alte programe de proiectare, inlesnind operarea pe fi șiere create în late sisteme
CAD, precum și fișiere de transfer neutre ( iges, step, parasolid, dxf, dwg ). În aceea și ordine
de idei, leg ăturile cu aceste fi șiere pot rămâne asociative, dac ă fișierele importate se vor
modifica în softurile native, NX va actualiza propriile fi șiere importate.

5. MASINI-UNELTE
Masina unealta este specializata in functie de operatia de baza, dar poate face toate
operatiile pieselor reprezentative ce caracterizeaza tipul respectiv de masina:
∑centre de strunjire;
∑centre de prelucrare prin frezare;
∑centre de prelucrare prin rectificare rotund sau plan;
∑centre de prelucrare prin stantare pentru prelucrarea tablelor;
∑centre de prelucrare pentru prelucrarea rotilor dintate;
∑centre de prelucrare pentru prelucrarea prin eroziune electrica;
∑centre de prelucrare pentru lemn etc.
Functiunile de automatizare ale centrului de prelucrare se refera la :
∑controlul numeric al deplasarii pe axele de coordonate, cu controlulvitezelor
de avans si al pozitiilor;
∑controlul actionarii principale, cu posibilitatea de programare a turatiei;
∑schimbarea automata a sculei (ATC) in arborele principal din magazinul de
scule al masinii si schimbarea automata a sculelor in magazinul masinii (ATR)
din magazia centrala a SFP;
∑schimbarea automata a piesei prelucrate si inlocuirea acesteia cu un
semifabricat. Aceasta functiune se poate face in 2 moduri:
1. prin schimbarea automata a paletei tehnologice (APC) purtatoare a
dispozitivului portpiesa si aducand pe masa masinii un nou
semifabricat in locul piesei finite; transportul acestora la si dela
stocatoare (APR);
2. prin schimbarea automata a piesei cu un manipulator sau robot in
dispozitivul de fixare automat a piesei de pe masa masinii (AWPC);
alimentarea masinii cu piese semifabricate si evacuarea celor finite
spre stocatoare (AWPR);
∑functiuni auxiliare si de supraveghere automata a procesului.
Masina unealta trebuie privita in contextual actual al tehnicii deservita de calculator, fiind
inseparabila de acesta.
Masina unealta este similara plotterului de desenare si imprimantei de editare texte si
figuri, considerate ca accesorii ale calculatorului. In cazul masinii unelte calculatorul este
special si se numeste CNC (dar poate fi si un PC evoluat si complectat cu module specifice).
Similar acestora este robotul, condus si el prin calculator si destinat manipularii
pieselor. Masina unealta, modul al SFP, este insa speciala si are particularitati legate de
scopul propus: rigiditate, precizie, dinamica, si tot ce este legat de prelucrarea prin aschiere.

∑MAȘINA UNEALT Ă CU COMAND Ă NUMERIC Ă (MUCN)
Considera ții generale
Mașina unealt ă cu comand ă numerică (MUCN) reprezint ă un ansamblu tehnologic
complex capabil s ă asigure ciclul de prelucrare într-un regim de func ționare automatizat și
flexibil în baza unui program prestabilit.
Centrul de prelucrare este o ma șină unealtă cu comand ă numerică cu un grad ridicat
de automatizare, care permite realizarea unor opera ții pe suprafe țe multiple, fiind dotat cu
sisteme atât pentru schimbarea sculelor cât și pentru controlul ma șinii.
În general sunt dotate cu 3 axe de transla ție și maximum dou ă de rotație, toate
controlate numeric (CNC).
Ele permit realizarea unor opera ții diferite: g ăurire, frezare, strunjire, filetare etc.
De asemenea, posed ă domenii largi de reglare continu ă a turațiilor arborelui principal
și a vitezelor de avans.
În general, centrele de prelucrare pot executa schimbarea automat ă a una pân ă la două
piese.
De obicei MUCN utilizeaz ă două moduri de comand ă și control a mi șcărilor:
∑sistem cu circuit deschis
∑sistem cu circuit închis

Figura 0. Sistem de comand ă a mișcărilor la MUCN a) cu circuit deschis b) cu circuit inchis
1.suportul pentru informa ții
2.panoul operatorului
3.amplificator
4.motor pas cu pas
5.motor de curent continuu6.șurub conduc ător cu bile
7.masa mașinii-unelte
8.scula
9.piesa
10.traductor de deplasare
În cazul sistemului cu circuit deschis pulsa țiile de comand ă generate de NC sunt
transmise motorului pas cu pas, f ără a exista posibilitatea de a culege informa ții din proces
(cotele efective) și a fi comparate cu cele programate.
La sistemele cu circuit închis, pulsa țiile de comand ă generate de NC produc
alimentarea motoarelor de avans (de curent continuu sau alternativ), iar sistemele de m ăsură
de pe axe au rolul de a furniza acestuia, prin intermediul buclei de reac ție negative, cotele
efective atinse de elementele mobile ale ma șinii.
∑STRUNGUL
Considera ții generale
Strungul normal este ma șina unealt ă pe care se desf ășoară procesul tehnologic de
prelucrare prin a șchiere a semifabricatelor, c ăruia i se impune mi șcarea principal ă de rotație,
așchierea efectuându-se cu ajutorul unor scule (cu țite de strung), c ăror le asigur ă mișcările de
avans. Cele dou ă mișcări sunt simultane, rezultanta lor, numit ă mișcare de așchiere,
generează suprafețe de rotație (cilindrice, conice, profilate, etc.) sau plane, func ție de direc ția
mișcării de avans fa ță de axa de rota ție a semifabricatului, cât și forma părții active a
cuțitului.
Datorită unei game largi de opera ții ce se pot executa pe strung, ele constituie grupa
cea mai răspândită de mașini unelte care se utilizeaz ăatât în industria constructoare de
mașini, cât și în industria electrotehnic ă, electronic ă, de automatiz ări, precum și în celelalte
ramuri industriale.
Descrierea constructiv ă a strungului
Ansamblele, subansamblele, mecanismele, sistemele și instalațiile strungului normal
sunt:
Batiul strungului, compus din:

∑Patul 9, format din 2 grinzi longitudinale rigidizate cu nervuri, este turnat din
fontă și are rolul de a sus ține celelalte p ărți componente ale strungului. La
partea superioar ă are două perechi de ghidaje pentru deplasarea ansamblelor
mobile. Se impune s ă aibă rigiditate mare și rezistență ridicată la uzură a
ghidajului.
∑Două picioare prismatice 8, construc ție cheson, au rolul de a sus ține patul
∑Cremaliera fixat ă pe pat, situat ă deasupra șurubului conduc ător, servește la
deplasarea c ăruciorului 12 în mi șcarea de avans longitudinal
∑Tava 13 are rolul de a colecta lichidul de r ăcire-ungere și așchiile
Păpușa fixă1 (cutia de viteze) este compus ă în esență din mai multe mecanisme de ro ți
dințate baladoare, montate într-o carcas ă, prin care se realizeaz ă mișcarea principal ă de
așchiere. Cel mai important element al cutiei de viteze este arborele principal, un tub de o țel
cu propriet ăți speciale, rigid și rezistent la uzur ă. El are rolul de a sus ține și antrena
semifabricatul în mi șcarea de rota ție, pe el montându-se universalul 3 ce folose ște la fixarea
semifabricatelor cu ajutorul unor gheare de prindere.
Figura 1.Strungul normal PROMASTER 1700/2100, vedere general ă

1. Papușa fixă (cutia de viteze)
2. Dulapul electric
3. Universal cu 3 gheare
4. Sania port-cu țit
5. Lineta fix ă
6. Apărătoare
7. Păpușa mobilă
8. Picior9. Batiu
10.șurub conduc ător
11. sania transversal ă
12. sania longitudinal ă (cărucior)
13. tava pentru a șchii
14. cutia de avansuri
15. capac lateral
Mecanismul de avansuri și filetele cuprinde
∑cutia de avansuri și filete 14, care realizeaz ă avansurile și pașii filetelor normalizate
curent folosite
∑șurubul conduc ător 10, utilizate numai pentru transmiterea mi șcării căruciorului la
filetare
∑bara de avansuri, situat ă sub șurubul conduc ător, prin care se transmite mi șcarea de
avans la saniile c ăruciorului
Aici trebuie men ționate și:
∑cremaliera (fix ă), situată deasupra șurubului conduc ător și care, prin intermediul unui
pinion, realizeaz ă avansul longitudinal
∑bara de suport a limitatoarelor de curs ă, situată sub bara de comand ă pe care sunt
montate cele 2 manete M1 de pornire a arborelui principal.
Căruciorul serve ște la susținerea și deplasarea cu țitului în mi șcarea de avans. El se
compune din:
∑sania longitudinal ă 12, care con ține angrenajele și organele prelucr ării și transmiterii
mișcării de avans și filetare, asigurând deplasarea longitudinal ă a căruciorului pe
ghidajele exterioare ale patului strungului
∑sania transversal ă 11 realizeaz ă deplasarea transversal ă a cuțitului, perpendicular pe
axa arborelui principal, prin intermediul unui mecanism șurub-piuli ță
∑sania port-cu țit 4 servește la deplasarea manual ă a cuțitului. Se folose ște în general la
deplasări fine și la strunjirea suprafe țelor conice, pe ea montându-se placa rotitoare, ce
permite rotirea cu țitului în plan orizontal.

∑Port-cuțitul multipli, se utilizeaz ă la prinderea cu țitelor în cele 4 loca șe decalate cu 90
grade. Se poate roti în jurul unui pivot central cu ajutorul unei manete (MB3), pentru
a aduce oricare din cu țite în pozi ția de lucru.
Figura 2. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, elemente de control
Controlul mecanic:
∑M1 maneta pentru controlul arborelui principal
∑M2,M3 manete pentru selectarea vitezei de rota ție a AP
∑M4 maneta pentru selectarea pasului normal sau m ărit
∑M5 maneta pentru selectarea filetului pe dreapta sau stânga
∑M6, M7,M8 maneta pentru selectarea avansurilor, pa șilor la filete și tipurile de filete
∑M9 maneta pentru inversarea direc ției de avans (pe c ărucior)
∑M10 maneta pentru cuplarea șurubului conduc ător sau barei de avans
∑M11 maneta pentru selectarea avansului longitudinal sau transversal
∑RM1 roata de mân ă pentru avans longitudinal
∑RM2 roata de mân ă pentru avans transversal
∑RM3 roata de mân ă pentru avans sanie portcu țit
∑RM4 roata de mân ă pentru avans ax p ăpușa mobilă
∑MB1 maneta pentru blocarea axului la p ăpușa mobilă
∑MB2,MB4 maneta pentru blocarea rapid ă a păpușii mobile
∑MB3șurub de blocare rapid ă a cuțitului pe sania portcu țit

∑MB5 rozeta pentru blocarea elementului de reglare a num ărului de începuturi în
cazul prelucr ării filetelor
Controlul electric:
∑1SS întrerupător de cuplare/decuplare lichid de r ăcire
∑2SS întrerupător de cuplare/decuplare lampa de lucru
∑1PB buton ciuperc ă STOP de avarie pe p ăpușa fixă
∑2PB buton ciuperc ă STOP de avarie pe p ăpușa mobilă
∑1PBL/2LT buton iluminat pentru pornirea/oprirea motorului principal
∑3PB,4PB butoane pentru avans rapid stânga-dreapta
∑3LT bec indicator al pozi ției deschise a ap ărătorii universalului
∑4LT bec indicator al atingerii capetelor de cursa transversal ă
∑5LT bec indicator al atingerii capetelor de cursa longitudinal ă
Păpușa mobilă, servește la susținerea semifabricatelor prin intermediul vârfurilor
conice, cât și la fixarea și deplasarea axial ă a sculelor de tipul burghielor, alezoarelor,
tarozilor, filetelor, etc. Ea se compune din:
∑Placa suport pe ale c ărei ghidaje se poate deplasa transversal corpul p ăpușii mobile 7
în vederea strunjirii suprafe țelor conice. Placa suport poate glisa pe ghidajele
interioare ale patului, putându-se bloca cu ajutorul unei ancore MB4 sau blocare
rapidă cu ajutorul pârghiei MB2
∑Pinola 15, este un corp cilindric, gol în interior prev ăzut în partea din fa ță cu un alezaj
conic pentru fixarea vârfurilor 14 de sus ținere a semifabricatului și a sculelor, el se
poate deplasa axial cu mecanism șurub-piuli ță de la roata de mân ă RM4. Sunt
prevăzute ghidaje separate pentru sania longitudinal ă și păpușa mobilă pentru ca
uzura provocat ă de prima s ă nu influen țeze coaxialitatea între arborele principal și
pinolă
Strungul e prev ăzut cu o linet ă fixă și una mobil ă, fixată de cărucior, pentru a sus ține
semifabricatele cu lungimi mari.
Acționarea strungului se realizeaz ă cu un motor electric trifazat, prin intermediul unei
transmisii cu curele trapezoidale. Pe dulapul cu aparatur ă electrică 2 se găsește întrerup ătorul
principal. Elementele de comand ă ale strungului sunt prezentate în figura 2.

∑MAȘINA DE FREZAT
Considera ții generale
Aceste ma șini sunt destinate prelucr ării prin frezare în ateliere, având posibilitatea de
adaptare la produc ția de mas ă. Un mare num ăr de accesorii face ca ma șina să se preteze la
operații foarte complexe, aceste accesorii dând un grad mare de universalitate al ma șinii.
Prelucrarea pieselor mici care necesit ă o varietate mare de opera ții se execut ă pe
mașini de frezat cu consol ă. Acestea formeaz ă categoria de baz ă a mașinii de frezat,
asigurând prelucrarea suprafe țelor plane, fasonate, a canalelor drepte sau elicoidale, ro șilor
dințate etc., având caracteristic faptul c ă ele sunt prev ăzute cu o consol ă care susține masa pe
care se fixeaz ă semifabricatul. În continuare se va prezenta ma șina de frezat pentru scul ărie
FUS 32, ea fiind una din cele mai des utilizate ma șini de frezat.
Analiza constructiv ă
Pe ghidajele coad ă de rândunic ă verticale (frontale) ale batiului ma șinii se află
suportul mesei, care sus ține masa de baz ă (verticală) prin intermediul unor ghidaje
longitudinale. Pe masa vertical ă se poate monta o mas ă orizontal ă. Pe ghidajele orizontale ale
batiului (deasupra) se afl ă culisa, iar deasupra acesteia se afl ă contrabra țul. Masa ma șinii
poate executa deci mi șcări de avans pe dou ă direcții, longitudinal ă și verticală, iar culisa
poate executa mi șcarea pe cea de-a treia ax ă, transversal ă.
Structura ma șinii este astfel conceput ă încât mișcare principal ă e complet separat ă de
mișcarea de avans. Aceasta din urm ă se poate realiza cu ajutorul cutiei de avansuri sau
anual,cu ajutorul ro ților de mân ă.

Figura 3. Ma șina de frezat universal ă pentru scul ărie FUS
1. Acționarea manual ă a AP vertical
2. Blocarea AP vertical
3. Mecanism de blocare-fixare a sculei
4. Roata de mân ă a culisei
5. Locul tijei filetate pentru transport
6. Masa vertical ă (de baza)
7. Blocarea mesei verticale
8. Suportul mesei
9. Blocarea suportului mesei
10. Roată de mână a suportului mesei
11. Dispozitiv de ungere12.Roata de mân ă a mesei de baz ă
14. Blocarea culisei
15. pană pentru reglarea jocului la ghidaje
16. deplasarea contrabra țului
17. Blocarea contrabra țului
29. lampa de lucru
A. Controlul vitezelor AP
B. Controlul avansurilor
C. Pupitrul de comand ă
D. Pupitrul de comand ă auxiliar

∑MAȘINA DE RABOTAT ȘI MORTEZAT
Considera ții generale
Rabotarea este prelucrarea prin a șchiere executat ă cu cuțitul de rabotat, la care
mișcarea principal ă rectilinie alternativ ă V în plan orizontal este executat ă de:
∑Semifabricatul 1 (Figura 4), cu țitul 2 efectuând mi șcarea de avans intermitent s, în
cazul mașinilor de rabotat cu mas ă mobilă numie raboteze
∑Cuțitul 2 (Figura 4.b), semifabricatul 1 efectuând mi șcarea de avans intermitent s, în
cazul mașinilor de rabotat cu cu țit mobil numite shaping-uri
∑Cuțitul care efectueaz ă și mișcarea de avans intermitent, iar semifabricatul r ămâne
imobil, la ma șinile de rabotat muchiile tablelor preg ătite în vederea sud ării.
Avansul intermitent se execut ă la sfârșitul cursei în gol, înainte de a începe o nou ă
cursă de lucru.
Prin rabotare se prelucreaz ă suprafețe plane orizontale, înclinate vertical și suprafețe
profilate, rabotarea este utilizat ă la prelucrarea pieselor unicat sau în serie mic ă, în special a
pieselor cu suprafe țe plane înguste și lungi, când se ob țin productivit ăți mai mici decât în
cazul prelucr ării prin frezare.
Figura 4. Principiul de lucru la ma șinile de rabotat
Mortezarea este prelucrarea prin a șchiere la care cu țitul de mortezat execut ă mișcarea
principală de așchiere rectilinie alternativ ă V, în plan vertical, iar semifabricatul execut ă
mișcările intermitente de avans s, rectilinii sau curbilinii ( Figura 5.)

Figura 5.
Prin mortezare se prelucreaz ă suprafețe verticale plane sau profilate, canale interioare
de diverse forme (canale de pan ă, caneluri, danturi interoare etc.) cât și exterioare
(cremaliere, danturi exterioare etc.). De obicei, prin mortezare se prelucreaz ă suprafețe și
canale de lungimi mici, din cauza cursei limitate a berbecului.
∑MAȘINA DE RECTIFICAT
Considera ții generale
Mașinile de rectificat sunt destinate prelucr ării, de obicei finale, a pieselor, pentru ob ținerea
preciziei de form ă și dimensionale relativ ridicate și a unor calit ăți superioare a suprafe țelor.
Adaosurile de prelucrare sunt de cca. 0,3…0,8 mm, iar îndep ărtarea lor se realizeaz ă în
următoarele faze:
∑Degroșarea, prin care se elimin ă cca. 80% din adaos
∑Finisarea, prin care se elimin ă restul de 20% di adaos
∑Destinderea, în timpul c ăreia mașina funcționează fără avans de p ătrundere
îndepărtând însă materialul de pe pies ă, ca urmare a tension ării sistemului tehnologic
elastic pân ă când nu mai apar scântei
Clasificarea ma șinilor de rectificat este urm ătoarea:
∑Mașini de rectificate rotund exterior
oÎntre vârfuri
oFără vârfuri
∑Mașini de rectificat rotund interior
∑Mașini de rectificat universale
∑Mașini de rectificat plan
∑Mașini de rectificat speciale
Organizări constructive
Schemele de principiu ale organiz ării constructive pentru ma șinile de rectificat
universal, interior și plan sunt reprezentate în Figura 6.

Figura 6. a) ma șina de rectificat universal ă; b) mașina de rectificat interior; c) ma șina de
rectificat plan
Principale subansambluri componente sunt urm ătoarele:
Pentru ma șinile de rectificat universal și interior: batiul 8, ghidajele 6, p ăpușa port-
piesă Pp, păpușa port-scul ă Ps, păpușa mobilă Pm, sania longitudinal ă Sl, sania radial ă Sr.

Pentru ma șinile de rectificate plan: batiul B, masa M, p ăpușa port-scul ă Ps, instala ția
de filtrare și răcire IFR, limitatorii de curs ă LC, panoul de comand ă PC.
Principalele parametrii caracteristici sunt:
∑Dimensiunile masei de lucru (mm)
∑Diametrul maxim al piesei de rectificat (mm)
∑Diametrul maxim al sculei abrazive (mm)
∑Cursa maxim ă longitudinal ă și transversal ă a mesei (mm)
∑Cursa maxim ă verticală a capului de rectificat (mm)
∑Viteza maxim ă și minimă a capului de rectificat
∑Puterea motorului de antrenare a piesei (kW)
∑Puterea instalat ă a mașinii (kW)
Structurile cinematice ale ma șinilor permit realizarea urm ătoarelor mi șcări:
Pentru ma șinile de rectificat universal și interior:
∑Mișcarea principal ă de rotație a sculei (I)
∑Mișcarea de avans circular a piesei (II)
∑Mișcarea de avans longitudinal a sculei sau a piesei (III)
∑Mișcarea de avans radial (de p ătrundere) (IV)
∑Mișcarea de înclinare a piesei sau sculei (V), în vederea prelucr ării suprafe țelor
conice
Pentru ma șina de rectificat orizontal:
1. Mișcarea principal ă de rotație a sculei (I)
2. Mișcarea de avans longitudinal a piesei (II)
3. Mișcarea de avans vertical a sculei (III)
4. Mișcarea de avans transversal a piesei (IV)

6. CLASIFICAREA PRELUCR ĂRILOR DIMENSIONALE
În figura de jos sunt prezentate clasific ările prelucr ărilor dimensionale.
CLASIFICARE MODIFICAREA
MASEISCOP METODA
TEHNOLOGIC Ă
formare
semiform ă
piesă
pentru formarea
obiectului
semiform ă
Pentru îmbinare
nedemontabil ăCu adăugare
de masă Cu îndepărtare
de masăFără
modificarea
masei
– acoperire
chimicătopire solid
modificare energie
internă termică
eroziunerupere
străpungere
tăire cu tăișuri
prin așchiere
pentru înc ărcare cu
strat-adaosPrelucrare
dimensional ă
– agregare- adeziune- pulverizare- vaporiîmbinare
nedemontabil ăprin turnare
prin deformare
plastică
pulberi
separare por țiuni
Prelevare
segmenți mici
– acoperire
electrochimic ăTIPUL
MODIFIC ĂRII