ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ -NAPOCA FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: DEZVOLTARE RURALĂ LUCRARE DE DISERTAȚIE STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ… [623113]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: DEZVOLTARE RURALĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
DURABILĂ A COMUNEI CHIUZA

Absolvent: [anonimizat]:
Asistent dr . Paula Ioana MORARU

Cluj -Napoca
2018

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CHIUZA

Autor: Maria Florina CIUI

Conducător Științific: Asistent dr. Paula Ioana MORARU

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Vete rinară, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România;

REZUMAT
Scopul acestei lucr ări îl constituie elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a Comunei
Chiuza, recomandându -se tehnologii eficiente și economice pentru a se îmbunătății calitatea vieții și
imaginea acesteia.
Atingere a acestui scop se poate realiza, doar prin re alizarea următoarelor obiective: i dentificarea
cadrului general în care se găsește C omuna Chiuza; c rearea unui plan de acțiuni și obiective pe ter men
scurt, mediu și lung; p regătirea unor acțiuni concrete de intervenție a administrație i locale.
Datele din prezenta lucrare arată că toate condițiile pentru r idicarea standardelor de viață ale
comunității sunt îndeplinite de Comuna Chiuza, astfel cele mai bune alternative sunt programele
europene, car e vor avea asupra dezvoltării locale un impact deosebit.
În prim plan, p rogramele pe care ar trebui să se axeze com una sunt cele care încurajează
dezvoltarea infrastructurii (apa, distribuția de gaze, transport, telecomunicații și energie ), atragerea de noi
investitori, activitățile în zoo tehnie și agricultură.
Un alt punct important în dezvoltarea comunei este creșterea calității serviciilor educaționale prin
promovarea învățării, prevenirea abando nului școlar și creșterea calității actului de predare .
Turismul , o alternativă viabilă, dar cu resurse mai puține, poate fi reprezentat de agro -turism.
Susținerea acestei ramuri de către program ele europene de dezvoltare rurală, poate duce la obținerea de
venitur i suplimentare pentru gospodăriile agricole localizate într -o zonă cu valoare peisagistică r idicată.

CUVINTE CHEIE
Dezvoltare durabilă, investiție, infrastructură, agrcultură, educație

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

2
THE SUSTAINABLE DEVELOPMENT STRATEGY OF THE CHIUZA
COMMUNE

Author: Maria Florina CIUI

Scientific coordinator : Assista nt dr. Paula Ioana MORA RU

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine , 3-5 Manastur St., 400372, Cluj-
Napoca, Romania

ABSTRACT
The purpose of the paper is to make a sustainable development strategies of the Chiuza
Commune, efficient and economic technologie s are recommended to improve the quality of life and his
image.
Achieving this purpose can only be accomplished by achieving the following goals: identifying
the general framework of the Chiuza Commune; creating a short, medium and long term action plan;
preparing concrete actions of local government intervention.
The data in this paper shows all conditions for raising the living standards of the community are
accomplished by Chiuza Commune, so the best alternatives are the European programs, which will hav e a
great impact on the local development.
Principally, the programs that the commune should focus are those that encourage infrastructure
development (water, gas, transport, telecommunications and energy), attracting new investors, livestock
farming and a griculture.
Another important point in the development of the com mune is to grow the quality of the
educational services by promoting learning, preventing school dropout and increasing the quality of
teaching.
Tourism, a viable alternative , but with fewer resources , can be represent ed by agro-tourism .
Supporting this branch by European rural development programs may lead to additional income for
agricultural households located in an area of high landscape value .

KEYWORDS
Sustainable development , investment , infrastructure , agriculture, education

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

3

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5
PROFILUL COMUNEI CHIUZA – PREMISA DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE ……………………. 7
1.1. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 7
1.2. Așezare geografică și relief ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 11
1.3. Rețeaua hdrografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
1.4. Vegetația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 13
1.5. Fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.6. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
1.7. Date demografce ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
1.8. Echiparea teritoriului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 16
1.9. Economia zonei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
1.9.1 Activități economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 17
1.9.2 Forța de muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
1.9.3 A gricultura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .20
1.9.4 Turismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..24
1.10. Analiza infrastructurii de bază ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….25
1.10.1 Infrastructura rutieră și de cale ferată ………………………….. ………………………….. …………………. 25
1.10.2 Infrastructura de apă potabilă/apă uzată ………………………….. ………………………….. ……………… 26
1.10.3 Infrastructura de energie electrică ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
1.10.4 Infrastructura de gaze naturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. .27
1.10.5 Infrastructura de telecomunicații ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
1.11. Analiza infrastructu rii de sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..27
1.12. Evaluarea infrastructurii educaționale ………………………….. ………………………….. ………………………. 28
1.12. Evaluarea culturală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
ANALIZE ȘI DIAGNOSTIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 31
2.1. Analiza VENN (analiza factorilor interesați) ………………………….. ………………………….. ………………. 31
2.2. Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .33

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

4
2.3. Analiza P.E.S.T. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 39
STRUCTURA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CHIUZA …………………. 41
2.1. Obiective generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 41
3.2.Obiective specifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 43
3.3 Principalele elemente ale strategie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….44
3.4. Planul local de acțiune pentru dezvoltare durabilă ………………………….. ………………………….. ………. 47
3.5. Dezvoltarea durabil ă a comunei Chiuza ………………………….. ………………………….. …………………….. 48
3.6. Programul de dezvolt are a comunei 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. ………. 59
3.6.1 Programe de dezvoltare implementate sau în curs de implementare ………………………….. ……… 59
3.6.2 Programe de dezvoltare n eimplementate ………………………….. ………………………….. ………………. 61

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

5

INTRODUCERE

O caracteristică relevantă a oricărei comunități este susținută de gradul de diferențiere în
cadrul procesului de dezvoltare comunitară. Astfel că existența caracteristicilor specifice de
difențiere pot contribui la evidențierea precisă a elementelor strat egice a respectivei comunități.
Începând cu anul 1997, dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniuni
Europene, prin includerea sa în tratatul de la Maastricht. Acest concept de dezvoltare durabilă
(sustenabilă), s -a cristalizat pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri științifice
aprofundate pe plan internațional și a căpătat valențe politice precise în contextul globalizării.
Dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este un subsistem al
ecosferei, dependent de fluxurile de materie și energie din cadrul acesteia, de stabilitatea și
capacitatea ei de autoreglare. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României
urmărește restabilirea și menținerea unui echilibru rațional, pe termen lung, înt re dezvoltarea
economică și integritatea mediului natural în forme înțelese și acceptate de societate.
Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este una
dintre opțiunile posibile, ci singura perspectivă rațională a deveni rii naționale, având ca rezultat
dezvoltarea țării prin confluența factorilor economici, sociali și de mediu.
Procesul de planificare strategică în mod general vizează definirea reperelor strategice de
dezvoltare a comunității pe t ermen scurt, mediu și lun g. Importanța acestui proces reiese din
însăș i definiția conceptului de planificare strategică care poate fi definită drept un
proces/instrument de management care permite unei organizații să se concentreze asupra unei
alinieri eficiente a resurselor sale cu misiunea ș i viziunea sa.
Planificarea strategică poate f i și un instrument de dialog cu diverș i factori de interes cu
care instituția noastră intră în contact. Planificarea strategică permite:
 anticiprea schimbărilor în mediul exterior;
 identificarea am enințărilor si oportunităților c are există în jurul instituției;
 dezvoltarea unor strategii care să folosească oportunitățile,
 clarificarea resurselor care se pot folosi ș i identificarea unor acțiuni ce trebuie întreprinse.
Așadar, putem concluziona că str ategia înseamnă o decizie (sau succesiuni de decizii)
luată pe baza unei evaluări anterioare a situației actuale a unei organizații pentru a îndeplini
obiectivele stabilite de managementului organizației, utilizând mijloacele pe care organizația le

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

6
are la dispoziție. În acest context, este clar că pre -condiția necesară pentru formularea unei
strategii este înțelegerea clară si largă a rezultatelor ce trebuie obținute.
Succesul strategiei de dezvoltare durabilă atât la nivel tactic cât ș i la nivel operaționa l
depinde de capacitatea comunității de a forma grupuri comune de lucru din domeniul
administrație care să implementeze programele structurate la nivel strategic , să le monitorizeze,
evalueze ș i corecteze în timp.
Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza îș i propune să valorifi ce potențialul,
oportunitățile ș i disponibilități le reale pentru dezvoltare, inclusiv crearea un ui mediu de afaceri
stimulativ ș i competitiv, menit a atrage investiț ii private importante din țară ș i străinătate.
Obiectivele a cestei strategii durabile sunt următoarele:
 Identificarea cadrului general în care se găseș te comuna Chiuza;
 Crearea unui plan de acțiuni ș i obiective pe termen scurt, mediu ș i lung;
 Pregătirea unor acțiuni concrete de intervenție a administrației locale.
Stabilirea obiectivelor strategice s -a făcut pornind de la identificarea problemelor cu care
se confruntă comunitatea. Gradul de risc pe care îl prezintă fiecare dintre ele a fost unul dintre
factorii de care s -a ținut seama în alegerea obiectivelor precum și găsirea unor soluții alternative
de gestiune a riscului.
La baza realizării strategiei stau principiile de:
 Validitate stiințifică;
 Transparență ș i obiectivitate;
 Implicarea comunității;
 Coerență ș i continuitate.
Punctul de plecare pentru realizarea st rategiei de dezvoltare durabilă îl reprezintă
diagnoza realităților locale, baza pe care se sprijină orice acțiune fiind resursele naturale,
economice, sociale și culturale ale comunei Chiuza.
Strategia a fost gândită din perspectiva a două mari direcții d e acțiune, și anume: una
reactivă – de rezolvare a problemelor exist ente la nivelul comunei Chiuza ș i, respectiv, una
proactivă – de anticipare a eventualelor probleme emergente.
Documentul este organizat în trei mari părți:
Partea I: Diagnoza stării preze nte a comunei Chiuza ;
Partea II: Analize diagnostic (Analiza SWOT, Analiza PEST) ;
Partea III: Obiectivele de dezvoltare a comunei Chiuza .

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

7

Captolul I
PROFILUL COMUNEI CHIUZA – PREMISA DEZVOLTĂRII
RURALE DURABILE

Comuna Chiuza aș ezată pe drumul n ațional c e duce de la Beclean la Năsăud ș i de acolo mai
departe către Rodna ș i Cârlibaba, pe malul drept al Someș ului Mare, este situată între orașele
Beclean (12 km) și orașul Năsăud ( 20 km) ș i se află la o distanță de 52 km de reședința de județ
– Bistri ța, se învecinează la nord cu comuna Zaga ș i Spermezeu, la est cu co muna Nimigea, la
sud cu comuna Șintereag ș i orașul Beclean, la vest cu comuna Că ianu Mic. Comuna se întinde pe
o suprafață de 3978,10 ha și are î n componență satele Chiuza – reședința de comună, Săsarm,
Piatra și Mireș .
1.1. Istoric

Localitatea Chiuza (Kozepfalva, Mitteldorf)

Fig. 1 .1. Chiuza, trama str adală
( Sursa: harta Josefină 1769 -1773 )
Pe teritoriul satului Chiuza se semnaleaz ă urmele un or exploatări antice aparținând
probabil ep cii romane. Dintr -o descoperire întâmplătoare făcută în 1973, o monedă romană, un
antoninian de bronz emis la Roma în 249 -259 ( G. Marinescu , Cercetări arheologice în județul
Bistrița Năsăud , vol II, 2003, p. 168)
În 1980 a fost identificată, pe arătura pro aspăt efectuată pentru î nființarea plantației
intensive , pe o arie restrânsă, lângă cimitirul satului, ceramică de epoca bronzului (G.
Marinescu, vol II, 2003, p. 330).

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

8
Denumirea localității are o origine maghiară desemnând satul din mijloc (koz= mijloc;
falva= sat). Prima atestare a localității apare într -un document de la 1292 cu ocazia partajului
între urmașii comitelui de Rodna unde moșiile Chiuza și Săsarm sunt trecute între posesiunile
comitelui Benedict.
In sec. al XIV -lea localitatea intră între po sesiunile familiei Bethlen. Satul a avut constant
o populație preponderent românească. La 1560 se înregistrau 37 locuințe iobagești, una de jeler
și 4 case pustii; la 1720 se consemnau 58 de sesii (porții) din care 27 de iobagi, 12 de jeleri și 19
“alții”. Conscripț ia lui Klain din 1760 consemna la Chiuza 117 f amilii ortodoxe și 10 de uniț i. La
sfarșitul sec.al XIX -lea erau consemnați aici 765 de români, 37 maghiari și 80 de evrei. După al
doilea razboi mondial s -a ajuns la 1047 români și 7 maghiari.
Locali tatea Săsarm (Weizhorn, Szeszarma)

Fig. 1 .2. Săsarm, trama stradală
(Sursa: harta Josefină 1769 -1773 )
Situl arheologic Săsarm – Valea Slatina se află la 1 km nord-est de satul Săsărm și la 2
km vest de comuna Chiuza. Situl s e află în zona „Valea Slatina”, situată la poalele de nord -est
ale „Dealului Săsarmului”. Urme de construcții și amenajări din lemn se observă și în partea de
sud a sitului, în albia și în malul drept. Aici se remarcã urmele unei galerii care se prezintã s ub
forma a douã șiruri paralele de st âlpi înfipț i în p ãmânt, dispuse perpendicular faț ã de pârâu.
Unele fragmente prezintã elemente de decor – brâuri orizontale în relief, incizate vertical. Dupã
toate aceste caracteristici, ceramica de la Sãsarm – Valea S latinã poate fi atribuitã fazei finale a
epocii bronzului timpuriu sau epocii bronzului mijlociu.
La Săsarm literatura mai veche pomenește dealtfel mai multe vestigii romane. A. Ipolyi
scria în 1861 că pe malul drept al Someșului Mare, față în fa ță cu conf luența acestui râu cu Ș ieul
se vede o rocadă valiformă cu plan patrulater, lung de 60 de pași (cca. 45 de m.), lat de 50 de
pași (cca. 37,5.m), înconjurată de șanțuri pentru apă. De aici a ajuns în colecția lui Fr. Bethlen un

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

9
vârf de săgetă de bronz. Dar, cu ocazia unei săpături executate de Neigebauer s -ar fi clarificat că
atât zidurile cât și fragmentele de cărămizi și de ceramică nu ar fi de origine romană.” K. Torma
susține însă că vestigiile menționate mai sus sunt totuși romane. Cu câteva decenii înai te, în 1976
s-a putut observa într -o cercetare de teren că prin schimbarea albiei Someșului Mare (lucru
întâmplat deja la sfârșitul secoluli trecut) pe locul “Cetății” se afla un braț mort al Someșului.
Totuși, investigarea ambelor maluri ale brațului mor t ar putea însă oferi informații de natură să
lămuraescă această problemă. Autorul atrage atenția în acest context și asupra posibilității de
confuzie între ceramica medievală și o anume specie de ceramică romană (St. Ferenczi,
Contribuții la cunoașterea l imesu -lui roman, în File de istorie, IV, 1976, p.115 -118).
De pe teritoriul satului Săsarm au fost semnalate materiale romane în colecția K. Torma.
La mijlocul secolului al XIX -lea mai erau vizibile urmele drumului roman . În punctul „Cetate”,
S. Ferenczi l ocaliza un castellum roman (St. Ferenczi în FI, 4, 1976, p. 115 și urm… , G.
Marinescu, vol II, 2003, p. 179).
Numele localității este de origine maghiară (szo=alb, szarm=corn). Prima atestare
documentară apare în documentul amintit mai sus de la 1292. P rimul preot catolic este amintit la
1334 cu ocazia strângerii zeciuielii pentru episcopia de Oradea. La începutul sec.al XVI -lea este
amintită prezenta unui castelan și a unui vicecastelan de Săsarm ceea ce presupune existența unui
castel feudal în această localitate. Putem presupune că acest castel a existat în vatra satului actual
în dreptul capelei reformate unde apar numeroase materiale feudale.La 1355 moșia intra intre
proprietatile familiei Farkas de Herina iar la 1595 moșia este acordată familiei Ken di pentru ca
mai apoi să ajungă între posesiunile familiei Bethlen.Biserica reformată a fost ridicată la 1754
prin refacerea unei construcții mai vechi de la 1644. In 1866 biserica este dotată cu o orgă.
In 1560 erau înregistrați 24 sesii iobagești, 7 de j eleri și 3 pustii. La 1750 erau 52 de
familii din care 32 de iobagi, 16 de jeleri și 4 de țigani. La 1857 erau 117 case cu 562 greco –
catolici, 42 evanghelici, 33 evrei. La 1900 se găseau 757 români, 47 maghiari, 7 germani din
care 57 reformați, 754 greco -catolici, 40 evanghelici reformați, 26 izraeliți. Între anii 1760 -1762,
potrivit Conscripției lui Bucow, în Săsarm erau patru preoți, în anul 1830, doi preoți, iar în anul
1836 un preot.
Porivit unor informații exista în Săsarm o biserică din lemn care a fo st demolată în anul
1860, când s -a construit actuala biserică de zid. În curtea Bisericii Ortodoxe Săsarm a fost
edificat în anul 1936, un monument dedicat memoriei eroilor români căzuți pe câmpurile de
luptă din Primul Război Mondial. Ulterior pe același monument au fost inscripționate și numele
eroilor căzuți în luptă în Al Doilea Război Mondial.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

10

Localitatea Mireș (Olahnyress, Diofas)

Fig. 1 .3.Mireș, trama stradală
(Sursa: harta Josefină 1769 -1773 )
Numele localității vine de la maghiarul nyres=mestecăn iș, adică localitatea s -a întemeiat
prin defrișarea unei păduri. La 1440 apare Nyrmezeo, 1506 Olah -Myres, Nyres (1616), Mireș
(1733). Asezarea este atestată documentar la 1440 legată de posesiunile de care depindea Chiuza
din care s -a născut prin posesia u nor familii. La 1703 erau 4 familii iobagești și 11 de jeleri, 15
sesii fiind găsite pustii. In 1891 erau 218 români greco -catolici, 6 ortodocși și 3 izraeliți. Sporul
de populație a fost extrem de redus – la 1720 erau 185 locuitori iar la 1900 – 220.
Loca litatea Piatra (Kofarka, Kwfark)

Fig. 1.4. Piatra, trama stradală
(Sursa: harta Josefină 1769 -1773 )
Prima consemnare documentară este de la 1418 când localitatea este amintită ca făcând
parte din domeniul Săsarmului ca proprietate a familiei Farkas de He rina.
Numele satului este unul de factură pur românească, iar evoluția sa se leagă de cea a
satelor din jur, ca evoluție juridică. Dintr -o descoperire întâmplătoare de pe teritoriul satului
Piatra, în muzeul din Cluj a ajuns un fier de plug roman – descope rire menționată de bibliografia

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

11
mai veche (C. Goos, Chronik…, p. 88, I Hica, în ActaMN , 17, 1980, p. 655, G. Marinescu, vol II,
2003, p. 177).
Vechimea locuirii în acestă zonă este legată de atestarea certă a exploatării sării încă din
Epoca Bronzului la Săsarm pe Valea Slatinei. Exploatarea sării a continuat la Săsarm de -a lungul
timpului până în perioada modern ă, actualmente exploatarea industrială fiind abandonată . Cu
toate acestea locuitorii din Săsarm și cei ai satelor învecinate folosesc și astăzi a pa sărată –
slatina, din izvoarele de apă sărată pentru conservarea unor produse alimentare.
La ocuparea Transilvaniei, ungurii au găsit o populație românească care se ocupa cu
cultivarea terenurilor și cu creșterea animalelor. În acea perioadă își continu ă existența și satele
românești Chiuza, Piatra și Săsarm, hotarul lor fiind unul nedespărțit, familiile așezate aici
formând tot atâtea cătune, cu Chiuza în mijloc, hotarele lor fiind, conform unui document,
despărțite abia în anul 1596 prin borne așezate între actualele sate Chiuza, Piatra, Săsarm și
Dumbrăvița, de către o comisie condusă de un comisar trimis la fața locului la cererea
proprietarului ce avea corpul de moșie “ Chiuza”, nedefalcat până at unci printr -o delimitare
precisă de celelalte hotare.
Toponimia părților de hotar, a dealurilor, a văilor, este românească, formată în
majoritatea din termeni autohtoni, preromani sau latini, foarte puține numiri suferind o influență
maghiară sau slavo -rusă.
O succintă analiză toponimică arată că numirile păr ților de hotar sunt aproape în totalitate
românești și că străinii, locuitorii vremelnici, câțiva mari proprietari maghiari, majoritatea dintre
ei locuind în orașe, sau negustori armeni ori evrei veniți târziu, care nu au lăsat în sat nici o urmă
istorică.
1.2. Așezare geografică și relief

Comuna în suprafață totală de cca. 13 kilometri pătrați, inclusă fiind și vatra satului, are
relieful împărțit între șes și deal, în părți aproape egale. Di n punct de vedere geografic teritoriul
comunei este situat la co ntactul văii Someșului M are cu dealurile piemontane ale Năsăudului.
Din punct de vedere hidrografic comuna Chiuza este situată în bazinul Someșului Mare.
Relieful este reprezentat prin Culoarul Someșului Mare cu lunci și terase și de Dealurile
Năsăudului – zonă piemontală situată la perifer ia munților Țibleșului și ocupă partea nordică a
comunei Chiuza. Altitudinea maximă se înregi strează în dealul Mireș și este de 500 m. Versanții
abrupți au un potențial de fertilitate scăz ut și sunt localizați în Mireș.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

12
Lunca și terasele Someșului Mare însoțesc malul drept și reprezintă 40% din suprafața
teritoriului administrativ. Aici sunt cantonate vetrele localită ților Săsarm, Chiuza, Piatra și
terenurile agricole cu potențialul de fertilitate cel mai ridicat.
Partea d e deal a hotarului este fragmentată de câteva v ăi: vâlcelele din Tabla Curții,
Vâlceaua Cereciului, care după ce ajunge în șes, continuă cu V alea Lujnicilor, Valea Satului,
Pârâul Lazurilor și Valea Slatinei. Dintre acestea, vâlcelele d in Tabla Curții cont inuă și azi
eoziunile în pereții abrupți, ducând la vale bulgări de argilă pe care-i depune în gura văilor pe
șesul ce se deschide la poala dealului.
În cea mai mare parte dealurile au o expunere sudică, excepție făcând câteva versant a
Văii Satului în Poi ana Pretesii și Calea Diugului, a Pârâiulu i Lazurilor în Lazuri și a Văii Slatinei
în Dealul Slatinei (http://www.comunachiuza.ro/comuna -chiuza/asezare -geografica ).

1.3. Rețeaua hdrografică

Comuna este așezată pe cursul mijlociu al Someșului Mare cu insu le, meandre și
ostroave. Sub aspectul inundațiilor se disting 2 zone:
 Zona inundabilă la viituri obișnuite în care este afectată zona din imediata apropiere;
 Zona inundabilă la viituri mari, când este afectată suprafața de peste 1 km lungime
(care cuprinde zone construite și terenuri agricole).
În afară de râul Someș mai sunt văile și pârâiele amintite, care seacă toate în cea mai
mare parte a anului, debitul lor de apă fiind condiționat de evoluț ia vremii, de ploi. Dintre ele,
mai însemnată este Valea Satu lui, care își are izvoarele pe t eritoriul satului vecin, Mireș, parte a
hotarului numită Prisăci, și străbate printre dealuri întreg teritoriul Chiuzei până în sat,
continuându -și drumul prin sat, pe care -l desparte în părți apro ape egale, și apoi curge câ țiva
kilometri prin șes, până se varsă în Someș, ceva mai jos de satul Mogoșeni de pe malul opus al
râului. De multe ori în anii secetoși Valea seacă integral, dar în anii cu ploi torențiale inundă atât
satul, cât și hotarul, în multe părți fundul albiei f iind deasupra nivelului șesului prin care curge,
printre două maluri ridicate de săteni, pe care le rupe în mai multe locuri, inundând câmpul.
Valea Satului este alimentată cu apă și de Valea Tăului pe care o primește la bifurcarea
Uliței Susenilor cu Hrub ea. Lacul sau Tăul cu o suprafață de câteva hectare de luciu de apă s -a
format prin scufundarea de teren în partea de apus a satului, mărginit de partea de hotar numită
Leșteană, peste galerii foarte vechi prove nite în urma exploatării sării, fie în perioa da ocupației
romane, fie într -o perioadă ult erioară. Mărturia unor asemenea galerii sunt stâlpii de lemn care

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

13
le-au susținut și care de multe o ri, chiar în zilele noastre, au apărut la suprafața apei. Lacul are
permanent apă, în tot cursu l anului. Suprapli nul format de apele scurse de pe deal în timpul
ploilor ori al topitului zăpezii se scurge prin V alea Tăului. Spre marginea lacului, la apă mai
mică, crește papura, recoltată și valorificată prin sașii din Tonciu, un mic sătuleț, lângă Bistrița,
veniți în fiecare toa mnă la Chiuza pentru recoltarea papurei, folosită de ei la împletirea coșurilor,
coșercilor, șterg ătoarelor de picioare și atâtor altor obiecte atât de mult căutate de gospodine în
piețe și târguri (Strategia de dezvoltare a comunei Chiuza – 2009).

1.4. Vegetația

Teritoriul satului find împărțit între deal și lunca formată de Someșul Mare, flora
spontană este cea caracteristică acestei forme de relief. În șes, pe terenuri nearate, cresc ierburi
mari amestecate cu diferite soiuri de plante obiș nuite în lunca Someșului, dar nici una dintre ele
nu prezintă un interes botanic deosebit, cum as tfel de plante nu găsim nici în pajiștea dealului.
Pădurea, care ocupă partea superioară a dealurilor e formată exclusiv din foioase: fagul,
carpenul, stejarul , mesteacănul, diferite soiuri de plo p, apoi arbuști: alunul, salcia căprească sau
lozia, porumbarul, iar în lunca Someșului, pe văi, răchita și arinul (Strategia de dezvoltare a
comunei Chiuza – 2009 ).

1.5. Fauna

În pădure trăiesc: mistrețul, căpriorul, lupul, vulpea; pe câmp: iepurele, prin râpi,
viezurele, iar prin sat face prăpăd pe la cotețele cu păsări d ihorul.
Dintre păsări, pe lângă cele comune regiunii menționăm rața sălbatică. Colonii întregi de
rațe ocupă trestișul lacului, unde -și fac cuiburil e și clo cesc, apoi barza albă în câteva cuiburi pe
vechile șuri cu acoperișuri de paie sau pe coșurile înalt e ale unor case.
Rozătoarele mișună peste tot: șoarecele, cârtița, șobolanul sau guzacul.
Dintre batracieni menționăm broasca țestoasă numită la Chi uza broasca cu covată, pe
lângă tot soiul de broaște și broscuțe care umple bălțile și apele stătătoare, îng rozind cu
concertele lor de primăvară.
Peștii care populează Someșul sunt: scobarul sau poduțu l, cleanul și mreana și mai rar
somnul sau harca, iar prin bălțile și șanturile de pe lacuri, țiparul și plătica.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

14
O lume de insecte completează tabloul faunistic al sat ului din care albina a fost din
vremuri vechi adusă la casele chiuzenilor, mai întâi cu scor bura copacului, apoi trecută în
buduroiul împletit din curpen sau răchită de unde, mai târziu , a ajuns în stupul sistematic,
Chiuza având în hotar suficientă floră meliferă, nelipsind nici salcâmul (Strategia de
dezvoltare a comunei Chiuza – 2009 ).
1.6. Clima

În hotarul satului este o climă continentală temperată, cea din climatul zonei deluroase
vesti ce din județul Bistrița -Năsăud.
Valoarea medie multianulă a temperaturii anuale este de 6°C. Temperatura medie a lunii
celei mai reci este de – 5°C, iar temp eratura medie a lunii celei mai calde este de 1 8°C.
La fel, valoarea medie a precipitațiilor anuale est e cuprinsă între 700 -800 mm. Cea mai
mare cantitate de precipitații cade vara, iar toamna, conco mitent cu scăderea temperaturii aerului
scad și precipitațiile, ca să atingă apoi nivelul cel mai scăzut în luna ianu arie.
Vânturile dominante bat din direcția N și N -E, în gene ral pe culoarul Someșului Mare.
Clima favorizând în general dezvoltarea culturilor cere aliere, atât a celor de toamnă, cât
și a celor de primăvară și fânațelor naturale – în șes pentru c oasă, iar pe dealuri o parte pentru
pășune – ocupația principală a sătenilor a fost agricultura, cultura cerealelor și creșterea vitelor
(Strategia de dezvoltare a comunei Chiuza – 2009 ).

1.7. Date demografce

Frumusețea și bogăția unei regiuni, a unei zo ne geografice, a unei așezări nu o dau numai
peisajul său natural sau bogăția solului și subsolului, ci și munca, strădania, pricepera și
dragostea oamenilor, a populației care locuiește sau a locuit pe acele meleaguri, pentru a pune în
valoare acele bogăț ii naturale și a le adăuga noi frumuseți și bogății făur ite de mintea și acțiunile
lor.
După înființare, în primele veacuri ale existenței sale satul a fost o așezare foarte mică
formată din câteva gospodării, numai din câteva familii. Dezvoltarea lui s -a petrecut progresiv în
raport cu sporul natural al populației și cu așezarea în sat a unor noi veniți, dar din datele aflata
în documente nu rezultă nici o creștere constant a populației, această datorită unor împrejurări
istorice obiective.
Evoluția popula ției comunei Chiuza între anii 1850 și 2002, atât numeric cât ș i pe etnii,
se prezintă astfel:

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

15
Tabel 1 .1
Evoluția populației comunei Chiuza între anii 1850 și 2002
An Total Român Maghiari Germani Evrei Rromi Ucrainieni Sârbi Slovaci Alte
etnii
1850 2.071 1.788 93 – 131 47 – – – 2
1880 2.099 1.817 102 84 – – – – – 96
1890 2.393 2.183 131 37 – – – – – 42
1900 2.555 2.350 151 54 – – – – – –
1910 2.832 2.564 150 108 – – – – – 10
1920 2.742 2.562 105 – 75 – – – – –
1930 2.889 2.681 105 – 60 42 – – – 1
1941 2.941 2.748 100 – 40 52 1 – – –
1956 2.945 2.856 42 1 – 45 – – – 1
1966 2.675 2.663 11 1 – – – – – –
1977 2.561 2.536 23 1 – 1 – – – –
1992 2.330 2.317 11 – – 1 – – – 1
2002 2.228 2.144 17 – – 66 – – – 1
(Sursa: Planul urbanistic general al com unei Chiuza, 2014 )

Populația comunei Chiuza

Fig. 1 .5. Populația comunei Chiuza
După cum se observă și din tabelul și graficul de mai sus populația comunei Chiuza a
avut o evoluție ascendentă până în anul 1956, cu o mică excepție în anul 1920, ia r în intervalul
1966 – 2002 populația a scăzut de la 2.675 la 2.228 locuitori.
Evoluția populației comunei Chiuza din anul 2007 până în anul 2012 se prezintă astfel:

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

16

Tabel 1 .2
Evoluția populației comunei Chiuza între anii 2007 și 2012
DENUMIRE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Populația stabilă – totăl, la 1 iulie 2288 2259 2248 2251 2226 2230
Populația stabilă – femei, la 1 iulie 1149 1132 1126 1130 1111 1118
Populația legală – total, la 1 iulie 2290 2278 2263 2263 2239 –
Populația stabilă – total, la 1 i anuarie 2290 2263 2269 2254 2229 2213
Populația stabilă – femei, la 1
Ianuarie 1158 1130 1133 1136 1118 1106
Nascuț i vii 21 14 15 19 21 16
Nascuți morț i – – – – – –
Decedaț i – total 40 34 44 35 38 33
Decedaț i sub un an – – – – – –
Căsă torii 16 17 27 10 20 10
Divorț uri 3 3 – 1 1 3
Stabiliri cu domiciliul (inclusiv
migrația externă ) 36 62 34 30 – –
Plecă ri cu domiciliul (inclusiv migrația
externă ) 39 34 20 41 – –
Stabiliri de reședința în localitate la 1
ianuarie (până î n 2000 la 1 iulie) 7 15 4 4 6 3
Plecă ri cu reședinț a din localitate la 1
ianuarie (până î n 2000 la 1 iulie) 14 27 18 18 18 19
(Sursa: Anuarul statistic al județului Bistrița -Năsăud , 2014 )

1.8. Echiparea teritoriului
Tabel 1 .3
Echiparea teritoriului comunei Chiuza între anii 2007 și 2012
DENUMIRE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Locuințe existente – total – numă r 833 837 843 852 864 872
Locuințe în proprietate majoritară de
stat – numă r 6 6 6 6 6 6
Locuințe î n proprietat e majoritar
privată – numă r 827 831 837 846 858 866
Suprafața locuibilă – total mp 38100 38648 39155 40044 41356 42116

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

17
Suprafața locuibilă – proprietate
majoritară de stat – mp 201 201 201 201 201 201
Suprafața locuibilă – proprietate
majoritar privată – mp 37899 38447 38954 39843 41155 41915
Lungimea totală a reț elei simple de
distribuț ie a apei potabile – km 16.1 16.1 16.1 16.1 16.1 16.1
Capacitatea instalaț iilor de producere a
apei potabile – mc/zi 300 300 300 – – –
Cantitatea de apă potabilă distrib uită
consumatorilor – total – mii mc 52 52 24 40 46 51
Canti tatea de apă potabilă distribuită
consumatorilor – uz casnic – mii mc 47 40 22 35 42 47
(Sursa: Planul urbanistic general al comunei Chiuza, 2014 )
În ceea ce privește echiparea teritoriului se poate aprecia faptul că numărul total de
locui nțe a crescut în intervalul 2007 – 2012 datorită creșterii numărului de locuințe din
proprietatea privată. Datorită acestui fapt a crescut și suprafața locuibilă din proprietatea privată.

1.9. Economia zonei

Componentă de bază a politicilor publice din ultimii ani, rela nsarea creșterii economice a
devenit o prioritate națională, pornindu -se de la importanța sa atât pentru asigurarea condițiilor
de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană cât și pentru creșterea nivelului de trai.
Cu atât mai mult propagare a și continuitatea la nivel teritorial a acestor politici,
implicarea factorilor locali și a reprezentanților societății au devenit din ce în ce mai stringente în
procesul de elaborare și realizare a programelor de dezvoltare economico -socială, indiferent dacă
resursele financiare sunt asigurate din fonduri guvernamentale, din fonduri privat e interne sau
prin cofinanțări ș i împrumuturi externe.
1.9.1 Activități economice
La nivelul comunei Chiuza activitatea economico – socială se axează în principal pe
industria extractivă și de prelucrare a materialelor de balastieră, creșterea animalelor și activități
comerciale.
Tabel 1.4
Societățile comerciale existente pe raza comunei Chiuza
Denumire societate Localitatea Obiect de activitate principal
S.C. Oviagrosor t SRL Chiuza Prelucrare agretate de balastieră

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

18
S.C. Sercaver SRL Chiuza Confecționat lacăte
S.C. Muflonul SRL Chiuza Creșterea și îngrășarea ovinelor
S.C. Ferma Bizon SRL Chiuza Creșterea taurinelor
S.C. Contact Nord SRL Chiuza Exploatarea lemnului
S.C. Miv Trans SRL Chiuza Activități de transport
S.C. Nicofaiv SRL Chiuza Exploatarea lemnului
S.C. Viv SRL Mireș Activități comerciale
S.C. Piatra Lact SRL Piatra Activități comerciale
S.C. Agrifimec SRL Săsarm Transport materiale și produse de
balasti eră
S.C. Eurocantainer SRL Săsarm Prestarea și realizarea de activități
comerciale
S.C. Corpop Duo SRL Săsarm Comerț cu piese și accesorii
pentru autovehicule
S.C. Unimoldovan SRL Săsarm Activități comerciale
Coop Beclean Chiuza, Piatra, Săsarm,
Mireș Magazin mixt
Coop Beclean Chiuza, Săsarm Bufet – Café Bar
(Sursa: Date puse la disp oziție de Consiliul Local Chiuza )
Tabel 1.5
Asociațiile familiale din comuna Chiuza
Denumire Localitatea Obiect de activitate principal
AF Ros Cristian Chiuza Crește rea bovinelor
AF Bindea Chiuza Activități comerciale
AF Conea Piatra Creșterea bovinelor
AF Bolog Vasile Săsarm Creșterea bovinelor
AF Caienar Săsarm Activități comerciale
(Sursa: Date puse la disp oziție de Consiliul Local Chiuza )
Tabel 1.6
Persoanele fizice autorizate care se regăsesc în comuna Chiuza
Denumire Localitatea Obiect de activitate principal
PF Dobrican Chiuza Activități comerciale

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

19
PF Moldovan Piatra Activități comerciale
PF Toth Piatra Activități comerciale
(Sursa: Date puse la disp oziție de Consiliul Local Chiuza )
1.9.2 Forța de muncă
Tabel 1 .7
Forța de muncă a comunei Chiuza între anii 2007 și 2012
DENUMIRE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Salariați – total – număr mediu 92 94 94 93 97 106
Număr mediu salariați în agricultură,
silvicul tură și pescuit 4 5 6 5 6 9
Număr mediu salariați î n industrie – – – 3 6 7
Număr mediu salariați în industria
extractivă – – – 4 6 7
Număr mediu salariați în transport și
poștă 2 2 2 2 2 2
Număr mediu salariați în comerț cu
amânuntul, repararea
autoveh iculelor 17 18 16 13 17 19
Număr mediu salariați în activități
financiar -bancare și de asigură ri 2 2 2 3 3 4
Număr mediu salariați în transport ș i
depozitare 2 2 1 1 1 1
Număr mediu salariați în administrație
publică 10 10 12 11 11 11
Număr mediu salar iați în hoteluri ș i
restaurante – 3 3 2 3 5
Număr mediu salariați în învățământ 23 20 20 18 16 15
Număr mediu salariați în sănă tate ș i
asistență socială 23 22 22 21 18 17
Număr mediu salariați în intermedi eri
financiare și asigură ri 1 1 1 1 1 1
Număr m ediu salariați în adminstrație
publică și apărare, asigură ri sociale din
sistemul public 7 7 7 7 5 4
Număr mediu salariați în activități de 1 2 2 2 2 4

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

20
spectacole culturale ș i recreative
Numărul șomerilor înregistrați la
sfârș itul anului – total – – – 62 63 55
Numărul șomerilor înregistrați la
sfârșitul anului – femei – – – 29 22 23
Numărul șomerilor înregistrați la
sfârșitul anului – barbați – – – 33 41 32
(Sursa: Planul urbanistic general al comunei Chiuza, 2014 )
În intervalul de analiză se înregistr ează o creștere a numărului total de salariați, iar pe
sectoare creșteri se regăsesc în agricultură, silvicultură și pescuit, industrie, comerț cu
amânuntul, repararea autovehiculelor, activități financiar -banca re și de asigurări, hoteluri și
restaurante, în activități de spectacole culturale și recreative . Pe de altă parte, se observă o
scădere a numărului de angajați în transport și depozitare, învățământ, sănătate și asistență
socială, adminstrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul publ ic. Numărul mediu
salariați în transport și poștă, administrație publică, intermedieri financiare și asigurări a rămas
constant pe tot intervalul de analiză.

1.9.3 A gricultura
Agricultura ș i silvicultura sunt principalii utilizatori ai terenurilor din zon ele rurale ș i, ca
atare , joacă un rol important pentru comunitățile rurale: reprezintă temelia unei puternice
structuri sociale ș i viabilități economice, precum ș i a gestionării resur selor naturale ș i a
peisajului.
Șesul din lunca Someșului Mare, fertilă d ar foarte des inundată, dispune de terenuri
arabile, proprii indeosebi culturilor de prășitoare, porumb, flo area soarelui, cartofi, fasole,
bostănoase; apoi fânurilor cultivate, ca trifoi, lucrenă, borc eag, în părțile de hotar numite Tabla
Curții, Rât, Răs toaca, Lujnici, Bărc, După Grădina Curț ii, În Pământuri, La Măzăriști. O parte
din șes, La Vatașină, produce fânuri naturale de calitate , fân și otavă, iar Rogiile, cu un teren mai
mlăștinos, produc fânuri naturale în cantități mari, dar de calitate inferi oară, cu mult rogoz,
folosite mai mult în hrana cailor și oilor (Strategia de dezvoltare a comunei Chiuza – 2009 )..
Ca și în șes, hotarul este, și pe dealuri, folosit în cea mai mare parte ca arabil, apoi
pășune, fînaț pe deal, o bună parte ocupând pădurea spre vârful d ealurilor, deși în unele locuri
coboară până în vale, ca în Lazuri, în Calea Diugului sau în Secături. Cele două Podereie,
promotorii ușor ridicate deasupra ni velului șesului, atât Podereiul din sus cât și cel din jos de sat,

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

21
ca și Cereciul, Comorâ știle, Pe Dumbrăvița, Leșteana, Purcăreața, Dealul Slatinei, Pe Dumbravă,
La Tăușor erau f olosite ca arabile, atât pentru cultura păioas elor, cât și pentru prășitoare.
Întinderea suprafeței de pășune folosită de obștea satu lui în colectiv fiind destu l de redusă
în raport cu numărul capetelor de vite existente în sat, unii săteni își pășunau proprietățile
individuale, prin Lazuri, Poiana Rugului, Poiana P retesii, Secături, sau chiar pe șes prin bărcurile
de pe malul Someșului, ca în Bărcul Contrăș enilo r, al Gușeților sau al lui Sabadâș.
Fragmentarea excesivă a proprietății în agricultu ră, precum și lipsa formelor de asociere
conduce la perpetuarea unei dualități, reprezentată pe de o parte de exploatațiile de subzistență și
semi -subzistență, iar pe de a lta parte de exp loatățiile comerciale. În cazul exploatățiilor
comerciale se poate constata că există înca un dezechilibru, în ceea ce p rivește suprafața agricolă
utilizată de exploatațiile familiale (individua le) și întreprinderile agricole (cu personalit ate
juridică), ultimele reușind în mare par te să se adapteze nevoilor unei agriculturi performante, ca
urmare a investițiilor realizate în perioada de pre -aderare.
Fondul funciar agricol al comunei constituie pri ncipala resursă naturala pentru
preocupările productive ale populației locale. Ca oportunități investiționale în comuna Chiuza se
înscrie reluarea unor culturi agricole tradiționale, pe lângă cele de: cartofi, porumb, legume. În
același timp se poate lua în considerare și dezvoltarea sectorului legu micopomicol al comunei,
prin modernizarea tehnologiilor de cult ivare și recoltare, dar și prin amplasarea unor centre de
colectare, prelucrare și valorificare a acestor produse (Strategia de dezvoltare a comunei Chiuza
– 2009 ).
Suprafața teritorial adminis trativă a comunei este de 4421 ha, din care 442,90 ha se
regăsesc în intravilanul localității, restul de 3978,10 ha reprezentând extravilanul comu nei, fiind
reprezentate de:
Tabel 1.8
Suprafața teritorial administrativă a comunei Chiuza între anii 2007 și 2012
DENUMIRE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Suprafața totală – ha 4421 4421 4421 4421 4421 4421
Suprafața agricolă după modul de
folosință total – ha 2695 2695 2695 2695 2695 2695
Suprafața arabilă – total – ha 1467 1467 1467 1467 1467 1467
Suprafața c u livezi ș i pepiniere
pomicole – total – ha 179 179 179 179 179 179
Suprafața cu vii ș i pepiniere viticole –
total – ha 1 1 1 1 1 1

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

22
Suprafața păș unilor – total – ha 579 579 579 579 579 579
Suprafața fâneț elor – total – ha 469 469 469 469 469 469
Supraf ața cu terenuri neagricole – total
– ha 1726 1726 1726 1726 1726 1726
Suprafața cu păduri ș i alte t erenuri cu
vegetație forestieră – total -ha 1339 1339 1339 1339 1339 1339
Suprafața cu ape și bălț i – total – ha 72 72 72 72 72 72
Suprafața ocupată cu co nstrucț ii – total
– ha 90 90 90 90 90 90
Suprafața – căi de comunicații și că i
ferate – total – ha 68 68 68 68 68 68
Suprafața cu terenuri degradate ș i
neproductive – total – ha 157 157 157 157 157 157
Suprafața totală – proprietate privată –
ha 3844 3844 3844 3844 3844 3844
Suprafața agricolă – proprietate privată
– ha 2655 2655 2655 2655 2655 2655
Suprafața arabilă – proprietate privată –
ha 1445 1445 1445 1445 1445 1445
Suprafața cu livezi ș i pepinier e
pomicole – proprietate privată – ha 179 179 179 179 179 179
Suprafața cu vii ș i pepinier e viticole –
proprietate privată – ha 1 1 1 1 1 1
Suprafața pășunilor – proprietate
privată – ha 569 569 569 569 569 569
Suprafața fânețelor – proprietate privată
– ha 461 461 461 461 461 461
Suprafaț a cu teren uri neagricole –
proprietate privată – ha 1189 1189 1189 1189 1189 1189
Suprafața cu păduri și alte terenuri cu
vegetație forestieră – proprietate privată
– ha 942 942 942 942 942 942
Suprafața cu ape și bălți – proprietate
privată – ha 10 10 10 10 10 10
Suprafața ocupată cu construcții –
proprietate privată – ha 86 86 86 86 86 86

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

23
Suprafața cu terenuri degradate ș i
neproductive – proprietate privata – ha 151 151 151 151 151 151
(Sursa: Planul urbanistic general al comunei Chiuza, 2014 )
Teritoriul comune i Chiuza dispune de o ofertă naturală deosebit de favorabilă pentru
dezvoltarea agriculturii ca funcțiune economică de bază, c u un profil complex, dominat de
producția de legume și creșterea animalelor. Potențialul economic al comunei Chiuza este
predomin ant agricol, cea mai mare parte a populației având locuri de m uncă în exploatațiile
agricole. Culturile cele mai pretabile sunt cele de cereale: porumb, grâu și secară. Pentru
dezvoltarea agriculturii sunt necesare investiții pentru amena jarea unor parcuri de mașini și
utilaje.
În ceea ce privește componența agricolă, obiectiv ul este să se îmbunatățească și valorifice
resursele agricole ale comunei într -un standard superior. Astfel se dorește și atragerea de fonduri
pentru procurarea unor utilaje agr icole pe rformante și schimbarea destinației unor terenuri
agricole (închiriere sau concesionare). În comuna Chiuza sectorul pomicol nu este foarte
dezvoltat, livezile și pepinierele pomicole fiind insuficient exploatate. Dezvoltarea pomicul turii
reprezintă o oport unitate investițională importantă, având în vedere potențialul climat ic al zonei
din care face parte localitatea Chiuza. Legumicultura este un sector relativ dezvoltat, compar ativ
cu alte localități rurale. Terenurile existente în comună permit cultivarea legumelor, în să este
nevoie de investiții în sisteme inovatoare. Un aspect important în această privință ar fi realizarea
de investiții în tehnologie modernă de cultivare, solarii, centre de colect are și prelucrare a
produselor.
O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei î n comuna Chiuza o are suprafața de
pășune existentă.
Efectivul de animale al comunei est e în special format din bovine, porcine, ovine. Hrana
animalelor este asigurată pa rțial de suprafețele de pășune. Efectivul de animale al comu nei în
anul 2003 a fost de:
 Bovine – 711 buc.;
 Porcine – 1221 buc .;
 Ovine – 2200 buc .;
 Păsări – 9042 buc.
În ceea ce privește producția animalieră în anul 2003, avem următoarele cantități:
 Producția de carne (sacrificări) – 232(tone);
 Prducția de lapte de vacă și bivoliță – 22202 (hl);

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

24
 Producția de lână – 9900 (kg);
 Producția de ouă – 700 (mii buc.) (Date statistice puse la dispoziț ie de Consiliul
Local Chiuza) .
Pentru a se ajunge la un standard european de dezvol tare, la nivelul comunei Chiuza se
dorește î nființarea unor asociații pentru crescătorii de anim ale și pentru producătorii mici în
vederea reprezentării intereselor acestora. Totodată este necesară și atragere a investitorilor în
domeniul prelucrării laptelui, a cărn ii de porc și a cărnii de vită.

1.9.4 Turismul
Comuna Chiuza asezată pe drumul național c e duce de la Beclean la Năsăud ș i de acolo
mai departe către Rodna ș i Cârlibaba, pe malul drept al Somesului Mare. Peisajele de aici sunt
deosebit de pitorești și reconfortante: pășunile și fânețe ce se îmbină armonios cu pădurile
umbroase de foioase, ce adăpostesc o faună bogată și foarte diversă.
O caracteristică aparte a zonei, care ar putea stârni interesul diferitor turiști îl constituie
drumețiile pe Dealul dinspre Săsarm, numit Dealu l Slatinei, care este format din sare, sătenii
folosind până astăzi saramura din izv oarele din vale numită s latină.
O exploatare oficială a sării este cunoscută în perioad a romană. Au fost cercetate mai
multe puncte cunoscute în literatura arheologică, însă cea ma i importantă descoperire a fost
realizată în apropierea fântânii cu apă sărată de la Săsarm -Chiuza, unde pe locul în care este
amenajată această fântână au fost descoperite complexe arhe ologice ce datează din perioade
preistorice.
Fântâna cu apă sărată este am enajat ă la circa 3 -3,5 km nord -est de sat, în valea unui pâr âu
care izvorăste cu apă dulce ș i, pe parcurs, la cca. 1 00 m de la izvor, pe malurile pârâului apar
depuneri subțiri de sare cristalizată. În preajma fântânii, în stânga pârâului, s -a constatat e xistența
a cel puțin 4 complexe arheologice. Ele apar sub forma unor pete de pământ negru pe fundul
argilei galbene. Primul se află la 4 metri de fântână, are formă rectangulară, aproxi mativ 2,5 x
2,5 m; în umplutura neagră s -au văzut fragmente ceramice ce datează din epoca b ronzului
timpuriu, probabil din finalul bronzului timpuriu. Mai menționăm prezența urmelor de ard ere:
cenusă ș i mici fragmente de lemn carbonizat.
De asemenea în cadrul comunei Chiuza turiști benef iciază de cazare la pensiunea
"Cabana La c Săsarm " care este amplasată într -o incintă împre jmuită de peste 4 ha , pe digul ce
desparte râul Someșul Mare de lacul Sasarm. Această p ensiune dispune de 4 dormitoare cu pat
matrimonial de aproximativ 25 mp, 2 băi, living cu șemineu , bucăta rie complet utilată, terasă,

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

25
ponton de aproximativ 60mp, grill , cuptor pe ntru pizza, loc pentru ceaun , loc pen tru servirea
mesei în aer liber, încălzire centrală , TV satelit, apă caldă , 2 lacuri proprii, populate cu știuca,
caras, roșioara, biban , clean. Această pensiu ne reprezintă un loc ideal pentru petrecerea unui
concediu, weekend , aniversare și nu numai, în natură, departe de zgomotul și poluarea urbană.
Turiștii pot pescui în cele două lacuri care aparțin cabane , în râul Someșul Mar e, sau în râul Șieu
( la aprox 800 m distanță de pensiune ), pot face bai e la cascada ce se află pe râul Someș la 300
m în aval, pot face plaja în locuri special amen ajate la cascada sau în incinta pensiunii, sau se pot
odihni la umbra păduricii de salcâmi care st rajuiește digul lacului pe care este amplasată cabana.
De aici se pot face excursii pe dealurile din împrejurimi, sau, la Casele memoriale Liviu
Rebreanu și George Coșbuc (http://www.visitbn.ro ).

1.10. Analiza infrastructurii de bază

Starea infrastructurii fizice este o condiț ie esențială pentru funcționarea optimă a
civilizației moderne: accesibilitatea fluxurilor de muncă, de piață, competitivitate, atractivitatea
mediului de afaceri, turismul și cultura, toate fiind interconectate fundamental de calitatea
infrastructurii. Pr intre altele, standardele europene impun o serie de criterii care vizează
îmbunătățirea calității vieții, în special în așezările rurale și atenuarea discrepanței dintre mediul
urban și cel rural.
Infrastructura de bază este constituită din infrastructuri de transport ( drumuri, căi ferate,
aeroporturi), rețele de energie ( electrică, termică, gaze naturale), infrastructuri edilitare și de
mediu ( rețele de alimentare cu apă potabilă, rețele de canalizare a apelor uzate).

1.10.1 Infrastructura rutieră și d e cale ferată
O rețea eficientă de transport este o cerință de bază, în primul rând pentru stimularea
creșterii economice și a creșterii competitivității regionale precum și a nivelului de ocupare a
forței de muncă, iar în al doilea rând pentru creșterea c alității vieții prin asigurarea unui acces
facil și sigur cetățenilor către casă, serviciu, școală, spitale, locuri pentru recreere.
Experiența istorică, inclusiv cea trăită de locuitorii din Chiuza ne arată că rețelele căilor
de comunicație și mijloacele de transport au servit din păcate în decursul timpurilor și pentru
distrugere, pentru deplasarea trupelor inamice, a arsenalului distrugător pentru asuprirea și
subjugarea unor popoare.
Situația actuală a infrastructurii:

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

26
Drumuri publice:
 drum european: –
 drum național: DN 17 D – un drum cu circulație intensă care trece prin localitățile
Săsarm, Chiuza și Piatra.
 drum județean: –
 drum comunal: DC 39 – cu o lungime de 6,2 km (modernizat recent).
Orase apropiate:
 Beclean -12 km
 Năsăud -12 km
 Bistrița -42 km.
Lungimea totală a drumurilor din intravilan: 26,45 km din care drumuri modernizate 6,60
km.
Trama stradală:
 Localitatea Chiuza : tramă stradală liniară tentaculară;
 Localitatea Săsarm: tramă stradală liniară;
 Localitatea Piatra : tramă stradală liniară;
 Loca litatea Mireș : tramă stradală areolară.
Circulația feroviară: nu există linii de cale ferată în zon ă, cea mai apropiată gară fiind cea din
Beclean (Sursa: Planul urbanistic general al comunei Chiuza, 2014) .

1.10.2 Infrastructura de apă potabilă/apă uzată
Alimentarea cu apă potabilă este un indicator al gradului de civilizație și calitate a vieții.
Analizând situația la nivelul județului Bistrița Năsăud se remarcă o preocupare crescută pentru
accesul populației rurale la acestă utilitate.
Alimentarea cu ap ă a comunei Chiuza se face din următoarele surse:
 Fântâni proprii ale populației;
 Rețeaua stradală de alimentare cu apă în lungime de 16,1 km.
Momentan în comuna Chiuza o rețea de canalizare este realizată pe 25 km, având 646
racordări la rețea (Sursa: Pla nul urbanistic general al comunei Chiuza, 2014 ).

1.10.3 Infrastructura de energie electrică
La nivelul comunei există o rețea de energie electrică din sistemul energetic național care
acoperă în proporție de 99 % gospodăriile din comună .

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

27

1.10.4 Infrastr uctura de gaze naturale
Dezvoltarea sistemului de distribuție al gazelor naturale pentru facilitarea alimentării
localităților județului Bistrița Năsăud trebuie să constituie o prioritate strategică prin continuarea
și finalizarea lu crărilor de execuție în cepute,
În prezent, la nivelul comunei Chiuza nu există rețea de alimentare cu gaz metan.

1.10.5 Infrastructura de telecomunicații
În ceea ce privește rețeaua telefonică există trasee telefonice în fiecare localitate.
Tabel 1.9
Abonamente telefonce în comunei Chiuza între anii 2003 și 2007
Indicator 2003 2004 2005 2006 2007
Abonamente telefonice
(telefonie fixă) – număr 344 361 349 355 360
(Sursa: Strategia d e dezvoltare a comunei Chiuza, 2009 )

1.11. Analiza infrastructurii de sănătate

Referitor la i nfrastructura de sănătate se constată inechități în accesul la servicii între
mediul urban și cel rural. Categorii relative mari de persoane nu sunt înscrise pe lista medicilor
de familie, chiar dacă sunt asigurate prin efectul legii ( ex. persoane cu veni turi mici, agricultori )
în virturea liberei alegeri a medicului de familie.
În ceea ce privește dotarea cu echipamente, având în vedere faptul că sistemele de
sănătate au devenit tot mai dependente de tehnologie, iar echipamentele medicale de înaltă
perfo rmanță sunt mult sub necesar, se impune o finanțare considerabilă și dezvoltarea unui
sistem competent de management în domeniu.
Tabel 1.10
Situația infrastructurii de sănătate a comunei Chiuza între anii 2007 și 2012
DENUMIRE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Medici – proprietate publică –
persoane 1 1 1 1 1 1
din total:Medici de familie –
proprietate publică – persoane 1 1 1 1 1 1
Farmaciț ti – proprietate 1 1 1 1 1 1

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

28
privată – persoane
Personal mediu sanitar –
proprietate publică – persoane – 2 2 2 2 2
Cabinete medicale individuale
(de familie) – proprietate
publică – numă r 1 1 1 1 1 1
Farmacii – proprietate privată
– numă r 1 1 1 1 1 1
(Sursa: Planul urbanistic general al comunei Chiuza, 2014 )

1.12. Evaluarea infrastructurii educaționale

Învățământul din comuna Chiuza este amintit încă din anul 1800 când dascălul Dumitru
Bradea ins truieste câțiva băieți din sat ș i din satele vecine într -o sco ală bisericească, în cântările
și cititul din cărțile biseri cesti. După 1850 ia ființă ș coala confesională care va funcționa fără
întrerupere până în 1914, când începe primul război mondial. Într e 1914 -1918 a funcționat numai
școala de stat în limba maghiară, cu scopul de a deznaționaliza populația majoritar române ască.
Din 1919 funcționează ca ș coală de stat cu o î ntrerupere între 1940 -1944 când a fost impusă
limba maghiară, ca limbă de predare.
Astăzi ș coala poartă numele scriitorului Liviu Rebreanu, al cărui părinte, învățătorul
Vasile Rebreanu s -a născut la Chiuza. Scoala, construită între 1949 ș i 1954, prin cont ribuția
localniilor, beneficiază de o înnoire semnificativ ă în toate domeniile. În 2007, școala s -a etajat ș i
beneficiază de toate condițiile unei scoli europene (apă curentă, toalete interioare, încălzire
centrală, etc.).
Din 2007 benefic iază de un centru de informare ș i documentare, de un laborator de
informatică dotat cu toată aparatura necesară desfăsurării în bune condiții a unor lecții modere,
de o bibliotecă cu peste 3600 de volume.
Ca scoală cu persona litate juridică are în subordine ș i scolile cu c lasele I -IV din satele
vecine – Piatra, Săsarm, Mires, precum ș i Grădinița din Chiuza.
Colaborarea cu localitatea belgiană Kuurne, a fost benefică nu numai din punct de vedere
spiritual, ci și material, aceștia edificând î n localitatea noastră un modern l ocal de grădiniță.
Școala di spune de laborator de biologie ș i de fizică, modernizate. Ceea ce este însă cel
mai impor tant este calitatea dascălilor ș colii, unde experiența celor mai în vârstă se îmbină cu
exuberanță celor tineri, existând la nivelul comune i 7 învățăto ri, 4 educatoare și 7 profesori.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

29
Tabel 1.11
Situația infrastructurii de sănătate a comunei Chiuza între anii 2007 și 2012
DENUMIRE 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Unități de învățămâ nt – total 1 1 1 1 1 1
Școli din învățămâ ntul primar ș i
gimnaz ial (inclusiv special) 1 1 1 1 1 1
Copii înscriși î n grădiniț e 73 71 66 66 64 49
Elevi înscriș i – total 181 191 184 167 159 168
Elevi înscriți î n învățămâ nt primar ș i
gimnazial (inclusiv special) 181 191 184 167 159 168
Elevi înscriți î n învățămâ nt primar
(inclusiv special) 97 104 101 82 75 83
Elevi înscriți î n învățămâ nt gimnazial
(inclusiv special) 84 87 83 85 84 85
Absolvenț i – total – – – 23 18 –
Absolvenț i învățămâ nt gimnazial
(inclusiv special) – – – 23 18 –
Personal didactic – total 18 18 18 16 13 13
Personal didactic î n învățămâ nt
prescolar 4 4 4 4 4 3
Personal didactic î n învățămâ nt primar
și gimnazial (inclusiv special) 14 14 14 12 9 10
Personal didactic î n învățămâ nt primar
(inclusiv special) 6 6 6 5 4 5
Personal didactic î n învățămâ nt
gimnazial (inclusiv special) 8 8 8 7 5 5
Sali de clasa ș i cabinete scolare 11 11 11 10 14 14
Laboratoare ș colare 1 1 1 1 1 1
Terenuri de sport – total 1 1 1 1 1 1
PC – total 11 13 23 20 25 28
(Sursa: Planul urbanistic general al comunei Chiuza, 2014 )

1.12. Evaluarea culturală

Comuna Chiuz a prezintă trăsături culturale ș i educaționale ce s -au desprins în urma
dezvoltării istoricului cultural din perioada în care fam ilia Rebreanu ș i-a adus aportul în

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

30
domeniul literar. Istoria literaturii noast re număr ă puțini scriitori care să ofere un exempl u mai
caracteristic decat acela al prozei lui Rebreanu, de aparentă contradicție între conținutul ope rei și
realizarea ei artistică. Atât în artă cât și în cul tură interesează nu frumosul, o născocire
omenească ci pulsația vi eții. Această pulsație a vieții este ceea c e caracterezează comuna Chiuza.
Un al element cultural surprins din prisma istorie i în cadrul comunei Chiuza este
monumental Eroilor din satul Săsarm. Obeliscul este amplasat în c urtea Bisericii Ortodox e din
satul Săsarm ș i a fost ridicat în anul 1936, pentru a cinsti memoria eroilor români din Cele Două
Războaie Mondiale. Monumentul, realizat din piatră slefuită, are forma piramidală, terminat cu o
cruce ortodoxă ș i este împrejmuit cu stâlpi de piatră, uniți cu lanțuri ș i are înălțimea de 2,75 m.
Pe fațada troiței este un înscris com emorativ: „ Ridicat/ În semn de recunostință pentru eterna
memorie a bravilor ostaș i din co m. Săsarm morți pe câmpurile de onoare în r ăzboaiele noastre de
întregire ș i reîntr egire a nea mului din anii 1914 -18 și 1941 – 45.“. Pe fețele a II -a și a III -a sunt
înscrise numele a 38 eroi din Primu l Război Mondial, iar pe fața a IV-a, numele a 19 eroi, din Al
Doilea Război Mondial (G. Marinescu, Cercetări arheologice în județul Bistri ța Năsăud, vol II,
2003 ).
De aseme nea Biserica Ortodoxa din satul Săsarm, constitu ie și ea un ele ment cultural. Pe
lângă aceasta biseric ă, informațiile istorice despre arhitectura gotică ne relatează faptul că familia
Somkereki înainte de anul 1456, au rid icat bisericile gotice din Săsarm.
Totodată localitatea Săsarm ne aduce în prim p lan descoperirile cu privire la fragmente
modelate manual, netezite, arderea oxidantă, culoar ea cărămizie, cenusie ș i brună. Unele
fragmente sunt decorate cu brâuri în relief, incizate vert ical sau alveolate. Fragmentele ce provin
de la recipiente din pastă grosieră au suprafața cu striații sau urme cu măturica. Fragmentele au
fost descoperite în apropierea fântânii cu apă sărat ă.
Vorbind de portul țărănesc, se vorbește de port ul nealte rat, îmbrăcămintea tradițională a
țăranilor români, care veacuri la rând a făcut casă bună cu chiuzenii. Îmbrăcămintea lor, atât a
bărbaților, cât și a femeilor, este în mare măsură identică cu cea a țăranilor români de pe valea
superioară a Someș ului Mar e, de la izvoarele râului, până la Beclean, exclus fiind B ecleanul
supus altor influențe. În general această îmbrăcăminte are drept caracteristici confecționarea, pe
cât posibil, în casă, a celor mai multe din piesele ei din cânepă și di n lână, cel e două materii
prime indigene, cunoscute pe aceste meleaguri din timpuri imemorabile
(http://www.comunachiuza.ro ).

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

31

Captolul II
ANALIZE ȘI DIAGNOSTIC

2.1. Analiza VENN (analiza factorilor interesați)

Diagrama Venn este o metodă care sprijin ă identificarea personajelor cheie în derularea
cu succes a acțiunii strategice ș i interesul acestora în cadrul domeniului supus schimbării. În
cadrul unui forum temat ic se va cere participanților să determine locul acestora prin desenar ea
unor cercuri mic i, mijlocii ș i mari reprezentând interesul acestor actori în privința obiectivelor
strategice. Aceste cercuri pot fi plasate în dreptul desenului care reprezintă obiectivul global al
strategiei în mai multe poziții.
Analiza Venn a sigură clarificarea situaț iei și îndeamnă participanții să -și determine
propriile poziții. Astfel se va clarifica, care sunt actorii interesați (persoane, grupuri, instituții,
care pot fi neguvernamentale, autorități publice locale), cine sunt potențialii finanțatori, care sunt
partenerii în activități ș i cine sunt cei neinteresați sau cei care sunt contra acestor concepte.
Această analiză evaluează în pri mul rând aș teptă rile factorilor interesați, ca ș i nevoi (pozitive sau
negative) ș i apoi se va avea în vedere potențiala lor contr ibuție la implementarea strategiei
(https://ro.wikipedia.org ).

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

32

ÎMBUNĂTĂȚIREA
SITUAȚIEI ACTUALE
A COMUNEI
COMERȚUL:
Dezvoltarea comerțului
cu produse meșteșugărești
CREȘTEREA
ANIMALELOR

SECTORUL
AGROALIMENTAR
Valorificarea produselor
agricole

EDUCAȚIE
SPORTIVĂ
Construirea unei săli de
sport
TURISMUL RURAL
Promovar ea unor tehnici
eficiente de marketng
OBIECTIVUL
COMUNEI CHIUZA
D. Suprapun ere accentuată, care înseamnă o
cooperare intensă.
C. Suprapunere parțială care reprezintă o
anumită cooperare între actori și aria de
interes.
B. Cerc tangent, care reprezintă schimbul
de informații între actori și aria de interes.
A. Cerc extern, care reprezntă faptul că
actorii grupului nu au interes comun în
atingerea obiectivului propus.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

33
Fig. 2 .1. Diagrama VENN pentru comuna Chiuza
2.2. Analiza SWOT

Viața economică a comunei trebuie revigorată și dezvoltată în toat e domeniile sale:
agricultură, zootehnie, industrie, comerț și silvicultură. Consilul Local va trebui să investească
pentru vitalizarea vieții economice a comunei. Trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece
produce cele mai mari efecte. Infrastructur a necesită îmbunatățiri în mod continuu, de aceea
investițiile trebuie făcute după anumite criterii economice astfel încât să producă cele mai mari
efecte benefice:
 suranța locuitorilor comunei împotriva calamităților;
 raportul valoarea investiție/ efecte e conomico -financiare produse;
 raportul valoare investiție/numărul beneficiarilor.
Investitorii străini în domeniul turistic constituie un alt factor economic important pentru
creșterea atractivității comunei accentuând facilitățile culturale și de agrement pe care le oferă
sau pe care ar putea să le ofere Chiuza, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie
îmbunătățit. Complementar acest lucru va crește și atractivitatea turistică a comunei.
Pentru a fi eficientă, planificarea strategică trebuie în soțită de promovarea, la nivelul
administrației publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să
identifice și să speculeze oportunitățile aparute în beneficiul comunității.

COMUNA CHIUZA
1.DEZVOLTARE
ECONOMIC Ă
2. DEZVOLTARE
INFRASTRUCTURALĂ
CREȘTEREA LOCURILOR
DE MUNCĂ
COMPETITIVITATE
PROGRAME DE
FORMARE
PROFESIONALĂ
CONFORT SOCIAL
3. CREȘTEREA
ATRACTVITĂȚII
CULTURAL
AGREMENT

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

34
ANALIZA SWOT A COMUNEI CHIUZA
Puncte tari
 Culoarul Someșului Mare dublat de DN 17D facilitează comunicarea rutieră atât spre
sud-vest (Beclean și Dej), cât ș i nord -est (Năsăud și Bistrița), acest drum fiind modernizat
recent; Rețeaua stradală pietruită prezintă 26,45 km;
 Relieful predominant al comunei se împarte în mod egal între șes și deal;
 Dealul dinspre Săsarm, numit Dealul Slatinei, e format din sare, sătenii folosind până
astăzi saramura din iz voarele din vale numită slatină;
 Climă continentală moderată caracter istică climatului zonei deluroase vest ice din județul
Bistrița -Năsăud;
 Existența pădurii de foioase, pădure care ocupă partea superioară a de alurilor e formată
exclusiv din : fagul, carpenul, stejarul, meste acănul, diferite soiuri de plop;
 Prezența arbuștil or: alunul, salcia căprească sau lozia, porumbarul, iar în lunca
Someșulu i, pe văi, răchita și arinul;
 Resurse naturale: rețea hidrografică bogată, datorită curs ului mijlociu al Someșului Mare;
 Teren agricol suficient pentr u dezvoltări ulterioare, c omuna dispune de 2695 ha teren
arabil;
 Existența unor specialiș ti în domenii variate de activitate;
 Densitate demografică redusă, echivalentă cu cea de la nivelul județean ș i regional;
 Sisteme de distribuție a energiei el ectrice acoperind practic toate așezările comunei;
Iluminatul este rezolvat în proporție de 99%, 701 de locuințe sunt racordate la rețeaua
electric;
 Amenaja re hidrografică corespunzătoare; Rețea de canalizare este realizată pe 25 km,
având 646 racordări la rețea ;
 Pe raza comunei Chiuza se identif ică: 1 cabinet de medici de familie și 1 farmacie.
 Activități economice de bază : agricultură, creșterea animalelor, legumicultură,
pomicul tură, vânat, pescuit, albinărit;
 Existența unei comunități de afaceri locale dezvoltată comp arativ cu alte comune di n
județ;
 Resurse naturale locale diverse ș i bine reprezentate, permițând crearea de înt reprinderi
locale bazate pe creș terea valorii adăugate a acestora;
 Populația comunei are resurse financiare suficiente pentru a putea susț ine activități
economice locale ;

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

35
 Comuna prezintă trăsături culturale ș i educaționale; Personal didactic și auxiliar
competent; Existența unităților de învățămâ nt și educație, pe raza comunei sunt 4 scoli
generale, 3 grăd inițe, 1 bibliotecă ș i 4 cămine culturale;
 Potențial agr icol pentru producția vegetală și animală;
 Existența pe teritoriul comunei a unei faune diversificată: iepuri, fazani , capre, lupi și
porci mistreți;
 Zonă cu potențial pentru cultivarea de grâu, porumb, cartofi; Zona cu potențial pentru
producția de carne, lactate și lână;
 Potențial pentru dezvoltarea turismului și agroturismului; Existența urmelor arheologice
din satul Săsarm; Conacul care adăposteste actualmente sedi ul Centrului Cultural al
comune;
 Existența unor pensiuni turistice pe teritoriul comunei Chiuza ce c onferă posibilitatea
desfăsur ării activităților de agreement; Mediul natural propice drumețiilor, realizărilor de
tabere scolare ș i totod ată înființărilor de campinguri;
 Conservarea ocupațiilo r, tradițiilor și obiceiurilor; În comuna Chiuza se pot afla mul te
aspecte specifice cum ar fi portul țărănesc, cara cterizat de țesătura din cânepă;
 Potențial pe ntru obținerea de biocarburanți și de biomasă forestieră energetică; Potențial
pentru energie eoliană (Dealurile învecinate); Potențial de energie fotovoltaică (zonele
plane).
Puncte slabe
 Absența unei infrastructuri de natură europenă și națională;
 Existența unui număr mic de in vestitori pe teritoriul comunei;
 Efectul inundațiilor; Șesul face parte din lunca Someșul ui Mare, fertilă dar foarte des
inundată;
 Nu există o rampă ecologică în apropiere care să d eservească ș i comuna; Educa ția
ecologică este superficială; Poluarea apei datorate lipsei unui sistem de epurare a apelor
uzate; Sistem de ges tionare a deseurilor ineficient;
 Inexistența unor forme sinergice de promovare a zonei;
 Acces dificil, în lipsa unei infr astructuri rutiere adecvate, în punctele cele mai pitoresti
ale comunei;
 Îmbătrânirea populației (numărul populației de peste 60 ani este relativ mare);
Depopularea satelor, migrarea persoanelor tinere spre mediul urban și străinătate;

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

36
 Serviciile publice sunt deficitare sau inexistente datorită lipsei infrastrucurii necesare
(puncte de lucru pentru oficii bancare, postale , centre de informare);
 Starea tehnică necorespunzătoare a rețelei rutiere (drumuri comunale, în interiorul
comunei); Inexistența rețelei de gaz metan; Rețeaua de canalizare nu are acoperire pe
toată comuna ;
 Inexistența pe teritoriul comunei a unui cab inet veterinar și a unui spital; Inexistența
Centrului de Îngrijire ș i Asistență pentru Persoane Vârstnice și Persoane cu Handicap;
 Unități comerciale mici, cu profit mic; Diversitate redusă, majoritatea fiind orientate spre
creșterea animalor , pe producții ce țin d e producția de carne și lactate;
 Valorif icare slabă a resu rselor locale; Resurse financiare insuficiente, investiții autohtone
și străine limitate;
 Parcelarea terenului – productivitate scăzută (suprafețele agricole nu pot fi întotdeauna
lucrate mecanizat);
 Absența unităților de învățământ, precum: licee, colegii , scoli cu prof il special sau cluburi
de copii; Absența pe teritoriul comunei a unui muzeu; Constrângeri materiale datorită
bugetelor mici alocate de către autorități pentru s usținerea actului educațional;
 Utilaje agricole învechite, rudiment are ș i tehnolo gii neperformante; Degenerarea raselor
animalelor și servici i medicale veterinare sporadice; Scăderea producțiilor m edii la
aproape toate culturile;
 Piață de desfacere redusă; Inexistența unor firme care să presteze servicii agricole ș i să
valorifice produ sele agricole; Absența unei asociații de cres cători de animale conduce la
un nivel scăzut al producției animale;
 Implicarea redusă a autorităților în organizarea de eve nimente, manifestări culturale ș i
susținerea activităților recreative; Absența desfăsură rii de fe stivaluri pe teritoriul
comunei; Absența unor târguri de antichități, de carte sau de obiecte decorative; Absența
unor strategii locale pentru zone de agrement;
 Lipsa acțiunilor concertate în sensu l schimbărilor de mentalitate; Lipsa de interes a
generațiilor tinere față de păstrarea vechilor tradiții ș i obiceiuri.
Oportunități
 Comuna Chiuza prezintă o importanță deosebită datorită poziționării geografice,
deoarece este asezată pe drumul național car e face legătura dintre Beclean ș i Dej,
respectiv dintre Bistrița și Năsăud;

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

37
 Promovarea pract icilor ecologice; Realizarea unui s istem de epurare a apelor uzate;
Realizarea uno r cursuri de educație ecologică; Curățarea cursurilor de a pă ș i a
domeniului public; Montarea de cos uri de gunoi pe domeniul publ ic; Realizarea unei
stații de d epozitare a deseurilor (zonală);
 Zona are o sansă deosebită de dezvoltare; Existența unor exemple de succes a le unor
localnici cu inițiativă; Posibilitatea accesării unor fonduri structurale care finanțează
activități și crea rea de noi locuri de muncă pentru șomeri;
 Implicarea autorităților lo cale în problemele comunității, deschidere a la realizarea de
parteneriate; Elaborarea unei politici d e atragere a acestui segment de emigranți (accesare
de fonduri europene in domeniul tu rismului rural ș i al agroturismului);
 Proiectelor de dezvoltare a infrastructurii trebuie aduse în p rim planul obiectivelor
comunei; Rețeaua de drumuri comunale este necesară pentru îmbunatățirea situaț iei de
infrastructură a comunei;
 Existenta unei cerer i crescânde din partea populației comunei pentru construcția unei
clinici medica le dotate la standarde europene;
 Dezvoltarea unei industrie diversificată , dinamică ș i capabilă săofere posibilit atea de
împlinire profesională și material locuitorilor comunei ;
 Modernizarea sectorului zoote hnic, prin crearea Asociațiilor Crescătorilor, or ganisme de
inspirație europeană; Axarea p e înființarea de ferme agricole;
 Existența unor spații ș i terenur i disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale;
 Insistența asupra une i industrie nepoluantă și durabilă;
 Posibilitatea revigorării sectoru lui mestesugurilor tradiționale;
 Acces la un sistem educațional perfomant, flexibil și adapt at condițiilor din mediul rural;
Posibilitatea de formare continuă pentru adulți; Construcția d e grădinițe private de către
organizații neguvernamentale ;
 Identificarea ș i atragerea de resurse financiar -materiale;
 Dezvoltarea agriculturii cu ter enuri arabile de mare randament; Practici de agricultură
durabilă, ad aptate condițiilor climaterice și solu lui din comună;
 Creșterea cerințelor pentru produsele agroalimentare ecologice pe piața UE cu posibilități
pentru producătorii români de a practica agricultura ecologică;
 Valorificarea potențialului turistic al zonei; Amenajarea unor case de vacanță în sa tele
din comuna Chiuza ; Crearea unui centru de creație populară ca și factor de coagulare a
energiilor locale în domeniul tradițiilor rurale; Crearea un ui muzeu al ruralității.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

38
Amenințări
 Existența în apropierea comunei a polilor de atracție urbană ar put ea avea e fecte negative
în ceea ce priveș te atragerea de investiții directe în zona comunei Chiuza;
 Infrastructura precară ș i lipsa utili tăților poate menține zona în aș teptare în privința
interesului turistic în special ș i totodată în vederea dezvoltă rii la nivel economic a
comunei;
 Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecințe grave pe termen lung;
Poluarea care a scăpat de s ub control; Exploatarea nec ontrolată a resurselor pădurii;
Mentalitatea de indifer ență față de protecția mediulu i;
 Scăderea gradului de instruc ție scolară a populației tinere; Estomparea tradițiilor locale,
odată cu trecerea timpului; Creșterea ș omajului în rândul tinerilor absolvenți; Creș terea
ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra p ieței muncii, eco nomiei locale ș i
asistenței sociale în perspectivă;
 Creșterea traficului pe șoselele adiacente comunei cu toate consecințele aferente;
 Neutilizarea de către comună a resurselor financiare disponibile prin programe ale
Uniunii Europene;
 Izolarea satelor din punct de vedere al accesului la infrastructură car e conduce la
depopularea zonei și la declin economic:
 Lipsa resurselor financiare pentru susținerea unor programe de inve stiții specifice
învățământului; Menținerea unui interes scăzut din partea familiei pentru educație; Lipsa
resurselor financiare pentru acordarea de burse e levilor cu rezultate deosebite ș i a cel or
cu condiții sociale dificile;
 Neîntoarcerea populației tinere emigrate în mediul rural ș i în străinătate;
 Practicarea agriculturii de subzist ență ca urmare a rezi stenței populației la schimbare;
Creșterea competiției pentru produsele agricole, ce poate defavoriza unele sectoare
tradiționale care nu ating standardele de calitate ale pieței unice ;
 Dezechilibrele balanței comerciale cu accent pe i mporturi de produse alimentare care
periclitează valorificarea produselor autohtone la prețuri e ficiente (aducătoare de profit);
 Legislație încărc ată cu prea multe specificații ș i în continuă modificare, este greu
accesibilă unor categorii sociale;
 Lipsa unui program județean ș i regional de dezvoltare a turismului rural.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

39
2.3. Analiza P.E.S.T.

O analiză Pest reprezintă una dintre analizele, care este doar un cadru ce se poate
cataloga ca influență a medi ului politic, economic, social ș i tehnologic. Uneori, doi factori
suplimenta ri, ca de exemplu cel de mediu ș i cel juridic, vor fi adăugate pentru a face o analiză
PEST. Analiza PEST analizează ș i subliniaz ă impactul fiecăruia dintre acești factori (ș i
interacțiunea lor cu altele), pe diferite nivele de aface ri. Re zultatele pot fi apoi utilizate pentru a
profita de oportunități ș i de a face planuri de urgență pentru amenințări la pregătirea planurilor
strategice și de afaceri.
Analiza P.E.S.T este o an aliză externă și urmăreș te să e vidențieze o altă perspectiv ă a
mediului în care organizația își desfăș oară activita tea. Analiza P.E.S.T. reprezintă o scănare a
mediului macro ăn care opereaza organizația și constituie î n fapt evaluarea impactului generat de
un sistem de factori și anume, factori politici, economic i, sociali și tehnologici
(https://ro.wikipedia.org ).
Tabel 2 .2
Diagrama P.E.S.T.
FACTORII POLITICI FACTORII ECON OMICI
 Forma de guvernământ ;
 Stabilitate guvernamentală ;
 Libertatea presei ;
 Legislație ;
 Birocrație ;
 Corupție ;
 Legea schimburilor de mărfuri ;
 Legea angajării ;
 Legea taxelor și impozitelor ;
 Politica guvernamentală asupra economiei ;
 Schimbări la nivel politic .  Stadiul ciclului de afaceri ;
 Creșterea economică ;
 Inflația ;
 Rata dobânzii ;
 Impozitul pe venit/profit ;
 Șomajul ;
 Costurile de angajare ;
 Cheltui eli de producție ;
 Cheltuieli de aprovizionare ;
 Cheltuieli de distribuție ;
 Globalizare ;
 Schimbări la nivel economic .
FACTORII SOCIO -CULTURALI FACTORII TEHNOLOGICI
 Creșterea numarului de locuitori ;
 Media de vârsta ;
 Media de viață ;
 Sănătate ;  Impac tul tehnologiilor emergente ;
 Impactul internetului ;
 Reducerea considerabilă a costurilor ;
 Impactul transferului de date ;

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

40
 Educație ;
 Relig ia dominantă ;
 Mobilitate socială ;
 Modele de angajare ;
 Atitudinea privind munca ;
 Atitudinea privind produsele și serviciile
străine :
 Rolul barbatului/femeii în societate :
 Presa ;
 Opinia publică ;
 Atitudini și tabu -uri;
 Schimbări la nivel socio -cultural .  Avantajul tehnologiei în cadrul unei
competiții ;
 Rolul tehnologiei în procesul globalizării
 Influența tehnologiei asupra produselor și
serviciilor în vederea reducerii de costuri și
îmbunătațirea standardului de calitate ;
 Inovatia pe care o aduce tehnologia ;
 Schimbări la nivel tehnologic .

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

41

Captolul III
STRUCTURA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A
COMUNEI CHIUZA

2.1. Obiective generale

Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Chiuza constau în:
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;
2. Protecția mediului;
3. Întărirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei;
4. Dezvoltarea și promovarea tu rismului;
5. Regenerare rurală.
Formularea strategiei pornește de la următoarele premise:
 să îmbunătățească condițiile de vi ață ale locuitorilor (locuințe ș i locuri de muncă la
standarde europene);
 să ridice standardul calitativ al designului comunei, al cons trucțiilor, serviciilor ș i al
imaginii în general;
 să ofere oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiunile comunei, fie sub
forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau
consultărilor permanente între parteneri;
 să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce au loc în
comună. De aceea, procesul de planificare trebui e să fie creativ, participativ ș i
anticipativ.
Conceptul strategic de trebuie să urmeze două puncte prioritar e: creș terea gradului de
atractivitate a comunei (prin îmbunătățirea imaginii, a calității vieții, prin revitalizare rurală) și
facilități de atragere a firmelor private (prin investiții în infrastructură, ofertă de terenuri și
clădiri, servicii strategice , facilități fiscale, etc.).
Principalele obiective ale strategiei de dezvoltar e locala a comunei Chiuza sunt:
 Garantarea accesului la infrastructură (apă, distribuție gaze, căi de transport) al populației
și al consumatorilor econom ici;
 Organizarea î n co nformitate cu necesitățile și standarde europene a școlilor ș i
grădinițelor;

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

42
 Optimizarea ș i dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicații ș i energie;
 Protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din Uniunea
Europeană pe care România va trebui să le atingă în totalitate;
 Optimizarea sistemului de sănătate local;
 Garantarea condițiilor pentru crearea unor act ivități rentabile în zootehnie ș i agricultură;
 Susținerea sectorului turistic de agrement în special;
 Construcția de cămine sociale pentru copii ș i bătrâni;
 Combaterea excluderii ș i dezechilibrelor sociale prin crearea de noi oportunități
investiționale;
 Atragerea de investiții interne/externe prin parteneriat, concesionare sau alte forme
legale, cu suprafețe de teren aflate în domeniul public/privat al comunei, pentru a crea cât
mai multe locuri de muncă.
Autoritatea publică locală, fiind o interfață între cetățean ș i instituțiile statului, trebuie să
elaboreze ș i să dezvolte un sistem de a dministrare bazat pe promova rea autonomiei locale reale
și conso lidarea cadrului instituțional.
Activitatea publică locală va fi orientată spre:
 Sprijinirea dezvoltării comunității în scopul rezolvării tuturor problemelor comunei;
 Susținerea dezvoltării infrastructurii prioritare pen tru comunitate (aprovizionarea cu apă,
căldură, energie electrică, etc.);
 Sporirea responsabilității persoanelor cu funcții de răspundere pentru depăsirea limitelor
stabilite de cheltuieli ș i utilizarea neeconomică a alocațiilor bugetare;
 Control area stric tă a bugetului local ș i distribuirea lui în mod eficient;
 Ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitățile reale de acumulare a
veniturilor la buget;
 Eficientizarea gestio nării mijloacelor public;
 Consolidarea finanțel or publice;
 Stabilir ea și promovarea parteneriatului.
Consolidarea managementului administrației publice locale constă în:
a. Dezvoltarea managementul resurselor umane ;
b. Dezvoltarea nivelului de pregătire profesională ;
c. Folosirea eficientă a resurselor umane ;
d. Creșterea responsabil ității ș i a independenței profesionale ;
e. Schimbarea de fond a r aportului dintre administrație ș i cetățean ;

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

43
f. Realizarea unui sistem de monitorizare a calității serviciilor publice ;
g. Dezvoltarea managementul informațiilor .

3.2.Obiective specifice

Obiectivele generale ale strategiei se bazează pe trei obiective specifice, care se prezintă
astfel:
 Obiectivul 1: ,,Stimularea sectoare lor cu potențial de dezvoltare și creș terea
competitivității economice";
 Obiectivul 2: ,,Dezvoltarea resurselor umane ș i a serviciil or sociale";
 Obiectivul 3: ,,Dezvoltarea infrastructurii de bază respectând standardele de mediu".
La nivelul Comunei Chiuza au fost stabilite un nurnăr de 11 priorități, acestea reflectând
nevoia comunității locale de a avea un cadru de referință clar pre zentat, rezultat al unei analize
complexe ș i cât mai concrete. Astfel, obiectivului strateg ic 1 îi corespund 3 priorități,
obiectivului strategic 2 îi corespund 3 priorități iar obiectivului strategic 3 îi corespund 5
priorită ți. Acestea se prezintă astfel :
Obiectiv 1:
 Stimularea investiț iilor durabile în comuna Chiuza;
 Dezvoltarea și creș terea calității ac tivităților în domeniul agricol ;
 Susți nerea ș i dezvoltarea turismului ;
Obiectiv 2:
 Spriji nirea sistemului de învățământ ș i a furni zorilor de formare prof esională ;
 Creșterea gradului de ocupare a populației din comuna Chiuza ;
 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale.
Obiectiv 3:
 Modernizarea ș i extinder ea infrastructurii de transport ;
 Dezvoltarea ș i moderni zarea infrastructurii electrice ;
 Creșterea accesu lui la utilități;
 Dezvoltarea infrastructurii de gest ionare a apelor și a deșe urilor ;
 Conservare a naturii ș i protecția mediului .

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

44
3.3 Principalele elemente ale strategie

Obiectiv strategic 1: ,,Stimularea sectoare lor cu potențial de dezvoltare ș i creșterea
competitivității economice"
Stimularea investiți ilor durabile în comuna Chiuza:
 Crearea de noi locuri de rnuncă în domeniul serviciilor ș i activităților productive;
 Atragerea de noi investitori în comuna Chiuza (elaborarea de politici pentru atragerea de
investit ori, realizarea unor materiale ș i acțiuni de promovare destinate atragerii de
invest itori, participarea la târguri ș i misiuni de afaceri, extinderea bazei de informații pe
internet pentru promovarea investițiilor, etc);
 Simplificarea procedurilo r pentru obținerea avizelor necesare investițiilor;
 Crearea ș i dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performante;
 Susținerea întreprinzătorilor mici și mijlocii, creș terea calității activităților în domeniul
agricol;
 Dezvoltarea de servic ii pentru sus ținerea inovației ș i a unei competitivități crescute;
 Dezvoltarea unei politici fiscale de susținere a investitorilor.
Dezvoltarea ș i creș terea calității activităților în domeniul agricol:
 Modernizarea tehnologie i folosite în domeniul agricol ș i zootehnic;
 Dezvoltarea agriculturii prin utilizarea unor tehnici specifice ș i constituirea unor sisteme
pentru adaptabilitatea la condițile climatice;
 Susținerea micilor agricultori ș i dezvoltarea de servicii de asistență pentru acestia;
 Profitabilizarea practici lor agricole pentru a facilita ș i productivitatea lucrării aplicate pe
terenurilor agricole;
 Dive rsificarea producției agricole ș i dezvoltarea unei agriculturi alternative;
 Dezvoltarea unor structuri pentru sus ținerea activităților agricole ș i profesionalizar ea
modului de comercializare a produselor (exemplu: Bursa de mărfuri agricole);
 Dezvoltarea capacității de prelucrare a produselor agro -zootehnice;
 Plantarea arborilor pe terenurile neproductive ale comunei;
 Conservarea ș i protejarea capitalului silvic al comunei;
 Creșterea capacității producătorilor locali de a accesa programe europene.
Susținerea ș i dezvoltarea turismului:
 Crearea ș i amenajarea obiectivelor turistice;

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

45
 Diversificarea ș i modernizarea posibilităților de cazare în vederea dezvoltării turismul ui
de afaceri;
 Păstrarea ș i valorificarea potențialului natural ș i cultural;
 Realizar ea unor materiale de informare ș i promovarea alternativă a ofertelor turistice din
diferite surse de comunicare;
 Realizarea unei situații cu privire la clădirile istorice;
 Intensif icarea activităților culturale ș i dezvoltarea continuă a relațiilor transfrontaliere;
 Dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea unor brand -uri locale.
Obiectiv strategic 2: ,,Dezvoltarea resurselor umane ș i a serviciilor sociale"
Spriji nirea sistemului de învățământ ș i a formării profesionale con tinue:
 Reabilitarea infrastructurii educaționale;
 Realizarea unui complex scolar;
 Promovarea învățării pe parcursul vieții;
 Crearea ș anselor pentru reformarea persoanelor adulte;
 Accesul neîngrădit de implinire individuală prin educație, în special pentru categoriile
dezavantajate (rromi, persoane cu handicap);
 Prevenirea abandonului scolar;
 Orientarea ș i sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale;
 Dezvoltar ea programelor de alf abetizare și a programelor gen ,,a doua ș ansă" pentru
persoanele care nu au absolvit învățământul obligatoriu;
 Asigurarea calității serviciilor edu caționale în educația timpurie ș i în învățământul pentru
copiii ș i elevii cu cerințe educaționale speciale;
 Recunoașterea ș i certi ficarea învățării non -forrnale ș i informale prin realizarea de
parteneriate cu instituții competente;
 Creșterea calității actului de predare.
Creșterea gradului de ocupare a populației din Comuna Chiuza:
 Adaptarea ofertei la cererea de pe piața muncii din comuna Chiuza ș i din localitățile
învecinate;
 Dezvoltarea serviciilor de cons iliere, orientare profesională ș i informare privind cariera;
 Facilitarea a ccesului la cursuri de formare ș i perfecționare continuă;
 Dezvoltarea unor măsuri de combatere a muncii la negru.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

46
Dezvoltarea sistemului de servicii sociale ș i a serviciilor furnizate de administrația
publică:
 Reabilitarea infrastructurii sociale;
 Combaterea excluziunii sociale;
 Dezvoltarea serv iciilor administrației publice și creș terea calității actului de guvernanță;
 Constituirea grupului de acțiune locală;
 Susținerea ș i dezvoltarea serviciilor de asistență socială pentru persoanele aflate în
dificultate (minori, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități) ;
 Întărirea legăturilor dintr e Administrația Publică Locală ș i societatea civilă pentru
rezolvarea problemelor de interes comunitar.
Obiectiv strategic 3: ,,Dezvoltarea infrastructurii de bază respectând standardele de
mediu "
Modernizarea ș i extindere a infrastructurii de transport:
 Creșterea capacității portante a rețelei de drumuri existentă;
 Reabilitarea/modernizarea drumurilor aflate în gestiunea autorităților locale;
 Asigurarea siguranței traficului rutier;
 Corelarea sistemului de transport al persoanelor sau de mărfuri;
 Fluidizar ea circulației prin alegerea celei mai potrivite soluții (realizarea șoselei de
centură sau creș terea numărului de benzi pentru circulație).
Dezvoltarea ș i modernizarea infrastructurii electrice:
 Retehnolog izarea sistemului de transport ș i de distribuție a energiei electrice;
 Investiția în echipamente de producere a energiei electrice cu eficiență energetică
ridicată;
 Dezvoltarea de surse alternative de energie electrică.
Amenajarea teritoriului și creș terea accesului la utilități:
 Dezvoltarea rețelei de al imentare cu energie termică;
 Îmbunătățirea randamentului energiei termice;
 Creșterea accesului la reț eaua de telefonie fixă, mobilă ș i internet pentru un număr cât
mai mare de locuitori;
 Dotările lucrărilor de interes public extinse pentru diversificarea s erviciilor publice
arondate spațiului rural;
 Înființarea sistemelor de canalizare capabile să deservească tuturor locuitorilor comunei;
 Realizarea rețelei de alimentare cu gaz metan.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

47
Dezvoltarea infrastr ucturii de gestionare a apelor ș i a deseurilor:
 Reali zarea/ reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a tuturor gospodăriilor;
 Realizarea/ modernizarea sistemelor de e purare a apelor uzate menajere ș i industriale;
 Reabilitarea zonelor cu grad ridicat de poluare;
 Gestionarea deseurilor menajere ș i industrial e;
 Administrarea apelor pluviale ș i freatice.
Cons ervarea naturii ș i protecția mediului:
 Definirea ș i gestionarea zonelor de protecție a mediului;
 Creșterea nivelului de informare și conș tientizare a populației cu privire la problematica
mediuiui;
 Prevenir ea poluării ș i păstrarea calității aerului;
 Protej area parcurilor ș i a zonelor verzi;
 Susținerea ț i informarea practicilor de agricultură ecologică;
 Dezvoltarea ș i modernizarea unor noi zone verzi in cadrul comunei.

3.4. Planul local de acțiune pentru de zvoltare durabilă

Modul de realizare al Planului Local de Acțiune trebuie să corespundă termenului fixat
pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală. Planul Local de Acțiune este procesul
participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt care are la bază resurse disponibile pentru a
atinge obiective limitate, de obicei într -o zona bine stabilită.
Stabilirea Planului Local de Acțiune se va face în intervale cât mai scurte, astfel încât
țintele fixate să țină cont de situația macroeconomică at ât la nivel național, regional și local cât ș i
de părerile cetățenilor comunei. Planul local de acțiune se va revizui la o perioada de 2 ani, după
recomandarea specialistilor .
Rezol varea problemelor curente, cât ș i a celor de perspectiva depinde ăn foarte mare
măsură de gradu l de competență al conducerii administrați ei publice locale.
În ceea ce privește relația cu cetățeanul, autoritatea publică locală a demarat un amplu
proces de consultare a opiniei cetețenilor .
Planificarea strategică din punct de vedere fina nciar este greu de realizat datorită
schimbărilor legislației. Din aceeași cauză, bugetul local pe următorii 7 ani nu se poate exprima
exact.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

48
Repartizarea veniturilor arată gradul mare de dependență față de bugetul de stat și
necesitatea alocării unor sume care să permită măcar asigurarea unui buget minim de
funcționare.
3.5. Dezvoltarea durabil ă a comunei Chiuza

I. STIMULAREA SECTOARELO R CU POTENȚIAL DE DEZVOLTARE ȘI
CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE
În urrna analizei SWOT realizate l a nivelul Comunei Chi uza a reieșit că fiind extrem de
importantă susținerea sectoarelor care prezintă potențial de dezvoltare, în acest sens fiind reținute
dezvoltarea serviciilor, de zvoltarea sectorului productiv ș i a turismului. Din cele prezentate
rezultă că am avut în vede re va lorificarea punctelor tari dar ș i o evaluare corectă a oportunităților
viitoare pentru aceasta zonă. Acest obiectiv este structurat în 3 priorități principale:
 stimularea investițiilor durabile în comuna Chiuza;
 dezvoltarea și creș terea c alității acti vităților î n domeniul agricol;
 susținerea ș i dezvoltarea turismului.
Pentru fiecare prioritate sunt prevăzute mai multe măsuri, care vor p ermite pe viitor
identificarea ș i dezvoltarea de proiecte în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă
în acest moment comuna Chiuza.
Stimularea investițiilor durabile în comuna Chiuza
a. Crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor ș i al activităților productive
Această prioritate are în vedere creș terea nivelului de ocupare a populației din comuna
Chiuza ș i valorificarea resurselor umane existente la nivelul Comunei. După cum rezultă din
analiza socio -economică, la nivelul comunei Chiuza există mai multe sectoare cu un potențial de
dezvoltare deosebit de ridicat (domeniul productiv, domeniul agricol, domeniul serviciilor).
Pentru comunitatea din comuna Chiuza este important să se reactiveze o serie de resurse (umane
și fizice), o astfel de politică asigurând o anumită continuitate procesului de dezvoltare.
Principalele măsuri avute în vedere pentru dez voltarea unei politici durabile de ocupare
se referă la:
 asigurarea de oportunități egale de angajare pentru toți locuitorii din comuna Chiuza;
 valorificarea permanentă a resurselor umane prin dezvoltarea unor programe de formare
profesională, atât pentru persoanele care nu au un loc de muncă cât ș i pentru cei angajați;
 asigurarea accesului la informații cu privire la locurile de muncă dispon ibile la nivel
local, județean ș i internațional;

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

49
 dezvoltarea capacității la nivel local de monitorizare a pieței munc ii, a modificărilor
înreg istrate pe piața muncii precum ș i a persoanelor care nu au un loc de muncă ;
 dezvo ltarea unor proiecte pentru creș terea corespondenței între cererea ș i oferta de
muncă.
b. Atragerea de noi investitori în comuna Chiuza
Acest tip de măs ură este deosebit de important pentru a se asigura noi locuri de muncă în
zonă dar ș i pentru creșterea competitivității, deoarece investitorii de regulă aduc tehnologii
competitive și au deja piața de desfacere pentru produsele lor.
În vederea atragerii un or investitori semnificativi pentru comuna Chiuza sunt prevăzute
mai multe tipuri de activități, care sunt subordonate unui număr de 3 obiective deosebit de
import ante pentru această prioritate:
 dezvoltarea unei politici sustenabil e de atragere a investit orilor ș i elaborarea unor
mecanisme eficiente ș i transparente de implicare a comunității de afaceri în stabilirea
acestei politici;
 dezvoltarea unor activități de promovare a potențialului socioeconomic;
 dezvoltarea unui climat prop ice pentru investitorii locali ș i străini.
Principalele tipuri de activități ș i măsuri care sunt prevăzute în acest sens sunt:
 elaborarea unei politici locale pentru atragerea de investitori;
 stabilirea unui mecanism permanent de colectare a proiectelor de investiții din sectorul
public ș i privat care vor fi promovate către investitori;
 asigurarea participării efective a reprezentanților sectorului privat la stabilirea
obiectivelor din domeniul a tragerii investițiilor străine ș i la decizii administrative care
influențează dezvolta rea economică locală;
 realizar ea unor materiale de informare ș i acțiuni de promovare destinate atragerii de
investitori;
 participarea la târguri ș i în vederea promovării potențialului socio -economic al localității;
 extinderea bazei de informații pe interne t pentru promovarea investițiilor;
 asigurarea unui tratament e gal între investitorii străini ș i români.
c. Simplificarea procedurilor pentru obținerea avizelor necesare investițiilor
Acest aspect este deosebit de important pentru dezvoltarea spiritului antre prenorial local,
dar ș i pentru atragerea unor investitori străini. Conform planificărilor p rezente, se prevede
realizarea unor ghiș euri unice pentru obținerea diverselor tipuri de autorizații ș i avize, fapt ce va
contribui la facilitarea actului investițio nal.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

50
d. Crearea ș i dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri perfomante
Pentru susținerea mediului economic local se prevede dezvoltarea unor servicii de
consultanță ș i asistență în domenii strategice, precum: politica de management, politica de
resurse uma ne, ma rketing. Aceste servicii au ca ș i obiectiv dezvoltarea unor deprinderi
manageriale precum ș i încurajarea spiritului antreprenorial. De asemenea, se prevede facilitarea
accesului la programe de formare ș i consultanță pentru accesarea de fonduri struct urale în
vederea realizării unor investiții viitoare. Infrastructura de afaceri cuprinde centre de servicii
pentru IMM -uri, centre de transfer tehnologic, centre de mar keting, incubatoare de afaceri și alte
structuri care sprijină dezvoltarea activității a ntreprenoriale . Pe termen lung ele duc la creș terea
numerică ș i cali tativă a întreprinderilor mici ș i mijlocii.
e. Susținerea întrep rinzătorilor mici ș i mijlocii
Susținerea acestui segment este deosebit de semnificativă, având în vedere că majoritatea
firmel or fac parte din această categorie, existând ș i pe viitor un potențial important pentru acest
sector. Principalele direcții de intervenție se referă la acordarea de sprijin în perioada de start-up
precum ș i dezvoltarea de servicii suport pentru diferitele etape de evoluție a unei firmei. Aceste
tipuri de servicii sunt d eosebit de importante ș i pentru încur ajarea antreprenoriatului local.
Principalele direcții de acțiune care sunt avute în vedere se referă la:
 dezvoltarea aptitudinilor manageriale a conducăt orilor pentru a le crește capacitatea
decizională și de adaptare la cerințele noi de pe piața europeană;
 dezvoltarea relațiilor internaționale are în vedere facilitarea accesului la piețe externe ș i
cooperarea cu firme din străinătate;
 facilitarea accesu lui la programe de microcredit ș i la granturi europene.
f. Dezvoltarea de servic ii pentru susținerea inovației ș i a unei competitivități crescute
Această măsură este deosebit de importantă pentru politica investițională locală,
referindu -se în principal la :
 transfer tehnologic, cercetare, dezvoltarea inovării tehnologice – prin intensificarea
legăturilor dintre mediul economic ș i institutele de cercetare;
 informatizarea activității.
g. Dezvoltarea unei politici fiscale de susținere a investitorilor
Administrați a locală îș i asumă responsabilitatea dez voltării unei politici de taxe ș i
impozite care să încurajeze investiția, analizând în pe rmanență setul de beneficii ș i facilități care
pot fi acordate invest itorilor, în funcție de natura ș i valoarea investiției avute în vedere.
Dezvoltarea ș i creș terea calității activităților în domeniul agricol

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

51
a. Modernizarea tehnologiei folosite în domeniul agricol ș i zootehnic
Activitatea agricolă se confruntă cu o serie de pericole, determinate de dificultăți în a f ace
față produ selor din import . La acestea se adaugă faptul că în ultimii ani, productivitatea în
agricultură a scăzut foarte mult datorită divizării pământului, ceea ce a avut drept rezultat
exploatații mici, mecanizare limitată, neutilizarea celor mai bune tehnici agr icole, probleme în
menținerea în stare bună a infrastructurii agricole. De asemenea, producătorii agricoli se
confruntă cu o serie de dificultăți în ceea ce priveșt e modul de exploatare a pământului,
insuficiente asociații agricole care să dezvolte o agric ultură intensivă.
În sectorul zootehnic s -a înregistrat de a semenea un declin continuu. Creș terea
competitivității în sectorul zootehnic urmăreste alinierea do meniului la standardele Uniunii
Europene, ameliorarea raselor, creș terea productivității munci i și introducerea de tehnologii noi
care îmb unătățesc calitatea produselor ș i stimularea competi tivității pe piața locală ș i pe piețe
externe. În acest sens, se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociațiilor de
producători precum și dezvoltar ea niș ei de piață a agriculturii ecologice.
O posibilitate pentru realizarea acestor obiective este și atragerea de noi investitori
străini, care au capacitatea financiară pentru realizarea unei îmbunătățiri a tehnologiei .
b. Susținerea micilor agricultori ș i dezvoltarea de servicii de asistență pentru aceștia
Alături de dezvoltarea marilor exploatații agricole, mereu vor exista o serie de mici
producători care preferă cultivarea pe suprafețe mai mici. Susținerea acestei categorii este
deosebit de importantă , adesea multe dintre aceste persoane neavând alte surse de venit.
Importante forme de sprijin se referă la oferirea de informații cu privire la posibilități de
finanțare/subvenții, sprijin pentru vinderea produselor, suport pentru inițierea unei agricultu ri
ecologice, care s e poate dovedi rentabilă chiar ș i pentru micii producători agricoli.
c. Dive rsificarea producției agricole ș i dezvoltarea unei agriculturi alternative
Îmbunătățirea preconizată a productivității sectorului va determina reducerea numărului
de loc uri de muncă în agricultură. Deș i aceasta va fi parțial compensată de logistică, servicii, etc.
de susținere a dezvoltării agricole, este necesară diversificarea econ omiei ș i agriculturii
practicate pentru a păstra condiții bune de viață ș i pentru a evita migrarea masivă a populației. În
acest sens, se prevede dezvoltarea unei agriculturi alternative, ecologice, prin folosirea diverselor
resurse locale. Acest model nou de practicare a agriculturii va face necesară ș i organizarea unor
programe de re orientare profesională, precum ș i facilitarea accesului la informații din domeniul
respectiv.
d. Dezvoltarea capacității de prelucrare a produselor agro -zootehnice

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

52
În prezent o cotă foarte mică de produse agricole este folosită ca materie primă pentru
prelucra re. Această problemă este determ inată de problema calității ș i de logistica insuficientă
care afectea ză piața. Industria alimentară ș i ramurile care prelucrează diferite produse agricole au
nevoie de investiții în asigurarea cal ității ș i în tehnologii de prelucrare ce permit obținerea de
produse care pot intra în competiție cu produsele alimentare importate în cantități din ce în ce
mai mari.
e. Creșterea capacității producătorilor locali de a accesa programe europene
Una dintre alternativele care fac posibil ă realizarea unor investiții în domeniul agricol se
referă la accesarea fondurilor europene. În acest sens, sunt necesare programe de informare a
producătorilor cu privire la programele existente, precum ș i dezvoltarea unor cursur i de instruire
pentru scri erea ș i implementarea unor proiecte cu sprijn european. O alternativă este și facilitarea
colaborării cu firme de consultanță, care pot oferi sprijin producătorilor agricoli .
Susținerea ș i dezvoltarea turismului
Componentă fundamentală a dezvoltării econom ice, turismul este parte din prioritățile
prezentei Strategii de Dezvoltare Locală. Integrarea turismului în conceptul de marketing
teritorial ține de oportunitatea pe care turismul o oferă ca pos ibilități de promovare a zonei .
Datorită amplasării comunei Chiuza, aceasta prezintă un potenți al semnificativ de dezvoltare a
turismului.
Dintre principalele măsuri avute în ve dere în acest domeniu, amintim:
 Crearea ș i amenajarea obiectivelor turistice;
 Diversificarea ș i modernizarea posibilităților de cazare în v ederea dezvoltării turismului
de afaceri;
 Păstrarea ș i valor ificarea potențialului natural ș i cultural;
 Realizare a unor materiale de informare ș i promovarea alternativă a ofertelor turistice din
diferite surse de comunicare;
 Realizarea unei situații cu pri vire la clădirile istorice existente în comună;
 Intensif icarea activităților culturale ș i dezvoltarea continuă a relațiilor transfrontaliere;
 Dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea unor brand -uri locale.
Conceptul de marketing teritorial vine să susțină ansamblul de preocupări în sectorul
dezvoltării durabile prin facilitarea utilizării de resurse în veder ea producerii de bunuri ș i servicii
precum ș i comercializării acestora. Administrația pub lică îș i propune ca direcții de acțiune în
acest secto r să identifice ș i să consolideze o "marcă l ocală" care să poată reprezenta pentru

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

53
turistul care vizitează localitatea sau pentru investitorul interesat de potențialul local un adevărat
punct de reper al Comunei comparativ cu celelalte localități .
Una dint re posibilități este dezvoltarea unui brand local c u privire la diferite feluri de
mâncare tradițională d in zonă, deosebit de apreciate ș i cunos cute atât la nivel local cât ș i
internațional. Promovarea ofertei turistice va urmări folosirea alternativă a un or canale de
comunicare, prin adresarea mai multor tipuri de public țin tă. Această activitate cuprinde
următoarele demersuri:
 definirea unei mărci locale ș i crearea de activități pentru susținerea acestuia;
 elaborarea de m ateriale de promovare, unitare ș i de: postere, broș uri, materiale
informative, cataloage cu produse ș i servicii, hărți, calendare ale evenimentelor, etc;
 diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică;
 promovarea on -line ș i crearea de legături între site -urile de internet existente;
 dezvoltarea de campanii tematice de comunicare;
 participarea la târguri de turism naționale ș i internaționale;
 susținerea de activități de promovare în mass -media;
 acțiuni de lobby către instituții publice, finanțatori (publici ș i priva ți), etc;
 integrarea pachetelor ș i circuitelor turistice în pr ogramele naționale de promovare.
II. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE Ș I A SERVICIILOR SOCIALE
Prin intermediul acestui obiectiv strategic se urmăreste investiția în resursele umane, în
vederea creșteri i gradului de ocupare ș i a combaterii excluziunii sociale. Principalele aspecte
avute în vedere se referă la susținerea sistemului de educație primară ș i de formare profesională,
combaterea consecințelor restructurării economice asupra pieței muncii, comba terea fenomenu lui
de abandon scolar timpuriu ș i de participare scazută la educație, combaterea excluderii de pe
piața muncii a populației de rromi, precum ș i a altor grupuri vulnerabile, susținerea incluziunii
sociale ș i dezvoltarea societății informaționa le.
În cadrul acestui obiectiv strategic sunt prevăzute trei priorități, după cum urmează:
 Sprijinirea sistemului de învățământ ș i a formării profesionale continue;
 Creșterea gradului de ocupare a populației din comuna Chiuza;
 Dezvoltarea sistemului de ser vicii sociale ș i a serviciilor furnizate de administrația
publică.
Spriji nirea sistemului de învățământ ș i a formării profesionale continue
În vederea asigurării unei calități crescute învățământului sunt necesare o serie de
investiții în infrastructura fi zică, dar și în formarea continuă a cadrelor didactice. Măsurile care

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

54
sunt prevăzute pentru această prioritate se referă deopotrivă la asigurarea spațiului fizic ș i a
dotărilor necesare, dar și la creș terea cali tății procesului de învățământ ș i asigurarea accesului
egal la actul educațional. Principalele măsuri prevăzute se referă la:
 Reabilitarea infrastructurii educaționale;
 Realizarea unui complex scolar;
 Promovarea învățării pe parcursul vieții;
 Creșterea accesului la educație, în special pentru catego riile dezavantajate;
 Prevenirea abandonului scolar;
 Dezvoltar ea programelor de alfabetizare ș i a programelor gen ,,a doua sansă";
 Asigurarea calității serviciilor edu caționale în educația timpurie ș i în învățământul pentru
copiii ș i elevii cu cerințe educa ționale speciale;
 Recunoasterea ș i cert ificarea învățării non -formale ș i informale;
 Creșterea calității actului de predare.
Se prevede în continuare intensificarea legăturilor care există deja între scoală ș i diverse
instituții locale în vederea dezvoltări i unor programe adaptate nevoilo r societății contemporane,
dar ș i pentru dezvoltarea unei oferte educativ -culturale atractive. Conform strategi ei prezente,
școala va fi un partener important al administrației publice locale în procesul de dezvoltare
durabilă, fiind necesare pe viitor ș i intensificarea legăturilor dintre instituțiile educative ș i mediul
economic, în vederea unei corelări optime înt re oferta ș i cerințele de pe piața muncii.
Creș terea gradului de ocupare a populației din comuna Chiuza
În condi țiile producerii unor modificări pe piața muncii din comuna Chiuza, sunt deosebit
de necesare dezvoltare a unor măsuri active pentru creș terea gradului de ocupare. Aceste măsuri
contribuie la scăderea ra tei somajului, conducând la creș terea gradului de inte grare pe piața
muncii în sp ecial prin angajarea tinerilor și a ș omerilor de lungă durată. Î n acest context, se
prevede creș terea accentului pus asupra programelor de formare profesională, urmărindu -se
totodată realizarea unui echilibru mai bu n între ocupar ea subvenționată și alte tipuri de măsuri .
Principalele măsuri avute în vedere în cadrul acestei axe prioritare se referă la:
 Intensificarea măsurilor active de ocupare;
 Adaptarea ofertei la cererea de pe piața muncii din Comuna Chiuza ș i din localitățile
învecinate;
 Dezvoltarea serviciilor de cons iliere, orientare profesională ș i informare privind cariera;
 Facilitarea a ccesului la cursuri de formare ș i perfecționare continuă;
 Dezvoltarea unor măsuri de combatere a muncii la negru.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

55
Dezvoltarea sistemului de servicii sociale ș i a serviciilor furnizate de administrația
publică
Reabilitarea infrastructurii sociale – în vederea asigurării unui standard ridicat al calității
vieții este necesară ș i existența unei infrastructuri sociale dezvoltate, în concordanță cu nevoile
actuale ale populației. Dintre cele mai importante elemente amintim: infrastructura sanitară,
infrastructura serviciilor sociale adresate diver selor categorii de persoane ș i infrastructura
culturală ș i cea existentă pentru petrecerea timpului lib er.
Acest tip de măsuri vizează necesitatea dezvoltării unei rețele de servicii sociale acordate
grupurilor dezavantajate ș i persoanele aflate în nevoie, în vederea prevenirii riscului de
marginalizare sau excluziune socială . Operatorii publici din domeniu l asistenței sociale vor fi
sprijiniți în dezvoltarea capacității lor de analiză ș i soluționare a problemelor sociale de la nivel
comunitar. Alături de dezvoltarea unei infrastructuri fizice c orespunzător dotată, se impune ș i
creșterea accesului la informa ții cu privire la serviciile care sunt oferite în cadrul Comunei.
Nivelul de trai este deopotrivă influențat de accesul la ac tivități sportive, de recreere ș i de
timp liber. Dezvoltarea unor a stfel de activități poate duce și la creș terea gradului de ocupa re. În
acest domeniu se prevede:
 instituirea în timp a unor colaborări cu instituții de prestigiu în domeniul sportului pentru
a permite accesarea în parteneriat a proiectelor de consolidare a unui mod de viață
sănătos pentru copii și tineri;
 orientarea sp re sporturile de p erformanță a acelor copii ș i tineri care dovedesc talent real;
 promovarea unor activită ți sportive, a mersului pe jos ș i a mersului cu bicicleta.
Combaterea excluziunii sociale – una dintre caracteristicile specifice ale comunității este
componenta multi -etnică, etniile care se regăsesc în comuna Chiuza dezvoltând de -a lungul
timpu lui relații de colaborare. Populația rrom ă din comuna Chiuza, la fel ca ș i în alte părți ale
României se caracterizează printr -un nivel scăzut de educație (grad ridicat de analfabetism) ș i
printr -o formare profesională neadecvată cerințelor pieței. Toate aceste aspecte sunt pre mizele
unor viitoare excluderi ș i marginalizări sociale, limitând acces ul acestora la locuri de muncă ș i
drepturi sociale.
Programele dezvo ltate în vederea combaterii excluziunii sociale trebuie conceput e într -o
manieră personalizată, fiind necesară totodată ș i dezvoltarea unei infrastructuri sociale care să
cuprindă o serie de structuri specializate: acordarea de ajutor în caz de urgență, st ructuri de
sprijin acordat bătrânilor ș i persoanelor cu handicap precum ș i sprijin special acordat orfanilor ș i
copiilor abandonați.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

56
Principalele aspecte avute în vedere se referă la incluziunea socială a grupurilor
marginalizate, promovarea e galității de sanse între femei ș i bărbați, avându -se în vedere
următoarele obiective:
 capacitat ea femeilor ș i bărbaților de a -și alege ș i gândi stiluri de viață;
 deconstruirea ro lurilor tradiționale masculine ș i feminine;
 luarea în considerare în configurarea politicil or a inegalităților structurale cu care se
confruntă femeile și bărbații;
 crearea unor centre de resurse pentru femei;
 implicarea ș i promovarea femeilor ca lidere de opinie în procesul de dezvoltare locală ș i
regională.
Dezvoltarea serviciilor administrați ei publice și creș terea ca lității actului de guvernanță –
în vederea asigurării unui nivel crescut de performanță a actului de guvernare sunt prevăzute
următoarele tipuri de acțiuni:
 acordarea unei importanțe sporite mediatizării activităților d e moderniza re și apropiere a
administrației publice de cetățean;
 diminuarea birocrației;
 realizarea transparenței în activitatea administrației publice locale asigurându -se
participarea activă a cetățeanului în procesul de luare a deciziilor;
 consolidarea colaborăr ii cu sectorul neguvernamental ș i cu societatea civilă,
implementarea de parteneriate public -private;
 actualizarea permanentă a fiș ei postului;
 aplicarea corectă a procedurilor de evaluare a activității personalului ca premisă de
promovare ș i de motivare;
 adoptarea, modificarea sau completarea organigramei, numărului de personal ș i statutului
de funcții al aparatului propriu în funcție de necesitățile impuse de atribuțiile acestuia;
 asigurarea unei planificări a resurselor umane în funcție de procesele instit uționale ce
urmează a se derula;
 îmbunătățirea programelor de gestionare informatizată a evidenței personalului;
 elaborarea planurilor de formare continuă a funcționarilor p ublici ș i a salariaților;
 inițierea tuturor funcționarilor publici în domeniul uti lizării programelor informatice la
nivelul standardelor ECDL (European Computer Driving License);
 eficientizarea accesării ș i managementului fondurilor nerambursabile.
III. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZĂ RESPECTÂND STANDARDELE

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

57
DE MEDIU
Acest obiectiv strat egic are în vedere îmbunătățirea infrast ructurii de transport, energie ș i
mediu, în vederea rezolvării pri ncipalelor probleme în domeniu ș i valorificării oportunităților
existente. Un aspect important în cadrul acestui obiectiv strategic este reprezentat d e prioritatea
care vizează amenajarea teritoriului. Toate aceste demersuri vor fi realizate în acord cu
particularitățile teritoriale, respectându -se principii de folosire raționale a spațiului. În cadrul
acestei entități strategice au fost stabilite 5 pri orități, după cum urmează:
 Modernizarea ș i extinderea infrastructurii de transport;
 Dezvoltarea ș i modernizarea infrastructurii electrice;
 Amenajarea teritoriului ș i creș terea accesului la utilități;
 Dezvoltarea infrastr ucturii de gestionare a apelor ș i a deseurilor;
 Conservarea naturii ș i protecția mediului.
Modernizarea ș i extinderea infrastructurii de transport
Având în vedere amplasarea geografică a comunei, rețeaua de transport rutier este
deosebit de importantă pentru asi gurarea unui trafic de calitat e și în condiții de siguranță.
Totodată, sprijinul financiar pentru investiții în infr astructură și îmbunătățirea m ediului
comunității conduc la creșterea activităților economice și sociale, intensificarea relațiilor ș i prin
aceasta, valorificarea potenția lului care încă nu a fost suficient exploatat. Astfel că, investițiile în
infrastructura de transport vor f acilita mobilitatea populației ș i a bunurilor, reducerea cost urilor
de transport de mărfuri ș i călători, îmbunătățirea acce sului pe piețele regionale , creș terea
eficienței activităților econ omice, economisirea de energie ș i timp.
În domeniul transportului rutier măsurile se vor axa pe continuarea lucrărilor de
reabilitare a drumurilor județene ș i locale, construirea unor variante ocolitoare, executarea unor
lucrări pentru fluidizarea traficului ș i sporirea capacității de circulație, modernizarea străzilor din
comună.
Principalele tipuri de măsuri avute în vedere în cadrul acestei priorități se referă la:
 Creșterea capacității portante a rețelei de drum uri existentă;
 Reabilitarea/modernizarea drumurilor aflate în gestiunea autorităților locale.
Dezvoltarea ș i modernizarea infrastructurii electrice
Această prioritate are în vedere mod ernizarea sistemului energetic ș i asigurarea
necesarului de energie elec trică pentru uz industrial ș i casnic. Dezvoltarea surselor regenerabile
de energie constă î n obținerea energiei electrice ș i termice din energia solară, obținerea energiei

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

58
electrice din surse eoliene, valorificarea biomasei (lemn, deseuri de lemn, rumeguș ). Principalele
măsuri avute în vedere se referă la:
 Retehnolog izarea sistemului de transport ș i de distribuție a energiei electrice;
 Investiția în echipamente de producere a energiei electrice cu eficiență energetică
ridicată;
 Dezvoltarea de surse alternat ive de energie electrică.
Amenajarea teritoriului și creș terea accesului la utilități
Se are în vedere creș terea accesului la utilități pentru un număr cât mai ridicat de
persoane din comuna Chiuza, precum ș i identificarea unor modalități de asigurare a se rvicilor la
prețuri accesibile tuturor categoriil or de populație. Principalele m ăsuri avute în vedere se referă
la:
 Dezvoltarea centrului administrativ care să se ridice la standardele europene;
 Dezvoltarea rețelei de alimentare cu gaz metan;
 Creșterea acc esului la reț eaua de telefonie fixă, mobilă ș i internet pentru un număr cât
mai mare de locuitori.
Dezvoltarea infrastr ucturii de gestionare a apelor ș i a deseurilor
În domeniul managementului apei, măsurile vor avea drept scop îmbunătățirea calității
apei și implicit a sănătății populației, cu accent pe furnizarea de apă potabilă. Un obiectiv
suplimentar va fi creș terea eficienței utilizării resurselor de apă. Activit ățile vor include
reabilitarea ș i extinderea resurselor de apă prin amenajarea complexă a bazine lor hidrografice,
construcția și reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile, îmbunătățirea ș i extinderea rețelelor
de distribuție a apei.
În ceea ce priveș te managementul apei reziduale, măsurile vor avea drept sco p
îmbunătățirea calității ape i și implicit a sanătății populației, cu accent pe tratarea apei reziduale.
Un obiectiv suplimentar va fi reabilitarea ș i extinderea r ețelelor de canalizare, precum și
reabilitarea ș i extinderea stațiilor de epurare a apei reziduale.
Gestionarea deșeurilo r menajere ș i industriale va cuprinde implementarea unor măsuri
care să as igure colectarea selectivă a deș eurilor, dezvoltarea unor sisteme separate de colectare ș i
reciclare, închiderea groapei de gunoi conform cu cerințele de mediu, management adecvat al
deșeurilor industriale. De asemenea, la nivelul comunității se prevede dezvoltarea unui
management al calității apelor ș i aerului, care implică măsuri pentru reducerea impactului pe
care îl au întreprinderile industriale ș i producătorii de en ergie asupra mediului înconjurăt or.
Principalele măsuri avute în vedere se referă la:

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

59
 Realizarea ș i reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a tuturor gospodăriilor;
 Realizarea ș i modernizarea sistemelor de e purare a apelor uzate menajere ș i industriale;
 Reabilitar ea zonelor cu grad ridicat de poluare;
 Gestionarea deseurilo r menajere ș i industriale;
 Administrarea apelor pluviale ș i freatice.
Conservarea naturii ș i protecția mediului
Protecția mediului este esențială pentru calitate a vieții generațiilor prezentă ș i viitoare.
Provocarea constă în combinarea în modul cel mai echitabil a exigențelor economiei cu
necesitatea conservării mediului. Convingerile comunității din comuna Chiuza se bazează pe
faptul că instituirea unor standarde cât mai ridicate va duce la dezvo ltarea inovativă pentru a
compensa efectele nedorite ale industrializării excesive. Din aceasta cauză direcțiile de acțiune în
ceea ce priveș te protecția m ediului, dezvoltarea economică ș i agricultura sunt integrate,
dezvoltându -se în paralel.
Conform poli ticilor europene din domeniu, strategia de protecție a mediului are în vedere
următoarel e aspecte: schimbări climatice ș i încălzirea cl imei, habitatul natural, flora ș i fauna
sălbatică, mediul ș i sănătatea populației, resursele naturale ș i gestionarea dese urilor.
Principalele măsuri avute în vedere se referă la:
 Definirea de zone sp eciale de protecție a mediului ș i gestionarea acestora;
 Creșterea nivelului de informare ș i constientizare a populației cu privire la problematica
mediului;
 Protejarea parcurilor și a zonelor verzi;
 Dezvoltarea ș i modernizarea unor noi zone verzi în cadrul comunei.

3.6. Programul de dezvoltare a comunei 2014 -2020

3.6.1 Programe de dezvoltare implementate sau în curs de implementare
1. Modernizarea drumurilor comunale (vezi Anexa 1)
Aces t pro gram include pe lângă drumul DN 17 D care a fost de curând modernizat și
modernizarea străzilor și drumurile de acces agricole a comunei, a drumului DC 38 E (Chiuza –
Dumbrâvița) și modernizarea drumului de acees către Situl Arheologic Valea Slatinii. A ceste
proiecte vor avea efecte benefice asupra dezvoltării econom ice viitoare a comunei prin
conectarea diferitelor zone la drumurile locale, îmbunătățirea legăturilor rutiere cu comunele
învecinate și cu satele component e. Sursa de finanțare: bugetul loca l sau fond european.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

60
2. Extinderea și modernizarea trotuarelor în comună (vezi Anexa 2)
Prin implementarea acestui proeiect se urmărește îmnunătățirea accesului populației și
agenților economici la infrastructura de bază. Sursa de finanțare: b ugetul local sau fond
european.
3. Realizarea rețelei de canalizare și stației de epurare (vezi Anexa 3)
Realizarea sistemului de canalizare va avea efecte benefice asupra dezvoltării economice,
fiind revigorate domenii ca proiectarea și construcțiile. Zona va deveni mai atr activă pentru
investitori.
Prin aplicarea proiectului de realizare a stației de epurare se va îmbunătății infrastructura
de mediu, se va stabili și menține un program de politici de evcuare a nămolului/biomase și se va
stabili și menține un program de reducere a nfiltrațiilor apelor uzate din canalizare.
Sursa de finanțare: bugetul local sau fond european.
4. Extinderea și moernizarea căminelor culturale din comuna Chiuza (vezi Anexa 4)
Realizarea acestui proiect va îmbunătății condițiile de viață a locuitoril or, va revigora
mediul cultural, va crește consumult de cultură în rândul fiilor satului, va duce la păstrarea și
perpetuarea datinilor și obiceiurilor tradiționale. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond
european.
5. Organizarea sistemului de colectare s electivă și a spațiului de depozitare temporară și
transportul deșeurilor (vezi Anexa 5)
Acest proiect va duce la eliminarea materialelor periculoase/toxice din volumul
deșeurilor și reducerea poluării din mediul ambiant. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond
european.
6. Modernizarea/extinderea rețelei de iluminat public din comună
Prin aplicarea acestui proiect se vor crea condiții pentru alimentarea cu energie electrică
și se va optimiza consumul de energie în paralel cu îmbunătățirea calității ilumin atului. Sursa de
finanțare: bugetul local sau fond european.
7. Amenajarea și dotarea unui spațiu de joaca pentru copii (vezi Anexa 6)
Prin amenajarea și dotarea unui spațiu de joaca destinat celor mici, se urmărește crearea
unui cadru prietenos, familiar, d orit și iubit, care stimuleaza maginația și creativitatea. Un loc în
care obiectele de joacă în formă de animale, pictate în culori vi, o lume a frumosului care îi
întâmpină, stimulând și educând simțul artistic al copiilor. Sursa de finanțare: bugetul loc al sau
fond european.
8. Amenajarea Centrului Cultural "Liviu Rebreanu" Chiuza (vezi Anexa 7)

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

61
Principalele obiective ale acestui proiect sunt c reșterea gradului de satisfacere a
cetățenilor comunei și îmbunătă țirea imaginii comunei . Sursa de finanțare: buget ul local sau
fond european.
9. Modernizarea școli lor și din comun ă (vezi Anexa 8)
Modernizarea și asigurarea condițiilor optime pentru desfășurarea actvitățiilor educative
în localitate. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond european.
10. Crearea serviciilo r de promovare a activităților economice și agricole
Realizarea acestui proiect va duce la dezvoltarea și promovarea comunității noastre prin
îmbunătățirea imaginii comunei și creșterea gradului de satisfacție a cetățenilor. Sursa de
finanțare: bugetul loc al sau fond european.
11. Dezvoltarea, reabilitarea, modernizarea/înființarea de biblioteci comunale (vezi Anexa 9)
Obiectivul acestui proiect este îm bunătățrea condițiilor de educaț ie. Sursa de finanțare:
bugetul local sau fond european.

3.6.2 Programe de d ezvoltare neimplementate
1. Realizarea rețele de almentare și distribuție cu gaz metan
Proiectul va avea efecte benefice asupra dezvoltării economice a zonei. Zona va deveni
mai atractivă pentru investitori, iar activitatea acestora va genera venituri suplime ntare la bugetul
local. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond european.
2. Amenajarea unui parc comunal
Prin amenajarea și dotarea unui parc comunal, se urmărește dezvoltarea și modernizarea
spațiilor verzi din localitate, precum și îmbunătățirea factori lor de mediu și a calității vieții în
localitate. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond european.
3. Reabilitare centru civic
Reabiltarea centrului civic duce la dezvoltarea și promovarea comunității noastre prin
îmbunătățirea imaginii comunei și crește rea gradului de satisfacere a cetățenilor comune. Sursa
de finanțare: bugetul local sau fond european.
4. Centru pentru pregătirea copiilor
Realizarea acestui proiect va duce la dezvoltarea comunității noastre prin prevenrea și
corectarea părăsirii timpurii a școlii. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond european.
5. Accesarea de către locuitori și instituții publice de fonduri pentru utilizarea de surse
regenerabile

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

62
Implementarea acestui proiect este necesar pentru îmbunătățirea condițiilor de viață
locuito rilor comunei, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea
energiei verzi. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond european.
6. Muzeu etnografic în localitate
Prin aplicarea proectului de realizare a unui muzeu etnografic se vor dezvolta satele ș i se
vor pune în valoare moștenirile rurale. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond european.
7. Realizarea de proiecte de formare profesională a locuitorilor pentru dezvoltarea
competențelor anteprenoriale pentru a promova afacerile în mediul rural
Obiectivul acestui proiect este promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale
în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forțelor de muncă. Sursa de
finanțare: bugetul local sau fond european.
8. Centru de îngrijr e pentru bătrâni și copii cu nevoi speciale
Cu scopul de a dezvolta și promova comunitatea noastră, acest proiect îmbunătățește
calitatea vieții și diversfică economia comunei. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond
european.
9. Spectacole, festivaluri, s ărbători câmpenești
Creșterea gradului de satisfacere a cetățenilor comunei și îmbunătățirea imaginii comunei
sunt prin principalele obiective ale acestui proiect. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond
european.
10. Achiziționarea de microbuze care să asi gure transportul public
Achiziționarea de microbuze îmbunătățește serviciile de bază pentru populația rurală și
crește gradul de satisfacție a cetățenilor comunei. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond
european.
11. Construirea unei capele mortuare
Const ruirea capelei mortuare va îmbunătății imaginea comunei și crește gradul de
satisfacere a sătenlor. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond european.
12. Construirea unei săli de sport și a unei baze sportivă
Obiectivele acestui proiect sunt îmbunătățrea c ondițiilor de educație și îmbunătățirea
imaginii comune. Sursa de finanțare: bugetul local sau fond european.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

63

CONCLUZII

Procesul de Programare a Dezvoltării Durabile nu se încheie odată cu elaborarea
strategiei de dezvoltare durabilă, ci începe în acest moment. Acest document este ca manual de
acțiune pentru ad ministrația publică locală cât ș i tuturor persoanelor interesate să participe la
dezvoltarea comun ei.
Implementarea strategiei se va derula pe etape care vo r fi organizate în funcție de
resursele e xistente la momentul respectiv ș i de prioritățile locale. Validarea strategiei se
realizează prin participarea cetățenilor la deciziile administra tive, aceasta având un caracter
continuu. Comunitatea se va dezvolta pe parcursul implementării strateg iei prin intermediul
schimburilor de exp eriență cu instituții europene și prin aportul specialiș tilor.
În urma procesului de elaborare strategică trebuie să se rețină următoarele practici
fundamentale pentru restabilirea și menținerea unui echilibru rațion al, pe termen lung, între
dezvoltarea economică și integritatea mediului natural a comunei :
1. Comuna Chiuza îndeplinește toate condițiile pentru r idicarea standar dului de viață al
comunității și este posibil doar prin redresar ea și dezvoltarea economiei;
2. Dezvoltarea socio -economica prin încurajarea ș i spr ijinirea afacerilor locale, iniț ierea
acțiunilor de protecție și conservare a mediului, vor avea efecte pozitive;
3. Programele europene d e dezvoltare a spațiului rural , constituie alternative viabile, cu
impac t deosebit asupra dezvoltă rii locale ;
4. Garantarea accesului la infrastructură (apă, distribuția de gaze) a popupației și a
consumatorilor economici, dar și optmizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport,
telecomunicații și energie;
5. Garantarea condiț iilor pentru crearea unor actvități rentabile în zootehnie și agrcultură,
acestea ducând la dezvoltarea și creșterea calității actvitățiilor în aceste domenii;
6. Asigurarea calității serviciilor educaționale prin reabilitarea infrastructurii educaționale
(promovarea învățării, prevenirea abandonului școlar, creșterea calității actului de
predare);
7. Creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației cu privire la problematica
mediului;
8. Turismul în spațiul rural româ nesc, constituie alternat ivă viab ilă, cu impact deosebit
asupra dezvoltă rii locale și este suținut de programele europene de dezvoltare rurală;

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

64
9. Întărirea legăturilor dintre Administrția Publică Locală și societatea civilă prin
dezvoltarea serviciilor administrației publice și susținerea ș i dezvoltarea serviciilor de
asistență socială.

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

65

BIBLIOGRAFIE

1. Anuarul statistic al județului Bis trița-Năsăud, elaborat de Direcția Județ eană de Statistică
Bistrița – Năsăud, 2014 ;
2. Date statistice puse la dispozi ție de Consil iul Local Chiuza;
3. Ferenczi, St., 1976, Contribuții la cunoașterea limesu -lui roman, în File de istorie, IV;
4. Gooss, C., 1980, Chronik, I Hica, în ActaMN ;
5. Marinescu, G., 2003, Cercetări arheologice în județul Bistrița Năsăud, vol II ;
6. Planul urbanistic genera l al comunei Chiuza, 2014 ;
7. Strategia de dezvoltare a comunei Chiuza, 2009, elaborate de S.C. M.N.R.
CONSULTING SRL Baia Mare;
8. Strategia de dezvoltare a județului Bistrița -Năsăud, 2014 -2020 ;
9. www.comunachiuza.ro ;
10. ***www.visitbn.r o;
11. https://ro.wikipedia.org .

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

66

ANEXE
(1) Drumurile comunale

Drumul DN 17 D

Drumul de la Piatra la Chiuza

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

67

Străzi și drumuri de acces agricol
(2) Trotuarele în comună

(3) Rețeaua de canalizare și stația de epurare

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

68

(4) Căminele din comună

Căminul Cultural din Chiuza

Căminele Culturale din Săsarm și Piatra

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

69

(5) Colectarea selectivă și spațiu de depozitarea temporară și transportul deșeurilor

(6) Spațiu de joaca pentru copii

(7) Centrul Cultural "Liviu Rebreanu" Chiuza

Maria Florina CIUI Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Chiuza

70

(8) Modernzarea școlil or

Școala Gimnazială ”Liviu Rebreanu” Chiuza Școala primară clasele I -IV, Săsarm
(9) Biblioteca comunală