Strategia de formare: [623094]
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului Didactic
Specializarea: Profesor documentarist
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE Ș I CENTRUL DE
DOCUMENTARE ȘI INFORMARE
– ROL ȘI FUNC ȚII SOCIALE –
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lector univ . dr. POP CLAUDIA
Autor: prof. Magdău Maria
Unitatea de învățământ: Colegiul Na țional ,, Gheorghe Șincai ”
Localitatea: Baia Mare
Județul: Maramureș
Oradea 2016
1
CUPRINS:
ARGUMENT Pag. 4
CAPITOLUL I Centrul de Documentare și Informare – rol și func ții sociale Pag. 6
I.1. Centrul de Documentare și Informare – centru de resurse pluridiscipl i-
nare Pag. 6
I.2. Rela ția Centrul de Documentare și Informare – Bibliotecă Pag. 7
I.3. Centrul de Documentare și Informare – spațiu al inova ției școlare Pag. 9
I.4. Activită țile specifice Centrul de Documentare și Informare Pag. 14
I.5. Rolul profesorului documentarist în desfă șurarea activită ților extracurr i-
culare din Centrul de Documentare ș i Informare Pag. 17
CAPITOLUL II Activită țile extracurriculare, o alternativă educa țională modernă Pag. 20
II.1.Educa ția nonformală, ipostază a educa ției Pag. 20
II.2. Statutul activită ților educative nonformale, extracurriculare și
extra școlare, în România ș i Uniunea Europeană Pag. 23
II.3. Extra școlar sau extracurricular – delimitări terminologice Pag. 27
II. 4. Specificul activită ților extracurriculare Pag. 28
II.5. Tipuri de activită ți extracurriculare
II.6. Aspecte organizatorice privind activită țile extracurriculare
II.7. Programul „ Școala Altfel” o noutate în procesul de învă țământ
II.8. Impactul activită ților extr acurriculare asupra educabililor Pag. 32
Pag. 35
Pag. 42
Pag. 45
CAPITOLUL III Tipuri de activită ți extracurriculare în C.D.I. Pag. 48
III.1. Considera ții generale privind activită țile extracurriculare din C.D.I. Pag. 48
III.2. Elevul, Școala, Familia, și Comunitatea – factori implica ți și benef i-
ciari ai activită ților extracurriculare defăș urate în C.D.I. Pag. 49
2
III.3. Activită țile extracuriculare desfă șurate în C.D.I
– III.3.1. Cercurile ș colare
– III.3.1.1. Cercul de lectură
– III.3.1.2 Cenaclul literar
– III.3.2. Revista sau site -ul școlar
– III.3.3. Întâlniri cu personalităț i din diferite domenii
– III.3.4. Vizionările
– III.3.5. Concursurile ș colare
– III.3.6. Marcarea unor evenimente
III.4. Adaptarea activită ților extracurriculare din C.D.I. la ciclurile de
învățământ
III.5. Metode, mijloace ș i forme de organizare ale activită ților extracurric u-
lare din C.D.I.
III.6. Proiectarea activită ților extracurriculare din C.D.I. Pag. 51
Pag. 51
Pag. 53 Pag. 57 Pag. 60
Pag. 62 Pag. 64 Pag. 64 Pag. 65 Pag. 66
Pag. 68
Pag. 75
CAPITOLUL IV Cercetare aplicativă privind importan ța activită ților extracurriculare
din C.D.I în procesul instructiv -educativ al elevului Pag. 78
IV.1. Delimitarea problemei de cercetat Pag. 79
– IV.1.1. Identificarea temei Pag. 79
– IV.1.2. Informarea și documentarea asupra problemei de cercetat Pag. 80
IV. 2. Proiectarea activității de cercetare Pag. 81
– IV. 2.1. Obiectivele cercetării Pag. 81
3
– IV. 2.2. Formularea ipotezei cercetării Pag. 82
– IV.2.3. Proiectul cercetării Pag. 82
IV. 3. Organizarea și desfășurarea cercetării Pag. 83
– IV. 3.1. Chestionar inițial Pag. 84
IV. 4. Interpretarea grafică a rezultatelor cercetării Pag. 87
IV. 5. Concluziile cercetării Pag. 91
CONCLUZII Pag. 95
BIBLIOGRAFIE Pag. 97
ANEXE Pag. 100
4
ARGUMENT
„Să nu -i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să- i învățăm să se
adapteze.”
(Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”)
Educația reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană și
este specific fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcțiile de informare și de formare a
omului din punct de veder e intelectual, moral, artistic, fizic.
Asupra individului se exercită o multitudine de acțiuni și influențe educaționale de -a
lungul vieții. Specialiștii le -au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viață:
educația formală ( școlară), nonformală (extra școlară), informală (cunoștințele pe care indiv i-
dul le preia zi de zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass -media).
Educația nonformală își are începuturile încă din timpul fondării educației și conține
majoritatea influențelor e ducative care au loc în afara clase i, fiind activități extracurriculare
sau activități opționale. Are un caracter mai puțin formal, dar cu același rezultat formativ. Acțiunile educative plasate în ca drul acestui tip de educație sunt flexibile și vin în întâmpina-
rea diferitelor interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
În societatea contemporană, problematica educației dobândește noi conotații, provocate
de schimbările care se produc în toate domeniile vieții sociale. Educația depășește limitele exigențelor și valorilor naționale și tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanității. Din acest motiv, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversității umane, iar dezideratul educației permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Pedagogia modernă urmărește depășirea vechii concepții educaționale care era centrată
pe achiziționarea de către elev a unui volum mare de informații. Această concepție presupunea verbalism, enciclopedism, ineficiente în planul i ntegrării profesionale și sociale. Accentul este
pus acum pe aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informațiile, de a forma depri n-
derile, de a dezvolta motivația pentru învățare și activitățile productive.
Procesul educațional presupune și forme de muncă didactică complementară
activităților obligatorii. Oricât de importantă ar fi educația curriculară realizată prin procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera influențelor formative exercitate asupra copilului.
5
Centrul de Documentare ș i Informare a apărut ca o structură documentară
pluridisciplinară din unitățile școlare, în beneficiul elevilor, cadrelor didactice și comunității
locale, care are ca principală menire formarea elevilor în preluarea informației, favorizând
dezvoltarea autonomiei în studiu a elevilor prin inițierea lor în tehnicile documentare (circuit
documentar, structura diverselor documente, cercetare documentară) , care oferă o viziune
nouă despre ce înseamnă a învăța modern, cum să știi să cauți singur informațiile de care ai
nevoie, să fii mereu în pas cu noutățile apărute pe plan național și mondial.
Centrul de Documentare și Informare este locul unde elevii, cadrele didactice, părinții
vin cu plăcere pentru a -și îmbogăți orizontul științific și cultural, unde se pot dezvolta prin
mijloace moderne, unde pot comunica și desfășura activități interculturale și de egalizare a
șanselor. Centrul de Documentare și Informare este cadrul potrivit pentru pregă tirea
activităților extracurriculare și extra școlare datorită tuturor tipurilor de resurse pe care acesta le
oferă, datorită deschiderii acestuia spre acest tip de activităț i..
Prin activitățile extracurriculare desfăș urate în Cent rul de Documentare ș i Informare,
educația urmărește identificarea și cultivarea corespo ndenței optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activitățile extrașcolare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare, la
dezvoltarea î nclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului
lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într -o atmosferă relaxantă , cu însuflețire
și dăruire, la astfel de activități.
Scopul activităților extracurriculare din Centrul de Documentare ș i Informare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio -culturale, faci litarea integrării în mediul
școlar, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale. Activitățile extrașcolare se desfășoară într -un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăți
de afirmare în mediul școlar să reducă nivelul anxietății și să -și maximizeze potențialul int e-
lectual.
În lucrarea de față am încercat să ilustrez câteva dintre activită țile extracurriculare ș i
extra școlare care se pot ini ția și defă șura în Centrul de Doc umentare și Informare (C.D.I.) ,
căutând pentru aceasta strategiile cele mai eficiente.
6
CAPITOLUL I
Centrul de Documentare ș i Inform are – rol și func ții sociale
I.1. Centrul de Documentare ș i Informare – Centru de resurse pluridiciplinare
Problematica integrării noilor tehnologii în educație a fost abordată de foarte mult timp
și analizată din perspective multiple, fiind evidențiate, în mod deosebit avantajele, implicațiile
și resursele necesare la diverse niveluri. Progrese semnificative s-au înregistrat în ceea ce
privește dotarea școlilor cu tehnologie informatică, racordarea la internet, dezvoltarea de
softuri educaționale, elaborarea de materiale suport și furnizarea de activități de formare
pentru cadrele didactice.
Studiil e realizate în ultimii ani în diferite țări au arătat că utilizarea tehnologiilor
informației și comunicațiilor în educație contribuie într-o foarte mare măsură la îmbunătățirea
rezultatelor elevilor. Un exemplu în acest sens îl reprezintă Centrul de Docum entare și
Informare.
Implementarea Centrelor de Documentare ș i Informare (C.D.I.) a apărut ca o necesitate
determinată de schimbările rapide în cadrul tehnologiei, a alfabetizării digitale și schimbări de
atitudine între membrii aceleia și comunită ți. C.D.I. este o reinventare a bibliotecii clasice ce
oferă elevilor un plus prin tehnologia atât de necesară și utilă astăzi. Proiectul este impleme n-
tat după un model francez de succes, î n ianuarie 2000 a fost inițiat proiectul bilateral român
francez „Educa ția pentru informație în mediul rural defavorizat” , ca urmare a colaborării din-
tre Ministerul Educa ției Naționale. și Serviciul de Cooperare și Acțiune Culturală din cadrul
Ambasadei Franței la București, în baza OMEN nr.5135/22.XII.1999.
Centrul de Dcumentare ș i Informare este o structură infodocumentară modernă, un
centru de resurse pluridisciplinare și multimedia, care oferă beneficiarilor un spațiu de fo r-
mare, de comunicare, de informare și de exploatare a fondului documentar și a tehnologiilor
informației și comunicării în educație, un loc de cultură, deschidere, întâlnire și integrare .
CDI concentrează în acelasi spatiu un fond documentar actual, pluridisciplinar, pe suporturi
multiple, adaptat nevoilor beneficiarilor si specificului unitatii de învatamânt, mijloace de d o-
cumentare si informare, echipamente si instrumente de exploatare a resurselor, un spa țiu
7
adaptat organizării si desfăș urării activită ților specifice, precum și personal calificat în do-
meniul știintelor documentării și informării. C.D.I. deserve ște întreaga comunitate educativă
a unităț ii de înva țământ și este parte integranta a unit ății de învăț ământ 1.
I.2. Rela ția Centrul de Documentare ș i Informare –Bibliotecă
Apariția și dezvoltare culturii digitale datorate NTIC (Noilor Tehnologii de Informare
și Comunicare) reprezintă o provecare și presupune o nouă abordare sub impactul acestor
transformări tehnologice. Pînă în 1970 biliotecile erau principalul loc unde se realiza docu-
mentarea, informația fiind stocată în mare parte în format tipărit. După anii ’80 sistemele de
calcul devin instrumente de prelucrare a informației, ulterior apărînd și CD -ROM -ul, mediu de
stocare mobil de mare capacitate la acea dată. Internet ul anilor 1990 desăvîrșește revoluția
digitală oferind noi posibilități de acces, stocare și transmitere a informației.
Înca din cele mai vechi timpuri, biliote ca era un loc unde se găsesc cele mai veritabile
comori, unde individul se regase ște, își găse ște modele, soluț ia la anumite probleme. Bibliote-
ca ghidează tânărul ca printr -un labirint de enigme, pentru a deveni mai de ștept, mai bun, pe n-
tru că nicăiei nu va găsi un limbaj mai corect și mai frumos decât în carte. Cartea constituind
funda mentul primor dial al educa ției.
Biblioteca școlară , ca orice bibliotecă, este un sanctuar al culturii și civilizației. C a-
drul pe care îl creează în spațiul ei, ne impune respectul pe care îl datorăm cărții ca sursă de
informație în orice domeniu. Bibliotecile școlare trebuie să devină ele însele școli de inițiere în
cultura scrisă și școli de educație spirituală.
Bibliotecarul școlar este purtător al responsabilității și al valorii: de la carte la inima
cititorului prin implicarea formativă în viața elevilor. Bibliot ecarul trebuie să fie un consultant
în domeniul culturii, un liant al interacțiunii disciplinelor școlare și un psihopedagog, pregătit să răspundă prompt întrebărilor cititorilor.
1 Regulamentul de organizare și func ționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare ,
din 7 octombrie 2011, Art. 6 și 7, p.2
8
Biblioteca școlară este compartimentul specializat al cărui scop principal e ste de a
constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții de cărți, publicații per i-
odice, alte documente specifice și baze de date, pentru a facilita utilizarea acestora de către
beneficiari în scop de informare, cercetare, educație sau recreere2.
Evoluț ia societăț ii impune o transformare, de la spa țiul bibliotecii tradi ționale, închis,
rigid, cu rafturi monotone, acces limitat la raft, caracter static unde predomină suportul scris,
trebuia reinventat, modernizat, atrăgător .
Nevoia tr ansformării bibliotecii școlare tradi ționale într- o bibliotecă modernă,
automatizată, Centrul de Documentare și Informare , este un proces firesc, o necesitate tot mai
agreată chiar și de către cei mai conservatori specialiști ai domeniului.
Un lucru cert este că, în Centrul de Documentare ș i Informare rolul bibliotecarului/
profesorului documentarist devine mai complex, la sarcinile sale tradiționale adăugându -se
acum administrarea, regăsirea, analiza, organizarea și punerea la dispoziția utilizatorilor a
informației din rețea, bibliotecarul acționând nu numai în calitate de intermediar, ci și ca pa r-
tener al cadrelor didactice în scopul educării.
Introducerea informatizării în biblioteci, invazia bazelor de date documentare al căror
număr este din ce în ce mai important în biblioteci sunt doar două exemple în sprijinul ideii că
e nevoie de profesori documentari ști și care trebuie să fie bine pregătiți profesional.
Ambele structuri (atât C.D.I. cât ș i Biblioteca) aduc în prim plan cartea, implicit lectu-
ra, însă cea din urmă, oferă posibilităț i variate de stimulare la lectură, oferă de asemenea un
spațiu mult mai generos, vast ș i modern care îi atrage pe elevi ca printr -un magnet, îi face
curio și prin modalitatea de expunere a fondului documentar, îi captează prin diversele resurse
informa ționale puse la dispozitie. Astfel îi introduce progresiv în universul informa ției și le
captează aten ția, îi convinge de faptul ca un om informat este un om puternic. Acesta este Cen-
trul de Documentare ș i Informare, locul ca re elevul î și croie ște și dezvoltă traseul personal și
profesional pentru a putea ț inti la desăvâr șirea profesională.
2 Idem , Art. 41, p. 9
9
I.3. Centrul de Documentare ș i Informare – spa țiu al ino vației școlare
Față de Biblioteca școlară , Centrul de Documentare și Informare aduce elemente noi:
– personalizarea spațiului prin crearea de spații cu funcții specifice:
spațiu pentru lectură
spațiu pentru muncă individuală sau de grup
spațiu multimedia
spațiu destinat orientării școlare ș i profesionale
spațiu pedagogic (destinat pr ofesorilor);
– diversificarea suportului informativ (pe lângă cărți, se află casete audio și video, CD –
uri, calculatoare legate la Internet), punerea accentului pe utilizarea rețelei internet, ca
sursă de informare, prin crearea unor baze de date electronice , de tip bibliotecă digitală,
site-uri web, forumuri;
– crearea și întreținerea imagini școlii prin rolul central jucat de C.D.I. în viața instituției școlare, și punerea accentului pe legăturile stabilite prin parteneriate cu bibliotecile municipale, cu bibliotecile altor școli sau a altor C.D.I. -uri, astfel încât să existe o rețea
viabilă de informare și documentare;
– dimensiunea pedagogică.
Documentele unui centru reprezintă ceva mai mult decât simple stocuri de cărți. Pentru a -și
alcătui o colecție completă și echilibrată, profesorul documentarist va trebui să fie la curent cu
modificările de format și de cost ale publicațiilor și ale bazelor de date aflate pe piață. El va trebui să se informeze permanent în legătură cu mijloacele de achiziție a publicațiilor, a prod u-
selor electronice și a ofertelo r comerciale de pe piață. Ei trebuie să fie conștienți că furnizarea
informației în format electronic oferă beneficiarilor diverse alternative de acces la
informație
3.
C.D.I. -ul oferă o viziune nouă despre ce înseamnă a învăța modern, cum să știi să cauți
singur informațiile de care ai nevoie, să fii mereu în pas cu noutățile apărute pe plan național și
mondial, este locul unde elevii, cadrele didactice, părinții vin cu plăcere pentru a-și îmbogăți
orizontul științific și cultural, unde se pot dezvolta prin mijloace moderne, unde pot comunica
și desfășura activități interculturale și de egalizare a șanselor.
3 Vintilă Cristina, Bibliotecarul -documentarist în noua eră a informației . În: Biblioteca: revistă de bibliologie și
știința informării, nr.3, 1998 p.77
10
Elevii zilelor noastre au nevoie de o educație multilaterală, care se realizează doar per-
cepând această nevoie ca venind atât extra, cât și intra -conștiinței lor. Studierea manualelor
didactice nu înseamnă cultură.
Pornind de la această afirmație a apărut necesitatea implicării elevilor în activitățile
desfășurate în Centre de Documentare și Informare (C.D.I.) sub atenta îndrumare și
supraveghere a profesorilor documentari ști din cadrul proiectului româno -francez „Educația
pentru informație în mediul rural defavorizat”.
Parcurgând faze superioare de învățare, printr -o predare modernă, promovâ nd o atitudine
de cooperare, obiectivul activității profesorilor documentariș ti în Centrele de Documentare și
Informare nu este promovarea limbii franceze, ci a pedagogiei, care este indivizibilă, raportată
la ariile geografice.
Abordând o strategie socioc entrică, profesorii documentari ști trebuie să sprijine colegii
din toate ariile curriculare în scopul modernizării demersului pedagogic, pentru schimbarea mentalității din viața comunității. Elevul, ca beneficiar final al actului învățării, trebuie dirijat spre performanța și autonomia învățării, spre inserția profesională. La activitatea din C.D.I. profesorul poate să -și dovedească inițiativa și inventivitatea în a -i dirija pe elevi spre alte forme
de documentare, informare, comunicare.
Obiectivul urmărit cu prioritate de profesorii documentari ști este dezvoltarea practicilor
de lucru cu informația pe care cursantul o găsește într -o carte oarecare aflată în C.D.I., pe Inter-
net, sau alte surse și mai ales de a ajuta să se răsfrângă asupra tuturor „cuvântul d e valoare” al
CĂRȚII.
Utilitatea și inova ția Centrelor de Documentare ș i Informare rezultă și din gama largă
de activităț i, din oferta variata de resurse documentare pe diferite suporturi, diversitatea i n-
strumentelor ce stau la îndemana elevilor ș i a profe sorilor, maniera noua de învă țare, într -o
abordare modernă a programei scolare.
C.D.I. este considerat, așadar, un punct de reper pentru procesele inovatoare din școlile
românești, adresându -se întregii comunități educative – înțelegând prin aceasta nu numai el e-
vii și cadrele didactice din școala în care există un C.D.I., ci și alte categorii de public ce au
legătură cu școala: părinții, membrii comunității locale, asociații și cluburi ale elevilor etc .
11
Prin complexul de activități desfășurate în C.D.I. se urmărește o cunoaștere cât mai
temeinică a elevului, astfel încât să -l poată îndruma și educa pentru folosirea utilă și plăcută a
timpului liber, atragerea spre cercetarea și studierea fenomenului literar, al artei în general,
spre dezvoltarea priceperilo r și deprinderilor de elaborare a lucrărilor științifice, a creațiilor
originale, spre inițiativă și independență în acțiune, se descoperă și stimulează talentele și
aptitudinile elevilor, se educă și dezvoltă interesul pentru lectură și gustul estetic.
În cadrul școlii și, mai larg, al comunității, Centrul de Documentare și Informare este
locul unde elevii, cadrele didactice, părinții vin cu plăcere pentru a -și îmbogăți orizontul
științific și cultural, unde se pot dezvolta prin mijloace moderne, unde pot comunica și
desfășura activități interculturale și de egalizare a șanselor; este totodată un spațiu primitor
pentru orice elev, profesor, cetățean, în care fiecare își va găsi calea pentru dezvoltarea
personală, prin accesul nemijlocit la informație (cărți , mijloace multimedia, computere cone c-
tate la internet), un spațiu în care informația trebuie prelucrată pentru a fi transformată în
cunoaștere. Acest organism își asumă două funcții esențiale: funcția de bibliotecă și funcția de
cercetare și prelucrare a materialului informativ 4.
Pornind de aici, Centrul de Documentare și Informare îndeplinește mai multe roluri:
– locul care incită la lectură
– răspunde nevoii de cunoaștere a elevului și curiozității acestuia
– este centru de resurse documentare multimedia, furnizează documente necesare
informării școlare și profesionale a elevilor, în vederea integrării lor socio -profesionale,
– este locul în care nu doar sunt păstrate documentele, este în același timp
– locul de inițiere în căutarea de informații și a altor tehnici de documentare: utilizarea
dicționarelor, enciclopediilor, a fișierelor de informație; luarea de notițe; realizarea
fișelor de lectură, conceperea fișelor tematice etc.
4 Alina Petri, Cercurile de lectură – activitate extracurriculară de promovare a lecturii de plăcere în CDI , în
Revista online, Preuniversitaria CCD Cluj vol.2, nr.3 , iunie 2010
http://www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/v2,nr3.html
12
Beneficiind de un fond divers ș i bogat de carte, Centrul de Documentare și Informare
răspunde nevoii de cunoaștere a elevului și curiozității acestuia, în plus, reprezintă un spațiu
specific realizării unor activități extrașcolare (dezbateri, cluburi de lectură, redacții), în realiz a-
rea și derularea unor proiecte educaționale (interne/externe).
Ca sală de lectură, reprezintă un spațiu necesar învățării, studiului personal, prin lectura
de plăcere. Centrul de Documentare și Informare oferă în același timp autonomie elevului,
profesorului și oricărei persoane dormice de informare.
Datorită acestor moduri de tratare a resurselor, Centrul de Documentare și Informare
joacă un rol pedagogic important în promovarea lecturii și în viața școlii în general, dezvoltă o
politică culturală care favo rizează actul lecturii și achiziționarea de competențe proprii lectoru-
lui activ.
Modalitatea concretă prin care lectura de plăcere este activată în Centrul de Docume n-
tare și Informare este bazată pe animațiile de lectură, în care rolul dominant este al elevilor,
profesorul documentarist asumându- și doar rolul de promotor al lecturii.
Animațiile de lectură sunt activități care își propun să -i determine pe tineri să citească
sau să reconcilieze relația lor cu cartea, activități de mediere culturală, menite s ă reducă
distanța dintre elev și sursa de informație. Aici lectorul are responsabilitatea interpretării sale
și a demersului propriu de înțelegere. Interpretarea este rezultatul unei negocieri între conțin-
uturile cărții și tot ce pre -există în mintea citit orului (amintiri, fantezii, lecturi anterioare,
întrebări, curiozități, cunoștințe etc.). Se vorbește astfel, de o „co- enunțare” în cazul lecturii, ca
și cum cititorul ar crea o parte din sensul operei.
Stabilirea obiectivelor proiectului bilateral român francez, aduce în prim plan,
învățarea centrată pe elev, autonomia elevului în Centrului de Documentare și Informare. El e-
vul nu va mai solicita bibliotecarului cartea, ci el însu și va învă ța să o caute, să o găsească, în
funcție de reperele puse la dispozi ție de profesorul documentarist ( margareta documentelor,
cataloage, indexuri, etc.), obiectivele proiectului au fost formulate în ordinea priorită ților:
· dobandirea cunoș tințelor, a abilită ților transferabile ș i a metodelor de lucru d i-
versificate;
13
· inițierea elevilor în mănuirea instrumentului de lucru informatic și în interog a-
rea băncilor de date;
· favorizarea gustului pentru lectură;
· deschiderea școlii spre mediul înconjurător.
Centrul de Documentare și Informare este o interfață cu lumea exterioară, după cum
afirma Françoise Chapron : „ CDI este o punte de legătură între școală și lumea din afara ei
prin faptul că pune la dispoziție utilizatorilor resurse informaționale care tre c din ce în ce mai
mult prin utilizarea noilor mijloace de comunicare. CDI este într -o profundă mutație. Oferta
editorială s -a diversificat puternic fie că este vorba de texte scrise (documente de ficțiune,
lucrări documentare, periodice generale sau speci alizate) sau documente audiovizuale: soft –
uri, CD -uri cu imagini sau audio. Accesul la bazele de date on- line și conexiunea la internet s –
au generalizat în învățământul preuniversitar și le permit elevilor să se inițieze în utilizarea
acestor instrumente i nformaționale pe care le vor folosi în viața lor culturală, profesională și
civică și să -și extindă orizontul dincolo de cadrul strict școlar” 5 .
Un alt rol important al C.D.I. se traduce prin faptul că, prin intermediul activităților
care se organizează aici, utilizatorii (în special elevii) sunt pregătiți să -și însușească codurile
lecturii și strategiile de utilizare a resurselor informaționale noi din C.D.I., ceea ce face din
acest centru de documentare un laborator de învățătură dotat să- i pregătească pentru utilizarea
altor structuri culturale.
Centrul de Documentare și Informare dispune de multiple spații, cărora le corespund
funcții specifice. De asemenea, contează diversificarea suportului informativ: dacă în bibliot e-
ci sunt exclusive materiale pe suport clasic, hârtie, în centrul de documentare și informare, pe
lângă cărți există casete video și audio, CD – uri, computere conectare la internet și, desigur,
documentarea prin utilizarea acestor resurse rămâne absolut prioritar bazată pe lectură. Centru l
de Documentare și Informare promovează pedagogia reușitei școlare, care îl plasează pe elev
în centrul procesului educativ, prin accesul tuturor la informație, prin oferirea posibilităților de
a se iniția în folosirea metodelor moderne de lucru (munca în echipă, abordarea
interdisciplinară), care conduc, finalmente spre formarea de atitudini specifice (spirit de
inițiativă, deprinderi de căutare și prelucrare a informațiilor).
5 Chapron Françoise, – adaptare dupa articolul Les CDI (Centre de Documentation et D'information) des Lyceeset
Collèges en France : Quelle Contribution à la Formation du Citoyen
14
Importan ța actului lecturii este eviden țiată chiar și de compartimentarea spaț iului din
C.D.I., existenț a spa țiului lecturii de plăcere nu face altceva decât să transpună utilizatorii într-
o lume magică, lume în care uiniversul cunoa șterii este la picioare ș i așteaptă să fie călcat și
bătătorit.
I.4. A ctivită țile specifice Centrului de Documentare ș i Informare
În Centrul de Documentare ș i Informare se pot iniția, organiza și desfășura următoarele
categorii de activități:6
Activită ți pedagogice : prezentarea CDI și a organizării sale specifice, inițierea elevilor în
cercetarea documentară, formarea competențelor din domeniul info -documentar prin
CDȘ/CDL, activități școlare, proiecte disciplinare și inter/trans disciplinare, activități
educative pentru dezvoltarea si consolidarea competențelor dobândite, de dezvoltare a competentelor cheie ale elevilor, învățare remedială de tip „școala de după școală”, activități pentru copii și tineri capabili de performanță , orientare și consiliere educațională ș i vocațională,
activități privind integrarea noilor tehnologii ale informării și comunicării (TIC) în activitatea didactică, parteneriate educative și activități extrașcolare, utilizarea Platformei Școlare de e-
learning, a B ibliotecii Școlare Virtuale.
Activități culturale: animații de lectură, lectura imaginii, activități audio -video și mass-
media, expoziții, vizite și întâlniri tematice, activități prilejuite de diverse evenimente, activități recreative, ateliere de creație, de valorizare a patrimoniului și a potențialului cultural,
parteneriate, schimburi culturale etc.
Activită ți de comunicare: colectarea, prelucrarea și difuzarea de informații necesare
utilizatorilor interni sau externi, participarea la promovarea imaginii unității de învățământ în comu nitatea educațională și locală, participarea la promovarea și diseminarea experiențelor de
bune practici ale instituției, participarea la promovarea activităților CDI si a imaginii scolii etc;
Activită ți de gestionare: gestionarea spațiului, a funcționării CDI (orar de funcționare,
planificarea activităților), a resurselor materiale (mobilier, materiale și echipamente), a
6 Regulamentul de organizare și func ționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare ,
din 7 octombrie 2011, Art. 33 și 34
15
fondului documentar, a formării profesionale, a bugetului de funcționare în funcție de nevoile
utilizatorilor și a activităților planificate;
Activitățile în CDI vor fi realizate de către profesorul documentarist în parteneriat cu
cadrele didactice din unitatea de învățământ sau împreună cu partenerii externi, respectiv individual.
Utilizarea spațiulu i, a fondului documentar și a serviciilor CDI, respectiv desfășurarea
activităților în CDI se realizează în mod programat, respectiv în regim neprogramat/liber, pe
baza unui orar propus de profesorul documentarist/bibliotecar, aprobat de Consiliul de Admin istrație al unității de învățământ și adus la cunoștința tuturor beneficiarilor. Se asigură
accesul beneficiarilor în CDI atât în timpul programului școlar, cât și în afara acestuia. Utilizarea programată a CDI presupune participarea beneficiarilor la activ ități inițial
programate. Acestea se realizează pentru un grup/clasă de elevi de către profesorul
documentarist individual sau în parteneriat cu alte cadre didactice/parteneri externi.
Utilizarea programată presupune:
7
Activități de prezentare a CDI și a organizării sale specifice, realizate de către
profesorul documentarist la începutul anului școlar, pentru toate clasele nou -intrate în unitatea
de învățământ, respectiv în timpul anului școlar, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea unui cadru didac tic;
Activități de inițiere în cercetarea documentară, proiecte în colaborare cu cadrele
didactice – disciplinare, inter/transdisciplinare, activități pedagogice, activități în colaborare
privind orientarea școlară și vocațională, sprijinirea elevilor cu d ificultăți la învățare, lectură,
animații legate de mass- media, de presă, animații audio -video, activități cu caracter cultural și
civic organizate de către profesorul documentarist și derulate în parteneriat cu echipa pedagogică/parteneri externi;
Utiliza rea neprogramată/libera presupune punerea CDI la dispoziția utilizatorilor, în
prezenta profesorului documentarist, în vederea realizării de către aceștia a unor activități care nu necesită o programare anticipată. Utilizarea neprogramata/liberă presupune: activitate de
informare, documentare, cercetare realizată individual sau în grupuri mici în interes școlar,
7 Regulamentul de organizare și func ționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare ,
din 7 octombrie 2011, Art. 35
16
profesional sau personal, asistentă individuală în cercetarea documentară, realizarea temelor,
activități de lectură, de consultare a fondului de p ublicații al CDI și a resurselor documentare
on-line în scopuri educative, întocmirea și redactarea unor proiecte, activități ludice, de
petrecere a timpului liber realizate în scop educativ etc. Utilizarea neprogramată a CDI se realizează de către elevi și de cadrele didactice, de obicei, în afara programului școlar. Activitatea CDI se desfășoară pe baza proiect anual de activitate și a unui plan
semestrial de activități, structurate pe 4 domenii de competență, respectiv a proiectelor de activitate, care vor cuprinde activități pentru operaționalizarea priorităților definite în documentele de proiectare managerială proiect de dezvoltare instituțională (PDI) și planurile Planul semestrial de activitate va fi completat și adaptat pe parcursul anului școl ar în
funcție de activitățile dezvoltate, activitățile din programele școlare desfășurate în CDI, disponibilitatea cadrelor didactice, de condițiile de umane și materiale disponibile, de noi
oportunități. Documentele de proiectare și planificare a activită ții CDI vor cuprinde activități
propuse de profesorul documentarist, de alte cadre didactice, de conducerea unității de
învățământ sau alți parteneri. Activitățile propuse vor respecta criteriile generale ale definirii activităților în CDI și obiectivele a nuale stabilite.
Profesorul documentarist stabilește relații de colaborare cu partenerii din interiorul sau
din exteriorul unității de învățământ. Parteneriatele externe angajate vor fi supuse aprobării conducerii unității de învățământ. Pr ofesorul docume ntarist planifică, organizează și
desfășoară, în colaborare cu aceștia, activități care răspund obiectivelor și priorităților stabilite în proiectul anual de activitate și în planurile semestriale.
Prin activitatea desfășurată în CDI se urmărește dezvoltar ea competențelor info –
documentare ale elevilor prin activități directe de exploatare a fondului documentar al CDI. In
calitate de responsabil al CDI, profesorul documentarist asigură, în colaborare cu echipa pedagogică, inițierea elevilor în domeniul cerce tării documentare. Activitățile organizate in
acest sens vor viza dobândirea, de către elevi a autonomiei in învățare și dezvoltării spiritului critic, prin dezvoltarea progresivă a capacitații de a se orienta în CDI, de a cunoaște diferitele tipuri de sur se și resurse documentare, de a utiliza instrumente tradiționale și informatizate de
căutare a informației, de dezvolta competente de căutare, selectare, prelucrare, organizare și comunicare a informațiilor, respectiv de autoevaluare și evaluare a demersul ui și a rezultatului
cercetării.
17
Activitățile de inițiere a elevilor in domeniul cercetării documentare se organizează în
cadrul unor cursuri distincte desfășurate de către profesorul documentarist (CDS) sau în cadrul
unor secvențe pedagogice, cursuri sau proiecte (inter/trans) disciplinare desfășurate în
parteneriat de către profesorul documentarist și cadrele didactice. Predarea conținuturilor care presupun lucru cu resurse autentice se vor realiza în CDI.
8
Directorul unității de învățământ și responsab ilii comisiilor metodice vor susține și vor
încuraja demersul cadrelor didactice de desfășurare a unor activități școlare și extrașcolare care presupun utilizarea resurselor CDI, abordări transdisciplinare a conținuturilor, respectiv și colaborarea între cadrele didactice și profesorul documentarist .
Activitatea CDI se desfășoară în baza unui orar de funcționare și a unui regulament de
funcționare internă elaborate de profesorul documentarist și validate de conducerea unității de învățământ;
I.5. Rolul profesorului docu mentarist în desfă șurarea activită ților extracurric u-
lare
Am văzut că Centrul de Documentare și Info rmare este un spatiu destinat activităț iilor
extracurriculare la îndemână tuturor elevilor ș i profesorilor , cu acces gratuit și unde documen-
tele sunt destul de variate pentru a răspunde obiectivelor mul tiple ale elevilor – pentru a se i n-
forma, pentru a comunica, pentru a înțelege, pentru a se destinde și așteptărilor diverse ale
tinerilor.
Profesorul documentarist pune la dispoziția elevilor competențele sale, în materie
infodocumentară și mai ales în domeniul literaturii pentru tineret și amenajeaz ă convenabil
spațiul astfel în cât să atragă tinerii spre activită țile extracurriculare . Să fie luminos, cald, un
loc liniș tit înconjurat de cărț i de calitate, de alegrea cărora se va ține cont de specificul vârstei,
domeniul de interes al cititorului, apari ția editorială, dacă se poate să fie amenajat cu mobilier
comod, să -l facă pe elev sa uite că este la școală și să-l introducă într -o atmosfer ă de cămin
primitor din care nu mai vrea să evadeze.
Este sarcina documentar istului și a echipei educative de a găsi și a imagina, în funcție
de context și de proiectele pedagogice , formele de incitare la activităț i extracurriculare cele
8 Idem, art.38
18
mai convenabile. Sporirea eficacităț ii Centrului de Documentare ș i Informare în ce prive ște
activită țile extracurriculare se poate realize prin:
– Implicarea elevilor în activită țile de gestionare a împrumuturilor, gestionarea si co m-
pletarea fondului documenta r, cercetarea cataloagelor editu rilor, în presă, anchete pr i-
vind librăriile, bibliotecile etc.
– Organizarea de activități culturale cum ar fi: expunerea noilor apariții, a premiilor lit e-
rare, prezentarea unei colecții, alegerea unor cărți după o temă în raport cu actualitatea
sau cu un proiect în lucru, participarea la campanii naționale sau regionale, la acțiuni locale privind favorizarea lecturii, propunerea de vizite, saloane și manifestări consa-crate cărții, cunoașterea modului de realizare a unei cărți.
– Dezvoltarea parteneriatelor cu alte institu ții școlare, bibliotecii, asocia ții de cultură,
librării etc.
Centrul de Documentare și Informare est e spa țiul ideal unde activită țiile extracurric u-
lare se pot desfăș ura, deoarece aici găseș ti toate mijloa cele și tot confortul necesar . Un rol fu n-
damental în stimula rea interesului pentru activităț ile extracurriculare îl are profesorul doc u-
mentarist care trebuie să îi atragă pe elevi prin activită ți plăcute, formale și nonfor male, spre
Centrul de Informare și Documenta re.
Domeniile de competență ale profesorului documentarist sunt proiectarea, planificarea,
organizarea și realizarea activității CDI, formarea elevilor și dezvoltarea competențelor specifice, monitorizarea și evaluarea activității CDI și a rezultatelor el evilor, managementul
clasei de elevi, dezvoltarea de parteneriate, comunicarea și gestionarea CDI, managementul carierei al dezvoltării profesionale, contribuția la dezvoltarea instituțională și promovarea imaginii unității de învățământ. Misiunile profesorului documentarist sunt: misiunea
pedagogica, cea culturală, de comunicare și de gestionare fiind direct corelate cu funcțiile CDI.
9
Profesorul documentarist organizează întâlniri și vizite tematice, coordonează ateliere
de crea ție, realizează expozi ții și are în aten ția sa efectuarea unor parteneriate ș i schimburi
culturale. Profesorul documentarist trebuie să colecteze, să prelucreze și să difuzeze informa ții
necesare comunităț ii școlare ( și nu numai) din interiorul ș i din exteriorul unită ții de învă țare.
Nu în ultimul rând, trebuie men ționat faptul că responsabilul CDI are în grija sa gestionarea
9 Ibidem, art. 28
19
spațiului, a timpului, a func ționării, a fondului de carte și a aparaturii centrului de documentare
și informare.
Prin urmare, profesorul documentarist este specialistul care creează conexiuni. Prin
acțiunile pe care le desfăș oară, responsabilul CDI pune în legătură elevii și profesorii prin
intermediul unor activită ți diferite de orele de curs, pune în legătură elevii cu diverse institu ții
culturale și personalită ți de seamă, contribuind astfel la crearea unui mediu propice dezvoltării
gustului pentru lectură ș i pentru cultură, în general.
De asemenea, foarte important este faptul că profesorul documentarist îl învaț ă pe elev
să caute, să prelucreze și să valo rifice informa țiile necesare, dar ș i să manevreze în mod corect
și responsabil documentele.
Profesorul documentarist trebuie să fie, a șadar, o persoană cu ini țiativă, dinamică,
preocupată permanent de noută ți, perseverentă și mai ales cu spirit organizator ic. Totodată,
acesta trebuie să aibă abilită ți de lucru în echipă, să dea dovadă de tact în gestionarea
situa țiilor dificile ș i să știe să interrela ționeze. Foarte important este ș i faptul că responsabilul
CDI trebuie să aibă competen țe de utilizare a tehn ologiilor moderne.
Desigur că o mare parte din aceste caracteristici pe care trebuie să le aibă profesorul
documentarist se formează odată cu experien ța, cu integrarea în colectivul de muncă ș i în urma
relaționării cu elevii. Este foarte important ca înain te de a propune efectiv activită ți de
documentare, responsabilul CDI să cunoască nevoile copiilor și politica documentară a unită ții
de învă țământ. Dar, pentru toate acestea, este imperios necesară dăruirea pentru meserie și
capacitatea de a persevera, în ciuda obstacolelor care apar.
20
CAPITOLUL II
Activităț ile extracurriculare, o alternativă educaț ională modernă
II.1. Educa ția nonformală, ipostază a educa ției
În func ție de varietatea situaț iilor de învă țare și a modului de organizare a educa ției, au
fost identificate trei forme sau ipostaze ale educaț iei: educa ția formală, educa ția nonformală ș i
educa ția informală.
Educa ția formală cuprinde ansamblul activită ților inten ționat educative care
se realizează în institu ții specializate ( școală, universitate), în mod sistematic,
vizând ni ște obiective clar precizate, pe baza unor planuri de învăț ământ, de către speciali ști
cu competen țe didactice, pe parcur sul mai multor ani de studiu, elevii fiind iniț iați pro-
gresiv în domeniul cunoa șterii, ace știa acumulând informa ții din diverse domenii ale
experien ței umane.
Educa ția informală se referă la totalitatea ideilor și influen țelor cu efect educ a-
tiv, dobândite în mod spontan de elevi, în afara mediului educa țional institu ționalizat, din con-
tactul acestora cu mediul de viață, familia, existen ța cotidiană, aceasta desfăș urându- se pe tot
parcursul vie ții, educabilul asimilând informa ții, interiorizând valori, adoptând atitudini care îi
îmbogă țesc profilul spiritual.
În ceea ce prive ște educa ția nonformală , aceasta se referă la total itatea activită ților
educative desfăș urate în afara programului institu ționalizat sau în afara sistemului ș colar. În
ceea ce priveș te trăsăturile principale ale educa ției nonformale acestea sunt: „varietatea con ț-
inuturilor, flexibilitatea în abordarea acestor con ținuturi (diferen țierea con ținuturilor și a tehn i-
cilor de lucru), caracter opțional sau facultativ, i mplicarea mai profundă a persoanei edu cate
în organizarea și desfă șurarea actului educa țional."10 De asemenea, această formă a educaț iei
„cuprinde programe variate în func ție de vârstă, sex, etc. și este bazată pe interesul și aptitudi-
nile individului . Ea se află în raport de complementaritate cu educa ția formală." 11
10 Constantin, Cuco ș, Psihopedagogia pentru examenele de definitivare și grade didactice , Ediția a 3- a revizuită ,
Iași, Editura Polirom, 2009, p. 107
11Ioan , Cre țu; Adriana, Nicu, Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II , Sibiu, Editura Universită ții „Lu-
cian Blaga", 2009, p. 36
21
Întâlnim acțiuni de educa ție și instruc ție extraș colară atât în școală, în afara orelor de
curs, cât ș i în cluburi ale elevilor, organiza ții non- guvernamentale (organiza ții de părin ți,
organi zații confesionale), cluburi sportive, teatre, muzee și biblioteci. De asemenea educaț ia
nonformală se poate realiza și prin intermediul emisiunilor radio sau TV, prin presa scrisă
(ziare sau reviste), prin intermediul internetului sau a softurilor educa ționale.
De asemenea se pot distinge două tipuri ale educa ției nonformale:
a) educaț ia nonformală paraș colară desfăș urată în medii socio -profesionale, de
perfecț ionare, reciclare, recalificare, de formare civică sau profesională
b) educaț ia nonform ală peri școlară realizată în medii socio -culturale, de autoeducaț ie
sau de refacere a echilibrului fizic si psihic.12
Pentru o mai bună compara ție a celor trei ipostaze ale educa ției redăm mai jos
următorul tabel comparativ: 13
Tabelul II.1
Tabel comparativ privind caracteristicile celor trei tipuri ale educa ției
TRĂSĂTURA
CARACTERISTICĂ
EDUCA ȚIA
FORMALĂ
EDUCA ȚIA
NONFORMALĂ EDUCA ȚIA
INFORMALĂ
1. Locul de
desfă șurare
Într-un cadru
institu ționalizat ( școli
și universită ți), prin i n-
termediul sistemului
de învă țământ,
structurat pe trepte
școlare și pe ani de st u-
dii. Într-un cadru
institu ționalizat dar
situat în afara ș colii
”Școala paralelă” În afara unui c a-
dru institu ționalizat
din punct de vedere
pedagogic, pe stradă,
în magazine,
cu grupul de pri e-
teni, etc.
2. Finalită ți educ a-
tive
Finalită țile sunt deduse
din idealul educa țional
și sunt cuprinse în Scopurile sunt co m-
plementare educaț iei
formale, cu accent Finalită țile sunt
de aaltă natură
decât cea
12Daniela , Cerghit; Lazăr, Vlăsceanu, Curs de pedagogie , Bucure ști, Editura Universită ții Bucure ști, 1988, p. 28
13 Irina, Maciuc; Vali, Ilie; Ecaterina- Sarah, Frăsineanu; Mihaela- Alexandrina, Popescu; Mihaela -Aurelia, Ștefan;
Florentina, Mogonea; Florentin -Remus, Mogonea; Claudiu -Marian, Bunăiașu, Proiecte și programe educaț ionale
pentru adolescenț i, tineri și adul ți, Craiova, Editura Universitaria, 2009, p. 40 -41
22
documentele școlare.
Sunt elaborate pe
termen lung ș i sunt g e-
nerale. pe anumite laturi ale
personalită ții ind i-
vidului. Sunt elabo-
rate pe termen scurt
și sunt specifice. pedagogică și
vizează un câmp mai larg.
3. Con ținutul
Conținutul este stru c-
turat și organizat
eșalonat pe cicluri, ni-
veluri ș i
ani de studii în d o-
cumentele școlare.
Are un character
aplicativ întârziat Conținutul, mai
flexibil este prevăzut în doc u-
mente speci al el a-
borate și diferen țiat
după vârstă, gen,
interes, aptitudini,
categorii socio –
profesionale, etc.
Are un character aplicativ imediat
Influen țele fiind
întâmplătoare, conț
inutul este
variat, diferen țiat,
neorganizat ori
structurat din punct de vedere peda-gogic.
În anumite situa ții
tinde către organ i-
zare.
4. Agen ții implica ți
Responsabilitatea r e-
vine cadrelor dida c-
tice, investite
cu acest rol, având
o pregătire specială,
adresându –
se unui public cu st a-
tut de elev sau de st u-
dent. Educatorii no n-
formali sunt anim a-
tori, moder a-
tori, adresându- se
publicului larg, int e-
resat.
Educatori i n-
formali
pot fi părinț ii, ru-
dele sau persoanele pregătite special pentru aceasta
cum ar fi
agen ții sociali.
5. Contextul metodic
și dotarea materială
Dispune de un cadru
metodic ș i material
investit special cu
funcții pedagogice spe-
cifice Strategiile sunt
căutate în
scopul menț inerii
interesului, iar dota-rea materială tinde
să fie de ultimă oră. Nu dispune de
un ccontext metod-ic material adecvat.
6. Evaluarea
Evaluarea este
stresantă,exterioară și
se soldează cu note
sau calificative pe baza
cărora se asigură pr o-
movarea. Evaluarea este mai
puțin evident, se
bazează pe autoco n-
trol; uneori se acordă
diploma sau certificate
de participare Este o”evaluare”
realizată social.
7. Variabila timp O c u p ă m a i p u țin de
1/3 din via ța individu lui,
f i i n d î n s ă c e a
m a i i m p o r t a n t ă c a
premisă a formării și
dezvoltării personalită ții. Ocupă acea
parte din timpul in-
dividului pe care
acesta i -o alocă.
Este un proces
care durează toată
viața.
23
II.2 Statutul activită ților educative nonformale, extracurriculare ș i extra școlare, în
România ș i în Uniunea Europeană
Alături de celelalte două forme ale educa ției, respectiv educaț ia formală ș i educa ția
informală, educa ția nonformală a fost o perioadă bună de timp marginalizată, considerată chiar
de către unii pedagogi lipsită de o anumită valoare educativă, ca urmare pedagogia,
atât cea românească cât și cea străină, netratând -o și neanalizând -o așa cum s- ar fi c u-
venit, ca una dint re formele de educaț ie, referin țele asupra ei fiind doar tangenț iale, educa ția
extracurriculară fiind apreciată ca o „cenu șăreasă" a pedagogiei, aș a cum bine a numit acest
fenomen pedagogul Mircea Ș tefan14.
Dacă pedagogia clasică, modernă s- a ocupat mai mult de educa ția formală, tendinț a
pedagogiei actuale, postmoderne este aceea de a valorifica ș i potenț ialul formativ -educativ al
formelor de educa ți nonformală și informală. „În prezent asistăm la tendin ța integrării în si s-
tem a formelor educ ației, la o abordare holistică a acestora: valorificarea în școală a ceea ce
copilul înva ță în afara ei (organizat sau nu) ș i valorificarea în afara ș colii a ceea ce
copilul învață în ș coală. Este vorba despre apropierea școlii de via ța de zi cu zi a cop i-
lului ș i de eliminarea rupturii dintre formal, nonformal ș i informal." 15
Astfel pedagogii contemporani au relevat în lucrările lor rolul complementar pe
care educa ția nonformală îl are în cadrul procesului de formare al educabilului, determinând
astfel influen țarea deciziilor politice la nivel na țional, dar și mondial, acest lucru fiind făcut
prin adoptarea anumitor acte legislative prin care se exprimă sprijinul pentru desfăș urarea
acestui tip de activităț i educative.
Astfel, la nivel european, un prim pas a fost făcut în anul 1998 la Bruxelles, când a
fost publicată lucrarea „Recunoa șterea educa ției nonformale", elaborată cu ocazia Conferinț ei
Mondiale a Mini ștrilor Tineretului, prin care se cerea Consil iului Europei, Uniunii Europene ș i
guvernelor statelor membre să -și sporească alocaț iile de resurse financiare pentru educaț ia
extracurriculară.
Actul interna țional cel mai important prin care activită țile nonformale extracurricu lare
și extra școlare sunt promovate îl reprezintă însă Recomandarea Comitetului de Miniș tri al
Consiliului Europei din data de 30 aprilie 2003 care „menț ionează direc țiile de ac țiune refer i-
14 Mircea, Ștefan, Educaț ia extracurriculară , Bucure ști, Editura ProHumanitate, 2000, p. 10
15 Irina, Maciuc și colaboratorii, op. cit., p. 14
24
toare la recunoa șterea statutului echivalent al activităț ilor educative ș colare și extra școlare cu
cel al educaț iei formale din perspectiva contribu ției egale la dezvoltarea personalităț ii
copilului ș i a integrării lui sociale." 16
Respectivul act militează pentru integrarea și valorificarea activită ților educa țive
extra școlare în procesul de educa ție al tinerilor desfă șurat în fiecare stat membru al
spațiului european, ca unele care au puterea de a forma spiritul civic, social precum ș i grila de
valori și principii etice al genera ției de mâine. În acest sens se recomandă statelor membre ale
Uniunii Europene să facă tot posibilul pentru asigurarea resurselor umane și financiare,
precum ș i a cadrului legal necesar desfăș urării acestor ativită ți, acest domeniu devenind chiar
o prioritate în poli tica educativă naț ională ș i europeană.
Ca urmare a acestui demers de promovare a educaț iei nonformale atât de către ped a-
gogii contemporani, cât ș i de către institu țiile politice e uropene, și țara noastră, ca fiind
parte integrantă a Uniunii Europene, a început să pună un mai mare accent pe acest
tip de educa ție.
În a nul 2004, Ministerul Educa ției Na ționale a adoptat o Strategie a dezvoltării
activită ților educative școlare și extra școlare, prin care se recunoaș te rolul educa ției
nonformale în formarea copiilor de a deveni cetă țeni activi într- o societate dinamică,
cadrul activităț ilor extra școlare fiind considerat „spaț iul capabil de a răspunde provocărilor
societăț ii de via ță într -o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalităț ii proiecte,
manifestări punctuale, aplica ții tematice, etc., oferind posibilitatea abordărilor inte r-
disciplinare, cross -curriculare ș i transdisciplinare, exersarea competen țelor ș i abilită ților
de vi ață într -o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalită ții."17
Strategia prevedea ș i un plan de ac țiune privind implementarea ei la nivel na țional,
plan care vizează mai multe obiective ce urmează a fi aplicate prin anumite măsuri și acțiuni
întreprinse ulterior.
Astfel, noua Lege a Educa ției Na ționale (Lg. Nr.1/2011) prevede în articolul 81 cadrul
legal pe care se întemeiază desfă șurarea activită ților extra școlare, la care au acces
antepre școlarii, pre școlarii ș i elevii din învă țământul preuniversitar, acestea putând fi
desfăș urate în cadrul unită ților de învă țământ preuniversitar, în cluburile și palatele copiilor, în
16 Ministerul Educa ției și Cercetării, Strategia dezvoltării activității educative școlare și extrașcolare , Bucure ști,
2005, p.1
17 Ibidem, p. 2
25
taberele ș colare, în bazele sportive, turistice ș i de agrement sau în alte institu ții acred i-
tate în acest sens18, în articolul 100 urmând a fi stabilit statutul Palatelor ș i Cluburilor
copiilor ca unită ți de învă țământ pentru activitatea extra școlară. 19
Urmare a acestui act legislativ a fost ș i Ordinul Ministrului Nr. 3035/10.01.2012
privind aprobarea Regulamentului de organizare a activită ților cuprinse în calenda-
rul activită ților educative ș colare ș i extra școlare, care reglementează modul de
proiectare, impleme ntare ș i evaluare a proiectelor educative extraș colare cuprinse în
Calendarul Activită ților Educative. Printre altele acest ordin specifică că aceste activităț i se
desfăș oară în afara orelor de curs și aduc elemente de noutate faț ă de disciplinele curr i-
culare obligatorii, acestea vizând aplicarea practică a informa țiilor ș i competen țelor ac u-
mulate și dezvoltate de elevi pe parcursul anului școlar 20 , organizarea activită ților
educative având la bază dorin ța elevilor ș i a profesorilor ș i a institu țiilor de învă țământ
de a se implica în astfel de proiecte extraș colare care să ducă la diversificarea ser-
viciilor educa ționale în scopul cre șterii atractivită ții ofertei e duca ționale a institu țiilor de
învățământ.
Astfel „noua viziune a sistemului educaț ional pune accentul nu doar pe învă țământul de
performanț ă, ci și pe dezvoltarea abilită ților practice, corelate cu cerin țele de pe pia ța muncii ,
pe dezvoltarea personalită ții copilului ș i a tânărului ș i pe educa ția pentru via ță în general." 21
Efectul acestei strategii europene, a fost acela că în urma Strategiei Lisabona
pentru 2010 care avea în vedere promovarea formării pe tot parcursul vie ții, s-a înregistrat o
18 Legea Educaț iei Na ționale , publicată în Monitorul Oficial din 10.01.2011, anul 179 (XXIII) nr. 18 ART. 81
(1) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar au drepturi egale la educație, prin
activități xtrașcolare organizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2) Activitățile extrașcolare sunt realizate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale
copiilor, în tabere școlare, în baze sportive, turistice și de agrement sau în alte unități acreditate în acest sens.
(3) Organizarea, acreditarea, controlul și competențele unităț ilor care oferă educație extrașcolară se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
19 ART 100(1) Palatele și cluburile copiilor sunt unități de învățământ pentru activități extrașcolare. P alatele co-
piilor au și rol metodologic.
(2) Palatul Național al Copiilor din București este subordonat Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului.
(3) Palatele și cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor școlare.
(4) Organ izarea și competențele palatelor și cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
20 Ordinul ministrului educa ției, cerectării, tineretului și sportului Nr. 3035 din 10.0 1.2012 privind aprobarea
Metodologiei de organizare și desfă șurare a competi țiilor școlare și a Regulamentului de organizare a
activită ților cuprinse în calendarul activită ților educative școlare și extra școlare , publicat în Monitorul Oficial
din 27.01.2012, nr.69, Art.2, alin. 3 -4, p. 2
21 Irina, Maciuc și colaboratorii, op. cit., p. 15
26
creștere tot mai mare a ini țiativelor în domeniul învă țării nonformale a tinerilor. Cu
toate acestea educa ția nonformală are un potenț ial încă sub -utilizat în defavoarea educaț iei
formale, care nu face faț ă la fel de bin e schimbărilor și nevoilor individului și societăț ii, an a-
lizându -se calitatea ș i relevan ța competen țelor dobândite prin acest tip de educa ție. 22
Un studiu care a analizat în special educaț ia artistică și culturală în sistemul
educa țional european, a consta tat că aproape majoritatea țărilor europene suț in și încurajează
școala ca aceasta să poată oferi educabililor cât mai multe activită ți extracurriculare, un sprijin
deosebit de serios fiind acordat în acest sens ș i institu țiilor culturale sau diferite lor organiza ții
care oferă acest tip de activită ți. Astfel, spre exemplu, în Franț a se organizează parteneriate cu
institu țiile și asociaț iile culturale. În Italia legea educa ției prevede ca școlile să pună la
dispozi ția elevilor activită ți extracurriculare artistice finan țate de către Ministerul Educaț iei.
Belgia, Danemarca ș i Olanda încurajează cooperarea dintre școli și institu țiile culturale
pentru îmbunătă țirea con ținutului activită ților extracurriculare artistice. În țări ca Bulg a-
ria, Germania, Grecia, Spania, Ungaria, Austria sau Polonia, activită țile extracurriculare a r-
tistice sunt furnizate de către ș coli, decizia derulării lor fiind luată la nivel local.
În ceea ce prive ște fina țarea activită ților extracurriculare, unele ț ări le finan țează
complet, pe când altele încă nu alocă sumele necesare bunei lor desfăș urări. De asemenea
s-a remarcat că în unele țări acest gen de activităț i sunt direct legate de curriculum -ul școlar,
în timp ce în a lte țări ele sunt complementare acestuia, suplimentând educaț ia elevilor. 23
Deși educa ția nonformală este tratată diferen țiat de la ț ară la țară, a șa cum am observat
în studiul de mai sus, se remarcă totu și grija pe care fiecare stat european în parte începe să o
acorde acestui tip de educaț ie, cadrul legal oferit de aceste state constituind un avantaj ș i o
bază solidă pentru desfăș urarea organizată a lor. Se constată astfel un semnal pozitiv în acest
sens oferit de sistemele de învăț ământ europene care, accentuând importan ța educa ției no n-
formale pentru educa ția tinerilor, se vor strădui pe viitor să sus țină și să multiplice tipurile de
activită ți care se încadrează în această ramură educaț ională.
22 Sorin, Mitulescu; Daniela, Simache, Experien țe educa ționale non -formale în viaț a tinerilor , Agen ția na țională
pentru sprijinirea ini țiativelor tine rilor, Bucure ști, 2008, p. 4 -7
23 Educa ția artistică și culturală în Școala europeană , (trad. de Adina Florentina, Pescaru), Agen ția Executivă de
Educa ție, Audiovizual și Cultură, 2009, p. 43 -47
27
II.3. Extraș colar sau extracurricular – delimitări terminologice
Educa ția nonformală, a șa cum am arătat în subcapitolul anterior, cuprinde
toate activită țile care se desfăș oară în medii educa ționale diferite, prin metode ș i mi j-
loace diferite decât cele ale educa ției formale, ș i care, prin flexibilitatea con ținuturilor și prin
caracterul său op țional sau facultativ, contribuie la formarea educabilului într- un mod
mai deosebit decât îl fac celelalte tipuri de educaț ii.
În limbajul de specialitate, activită țile desfăș urate prin intermediul educa ției nonfo r-
male mai poartă și denumirea de „activită ți extra școlare" sau de „activită ți extracurriculare".
În cele ce urmează vom căuta să analizăm cele două sintag me pentru a eviden ția cara c-
teristicile specifice acestora.
Mai întâi se poate observa că amândoi termenii, „extra școlar" și „extracurricular", sunt
de fapt două cuvi nte formate prin compunere, amândouă conț inând termenul „extra- ",
care potrivit Dic ționarului explicativ al limbii române, reprezintă un element de comp u-
nere care înseamnă „afară (de)" sau „(în) afară", „deosebit (de)", acest termen servind la fo r-
marea unor adjective, 24 în cazul de faț ă cei doi termeni referindu -se la o activitate care poate
fi desfă șurată „în afara școlii sau a programului ș colar", respectiv „în afara curriculumului
școlar".
Astfel activită țile extra școlare se referă la activităț ile care au loc în afara institu ției de
învățământ, acestea constituindu -se de fapt doar ca o componentă a activită ților extracurric u-
lare, ceea ce exclude sinonimia care se credea în mod eronat că există între cele două
tipuri de activită ți. 25 Cu alte cuvinte putem spune că aceste act ivități pe lângă faptul că se
desfăș oară în alt mediu decât cel al școlii, au o structură și o organizare total diferite decât
a activităț ilor desfă șurate în ș coală, și ne referim în special la lecț ie ca formă clasică
de desfă șurare a activită ții educa ției formale.
În ceea ce priveș te cealaltă denumire, respectiv activită ți extracurriculare, mai întâi se
cere lămurit sensul cuvântului „curriculum" care se referă în sens restrâns la con ținutu-
rile învățării sau în sens exti ns la „întreaga experien ță de învă țare pe care o trăieș te un edu-
24 Educa ția artistică și culturală în Școala europeană , (trad. de Adina Florentina, Pescaru), Agenț ia Executivă de
Educa ție, Audiovizual și Cultură, 2009, p. 43 -47
25 Carmen -Maria, Țîru, Pedagogia activită ților extracurriculare -suport de curs, p. 5
28
cat în diferite institu ții educa ționale sau în câmpul educa ției nonformale." 26
În acest s ens „termenul activită ți extracurriculare face referire la ansam blul
activită ților (academice, sportive, artistice, etc.) care se organizează la nivelul institu țiilor
de învă țământ sau în afara acestora (dar sub tutela lor sau în colaborare) în grupuri de el e-
vi sau individual, suplimen tar fa ță de con ținuturile din Planurile cadru de învă țământ și din
Curriculum -ul la decizia sau propunerea școlii. Activită țile extracurriculare se referă ast-
fel la totalitatea activită ților educative organizate și planificate în institu țiile de învă țământ sau
în alte organiza ții cu scop educa țional, dar mai puțin riguroase decât cele formale și
desfăș urate în afara inciden ței programelor școlare, conduse de persoane calificate, cu sco pul
completării formării personalită ții elevului asigurată de educaț ia formală sau dezvolt ării altor
aspecte particulare ale personalită ții acestuia." 27
Observăm astfel că între cele două terminologii există atât asemănări cât și deosebiri.
În ceea ce priveș te asemănările putem spune că amândoi termenii desemnează activită ți educ a-
tive al căror conț inut e total diferit de cel propus de Sistemul de învă țământ formal, ele
desfăș urându- se în afara orelor de curs. Deosebirea principală este aceea că mediul în care se
desfăș oară activită țile extra școlare este exclusiv cel din afara institu ției de învă țământ, în timp
ce activităț ile extracurriculare se pot desfăș ura atât în incinta unită ților de învă țământ dar și în
alte loca ții.
Având în vedere că sintagma „activităț i extracurriculare" are un sens mai larg, acesta
explicitând mai bine specif icul acestor tipuri de activită ți, vom folosi mai mult acest termen pe
parcursul prezentei lucrări, atunci când ne vom referi la activită țile eductive desfăș urate în afa-
ra programului școlar, a programelor școlare și a orarului școlar propriu -zis, dar și a termenului „activită ți
extrașcolare" atunci când aceasta o impune.
II.4. Specificul activităț ilor extracurriculare
Analizând în general activită țile extracurriculare (căci o analiză în particular a diferit e-
lor tipuri de activită ți extracurriculare datorită diversită ții, volumului ș i frecven ței manifestării
acestora ar fi greu de realizat), pot fi identificate anumite caracte ristici și funcții specifice ale
26 Constantin, Cuco ș, op. cit., p.237
27 Carmen -Maria, Țîru,op. cit., p.5
29
acestora, care fac ca aceste activită ți să se constituie într- un ansamblu di stinct de activită ți
care se delimitează în mod clar de alte activită ți educative din cadrul procesului
educa țional.
Astfel se disting câteva caracteristici generale ale activită ților extracurriculare cum ar
fi: 28
– caracterul social – reiese din rela ția de intercondi ționare și interdeterminare care
există între activită țile extracurriculare și societatea aflată în continuă schimbare;
– caracterul dinamic – se referă la schimbarea tipurilor și a modurilor de realizare a
activită ților extracurriculare în func ție de transformările sociale;
– caracterul permanent – este dat de necesitatea desfăș urării acestor activită ți ca parte
a procesului educativ permanent al educabilului;
– caracterul prospectiv – se referă la necesitatea educării individului pentru a face
față cerin țelor viitorului ș i situa țiilor imprevizibile cu care el se va întâlni în via ță,
activită țile extracurriculare ajutându- l pe acesta să răspundă adecvat acestor
provocări;
– caract erul axiologic – se realizează prin raportarea activită ților extracurriculare
la valorile culturale care constituie baza dezvoltării personalită ții, valori culturale
cu care activită țile extracurriculare ș i operează în procesul său educativ;
– caracterul teleologic – vizează atingerea unor finalităț i sau rezultate observabile
mai ales în transformarea și evolu ția individuală a educabilului format prin
activită țile extracurriculare ;
– caracterul formativ – reiese din rolul pe care activită țile extracurriculare îl au în
formarea, dezvoltarea ș i desăvâr șirea individului atât în ceea ce prive ște planul
psihologic cât ș i cel social și mai ales cultural.
Alte caracteristici de bază arată că activită țile extracurriculare : 29
– înglobează a ctivită ți organizate de către școli ș i care se desfăș oară în incinta ș colilor;
– au rol complementar rolului ș colii, asigurând experienț e care să permită dezvoltarea
28 Ibidem
29 Denisa, Ionescu; Raluca, Popescu , Activită ți estra școlare în rulalul românesc. Dezvoltarea de competenț e la
copii și tineri , Bucure ști, Editura Universitară, 2012, p.11
30
în ansamblu elevilor;
– sunt parte a sistemului ș coală -familie -comunitate, constituindu- se într -un element
fundamental în această re țea educaț ională;
– oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identită ții, dezvoltând capitalul social
al tinerilor.
În ceea ce priveș te caracteristicile particulare ale activită ților extracu rriculare pot fi
enumerate următoarele:30
– caracterul preferen țial, opț ional sau facultativ – se referă la alegerea liberă a
activită ților la care urmează să participe educabilul în funcț ie de preferin țele,
interesele, aptitudinile ș i timpul disponibil a l acestuia;
– caracterul spontan – este dat de faptul că activită țile extracurriculare și
extra școlare sunt mai puț in reglementate, con ținutul lor nefiind obligatoriu, ci
adaptabil, permi țând implicarea educabilului în toate etapele desfăș urării
activită ților precum și dezvoltarea creativităț ii și originalită ții acestora;
– caracterul practic ș i transdisciplinar – reiese din modul în care se desfăș oară
activită țile extracurriculare și extra școlare, acestea bazându -se pe acț iune
practică efectivă (de multe ori prin joc), care implică folosirea informa țiilor
sau a cuno ștințelor din mai multe domenii sau discipline școlare;
– caracterul colectiv – se distinge din modul în care se desfă șoară activităț ile
extracurriculare, acesta fiind cel mai adesea grupa ( cu clasa, cu ș coala, pe
grupe, etc.) în cadrul grupului dezvoltându- se relaț ii de colaborare ș i cooperare;
– caracterul emoțional – e dat de modul plăcut, relaxant de desfă șurare a
activită ților extracurriculare și extra școlare, în cadrul lor consolidându- se
prietenii ș i dezvoltându- se sentimentul de respect pentru munca fiecăruia,
pentru fiecare individ din grup ș i pentru produsul final, fie el individual sau de
grup;
– caracterul social – reiese din contactul cu via ța socială, cu oamenii, cu realit a-
tea mediului înconjurător pe care îl oferă activită țile extracurriculare și
extra școlare .
De asemenea activită țile extracurriculare se remarcă și prin varietatea formelor de m a-
30 Mircea, Ștefan, op.cit., p. 17 -21
31
nifestare, cu structuri mult mai flexibile decât activită țile educative formale, prin individual i-
zarea învăț ării, prin evaluarea facultativă, neformalizată, fără note, aceasta având un rol st i-
mulativ, prin valorificarea poten țialului aptitudinal ind ividual al educabilului ș i prin unui
cadru optim de manifestare a acestora.31
În func ție de specificul ș i de tipul fiecărei activită ți extracurriculare în parte acestea pot
căpăta și alte caracteristici.
În ceea ce priveș te funcțiile sau rolurile pe ca re activită țile extracurriculare le au în
viața și dezvoltarea individului, de la caz la caz unele pot exercita mai m ulte, altele mai pu ține
roluri. Astfel au fost identificate mai multe funcț ii ale activită ților extracurriculare și
extra școlare , cum ar f i:
a) Func ția de loisir sau recreativă – se referă la utilizarea în mod eficient a timpului
liber pin organizarea de activită ți extracurriculare și extra școlare care completează activită țile
școlare ș i oferă ș i un mod de recreere, relaxare sau odihnă activă cu efecte educative pozitive;
b) Func ția social -integrativă – e dată de dimensiunea socială a activităț ilor extracu r-
riculare și extra școlare și aspectul comunitar al lor, în cadrul cărora acta nții interrela ționează,
fac schimb d e idei, de ex perien ță, cooperează, colaborează, stabili nd chiar noi rela ții de priete-
nie. Acestea dezvoltă spiritul de echipă și de voluntariat, întrajutorarea, ideea apartenen ței la
un grup și contribuie la formarea educabilului ca cetăț ean activ -participativ, acestea fiind ș i
câteva dintre abilită țile cerute individului de către societatea contemporană;
c) Func ția voca țională – se referă la identificarea și dezvoltarea anumitor aptitudini ș i
înclina ții ale individului prin intermediu l activită ților extracurriculare și extra școlare ;
d) Func ția recuperatorie – vizează în special pe copiii cu cerin țe educative speciale
pentru care activită țile extracurriculare și extra școlare , prin modul non- formal de desfă șurare
al lor pot contribui la recuperarea psihoterapeutică a lor. 32
De asemenea, al ți pedagogi străini au mai găsit câteva funcț ii specifice pe care
activită țile extracurriculare și extra școlare le au, ș i anume:
a) Func ția culturală – se referă la rolul pe care activită țile extracurriculare ș i
extra școlare îl au în formarea ș i dezvoltarea dimensiunii culturale a personalită ții elevului;
b) Func ția economică – vizează pregătirea și perfec ționarea individului ca om al mu n-
31 Carmen -Maria, Țîru, op. cit., p.6 apud Stanciu, M ., Reforma con ținuturilor învă țământului, Iași, Editura
Polirom, 1999, p. 71
32 Mircea, Ștefan, op. cit., p. 21 -24
32
cii, care prin valorificarea poten țialului său prin activită țile extracurriculare și extra școlare ,
contribuie la cre șterea economică a țării;
c) Func ția de întărire a învăț ării formale – realizată prin diversificarea și extinderea
conținuturilor curriculare prin intermediul activită ților extracurriculare și extra școlare;
d) Func ția de suplimentare a curriculumului – prin activită ți care nu sunt realizabile
în cadrul formal ci doar prin activită țile extracurriculare și extra școlare;
e) Func ția de integrare a cunoș tințelor – din diferite domenii de activitate ale elevului
și din diferite aspecte din via ța reală a șa cum fac activită țile extracurriculare și extra școlare;
f) Func ția de democratizare – reiese din cadrul optim oferit de activită țile extracurr i-
culare ș i extra școlare pentru construirea vie ții pe principii democratice;
g) Func ția suportiv -compensatorie – se referă la dezvoltarea aptitudinilor, motiva ției,
sensibilităț ii umane, a sim țului valorilor, a creativită ții și atitudinii educabilului. 33
Se poate observa astfel complexitatea acestor activită ți și profundul rol educativ pe
care acestea îl au în formarea personalităț ii individului ca om al societă ții.
II.5. Tipuri de activităț i extracurriculare
Diversitatea și complexitatea formelor pe care le pot lua activită țile extracurriculare,
fac destul de dificilă o clasificare riguroasă a acestora. Cu toate acestea, în funcț ie de an u-
mite criterii specifice, se poate realiza totu și o clasificare a activită ților extracurriculare cuno s-
cute astfel:
A. După locul și institu ția care le gestionează avem activităț i extracurriculare
desfaș urate în institu țiile de învă țământ, dar în afara clasei și a lecț iei sau iniț iate de către alte
institu ții cu func ții educative ș i activită ți extracurriculare ș i extra școlare desfăș urate în afara
institu țiilor de învă țământ, sub incidenț a acestora, dar ini țiate de alte institu ții cu func ții edu c-
ative.
B. După grupul țintă vizat și dimensiunea acestuia se pot desfăș ura activită ți cu
întreaga clasă de elevi, cu grupe de elevi sau individual.
C. După finalitatea urmărită putem grupa activită țile extracurriculare și extra școlare
33Carmen – Maria, Țîru, op. cit., p.6 -7 apud Lunenburg, F.C., Extracurricular Activities , în Schooling volumul 1,
Nr.1, 2010, Sam Houston State University
33
în activită ți cu caracter predominant informativ ș i activită ți cu caracter predominant formativ;
D. În func ție de dimensiunea educaț ională dominantă, activită țile extracurriculare și
extra școlare pot fi grupate în: activită ți de educa ție intelectuală, activităț i sportive, activită ți
culturale, activită ți artistice, activită ți de educa ție morală și civică, activităț i umanitare,
activită ți ecologice, activită ți recreative, etc. 34
E. După sursa generatoare a activităț ii există activită ți care au la bază directive
ale Ministerului Educa ției Na ționale și Cercetării Științifice, activită ți propuse de ONG -uri,
activită ți care au la bază ini țiativa școlii sau a unor profesori sau activită ți care au ca sursă
institu țiile comunită ții ca de exemplu Poli ția, Pompierii, Biserica, etc.35
Propun mai jos ș i o listă a activită ților extracurriculare care se pot desfăș ura în
mediul ș colar:
1. Manifestări pentru promovarea unor noi educa ții ca spre exemplu educaț ia pentru pace,
educa ția pentru nutri ție, educa ția pentru protec ția mediului, educa ția pentru comunicare
și mass- media, educa ția interculturală, educa ția pentru timpul liber, etc.
2. Cluburi sau cercuri ale elevilor;
3. Consulta țiile sau medita țiile;
4. Serbările ș colare;
5. Programul „ Școala după ș coală";
6. Concursurile ș i olimpiadele ș colare;
7. Activită țile culturale precum cenaclurile literare, editarea revistei școlare, viziona-
rea unor spectacole cultural -artistice, etc.
8. Activită ți distractive cum ar fi discotecile, seratele, etc.
În afara mediului ș colar se pot desfă șura următoarele tip uri de activită ți extra școlare :
1. Excursiile, vizitele ș i drume țiile ș colare;
2. Taberele ș colare;
3. Activită ți ce func ționează în Palatul ș i în Clubul copiilor sau în alte organiza ții sau case
de cultură;
4. Ș coala de week -end; 36
34 Carmen -Maria, Țîru, op. cit., p.17 -18
35Denisa, Ionescu; Raluca, Popescu, op. cit., p. 27 -31
36 Carmen -Maria, Țîru, op. cit., p.18 -25
34
Mirc ea Ș tefan 37 propune următoarea clasificare a activită ților extracurriculare care
se pot desfă șura în special sub egida ș colii:
1. În func ție de con ținutul activită ților extracurriculare avem activită ți:
– Cu conț inut cultural -artistic, spiritual;
– Cu conț inut științific și tehnico- aplicativ;
– Sportive;
– Jocuri distractive;
– Cu caracter comunitar.
2. După forma de organizare activită țile pot fi:
– De masă (vizionarea unor spectacole de teatru sau audierea unor concerte; plimbările
în parcuri, grădini zoologice sau botanice; vizitarea monumentelor istorice, a caselor
memoriale, a muzeelor, a unor instituț ii publice sau intreprinderi; întâlniri în ș coală
sau în afara ei cu diferi ți oameni din diferite domenii de activitate; participarea la
acțiuni de muncă în folosul școlii, a comunită ții sau a unor persoane aflate în nevoie,
etc.)
– De cerc (specializate) aici putând fi incluse spre exemplu echipele sportive, formaț iile
muzicale;
– Individuale ( antrena mentul individual sportiv, repetiț iile din domeniul muzical, lect u-
ra, îndeletnicirile tehnice, încercările de a scrie literatură și poezie, etc.)
În ceea ce priveș te activită țile extracurriculare desfăș urate în cadrul unor cercuri școlare
pot fi menț ionate următoarele categorii de cercuri: 38
A. Cercuri cu caracter artistic:
– Cercuri muzicale, corale, vocale, instrumentale axate pe interpretare, audi ție muzicală,
culegere de folclor, participarea la festivaluri, concerte sau concursuri cu speci fic mu z-
ical;
– Cercuri de jocuri populare sau de dans modern sau de societate;
– Cercuri de cusături populare;
– Cercuri ș i cenacluri literare grupate pe mai multe domenii cum ar fi literatura,
37 Mircea, Ștefan, op. cit., p. 35 -36, 58
38 Irina, Maciuc și colaboratorii, op. cit., p.23 -27
35
poezia, dramaturgia, crea ție artistică, de culegere și interpretare de folclor, sub egida căreia se
pot desfă șura și următoarele tipuri de activită ți: medalioane literare dedicate unor mari scri i-
tori, vizionarea de spectacole de teatru sau filme, vizite la case memoriale sau muzee literare,
participarea la concursuri literare, realizarea de serbări școlare, etc.;
– Cercul de teatru de păpu și;
– Cercul de arte plastice cu domeniile grafică, desen, pictură, colaj sau modelaj;
B. Cercuri cu caracter tehnic- aplicativ:
– Cercul de electrotehnică, de electronică, de radiotelegrafie, informatică, construc ții
mecanice, modelism, chimie experimentală, meteorologie, agricultură, cercuri foto, etc.;
C. Cercuri sportive ș i turistice:
– Cercul de turism, ciclism, oină, judo, tenis de masă sau alte sporturi;
D. Cercu l de elaborare sau redactarea a revistei sau a site- lui școlii.
Așa cum am arătat în introducerea acestui subcapitol, datorită varietă ții activită ților
extracurriculare, pe lângă tipurile de activităț i enumerate mai sus, mai pot exista ș i altele, căci
așa cum observa ș i profesorul Carmen Ț îru „dinamica schimbărilor la nivel educa țional, dar ș i
social, este cea care dict ează îmbunătăț irea ofertelor și completarea acestei tipologii cu
alte tipuri de activită ți extracurriculare." 39 De asemenea un alt factor care contribuie la re a-
lizarea activită ților extracurriculare ș i extra școlare îl reprezintă și posibilită țile materiale, f i-
nanciare și umane, în func ție de care se pot ini ția și desfă șura și alte tipuri de activită ți extr a-
curriculare și extra școlare. Toate acestea contribuie la îmbogăț irea ofertei pe care activită țile
extracurriculare le pun la dispozi ția doritorilor de a învă ța altfel decât în modul clasic, formal,
educa ție desfă șurată sub forma învă țământului tradi țional.
II.6. Aspecte organizatorice privind activităț ile extracurriculare
La buna desfă șurare a activită ților extracurriculare contribuie mai mulț i factori care
prin buna lor gestionare influenț ează reu șita acestora ș i atingerea obiectivelor propuse ca ur-
mare a desfăș urării lor. O bună organizare a acestor activităț i care implică resursele necesare
desfăș urării lor, dar și o bună planificare a acestora, precum și realizarea feed -back -ului atât de
39 Carmen -Maria, Țîru, op. cit., p.25
36
necesar în vederea îmbunătăț irii pe viitor a calită ții acestor activită ți, reprezintă cheia succesu-
lui desfă șurării activită ților extracurriculare.
Un loc important în buna desfă șurare a activităț ilor extracurriculare o au resursele, fie
ele umane, financiare, materiale sau temporale.
Dintre acestea resursele umane reprezintă o categorie aparte, căci fără acestea
activită țile extracurriculare nu ar fi posibile, neexistând factorul uman nu ar exista baza ș i
motiva ția desfă șurării acestor activită ți, ele fiind ini țiate și coordonate de către oameni pentru
oameni.
Din această categorie fac parte în primul rând beneficiarii acestor activităț i care, în ca-
drul spa țiului ș colar îl reprezintă elevii sau studen ții de orice vârstă, din orice ciclu de
învățământ, fie ei cu nevoi speciale sau eliti ști, la aceste activită ți putând par ticipa orice copil
sau tânăr, neexistând un criteriu de selec ție al acestora. În ceea ce prive ște formatorii și coor-
donatorii activită ților extracurriculare și extra școlare aceștia sunt în primul rând cadrele dida c-
tice, dar pot fi ș i alte pers oane, din alte instituț ii decât cele școlare, în func ție de tipul de activ i-
tate ce urmează să- l deruleze, cum ar fi antrenorii, cadrele sanitare, arti știi, muzeografii,
maiștrii sau inginerii, bibliotecarii, etc., care în cadrul activită ților extracurricu lare și
extra școlare devin educatori, moderatori, instructori sau formatori. De asemenea în activită ți
mai pot fi implica ți și părin ții elevilor sau alte persoane cu statut de voluntar sau chiar
reprezentan ții unor institu ții implicate în activită țile ext racurriculare și extra școlare cum ar fi
preotul, medicul, poli țistul, pompierul, ghidul, etc.
Un alt aspect important în organizarea unei activită ți extracurriculare îl reprezintă și re-
sursele financiare , necesare în vederea achizi ționării materialelor necesare sau a echipament e-
lor specifice diferitelor tipuri de activită ți extracurriculare, a achitării cheltuielilor legate de
transport, masă, sau cazare sau a procurării premiilor cu cu care urmează a fi recompensaț i
participan ții. Din păcat e statul alocă foarte pu ține fonduri în acest sens, organizatorii fiind
nevoi ți să apeleze de cele mai multe ori la sponsori sau la alte surse care să susț ină financiar
activită țile extracurriculare, sau în cel mai rău caz chiar la părin ții elevilor sau la unele
institu ții locale cum ar fi Primăria. În condiț iile actuale fondurile mai pot fi procurate ș i prin
proiecte finan țate din fonduri europene sau de la Banca Mondială, prin P roiecte PO-
SDRU sau Erasmus, de către ONG -uri sau organiza ții interna ționale sau în parteneriat cu
institu țiile sau antreprenorii locali (magazine, agen ți economici, institu ții culturale locale,
37
etc.).40
Resursele materiale sunt în strânsă legătură cu posibilităț ile financiare, lipsa acestora
sau bugetul foarte restrâns influen țând calitatea ș i cantitatea materialelor ce pot fi pr o-
curate pentru buna desfă șurare a activită ților extracurriculare. De cele mai multe ori b a-
za materială folosită în cadrul activită ților extracurriculare, mai ales în Cluburile elev i-
lor, este veche, demodată, rămasă din timpul regimului trecut, foarte greu putându- se
procura materiale noi, moderne ș i performante, unele materiale fiind procurate sau
confec ționate chiar de către elevi.
Resursele materiale variază în funcț ie de tipul de activită ți extracurriculare în
cadrul cărora acestea sunt folosite, ele putând fi materiale sportive (în funcț ie de sportul pra c-
ticat), costume (populare sau necesare unor spectacole), materiale de artă, aparatură
specifică activităț ilor extracurriculare tehnice, papetărie, unelte, instrumente muzicale,
cărți, softuri sau filme educa ționale, plan șe, elemente de decor, etc.
Resursa temporală trebuie luată în calcul de fiecare d ată atunci când se organizează o
activitate extracurriculară. Având în vedere că aceste activităț i sunt opț ionale și se desfăș oară
în afara orelor de curs obligatorii, ele ar trebui programate în a șa fel încât la ele să
poată participa e levii după terminarea programului școlar, ținându- se cont ș i de timpul disp o-
nibil al acestora, fără a conturba orarul școlar sau programul de pregătire a lec țiilor. De
obicei activită țile extracurriculare sunt organizate după -masă, în week -end sau în timpul
vacan țelor școlare, o activitate putând dura de la câteva ore, în cazul activit ăților desfă șurate
pe grupe sau , până la câteva zile în cazul excursiilor, a taberelor sau a unor competi ții
sportive sau a turneelor artistice.
În ceea ce priveș te locul desfăș urării acestor activită ți, acesta ar trebui să corespundă
genului de activită ți extracurriculare desfăș urate. Ar fi de dorit ca spa țiul respectiv să fie dotat
cu toate materialele necesare desfăș urării activită ților, acest lucru contribuind la atingerea sc o-
pului educa țional. Astfel activită țile extracurriculare se pot desfăș ura în perimetrul unită ților
de învă țământ (în C.D.I., în cabinetele și laboratoarele școlare, pe terenul de sport sau în sala
de sport, în biblioteca școlară, în laboratorul AEL, etc.) sau în bazele sportive, ateliere, spa țiile
culturale, muzee, biserici sau chiar în aer liber.
Colaborarea institu țională manifestată prin implicarea și a altor institu ții în
40 Denisa, Ionescu; Raluca, Popescu, op. cit., p. 34 -35
38
desfăș urarea activită ților extracurriculare, reprezintă de asemenea un pilon de bază pen-
tru derularea, sus ținerea ș i dezvoltarea acestor tipuri de activităț i educative. Atragerea
unor parteneri serio și, care să se implice cu adevărat în organizarea lo r, duc la reuș ita
activită ților extracurriculare și extra școlare.
Potrivit unui studiu care a analizat impactul activită ților extracurriculare în rura-
lul românesc, acesta a constatat că în unele comunităț i organizarea ș i desfăș urarea
activită ților extracurriculare reprezintă o întreprindere de grup, bazată pe o bună colaborare
între institu țiile locale, în timp ce în alte comunită ți tot greul derulării unei activită ți
extracurriculare cade în grija fie a cadrului didacti c coordonator, fie a ș colii organizatoare a
activită ții. Acest lucru se întâmplă și datorită gradului de dezvoltare a comunită ții, în cea mai
mare parte, dar acest fapt nu reprezintă neapărat o condi ție, existând spre exemplu
comunită ți care se confruntă cu probleme materiale mari dar autorită țile locale sunt
implicate ș i sprijină activită țile extracurriculare derulate de ș coală, în timp ce cele cu un
nivel de bunăstare ridicat nu sunt atât de dispuse să sus țină acest gen de activită ți. 41
De obicei cele mai implicate institu ții locale în activită țile extracurriculare
sunt Primăria (prin anumite contribu ții financiare care suportă de obicei transportul sau
anumite recompense oferite prem ianților), Biserica (atunci când este solicitată), Casa de
cultură sau Biblioteca comunală sau oră șenească (în special când se desfă șoară activită ți
cu specific cultural -artistic), ONG -uri (Crucea Ro șie, World Vision, etc.) funda ții străine
sau locale ș i familiile elevilor implica ți în activită țile extracurriculare. De cele mai multe
ori institu țiile se implică la solicitarea organizatorilor de activită ți extracurriculare ș i în
foarte puț ine cazuri ele sunt ini țiatoarele acestui gen de activităț i.
Un alt aspect pe care trebuie să îl aibe în vedere organizatorii activită ților
extracurriculare este cel legat de proiectare ș i evaluarea acestora. Aceste demersuri nu
sunt foarte diferite de cele folosite în cadrul procesului de învăț ământ curricular, dar „esen ța
lor stă în particularizarea, prin prisma specificului categoriei de activită ți extracurriculare
pe care le vizează." 42 De asemenea proiectarea acestor activităț i „trebuie să ia în calcul
și dimensiunea psihologică, ergonomică, socială și normativă a grupului de elevi implicat în
astfel de activităț i, după cum ar trebui să reconsidere din alte perspe ctive teoretice ș i
practice aspecte cum ar fi cele legate de climatul microgrupului, de real țiile dintre
41 Ibidem, p. 32- 34
42 Carmen -Maria, Țîru, op. cit., p.9
39
membri, de posibile conflice, de motivarea la un nivel superior a acestora, etc." 43
Proiectarea activită ților extracurriculare, p otrivit profesorului Carmen Ț îru,
reprezintă „un proces complex, structurat pe diferite nivele de ac țiune, orientat spre
atingerea unor finalită ți și materializate în fapt într -un set de repere ș i chiar modele de
acțiune. Acestea v or oferi suport în activită țile specifice de implementare ulterioare. Procesul
nu trebuie însă redus la dimensiunea sa anticipativă, […] ci trebuie centrat și pe di-
mensiunea ameliorativă a programelor extracurriculare existente [… ] și pe dimensiunea
inovativă, prin elaborarea de noi proiecte, ca solicitare imperioasă la specificul activită ților
de zi cu zi, la nevoile sociale ș i individuale ale educabililor viza ți." 44
Astfel în procesul de proiectare al activităț ilor extracurriculare se remarcă următoarele
etape:
1. Selectarea finalită ților, a scopurilor ș i obiectivelor ce urmează a fi atinse;
2. Alegerea activită ților necesare atingerii finalită ților educa ționale în func ție de
particularită țile educabililor;
3. Alegerea conț inuturilor activită ților, centrate pe interesele și nevoile
educabililor;
4. Organizarea propriu -zisă a activităț ii; 45
5. Evaluarea eficacităț ii activită ții în vederea eficientizării activităț ilor viitoare. Ca
orice proiectare a unei activită ți didactice , cel care realizează acest demers didactic se poate
folosi de un set de interoga ții care îl ajută să se orienteze în acest proces de proiectare.
Acestea ar fi:
– Cine sunt subiec ții sau care este grupul ț intă cărora se adresează aceste activită ți și care
sunt nevoile, interesele ș i particularită țile acestora?
– Ce sau pentru ce proiectăm activităț ile extracurriculare sau altfel spus ce dorim să ob ț-
inem, să realizăm prin intermediul acestor activită ți?
– Ce vom face în cadrul activită ților extracurriculare?
– Cum vom face sau care este strategia ce va fi utilizată în demersul de implementare al
activită ților extracurriculare?
– Cu ce, unde, când ș i cu cine vom face activită țile extracurriculare sau care sunt
43 Irina, Maciuc și colaboratorii, op. cit., p. 45 -46
44 Carmen -Maria, Țîru, op. cit., p.9
45 Ibidem, p.10 -11
40
resursele de care ne vom folosi în desfă șurarea activită ților extracurriculare?
– Cum evaluăm eficien ța activită ților extracurriculare ș i care sunt concluziile care
vor oferi feed- back -ul necesar îmbunătăț irii activită ților extracurriculare viitoare?
Astfel iniț iatorul activită ților extracurriculare va întocmi planificări specifice anuale sau
semestriale, după caz, dar mai ales proiectul fiecărei activită ți în parte, acestea putând
urma modelul de mai jos propus de profesorul Carmen Țîru. 46
PLANIFICAREA ANUALĂ A ACTIVITĂȚ ILOR EXTRACURRICULARE ȘI
EXTRA ȘCOLARE
Unitatea de învă țământ:
Propunător:
An școlar:
Nr.
Crt. Data Tipul activită ții Tema
activită ții Scopul
activită ții Responsabil
PROIECTUL ACTIVITĂȚ ILOR EXTRACURRICULARE ȘI EXTRA ȘCOLARE
Unitatea de învă țământ:
Propunător:
Data:
Durata activită ții:
Tipul:
Scopul:
Obiectivele specifice:
Tema:
Strategia de formare:
46 Ibidem, p.12
41
Metode de formare:
Mijloace de formare:
Modalită ți de organizare a grupului:
Evaluare:
Scenariul activită ții:
În concluzie pentru a rezolva problema proiectării acestor activită ți, e nevoie de
o programare euristică ce cuprinde analiza de nevoi, selecț ia, descrierea, analiza,
secven țializarea principalelor elemente componente ale acestui demers ș i modalită ți con-
crete de optimizare a proiectării, având mereu în vedere nevoile actanț ilor implica ți și
formarea competen țelor speci fice, anticipând și identificând solu țiile cele mai potrivite
pentru buna desfă șurare a acestor activită ți.
În ceea ce priveș te evaluarea în cadrul activită ților extracurriculare, aceasta este
una mai atipică, având în vedere că elev ii nu primesc note sau calificative ca urmare a
aprecierii evolu ției lor din timpul unei activită ți de acest gen. Aprecierea reu șitei activită ții ia
forma unor simple aprecieri verbale sau constă în acordarea unor diplome sau certif i-
cate, toate acestea având un rol stimulativ, chiar în cazul unor nereuș ite. „Evaluarea în
activită țile extracurriculare se reduce de cele mai multe ori la aprecierea activită ții
elevilor. Uneori se realizează autoevaluarea prestaț iei, atât de către cadrul didactic
responsabil, cât ș i de către elev, monitorizarea evolu ției elevilor sau o evaluare externă
putând fi realizată ș i de către o altfel de autoritate." 47
Astfel evaluarea capătă un sens formativ și forma tor, căci atât elevul cât și profesorul,
pe baza datelor ob ținute din monitorizarea activită ții, feed -back sau autoevaluare, pot remedia
eventualele gre șeli sau neajunsuri ale activităț ii în vederea eficientizării ei viitoare. R o-
lul evaluării în cadrul activită ților extracurriculare este cel de a -l determina pe elev să
devină propriul său evaluator și gestionar al autoformării lui prin posibilitatea de a -și
autoregla activitatea de învă țare.
Se poate observa astfel, ca o concluzie a acestui subcapitol, că la buna reu șită
a activită ților extracurriculare converg mai mulț i factori, care gestiona ți cu profesionalism
oferă la final un act educa țional de calitate și fac ca activită țile extracurricular e să -și
câștige locul binemeritat între activită țile cu rol educativ.
47 Ibidem, p.15
42
II.7. Programul „Ș coala Altfel" (2011- 2012) sau „Să știi mai multe, să fii mai
bun" (2012- 2016), o noutate în procesul de învăț ământ românesc
În anul școlar 2011- 2012, Ministerul Educa ției Na ționale a derulat programul „ Școala
altfel: Să șt i i m a i m u l t e , s ă f i i m a i b u n " , p r o g r a m d e d i c a t a c t i v i t ă ților educative
extra școlare și extracurriculare. Prin acest proiect, Ministerul Educaț iei Na ționale face un prim
pas spre recunoa șterea valorii educative a acestor tipuri de activită ți, parte a
educa ției nonformale, programul reprezentând o noutate în procesul de învă țământ
românesc. Noutatea constă în faptul că programul e aplicabil la nivel na țional în re țeaua
școlară și desfă șurarea ei e reglementat prin lege, participarea elevilor ș i a cadrelor didactice
fiind obligatorie.
Astfel, o săptămână din timpul anului școlar, înainte de vacan ța de primăvară,
școlile nu î și mai desfăș oară cursurile conform orarului obi șnuit, ci după un orar special ada p-
tat pentru desfă șurarea acestora.
Programul are ca scop implicarea tuturor elevilor, inclusiv a pre școlarilor și a cadrelor
didactice „în activităț i care să răspundă intereselor și preocupărilor div erse ale copiilor, să
pună în valoare talentele și capacităț ile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele pre-
zente în curriculumul na țional, ș i să stimuleze participarea lor la ac țiuni variate, în
context nonformale.48
În vederea reușitei acestui program, Ministerul Educa ției Na ționale și Cercetării
Științifice dorește și recomandă implicarea activă a elevilor, a cadrelor didactice, a
părin ților, a comunită ții și administra ției publice locale atât în ceea ce priveș te elaborarea
programului de activită ți, bazat pe propunerile acestora făcute în primul semestru al anului
școlar și alese în urma dezbaterilor în colectivele de elevi ș i în consiliul elevilor, precum ș i în
consiliile profesorale ș i în comite tele de părin ți, cât mai ales în desfă șurarea lor.
După stabilirea detaliilor tehnice, respectiv a tipurilor de activită ți, durata și modul
de organizare al acestora ș i după împăr țirea responsabilităț ilor, propunerile sunt central i-
zate de către consiliul educativ al școlii ș i incluse în Calendarul Activită ților Educative
al școlii. De asemenea e recomandată popularizarea activităț ilor la nivelul comunită ții și al
48 Anexa la Ordinul Ministerului Educaț iei Na ționale privind structura anului școlar 2013 -2014 , Nr. 3818/2013
publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 430 din 15.07.20 13, p. 4
43
școlii, la acestea putând participa ș i părin ții, voluntarii sau alte persoane.
În ceea ce priveș te modul de organizare al programului, se recomandă elaborarea unor
proiecte pe grupe sau pe nivel sau grupe de clase, sau la nivelul institu ției de
învățământ, acestea putând consta ș i în parteneriate cu alte in stituții culturale, publice sau chiar
alte unită ți de învă țământ.
Caracterul op țional al programului constă în alegerea liberă de către elevi a activită ții
la care doresc să participe, activităț i coordonate de un număr corespunzător de cadre
didactice care vor asigura buna desfă șurare a activită ților și supravegherea elevilor
pe parcursul desfă șurării lor.
Tipurile de activită ți care pot fi organizate în această perioadă potrivit Ordinului
ministerial pot fi:
– activită ți culturale;
– activită ți tehnico -științifice;
– activită ți sportive;
– activită ți de educa ție pentru cetă țenie democratică, pentru promovarea valorilor
umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate
socială, rela ții și comunicare etc.);
– activită ți de educa ție pentru sănătate și stil de via ță sănătos (inclusiv refer i-
toare la dependen ță de calculator, siguranț ă pe internet etc.);
– activită ți de educa ție ecologică și de protec ție a mediului (inclusiv colectare
selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.);
– activită ți de educa ție rutieră, PSI, educa ție pentru reac ții corecte în situa ții de
urgenț ă etc.;
– altele.
Aceste activită ți se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:
– ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educa ție media ș i cinematografică;
– competi ții organizate la nivelul ș colii, al grupurilor de ș coli, al localită ții sau
al jude țului;
– mese rotunde, dezbateri;
– activită ți de voluntariat sau de interes comunitar;
– campanii antitutun/ antialcool/ antipoluare/ de prevenire a delincven ței juvenile/
44
de prevenire a traficului de persoane etc.;
– proiecte comunitare, de respons abilitate socială;
– peer – education;
– schimburi de experienț ă;
– vizite de studii;
– tabere/ școli de creaț ie sau de cercetare;
– parteneriate educaț ionale și tematice la nivel de unită ți de învă țământ, pe plan intern
și interna țional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă ș i în proiecte.
Pe lângă aceste activităț i cadrele didactice ș i institu țiile școlare pot desfăș ura ș i
alte tipuri de activită ți în func ție de posibilită țile, cererea benef iciarilor ș i obiectivele
vizate de ș coala respectivă, aria activită ților extracurriculare fiind deosebit de vastă.
Un alt aspect important îl reprezintă evaluarea activită ților desfă șurate în această
săptămână mai specială. Astfel A nexa prevede ca fiecare unitate ș colară să el a-
boreze instrumente ș i criterii de evaluare a activită ților printr- o procedură transparentă
la care vor putea lua parte atât elevii și cadrele didactice, cât ș i părin ții și partenerii implica ți
în program.
De acest lucru răspund la nivelul ș colii directorul unită ții școlare, consilierul
educativ ș i responsabilul CEAC, raportul de monitorizare a calită ții activită ților,
întocmit în urma consiliului profesoral, urmând să fie trimis inspectoratului școlar care
vor monitoriza la nivel de jude ț interesul manifestat, relevan ța și valoarea formativă a
activită ților desfă șurate în cadrul fiecărei unită ți de î nvățământ din jude ț.
Valorificarea activită ți l o r c o n s t ă î n p r e m i e r e a l a a l e g e r e a c e l o r m a i r e u șite
activită ți precum ș i a celor care au participat la ele, atât la nivel local cât ș i jude țean și apoi
național. De asemenea activită țile desfăș urate vor putea fi promovate pe internet, în
mass- media prin articole, fotografii, filmule țe sau prin alte mijloace.
Analizând acest program prin prisma elevilor, care sunt de fapt principalii
actan ți și beneficiari ai acestuia, putem concluziona spunând că programul „ Școala altfel" se
bucură de un real succes, aceș tia apreciind acest gen de educaț ie, conș tientizând faptul că
educa ția nu se limitează strict la cadrul formal al orei de curs, un individ având de învă țat
din oric e situaț ie întâlnită în via ța de zi cu zi, pe întreg parcursul vieț ii. „Școala altfel" oferă
această posibilitate de a învăț a din situa ții practice, din contactul cu realitatea imediată și prin
45
etalarea aptitudinilor proprii. Astfel putem considera ac est program un deschizător de
drum pentru alte ș i alte activită ți educative extra școlare sau extracurriculare derulate ș i cu
alte ocazii cu elevii doritori de a face mai mult ș i de a învă ța și altfel.
II.8. Impactul activită ților extracurriculare asupra educabililor
Ca și oricare altă formă de educaț ie care are ca scop dezvoltarea personalităț ii tânărului
prin formarea diferitelor competen țe fie ele de comunicare, ș tiințifice sau tehnologice, digitale,
sociale ș i civice, antrep renoriale, și în special competen ța de a învă ța să înveț i, și
educa ția nonformală prin tipurile sale de activită ți extra școlare și extracurriculare, vizează de
asemenea aceleaș i obiective educa ționale, multe dintre competen țele enumerate mai su s fiind
dezvoltate în cadrul acestor activită ți.
Mai multe studii efectuate atât în ț ară cât și peste hotare, care au urmărit impactul
pe care aceste activită ți îl au asupra educabililor, au constatat că aceste activită ți au un
rol extraordinar de mare în formarea caracterului acestora, tinerii care au participat la
astfel de activităț i integrându -se mai u șor în societate, interacț ionând mai uș or cu cei din jur,
având un comportament adecvat ș i un bagaj de cunoș tințe mu lt mai vast precum ș i niște apt i-
tudini bine formate pe care mai apoi le- au pus cu succes în practică ori de câte ori a fost n e-
voie.
S-a observat astfel că tinerii respectivi au avut rezultate școlare mai bune, fiind capabili
de performanț ă, dând dovadă și de o stare psiho logică m ai bună m anifestată prin
creșterea stimei de sine ș i încrederea în for țele proprii, având o viziune pozitivă asupra
viitorului. Totodată în rândul acestor elevi a scăzut nivelul de aband on ș colar cât
și cel al comportamentelor delincvente ș i antisociale dar ș i abuzul de alcool sau dr o-
guri sau cel al stăriilor depressive.49
De asemenea copiii implicaț i în activită țile extracurriculare au o atitudine proactivă, se
integrează mai bine în colectiv, dezvoltându -li-se astfel spiritul de echipă, cu această
ocazie putând experimenta ș i beneficiile muncii în echipă, precum ș i abilită țile de co m-
49 Denisa, Ionescu; Raluca, Popescu, op. cit., p. 12 -14 apud Feldman, Amy L. și Matjasko Jennifer L., The Role
of School -Based Extracurricular Activities în Adolescent Development: A Comprehensive Review and
Future Directions, Review of Educational Research, 2005, 75:129
46
unicare și socializare. Tot în această sferă a socialul ui, s -a constatat ș i o îmbunătă țire a
relațiilor dintre copii ș i părin ți sau dintre elevi ș i profesori, ca de altfel ș i crearea unor legături
mai strânse între familiile copiilor ș i chiar între familii și institu ția care a ini țiat
respectivele activită ți extracurriculare, aceasta fiind în cele mai multe cazuri ș coala.
Apoi, prin descoperirea ș i dezvoltarea talentelor și aptitudinilor acestora, a crescut și intere-
sul pentru exersarea acestora ș i implicit pentru cu noaștere în special ș i pentru ș coală în gene r-
al.
Având în vedere faptul că activită țile extracurriculare vizează mai mult partea practică,
aplicativă, decât cea informativă, elevii care au luat parte la acestea au dobândit ni ște abilită ți
practice utile pentru via ță, dobândind astfel și capacitatea de a se adapta u șor la situa țiile noi
întâlnite, dezvoltând și o atitudine deschisă, tolerantă, umanistă.50
De asemenea activităț ile în afara clasei oferă numeroase prilejuri pentru cultiv a-
rea imagina ției și a creativită ții, datorită desfă șurării libere a activită ților care contribuie la
aceasta. Acestea lărgesc orizontul, câmpul fanteziei copiilor și sunt surse de inepuizabile
întrebări, astfel intelectul elevului prin manifestarea in dependentă a gândirii și fanteziei lui,
sunt factorii esen țiali în dobândirea competenț elor profesionale.51
„Activită țile extracurriculare promovează cooperarea, participarea precum și
învățarea prin experien ță, în cadrul acestora tinerii fiind încuraja ți să gândească și să ia atit u-
dine. […] Componentele esenț iale ale cooperării sunt interac țiunea fa ță în fa ță,
responsabilizarea individuală și în grup […] iar în ceea ce prive ște participarea, prin interm e-
diul acesteia de dezvoltă competen țe diverse care au în vedere luarea de decizii, empatia, res-
pectul fa ță de ceilal ți, asumarea responsabilită ților pentru propriile decizii. […] De asemenea
învățarea experien țială se realizează prin activită ți care presupun parti cipare ș i implicare,
ele ajutând oamenii să fie motivaț i să înve țe, să-și dezvolte cunoș tințele și aptitudinile, să se
schimbe, să se implice, să -și asume responsabilitatea ș i să se solidarizeze cu ceilal ți." 52
Așa cum s- a putut constata de către pedagogii și psihologii din domeniul educa țional,
fie ei români sau străini, dar și de către anumi ți sociologi, a căror păreri rezultate din
50 Ibidem, p. 36
51 Andrei, Cosmovici; Lumini ța, Iacob, Psihopedagogie școlară , Iași, Editura Polirom,1999, p. 161- 162
52 Vasilica, Negru ț; Mirela, Arsith, Proiectarea și implimentarea curriculumului centrat pe competenț e, Modulul
II, 2013, p. 133 -134 apud Roxana, Tudorică, Dimensiunea europeană a învăț ământului românesc , Bucure ști,
Editura Institutului European, 2004
47
cercetările legate de activităț ile extracurriculare ș i extra școlare le- am redat într -o mică și
concisă măsură în rândurile de mai sus, acest tip de activită ți, prin impactul educa țional
polivalent pe care acestea îl au, demonstrează încă o dată poten țialul educaț ional care îl de țin,
devenind astfel o poartă deschisă spre explorarea și exploatarea acesto ra în vederea dezvoltării
acestui domeniu ș i a integrării lui într- o măsură și mai mare în procesul instructiv -educativ al
omului de mâine.
48
CAPITOLUL II I
Tipuri de activită ți extracurriculare desfă țurate in Centrul de Doc u-
mentare și Informare
III.1. Considera ții generale privind activită țile extracurricula re din Centrul de D o-
cumentare și Informare.
Așa cum am văzut în capitolul precedent, tendinț ele educa ționale contemporane
vizează formarea personalităț ii um ane sub toate aspectele sale, educa ția fiind centrată pe fo r-
marea de competen țe pe care individul urmează să le aplice eficient pe tot parcursul vieț ii
sale. Ca urmare a acestui fapt ș i având în vedere exigenț ele lumii co ntemporane, pedagogia din
zilele noastre a ajuns la concluzia că educaț ia formală, care vizează mai mult acumularea de
cunoș tințe, este oarecum insuficientă în formarea completă a individu lui. De aceea aten ția ei s –
a îndreptat și spre celelalte forme de educa ție, mai ales spre educaț ia nonformală, care prin
formele sale de activităț i extra școlare și extracurriculare, s -a constatat că are o reală valen ță
educativă, aceasta contribuind eficient la completarea și aprofundarea cunoș tințelor dobândite
în cadru l educaț iei formale, dar ș i la formarea personalită ții umane ca fiin ță socială.
Astfel, Centrul de Documentare ș i Informare are acum posibilitatea de a completa
educa ția dobândit ă în cadrul orelor de școală prin diferite tipuri de activită ți extracurriculare în
afara programului formal ș colar.
În condi țiile educa ționale contemporane, desfă șurarea de activită ți extracurriculare și
extrașcolare in Centrul de Documentare ș i Informare devine o necesitate pentru toate dis-
ciplinele școlare. Aria destul de vastă a domenilor educa ționale , care permit desfăș urarea a
diferite tipuri de activită ți extracurriculare , precum și sprijinul pe care Ș coala îl poate acor da
în organizarea și derularea lor, sunt două pârghii importante care pot sta la baza ini țierii
activită ților extracurriculare în Centrul de Documentare ș i Informare . Apoi disponibi litatea
crescută a tinerei generaț ii de a se implica în astfel de activită ți, pe care le consideră atât
plăcute cât și utile, fondul sufletesc pur al participan ților avizi de a cunoa ște și a face mai mult
decât într-o singură oră de curs, precum și cadrul mai deosebit, nerigorist, în care elevii au o
libertate mai mare de exprimare ș i acțiune, pot fi considerate atuuri care să genereze derularea
acestui tip de activită ți nonformale.
49
În cele ce urmează vom încerca să tratăm pe larg acest domeniu, încercând să surpri n-
dem cât mai multe aspecte pe care activităț ile extra curriculare care se desfăș oară în Centrul de
Documentare și Informare le pot avea, oferind astfel câteva resorturi care să propulseze
inițierea și desfăș urarea acestui tip de activită ți.Toate acestea au la bază experien ța dobândită
pe parcursul a mai multor ani ș colari, timp în care am organizat ș i desfă șurat diferite tipuri
de activ ități extracurriculare în Centrul de Documentare ș i Informare .
III.2. Elevul, Școala, Familia ș i Comunitatea – factori implica ți și beneficiari ai
activită ților extracurriculare desfă țurate în Centrul de Documentare și Informare
Școala, Familia ș i Comunitatea au un rol major în procesul de educa ție al tinerilor, dar
aceste institu ții se constituie în acela și timp ș i în beneficiarii direc ți sau indirec ți ai activită ților
educative școlare sau extraș colare. Cu alte cuvinte se poate afirma că dacă actul educa țional
este unul de calitate ș i factorii enumera ți mai sus se implică realmente și investesc mai mult în
acest proces educativ, cu atât mai mult acestea vor avea parte de oameni instrui ți și de calitate.
Acelaș i lucru putem spune ș i despre acti vitățile extracurriculare desfăș urate în Cen trul
de Documentare ș i Informare . Numai prin implicarea ș i conlucrarea factorilor mai sus
menționați, prin sprijinul acordat în buna desfă șurare a acestor tipuri de activită ți, acestea î și
vor putea îndeplini obiectivele vizate ș i se vor putea bucura de succes în rândul tinerilor. În
cele ce urmează vom prezenta modul în care aceș ti factori îș i vor putea aduce contribuț ia la
buna desfă șurare a activită ților extracurriculare , precum ș i beneficiile pe care acestea le pot
dobândi în urma sus ținerii lor.
În primul rând Școala, fiind principala instituț ie furnizoare de educaț ie, pe lângă
activită țile educative formale e datoare să ofere cadrul propice pentru organizarea și
desfăș urarea și a activită ților ex trașcolare în general ș i a celor extracurriculare din Centrul de
Documentare și Informare , oferind astfel elevilor posibilitatea de a accesa o gama largă și
variată de activită ți educative.
Astfel Școala poate sprijini activită țile extracurr iculare punând la dispozi ție în primul
rând baza sa materială și spa țiile de învă țământ, dar mai ales un număr cât mai mare de cadre
didactice ale școlii care să se implice în activită țiile extracurriculare, oferind astfel cadrul n e-
50
cesar pentru desfăș urarea activităț ilor. Apoi ea se poate îngriji de formalită țile necesare pentru
desfăș urarea activită ților din partea forurilor superioare, cât și prin oferirea de consultan ță în
demersul de proiectare al acestora. De asemenea pot fi ini țiate parteneriate cu al te institu ții
sau unită ți școlare sau se pot organiza proiecte educaț ionale interdisciplinare sau transdiscipli-
nare pe teme în care să fie implicaț i un număr cât mai mare de elevi și cadre didactice din ca-
drul ș colii.
Sprijinind activită țile extracurricu lare din Centrul de Documentare ș i Informare, Ș coala
nu face decât să beneficieze ea însăș i de pe urma acestora, atât prin îmbogăț irea ofertei
educa ționale a ș colii cât mai ales prin prestigiul pe care aceasta îl va avea în f ața familiilor
elevilor și a co munită ții locale. Diversitatea tipurilor de activită ți care se pot d esfăș ura în Ce n-
trul de Documentare ș i Informare pe lângă faptul că î și aduc contribuț ia la formarea morală a
elevilor, evitându- se astfel cazurile de ș coală, poate fi o bună carte de vizită în promovarea
imaginii ș colii ș i în atragerea de elevi cât mai buni.
Comunitatea locală poate avea, de asemenea, un rol foarte important în implement a-
rea eficientă a activităț ilor extracur riculare , multe dintre acestea putându -se desfăș ura în
colaborare cu aceast a. Comunitatea locală poate de asemenea să sprijine financiar activităț ile
extracur riculare prin suportarea costur ilor legate de premierea și stimularea elevilor implica ți
în astfel de activită ți. De asemenea, Comunitatea locală poate ini ția anumite proiecte care să se
deruleze în parteneriat cu Ș coala și la care să participe elevii de diferite v ârste, personalul d i-
dactic, ca de alt fel și familia, implicându- se activ în buna desfă șurare a activită ților extra curri-
culare d in Centrul de Documentare ș i Informare sau a activită ților extracurriculare iniț iate de
profesorul documentarist în afara ș colii. Prezen ța reprezentan ților Comunita ții locale în mijlo-
cul tinerilor cu ocazia desfăș urării acestor activităț i repre zintă un adevărat imbold acordat tin e-
rilor dornici de a se implica în astfel de activită ții.
Având în vedere faptul că prin intermediul acestor acti vități profesorul documentarist
contribuie la formarea viitorilo r membri activi ai comunită ții, Com unitatea locală ar trebui să
își dea tot sprijinul ș i să contribuie pe toate planurile la sus ținerea activită ților extracurriculare
din Centrul de Documentare și Informare sau cele din afara acestuia dar prin coordonarea pr o-
fesorului documentarist , căci acest efort depus din partea ei nu va fi în zadar, repr e-
zentând o investi ție sigură pentru viitorul acesteia
În ceea ce priveș te familia , aceasta are un rol important în sus ținerea morală a copiilor
51
care doresc să participe la activită țile extracur riculare , prin participarea personală la anumite
activită ți desfă șurate de către aceș tia și prin sprijinirea efortului lor. Făcând acest lucru familia
va dobândi copii buni, virtuoș i, care îi vor face cinste.
Elevul este principalul personaj al activită ților extracurriculare cu specific religios
căci în vederea formării lui se desfăș oară aceste activită ți, el fiind beneficiarul direct al lor da r
și factorul principal al lor, despre rolul acestor activită ți în form area elevului tratându -se înt r-
un capitol anterior.
Așa cum am văzut, fiecare dintre instituț iile enun țate mai sus pot să se implice într -un
fel sau altul în buna desfăș urare a activităț ilor extra curriculare din Centrul de Documentare ș i
Informare , aportul lor fiind de un real folos , beneficiile obț inute prin formarea elevului în care
s-a investit toate resursele disponibile răsfrângându -se tot spre folosul celor care s- au implicat
activ în sprijinirea acestora.
III.3. Activităț i extracurriculare desfă șurate in Centrul de Documentare ș i Info r-
mare
III.3.1 Cercurile ș colare
Centrul de Documentare și Informare este locul ideal unde i și pot desfă șura activitatea
diferite cercuri ș colare care există la nivelul unită ții școlare.
Cercul școlar reprezintă cadru l cel mai potrivit de desfăș urare a activită ților extracurri-
culare care poate fi organizat de către oricare disciplină școlară. În cadrul acestor cercuri
școlare elevii au posibilitatea de a- și îmbogă ți cunoș tințele, aprofundând noț iunile însu șite în
cadrul orelor de curs ș i având posibilitatea de a aplica practic cele studiate, sau de a exper i-
menta ș i de a descoperi lucruri noi.
Cercul școlar „presupune întrunirea elevilor care au în comun aceleaș i preferin țe,
înclina ții, abilită ți, expectanț e, pentru unii elevi întruni ți în astfel de cercuri chemarea venind
din voca ție sau reprezentând doar ni ște hobby- uri sau interese pasagere,"
53 rolul primordial al
acestuia constând în dezvoltarea unor aptitudini personale ale elevilor. 54
Un prim pas în con stituirea cercurilor ș colare îl reprezintă alcătuirea unui proiect
educa țional, care urmează să fie aprobat de către conducerea școlii și de către inspectorul de
53 Irina, Maciuc și colaboratorii, op. cit., p. 23 -24
54 Carmen -Maria, Țîru, op. cit., p.19
52
specialitate, acesta fiind de fapt actul oficial care atestă existen ța cercului ș colar și are dă p o-
sibilitatea desfăș urării activită ților propuse prin intermediul lui.
Apoi profesorul de disciplină împreună cu profesorul documentarist și elevii pot alege
nume sugestiv cercului ș colar pe care îl vor organiza. Se po ate alege de asemenea o si glă și se
pot confec ționa diferite obiecte cu acea sta cum ar fi ecusoane, afi șe, pliante, ș epcu țe sau tr i-
couri, toate contribuind la conturarea unei identită ți proprii a cercului.
Tematica cercului ș colar poate fi stabilită la începutul anului școlar pe baza
opțiunilor, intereselor și aptitudinilor elevilor sau poate fi propusă de profesorul de disciplină
împreună cu profesorul documentarist în func ție de activită țile pe care ace știa și le propun să
le desfăș oare cu elevii. Oricum ar fi, aceasta este destul de flexibilă, fiind centrată pe elev,
ținându -se cont de particularită țile, interesele și nevoile acestora.
În ceea ce priveș te spaț iul în care se pot desfă șura activită țile cercului ș colar propus de
profesorul documentarist împreună cu profes orii de disciplină, cel mai potrivit loc este Centrul
de Documentare ș i Informare, dar se pot utiliza și alte spa ții specifice disciplinei de care
aparține cercul ș colar.
Orarul desfă șurării activită ților va fi stabilit în func ție de orarul elevilor, fără a se co n-
turba programul de studiu al acestora, dând astfel posibilitatea acestora de a putea part i-
cipa la activită țile la care doresc. De asemenea, o altă etapă este și aceea de stabilire a grupelor
de elevi în func ție de vârstă, clasă, nivelu l aptitudinilor acestora sau în func ție de tipul de
activitate la care au ales să participe. În cazul în care se observă că elevul nu înregistrează un
anumit progres în activitatea pe care el ș i-a ales -o, se recomandată orientarea acestuia spre altă
activitate din cadrul cercului ș colar, fără a fi îndepărtat ci ajutat să -și descopere ș i să-și apro-
fundeze alte aptitudini pe care acesta le are.
În ceea ce priveș te evaluarea activită ților din cadrul cercului școlar, ea are loc prin m o-
nitorizarea permanentă a activită ții elevilor ș i prin aprecieri permanente, dar ș i prin portof o-
liile personale, realizarea de expozi ții, participarea la anumite competi ții, serbări sau spect a-
cole.55
Având în vedere că în Centrul de Documentare ș i Informare se pot organiza diferite e r-
curi ș colare , voi prezenta mai jos câteva dintre acestea.
55 Idem
53
III.3.1.1 Cercul de lectură ( Anexa 1)
Una dintre formele cele mai importante a activităților extracurricxulare desfășurate în
C.D.I. este cercul de lectură. De la începuturile bibliotecii se organizau întâlniri dintre pasio-
nații lecturii, unde se puneau în discu ție diferite teme, se analizau diferite situa ții, se prop u-
neau și se gă seau rezolvari la diverse problem e. Scopul său a fost și este atât dezvoltarea
personal ă prin lectură, cultivarea aptitudinilor literare, de a aduce o importanta contribuț ie la
descoperi rea și stimularea talentelor, aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului și a pas i-
unii pentru literatura ș i lectură, precum și la cunoa șterea și insușirea temeinică a limbii rom âne
cât și formarea unui cititor avizat, receptiv la marile valori. Prin participarea la manifestările
organizate în cadrul cercului de lectură, elevul își dovedește atât posibilitățile sale de
înțelegere și prețuire a literaturii, cât și pasiunea sa pentru studiul aprofundat al textului literar.
Obiectivele care se urmăresc să se atingă prin crearea cercurilor de lectură sunt
dezvol tarea unei atitudini pozitive a elevului față de lectură și bibliotec ă, stimularea și dezvo l-
tarea aptitudinilor de crea ție ale elevilor, familiariz area cu literatura româna, dar ș i cu literatu-
ra străină.
Ședințele de lucru ale cercului literar cuprind, pe lângă lectura, dezbateri pe diferite
teme, discu ții, astfel ca elevii să fie puși în situația de a -și valorifica lectura în afara clasei, de –
a-și valorifica cuno ștințele acumulate la alte discipline sau la alte activită ți, de a -și motiva
părerile cu argumente descoperite prin lectură. Dezbaterile se pot referi mai ales la aspecte ale formei literare, la specii și texte literare adecvate, cu valoare de model. Textul literar devine astfel obiectul cercetării prin analiza faptelor semnificative și prin sistematizarea lor în direcția
exem plificării tezei propuse
.
De asemenea se pot organiza cercuri transdisciplinare, unde temele de dezbatere se pot
extinde în func ție de interes, nevoi și capacitate de în țelegere.
Un copil care crește în lumea cărților este asemeni unei flori care crește în grădina
feerică a Naturii Mamă. În ciuda progresului rapid al științei, cartea rămâne nemuritoare în
educarea și formarea personalității fiecărui om. Într -o perioadă în care tele vizorul și
calculatorul domină cea mai mare parte a timpului liber al elevului, organizarea unor activități atractive în conținut ( îmbinarea cântecului cu povestirea, ghicitoarea și proverbul, întâlniri cu
personalități marcante, participarea la lansări de carte, concursuri pe diferite teme, realizarea
54
de albume cu și despre scriitori, desene ilustrând scene din opere literare, dramatizări, etc.) pot
atrage elevul în lumea minunată a cărților, încurajând talente, cultivând sensibilitatea elevilor față de frumosul din artă, din natură și societate
Asigurarea caracterului atractiv, divers al activităților permite consolidarea și
suplimentarea cunoștințelor obținute la limba și literatura română, stimularea preocupărilor creatoare ale elevilor, cunoașterea ș i prețuirea de către ei a valorilor naționale și universale,
dezvoltarea gustului pentru frumos, a capacității de a discerne și aprecia frumosul de pretutindeni.
În cadrul cercurilor de lectură , toți cei implicați pot face comentarii sau adresa
întrebăr i, iar elevii sunt încurajați să -și îndrepte comentariile și întrebările preponderant spre
ceilalți elevi. În cadrul cercului elevii află modalitățile prin care pot participa la discuțiile desfășurate î n clasă. Redau câteva exemple: n e așezăm în cerc, pent ru ca să ne vedem fiecare
pe fiecare, vorbim pe rând, ne ascultăm unul pe celălalt.
Cercurile de lectură funcționează mai bine atunci când elevii au roluri bine stabilite.
Într-o discuție literară, se pot acorda următoarele roluri:
• Cel care caută citate : responsabilitatea acestui elev este de a selecta părți din text pe
care membrii grupului ar fi interesați să le audă sau să le citească cu voce tare;
• Cel care investighează: acest elev va prezenta informațiile generale în legătură cu toate
subiectele tratate de text;
• Cel care urmărește personajele: acest elev va trebui să țină evidența deplasărilor pe
care le fac personajele;
• Cel care caută legături: rolul acestui elev este de a găsi conexiunile între lumea fictivă
a textului și cea reală sau între textul citit și alte texte literare sau non -literare;
• Cel care pune întrebări: acest elev trebuie să- și noteze teme de discuție sau întrebări
pe care ar vrea să le soluționeze împreună cu ceilalți;
• Cel care caută cuvinte: rolul acestui elev este să descopere cuvinte interesante, dificile,
importante sau cuvinte noi pentru a le supune atenției grupului și a le discuta;
• Coordonatorul : responsabilitatea acestui elev este de a ajuta participanții să coopereze
în cadrul grupului: să nu devieze de la subiect, să vorbească pe rând, să se implice și să lucreze încadrându- se în anumite bareme temporale;
• Cel care discută despre personaje : rolul acestui elev este de a medita asup ra
55
personajelor și de a discuta despre felul lor;
• Ilustratorul : acest elev desenează portretele personajelor principale, redă locații sau
acțiuni, asupra cărora pot discuta ceilalți colegi.
Organizarea unor activități sub alte forme decât ,,lecția” obișnuită oferă elevilor
posibilități multiple de exprimare, proprii vârstei și preocupărilor lor. În acest sens cercul de
lectură reprezintă formula didactică optimă pentru abordarea textului ca suport al lecturii și ca obiect cultural. Activită țile permit, pe de o parte lectura în grup a unor texte și discutarea lor,
un dialog în care profesorul și elevii își pun întrebări și răspund pornind de la cărțile citite. Pe de altă parte, cercul de lectură este cadrul ce permite schimbul cărților citite individual și după
realizarea lecturilor comune, împărtășirea impresiilor. Una din mizele esențiale ale unui cerc de lectură o reprezintă parcurgerea, de fiecare participant, a unui număr cât mai mare de texte, finalitate ce poate fi atinsă fie prin strat egia ,, lecturii – descoperire de cărți”, fie prin
realizarea de către profesor a unor grupaje tematice sau structurale prin lectura și discutarea lor.
Îndrumarea lecturii elevilor este o acțiune dificilă și de durată. Este nevoie, între altele,
de recunoașterea preferințelor elevilor, care variază în funcție de vârstă, temperament, mediu social și de ambianța din grupul școlar de apartenență. Pentru a avea rezultate pe această cale,
trebuie cercetat e cu atenție preferințele fiecărui elev.
În cad rul cercului se caută să se afle nu numai ce și cât citesc elevii și cum în țeleg ei să
citească o carte.Se poate constata că unii elevi citesc cu plăcere, cu nerăbdare și cu sporită
curiozitate, manifestându -și adesea zgomotos admirația sau dezaprobarea pentru anumite fapte
ale eroilor, iar la sfârșitul lecturii simt nevoia de a împărtăși și celor din jur sentimentele lor.
O carte se citește într -un anumit fel, în funcție de conținut și în raport cu scopul în
vederea căruia se face lectura. Este foarte important ca elevii să înțeleagă ceea ce citesc, să fie
în măsură să deosebească ceea ce este bun, util, constructiv și educativ de ceea ce poate fi dăunător și, în sfârșit, să -și poată formula clar o opinie despre cartea citită.
Astfel înțeleasă, citirea unei cărți poate oferi câteva clipe de desfătare, de folosire
plăcută a timpului, de alungare a plictiselii, chiar și un câștig sub aspect moral și intelectual. Important este ca din fiecare carte să putem învăța ceva. Cu cât mai mult, cu atât mai bine.
Acest lucru se poate obține doar printr -o lectură atentă, prin deosebirea esențialului de
neesențial, prin notarea anumitor idei și impresii, prin pătrunderea adevăratului sens al
56
cuvintelor, prin extragerea de cuvinte și expresii mai puțin uzuale. Copiilor le place să spună
ce personaje le- au plăcut mai mult, cu care din acestea ar dori să se asemene, ce întâmplări nu
le-au plăcut și de ce. Am constatat că aproape toți copiii răspund cu entuziasm acestor cerințe,
se implică tot mai mult de la o activitate la alta, păstrează o permanentă legătură cu biblioteca
sau Centrul de Documentare ș i Informare al școlii, folosesc cunoștințele acumulate din cărți,
cuvintele și expresiile frumoase în compuneri și încearcă să- și alcătuiască și acasă o mică
bibliotecă.
Numai trezindu -le interesul pentru citit, îndrumându -i, verificându- i și stimulându -i,
elevii vor simți o sete permanentă de lectură pentru lărgirea orizontului lor cultural. De
asemeni contactul cu Centrul de Documentare ș i informare este esențial . Activitățile de cerc
organizate în Centrul de Documentare ș i Informare școlii au un farmec aparte contribuind la
dezvoltarea interesului pentru lectură.
Pentru că suntem într -o eră a vitezei și categoric, calculatorul reprezintă în sine o mare
atrac ție p entru copii se poate apela și la ,,Biblioteca Virtuală”, audiobook- urile aflate în
fondul de carte în format digital al bibliotecii fiind utilizate la întâlnirile din cadrul cercului. Se poate constata că elevilor le plac în mod deosebit astfel de activități
Pentru a le stimula curiozitatea și dorinț a de a citi o carte în astfel de reuniuni se poate
pune spre audiere un fragment dintr -un text atât cât ei să devină curioși după care urmează o
provocare: să continue lectura acasă iar la viitoarea întâlnire pot fi verifica ți folosind metode
moderne cum ar fi: jurnalul de lectură, explozia stelară. Se constatat ă cu uimire atunci când se
verifică lectura că aproape toți elevii au citit astfel că activitatea s-a dovedit a fi deosebit de
interesantă, interactivă și plăcută.. Concluzia este că atunci când nu sunt constrânși citesc cu plăcere iar astfel de activități au rolul de a deschide sufletele și mințile fragede ale copiilor în fața cărților.
În desfășurar ea cercurilor de lectură profesorul trebuie să fie un consilier al lecturii, un
adevărat regizor care își urmărește de după cortină actorii, modelându -i permanent, invitându -i
la dezbateri lăsându -i pe cerchiști să preia rolul de coordonatori.
,,Poate că profesorul seamănă cel mai bine cu un artist, chiar cu un actor. Adică
trebuie să aibă și talent, dar să- și învețe rolul, să facă din lecția lui un spectacol, fie și numai
al ideilor și să transmită ceva nou de fiecare dată. Să se pună pe sine în paranteză, ca actorul
în seara premierei,(…)să -și modeleze spectatorii, atrăgându- i în lumea piesei lui. Iar pentru
57
asta e suficient să- i iubească”56
III.3.1.2 Cenaclul literar
Cenaclurile literare sau atelierele de creaț ie literară fac parte din categoria de activită ți
extracurriculare specifice în special disciplinei limba ș i literatura română sau a discipl i-
nelor care vizează învăț area unei limbi străine, având rolul de a dezvolta creativitatea și
înclina țiile literare ale tinerilor. Acestea pot f i organizate tematic astfel: cenaclul de literatură,
de poezie, de dramaturgie, de crea ție literară sau de culegere de folclor, activită țile putându- se
desfăș ura sub forma unor medalioane literare dedicate unor scriitori, vizionarea de spectacole
de teatru sau filme după opere literare, vizitarea unor muzee, biblioteci sau case memoriale,
organizarea de serbări școlare sau concursuri literare, etc. 57
Această activitate poate fi desfăș urată în parteneriat cu profesorul de limba română, de
limbi străine, cu biblioteca municipală, având ca invita ți și diferite personalită ți din domeniul
literaturii: scriitori, librari, editori, critici literari bibliotecari, profesori universitari. În cadrul
acestui gen de activită ți extracurriculare se pot desfăș ura următoarele activită ți: lecturarea ș i
comentarea textelor literare, redactarea de eseuri, referate, compuneri sau articole pe diferite teme, compunerea de poezii, audierea sau vizionarea unor filme ș i document are sau punerea
în scenă a un or piese de teatru, recitarea de poezii, comemorarea unor autori prin evocarea
vieții și a creaț iei lor, căutarea, descărcarea și lecturarea unor articole din presa literară, audie-
rea unor cântece, concursuri cu tematică literară , organizarea de mese rotunde sau de
sesiuni de referate, realizarea de rebusuri ș i ghicitori, etc.
În ceea ce prive ște organizarea activităț ii, atunci când se are în vedere domeniul
creației de literatură , activitatea se poate desfăș ura după următorul plan:
– Profesorul prezintă elevilor ca exemple lucrări gata concepute ale unor autori sau
chiar lucrările reu șite ale unor elevi;
– Elevii elaborează sub îndrumarea profesorului lucrări asemănătoare;
– Comentarea și analizarea fi ecărei lucrări, elevii fiind îndruma ți să refacă anumite
părți ale lucrării;
– Selectarea și publicarea celor mai bune lucrări.
56 Ioana Pârvulescu, Profii, în vol. Întoarcere în secolul 21, Editura Humanitas, 2009
57 Irina, M aciuc și colaboratorii, op. cit., p. 25
58
Dacă activitatea vizează lecturarea unui text literar și apoi întocmirea pe baza acestuia a
unui rezumat sau referat, pot f i urma ți următorii pa și:
– Profesorul recomandă elevilor bibliografia;
– Elevul sau grupul de elevi, pe baza unui plan propus de profesor sau conceput de către
ei, întocmesc referatul sau rezumatul;
– Referatul poate fi pus la dispozi ția celorlalț i elevi part icipan ți la cenaclu sau poate fi ci-
titit de către cel care l -a redactat în ziua desfă șurării activită ții;
– Elevii și profesorul vor discuta pe marginea textului citit ș i se vor re ține ideile princ i-
pale, îmbogă țindu-le;
– Profesorul apreciază activitatea atâ t a celor care au scris referatul cât și a celor care au
participat la discu ții și au adus îmbunătă țiri textului iniț ial , urmând ca după ce textul
capătă o formă finală acesta să poată fi publicat sau trimis spre participare la diferite
concursuri pe teme literare.
Această activitate pune în valoare capacitatea creativă a elevului și îl ajută pe acesta să –
și consolideze cunoș tințele dobândite în cadrul orei de limba ș i literature română , să afle
răspunsurile pertinente la î ntrebările legate de anumi ți scriitori studia ți la clase și s ă -și
îmbogă țească cultura general cu noi informa ții din domeniul literar.
Latura artist ică a textelor literare contribuie la sensibilizarea sufletului elevului, iar p o-
sibilitatea dezbaterii libe re a diferitelor texte , are un rol deosebit în capacitatea de a formula ș i
emite opinii personale . „Principala finalitate este stimularea afectivită ții copilului, a
competen țelor de comunicare ș i poate cel mai important, pot deschide apetitul pentru artă,
prin vehicularea unor adevărate valori culturale."58
Anima țiile de lectură 59
Anima țiile de lectură sunt activită ți pe care profesorul documentarist le poate organiza
atât în cadrul Cercului de lectură cât și în cadrul Cenaclului literar.
Anima ția de lectură este o activi tte ludică al cărei scop este să- l facă pe cititor să
citească și să descopere cu plăcere cărți și autori, o activitate de mediere culturală între carte și
tânărul cititor, menită să reducă dista nța fizică, psihologică și cul turală care există între ei, o
58 Carmen -Maria, Țîru, op. cit. p. 22
59 Tipologia anima țiilor de lectură în “Tehnici specifice de formare și stim ulare a gustului pentru lecturã:
animația -lecturã; și animația -culturalã” – http://sites.google.com/site/activitaticdiarad2015/module -3
59
activitate care îl responsabilizează pe tânărul cititor, îl face s ă simtă că lectura nu este o
acțiune solitară, îl face să -și dorescă acțiunea și recunoașterea în grupul din care face parte .
Animațiile de lectură pot fi centrate pe locul de lectură, pe obiectul de lectură , centrate
pe cititor :
Animațiile centrate pe locul de lectură
– Amenajarea în CDI a unor spații specifice, agrea bile și funcțional -agreabile;
– Expoziții de noutăți;
– Prezentarea unor colecții, a unor teme de actuali tate;
– Organizarea unor schimburi de publicații între elevi ;
– Participarea la campanii locale/ regionale/naționale de promovare a cărții și a
lecture;
– Descoperirea unor locuri publice de lectură ( bibliotecă, muzee, librării) ;
– Prezentarea circuitului diferitelor tipuri de doc umente ;
Animații centrate pe obiectul de lectură :
– Cluburi de lectură;
– Lectura întreruptă ;
– Intâlniri cu scriitori, jurnaliști, editori ;
– Comitete de lectură ;
– Schimb de rezumate;
– Concursuri de lectură ;
– Săptămâna cărții/săptămâna presei ;
– Ateliere de creație literară ;
– Lectură public;
– Lectura -puzzle ;
– Lectura doc umentară;
– Lectura imaginii ;
Animații c entrate pe cititor:
– Asocierea elevilor la poli tica de achiziții;
– Organizarea fondului documentar;
– Prelucrarea informațiilor;
– Urmărirea de către elev a propriului itinerariu de cititor.
60
III.3.2 Revista sau site- ul școlar
O altă activitate extracurriculară care se desfăș oară în Centrul de Documentare și In-
formare și care presupune mu ltă creativitate o reprezintă redactarea unei reviste sau realizarea
unui site cu specific educaț ional. În ultima vreme, din ce în ce mai multe ș coli au început să
tipărească revista școlii sau să realizeze un site al școlii, cele două mijloace de informare,
unul clasic, iar celălalt tradi țional , devenind astfel „un blazon al ș colii sau o carte de vizită
care îi păstrează și conservă imaginea."60 Prin intermediul acestora sunt promovate astfel
activită țile desfăș urate în unitatea ș colară, pot fi comunicate anumite anun țuri sau informa ții
utile elevilor, părin ților sau cadrelor didactice, ele reprezentând ș i un mijloc prin care fie-
care disciplină școlară poate să publice diferite materiale educative sau chiar creaț iile
elevilor.
„Participarea la revista ș colii ș i la realiza rea unui site presupune un colectiv de
elevi con știincio și care să culeagă și să selecteze materialele de la ceilal ți colegi (povestiri sau
poezii originale, prezentări de încercări literare sau științifice, informa ții din via ța școlii,
articole în care se exprimă opinii personale, dezbateri, noută ți, materiale distractive ca de
exemplu ghicitori, glume, caricaturi, etc." 61
În colectivul de redacț ie pot fi coopta ți elevi interesa ți de această activitate cu
diferite calită ți și aptitudini, care să se ocupe de culegerea, selectare și prelucrarea materialelor
primite de la colegi, sau chiar cu redactarea articolelor de către ei în șiși, precum ș i de elevi
care având capacităț i tehnice să se ocupe de tehnoredactarea materialelor și de aspectul grafic
al revi stei sau al site- ului școlii. De asemenea în această activitate, având în vedere că prin i n-
terme diul ei este promovată școala, pe lângă profesorul documentarist pot fi impli cați și prof e-
sorul de informatică sau de limba română, educa ție plastică sau tehnologică , etc.
Un prim pas în derularea acestei activită ți îl reprezintă constituirea grupului de lucru și
împăr țirea sarcinilor persoanelor implicate. Apoi se alege num ele revistei sau al site -ului, el e-
vii propunând mai multe nume dintre care se poate alege cel mai semnificativ prin i n-
termediul unui sondaj de opinie desfă șurat în rândul acestora sau al colegilor acestora.
60 Irina, Maciuc și colaboratorii, op. cit., p. 27;
61 Idem
61
Revista sau site -ul poate publica și produsul celorlalte cercuri cum ar fi poezii, crea ții lit e-
rare, articole, compuneri, eseuri sau referate din cadrul Cenaclului literar sau din cadrul
Cercului de lectură, precum și poze de la alte activit ăți desfăș urate în Centrul de docu-
mentare ș i Informare .
De asemenea pot fi publicate articole pe diferite teme din domeniul școlar, povest i-
ri, vie țile sau biografiile unor personalită ți, informa ții din via ța școlii.
Toate articolele vor fi atent corectate de către profesorul documentarist sau prof e-
sorul de limba ș i literature română p entru a nu se publica ni ște informa ții eronate sau pentru a
se evita materiale care nu corespund cu specificul revistei sau al site -ului. De asemenea în
cadrul celor două mijloace media pot exista anumite rubrici în care se pot publica articolele
mai lungi în serial, pe parcursul a mai multor numere, precum ș i o rubrică de divertisment
(glume, rebusuri, ghicitori sau jocuri) sau de noută ți, acestea adresându -se astfel t uturor
categoriilor de elevi, de toate vârstele.
În func ție de materialele adunate sau de mijloacele de ti părire, apari ția revistei
poate fi lunară, bilunară, trimestrială, semestrială sau anuală. În ceea ce priveș te
tipărirea ei, aceasta poate fi multiplicată la costuri minime cu ajutorul unui xerox sau a
unei imprimante, alb -negru sau color, în format A4 sau A5, iar în cazul unei sponsorizări ea
poate fi imprimată la o tipografie. Dacă fondurile necesare nu sunt sufici ente pentru tipărirea
ei, aceasta poate fi distribuită elevilor în format electronic, sub forma unui fi șier PDF
sau Word, prin intermediul unui Dvd, e-mail-ului sau a unor site -uri de socializare. În form a-
tul tipărit, revista poate fi distrib uită gratuit sau contra -cost, suma rezultată din vânzările
acesteia putând fi folosită pentru acoperirea costurilor tipăririi sau pentru activităț ile filantro-
pice.
Realizarea unei reviste sau a unui site ș colar , prin faptul că presupune colaborarea cu
alți elevi, dezvoltă spiri tul de echipă al acestora. Munca de redactare sau de selectare
a materialelor dezvoltă răbdarea și creativitatea elevilor, iar con știentizarea faptului că munca
lor va fi făcută publică implică o anumită responsabilitate, rigurozitate și aten ție
maximă din partea acestora.
În cadrul Centrului de Documentare ș i Informare am redactat doua reviste ș colare,
prima o placheta în format electronic numită „ Pove ști de via ță” (Anexa 2), care a fost
realizată în cadrul Proiectului „ Pun ți între genera ții” realizată în parteneriat cu catedrele de
62
limba și literatura română și geografie, iar cea de a doua în format scris, revista „Excelent”,
revista Centrului Jude țean pentru Tineri Capabili de Performanț ă la Limba Romănă ( Anexa
3), realizată în colaborare cu catedr a de limba ș i literatura română .
III.3.3 Întâlniri cu personalităț i din diferite domenii
În cadrul activită țiilor extracurriculare care se pot desfăș ura în Centrul de Documentare
se înscriu ș i activită țile în care elevii din unitatea ș colară se pot întălni cu personalităț i din di-
ferite domenii. Aceste întâlniri se organizează pentru a oferi elevilor exemple si modele demne
de urmat .
Profesorul documentarist împreună cu al ți profesori pot organiza în Centrul de Doc u-
mentare și Informare întâlniri cu oameni de știin ță și cultură din localitate, cu med ici, ingineri
și tehnicieni pre țuiți pentru c alitatea muncii lor, cu m eșteșugari pricepu ți, cu patroni ai unor
magazine moderne, cu tineri spor tivi de performanț ă etc.
Întilnirea cu scriitori
Se întâmplă uneori ca, intrând în contact cu o carte nouă, să o îndrăgim atât de mult
încât să ne dorim să reînviem mereu sentimentul care ne- a cuprins în timp ce ne pierdeam în
universul său. Astfel încep călătoriile în care cititorii pornesc în explorarea și descoperirea a u-
torilor, urmărind ce alte cărți au creat, cum arată aceștia în lumea reală, care este viziunea lor
de viață, ce al te ocupații mai au etc. Întâlnirea cu un scriitor a cãrui operã a fost studiată în
prealabil de către elevi, este de asemenea un stimulent pentru incitare la lecturã.
Pentru realizarea acestei întâlniri se stabilește mai întâi alegerea scriitorilor și a oper e-
lor de către cadrele didactice implicate în proiect. Va urma lectura integrală a operelor alese și pregătirea pedagogică a întâlnirii cu autorii.
În timpul î ntâlnirii care se face la C.D.I, elevii și scriitorul pot discuta / dezbate opera
citită, despre inspirația autorului sau, la modul general, despre scris. De asemenea aceștia vor putea pune întrebări, manifestându- și astfel interesul pentru operă dar și pentru plăcerea de a
dialoga cu un scriitor. Deasemenea se pot organ iza chiar lansari de carte ale scriitorilor invitati
la aceste întâlniri.
63
După vizita scriitorului, documentaristul constată o creștere a interesului pentru lectura
operelor scriitorului, prin numărul important de împrumuturi ale cărților;
Un acord și apoi o concertare a profesorilor de limba româna în ceea ce privește acest
tip de acțiuni legate de lectură sunt necesare pentru a permite tuturor claselor de același nivel
să participe la întâlnirea cu scriitorul.
Întiâlnirea cu un librar
Expoziție cu vânzar e la C.D.I., realizat ă de un librar – este o ocazie pentru elevi de a
întâlni un profesionist din lumea cărților, care își poate împărtăși pasiunea pentru lectură prin prezentarea cărților;
Această acțiune este propus ă tuturor elevilor, ei putând propune cumpărarea cărților
pentru îmbogă țirea fondului în C .D.I. și pot cumpă ra, de comun acord cu familiile, căți a lese
pentru biblioteca personală .
Întâlnirea cu personalităț i din diferite domenii ( medici, ingineri, bancheri, manageri,
etc)
Având în vedere că una dintre axele colaborării dintre profesorul documentarist și
echipa pedagogică este Educaț ia pentru orientare ș colară și profesională, atunci în Centrul de
documentare și Informare se pot organiza întâlniri între elevii u nității școlare cu personalități
din diferite domenii care pot să le prezinte unele meserii pe care aceș tia le practică cu scopul
să contribuie la o mai bună cunoaștere a dinamicii pieței muncii, să formeze elevii în vederea
alegerii carierei și a respectului față de muncă. Astfel de activităț i extracurriculare vor
contribui la dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor, deoarece ele oferă informații din
rețeaua școlară și profesi onală.
Cele mai frecvente întâlniri de acest gen care se organizează în Centrul De documentare
și Informare sunt cu profesorii universitari care vin să prezinte oferta educa țională pentru
elevii de liceu din anii termina li.
În cadrul acestor întâlniri se folosesc ca metode expunerea, povestirea, explica ția, pr e-
legerea.
64
III. 3.4 Vizionările
Vizionările din Centrul de Documentare și Informare constituie o altă formă de
activitate extracurriculară, prin care elevul face cunoș tință cu lumea minunată a artei.
Deși această formă de activitate il pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
spectator, valoarea ei deosebită rezidă î n faptul ca ea constituie o sursă inepuizabilă de impr e-
sii puternice, precum ș i în faptul ca apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilm e, spectacole de teatru precum ș i a emisiunilor tv, poa te
constitui de asemenea o sursă de informaț iii, dar în acela și timp un punct de plecare î n organi-
zarea unor ac țiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor muz icale, de teatru de co-
pii, distractive sau sportive, urmată de discu ții pregatite în prealabil, pe lângă faptul că
realizea ză completarea unor aspecte educative, stimulea ză și orientează copiii spre unele d o-
menii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură , etc.
Vizionarea filmelor ș i a emisiunilor la televizor aduce copiilor o mare satisfactie, prin
faptul ca arta filmului dă copiilor iluzia realită ții.
Profesorul documentarist are un rol deosebit de important î n alegerea spectacolelor, la
recomandarea emisiunil or de televiziune pentru copii ș i selec ționarea emisiunilor, programelor
distracti ve care au o influenț ă pozitivă mai evident conturată .
În cadrul Centrului de Documenrare ș i Informare cele mai frecvente vizionări sunt
vizionările filmelor realizate după opere literare, aceste activităț i sunt organizate în colaborare
cu profesorul de limba ș i literatura română. Vizionarea filmelor create după opere literare se
poate face în mai multe etape: fie se vizionează filmul în întregime, fie fragmentat în func ție
de obiectivele pe care profesorul de disciplină și le propune.
III.3.5 Concursurile școlare
Concursurile școlare sunt o metodă de a stârni interesul elevului pentru diferite arii
curriculare , având în același timp o importanță majoră și în orientarea profesională a acestuia.
Concursurile școlare oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ceea ce au învățat la școală și acasă.
Concursuri pot oferi cea mai bună sursă de motivație, determinând elevii să studieze în
profunzime și să obțină rezultate mai bune la școală. Concursurile se pot organiza între gru-
pele aceleiași clase sau între clase diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) „Cel mai bun po-
65
vestitor!” „Cea mai frumoasa po ezie recitata!” – promovând valori culturale și etice fundamen-
tale, precum și fair play -ul competițional, sensibilitatea și personalitatea lor suferind
modificări pozitive, putând ușor depista tinere talente artistice în vederea cultivării și
promovării lor.
Dacă sunt organizate într -o maineră plăcută, concursurile ș colare vor stimula spiritul
de competitivitate, oferindu- i copilului prilejul de a se integra în diferite grupuri pentru a duce
la bun sfârșit munca, precum și ocazia de a asimila mult mai ușor cunoștințele.
În Centrul de Documentare ș i Informare se pot organiza concursuri de lectură, de
creații literare, de desen, de matematică, de științe, etc.
III.3.6. Marcarea unor evenimente
Un alt tip de activitate extracuriculară care pune în valoare latura artistică a c o-
piilor este și marcarea unor evenimente speciale. Având un puternic caracter interdiscipl i-
nar, ea poate fi realizată la toate ciclurile de învăț ământ, cu ocazia diferitelor evenimente
cum ar fi începerea sau încheierea anului ș colar, comemorarea unor evenimente istorice
sau a unor personalită ți, moment împortante din via ța cultural ă a școlii, încheierea unui
ciclu de învă țământ, etc.
Profesorul documentarist poate organiza astfel de activită ți, în colaborare cu al ți
colegi profesori, mai ales cu oc azia marilor sărbători na ționale ( 1 Decembrie – Ziua
Națională a României), sărbători religioase ( Nașterea Domnului ș i Învierea Domnului ),
marcarea anu mitor evenimente istorice mai importante, sau pentru a evoca anumite
personalită ți literare ș i culturale .
În cadrul acestor manifestări culturale se pot organiza diferite activităț i cum ar fi:
scenete școlare, serbări și spectacole, recitaluri muzicale, recitări, prelegeri științifice,
expozii ții tematice. Toate aceste activită ți se pot defă șura atât în interiorul Centrului de Doc u-
mentare și Informare dacă se lucrează cu un grup mai mic de elevi, dar atunci cănd evenimen-
tele sunt mai de amploare ș i la ele iau parte un numar mai mare de participan ți ( elevi, profes o-
ri, oficialită ți, personalită ți din diferite domenii, familiile elevilor, etc.) se pot folosii amfita-
trele sau sălile festive din unită țiile școlare sau acolo u nde acestea nu există și manifestarea
este de amploare se pot organiza în afară acestora adică in case de cultură sau săli de spect a-
66
cole apar ținând comunită ții locale din care unitatea ș colară face parte.
În ceea ce priveș te pregătirea unor asemenea evenim ete, aceasta este una de durată și
se desfăș oară pe mai multe etape care se referă atât la aspectele generale (alegerea temei, fi x-
area obiectivelor, a reperelor spaț io-temporale și a materialelor utilizate) cât ș i la aspe c-
tele particulare (alege rea con ținuturilor manifestărilor, distribuirea rolurilor conform
particularită ților de vârstă ș i individuale ale elevilor, repetiț iile e șalonate în timp și motiv a-
rea părin ților și a copiilor pentru a se implica în organizarea acestor evenimente. Analizând
efectul educativ al acestor activităț i extracurriculare , pe lângă faptul că acestea contribuie la
dezvoltarea artistică a elevului, au și rolul de a ajuta pe aceș tia să perceapă importan ța
și semnificaț ia evenimentului prez entat prin intermediul lor. 62
În cadrul acestor activită ți extracurriculare în spațiul CDI- ului se pot organiza expo-
ziții aniversare, ocazii de readucere în memoria cititorilor a scriitorilor importanți din literatura
și cultura română sau universal ă, a evenimentelor marcante. Cu fiecare prilej aniversar se vor
face incursiuni în viața și opera scriitorilor, se vor elabora bibliografii ale operelor lor, mate-
riale informative (Anexa 4) . Fondul de carte existent în CDI trebuie dezvăluit vizita torilor cu
fiecare ocazie și cât mai des. Expunerea unui număr cât mai mare de cărți, care să permită or i-
când răsfoirea sau împrumutul, oferă elevului posibilitatea unui contact nemijlocit cu cartea selectată pentru o anumită temă. În aceste activități pot fi angrenați toți cei care doresc sã co n-
tribuie cu un text, o fotografie, materiale inedite sau publicații expuse.
III.4. Adaptarea activităț ilor extracurriculare din Centrul de Documentare ș i Informare
la ciclu rile de învățământ
Activită țile extracurriculare prezentate mai sunt sunt doar o parte din multudinea de
activită ți școlare, extracurriculare ș i extra școlare care se pot organiza ș i desfă șura în Centrul de
Documentare. Având în vedere faptul ca tehnologia se schimbă din ce în ce mai mult și resu r-
sele Centrului de Documentare se diversifică și astfel aici se pot desfă șura activită ți atractive
care să stimuleze interesul tuturor elevilor. Activită țile Centrului de Documentare ș i Info r-
mare se adresează tuturor elevilor dornici de a cunoaș te mai mult din ceea ce se cheamă d o-
62 Carmen -Maria, Țîru, op. cit., p.20
67
meniul școlar și extra școlar . Tocmai de aceea nu există o regulă în ceea ce priveș te categoria
de vârstă sau nivelul de educaț ie al elevi lor care pot participa la astfel de activită ți, aceasta
depinzând de libera lor decizie.
Totu și, având în vedere particularită țile de vârstă ale elevilor, ar fi recomandat
ca acestea să fie adaptate în funcț ie de nivelul de studiu al acestora sau în funcț ie de
gradul de dezvoltare psihosomatic al acestora.
Astfel pentru elevii din ciclul primar de învă țământ se vor alege activităț i mai u șoare,
desfăș urate într -un timp mai scurt, pentru a nu- i solicita foarte mult ș i a evita astfel plictiseala
și obosea la. Ele se pot desfăș ura la nivel de clasă sau pe grupe de elevi. Printre activită țile
extracur riculare potrivite pentru acest nivel sunt cele prin intermediul cărora ace știa își
exersează abilităț ile practice precum desenar ea sau color area, decuparea și lipirea unor
decupaje din hârtie, realizarea de colaje sau modelaje, etc.
De asemenea vizionarea unor desene animate sau scurte fil mule țe, organizarea unor
expozi ții cu desenele sau decupajele lor, interpretarea unor scenete, participarea la animaț ii de
lectură, etc.
În perioada claselor gimnaziale , elevii simt nevoia de a socializa, de a se împrieteni ș i
de aceea ei aleg să participe mai mult la activită țile de grup care facilitează acest l u-
cru.
Având în vedere ș i gradul mai ridicat de în țelegere la care aceș tia au ajuns odată cu
înaintarea în vârstă și descoperirea unor talente sau hobby- uri, ace știa pot fi orienta ți
spre activităț i precum, cluburi de lectură, serbări și scenete, marcarea unor evenimente. De
asemenea ei vor participa ș i la diferite concursuri sau la olimpiade.
Fiind deschi și spre a cunoa ște mai mult, spre a dezbate problemele lumii în
care trăiesc, ei manifestând un real interes spre acest gen de activită ți, De aceea,
această perioadă a preadolescen ței reprezintă perioada optimă pentru implicarea copiilor
în activită țile extracur riculare , deoarece în clasele primare aceș tia su nt prea mici pentru
activită ți mai complexe, iar în clasele de liceu interesul pentru astfel de activită ți scade.
Odată cu intrarea în perioada adolescen ței și odată cu accederea în ciclul liceal,
tânărul are o altă viziune a tot ceea ce ț ine de activităț ile desfăș urate în Centrul de D o-
cumentare și Informare . Unii dintre ei sunt interesa ți în continuare de participarea la
activită țile extracur riculare , dorind chiar să fie utili, să se implice ca vo luntari în difer ite
68
activită ți, astfel că pentru elevii de liceu se pot organiza activită ți ținând cont ș i de propune-
rile ș i interesele acestora, cum ar fi organizarea de dezbateri, simpozioane, mese r o-
tunde, având invita ți anumite per sonalităț i ale vie ții sociale ș i culturale române ști, implicarea
în activită ți filantropice și de voluntariat .
Multe activită ți organizate pentru elevii de liceu vizeaza influen țele sociale care pot
apărea în această perioadă asupra lor. Astfel că în Centrul de Docum entare și Informare se pot
organiza activită ți despre înfluenț a și efectele consumului de ț igări, de alcool, de stupefiante,
despre efectele absenteismului ș colar, etc.
Se poate observa astfel că pentru fiecare nivel de vârstă al elevilor în Centr ul de
Documentare și Informare se pot organiza ș i desfă șura o gamă diversă de activită ți extra-
curriculare , care să fie pentru tineri o alternativă eficientă de a -și petrece tim pul liber.
Având în vedere interesul ș i dorin ța acestora de a lu a parte la astfel de activită ți, în
toate etapele dezvoltări i lor, profesorului documentarist îi revine datoria de a ini ția și
desfăș ura astfel de activităț i, cât mai multe ș i mai variate, adaptate tuturor categoriilor de elevi,
pentru ca aceș tia să- și poată alege activitatea sau activită țile la care doresc să participe și care
se potrivesc cu abilită țile și nevoile lor educa ționale.
III.5. Metode, mijloace ș i forme de organizare ale activităț ilor extracurriculare din Ce n-
trul de Documentare ș i Infor mare
Ca orice gen de activitate didactică ș i activită țile extracurriculare din C.D.I.
sunt ni ște activită ți educative organizate. De și acest tip de activită ți nu fac parte din
cadrul educa ției formale, chiar dacă se desfăș oară într-un cadrul nonformal, cel care le
coordonează, adică profesorul documentarist utilizează în demersul său anumite metode
didactice ș i se foloseș te de anumite mijloace didactice în funcț ie de specificul activităț ilor
desfăș urate.
În ceea c e prive ște metodele folosite în activită țile din Centrul de Documentare și
Informare, aici se pot folosi ș i metode tradiț ionale dar mai ales metode modern e, active de
autostructurare cum ar fi: metode ș i tehnici bazate pe colaborare, metode ș i tehnici bazate pe
comunicare, metode și tehnici folosite pentru dezvoltarea capacită ții de receptare ș i producer e
a mesajului oral și scris, etc.
69
Un elev este activ în măsura în care încetează a fi un simplu receptor, un destinatar al
informa ției gata p relucrate de către professor și încearcă să ajungă la noile cuno ștințe prin
eforturi proprii (psihice ș i fizice), reorganizându- și cunoș tințele dobândite, folosind în acest
scop opera ții superioare ale gândirii: analiză, comparaț ie, sinteză, generalizare, abstr actizare și
concretizare. Nici o metodă nu este responsabilă de de eș ecul sau succesul didactic, ea fiind
doar o virtualitate care devine eficientă, vie, doar prin priceperea profesorului și doar în
măsura în care contribuie la atingerea scopurilor pr opuse. Practica școlară atestă că nici o
metodă nu poate fi utilizată ca o reț etă și izolat, ci ca un ansamblu de procedee, ac țiuni și
opera ții, care se structurează în func ție de o serie de factori într -un grup de activită ți.63
Având în vedere faptul că în Centrul de Documentare și Informare se pot organiza o
multitudine de activită ți extracurriculare, pentru organizarea acestora fiind necesare varietate
foarte mare de metode de procedee nu vom putea cuprinde în lucrarea de faț ă totalitatea lor, de
aceea vom prezenta doar câteva din metodele didactice folosite mai ales în cadrul activităț iilor
extra curriculare prezentate mai sus.
Jocul didactic
Jocul didactic este o metodă bazată pe acțiune, prin care profesorul documentarist
folosește în scop didactic disponibilitatea elevilor pentru joc. Propus și condus de către
profesor jocul didactic urmărește realizarea unor obiective prin antrenarea elevilor într -o
activitate în care se exersează un conținut conform cu obiectivele propuse; poate fi în același timp și o modalitate de -a descoperii anumite lucruri, evenimente, informa ții.
Jocurile didactice ce se pot iniția în CDI sunt, pentru elevi, un miraj cu o mare forță de
atracție, dacă ținem seama și de imaginația bogată a acestora, de entuziasmul și dorința de afirmare în fața celor din jur.
În Centrul de Documentare ș i Informare pot fi propuse diverse tipuri de jocuri
didactice:
a. jocul de decizie : elevii sunt puși în situația de a lua diverse decizii sau de a
da pe loc un răspuns corect la întrebările și situațiile pe care le ridică profesorul sau colegii referitor la o anumită ca rte propusă, anumită problemă;
63 Marilena Pavelescu, Metodica predării limbii și literaturii române: ghid pentru sus ținerea examenelor de def i-
nitivare și de acordare a gradelor didcatice, Ed. Corint, 2010, p. 68 -69
70
b. jocul de arbitraj : un elev (sau un grup de elevi) este desemnat de către
profesor să soluționeze anumite probleme conflictuale care apar într -o operã
literarã (ex. conflictele din romane precum: “Ion” de Liviu Rebreanu sau
“Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi” de Camil Petrescu;
c. jocul de competiție : se urmărește stimularea obținerii unor performanțe. Se
pot organiza două echipe sau se pot antrena elevii individual. Exemplu, elevii pot dezlega cuvinte încrucișa te, sau pot descoperi o anumită combinație de
cuvinte, înlocuind cifrele date prin litere conform legendei;
d. jocul puzzle: se încurajează munca în echipă, găsirea în echipă a pieselor de puzzle. De exempu, mai multe citate, versuri, etc., sunt tăiate și împ ărțite la
toți elevii, ei vor trebui să se grupeze ș i să întregească mesajul sau poezia;
e. jocul replici celebre: Jocul se desfășoară cu întreaga clasă și vor fi solicitate
răspunsuri scrise care vor fi citite ulterior pentru toată asistența. Când jocul se desfășoară cu cel mult 8 participanți răspunsurile vor fi date oral. Jocul va
fi condus de către un arbitru care va trebui să pregătească din vreme o listă cu citate – replici celebre bine cunoscute. Conducătorul va citi replicile
(întrebările) interpretând u-le artistic. Concurenții vor trebui să dea
răspunsurile după fiecare citat în timp de un minut, să identifice numele pe r-
sonajului, opera. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă trei
puncte. Dacă răspunsul e corect numai în parte vor fi acorda te doar unul sau
două puncte.Se adresează de obicei cinci până la șapte întrebări și câștigă cel care primește cele mai multe puncte. În caz de balotaj jocul continuă cu încă
trei citate care vor fi adresate numai celor situați pe primul loc și la egalita te
de puncte;
f. jocul ce știi despre mine ? Se poate organiza și cu întreaga clasă împărțită în
grupe, urmând ca fiecare grupă să dea răspunsuri comune, fie cu 3 -7 partic i-
panți.Temele sunt variate și sunt alese în funcție de cunoștințele elevilor și
disciplina/ disciplinele care se stabilesc. ( exemplu: la română se aduce în discu ție un autor, o operă; la istorie, un eveniment, o personalitate istorică; la
biologie, mediul de via ță; tot a șa la or ice disciplină.)
71
Jurnalul cu dublă intrare
”Jurnalul c u dublă intrare“ este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă
între text și propria lor curiozitate și experiență. Acest jurnal este deosebit de util în situații în
care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.64
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe
mijloc o linie verticală. În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj sau o imagine din text care i -a impresionat în mod deosebit pentru că le -a amintit de o experiență personală, pentru că
i-a surprins, pentru că nu sunt de acord cu autorul, sau pentru că o consideră relevantă pentru
stilul sau tehnica autorului. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj: de ce l -au
notat? La ce i -a făcut să se gândească? Ce în trebare au în legatură cu acel fragment? Ce i -a
făcut să- l noteze? La ce i -a facut să se gândeasca? De ce i -a intrigat? Pe măsură ce citesc,
elevii se opresc din lectură și notează în jurnal. Unii profesori cer un număr minim de frag-mente comentate, în funcție de dimensiunile textului.
După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecție, dacă
profesorul revine la text, cerându -le elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură cu p a-
saje diverse. Și profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a atrage atenția asupra unor
părți din text pe care ține neapărat să le discute cu elevii.
SINELG
„Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii și gândirii“ (SINELG) este
o modalitate de codificare a textului care permite celui care învață să citească și să înțeleagă în
mod activ și pragmatic un anumit conținut.
Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învățare, comprehensiune).
Cunoștințele anterioare ale elevilor evidențiate prin a ctivități specifice de evocare se folosesc
ca bază de plecare pentru lectura/ascultarea textului.
SINELG presupune următoarele etape:
În timpul lecturii elevii marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul prelegerii):
65
– cunoștințele confirmate de te xt „√” ;
– cunoștințele infirmate/contrazise de tex t „–”;
64 Idem, p. 173;
65 Ibdem, p. 274;
72
– cunoștințele noi, neîntâlnite până acum „+” ;
– cunoștințele incerte, confuze, care merită să fie cercetate„ ?”.
După lectură, informațiile se trec într- un tabel:
Informațiile obținute individual se discută în perechi/grupuri etc., apoi se comunică de
către perechi/grupuri profesorului care le centralizează într- un tabel similar la tablă.
Cunoștințele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecțiile următoare.
Dramatizarea
Este o metodă ba zată pe acțiunea simultană, prin care profesorul sau elevii exagerează
anumite situații sau fapte prin dialog, mimică, gesturi, cu scopul de a sublinia idei și sent i-
mente și de a adânci înțelegerea semnificației unor situații prezente în diferite context d iscipli-
nare. Dintre modalitățile folosirii acestei metode pot fi amintite reconstituirea modului de viață
a unor personaje, interpretarea unor poeme sau fabule sau fragmente dialogate etc.
Jocul de rol
Jocul de rol este o metodă care constă în provocarea unei discuții plecând de la un joc
dramatic pe o problemă cu incidență directă asupra unui subiect. Scenariul va fi spontan, nu
pregătit dinainte, creând premisa unei exprimări sincere, deschise naturale a elevilor cu privire
la problemele în discuție. Jocul propriu -zis nu trebuie să dureze mai mult de cinci minute,
după care vor urma intervențiile clasei.
Specialiștii apreciază că " jocul de rol conduce la realizarea următoarelor obiective:
învățarea modurilor de gândire, trăire și acțiune specifice unui anumit status, dezvoltarea capacităților de empatie și înțelegere a opiniilor, trăirilor și aspirațiilor altora, dezvoltarea
capacității de a surprinde, înțelege și evalua orientările valorice ale partene rilor"
66.
Predicția
Este o tehnică de instruire prin care elevii sunt solicitați să anticipeze derularea even i-
mentelor care vor fi prezentate într -un text, pornind de la câțiva termeni cheie care apar în text.
66 ***Învățarea activă, ghid pentru formatori și cadre didactice , M. Ed. C., București, 2001, p. 26
73
Prin acestă activitate se solicită gândirea și imaginația elevilor stârnindu -le curiozitatea și int e-
resul pentru lectura textului ce urmeazã a fi studiat.
Consider că metoda predicției este una dintre metodele care stârnește cel mai mult
interesul elevilor pentru lectură. Deși e nevoie de mai mult tim p pentru parcurgerea unei opere
/eveniment, folosind această metodă implicăm activ elevii în studierea operei/evenimentului
respectiv/ respective, le dezvoltăm imaginația creatoare, gândirea logică și le motivăm
curiozitatea, interesul pentru continuare a lecturii. Se implică toti, pentru că fiecare dorește să
afle dacă varianta sa coincide cu cea a autorului.
Pașii implicați în activitatea de predicție sunt:
– anunțarea elevilor că vor studia un text/ eveniment interesant;
– realizarea în mod individual, a unei scurte povestiri pornind de la 4- 5 cuvinte selectate de
profesorul documentarist din textul/ evenimentul ce urmează a fi studiat, prin activitatea
în perechi, iar apoi pe grupe, elevii comunică partenerilor la ceea ce s -a gândit fiecare. Se
încearcă să se ajungă la un acord minimal privind evenimentele probabile prezentate în
textul ce va fi citit;
– citirea textului în mod independent, se consemnează ideile importante;
– reluarea activității în perechi apoi pe grupe, pentru armonizarea însemnărilor făcut e;
– activitate frontală, cineva din fiecare grupă va prezenta întregii clase pasajele selectate și
comentariile efectuate, referitoare la acestea.
Se compară comentariile grupelor, accentuându -se deosebirile ce apar de la o grupă la al ta.
Se stimulează exprimarea propriei opinii legat de textul în discuție 67
Biblioteca vie
Biblioteca vie func ționează ca o bibliotecă obisnuită, biblioteca umană este o metodă
interactivă și eficientă de a ajuta pe elevii care se confruntă sau se pot confrunta cu prejudecă ți
sau stereotipuri (de gen, varsta, etnie, rasa, religie etc) ș i care ar putea fi victime ale discrim i-
narii sau excluderii soc iale, să depăș ească anumite barie. Pot fi elevi cu poveș ti care ar da citi-
torului o experienta unica de înva țare.
Ideea nu este una nouă: primul program de tip Biblioteca umană a fost organizat în
Danemarca în anul 2000, iar, mai apoi, astfel de evenimente au avut loc peste tot în lume.
67 Dumitru , Al. Ion, Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă , Editura de Vest, Timișoara, 2000, p. 98
74
În prezent, mai mult de 50 de țări folosesc acest model – elevii vin ș i împrumută car ți
pentru o perioadă limitată de timp. Dupa ce citesc căr țile, le returnează în bibliotecă, și dacă
vor, pot să mai împrumute o carte. O Carte umană este o persoană dispusă să împărtășească
experiența sa de viață și să răspundă la orice întreb ări. Există însă doua aspecte importante:
Aceste căr ți ( fiin țe umane) intră într- un dialog personal cu cititorul. Astfel elevii intră în
legătură cu elevii.
Explica ția
Explica ția e metoda prin care profesorul clarifică anumite noț iuni neclare elevilor, fiind
o metodă frecvent folosită în cadrul tuturor activită țiilor extracurriculare din Centrul de D o-
cumentare și Informare. În cadrul consulta țiilor și a medita țiilor explica ția este metoda cea
mai potrivită prin care profesorul îi ajută pe elevi să în țeleagă mai bine noț iunile mai greu de
înțeles. 68
Conversa ția
O altă metodă des folosită este și conversaț ia, prin intermediul căreia elevul comunică
cu profesorul în timpul activită ților extracurr iculare ori de câte ori este nevoie. De multe
ori aceasta poate lua ș i forma dezbaterii , prin care se realizează un schimb de opinii, impresii,
informa ții în jurul unui subiect, această metodă se poate folosi în majoritatea activită țiilor
extracurriculare din Centrul de Documentare ș i Informare.
Explozia stelară
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităț ii, o modalitate de relaxare a
copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme ș i noi
descoperiri. Starbursting (eng.”star”=stea; “burst”=a exploda), similară brainstormingului,
începe din centrul conceptului ș i se împră țtie în afară , cu intrebă ri, asemenea exploziei stelare.
Această metodă facilitează crearea de întrebari la î ntreb ări în grup și individual, pentru
rezolvarea problemei propuse, stimulează creativitatea în grup și individuală, dezvoltă și
exersează gândirea cauzală, divergen ța, deductivă , inteligen țele multiple, limbajul, aten ția
68 Ioan, Cerghit, Metode de învă țare, Iași, Editura Polirom, 2006
75
distributivă. Se utilizează in activită ți ca lectura dupa imagini, convorbiri, povestiri, jocuri
didactice, activită ți matematice, poezii, în activită ți de evaluare.
Mijloacele de învățământ , care facilitează transmiterea și asimilarea informa ției d i-
dactice de către elevi se constituie în ni ște instrumente didactice indispensabile în c a-
drul activită ților extracurriculare din Centrul de Documentare ș i Informare . Utilitatea C.D.I.
rezultă în special din oferta diversă de mijloace didactice pe care o pune la dispoziția utilizat o-
rilor, atât în ceea ce privește materialele de documentare pe diferite suporturi: scrise, pe suport
magnetic, pe compact -discuri, DVD etc., cât și din multitudinea instrumen telor care se găsesc
aici: videoproiector, calculator, televizor, combină muzicală, copiator, etc. Fondul documentar al unui C.D.I. cuprinde atât resurse imprimate ca de exemplu ope-rele de ficțiune, documentarele, manuale școlare, periodice (pentru copii și adolescenți, educa-tive, specializate și de popularizare), cât și resurse electronice ca de exempl u compact -discuri,
DVD- uri, acces Internet, etc.
În cea ce priveș te formele de organizare a colectivului de elevi participan ți la
activită ți, cea mai uzitată fiind cea a grupului de elevi . Pentru activitățile extracurriculare pro-
fesorul documentarist poate lucra fie cu o clasă întreagă, fie cu o jumătate de clasă sau cu
grupe de elevi. El devine astfel persoana -resursă aflată în mijlocul elevilor, pentru a -i îndruma
și pentru a le pune la dispoziție mijloace și modalități de căutare, tratare și redare a informației
găsite, sub forma unui produs documentar.
III.6 Proiectarea activităț ilor extracurriculare din Centrul de Documentare ș i Informare
Potrivit pedagogului Miron Ionescu, „procesul instructiv -educativ reprezint o activitate
complexă, conș tientă, organizată și sistemică, orientată în direc ția atingerii unor finalită ți
concrete; de aceea activitatea de anticipare, prefigurare, proiectare a derulării acestui proces
constituie premisa eficien ței sale."
69
Astfel proiectarea didactică se constituie într -un ansamblu de opera ții, cu ajut o-
rul cărora cadrul didactic î și pregăte ște activitatea didactică, aces ta corelând con ținuturile
69 Miron, Ionescu, Demersuri creative în predare și învă țare, Cluj -Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană,
2000, p.145
76
cu obiectivele sau competen țele vizate ș i alegând strategiile cele mai eficiente de predar e-
învățare și evaluare, precum ș i metodele ș i mijloacele de învă țământ potrivite ce urmează a fi
aplicate pe parcursul activită ții. În urma acestui demers proiectiv se vor elabora ș i anumite in-
strumente de lucru utile cadrului didactic cu caracter orientativ și anticipativ, cum ar fi
planificările, planurile tematice sau proiectele didactice. Având în vedere faptul că și
activită țile extra curriculare din Centrul de Documentare ș i Informare se înscriu în categoria
activită ților instructiv -educative, proiectarea didactică reprezintă o etapă importantă în
procesul de organizare ș i desfăș urare a acestor genuri de activităț i. Astfel planificarea
riguroasă a activită ților extracurriculare ce urmează a fi desfăș urate precum și a pa șilor
ce urmează a fi urmaț i în cadrul fiecărei activită ți în parte, oferă cadrului didactic un
suport didactic util, în vederea organizării eficiente a activită ții ce urmează a fi desfăș urată cu
elevii în afara curri culumului ș colar.
Pentru ca activită țile extracurriculare din Centrul de Documentare ș i Informare să
aibă efectul didactic scontat, proiectarea didactică a acestora poate urma paș ii prezen tați
mai jos (adaptare după Constantin Cucoș ) : 70
– Stabilirea activită ții extracurriculare ce urmează a fi desfăș urată;
– Fixarea obiectivelor ce urmează a fi atinse prin desfăș urarea activită ții respe c-
tive;
– Cunoa șterea resurselor și a condi țiilor de desfă șurare a activită ții și anume
cunoa șterea condi țiilor didactico -materiale, a timpului alocat activită ții, a nive-
lului de pregătire al elevilor și a potenț ialului lor de participare la activită țile ce
urmează a fi derulate . În func ție de aceasta se vor stabili strategia didactică,
metodele, mijlo acele didactice, procedee de lucru ș i ritmul încare se vor
desfăș ura activită țile.
– Organizarea și pregătirea con ținutului instructiv- educativ reprezintă etapa în
care se delimitează capitolele și unită țile de învă țare, temele ș i subiectele ce
urmaează a fi parcurse, stabilindu -se și selectându -se ideile ș i noțiunile ce vor
fi transmise elevilor participan ți.
– Stabilirea tehnicilor de evaluare a activită ților;
– Elaborarea propriu -zisă a planificărilor și proiectelor.
70 Constantin, Cuco ș, Pedagogia , Ed. a II -a revizuită și adăugită, Ia și, Editura Polirom, 2002, p. 315 -318
77
În ceea ce prive ște această ultimă etapă, proiectarea activită ților extracurriculare
din Centrul de Documentare ș i Informare , aceasta se face conform Regulamentului de
organizare și func ționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare ș i informare ,
din 7 octombrie 2011,71 în care se precizează că activitatea CDI se desfășoară pe baza unui
proiect anual de activitate și a unui plan semestrial de activități , structurate pe 4 domenii de
competență, respectiv a proiectelor de activitate. Acestea vor cuprinde activități care vor parti-
cipa la operaționalizarea priorităților definite în documentele de proiectare managerială: proiectul de dezvoltare instituțională și planurile manageriale. Documentele de proiectare a activității CDI vor fi realiza te de către profesorul documentarist în parteneriat/cu consultarea
cadrelor didactice și a conducerii unității de învățământ și vor cuprinde întreaga activitate desfășurată de profesorul documentarist și a CDI.
Structura generală a proiectului anual de ac tivitat e este prezentată în Anexa 5.
Planul semestrial de activitate CDI cuprinde: obiectivele parțiale derivate din obiect i-
vele anuale ale CDI, respectiv activitățile, obiectivele, responsabilii, partenerii, data/perioada, mijloacele și itemii de evaluare. Planul semestrial de activitate va fi completat și adaptat pe
parcursul anului școlar în funcție de activitățile dezvoltate, activitățile din programele școlare desfășurate în CDI, disponibilitatea cadrelor didactice, de resursele umane și materi alele di s-
ponibile, de noile oportunități.
Documentele de proiectare și planificare a activității CDI vor cuprinde activități pr o-
puse de profesorul documentarist, de alte cadre didactice, de conducerea unității de învățământ sau alți parteneri. Activitățile propuse vor respecta criteriile generale ale definirii activităților
în CDI și obiectivele anuale stabilite. Profesorul documentarist va realiza și prezenta la
sfârșitul anului școlar un raport anual de activitate.
Modele de proiectare a activită țiilor e xtracurriculare din Centrul de Documentare ș i In-
formare aflăm și în Anexa 1 și Anexa 4 unde propun un proiect educa țional și o fi șă de activ i-
tate.
71 Regulamentului de organizare și func ționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare ,
din 7 octombrie 2011 , art. 35;
78
CAPITOLUL IV
Cercetare aplicativă pr ivind importanț a activită ților extracurriculare din
Centrul de Documentare ș i informare în procesul instructive -educativ al
elevului
Cercetarea pedagogică privind a ctivitatea organizată în struct urile infodocumentare
din unită țile de înva țământ preuni versitar, cu precădere în Centrul de Documentare și Info r-
mare este relativ nouă având în vedere faptul că Centrul de Documentare și Informare a fost
introdus în învă țământul românesc abia de 8 ani. De asemenea această activitate de cercetare
este deosebit de importantă deoarece prin intermendiul acestei lucrări, derulată la diferite
niveluri de învă țământ, se adună date importante referitoare la aceast domeniu ș colar .
Toate acestea contribuie de asemenea la formarea unei imagini cât mai complete, sub
toate aspec tele, asupra activită ților din Centrul de Documentare și Informare , fiecare demers
de cercetare pedagogică contribuind la alinierea acestei domeniu, din toate punctele de ve-
dere, la sistemul educaț ional românesc oferind astfel și suportul informa țional necesar
pregătirii vii toarelor cadre didactice din domeniul educa ției infodocumentar .
Cercetării pedagogice i s- au dat, de -a lungul timpului, mai multe definiții mai mult sau
mai puțin pertinente. Cea mai pertinentă spunea că: „Cercetarea este o strategie desfășurată
în vederea surprinderii unor relații noi între componentele acțiunii educaționale și a elaborării pe această bază a unor soluții optime ale problemelor pe care le ridică procesul
educațional, în conformitate cu exigențele sociale și cu logica internă a desfășurării lui”
72.
. Prin urmare, rezultă, din definiție, că cercetarea pedagogică are ca obiect de
investigație fenomenul educativ în toată complex itatea sa. D in acest punct de vedere, cercet a-
rea pedagogică are caracter prospectiv73 (adică vizează dezvoltarea personalității elevului în
perspectiva ex igențelor dezvoltării sociale și proiectează tipul de personalitate necesar î n
viață ). A poi, cercetarea pedagogică trebuie să fie continuu ameliorativă74(adică cercetarea
pedagogică trebuie să determine, prin intervențiile sale modelatoare, optimizarea actului ped a-
72 I. Nicola, Tratat de pedagogie școlară , E. D. P., București, 1996, p. 87
73 Ioan, Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie, B ucure ști, Editura Bic All, 2006, p. 62
74 Idem
79
gogic ). De asemenea orice cercetare pedagogic este interdisciplinară , dată fiind complexitatea
fenomenului investigat ș i prezintă aspect e specifice sub raportul etapelor de desfă șurare și al
metodelor de cercetare.
Am ales cercetarea pedagogică de tip combinat, teoretic – fundamentală și practică –
aplicativă, pornind de la încadrarea temei studiate într -un spațiu teoretic ajungând la reliefarea
implicațiilor practice menite să optimizeze rolul activită ților extracurriculare din Centrul de
Documentare ș i Informare .
„Pentru a obține efectele ameliorative dorite, cercetarea trebuie să fie un demers del i-
berat, sistematic, ce presupune parcurgerea unor etape specifice de altfel; oricărei activități
educaționale: proiectare – organizare – realizare – evaluare ”75.
IV.1. Delimitarea problemei de cercetat
IV.1.1. Identificarea temei:
În această cercetare pedagogică am urmărit gradul de implicare și importan ța
activită ților extracurriculare din Centrul de Documentare ș i Informare în formare a elevilor,
măsura în care Centrul de Documentare și Informare răspunde nevoilor de informare și for-
mare a elevilor, dar și rezultatele demersurilor in treprinse în acest sens care pot fi evaluate atât
direct pr in cercetări pedagogice de acest tip cât și indirect prin performan țele școlare ale elev i-
lor, gradul de reuș ită școlară/profesională și integrare socială.
Totalitatea activită ților desfă șurate î n Centrul de Documentare ș i Informare presupun
dezvoltarea de competen țe în domeniul infodocume ntar. Persoana resursă din Centrul de D o-
cumentare și Informare – profesor ul documentarist – va fi implicată direct în propunerea ș i im-
plementarea unui plan de formare a elevilor î n domeniul infodocumentar . Aceasta va colabora
cu cadrele didactice ș i conducerea unit ății de învă țământ.
Obiectivele generale ale activită ților in Centrul de Documentare ș i Informare sunt,
printre altele, participarea la dezvoltarea celor 8 competen țe-cheie care deter mină profilul de
formare a elev ului, î n special a competen ței de „a învă ța să înveț i“, a competen ței digitale de
75 S. Alecu, Metodologia cercetării educaționale , Ed. Fundației Universitare „Dunărea de Jos”, Galați, 2005, p. 22
80
utilizare a noilor tehnologii, a celor de com unicare î n lim ba română, î n limba ma terna și în
limbi straine, prin dezvoltarea autono miei în înva țare, dezvoltarea sim țului critic, a lucrului în
echipă , a abordarii transdisciplinare a con ținuturilor și susținerii inova ției didactice. Indife rent
de sfera în care sunt î ncadrate, cea pedagogica, culturală sau de comuni care, activităț ile Cen-
trul de Documentare ș i Informare vor vi za formarea ș i dezvoltarea de com peten țe infodoc u-
mentare, prin utiliza rea și exploatarea fondului documentar pus la dispo ziție utilizatorilor în
Centrul de Documentare și Informare .
Vor fi create si tuații de învă țare diverse și complementare care vor necesita ex ploat a-
rea și utilizarea resurselor documentare și echipamentelor din Centrul de Documentare ș i In-
formare și care vor implica ș i vor urmări dezvoltarea graduală și progresivă a competenț elor
infodocumentare.
IV.1.2. Informarea și documentarea asupra problemei de cercetat:
Informarea și documentarea asupra problemei de cercetat reprezintă de asemenea un
pas important în cadrul acestui demers pedagogic. În acest sens am consultat bibliografia de
pecialitate, atât din domeniul Centrului de Documentare ș i Informare cât și din domeniul pe-
dagogiei generale, constatând, în urma acestei acț iuni, stadiul atins de cercetările anterioare
celei iniț iate de către mine, culegând ș i inventariind datele, informa țiile și rezultatele relevante
pentru această temă. În urma analizării, prelucrării, procesării și interpretării acestora, am s e-
lectat acele date care am considerat că au valoare deosebită în procesul de cercetare.
Astfel, având la îndemână atât tehnicile moderne de informare, calcula torul și intern e-
tul, dar și cele tradiț ionale, în scopul informării și documentării asupra problemei de cercetat
am studiat documente curriculare oficiale precum:
– Curriculum Național – Programe școlare pentru învățământul liceal ;
– Manuale alternative;
– Îndrumătoare, norme metodologice și materiale suport, care descriu condițiile de apl i-
care și monitorizare a procesului curricular și exigențele ce se impun;
– Lucrări de specialitate privind organizarea cercetării psihopedagogice .
81
IV. 2. Proiectarea activită ții de cercetare
IV. 2.1. Obiectivele cercetării :
Ca orice gen de activitate ș i activitatea de cercetare pedagogică este orientată de an u-
mite finalită ți, care sunt stabilite înainte de desfă șurarea acesteia, acestea având rolul de a ghi-
da pe cel implica t în acest proces pedagogic spre atingerea obiectivelor propuse.
În această etapă cercetătorul anticipează strategia investigaț iei pedagogice, fixând pa șii
care vor fi urma ți și stabilind demersurile cercetate în proiect. În vederea formulării corecte a
obiectivelor urmărite prin cercetare, cele două întrebări la care trebuie să răspundă cercetătorul, și anume „De ce se realizează cercetarea?" și „Ce î și propune aceasta?", oferă
acestuia calea opera țională adecvată în stabilirea lor.
Aceste obiective sun t stabilite prin formulări clare, concise, fără echivoc și într- o
manieră operaț ională, ele subordonându- se finalităț ilor generale ale cercetării pedagogice,
adică identificării și validării unor modalită ți de perfecț ionare a teoriei ș i practicii
educa ționale.
Astfel prin cercetarea pedagogică întreprinsă ne- am propus atingerea următoarelor ob-
iective:
– Aflarea opiniei elevilor referitoare la rolul activită ților extracurriculare din Centrul de
Documentare ș i Informare ;
– Determinarea motiva ției care stă la baza implicării e levilor în acest gen de activită ți;
– Identificarea factorilor care favorizează sau împiedică participarea elevilor la astfel
de activită ți;
– Urmărirea progreselor realizare de elevi, în urma participării la activită țile propuse
în Centrul de Documentare ș i Informare ;
– Oferirea de instrumente de lucru utile profesorilor documentarist privind ini țierea,
organizarea și desfă șurarea activităț ilor extracurriculare în Centrul de Documentare
și Informare ;
– Analizarea eficien ței din punct de vedere educativ a activită ților extracurriculare din
Centrul de Documentare ș i Informare în cadrul procesului instructiv -educativ al elev i-
82
lor;
– Înregistrarea, monitorizarea ș i compararea efectelor educative ale activită ților extra-
curriculare din Centrul de Documentare ș i Informare asupra elevilor implicaț i în e x-
perimentul pedagogic.
IV. 2.2. Formularea ipotezei cercetării:
Am pornit în cercetarea mea de la următoarea ipoteză: dacă realizez activită ți în C.D.I.
care să- i capteze pe elevi ș i să-i facă curio și, atunci elevii vor descoperi bucuria de -a participa
la cât mai multe activită ți în Centrul de Documentare și Informare și de a fi mereu informa ți.
Centrul de Documentare și Informare contribuie la dezvoltarea interesului elevilor pentru
activitățile extracurriculare dacă:
– conectează aceste activităț i la nevoile ș i interesul elevilor;
– stabileș te fin alități observabile ale activită ților extracurriculare asupra elevilor;
– subliniază destinat rolul activită țile extracurriculare în reu șita școlară.
IV.2.3. Proiectul cercetării :
Descrierea strategiei concrete întrebuințate în cursul cercetării efective:
Locul de desfășurare: Centrul de Documentare ș i Informare al Colegiului Na țional
„Gheorghe Șincai ”, Baia Mare
Perioad a de cercetare: septembrie 2015- iunie 2016
Etapele implicate:
– chestionare de investigare;
– inițierea unor activită ți extracurriculare ;
– realizarea unei activită ți pedagogice de cercetare documetară;
Discipl ine implicate: colaborare cu următorii profesori : limba și literatura româ nă,
profesorul psiholog, dirigin ți;
Eșantionu l de subiecți: elevi din clasele a V-a, a IX-a și a XII -a
Caracterizarea subiecț ilor:
Vârsta subiecț ilor este între 11 și 19 ani. Începând cu anul ș colar 2010 -2011 în str uctu-
ra colegiului nostru s -au introdus primele clase de gimnaziu. C riteriul prin care se selectează
elevii pentru clasele de gimnaziu , este un examen de admitere, cu două probe, una la Limba și
83
literatura română și una la M atematică care se susț in la intrarea în clasa a V -a. În anul ș colar
2015 – 2016 în colegiul nostru am avut 2 clase de a V -a a cate 25 de elevi fiecare. Elevii care
vin in cadrul colegiului în clasa a V -a provin din alte unită ți școlare din ora ș, unii dintre ei
fiind familiariza ți încă din ciclu l primar cu activită țiile desfă șurate în Centrul de Documentare
ți Informare. Elevii de clasa a I X–a și a XII- a sunt elevii de la profilul Matematică -Informatică
și majoritatea sunt elevi cu rezultate deosebite, cei mai mul ți dintre ei participând la foarte
multe olimpiade chiar până la fazele naț ionale. În total au participat 81 de elevi, 25 de gimn a-
ziu (cls. a V -a ), 28 de clasa a IX -a și 28 de clasa a XII -a.
Metodologia de cercetare:
– observația sistematică a activită ții și comportamentului elevilor;
– metode sociometrice;
– metoda chestionarului.
Strategia de verificare și evaluare a rezultatelor obținute de subiecți:
– produsele de grup;
– portofolii.
Metode de prelucrare a datelor cercetării:
– tabele cu rezultate;
– reprezentări grafice;
– calcul de procentaje.
IV. 3. O rganizarea ș i defă șurarea cercetării
Această cercetare pedagogică pe care am realizat -o în acest studiu este foarte
importantă pentru mine ca profesor documentarist dar mai ales pentru institu ția de învă țământ
din care fac parte, deoarece până în anul școlar 2011 -2012 postul de profesor documentarist
nu a existat, iar Centrul de Documentare ș i Informare încă nu este pe deplin structurat din ca u-
za lipsei de spaț iu. În spa țiul în care vom organiza Centrul d e Documentare ș i Informare a
funcționat până în 2011 biblioteca, el fiind singurul spa țiu uutilizat atât pentru activitatea de
împrumut cât ș i ca arhivă a bibliotecii, adică în cei o sută de metri pătra ți ai bibliotecii se
desfăș oară întreaga activitate de bibliotecă. În timp , am reu șit să conturez în acest loc princip a-
84
lele spa ții specifice Centrului de Documentare ș i Informare adică spa țiul de primire și împru-
mut, spa țiul de lectură de plăcere, spaț iul multimedia, dar din păcate spa țiul pentru activită țile
de grup este foarte redus abia putându- se lucra cu o clasă de elevi , asta deoarece î ntreg inve n-
tarul bibliotecii se afla concentrat până în acest an școlar în acela și spa țiu. Dacă până în anul
2011, în cadrul bibliotecii, singurele activită ți care se def ășurau aici erau cele de împrumut ș i
sală de lectură, odată cu venirea mea ca profesor documentarist mi -am propus să dezvolt în
rândul elevilor dorin ța de a participa la activităț ile specifice unui Centru de Documentare ș i
Informare.
Am început această cercetare purtând discu ții cu colegii mei profesori despre
activi tățiile pe care le -am putea organiza împreună pentru a -i atrage pe elevi spre C.D.I ș i spre
ativită țiile de aici. Din discuț ii am ajuns la concluzia că ar fi nevoie de acț iuni sau activită ți
care să le stârnească curiozi tatea de cunoa ștre, să -i facă să se implice activ în astfel de
activită ți.
Așadar, ce activită ți extracurriculare desfăș urate în Centrul de Documentare îi atrag cel
mai mult pe elevii unul colegiu, orientat mai mult spre performan țe școlare prin concursuri ș i
olimpiade ?Pentru a afla răspunsul la această întrebare am elaborat un chestionar pe care l -am
aplicat unui număr de 81 elevi din clasele a V -a, a I X-a și a XII -a (Co legiul Na țional
”Gheorghe Șincai ” Baia Mare). Întrebările au vizat aspecte legate de p referin țele vis -à-vis de
activită țile extracurriculare desfăș urate în Centrul de Documentare ș i Informare. .
IV. 3.1. Chestionar inițial ( Anexa 6)
Rezultatele chestionarului inițial au evide nțiat destule fapte mulțumitoare 100 % din
elevii chestiona ți au mai participat la activităț i extracurriculare până atunci, dar foarte pu ține
dintre aceste activită ți la care au participat au avut loc în Centrul de Documentare ș i Informare
sau au fost organizate de un profes or documentarist .
Elevilor de clasa a V -a le place cel mai mult să participe la astfel de activită ți, ei pro-
venind de la ș colile din ora ș au avut posibilitatea de a participa la foarte multe activităț i în
Centrul de Documentare și Informare , în timp ce elevi de clasa a IX-a au participat la
activită ți în Centrul de Documentare și Informare în propor ție de 50 ℅, deoarece în școlile de
unde provin o parte dintre ei, nu există Centru de Documentare și Informare. La clasa a XII -a
85
răspunsul a fost că to ți au mai participat la activită ți în Centrul de Documentare ș i Informare,
dar acum aflându- se în prag de bacalaureat nu prea le place să piardă timpul cu astfel de
activită ți.
Legat de ce reprezintă activită țile extracurriculare din Centrul de Documentare ș i In-
formare pentru ei, părerile au fost de stul de apropiate, cei mici au spus clar că ei învaț ă multe
lucruri noi participând la astfel de activită ți, că sunt mai relaxa ți atunci când se află în spa țiul
Centrului de Documentare ș i Informare, atmosfera fiind plăcută, spa țiul fiind frumos aranjat,
iar mijloacele de învăț ământ existente aici le crează multe posibili tăți de dezvoltare. La clasele
de liceu părerile sunt împăr țite, cei care nu au mai fost într -un Centru de Documentare Infor-
mare nu au putut să î și exprime nici o părere, pentru ceilal ți aceste activităț i sunt clar în primul
rând un mod de relaxare deoarece scapă de rigoare a de la clasă, aici se pot exprima liber, se
simt elibera ți de un program strict, ba chiar pentru unii reprezintă un moment de re spiro de la
încărcătura orelor obi șnuite de școală.
Următoarea întrebarea i -a pus în dificultate surprinzător pe elevii de liceu, mai ales pe
cei de clasa a IX -a deoarece mul ți dintre ei nu ș tiu ce pot face în Centrul de Documentare ș i
Informare, dar ar pa rticipa to ți măcar de curiozitate și pentru a învă ța lucruri noi, cei mici sunt
foarte siguri pe ei, deoarece ei sunt convinș i că prin participarea la astfel de activităț i vor
învăța sigur multe lucruri noi ș i se vor distra alături de colegii lor. Clasa a XII-a fiind un pic
stresați de apropierea examenului de bacalaureat spun că ar decide să participe la astfel de
activită ți pentru a se sim ți bine alături de c olegii lor și dacă astfel de activită ți i-ar ajuta pentru
pregătirea pentru examenul ce urmează, atunci clar ar participa pentru a învă ța lucruri noi.
Timpul acordat acestor activită ți este pentru cei de liceu destul de limitat, ei fiind foarte
preocupa ți de rezultatele ș colare pe care le ob țin la orele normale de curs, mul ți sunt doritori
de perform anță școlară prin olimpiade ș i concursuri ș colare, având în vedere faptul că, colegiul
nostru este unul de prestigiu cu multe rezultate excep ționale la astfel de concursuri. Deci mul ți
dintre ei au spus că ar aloca timp cât este nevoie pregătiri pentru ast fel de concursuri, iar pen-
tru că spaț iul Centrului de Informare și Documentare este potrivit pentru aceste pregătiri, atu n-
ci ar petrece destul timp aici. Cei mici sunt siguri că ei ar petrece mult timp în Centrul de D o-
cumentare ș i Informare chiar în timpul lor liber.
La întrebarea ce activitate din Centrul de Documentare le -a plăcut cel mai mult ? și de
ce ? cei mici nu s- au putut hotărî la una singură lor le plac toate, și anima țiile de lectură, și
86
concursurile desfă șurate aici, deoarece toate sunt distractive ș i le aduc multe lucruri noi. Elevii
de liceu au stat mai mult să gândească răspunsul la această întrebare, mul ți dintre ei au optat
pentru activită țile de lectură și orientare ș colară și profesională.
Ce beneficii le pot aduce activităț ile extracurriculare desfă șurate în Centrul de Doc u-
mentare și Informare ? după părerea celor mici sigur aceste activită ți le ca aduce progres
școlar, cei de clasa a IX -a au fos t, cel pu țin o parte, un pic mai nesiguri, iar cei de c lasa a XII -a
au spus că aceste activităț i le vor aduce ș i bene ficii dacă nu le vor afecta timpul de pregătire
pentru examene.
În urma interpretării chestionarului am ajuns la concluzia că elevii trebuie angrenaț i în
activită ți extracurriculare cât mai diverse, pentru a le capta aten ția și interesul, pen tru a vedea
și percepe faptul că acest tip de activită ți le va aduce progres ș colar și le va diversifica
orizontul parcursului ș colar, că performan ța școlară se poate ob ține și altfel nu numai prin
rigurozitatea orelor școlare obi șnuite .
În func ție de vârsta elevilor ș i de aspectele negative în urma chestionarului, m -am
gândit să -i angajez în câteva activităț i extracurriculare care să le stârnească interesul pentru
Centrul de Documentare și Informare, interesul pentru lectură, pentru cercetarea documentară,
pentru relaxare prin învă țare. F iecare clasă va avea de realizat sarcini diferite, în funcț ie de
nevoile lor .
Așadar pentru elevii de clasa a V -a, nu a fost greu să găsesc activităț i care să îi incite,
ei au participat în acestă perioadă la multe activită ți, anima ții de lectură, anima ții culturale,
vizionări diferite, etc . Dintre toate , cea mai frumoasă li s- a părut o act ivitate desfă șurată în
colab orare cu profesorul de limba ș i lieratura română de la clasă, activitatea numită Personaje
animaliere în operele literare (Anexa 7), unde activită țile au fost foarte diversificate, au avut
de vizionat un filmule ț educativ dar și distractiv, au decupat imagini cu care au creeat fi șe și
au realizat crea ții literar e.
Cu elevii din clasa a IX-a am real izat în special o activitate de cercetare documentară,
Rolul C.D.I.- ului în comunitatea școlară ( Anexa 8), care să le facă cunoscut celor care nu au
mai par ticipat la activită ți în acest spaț iu, că Centrul de Documentare și Informare le oferă
posibilită ți infinite pentru pregătirea școlară dar și pentru via ță. Bineînteles că au fost
angrena ți și ei și în alte activită ți: anima ții de lectură, anima ții culturale, etc.
87
Pentru ai determina ș i pe el evii din clasa a XII -a să participe la activită țile din C.D.I. și
pentru a le demonstra că nu î și vor irosi timpul destinat învă țării pentru examene, am propus
două activi tăți interesante, prima fiind un proiect mai mare în colaborare cu dirigintele clasei,
proiect care cuprinde activită ți de descoperire pe sine ș i de orientare ș colară și profesională ,
intitulată Cariera între vis și realitate ? ( Anexa 9) și una în colaborare cu profeso rul de
română, organizarea unui cerc de lectură în care în fiecare săptămân ă se discuta câte o opera
literară din programa de bacalaureat intitulată: Lectura pentru succesul școlar .
IV. 4. Interpretarea grafică a rezultatelor
Chestionar ini țial Chestionar final
100%0%Ați mai participat la activități
extracurriculare în C.D.I ?
da
nu
100%0%0%Îți place să participi la activitățile
extracurriculare din C.D.I ?
da
nu
nu știu
75%25%Ați mai partcipat la activități
extracurriculare în C.D.I?
da nu
70%10%20%Îți place să participi la activitățiile
extracurriculare din C.D.I. ?
da
nu
nu știu
88
Chestionar ini țial
50%
0%40%10%Ce reprezintă activitățile
extracurriculare din C.D.I. pentru
voi?
relaxare obligație învă țare nimic
45%
0%50%5%Ce reprezintă activitășile
extracurriculare din C.D.I.pentru
voi?
relaxare
obligație
învă țare
nimic
05101520253035De ce aț i decide sț participaț i la astfel de
activit țț i?
De ce ați decide să participați
la astfel de activită ți?
89
Chestionar final
051015202530354045De ce aț i decide sț participaț i la astfel de
activit țț i?
De ce ați decide să participați
la astfel de activită ți?
40%
20%20%20%Cât timp sunteți dispuși să
alocați acestor activități pe
săptămână?
1-2 ore pe
să ptă mână
mai mult de
atât
mai puțin de
atât
cât este nevoie
10%
40%20%30%Cât timp sunteți dispuși să
alocați acestor activități pe
săptămână?
1-2 ore pe
să ptă mână
mai mult de
atât
mai puțin de
atât
cât este nevoie
90
Chestionar ini țial
30%
20% 30%20%Credeți că activitățile din C.D.I
vă pot influența parcursul școlar
în bine ?
În mod cert,
Da
În mare
mă sură
În mică
mă sură
În mod cert,
Nu
05101520253035Ce activitate extracurricularț la care ai
participat ț i-a plț cut cel mai mult?
Ce activitate extracurriculară la
care ai participat ți -a plă cut cel
mai mult?
50%
30%20%0%Credeți că activitățile din C.D.I
vă pot influența parcursul școlar
în bine ?
În mod cert,
Da
În mare
mă sură
În mică
mă sură
În mod cert,
Nu
91
Chestinar final
IV. 5. Concluziile cercetării
Elevii clasei a V -a, au manifestat interes crescut faț ă de toate act ivitățile la care au
participat în activitatea Personaje animaliere în operele literare, toț i au fost foarte activ. De
remarcat încântarea cu care ei au încercat să realizeze toate cerin țele, toți membrii echipelor
fiind foarte activi.
Punctul culminant a fost însă realizarea fișei final e în care să prezinte anumite trăsături
atât morale cât ș i fizice ale personajelor anim aliere întălnite în texte le studiate în cadrul
activită ții. Reușita activită ții a fost eviden țiată chiar de către elevi, care și-au manifestat
dorinț a de-a mai participa la astfel de activită ți.
Prin activitatea Rolul C.D.I.- ului în comunitatea școlară realizată cu elevii clasei a I X-
a, am încercat să le prezint elevilor o parte din utilitatea Centrului de Informare și Docume n-
tare, astfel au putut să se familiarizeze și elevii care nu au mai participat niciodată la astfel de 22232425262728293031Ce activitate extracurricularț la care ai
participat ț i-a plț cut cel mai mult?
Ce activitate extracurriculară la
care ai participat ți -a plă cut cel
mai mult?
92
activită ți cu multitudinea de resurse ale C.D. I. – ului. În urma chestionarului primit ulterior, ei
s-au văzut acum deschi și pentru participarea la astfel de activită ți..
Satisfacț ia elevilor de clasa a XII -a față de această activitate s -a citit pe feț ele lor. Cele
două proiecte la care au luat ei parte, au avut rolul de ai sprijini în pregătirea pentru examenul
de bac. Prin proiectul Cariera între vis și realitat e ei au avut ocazia de a se descoperi pe ei
înșiși, de a -și descoperi vocaț iile, ba mai mult unii c hiar și-au dat seama ce î și doresc să facă
după absolvirea liceului. Proiectul Lectura pentru succesul ș colar le-a oferit ocazia ca recap i-
tularea pentru examenul de bacalaureat să devină mai plăcută, toate operele literare, din pr o-
grama de bacalaureat, să fie discutate în amănunt astfel că la șfârșitul acestiu proiect to ți elevii
clasei a XII -a au putut să spună că sunt foarte pregăti ți pentru bacalaureat. Această activitate
non-formal ă le-a trezit interesul elevilor pentru lectura activă, evaluarea constând în capacit a-
tea de a prezenta ceea ce au citit.
Elevilor le -a plăcut foarte mult tema activită ții de cercetate, la finele proiectului au v e-
nit și ei cu alte propuneri, ceea ce denotă că i -a captat.
În urma ultimului chestionar aplicat la sfâr șitul anului școlar, acelaș i cu primul che s-
tionar ( Anexa 6), am constatat că activită țile realizate în Centrul de Documentare și Info r-
mare în ultima perioadă de timp au avut un impact po zitiv asupra elevilor și le-a stimulat in e-
resul de a participa la activită țile Centrului de Documentare ș i Informare .Toți elevii apreciază
activită țile din C.D.I., fie pentru că sunt distractive, interesante, fie că sunt educative.
Elevii clasei a V -a, vin în C.D.I. din plăcere și din dorinț a de cunoa ștere, sunt atra și de
activită țile din C.D.I. pentru că , deși îi solicită intelectual, sunt plăcute și înva ță multe lucruri
noi prin participare a la ele.
Elevii de clasa a IX-a au descoperit în Centrul de Docu mentare și Informare un loc i n-
teresant unde găsesc toate informaț iile de care au nevoie atât pentru ș coală cât și pentru via ță.
Clasa a XII -a, răspunsurile lor s-au schimbat foarte mult comparativ cu primul chesti o-
nar, în propor ție de 80 % vin cu plăcere în C.D.I. și le plac activită țile care se desfă șoară aici
din cauza diversită ții lor dar mai ales pentru că îi sprijină în pregătirea pentru examenele care
urmează.
Formarea personalității elevului ca obiectiv principal al educației se real izează în cea
mai mare parte prin instruire, prin transmiterea de cunoștințe, prin latura cognitivă a procesului de învățământ.
93
Acțiunea profesorului documentarist de a -i trezi elevului dorin ța de cunoa ștere, de -a se
autodepă și , de -a citi, este una grea și plăcută în acela și timp, dar nu imposibilă, iar ac țiunea
cadrului didactic de a preda, de a transmite cunoștințele trebuie să cedeze locul acțiunii elev u-
lui de a învăța. Asigurarea învățării atrage după sine schimbarea relației profesor – elev în pr o-
cesul de învățământ.
Profesorul devine organizatorul și îndrumătorul instruirii și educării prin efort propriu,
elevul devenind din obiect care suportă pasiv acțiunea educativă care se exercită asupra lui,
subiect care participă direct și activ la aceasta.
Profesorul documentarist trebuie să educe la elevi o atitudine conștientă față de
învățătură , să le formeze deprinderi de muncă autonomă , să le dezvolte imaginația, să le
mențină atenția mereu trează, să le solicite gândirea, spiritul de echipă și curajul răspunderii.
Activită țile din Centrul de Documentare și Informare se pliază cel mai bine acestor
cerințe, iar realizarea lor eficientă depinde numai de priceperea și tactul pedagogic al celui care le aplică.
În lucrarea de față am dorit să accentuez valoar ea deosebită a Centrului de Docume n-
tare și Informare ș i a activită ților care se desfăș oară aici care constă în aceea că se bazează pe
capacitatea de cunoaștere a fiecărui elev și totodată stimulează această capacitate, deoarece se
ajunge la descoperirea un or noțiuni prin activitate proprie, prin autodirijarea gândirii elevului.
De asemenea, prezintă un grad mare de autonomie, libertate de acțiune, dând curs liber
originalității și sporind responsabilitatea pentru soluțiile alese. Cere din partea elevilor un efort
mintal mai mare, ei reușind să depășească o serie de obstacole ceea ce duce la dezvoltarea lor intelectuală.
Activită țile moderne îmbinate judicios cu cele tradiționale contribuie în mod
substanțial la apropier ea elevului de carte. Prin activită țile prezentate în lucrare am realizat o
implicare activă a elevilor în procesul de învățare prin cercetare .
Acești elevi în ultima vreme ca urmare au participat la activită țile din C.D.I., lucru ob-
servat și de către profesorii de la clasă, care au sesizat transformarea ati tudinii lor vis -à-vis de
C.D.I .
Modernizarea tehnicilor de învățare este determinată de amplele transformări ale
societății zilelor noastre: ritmul accelerat al schimbărilor; cererea crescândă de educație, spec-taculoasele descoperiri în do meniul științei. Această modernizare se impune și datorită faptului
94
că metodele de învă țare tradiționale nu se raportează la complexitatea procesului educațional
de astăzi.
Centrul de Documentare ș i Informare vine în ajutorul profesorilor ș i le insuflă
posibilită ți inovatoare de -ai atrage pe elevi spre carte, vine în ajutorul elevilor prin punerea la
dispozi ție a informa țiilor diversificate care le posedă, prin sprijinul profesorului documentarist
care îl acordă, prin galeria largă d e activită ți care se po t realiza aici și vine în sprijinul membri-
lor comunită ții locale prin oferirea posibilită ții de-a participa activ în cadrul activită ților der u-
late aici.
95
CONCLUZII
Activitățile extrașcolare din Centrul de Documentare ș i Informare sunt atractive la
orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunostințe. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se afirme
conform naturii sale.
Activitățile extracurriculare p rezentate și analizate în această lucrare sunt apreciate
atât de către copii, cât și de cadrele didactice în măsura în care :
– valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
– organizează într -o manieră plăcută și relaxantă timpul liber al copi ilor, contribuind
la optimizarea procesului de învățământ ;
– formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
– copiii au teren liber pentru a -și manifesta în voie spiritul de inițiativă;
– participarea este liber consimțită, necodiționată, constituind un suport puternic pe n-
tru o activitate susținută;
– au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup;
– sunt caracterizate de optimism și umor;
– creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;
– urmăresc lărg irea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;
– contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară care se desfăș oară în Centrul
de documentare ș i Informare este o componentă edu cațională valoroasă și eficientă căreia
orice cadru didactic trebuie să îi acorde atenție, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de
realizare a activității, cât și în relațiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Gândirea creativă și învățarea din proprie inițiativă trebuie încurajate prin laudă.
Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor și a ideilor. Elevii trebuie să fie îndrumați să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată
de grup, toleranță față de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a lor și posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important
ca profesorul însăși să fie creativ, pentru că numai așa poate să aducă în atenția elevilor săi
96
tipuri de activități extracurriculare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginația și
dorința de a participa necondiționat la desfășurarea acestora.
Având în vedere toate cele expuse mai sus ș i susținând cu tărie efectul educativ pe care
aceste activităț i îl au asupra caracterului tinerilor, susțin inițierea, organizarea ș i desfă șurarea
acestui gen de activităț i ca și completare benefică a educa ției de la clasă primită și prin inte r-
mediul altor căi, în vederea formării personalită ții eleviilor de azi și de mâine.
97
BIBLIOGRAFIE:
1. ***Anexa la Ordinul Ministerului Educaț iei Na ționale privind structura anului ș colar
2013- 2014, Nr. 3818/2013 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 430 din
15.07.2013;
2. *** Educaț ia artistică și culturală în Școala europeană, (trad. de Adina Florentina,
Pescaru), Agen ția Executivă de Educa ție, Audiovizual și Cultură, 2009 ;
3. *** Învățarea activă, ghid pentru formatori și cadre didactice , Ministerul Educației și
Cercetării, București, 2001;
4. ***Legea Educaț iei Na ționale , publicată în Monitorul Oficial din 10.01.2011, anul
179 (XXIII) nr. 18;
5. ***Ordinul ministrului educaț iei, cerectării, tineretului și sportului Nr. 3035 din
10.01.2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare ș i desfă șurare a
competi țiilor ș colare ș i a Regulamentului de organizare a activităț ilor cuprinse
în calendarul activită ților educative ș colare și extra școlare , publicat în Monitorul
Oficial din 27.01.2012, nr.69;
6. *** Predarea interactivă centrată pe elev. Proiectul pentru învățământul rural ,
Ministerul Educației și Cercetării, București, 2005 ;
7. *** Pedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universită ții din Oradea, 2007;
8. *** Regulamentul de organizare ș i func ționare a bibliotecilor ș colare și a centrelor
de documentare ș i informare , din 7 octombrie 2011;
9. ***Tehnici specifice de formare și stimulare a gustului pentru lectură: animaț ia-
lectură și anima ția-culturală –
http://sites.google.com/site/activitaticdiarad2015/module -3;
10. ***Tipologia animaț iilor de lectură în “Tehnici specifice de formare și stimulare a
gustului pentru lecturã: animația -lecturã; și animația -culturalã” –
http://sites.google.com/site/activitaticdiarad2015/module -3;
11. Activitatea extracurriculară, de la idee la realitate. Ghid complet cu idei moderne ș i
instrumente de lucru pentru o activitate de succes, Bucure ști, Editura Raabe, 2009;
12. Alecu, Simona, Metodologia cercetării educaționale , Ed. Fundației Universitare
„Dună rea de Jos”, Galați, 2005,
13. Badău, Georgeta, Activită ți pedagogice ș i culturale în structurile infodocumentare din
învăț ământul preuniversitar , Arad, 2015, în
http://sites.google.com/ site/activitaticdiarad2015/module -3;
98
14. Cerghit, Ioan, Metode de învăț are, Iași, Editura Polirom, 2006 ;
15. Cerghit, Ioan; Vlăsceanu, Lazăr, Curs de pedagogie , Bucure ști, Editura Universită ții
Bucure ști, 1988;
16. Chapron, Françoise, Les CDI (Centre de Documentation et D'information) des Lyce e-
set Collèges en France : Quelle Contribution à la Formation du Citoyen;
17. Cosmovici, Andrei; Iacob, Lumini ța, Psihopedagogie ș colară , Iași, Editura Polirom,
1999;
18. Crețu, Daniela; Nicu, Adriana, Pedagogie pentru definitivat ș i gradul didactic
II, Sibiu, Editura Universită ții „Lucian Blaga", 2009;
19. Cucoș, Constantin, Educația. Dimensiuni culturale și interculturale , Ed. Polirom,
Iași, 2000 ;
20. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996;
21. Dănilă, Ioan; Gherghina, Dumitru; Simiciuc, Elena; Șerban, Doina; Popescu, Marin,
Activită ți extracurriculare ș i extra școlare – îndrumător metodic. Antologie de texte ,
Craiova, Editura Didactica Nova, 2009;
22. Frant, Anca, Ghid de practică pedagogică. Specializarea pedagogia învăț ământului
primar , Timi șoara, Editura eurobit, 2010;
23. Ion, Dumitru Al., Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă , Editura de Vest,
Timișoara, 2000;
24. Ionescu, Denisa; Popescu, Raluca, Activită ți extra școlare în rulalul românesc. Dez-
voltarea de competenț e cheie la copii ș i tineri, Bucure ști, Editura Universitară,
2012;
25. Ionescu, Miron, Demersuri creative în predare ș i învă țare, Cluj -Napoca, Editura
Presa Universitară Clujeană, 2000;
26. Istrate, Elena, Jinga, Ion, Manual de Pedagogie , Bucure ști, Editura All, 2008;
27. Lazăr, Viorel; Cără șel, Aurel, Psihopedagogia activită ților extracurriculare, Craiova,
Editura Arves, 2007;
28. Maciuc, Irina; Ilie, Vali; Frăsineanu, Ecaterina -Sarah; Popescu, Mihaela – Alexandr i-
na; Ștefan, Mihaela- Aurelia; Mogonea, Florentina; Mogonea, Florentin -Remus;
Bunăia șu, Claudiu -Marian , Proiecte și programe educaț ionale pentru adolescen ți,
tineri ș i adul ți, Craiova, Editura Universitaria, 2 009;
99
29. Marino, Adrian, Hermeneutica ideii de literaturã , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1987;
30. Ministerul Educa ției și Cercetării, Strategia dezvoltării activităților educative școlare
și extrașcolare, Bucure ști, 2005;
31. Mitulescu, Sorin; Simache, Daniela , Experien țe educa ționale non- formale în
viața tinerilor , Agenț ia Na țională pentru Sprijinirea Iniț iativelor Tinerilor, Bucure ști,
2008;
32. Negru ț, Vasilica; Arsith, Mirela, Proiectarea și implementarea curriculumului cen-
trat pe competen țe, Modulul II , 2013 ;
33. Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Bucure ști, Editura Aramis, 2003;
34. Oros, Valeriu, Recuperăări selective, Risoprint, Cluj -Napoca, 2010;
35. Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise ,
Ed. Paralela 45, 2003;
36. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Polirom,
Iași, 1999 ;
37. Pavelescu,Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române: ghid pentru sus țin-
erea examenelor de definitivare ș i de acordare a gradelor didcatice, Ed. Corint, 2010 ;
38. Petri, Alina, Cercurile de lectură – activitate extracurriculară de promovare a lecturii
de plăcere în CDI – Revista online, Preuniversitaria CCD Cluj vol.2, nr.3, iunie 2010
( http://www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/v2,nr3.html ;
39. Pârvulescu, Ioana, Profii, în vol. Întoarcere în secolul 21, Editura Humanitas, 2009;
40. ,,Perspective”,Revistă de didactica limbii și literaturii române, Editura Paralela 45,
Cluj-Napoca, nr.1,2/2007 ;
41. Ștefan, Mircea, Educaț ia extracurriculară , Bucure ști, Editura ProHumanitate, 2000;
42. Țîru, Carmen -Maria, Pedagogia activită ților extracurriculare -suport de curs ;
43. Văideanu, George, Învățarea în clasa – bibliotecă, în Revista de pedagogie, 3, 1988;
44. Vintilă Cristina, Bibliotecarul- documentarist în noua eră a informației . În: Biblioteca:
revistă de bibliologie și știința informării, nr.3, 1998.
100
ANEXE
Anexa 1
PROIECT CERC DE LECTURÃ
Director: Inițiator i:
prof. Cristian Heuberger prof. dr. C ǎprar Daniela
prof. doc. Magdău Maria
101
<<"De ce" -urile sunt simultan farmecul și poticneala minții. Ele semnalează inocenta
curiozitate a unei specii febrile, în perpetuă expansiune intelectuală, dar și stupoarea
paralizantă a interogației gratuite. "De ce" – întreabă și deștepții și proștii. "Proștii" produc
ceea ce se numește "de ce" -ul castrator, adică o întrebare căreia nu i se poate răspunde și care
blochează orice înfăptuire eficientă: nu există soluție, dar se suspendă și bruma de soluție anterioară întrebării. E ca și cum ai spune: nu mă urc în lift până nu înțeleg cum funcțione ază.
S-ar putea să urci toată viața pe scări…>>
Andrei Pleșu în Despre îngeri
Scopul proiectului
Acest proiect amplu are drept scop implicarea activă și participativă a elevilor în actul lecturii, precum și manifestarea gustului estetic a acestora în dif eritele activități din cadrul cercului de
lectură.
Argumentare
Atitudinea de indiferență sau chiar de respingere a tinerilor față de lectură este, fie catalogată
critic de școală și de societate, fie acceptată ca o fatalitate într -o epocă în care cartea este
conturată de calculator sau de televizor. Cu toate că noile programe de limba și literatura
română, – valorificate bine de majoritatea manualelor -, pun ca obiectiv prioritar cultivarea
plăcerii lecturii, nu s -ar părea că aceste intenții lăudabile și -au atins scopul. De la an la an, pr o-
fesorii constată cu îngrijorare restrângerea interesului făță de lectura cărții de literatură. Situația nu este specifică doar învățământului românesc; același lucru se întâmplă și în alte țări ( Franța, Canada, America, Australia). În momentul de față a devenit tot mai clar pentru cei
implicați în procesul de educație a tinerilor că este nevoie de o modificare a strategiilor de ab-ordare a actului lecturii, că nu este suficient să înarmezi elevul cu o suită de concepte teo retice,
sperând ca, mai târziu, în viața adultă, tânărul, înarmat cu competențele dobândite în școală ale unui lector eficient se va apleca asupra cărții. Fără să minimalizăm alte surse de informații
(internetul, televizorul, etc. ) în formarea personalit ății tânărului de astăzi și, fără să rămânem
ancorați nostalgic în experiențele noastre de lectură, pentru mulți dintre noi a devenit clar că nu ne putem permite, într -un moment în care avem menirea, ca educatori, să pregătim tânărul
102
nu numai pentru a ști, pentru a face, pentru a trăi împreună cu ceilalți, ci și pentru a învăța să
fie, să neglijăm locul de neînlocuit pe care îl poate avea literatura în viața oamenilor.
Experiențele unora dintre profesorii universitari, precum și consultarea unei bibliografi i de
specialitate, ne îndreptățește să credem ca noi, dacă vom găsi mijloacele adecvate, vom putea să stimulăm elevilor dorința de a lectura.
Obiectivele proiectului
1. diversificarea informațiilor obținute din debaterile realizate pe temele operelor literare
selectate de către profesori;
2. constituirea unor ateliere demonstrative sau de întocmire a unor eseuri tematice, po r-
nind de la subiectele alese din operele literare studiate;
3. realizarea unei mini -reviste, care să includă referate sau proiecte întoc mite în cadrul
cercului de lectură;
4. evidențierea efectelor activităților prin diseminarea informației și către alte unități de
învățământ .
Grupul țintă
Elevii colegiului – cls. a IXa și a X a – profesori coordonatori: prof. Daniela Căprar
prof. Marcela B otoș
– cls. a XI a și a XII a – profesor coordonator: prof. Adrian Sabău
Profesor documentarist – Maria Magdău
Temele abordate
Literatura închisorilor, Gulagul, opere din literatura universală și română – sec. XIX –XX.
103
Locul de desfășurare
CDI – Colegiul Național Gheorghe Șincai, Baia Mare .
Durata de desfășurare
Durata unui an școlar – 2013- 2014 – a două săptămână pe lună.
Rezultate așteptate
1. obținerea unor date concrete în legătură cu înstrăinarea elevilor de lectură sau apropi e-
rea acestora de ea;
2. experimentarea unor tipuri de organizare a acestei activități, tehnici de lectură, posibile
motivații adaptate structurii grupului, vârstei și așteptărilor scontate;
3. conturarea unei rețele de profesori și elevi, la nivelul instituțiilor de învățământ care să
împărtășească experiențele de lectură în cadrul unor grupuri de discuții, eventual, într -o
revistă virtuală;
4. publicarea unui volum colectiv unde să fie sistematizate informațiile și experiențele de lectură în urma desfășurării proiectului;
5. obținerea unor informații sistematice care pot fi diseminate la nivelul profesorilor de limba română din întreg liceul;
6. realizarea unor ateliere de scriere și concretizarea materialelor scrise într -o revistă a
cercului de lectură.
Profesori coordonatori: prof. Dani ela Căprar
prof. Marcela Botoș
prof. Adrian Sabău
prof. documentarist Maria Magdău
104
Anexa 2
105
Anexa 3
106
Anexa 4
Fișă de activitate
„EMINESCU… a fost, este și va fi…”
– activitate dedicată aniversării marelui poet –
Data desfășurării: 15.01.2013
Tipul activității: pedagogică, transdisciplinară, animație culturală;
Responsabili: prof. de Limba și Literatura Romănă Mihaela Cătană, prof. documentarist
Maria Magdău;
Grup ț intă: profesorii și elevii claselor IX – XII ai Colegiului Național „Gheorghe Șincai”
Baia Mare
Obiective generale:
· Să cunoască evenimente importante din viața marelui poet;
· Exersarea tipurilor de activități care se pot desfășura în CDI;
· Să cunoască/identi fice opere literare ale marelui poet;
Metode de realizare:
– prezentarea activității – prof. Cătană Mihaela;
– prezentarea materialului ppt despre viața și opera lui Mihai Eminescu – prof. doc. Magdău
Maria;
– prezentarea unui moment poetic dedicat poetului – elevi din din clasele: IX B, IX C, X G, XI
Finalități:
· Stimularea interesului pentru respectarea memoriei poetului;
· Valorificarea istoriei literare naționale;
· Receptarea mesajelor din poeziile marelui poet;
Resurse:
– Spațiu: Centrul de Documentare ș i Informare ,
– fond documentar, videoproiector;
Evaluare:
Feedback -ul elevilor;
Continuitatea acestui tip de activitate și cu ocazia altor eveimente similare.
107
Anexa 5
PROIECTUL ANUAL DE ACTIVITATE AL CENTRULUI DE DOCUMENTARE Ș I
INFORMARE
– structura -cadru –
1. Cadru general
Prezentarea unității de învățământ și cadrului desfășurării activității
Prezentare CDI: structura, amplasare, dotări, echipamente, fond documentar (constituire,
suport, complementaritate, echilibru/clase…), resursa umana care deservește CDI
Publicul țintă CDI (structura, descriere etc.)
Context local
Date statistice privind frecventa la CDI si indicatori
Ținte strategice/obiective cuprinse în PDI de realizat prin activitatea CDI
Politica documentara a unității de învățământ
Orarul (cadrul general, modalități de acces la resursele CDI, ore de punere la dispoziție a CDI în activitatea programată, activităților libere, orarul afișat)
Regulament de ordine interioara al CDI
2. Analiza de nevoi in domeniile: curriculum (act ivități si programe de formare a
elevilor, animații culturale, proiecte educaționale, CDS etc.), resurse umane (nevoile
de formare în domeniul info- documentar a resursei umane), resurse materiale si
financiare (Fond documentar , materiale/ echipamente/ dotă ri/ spațiu) și relații cu
comunitatea (comunicare, programe pentru comunitate)
3. Priorități
4. Obiective generale
5. Obiective specifice
6. Managementul CDI:
Dezvoltarea CDI
a. Politica de dezvoltarea fondului documentar (achiziția, selecția, deselecția), completarea cu echipamente mobilier, dezvoltarea spațiului etc.
Rezultatele analizei de nevoi / priorități /
108
– Dezvoltare a fondului documentar / criterii de achiziție, selecție și deselecție / categorii de
documente și domenii propuse spre achiziționare / estimare buge tară
– Completarea resurselor materiale – echipamente dotări, echipamente, mobilier / resurse
materiale propuse pentru achiziționare
– Dezvoltarea spațiului / argument / propuneri
Managementul resurselor materiale, organizarea și funcționarea CDI
b. Gestionarea resurselor materiale
activitatea / obiectiv / responsabil / resurse / data -perioada de desfășurare / loc de desfășurare /
indicatori / evaluare
c. Managementul funcționării
activitatea / obiectiv / responsabil / resurse / data -perioada de desfășur are / loc de desfășurare /
indicatori / evaluare
d. Activități de gestionare a fondului documentar
activitatea / obiectiv / perioada / responsabil/
Managementul activităților CDI – pedagogice, culturale și de comunicare (*vor fi
precizate principalele categor ii de activități, care vor fi detaliate în planul semestrial de
activitate)
e. Activități pedagogice – de formare a elevilor
activitatea / obiectiv / publicul țintă / coordonator / colaborare / resurse / data -perioada de
desfășurare / loc de desfășurare / ind icatori / evaluare
f. Animații culturale
activitatea / obiectiv / publicul țintă / coordonator / colaborare / resurse / data -perioada de
desfășurare / loc de desfășurare / indicatori / evaluare
g. Activități de comunicare si promovare a fondului documentar
activitatea / obiectiv / publicul țintă / coordonator / colaborare / resurse / data -perioada de
desfășurare / loc de desfășurare / evaluare
h. Activități de formare / dezvoltarea resursei umane (dezvoltarea profesională a
profesorului documentarist, respectiv formarea cadrelor didactice în domeniul info –
documentar)
activitatea / obiectiv / publicul țintă / coordonator / colaborare / resurse / data -perioada de
desfășurare / loc de desfășurare / indicatori / evaluare
109
7. Parteneriate și colaborări în activitatea CDI
Descriere parteneri, cadrul colaborării, zona de intervenție/proiecte, aport, obiectivele
colaborării, responsabil
8. Echipa de elaborarea a proiectului
9. Estimări bugetare – recapitulare / capitole (fond documentar, materiale si
echipamente, activități, funcț ionare)
10. Evaluare – indicatori / obiectiv stabilit (evaluare calitativă și evaluare cantitativă)
11. Masuri ameliorative
12. Observații
13. Documente utilizate în elaborare
14. Anexe
110
Anexa 6
CHESTIONAR
1. Ați mai participat la activită ți extracurriculare în Centrul de Documentare ș i Info r-
mare ?
o Da
o Nu
2. Îți place să participi la activită țile extracurriculare din Centrul de Documentare ș i In-
formare ?
o Da
o Nu
3. Ce reprezintă activită țile extracurriculare din Centrul de Documentare ș i Informare
pentru voi ?
o Relaxare
o Învățare
o Obliga ție
o Nimic
4. De ce aț i decide să participa ți la aceste activităț i?
a. Din curiozitate
b. Pentru a învă ța lucruri noi
c. Pentru a -mi dezvolta unele aptitudini
d. Pentru a -mi petrece timpul liber într- un mod eficient
e. Pentru că îmi plac astfel de activită țile extracurriculare
f. Pentru a mă distra și sim ți bine alături de prietenii ș i colegii mei
5. Cât timp sunte ți dispuș i să aloca ți activită ților extracurriculare din Centrul de D o-
cumentare ș i Informare ?
a. 1- 2 ore pe săptămână
b. Mai mult de atât
111
c. Mai puț in de atât
d. Cât timp este nevoie
6. Ce activitate extracurriculară la care ai participat ți-a plăcut cel mai mult? De ce?
7. Crede ți că activită țile din Centrul de Documentare ș i Informare v -ar inflen ța parcursul
școlar în bine?
o În mod cert, Da.
o În mare măsură.
o În mică măsură.
o În mod cert, Nu.
Nume ș i prenume: –––––––––– –
Clasa: ––––-
112
Anexa 7
FIȘĂ DE ACTIVITATE
“ Personaje animaliere în operele literare ”
Durata:
Publicul țintă: elevii clasei a V -a ai Colegiului Național “Gheorghe Șincai ” Baia Mare
Tipul activității: animație culturală , de documentare și informare
Inițiatori:
– prof. documentarist
– prof. de limba și literatura română
Scopul:
Familiarizarea elevilor din clasele mici cu caracteristicile operelor în care apar personaje
animaliere și cu tehnica cercetării documentare.
Competen țe disciplinare :
– dezvoltarea interesului pentru operele cu personaje interpretate de animale;
– deprinderea elevilor de a participa și a se implica în realizarea unor activități literar -artistice;
– folosirea adecvată a mijloacelor de exprimare orală în dezbatere, pornind de la texte
poetice;
– Exprimarea unor judecăți de valoare prin mijloace lingvistice adecvate;
Competen țe documentare:
– Orientarea elevilor în spa țul documentar;
– Dezvoltarea capacităț i de selectare de materiale referitoare la tema activită ți;
– Dezvoltarea gustului pentru lectura ș tiințfică.
Activități:
– dezbatere- personaje animaliere întâlnite în opere literare studiate;
– prezentarea unui filmuleț educativ care ilustrează o fabulă;
– distribuirea unor volume de fabule;
– realizarea unor fișe la diferite fabule alese
113
Modalități de realizare:
– profesorul doc. prezintă scopul și obiectivele activită ții, apoi dezbate împreună cu el e-
vii problema personajelor animaliere din opere literare studiate;
– prentarea unui filmuleț asemănător unei fabule ;
– profesorul documntarist le propune elevilor să lucreze pe grupe și să analizeze căteva
fabule alese din operele lui Grigore Alexandrescu și La Fontaine;
– elevii își vor prezenta f ișele.
Modalită ț de evaluare:
În evaluarea activități se va ține cont de următorii indicatori:
– gradul de informare și implicare a elevilor în urma acțiunilor realizate în cadrul
activități;
– calitatea produselor realizate și utilitatea lor pe viitor;
– impactul pe care activitatea l -a avut asupra elevilor;
Resurse materiale:
– videoproiector;
– hârtie xerox;
– carton;
– flipchart.
Fișe de lucru pe grupe:
Fișa nr 1
Fabula: Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu
Cerințe: – prezentarea pe scurt a întămplărilor fabulei maxim 3 rânduri
– identificați personajele
– precizați două trăsături ale personajelor
– căutați în dictionarul de simboluri simbolistica personajelor
– prezentați în două rânduri mesajul fabulei
114
Anexa 8
FIȘĂ DE ACTIVITATE
Rolul C.D.I – ului în comunitatea școlară
Durata: 50 de minute
Publicul țintă: elevii clasei a IX -a ai Colegiului Național “Gheorghe Șincai ” Baia Mare
Tipul activității: animație culturală , de documentare și informare
Inițiatori: – prof. documentarist
Scopul proiectului:
Evidențierea rolului pe care C.D.I – ul și profesorul documentarist îl au în școală și inițierea
elevilor în cercetarea documentară.
Competen țe disciplinare:
Identificarea rolului și funcțiile C.D.I – ului.
Informarea elevilor despre activitățile care s e desfășoară în C.D.I. ;
Identificarea principalelor spații ale C.D.I – ului;
Competen țe disciplinare:
Inițierea grupului de elevi în tehnica de cercetare documentară;
Dezvoltarea capacității de identificare, selectare, organizare, prelucrare și transmitere a
informației;
Manifestarea inițiativei, a creativității și disponibilității de a lucra în echipă pentru realizarea
diferitelor sarcini;
Dezvoltarea capacității de selectare a materialelor referitoare la tema activității;
Dezvoltarea gustului pentru lectura științifică.
Modalită ți de defă șurare :
– Profesorul documentarist prezintă celor 12 elevi selectați din clasele a IX-a G scopul și obiectivele
proiectului;
– Prezentarea rolului și funcțiilor Centrului de Informare și Documentare;
– Identificarea principalelor spații specifice C.D.I – ului;
– Inițierea elevilor în tehnica de cercetare documentară (cele 6 etape ale unei cercetări documentare)
– Împărțirea grupului de elevi în trei grupe;
– Stabilirea sarcinilor de lucru pe grupe de elevi;
115
– Distribuirea fiecărei grupe câte un ambalaj de la un produs pe care ei îl vor decupa și vor realiza un
afiș în care vor prezenta toate informațiile pe care le vor găsi pe ambalaj; – Vor completa informațiile găsite pe ambalaje cu alte informații pe care ei le vor găsi cercetare
documentară realizată in C.D.I., folosind toate mijloacele existente în C.D.I.;
– Discuții privind produsele realizate în cadrul activității:
– Activități de selectare, organizare și prelucrare a informațiilor găsite în diferitele surse de informare.
Modalită ți de evaluare:
În evaluarea proiectului se va ține cont de următorii indicatori:
– gradul de informare și implicare a elevilor în urma acțiunilor realizate în cadrul proie c-
tului;
– calitatea produselor reali zate și utilitatea lor pe viitor;
– impactul pe care proiectul l -a avut asupra elevilor;
Modalită ți de diseminare :
prezentarea produselor finale realizate de elevi în cadrul orei de desfășurare a activității.
realizarea unei expoziții în C.D.I. cu produsele realizate de elevi;
Cadre didactice implicate :
prof. documentarist Maria Magdău – coordonator proiect
Resurse necesare:
Resurse umane implicate:
elevi din clasa a IX-a
Profesorul documentarist Magdău Maria
Resurse materiale:
Coli de hârtie A4 și carton A3
Calculatoare
Markere
Flipchart
Lipici
Dicționare, enciclopedii, cărți de nutriție.
Fișe de lucru – Fișa nr.1
Decupați de pe ambalajul unei ciocolate toate informațiile pe care acesta vi le oferă și realizați
o planșă de prezentare a produsului. Apoi folosindu- vă de resursele din C.D.I completați acele
informații cu altele noi.
Folosindu -va de DEX explicați cuvin tele necunoscute care apar în lista de ingrediente. Apoi
utilizând internetul realizați un scurt eseu despre istoria ciocolatei.
116
Anexa 9
PROIECT DE ORIENTARE ȘCOLARĂ ȘI
PROFESIONALĂ
“CARIERA ÎNTRE VIS Ș I REALITATE”
Argument
În ultimii ani am observat că tinerii sunt din ce în ce mai dezorientați și mai puțin
încrezători în propriile forțe. Analizând această situație am realizat că starea lor de spirit este
cauzată atât de insuficienta pregătire școlar ă cât și de faptu l că nu -și cunosc posibilitățile,
nu știu să se evalueze; de aceea nu se pot mobiliza pentru alegerea potrivită legată de viitorul
lor profesional
Întrucât la sfârșitul liceal, elevii trebuie să facă opțiuni importante care le vor marca
puternic drumul în viață, cadrul didactic va trebui să fie în măsură să realizeze o apreciere
prospectivă a aptitudinilor, capacităților de care dispune acesta . Elevii trebuie ajutați să -și
cunoască posibilitățile reale și să le raporteze la cerințele profilului facultăț ii pe care vor să o
urmeze în continuare și la solicitările profesionale pentru care urmează să se pregătească.
Școala trebuie să asigure informații referitoare la profilele fiecărei universită ți spre
care se pot îndrepta și la solicitările profesional e legate de un domeniu sau altul de activitate.
Orientarea școlară și profesională a elevilor se realizează nu numai în cadrul orelor de
dirigenție ci și în cadrul activităților extracurriculare din C.D.I.
În cadrul acestor activităț i se realizează trei condiții fundamentale ale orientării prof e-
sionale: – cunoaș terea intereselor și aptitudinilor elevilor;
– informarea elevilor în legătură cu instituțiile școlare și profesionale spre care
se pot îndrepta după absolvire;
– educarea intereselor cu direcționare profesională net exprimată.
Demersul nostru vizează strânsa legătură între însuș irea cât mai riguroasă
a
disciplinelor de examen și orientarea școlară; această strânsă legătură trebuie conștienti zată
de elevii claselor terminale .
Proiectul pe care -l demarăm î n acest an ș colar va antrena, sperăm cu succes, și factorii
cu rol hotărâtor în reușita elevilor: profesorii, părinții și comunitatea locală .
117
Scop :
1. Asigurarea educației și formării profesionale de calitate;
2. Continuarea studiilor după absolvire în nivelul superior;
Obiective
o Dezvoltarea conștiinței de sine și a atitudinilor pozitive față de propria
persoană;
o Dezvoltarea responsabilității sociale și formarea deprinderilor de interacțiune socială;
o Dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor adecvate promovării propriei sănătăți fizice și mentale;
o Dezvoltarea unor tehnici eficiente de învățare și management al învățării;
o Dezvoltarea capacității de planificare a car ierei.
Participan ți : – elevi
– diriginți
– părinți
– cadre didactice
– parteneri educaționali
Durata : anul ș colar 2015- 2016
Grup ț intă: direct: elevii claselor a XII -a,
indirect: părinții acest
Parteneri educa ționali : – reprezentanți ai comunității locale
– reprezentanț i ai unor universită ți
– speciali ști din diferite domenii
– părinții elevilor
Mijloacele de învă țământ : – referate , broș uri, pliante, afișe, articole din ziare, chestionare .
Evaluarea proiectului : – chestionar e;
– Procese verbale
– Observarea dir ectă
– Discu ții cu părin ții
118
Modalită ți de realizare :
TER
MEN ACTIVITATEA
COLABO –
RĂRI
LOC DE
DESFĂ –
ȘURARE RESPONSA –
BILI
Oct Lectorat cu părinții ș i elevii
clasei a XII -a pe tema: „Ti m-
pul nu trebuie irosit” Părinții Sala de cls. Diriginți
Nov Programele „Succesul prof e-
sional” și „Prevenirea abando-
nului școlar” Psihologul
scolar C.D.I. Prof. doc.
Dirigin ți
Psihologul
școlar
Realizarea planșei cu tema:
„Profesiile mileniului III” C.D.I. Prof. doc.
Diriginți
Dezbatere pe tema: „Legi, pri n-
cipii și reguli ale învățării
eficiente”;
Psihologul
scolar C.D.I. Prof. doc.
Dirigin ți
Psihologul
școlar
Dec. Aplicare de chestionare pe tema
orientării școlare și profesi o-
nale a elevilor clasei a XII -a, Psiholog C.D.I. Prof. doc.
Dirigin ți
Psihologul școlar
Ian. Activitate părinți – elevi “Cum
comunicăm?” “Știu ce vrea c o-
pilul meu?” Clasa a XII -a Părinții Sala de cls. Psiholog
școlar
Feb. Ședință cu părinții și elevii cl a-
sei a XII-a în care se discută
situația la învățătură a elevilor; Părinții Sala de cls. Dirigin ți
Mart. Întâlnire cu personalități din
diverse domenii de activitate Diriginți C.D.I Profesor doc.
Apr. Realizarea unui portofoliu d e-Psiholog C.D.I Prof. doc
119
spre meseria favorită – activ i-
tate cu el evii clasei , a XI I-a Dirigintii
Mai Întâlnire finală de proiect cu
prezentarea rezultatelor proiec-
tului Părin ții
Cadre dida c-
tice C.D.I Prof. doc.
Dirigin ți
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia de formare: [623094] (ID: 623094)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.