ECOSTUDENT – Revist ă de cercetare științifică a studen ților economi ști, Nr.12013 [622984]

ECOSTUDENT – Revist ă de cercetare științifică a studen ților economi ști, Nr.1/2013

Editura „ACADEMICA BRÂNCU ȘI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 21 ~ 
INFLAȚIA, UN FENOMEN MONETAR!
ANALIZA DINAMICII INFLA ȚIEI ÎN ROMÂNIA

Costescu Emilia Mihaela, Masterand: [anonimizat] „Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu,
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
email: [anonimizat]

Rezumat: Această lucrare prezint ă o analiză a evoluției inflației în România în perioada 2000-2012. Pentru
a face aceast ă analiză m-am folosit de datele statistice disponibile pe Institutul Na țional de Statistic ă al României,
date ce se refer ă la rata infla ției și la indicele pre țurilor de consum. Infla ția necesit ă o atenție deosebit ă din partea
specialistilor din domeniul economic deoa rece este un proces socio-economic ca re a devenit persistent în toate
economiile lumii.
Efectele infla ției asupra economiei sunt diverse și pot avea un impact negativ dar și pozitiv în unele situa ții.
Efectele negative ale infla ției se refera la o cre șterea costului de oportunitate al de ținerii de bani, incertitudinea
inflației viitoare care ar putea descuraja investi țiile și economiile. Efectele pozitive includ asigurarea c ă băncile
centrale pot ajusta ratele reale ale dobânzilor și încurajarea investi țiilor în proiecte de capital non-monetare.

Cuvinte cheie: economie, infla ție, preț, creștere general ă, P.I.B.

Clasificare JEL: E31, E24, E42

1. Introducere

Economia unei țări reprezint ă cadrul fundamental de dezvoltare și afirmare economico-social ă a oamenilor.
Privind aceste economii ca entit ăți bine conturate, a c ăror dezvoltare presupune stab ilirea unor rapoarte economice
optime, nu putem ignora fenomenele monetare, deoarece moneda este îns ăși elementul cheie al vietii economice si
sociale.
Unul din cele mai importante obiective ale politicii economice este, în cazul majorit ății statelor
contemporane, combaterea sau m ăcar limitarea infla ției. Cu toate acestea, nu numai definirea și măsurarea infla ției, ci
și însăși natura fenomenului infla ționist actual, precum și mijloacele cele mai potrivite de lupt ă contra infla ției
continuă să provoace numeroase controverse. De și există diferențieri între diversele curente de gândire economic ă,
socială și politică privind natura și efectele infla ției, se poate vorbi de un consens privind necesitatea control ării
inflației și evitării procesului infla ționist.
Inflația este considerat ă de cei mai mul ți speciali ști ca fiind unul dintre cele mai grave dezechilibre
macroeconomice care pun în pericol dezvlotarea și progresul economic al unei țări. “Ce este infla ția?” este o intrebare
pe care mul ți ne-o adres ăm din curiozitate observând ca banii nu ne mai ajung de la o lun ă la alta. Chiar daca în
prezent, salariile angaja țiilor au crescut ace știa cumpără mai puține mărfuri. Practic, vedem c ă salariul cre ște pe hârtie
însă, în realitate el scade și astfel oamenii nu î și mai pot satisface integral nevoile, fiind nevoi ți să renunțe la acestea.

Specialiștii din domeniul economiei, atât teoreticienii cât și practicienii, au încercat s ă elucideze con ținutul
principal al acestui concept, dar au dat r ăspunsuri diferite, de multe ori chiar contradictorii.
Aceștia au încercat o abordare a acestui fenomen din ma i multe puncte de vedere. Un prim punct este legat
de provenien ța etimologic ă a termenului, infla ția prvenind din limba latin ă de la termenul “inflare” însemnând
“umflătură”, respectiv “a umfla”, unii autori traducându-l și prin “cre ștere”. Ce fel decre ștere însă, pentru c ă în
economie, nu orice sporire cantitativ ă sau calitativ ă este dăunătoare. La prima vedere, aceast ă “creștere” ar trebui s ă
prezinte cel pu țin două caracteristici: pe de o parte, ea ar trebui s ă fie anormal ă, iar, pe de alt ă parte, să constituie un
neajuns particular al activit ății economice. Astfel uni autori definesc infla ția ca un proces general – atemporal și
spațial [1] sau doar o forma special ă de creștere a pre țurilor [2]sau natura infla ției este apreciat ă în legatur ă cu
fluxurile macroeconomice reale [3].
Deși o definiție general satisf ăcătoare nu a fost înca acceptata, cea mai ra spândita în literatura de specialitate,
este aceea care afirm ă că “inflația este un proces de crestere cumulativ ă și autoîntre ținută a nivelului general al
prețurilor” (Pierre Bezbakh). Aceasta defini ție reprezint ă sumarizeaza toate defini țile întâlnite, constând în
subliniereaformei finale de manifestare a acestui proces. Infla ția este un obstacol important în calea implement ării
politicilor economice de cre ștere economic ă, datorită faptului c ă anticipările agenților nu mai pot fi efectuate corect, și
de aici o risip ă de resurse și o neîncredere în politicile implementate de puterea public ă.

ECOSTUDENT – Revist ă de cercetare științifică a studen ților economi ști, Nr.1/2013

Editura „ACADEMICA BRÂNCU ȘI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 22 ~ Keynes explic ă procesul de formare a infla ției pornind de la efectul dublu pe care-l are cre șterea cererii
efective sub influen ța creșterii cantit ății de moned ă în circula ție; dacă suplimentarea cererii efective nu mai determin ă
creșterea produc ției și se manifest ă exclusiv prin cre șterea prețurilor, atunci putem vorbi de atingerea pragului
inflaționist. [4]
Inflația este procesul de cre ștere semnificativ ă și persistent ă a nivelului pre țurilor. În perioadele în care se
manifestă fenomenele infla ționiste, influen ța prețurilor care cresc este mai mare decât a celor care scad, astfel încât, pe
total, nivelul mediu al pre țurilor va cre ște. De obicei, o cre ștere a nivelului mediu al pre țurilor de sub 1% anual nu este
considerat ă inflație. Un nivel al infla ției între 1 și 3 % pe an este considerat rezonabil pentru o economie în
expansiune, iar o astfel de infla ție se nume ște inflație târâtoare. La polul opus se situeaz ă situația în care infla ția este
de peste 50% pe lun ă, caz în care avem hiperinfla ție.
În concluzie, infla ția reprezint ă o problem ă majoră pentru toate categoriile de agenti economici, de la un
simplu om din provincie pana la marile companii sau guve rne, poate fi considerata un dezechilibru macroeconomic
care exprima existenta in circulatie a unei mase mone tare ce depaseste nevoile actualei economii, ceea ce duce la
deprecierea banilor si creste rea durabila a preturilor.

2. Evoluția inflației prin intermediul indicatorilor statistici în perioada 2000-2012

De-a lungul anilor, infla ția și-a lăsat amprenta sub diverse forme asupra economiei române ști. Pe termen
lung aceasta este prezent ă în orice economie, a șadar acest fenomen nu poate fi contro lat în totalitate ci doar influen țat.
Intrarea in inflatie este dificil de determinat deoarece nu toate cresterile de preturi sunt inflationiste, atunci
cand se urmareste un anumit indice de pret uri si se observa ca preturile cresc, nu se stie niciodata daca aceasta crestere
de preturi este sau nu inflationista. Cu toate acestea, daca exista o crestere continua de preturi, faptul ca tendinta de
crestere se mentine mai multe luni sau mai multi ani trezeste ingrijorare, justificand intrebar ea daca nu cumva se intra
in inflatie.
In concluzie, inflatia ne afecteaza pe fiecare dint re noi. In momentul apar itiei se creaza un dezechilibru
deoarece preturile incep sa creasca iar pu terea de cumparare a monedei nationale scade. In momentul actual, conform
datelor si rapoartelor Bancii Nationale Romane inflatia este in scadere.
Inflația poate fi cuantificata prin intermediul mai multor indicatori. Cei mai importan ți sunt:
– indicele pre țurilor bunurilor de consum (IPC);
– indicele pre țurilor de produc ție (IPP);
– indicele general al pre țurilor (IGP);
– deflatorul PIB
Indicele pre țurilor bunurilor de consum (IPC) m ăsoară evoluția prețurilor unui co ș de produse
semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o gospod ărie reprezentativ ă. Inflația și șomajul Componentele acestui co ș
și ponderea acestora în cheltuielile totale sunt determinate de c ătre Institutul Na țional de Statistic ă pe baza unor studii
efectuate prin sondaj asupra gospod ăriilor din România.
Indicele pre țurilor de produc ție (IPP) măsoară evoluția prețurilor în stadiile anterioare consumului final,
respectiv pre țurile materiior prime, al semifabricatelor și ale produselor finite înainte a fi livrate pe pia ță.
Indicele general al pre țurilor (IGP) m ăsoară evoluția tuturor pre țurilor din economie, respectiv atât a
prețurilor bunurilor consumate de c ătre gospod ării cât și a prețurilor bunurilor care intr ă în procesele de produc ție.
Acesta reprezint ă modul cel mai general de m ăsurare al infla ției.
Deflatorul PIB arată evoluția nivelului mediu al pre țurilor tuturor bunurilor și serviciilor incluse în PIB, și se
calculează astfel:
PIB nominal
Deflatorul PIB = ⋅ 100
PIB real
Deflatorul PIB are o sfer ă de cuprindere mai mare ca a IPC-ului, cuprinzând ,mi șcarea prețurilor în întreaga
economie na țională, dar este un indicator “tardiv”, având în vedere perioada de timp dup ă care informa țiile privind
mărimea PIB-ului sunt disponibile, cât și variantele succesive de calcul din punct de vedere al preciziei (provizorie,
semidefinitiv ă și respective definitiv ă).
Diferența dintre IGP și deflatorul PIB provine din structura diferit ă a bunurilor și serviciilor care sunt incluse
în fiecare dintre ace știa. Dacă deflatorul PIB se calculeaz ă pe baza bunurilor și serviciilor produse în interiorul țării,
indicele general al pre țurilor se calculeaz ă ținând cont și de produsele importate.
Indiferent de cauza declansarii infl atiei , desfasurarea ei, perpetuarea si agravarea inflatiei are determinari
multifactoriale.In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin econom ic , monetar socio-politic ,
de natura interna si externa care actio neaza simultan si se influienteaza reciproc.
Pentru a arata impactul pe care il poate avea inflatia asupra economiei, voi prezenta indicii anuali ai
preturilor de consum precum si rata inflatiei in perioada 2000-2012.

ECOSTUDENT – Revist ă de cercetare științifică a studen ților economi ști, Nr.1/2013

Editura „ACADEMICA BRÂNCU ȘI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 23 ~ Indicii anuali ai pre țurilor de consum și rata anual ă a inflației în perioada 2000-2012 *
Tabelul nr.1
Anul Indicii preturilor de
consum – % Rata inflatiei – %
2000 145,7 45,7
2001 134,5 34,5
2002 122,5 22,5
2003 115,3 15,3
2004 111,9 11,9
2005 109,0 9,0
2006 106,56 6,56
2007 104,84 4,84
2008 107,85 7,85
2009 105,59 5,59
2010 106,09 6,09
2011 105,79 5,79
2012 103,33 6,09
Sursa: Institutul Na țional de Statistic ă al Romaniei
Indicele anual al preturilor de consum masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si
a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie în anul curent fata de anul precedent (sau alt an ales ca perioada de
referinta). Acest indice este determinat ca raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preturilor din anul
curent și indicele mediu al anului precedent(sau alt an ales ca perioada de referinta). Incepand cu anul 1992, indicele
mediu al preturilor unui anumit an se determina ca medie arit metica simpla a indicilor lunari din acel an, calculati fata
de aceeasi baza (octombrie 1990=100). Rata anuala a in flatiei se calculeaza scazand 100 din indicele anual al
preturilor de consum. [5] Din datele culese de pe Institutul Na țional de Statistic ă al Romaniei reiese ca în perioada
analizată, anul cu cea mai mare rat ă a inflației este anul 2000, iar anul cu cea mai mic ă rată a inflației de 4,84% este
anul 2007.
În perioada 2009 – 2012, media ratei infla ției este de 5,89%. În aceast ă perioadă, inflația a ramas
aproximativ constant ă, în sensul c ă nu sunt diferen țe majore care s ă perturbe stabilitatea economic ă a țării. Ceea ce
este de remarcat este faptul c ă, deși rata infla ției nu a atins cote alarmate, salariile angaja țiilor au sc ăzut foarte mult,
ceea ce înseamna c ă impactul asupra salaria ților a fost unul destul de pronun țat.
În ceea ce prive ște evoluția indicilor pre țurilor de consum ace știa sunt dependen ți de evolu ția ratei infla ției.
Astfel, în perioada 2000 – 2004, indicele pre țurilor de consum se men ține la un nivel ridicat, atingând o medie de
125,98%. Dup ă anul 2004 asist ăm la o scădere constant ă în ceea ce prive ște indicii pre țurilor de consum ajungând în
ultimul an al analizei noastre, respectiv 2012 la 103,33%.
Inflația este în continu ă scădere, iar trendul se va men ține și anul acesta. Cel pu țin așa arată datele Institului
Național de Statistic ă pe primele luni din 2013. In ianuarie, rata anualizat ă a inflației depășea cu puțin 3.5%, în
februarie ea a ajuns la 3,8%.
În ceea ce prive ște anul în curs, guvernatorul Bancii Nationale Romane, Mugur Isarescu sus ține că preturile
vor crește în acest an cu 3,2%, sub ținta de infla ție de 3,5%, cu o varia ție de un procent în jos sau în sus, stabilit ă anual
de banca centrala a Romaniei începand din 2013. Si in 2014 BNR prognozeaza o in flatie mai mica decat tinta, adica
3,3%.
"Probabil în septembrie ne îndrept ăm spre intervalul țintit, iar la final de an suntem bini șor în intervalul țintit.
Sfârșitul de an, conform prognozei actuale, ne va prinde la 3,2%, fa ță de 3,5% în prognoza anteriorar ă. Datele
introduse în modelul macroeconomic opereaz ă și cu o schimbare pentru finele lui 2014, în loc de 3,2% va fi 3,3%, cu
0,1 puncte mai mult", a spus Is ărescu. De asemenea, Mugur Isarescu a mai adaugat “am luat în calcul îmbun ătățiri la
două grupe mari de produse: la combuntibili, fa ță de 0,4% avem doar 0,1% și la volatile, unde vom avea o contribu ție
negativă. O ușoară contribuție în creștere la tutun și băuturi alcoolice, unde s-au ref ăcut calculele privind impactul
accizelor".
Cu toate acestea, tara noastra in aceasta perioada de r ecesiune a trecut prin mai multe presiuni inflationiste,
dupa ce taxa pe valoare adaugata a fost majorata la 24% sau, anul trecut, cand agricultura a inregistrat o performanta
slaba. Țintirea direct ă a inflației reprezint ă strategia de politic ă monetară ce presupune stabilirea unei ținte pentru
nivelul ratei infla ției, pe o anumit ă perioadă de timp, țintă ce trebuie atins ă prin aplicarea m ăsurilor de politic ă
monetară, astfel încât s ă se asigure stabilitatea pre țurilor

În continuare, prin intermediul figurei 1 am prezentat cre șterea medie a pre țurilor, pe categorii de m ărfuri și
servicii în ultimele 13 luni, și anume februarie 2012 – februarie 2013.

ECOSTUDENT – Revist ă de cercetare științifică a studen ților economi ști, Nr.1/2013

Editura „ACADEMICA BRÂNCU ȘI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 24 ~ Fig. 1 Rata medie mobil ă(12 luni)

Sursa : Institutul, Na țional de Statistic ă – Comunicat de pres ă, Nr. 61 din 12 martie 2013
După cum se poate observa, indicele pre țurilor de consum în luna februarie 2013 fa ță de februarie 2012 este
mai scăzut în ceea ce prive ște mărfurile alimentare și nealimentare. Nu acela și lucru se poate spune și despre servicii
unde se poate observa o cre ștere. De asemenea, pe tot parcursul perioadei analizate pre țurile serviciilor s-au men ținut
ridicate, atingând apogeul în lunile octombrie și noiembrie 2012 cu un procent ce depa șește 5%.
Per ansamblu se poate observa ca în intervalul iunie-septembrie 2012 indicii pre țurilor de consum
înregistreaz ă cel mai scazut nivel din aceast ă perioadă, marfurile alimentare înregistrând o cre ștere a pre țurilor sub
1%, mărfurile nealimentare un procent de 4% iar serviciile un procent apropiat de 5%.
Indicele pre țurilor de consum (IPC) pentru luna februarie , pe total și pe grupe de m ărfuri și servicii și rata
medie lunar ă a inflației se prezint ă astfel:
Tabelul nr. 2
Februarie 2013 fa ță de: Rata medie lunar ă
a inflației, în perioada 1 I – 28 II
Ianuarie 2013 Decembrie
2012 Februarie 2012 2013 2012
Total 100,34 101,68 105,65 0,8 0,5
Marfuri alimentare 100,29 101,53 106,21 0,8 0,8
Marfuri nealimentare 100,42 102,47 106,22 1,2 0,4
Servicii 100,22 100,09 103,20 0,0 0,2
Sursa: Institutul National de Statistica – Comunicat de presa, Nr. 61 din 12 martie 2013
Conform datelor din tabelul anterior se poate observ a ca în luna februarie 2013 comparativ cu luna
anterioară, prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,3 %. În ceea ce prive ște mărfurile nealimentare acestea au
crescut cu un procent de 0,4 %, iar tarifele serviciilor s-au majorat cu un procent de 0,2%.
Rata medie lunara a infla ției în perioada 1 ianuarie 2013 – 28 februarie 2013 per total este în crestere cu un
procent de 0,8%, iar în aceea și perioadă a anului anterior aceasta a înregistrat un procent de 0,5%.

Indicii par țiali calcula ți prin excluderea din IPC a anumitor componente, se prezint ă astfel:
Tabelul nr. 3 luna anterioar ă =100
Februarie 2013 (%)
TOTAL IPC 100,34
Total IPC exclusiv b ăuturi alcoolice și tutun 100,33
Total IPC exclusiv combustibili 100,25
Total IPC exclusiv produsele ale c ăror prețuri sunt reglementate * 100,39
Total IPC exclusiv legume, fructe, ou ă, combustibili și
produsele ale c ăror prețuri sunt reglementate * 100,19
Total IPC exclusiv legume, fructe, ou ă, combustibili și
produsele ale c ăror prețuri sunt reglementate, b ăuturi și tutun 100,16
Sursa: Institutul National de Statistica – Comunicat de presa, Nr. 61 din 12 martie 2013

ECOSTUDENT – Revist ă de cercetare științifică a studen ților economi ști, Nr.1/2013

Editura „ACADEMICA BRÂNCU ȘI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 25 ~ 
3. Relația inflație – șomaj

De mulți ani economi știi afirmă existența unei corela ții negative între rata infla ției pe de o parte și rata
șomajului din economie, pe de alt ă parte. Cu alte cuvinte, nivele ridicate ale șomajului sunt asociate cu nivele sc ăzute
ale inflației și invers. Rela ția dintre infla ție și șomaj este reprezentat ă grafic prin curba Philips, dup ă numele primului
economist care a observat aceast ă legătură în figura 2 . Analizând serii de date ale infla ției și șomajului, economi știi au
remarcat faptul c ă legătura invers ă, stabilă, între cei doi indicatori nu este întotdeauna valabil ă. O interpretare
alternativ ă a acelora și date ar fi aceea c ă, în timp ce leg ătura între infla ție și șomaj exist ă la un anumit moment, pozi ția
curbelor este determinat ă și de un num ăr de alți factori.

Fig. 2 Curba lui Philips

Șomajul este o consecin ță a creșterii infla ției. Foarte multe firme în momentul cre șterii prețurilor,
nemaiputând s ă facă față costurilor cu materiile prime și serviciile, încep s ă își reducă din personal pentru a- și putea
continua activitatea, iar în unele cazuri ajungând chiar la închiderea activit ății.
În ceea ce prive ște numărul șomerilor în România acesta a crescut co nform datelor obtinute de pe site-ul
Agenției Naționale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Mai jos sunt prezentate pe regiuni rata somajului precum și
numarul șomerilor existen ți la data de 30 iunie 2012.

Numărul șomerilor * și rata șomajului, pe regiuni la 30 iunie 2012
Tabelul nr. 4
Regiune Total Din care femei: Din total
provenind din mediul privat ** Rata somajului
total Rata somajului
feminin
Nord-Est 65.752 27.240 17.649 5,02 4,43
Nord-Vest 47.407 21.800 18.370 3,86 3,74
Sud-Muntenia 70.195 30.303 22205 5,55 5,19
Sud-Est 54.620 23.605 14.186 5,04 4,72
Sud-Vest Oltenia 60.090 25.137 15.917 6,55 5,94
Centru 55.468 24.854 18.629 5,09 5
București-Ilfov 23.872 12.746 15.184 1,92 2,06
Total 404.114 178.398 135.748 4,49 4,23
Sursa: Agen ția Națională pentru Ocuparea For ței de Munc ă
* Înregistra ți la Agențiile teritoriale pentru Ocuparea For ței de Munc ă.
**Angajatori cu capital integral privat sau la care ac ționarii priva ți dețin peste 2/3 din capital

Regiunea Sud-Muntenia înregistreaz ă cel mai mare numar de șomeri din țară, aceștia fiind în numar de
70.195 de persoane. Pe locul 2 se afla Regiunea Nord-Est cu un numar de 65.725 șomeri și este urmat ă de Regiunea
Sud-Vest Oltenia cu un numar de 60.090 șomeri. Pe ultimul loc în clasamnet se g ăsește Regiunea Bucure ști-Ilfov
unde numarul șomerilor dep ășește 20 de mii.

ECOSTUDENT – Revist ă de cercetare științifică a studen ților economi ști, Nr.1/2013

Editura „ACADEMICA BRÂNCU ȘI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 26 ~ În ceea ce prive ște ponderea femeilor în rândul șomerilor acestea sunt în numar de 135.740 persoane în
întreaga țar. Rata șomajului feminin atinge cotele cele mai mari în Regiunea Sud-Vest Oltenia ajungând la aproape
6%, și este urmat ă de Regiunea Sud-Muntenia cu un procent de 5,19%.

Conculzii

Unul din obiectivele esen țiale ale politicii economice este, în cazul majorit ății statelor, combaterea sau m ăcar
limitarea infla ției. Cu toate acestea, nu numai definirea și măsurarea infla ției, ci și însăși natura fenomenului
inflaționist actual, precum și mijloacele cele mai potrivite de lupt ă contra infla ției continu ă să provoace numeroase
controverse.
Din studiul întreprins se poate observa c ă urmarirea infla ției reprezint ă un lucru primordial pentru evolu ția
economiei unei țări. Așadar, speciali știi trebuie s ă cunoască foarte bine și să premediteze cauzele care pot duce la
creșterea infla ției precum și modul în care se poate intervenii pentru ca economia țării să aibă cat mai pu țin de suferit.
In Romania infla ția este în continu ă scădere, iar trendul se va men ține și anul acesta. Cel pu țin așa arată
datele Institului Na țional de Statistic ă pe primele luni din 2013. In ianuarie, rata anualizat ă a inflației depășea cu puțin
3.5%, în februarie ea a ajuns la 3,8%.
Așa cum spune și guvernatorul Bancii Nationale Romane, Mugur Isarescu în momentul de fa ță sunt necesare
măsuri care s ă asigure reducerea ordonat ă a deficitului de cont curent la niveluri sustenabile, prin diminuarea
deficitului bugetar și adaptarea mai bun ă a mixului de politici la magnitudinea deficitelor. Ponderea cheltuielilor
publice pentru investi ții trebuie crescut ă. De asemenea, trebuie mai bine preg ătită absorbția de fonduri europene și
adoptarea unor acorduri de finan țare cu organisme interna ționale începând cu Comisia European ă și Banca Central ă
European ă. [6]
De asemenea, un lucru important este acela ca infla ția nu este „p ăguboasă” pentru toat ă lumea. Cei care
anticipeaz ă corect evolu ția acesteia au de câ știgat, în timp ce cei care nu o pot anticipa au în general de pierdut.

Bibliografie:

[1] Raymond Barré, André Marchal , Économie politique, Volumul 1 , Editura P.U.F., Paris, 1970, pag. 354
[2] Albertini, J.M., Silem, A., Comprendre les théories économiques , vol. I, Editura Seuil, Paris, 1988, pag. 153
[3] Keynes J.M., Teoria general ă a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor , Editura Științifică, București,
1970, pag. 214
[4] Friedman Milton , Inflație și sisteme monetare , Editura Științifică București, 1968 , pag. 50
[5] Institutul National de Statistica al Romaniei
[6] Isărescu, Mugur, Criza financiar ă internațională și provocări pentru politica monetar ă din România , Top
Business Romania, anul 2009, nr 755, pag. 12 [7] Isărescu, Mugur, Raport asupra inflatiei , 8 mai 2013
[8] Basno, Cezar, Dardac Nicolae, Monedă, credit, b ănci, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, București, 1999
[9] Beju , Daniela G. Țintirea infla ției “– o strategie de politică monetar ă tot m ai popular ă ,
Universitate a “Babeș – Boyai “ Cluj Napoca, 2009
[10] Daianu, Daniel, Român ia și Uniunea European ă – Inflație, balanță de plăți șicreștere economic ă,
Editura Polirom, Iasi, 2002
[11] Popa, Cristian & colectiv „Tintirea directa a inflatiei: o noua strategie de politica monetara – Cazul Romaniei ,
Editura Economica, Bucuresti, 2009
[12] Banca Nationala a României, Caiete de studii, nr. 10, 2002
[13]Țugui,Alexandru, Inflația – concepte, teorii. Politici economice , EdituraEconomic ă, Bucuresti, 2000 ;
[14] Institutul, National de Statistica – Comunicat de presa, Nr. 61 din 12 martie 2013
[15] http://www.bnr.ro/Tintele-de-inflatie-3325.aspx
[16] http://www.wall-street.ro/tag/infl atia+mugur-isarescu.html#ixzz2TBjNXJqI
[17] http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/)