https://revistapolis.ro/rolul-femeilor-roma-in-viata-publica-si-familiala-o-perspectiva-de… % 4 Cuvinte# 160… [622835]

% 6
Cuvinte# 192
https://revistapolis.ro/rolul-femeilor-roma-in-viata-publica-si-familiala-o-perspectiva-de…
% 4
Cuvinte# 160
https://azdoc.site/revista-tinerilor-economiti-anul-iii-nr-5-noiembrie-2005.html
% 3
Cuvinte# 96
https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2008-01-14-2191576-0-programul-operational…
[Toggle alte surse:]
[Toggle alte surse:]
Detector de plagiat
v. 1092 – Raportul originalității:
Document analizat: 6/7/2019 8:13:29 PM
"Document (25).docx"
Licențiat la:
Raport originalitate generat de versiunea Demo neînregistrată!

Warning: Demo Version – reports are
incomplete!
To get full version, please order the software:
Diagrama relațiilor:
Grafic de distribuție:
Comparație presetată:Rescrie. Limba detectată:Romanian
Surse de top ale plagiatului:
Detalii privind resursele procesate:
201 – O.K
/
10 – A eșuat
Notite importante:
Wikipedia:
Google Books:
Servicii de ghostwriting:
Anti-înșelăciune:https://Plagiarism-Detector.com 1/5

id:
1
Plagiatul detectat:
0.61%

Demo mode: Register the software!

+ 7 mai multe resurse!
id:
2
Plagiatul detectat:
0.58%

Demo mode: Register the software!
id:
3
Plagiatul detectat:
0.42%

Demo mode: Register the software!
[nu a fost detectat]
[nu a fost detectat]
[nu a fost detectat]
[nu a fost detectat]
Adresele URL excluse::
Adresele URL incluse:
Analiza detaliată a documentului:
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI,
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENTA SOCIALĂ
ANUL ȘCOLAR 2018-2019, SEM II
FORMA DE ÎNVĂȚĂMNT- ID
METODOLOGIA CERCETĂRII IN ȘTIINȚELE SOCIO-UMANE
Conf.univ.dr.Gheorghita Nistor
Student: [anonimizat], pe de o parte, mulți romi sunt direcționați către piața neagră de muncă pe de alta parte un
număr semnificativ de romi sunt beneficiari ori potențiali beneficiari ai sistemului de protecție socială pe care ei
devin independenți.
Factori care conduc către excluderea romilor
de pe piața de muncă sunt: : Nivelul de educație scăzut limitează accesul lor pe piața de muncă;
: Lipsa calificării în general, dar și lipsa calificării pentru slujbele moderne care sunt necesare pe piața muncii ;
: Declinul meseriilor tradiționale rome;
: Stereotipuri negative și prejudecăți împotriva romilor care duc la descriminarea romilor din partea multor
angajatori;
: Schimbarea economiei venită odată
cu tranziția de la o economie centralizată comunistă la o economie de pia
Warning: Demo Version – reports are incomplete!
High level of Plagiarism may be detected!
Get your complete report:
1. Most detailed reports.
2. Instant license activation.
3. Lifetime support.https://Plagiarism-Detector.com 2/5

ță competitivă.
Excluderea romilor de pe piața de muncă are următoarele consecințe: : Mulți romi nu au nici
o sursă de venit, fapt ce conduce la sărăcie extremă și crește decalajul socială dintre romi și majoritate; :
Viitoarele șanse și oportunități sociale pentru viitoarele generații de romi sunt diminuate pentru că romi sunt
prinși în acest cerc vicios al sărăciei, incluzând și faptul că sunt dependenți de ajutorul social, și generația de
adulți nu pot susține financiar școlarizarea copiilor lor, așa că tinerii și copiii lor rămân prinși în același cerc
vicios al sărăciei; : Excluderea socială a romilor, statutul lor inferior asociat cu lipsa slujbelor.
Nivelul de
sărăcie în conformitate cu fundalul etnic în România (1997): FUNDALUL ETNIC POPULAȚIA % INDEXUL
PE SARACIE PROFUNZIME SEVERITATE % Dintre toti Roman 89.8 29.7 88.6 7.3 2.7 Maghiar 6.8 28.4
6.0 6.7 2.3 Rom 2.3 78.8 6.3 33.2 17.1 Altele 0.3 32.6 1.1 8.9 3.6 Romania 0.9 30.8 100.0 7.9 3.0 Sursa:
Rromi și Tranziția în Europe Centrală și de Est: Orientare și Provocări, Sept. 2000, IBRD/Banca Mondială
Scopul proiectului:Stabilirea bazelor teoretice pentru reconstruirea stimei de sine a -copiilor/tinerilor rromi de
a-si afirma identitatea etnica in mediul profesional pentru îmbunătățirea conditiilor de trai.
Obiectiv general:
Masurarea gradului de ocupare a fortei de munca, satifactie si stimei de sine a 100 tinerii rromi, cu vârste
cuprinse între 16 și 29 ani, pe principalele dificultăți cu care se confruntă acestia pe piața muncii, în 5 luni
Justificarea proiectului: Una dintre probleme sociale de ocupare cu care se confrunda minoritatea roma este
lipsa locurilor de muncă. Daca in 1992, 23.4% din populația roma activă erau angajați in 1998, procentajul a
scăzut la 12.9%. Numărul deținătorilor de afaceri au scăzut de la 0.8% în 1992, la 0.5% în 1998. Singura
variabilă în creștere a fost a celor liber-profesioniști, însemnând lucrătorii zilieri, numărul lor a crescut de la
22.1% în 1992 la 33.6% în 1998.
Nivelul populației rome angajate în România este mult mai scăzut decât
nivelul populației în general (47% față de 61.7%). Din totalul populației, 27.5% sunt angajați, dintre care 65%
sunt bărbați. Procentajul femeilor casnice este de 4 ori mai mare decât cel al populației majoritare și arată o
participare scăzută a femeilor rome pe piața de muncă. Aproximativ 80%
din angajații necalificați nu au
absolvit mai mult de 8 clase. 57% dintre cei calificați au absolvit cel puțin o școală vocațională și 43% au
absolvit de la
4 la 8 clase. Majoritatea romilor din România (71.7%) sunt liber-profesioniști (lucrători zilieri).
Procentajul ridicat al romilor care muncesc cu ziua indică situația dificilă în ceea ce privește rata angajării și
deasemenea venitul lor pentru a duce o viață normala, decentă. În procente, populația romă care trăiește
într-o sărăcie cruntă este de
75.1%,
în raport cu majoritatea populației unde rata de sărăcie este de
52.2%
(CAPPSI – The Commission against Poverty and for Promotion of Social Inclusion, 2003). – 46% dintre romi
nu au loc de muncă, aici, rata cea mai ridicată o constituie tinerii rromi; – 85% dintre tinerii romi care au
absolvit liceul nu au loc de muncă; – Pentru 78% dintre romi, respectarea "drepturilor omului" înseamncă
"să
găsească o slujbă". Pentru
77% dintre romi, respectarea "drepturilor omului!" înseamnă "lipsa foamei" și
pentru 68% înseamnă posibilitatea de a-și ține copiii în școală. Informațiile despre participarea copiilor romi
la școală sunt îngrijorătoare. Romii în România tind să aibă un nivel mai ridicat de analfabetism și nivel mai
scăzut educațional decât restul populației. Într-un studiu făcut în 1992 s-a aflat că în comparație cu rata
națională de analfabetism care era între 2% – 4%
(Ministerul Educației, România 1998), 44% dintre bărbații
romi și 59% dintre femeile rome erau analfabeți în 1992, și un procent estimat la 27% dintre romi nu au mers
niciodată la școală, și dacă au fost, nu a fost decât pentru câțiva ani. Mai sunt dovezi că în ultimii ani situația
chiar se înrăutățește. Informațiile care au fost strânse în urma a două sondaje în rândul romilor arată că rata
populației care nu a terminat nici măcar școala primară a crescut de la 36% în 1994 la 44% în 1998. Un
studiu mai recent efectuat în 1998 a raportat că 17% dintre copiii romi cu vârste cuprinse 3 și 6 ani au
participat la grădiniță, în comparație cu 60% din toată populația. Procentajul romilor care își continue studiile
după școala primară este mult mai scăzut decăt restul populației. Un studiu a conclus că doar 7% dintre
barbații romi și 3% dintre femeile rome au terminat școala primară, în comparație cu 73% bărbați și 63%
femei din totalul populației (OSI 2002). Acest studiu a raportat deasemenea că există dovezi care arată
că
procentajul romilor care au terminat școala primară a crescut în ultimii 20 de ani. Variabile considerabile pot
exista între grupurile de romi în termenii participării la educație. Participarea la școală a copiilor romi este
proporțională cu procentajul de slujbe deținute de tații lor, dacă trăiesc în comuntiăți mixte și nu în
comunitățile rrome(60% în comparație cu 33%), și dacă mamele lor au absolvit școala primară (73%) în
comparație cu mamele frără nici un fel de școlarizare (21%). În datele obținute în continuare se sugerează că
proporția copiilor romi care renunță la școală crește odată cu vârsta. Conform acestor informații, la varsta de
7 ani, peste jumătate dintre copiii romi merg la școală, fie în mod regulat (49%) sau ocazional (7%). Până în
varsta de nouă ani, mersul la școală devine noma, cu peste 66% copiii romi înscriși full sau part-time. Dar,
între vârstele de 9 și 13 ani, un număr în creștere de elevi romi renunță la școală. Până la vărsta de 15 ani,
proporția copiilor care merg la școală în mod regulat scade cu o treime în comparație cu participarea
acestora la 14 ani. Peste 15% dintre copiii romi cu vârsta de 16 ani au raportat că nu au mers niciodată la
școală. Studiile de caz diferite au confirmat un declin abrupt în participarea la școală a copiilor romi dupăhttps://Plagiarism-Detector.com 3/5

clasele IV.
Numărul elevilor romi ce repetă clasa a IV-a a fost mai mare decât în alte clase. Ambii, romii și
personalul educațional citează sărăcia și constrângerea economică drept obstacole în calea unei educații
corespunzătoare. Părinții săraci, de multe ori nu își pot permite să cumpere rechizitele școlare necesare,
pantofi, haine și mâncare. Profesorii au observat că mulți elevi rromi vin la școală fără îmbrăcăminte
adecvată sau "normală" și fără mâncare. În continuare pentru a îmbunătății accesul copiilor romi
la școală
permițându-le să se apropie de oportunități egale în participarea la școală, Ministerul Educației alocă, în
fiecare an, un nomăr semnificativ de locuri pentru copiii romi în licee școli vocaționale și facultăți. În ciuda
acestui fapt, accesul în mod real al copiilor romi la educție este încă blocat datorită accesului limitat la
informație. Un număr mare de părinți și copii romi nu știu despre aceste locuri speciale pentru copiii romi în,
școli vocaționale și facultăți, așa că nu pot beneficia de ele. Din păcate, ca unul dintre cele mai negative
exemple, în București, pentru anul școlar 2005-2006, conform informațiilor oferite de Inspectoratul Școlar
Județean, mai mult de jumătate dintre locurile alocate canditaților romi în licee și școli vocaționale au rămas
vacante: din 1,360 locuri, doar 660 au fost folosite. Una din cauzele principale pentru această situație a fost
promovarea slabă sau chiar lipsa de informație. Putem spune ca aceste neconcordante se datoreaza
faptului ca membrii comunitatilor de romi au stima de sine scazuta si datorita acestor probleme, romii nu
isi
pot depasi conditia precara in care se afla de persoana incapabila de a-s gasi un loc de munca deaorece
multi dintre angajatori dintre angajatori nu ii primesc deaoarece ori nu au studiile necesare sau pur si simplu
ca sunt romi. In acest caz stima de sine scade iar multi dintre ei nu isi asuma apartenenta la etnia roma.
Universul cercetarii: : 100 de tineri rromi, cu vârste cuprinse între 16 și 29 ani din Bucuresti din zonele
Ferentari, Rahova, Dristor : Agentia Nationala de Ocuparea a Fortei de Munca : Directiile Generale de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului : Inspectoratul Scolar Municipal Bucuresti : ONG-urile rome Ipotezele
cercetării: 1. Datorita faptului ca etnia romilor nu este considerata, in ansamblul societatii, un grup de
succes, multi din membrii acestei etnii au o stima de sine scazuta si multi dintre acestia abandoneaza
scoala. 2. Stereotipurile negative referitoare la romi determina un grad scazut al ocuparii unui loc de munca.
3. Marginalizarea in cadrul institutiilor de invatamant si la locul de munca genereaza o stima de sine foarte
scazuta in randul etniei romilor. 4. Lipsa informatiilor cu privire la dinamica pietei muncii si la locurile
speciale pentru candidatii romi. Operationalizarea conceptelor: CONCEPT DIMENSIUNI INDICATORI Rom
Dimensiune sociala Indicatori cantitativi Identitate etnica Dimensiune sociala Indicatori calitativi Stima de
sine Dimensiune socială Indicatori calitativi Etnie Dimensiune sociala Indicatori cantitativi Piața muncii
Dimensiune economică Indicatori calitativi Definirea conceptelor: rom
= etimologia cuvântului – termenul
grecesc "dom", care se traduce prin "om"; țigan = provine din termenul grecesc "athinganos", "athinganoy" si
se traduce prin impur, de neatins. Prima atestare documentara de acest gen a avut loc in anul 1862, de
către un călugăr, la o mănăstire din Georgia, țiganii fiind considerați eretici, cititori in stele. Identitate etnica
=
provine din radacina latineasca "idem" care presupune asemanare si continuitate – identitate etnica se
formeaza printr – un process de socializare in cadrul caruia interiorizam rolurile sociale pe care le detine
etnia si asteptari asociate acestora. Stima de sine
= Sentiment de prețuire de sine determinat de meritele
sau de calitățile sale. Etnie
= etnia defineste acei indivizi care considera sau sunt considerati de altii ca
impartasind caracterisitici comune care ii diferentiaza de alte colectivitati dintr-o societate in cadrul careia
dezvolta un comportament cultural distinct. Termenul a fost introdus pentru a stabilii distinctia fata de rasa,
intrucat , DESI un grup etnic poate fi identificabil in termini de trasaturi rasiale, el poate impartasi si alte
caractericitici comune, precum religia, ocupatia, limba sau politica. Piata muncii
= una din principalele
componente ale economiei de piata alaturi de piata bunurilor si piata capitalului , referitoare – in speta – la
forta de munca. Forta de munca se refera capacitatea unui om de a munci.In intelesul economiei ea este
una din componentele fortei de productie sau de resurse umane ale procesului de productie ; ii corespunde
salariul, ca element component in sctructura cheltuielilor.
Indicatori: Indicatori calitativi: raport de cercetare
privind nivelul de scolarizare, gradul de ocupare si satisfactia ca sunt romi in corelare cu stima de sine și
afirmarea identității entice Indicatori cantitativi: 100 de tineri romi vor informati cu privire la locuri alocate
special pentru etnia romilor si vor fii instruiti cum sa isi caute un loc de munca .Metodologia cercetării:
Cercetare calitativă Metode: 1. interviul individual focalizat (întrebări deschise și închise, desfășurate) 2.
Scala Rosenberg 3. Chestionar
Cercetare cantitativă Metode: 1. Chestionarul care va fii aplicat la 50 de
tineri din comunitatile de romi din Bucuresti. 2. Interviul se va face individual.
ANEXA 1 Chestionar
1.
In
acest moment, care dintre urmatorele activitati va ocupa cel mai mult din timp? a) Distracția b)
Munca/Scoala c) Cititul unei cărți d) Vizionarea Tv e) Altele 2. Pentru societatea in care traim, munca
reprezinta: a) O valoare b) O necesitate c) O pierdere de vreme d) Altceva. Ce anume? 3. Dvs, in acest
moment, detineti un loc de munca ? a) Da b) Nu 4. Cum va simtiti la locul de munca ? a) Stresat b) Simt ca
ma pot dezvolta c) Ma duc de nevoie d) Altceva mai bun nu găsesc 5. Ar fi fost mai bine pt dvs daca nu ati fi
fost de etnie roma ? a) Da. De ce? b) Nu. De ce? 6. Considerati ca etnia reprezinta un impediment in
gasirea unui loc de munca ? a) Da. De ce? b) Nu. De ce? 7. Care credeti ca sunt motivele pt care romii se
integreaza mai greu pe piata muncii? a) Nu au calificări care sa satisfacă cerintele pieții de astazi b)
Meseriile tradiționale c) Nu au educație d) Sunt discriminați e) Altceva 8. Peste 50 de ani, rolul muncii in
viata romilor va ocupa un loc: a) Foarte important b) Mai putin important c) Deloc important d) Nu stiu 9. Dvs,https://Plagiarism-Detector.com 4/5

personal, ati intimpinat dificultati in ceea ce priveste gasirea unui loc munca ? a) Da b) Nu Daca raspunsul la
întrebarea 9
este " a) Da " se pune întrebarea 10 10. Care credeti ca au fost motivele pt care ati intimpinat
greutati in a va angaja ?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
11. Considerati ca societatii de azi ii trebuie mai multi intelectuali sau mai multi muncitori ?
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Date de identificare : Sex : _________________________________________________________ Varsta :
_______________________________________________________ Etnie
:_________________________________________________________ Venit/membru familie
:____________________________________________ Nivel de studii :
_________________________________________________ Ocupatie
:______________________________________________________ Zona de
rezidenta_______________________________________________ ANEXA 2
INTERVIU INDIVIDUAL
FOCALIZAT
1. Ți s-a întâmplat vreodată / ți se întâmplă uneori / ți se întâmplă des să consideri faptul că ești
rom o piedică în calea succesului tău în viață? Ți s-a întâmplat vreodată / ți se întâmplă uneori / ți se
întâmplă des să-ți dorești să nu te fi născut rom? 2. Îți asumi riscuri în viață? 3. Îți asumi lucruri / fapte care
nu țin în mod direct de tine, dar pe care consideri că le poți influența? 4. Ți s-a întâmplat vreodată / ți se
întâmplă uneori / ți se întâmplă des / mereu să dai vina pe alții pentru o nereușită personală? Ți s-a întâmplat
vreodată / ți se întâmplă uneori / ți se întâmplă des / mereu să îți asumi vina nereușitelor personale? 5. Pui
nereușitele pe seama soartei / întâmplării nefericite sau cauți un vinovat? Cine este, de obicei, acest
vinovat? Cauți o soluție? Cine consideri că este cel care trebuie să rezolve situația? 6. Când nu găsești nici o
ieșire dintr-un necaz, ce atitudine iei? Dai vina pe Dumnezeu / pe soartă? Consideri că ți se întâmplă toate
aceste rele pentru că ești rom ("De-aia, pentru că sunt țigan, nu-mi iese nimic ca lumea / nu-mi merge
bine!")? Dai vina pe ceilalți care nu te înțeleg / îți fac rău / nu te ajută? 7. Îți asumi situația și cauți o ieșire prin
propriile puteri? 7. Ți s-a întâmplat vreodată / ți se întâmplă uneori / ți se întâmplă des / mereu să te
resemnezi în fața unei nereușite? De ce? 8. Îți pui uneori / deseori întrebarea: oare fiindcă sunt rom
mă
disprețuiește Dumnezeu / soarta? 9. La ce școală ți-ai da copilul, la o școală cu mai mulți elevi romi sau cu
mai mulți elevi români? De ce? Dacă preferi școala cu mai mulți elevi români, consideri că fiul / fiica ta ar
avea de învățat mai multe lucruri
/ lucruri mai frumoase de la colegii săi români? 10. Consideri că elevii romi
ar putea învăța ceva de la colegii lor români? Ce? Consideri că elevii români ar putea învăța ceva de la
colegii lor romi? Ce? 11. Ce profesor ai prefera pentru copilul tău, rom sau român? De ce? 12. Mergi la
școala copilului meu cu o cerere. Intri la director în audiență. Ce faci când intri? Unde stai? a. Lângă ușă,
așteptând să fiu chemat mai aproape. b. În fața biroului directorului, așteptând să mi se spună să stau jos. c.
Mă apropii și mă așez pe scaunul / fotoliul din fața biroului directorului, fără să mai aștept să mi se spună să
stau jos. 13. Ce spui mai întâi? a. Mă prezint și îmi expun problema. b.Tac și aștept să fiu întrebat ce doresc.
c. Ma fâstâcesc și încerc să citesc de pe foaia pe care o am în mână. 17. Ai opinii clare, bine definite despre
tine însuți sau te lași ușor influențat de părerile celorlalți când este vorba să te caracterizezi? De ce? 18.
Consideri că te cunoști pe tine însuți sau nu? De ce? 19. Consideri că știi să comunici? De ce? 20. Aveți
încredere în dumneavoastră? De ce? Dați 3 exemple care să explice răspunsul. 21. Îți cunoști defectele? Îți
accepți defectele sau faci tot posibilul să te schimbi? Care sunt defectele tale cele mai importante? Care
consideri că sunt cauzele acestor defecte? 22. Care sunt calitățile tale cele mai importante? Care consideri
că sunt cauzele acestor calități? 23. Povestește-mi o întâmplare fericită de la școală. 24. Povestește-mi o
întâmplare nefericită de la școală. ANEXA 3
SCALA ROSENBERG BIBLIOGRAFIE : 1. Catalin Zamfir,
Lazar Vlasceanu – Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1998 2. Catalin Zamfir; Marian Preda
coordonatori – Romii in Romania, Editura Expert, Bucuresti, 2002 3. Gelu Duminica; Marian Preda, Florin
Moisa – "Tanar rom caut loc de munca" Dimensiunile ale participarii romilor pe piata muncii – studiu de caz
pe municipiul Bucuresti, Editura ECA, Bucuresti, 2004 4. Ioan Marginean (coordinator); Sorin Cace; Iuliana
Precupetu; Ana Maria Preoteasa –
Cercetari cu privire la minoritatea roma, Revista de Asistenta Sociala Nr
4 – 5 Bucuresti, 2002 5. Mariea Ionescu; Sorin Cace – Politici de ocupare a fortei de munca pentru romi,
EdituraExpert, Bucuresti, 2006 6. Vasile Mifode – Tratat de Asistenta Sociala Vol I, Editura Fundatiei AXIS,
Iasi, 2003
Detector de plagiat
Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea!https://Plagiarism-Detector.com 5/5