Strategia De Dezvoltare Durabila A Comunei Vama Buzaului 2016 2021 [622821]
PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL
AL COMUNEI VAMA BUZĂULUI,
JUD. BRAȘOV
2
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, pentr u perioada
2016-2021 a fost elaborată în cadrul protocolului nr.001 din 15 .03.2016 încheiat între
Comuna Vama Buzăului, THEWAYWEWORK și S.C. VIVENDI S.R.L., prec um și al
contractului nr. 1461 / 06.04.201 6, încheiat între Comuna Vama Buzăului, în calitate de
Beneficiar și S.C. VIVENDI S.R.L ., în calitate de Prestator.
Strategia a fost aprobată prin Hotărârea nr. 78 / 21.12.2016 a Consiliului Local
Vama Buzăului.
Copyright © Toate drepturile de aut or cu privire la conținutul acestui document
aparțin beneficiarului Co muna Vama Buzăului.
3
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Cuprins
CUVÂNT ÎNAINTE ………………………………………… …………………………………. 8
Lista abrevier ilor utiliz ate ………………………………………………………………. 10
CAPITOLUL I. PREZENTAREA COMUNEI VAMA BUZĂULUI ………………………….. 12
1. Prezentarea teritoriului ……………………………………………………… ………. 13
1.1. Istoricul comunei …………………………………. ………………………………………………… 13
1.2. Structura teritorială ……………………………… ………………………………………………… 16
1.3. Căi de acces ……………………………………………………………………………………………. 1 7
1.4. Caracteristici geografice ………………………….. ……………………………………………… 18
1.4.1. Amp lasare ………………………………………. ………………………………………………….. 18
1.4.2. Relief …………………………………………. ……………………………………………………… 18
1.4.3. Constituție geolo gică ……………………………. ……………………………………………….. 19
1.4.4. C limă ………………………………………….. …………………………………………………….. 19
1.4.5. Rețea h idrogra fică ………………………………. ………………………………………………… 21
1.4.6. Biodi versitate ………………………………….. …………………………………………………… 21
1.4.7. Resurse naturale ………………………………… ………………………………………………… 23
1.5. Patrimoniu arhitectural și cultural …………………. …………………………………………. 25
1.5.1. Monumente istorice și culturale ……………………………………………………… …………. 25
1.5.2. Ocupații și meșteșuguri tradiționale ……………………………………………………… ……. 27
1.5.3. Tradiții și o biceiuri lo cale ……………………… …………………………………………………. 32
2. Prezentarea demografică ……………………………… ……………………………. 36
2.1. Populația ………………………………………… …………………………………………………….. 36
2.1.1. Populația pe gen, grupe de vârstă, etnie, religie …… ………………………………………. 37
2.1.2. Mișcarea natu rală a populației ……………………. ……………………………………………. 41
2.1.3. Migrația populației ……………………………… …………………………………………………. 42
2.2. Populația școlară …………………………………………………………………………………….. 43
2.2.1. Evoluția popu lației șco lare ………………………. ………………………………………………. 43
2.2.2. Nivelul de studii abso lvite ………………………. ……………………………………………….. 44
2.3. Forța de muncă ……………………………………………………………………………………….. 49
3. Situația socială ……………………………………. ……………………………………. 57
3.1. Educație …………………………………………. ……………………………………………………… 57
4
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.1.1. Unități d e învățământ ……………………………. ……………………………………………….. 57
3.1.2. Infrastuctura de învățământ ………………………. ……………………………………………. 59
3.1.3. Personal didactic ……………………………………………………………………………………. 61
3.1.4. Proiecte, competiții și activități educaționale …………………………………………………. 62
3.2. Sănătate …………………………………………. …………………………………………………….. 66
3.2.1. Unități sanitare ………………………………… …………………………………………………… 66
3.2.2. Personal medico-sanitar ………………………….. ……………………………………………… 67
3.3. Servicii sociale ………………………………….. ……………………………………………………. 6 7
3.4. Cultură ………………………………………………………………………………………………….. . 70
3.5. Sport ……………………………………………………………………………………………………. .. 72
4. Situația economică ………………………………….. ……………………………….. 74
4.1. Agricultură ………………………………………. …………………………………………………….. 74
4.2. Mediu de afaceri ………………………………….. …………………………………………………. 79
4.3. Turism …………………………………………………………………………………………………… . 82
4.3.1. Structuri de p rimire turis tice ……………………. ………………………………………………. 82
4.3.2. Promovare turistică ……………………………… ………………………………………………… 84
4.3.3. Ecoturism …………………………………………………………………………………………….. 85
5. Protecția mediului ……………………………………………………… ……………… 87
5.1. Factori de mediu ……………………………………………………………………………………… 87
5.2. Tratarea apelor uzate ………………………………………………………………………………. 88
5.3. Sistemul de gestionare a deșeurilor …………………. ……………………………………….. 88
5.4. Patrimoniul de mediu ………………………………. ……………………………………………… 89
5.4.1. Rezervația ,, Valea Zimbrilor’’ ……………………. ………………………………………………. 89
5.4.2. Situl Natur a 2000 ,,Ciuc aș’’ ……………………… ………………………………………………. 92
6. Societatea civilă …………………………………… …………………………………… 94
7. Administrația publică l ocală ……………………………………………………… 101
7.1. Structură și servicii publice ………………………. ……………………………………………. 101
7.2. Amenajarea teritoriului ……………………………. ……………………………………………. 106
7.2.1. Infrastuctura rutieră ……………………………………………………… ……………………… 106
7.2.2. Transportul pub lic ………………………………. ……………………………………………….. 108
7.2.3. Locuinț e și dotări ………………………………. ………………………………………………… 109
7.2.4. Echiparea tehnico-edilitară ……………………………………………………… ……………… 120
7.2.5. Administrarea și în tabularea pă șunilor ……………. ……………………………………….. 122
5
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
7.3. Comunicarea în spațiul public ………………………. ………………………………………… 123
CAPITOLUL II. REZULTATELE ANALIZEI DE NEVOI ALE LOCUITORILOR
COMUNEI VAMA BUZĂULUI ……………………………………………………………………………. 124
Descrierea analiz ei de nevoi ……………………………. …………………………… 125
1. Necesitățile tinerilor ………………………………. ……………………………….. 126
2. Stadiul actual al celor 10 domenii strategice (DS) ……… ………………… 127
2.1. Educație …………………………………………. ……………………………………………………. 1 28
2.2. Sănătate …………………………………………. …………………………………………………… 12 9
2.3. Servicii sociale ………………………………….. ………………………………………………….. 130
2.4. Echiparea tehnico-edilitară …………………………………………………………………….. 131
2.5. Infrastuctură și alte servicii publice ……………………………………………………… …. 132
2.6. Agricultură ………………………………………. …………………………………………………… 13 3
2.7. Economie locală și mediu de afaceri …………………. …………………………………….. 134
2.8. Turism ………………………………………………………………………………………………….. 135
2.9. Cultură …………………………………………………………………………………………………. 136
2.10. Sport și protecția mediului ……………………….. ………………………………………….. 137
3. Necesitatea și prioritățiile de investiții din cele 10 DS …………………… 138
3.1. Educație …………………………………………. ……………………………………………………. 1 39
3.2. Sănătate …………………………………………. …………………………………………………… 14 0
3.3. Servicii sociale ………………………………….. ………………………………………………….. 141
3.4. Echiparea tehnico-edilitară …………………………………………………………………….. 142
3.5. Infrastuctură și alte servicii publice ……………………………………………………… …. 143
3.6. Agricultură ………………………………………. …………………………………………………… 14 4
3.7. Economie locală și mediu de afaceri …………………. …………………………………….. 145
3.8. Turism ………………………………………………………………………………………………….. 146
3.9. Cultură …………………………………………………………………………………………………. 147
3.10. Sport și protecția mediului ……………………….. ………………………………………….. 148
4. Dezideratele privind direcț iile de dezvoltare ale comunei .. ……………. 149
4.1. Vama Buzăului – Centru zonal de creștere a animalelor ……………………………… 149
4.2. Vama Buzăului – Zonă industrială ……………………. ……………………………………… 149
4.3. Vama Buzăului – Stațiune turistică ………………….. ……………………………………… 150
6
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
4.4. Vama Buzăului – Zonă dedica tă practicării sporturilor în aer liber ……………….. 150
CAPITOLUL III. ANALIZELE SWOT ALE CELOR 10 DOMENII STRATEGICE DE
DEZVOLTARE …………………………………………………………………………………………………… 151
1. Analiza SWOT a D S 1 ,,EDUCA ȚIE’’ ……………………… …………………….. 152
2. Analiza SWOT a DS 2 ,,SĂNĂTATE’’ ……………………… …………………….. 153
3. Analiza SWOT a DS 3 ,,SERVICII SOCIALE’’ ………………. ………………… 154
4. Analiza SWOT a DS 4 ,,ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ’’ …….. …….. 155
5. Analiza SWOT a DS 5 ,,INFRASTUC TURĂ ȘI ALTE SERVICII PULBICE ’’156
6. Analiza SWOT a DS 6 ,,AGRICULTURĂ’’ …………………… …………………. 158
7. Analiza SWOT a DS 7 ,,ECONOMI E LOCALĂ ȘI MEDIU DE AFACERI’’ .. 160
8. Analiza SWOT a D S 8 ,,TURISM’’ ………………………………………………… 161
9. Analiza SWOT a D S 9 ,,CULTURĂ’’ ………………………. ……………………… 163
10. Analiza SWOT a DS 10 ,,SPOR T ȘI PROTECȚIA MEDIULUI’’ …… ……. 164
CAPITOLUL IV. METODOLOGIA DE DEZVOLTARE DURABIL Ă A COMUNEI
VAMA BUZĂ ULUI ÎN PERIOADA 2016‐2021 ………………………………………………… 166
1. Cadrul european, național, re gional și județean al Strategie i ………… 167
1.1. Contextul european ………………………………… …………………………………………….. 167
1.2. Contextul național ………………………………… ………………………………………………. 168
1.3. Contextul regional …………………………………………………………………………………. 171
1.4. Contextul județean ………………………………………………………………………………… 172
2. Viziunea, scopul și obiectiv ele strategice de dezvoltare dur abilă ……. 173
2.1. Viziunea, principiile și s copul dezvoltării durabile ….. …………………………………. 173
2.2. Obiectivele strategice de dezvoltare durabilă ………… …………………………………. 175
2.3. Complementaritatea obiectivelor cu alte strategii și progr ame relevante …….. 176
3. Măsurile și investițiile propu se pentru dezvoltarea celor 10 DS ……… 188
7
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.1. Dezvoltarea DS 1 ,,EDUCAȚIE’’ ………………………………………………………………… 188
3.2. Dezvoltarea DS 2 ,,SĂNĂTATE’’ ………………………. ………………………………………. 190
3.3. Dezvoltarea DS 3 , ,SERVICII SOCIALE’’ ……………………………………………………. 191
3.4. Dezvoltarea DS 4 ,,ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ’’ ……… ………………………. 192
3.5. Dezvoltarea DS 5 ,,INFRASTUC TURĂ ȘI ALTE SERVICII PUBLICE’ ’ ………………. 193
3.6. Dezvoltarea DS 6 ,,AGRICULTURĂ’’ ……………………………………………………… ….. 194
3.7. Dezvoltarea DS 7 ,,ECONOMIE LOCALĂ ȘI MEDIU DE AFACERI’’ ………………….. 195
3.8. Dezvoltarea DS 8 ,,TURISM’’ ………………………… ………………………………………… 196
3.9. Dezvoltarea DS 9 ,,CULTURĂ’’ ……………………….. ……………………………………….. 197
3.10. Dezvoltarea DS 10 ,,SPORT ȘI PROTECȚIA MEDIULUI’’ ……. ……………………… 198
4. Planul de acțiune pentru măsu rile și investițiile propuse .. …………….. 200
5. Monitorizarea implementării st rategiei…………………. ……………………. 217
CAPITOLUL V. ANEXE ……………………………………………………………………………………… 221
1. Chestionarul de a naliză a nevoilor ……………………. ……………………….. 222
2. Raportul de analiză a nevo ilor în vederea elaborării SDD … ……………. 228
3. Raportul EcoNatura 2015-008 ………………………….. ………………………. 228
8
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
CUVÂNT ÎNAINTE
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a comunei Vama
Buzăului din jude țul Brașov, pentru perioada 2016-2021,
reprezint ă un instrument de lucru pentru progresul comunit ății
vămășene în urm ătorii ani, care are ca scop corelarea
investițiilor întreprinse de autorit ăți cu analiza diagnostic a
situației actuale și cu nevoile și așteptările locuitorilor comunei.
Urmând abordarea ,,de jos în sus’’ , elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a
avut la bază analiza nevoilor lo cuitorilor comunei Vama Buzăulu i, derulată în perioada
iulie-septembrie 2016. Analiza de nevoi a constat în desfășurar e unei anchete pe bază de
chestionar, în cadrul căreia au fost completate 400 de chestion are, ceea ce reprezintă un
procent de 12% din cei 3220 de locuitori ai comunei, conform da telor rezultate în urma
Recensământului Populației și Locuitorilor din 2011. În colecta rea datelor s-a ținut cont și
de distribuția locuitorilor comu nei în cele 4 sate aparținătoar e, astfel că 44% dintre
respondenți au domiciliul în Vama Buzăului, 36% în Acriș, 16% î n Buzăiel și 4% în
Dălghiu.
Chestionarul de analiză a nevoilo r locuitorilor comunei Vama Bu zăului curpinde, pe
lângă secțiunea de date personale, 5 întrebări referitoare la:
I. Cea mai urgent ă necesitate a tinerilor – întrebare adresată exclusiv tinerilor cu vârste
de maxim 35 de ani;
II. Aprecierile (pe o scală de la 1 la 5) referitoare la actualul grad de dezvoltare al
următoarelor 10 domenii strategice: educa ție, sănătate, servicii sociale, echipare
tehnicol-edilitar ă, infrastuctur ă și servicii publice, agricultur ă, economie local ă și mediu
de afaceri, turism, cultur ă, sport ș i protecția mediului ;
III. Aprecierile (pe o scală de la 1 la 5) privind necesitatea realiz ării unor investi ții, în
perioada 2016-2021, în cele 10 domenii ;
IV. Alegerea celei mai importante probleme care necesit ă investiții în perioada 2016-2021
în fiecare dintre cele 10 domenii men ționate ;
9
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
V. Dezideratele locuitorilor (pe o scală de la 1 la 5) referitoare la dezvoltarea comunei
Vama Buz ăului în urm ătoarele 4 direc ții / sectoare economice: centru zonal de
creștere a animalelor (agricultur ă), zonă industrial ă (industrie), sta țiune turistic ă
(turism), zon ă destinat ă practicării sporturilor în aer liber (sport) .
Toate informațiile detaliate ref eritoare la elaborarea chestio narului, desfășurarea
anchetei, caracteristicile respo ndenților și rezultatele anchetei se regăsesc în Raportul
de analiză a nevoilor locuitorilor comunei Vama Buzăului , anexat prezentei Strategii.
În baza Raportului de analiză, precum și a analizei diagnostic a situației actuale, în
perioada octombrie – decembrie 2016, a fost elaborată prezenta Strategie de Dezvoltare
Durabilă a comunei Vama Buzăului din județul Brașov, pentru per ioada 2016-2021, de
către un Grup Local de Dezvoltare, alcătuit din specialiști din cadrul Primăriei Vama
Buzăului, reprezentanți ai mediul ui privat din comuna Vama Buzăului și experți
colaboratori din Olanda și Germania, împreună cu echipa de experți ai prestatorului.
Capitolul I al prezentei strategii include o prezentare generală a comunei Vama
Buzăului, din punct de vedere teritorial, demografic, socio-economic și administrativ .
Capitolul II prezintă sintetic rezultatele analizei de nevoi a locuitorilor în ceea ce
privește actuala dezvoltare a com unei, necesitatea realiz ării unor investi ții în diferite
domenii și prioritățile de investiț ii din aceste domenii în perioada 2016-2021 .
Capitolul III include analizele SWOT pentru fiecare dintre domeniile educație,
sănătate, servicii sociale, echipare tehnicol-edilitar ă, infrastuctură și servicii public e,
agricultur ă, economie local ă și mediu de afaceri, turism, cultur ă, sport și protec ția
mediului, realizate în baza analizei diag nostic și analizei de nevoi a lo cuitorilor.
Pornind de la analizele SWOT, în capitolul IV este prezentată Metodologia de
Dezvoltare Durabilă a comunei Vama Buzăului , care include informații referitoare la:
cadrul european, na țional, regional și județean, viziunea, obiectivele dezvolt ării, planul și
direcțiile de acț iune pentru 10 domenii strategice și monitorizarea implement ării strategiei .
Tiberiu Nicolae CHIRILAȘ ,
Primarul Comunei Vama Buz ăului
10
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Lista abrevierilor utilizate
ADDJB = Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov
ADI = Asociații de Dezvolt are Inter-comunitară
AFIR = Agenția pentru Finan țarea Investițiilor Rurale
AP = Acord de Parteneriat 2014-2020
APL = Autoritat e publică locală
BL = Bugetul local
DC = Drum comunal
DJ = Drum județean DJS BV = Direcția Județeană de S tatistică a județului Brașov
DN = Drum național DP = Dispoziția Primarului
DS = Domenii strategice
GAL = Grup de Acțiune Locală HCL = Hotărârea C onsiliului Local
INS = Institutul Naț ional de Statistică
LEADER = Abordarea Leader d in cadrul PNDR 2014-2020
MADR = Ministerul Agricultu rii și Dezvoltării Rurale
OS = Obiectiv strategic OT = Obiectiv tematic
11
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
PNDR = Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020
PUG = Planul Urbanistic General
PUZ = Planul Urbanistic Zonal RPL = Recensământul Populaț iei și Locuințelor 2011
SDD = Strategia de Dezvoltare Du rabilă a comunei Vama Buzăului
SDL = Strategie de Dezvoltare Locală SNC = Strategia Națională de Competitiv itate 2014-2020
SNDD = Strategia Națională de De zvoltare Durabilă a României O rizonturi
UAT = Unitate administrativ-teritorială
12
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
CAPITOLUL I.
PREZENTAREA COMUNEI
VAMA BUZĂ ULUI
13
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
1. Prezentarea teritoriului
Comuna Vama Buzăului (cod SIRUTA superior 42183) se întinde pe o suprafață
de 156,63 km², având în componență satul reședință Vama Buzăului (cod Siruta 42192),
Acriș (cod Siruta 42209) , Buzăiel (cod Siruta 42218) și Dălghiu (cod Siruta 42227).
1.1. Istoricul comunei
Datorită poziției geografice înt r-o regiune ușor accesibilă din cealaltă parte a
Carpaților, în Evul Mediu pătrunderea nomazilor spre Europa Cen trală prin zona
Buzeielor a fost una deosebit de intensă, fiind reflectată în t oponimele locale (Vârful lui
Crai, Drumul Nemțesc, munții Tăta ru Mare și Tătaru Mic, Casele Neamțului, Râul Cetății
etc.).
În secolul XII , odată cu dezvoltarea cetății Brașovului și creșterea activită ții
comerciale, importanț a trecătorii numită ,,Tabla Buții’’, aflată între localitățile Vama
Buzăului și Cerașu, a sporit tot mai mult în timp, constituind în tot evul mediu poarta de
sud-est a Ardealului cu Muntenia, o trecătoare care făcea legăt ura între Țara
Românească și Transilvania, ca punct vamal comercial. Denumirea de ,,Tabla Buții’’
derivă de la faptul că în acea zonă se făcea transferul băuturi lor românești în buțiile
comercianțiilor brașoveni și de la tablele ștanțate care erau a plicate în trecut pe butoaiele
cu marfă cand se făcea vămuirea.
În secolul XIII , când regele Unagriei Andrei al II-lea a oferit Țara Bârsei Or dinului
Cavalerilor Teutoni pentru ocrot irea granițelor, în trecătoarea Tabla Buții s-a construit de
către cavalerii teutoni cetatea Cruceburg (aflată în prezent în ruine), folosită ca bastion de
apărare și punct vamal de graniță.
Puternicele năvăliri ale tătarilor din anii 1241, 1285, 1343 (și altele până în anul
1658) sau ale turcilor 1421, 1432, 1438, 1508 (și ultima dată în anul 1828, atunci când au
fost respinși de locuitorii Țării Bârsei) au însemnat tot atâte a distrugeri și ulterior refaceri
ale cetății și teritoriului pe care aceasta îl apăra. Prezența oaspeților nepoftiți în această
14
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
zonă a fost consemnată prin denum irile împrejurimilor: Muntele Tătaru Mare și Tătaru
Mic, Pasul Tătarilor, Drumul Ne mțesc, Casele Neamțului, Plaiul Beldi, Vârful Crai,
Festung etc. Mărturie pentru această epocă sunt cele șapte “Fes tung” (întăriri), în genul
taberelor militare, amplasate în trecătoare, la intrarea în loc alitatea Vama Buzăului
dinspre granița cu Țara Românească.
Pasul Buzăului a fost trecut și de oștiri prietene locuitorilor zonei: în 1542 domnul
Moldovei, Petru Rareș, trece pri n Tabla Buții la cetățiile lui din Transilvania, iar la 1599
domnul muntean Mihai Viteazul pl eacă din Târgoviște și pe valea Teleajenului urcă la
Tabla Buții și coboară în Vama Buzăului (unde se odihnește în noaptea de 17-18
octombrie 1599), plecând apoi mai departe spre Brașov – Făgăraș – Sibiu, în drum spre
memorabila bătălie de la Șelimbăr, confruntare ce i-a deschis drumul spre Alba Iulia și,
ulterior, spre prima unificare a statelor românești.
După anul 1699, când Transilvania a intrat sub dominația Imperiului Austro-Un gar,
vama comercială a fost coborâtă la intrarea în localitatea Vama Buzăului, Tabla Buții
rămânând doar frontieră, cu un pichet de grăniceri și pierzându -și apoi, treptat, din
importanța militară și eonomică, datorită deschiderii și modern izării altor căi de
comunicații, precum pasul Bratocea-Săcele.
Din această perioadă datează și singurul monument istoric de pe raza comunei,
clădirea fostului post de grănice ri (construită în secolul al X VIII – lea). Localitatea Vama
Buzăului a luat așadar fiin ță în jurul anului 1700 , denumirea de ,,Vama’’ fiind dată întrucât
zona reprezintă un fost punct de trecere a frontierei între Imp eriul Austro-Ungar și Regatul
României și denumirea de ,,Buzău’’ datorită izvorului râului Buzău.
În anul 1839 s-a deschis drumul pe Valea Buzăului pe la Siriu, ceea ce a dus la
mutarea oficiului vamal de la Vam a Buzăului la Siriu, în aval pe râul Buzău.
În primul război mondial , la Tabla Buții s-au dat lupte grele între trupele române
și armata austro-ungară, în tent ativa de a elibera Transilvania. Mărturie pentru aceste
bătălii este Cimitirul Eroilor, amenajat în urma luptelor date în 15 / 16 August 1916, chiar
în trecătoare. În acest cimitir sunt îngropați 166 de eroi româ ni, laolaltă cu soldații
15
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
dușmani căzuți la datorie, care sunt comemorați în fiecare an d e către locuitorii și
autoritățile din comunele de pe am bii versanți ai muntelui.
Tot în secolul XIX , în această zonă s-au format două comune aparținătoare
comitatului Trei Scaune: Vama și Întorsura, iar ulterior, toate așezările din zona Buzaielor
(Vama Buzăului, Întorsura Buzăului, Sita Buzăului și Barcani) a u primit denumirea de
,,satele Buzae’’, formând comuna colectivă ,,Buzăul Ardelean’’ .
După 1925 , suprafața județului Brașov a fo st împărțită în teritoriul orașului Brașov
și trei plăși: Plasa Bran, Plasa Săcele și Plasa Buzăul Ardelea n, care includea atunci
localitățile: Barcani, Budila, D obârlău, Întorsura Buzăului, Mărcuș, Sărămaș, Sita
Buzăului, Teliu și Vama Buzăului, acestea trecând așadar în com ponența adminstrativă a
județului Brașov.
Exploatarea masivă a pădurilor din zonă, din perioada interbelică, a făcut necesară
asigurarea transportului de lemne spre centrele de prelucrare ș i desfacere. În acest scop
s-a construit o linie ferată îngus tă din Vama Buzăului, prin pa sul Boncuța, la Măneciu –
Prahova. Pe acest traseu pitoresc circula “mocănița” cu lemne, cherestea, grâne și alte
materiale care asigurau ”trocul”, la care participau oamenii di n ambele capete ale acestei
linii ferate.
Din perioada Imperiului Austro-U ngar au apărut probleme legate de fondul funciar
din zona “Buzăului Ardelean”, din cauza unui număr mare de "cum părături românești de
pământ" din moșiile grofilor, act e de vânzare-cumpărare (redact ate în limba maghiară) ce
nu au fost operate în cărțile funciare, din diferite motive. Du pă 1929, s-a făcut o primă
încercare de reparare a acestei situații, prin înființarea de n otariate în zonă și
înregistrarea situației de fapt a proprietarilor în registre și foi de avere noi. Odată cu al
doilea război mondial , dar mai ales după instaurarea la putere a regimului comunist,
acest proces de reglementare a fost întrerupt și reluat după 19 90, prin aplicarea legilor
fondului funciar, care a fost finalizată în Vama Buzăului în oc tombrie 2007. Cu toate
acestea, problema documentelor c are să ateste proprietatea este încă nerezolvată,
deoarece întabularea terenurilor deț inute de localnici este rea lizată într-un număr mic de
16
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
cazuri (în primul rând datorită costurilor mari în raport cu ve niturile proprii, dar și a
timpului mare de așteptare implicat de procedurile legale) 1.
1.2. Structura teritorială
Suprafața totală a comunei Vama Buzăului este de 15663 ha, fiind împărțită, în
funcție de modul de folosință, astfel2:
a) Terenuri agricole – 7492 ha , din care:
Arabil: 357 ha;
Livezi și pepiniere pomicole: 5 ha;
Pășuni: 5174 ha;
Fânețe: 1956 ha;
b) Terenuri neagricole – 8171 ha , din care:
Păduri și tufăriș: 7229 ha;
Ape și bălți: 60 ha;
Suprafață ocupată cu c onstrucții: 401 ha;
Căi de comunicații și căi ferate: 72 ha;
Terenuri degradate și neproductive: 409 ha.
1 Această situație este un factor frenator al dezvoltării locale (de exemplu, pentru depunerea unui
p r o i e c t d e f i n a n ț a r e a u n e i a g r o – p e n s i u n i î n c a d r u l P N D R e s t e n ecesară dovada proprietății asupra
terenului), dar a creat și o anumită protecție în ceea ce privește posibilitățile de speculații imobiliare și de
dezvoltare urbanistică necontrol ată (prezente în alte zone rurale ale județului cu potențial turistic ridicat, în
care situația fondului funciar este una clară).
2 Sursă: Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brașov ; date preluate și transmise de INS –
DJS BV
17
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
1.3. Căi de acces
Accesul spre comuna Vama Buzăului se face prin intermediul tran sportului rutier,
principalelel drumuri care str ăbat comuna fiind: drumul comunal DC 49 A Brădet-Vama
Buzăului și drumul județean DJ 103 A Dălghiu-Tărlungeni.
Comuna Vama Buzăului nu are acce s direct la drum național, accesul cel mai
rapid spre municipiul Brașov (45 km) făcându-se pe DC 49 A până în localitatea Brădet,
apoi DN 10 până în Hărman și DN 11 până în Brașov. Teoretic, ac cesul spre Brașov se
poate face și pe ruta directă, prin drumul județean 103 A, pe tronsonul Dălghiu-Zizin,
însă, momentan, acesta este impracticabil. Accesul spre orașul Întorsura Buzăului ( 9
km) se face pe DC 49 A – DN 10. După Întorsura Buzăului, DN 10 asigură legătura și cu localitățile de pe Valea Buzăului (Sita Buzăului, Zăbrătău, Cra sna, Gura Siriului, Nehoiu,
Pătârlagele) și cu municipiul Buzău (130 km). Accesul spre loca litățile din județul
Prahova se poate face pe DC 49 A, drum forestier, iar apoi DN 1 A dins pre Cheia, prin
localitățile Măneciu, Izvoarele, Vălenii de Munte.
Comuna nu are acces la rețeaua de căi ferate, cea mai apropiată stație de cale
ferată fiind cea din Întorsura Buzăului, la 9 km, pe șosea).
Reședința de comună, satul Vam a Buzăului este situat la:
– 5,5 km de satul Acriș;
– 6,5 km de satul Buzăiel;
– 8,5 km de satul Dălghiu
– 45 de municipiul Brașov;
– 40 km de municipiul Săcele;
– 9 km de orașul Întorsura Buzăului.
Datorită structurii geografice a zonei, satele componente ale c omunei au un aspect
de așezare de tip înșirat, desfășurându-se de-a lungul râului Buzău și a afluenților acestora. Satul Vama Buzăului este situat pe cursul râului Buzău, satul Dălghiu pe cursul pârâului Dălghiu, satul Buzăiel pe cursul pârâului Buzăiel, iar satul Acriș este situat pe
cursul pârâului Acriș.
18
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Comuna are un centru bipolar, ea având în satul-reședință, Vama Buzăului,
grupate într-un prim nucleu prim ăria, poliția, școala generală cu clasele I-VIII, cooperativa
de credit, căminul cultural, biblio teca și biserica și puțin ma i jos (spre Brașov), un al doilea
nucleu compus din: complex comercial (mini market, bufet-bar, m agazin mixt, brutărie),
moară, dispensar uman și veteri nar, poștă și fostul centru de c olectare a laptelui.
1.4. Caracteristici geografice
1.4.1. Amplasare
Comuna Vama Buzăului este situată în sud-estul județului Brașov ( ș i a
Transilvaniei), la o distantă de 45 km de reședința de județ, având coordonatele
geografice 45°35′ latitudine nordică și 25°59′ longitudine estică 3.
Localitatea are statutul oficial de vamă între Transilvania și Țara Româneasc ă,
situându-se la intersecția județelor Brașov, Covasna, Buzău și Prahova, fiind, totodată, un
fost punct de trecere a frontierei între Imperiul Austro-Ungar și Regatul României.
1.4.2. Relief
Comuna Vama Buzăului este situată la o altitudine de 800 m , la poalele Munților
Ciucaș, în zona sudică a depresi unii intramontane Întorsura Buz ăului. Comuna este
mărginită în nord de Orașul Întorsura Buz ăului și în est de Munții Siriului – T ătarul Mare
(1860 m) și Munții Tătarul Mic (1415 m.)
Sud-vestul comunei este străjuit de lanțul montan format de Masivul Ciuca ș 4.
Golul alpin al Munților Ciucaș adăpostește o mulțime de ansambluri stâncoase, având forme interesante și denumiri sugestive, precum ,,Tigăile’’, ,,Sfinxul din Bratocea’’, ,,Vârful
Tesla’’ . Acestea au fost declarate monumente ale naturii și reprezintă importante puncte
de atracție pentru turiști.
În partea de vest se află Țara Bârsei (Depresiunea Brașovului), care este
despărțită de teritoriul comunei printr-un lanț de muncei, o pa rte din ei împăduriți, iar o
3 Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vama_Buz%C4%83ului,_Bra%C8 %99ov
4 Sursă: Site-ul Primăriei Vama Buzăului http://comunavamabuzaului.ro/
19
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
altă parte doar cu un covor vegetal ierbos (apărut între cele două războaie mondiale, din
cauza defrișărilor masive pentru extinderea zonei de păsunat).
1.4.3. Constituție geologică
Din punct de vedere geologic, depresiunea Întorsura Buzăului în care este situată
comuna Vama Buzăului, ,,se spurapune peste o cuvet ă cretacic ă aparținând flișului
interior al Carpa ților Orientali’’ 5.
Zona e caracterizată prin p rezența unui strat continuu de argilă , care alternează
cu formațiuni aluvionare , lucru care influențează regimul de circulație al apelor
subterane. De asemenea, se întâlnesc andosolurile și solurile brune podzolice,
favorabile vegetației de pădure, precum și culturilor agricole de: cartofi, sfeclă, cereale,
plante de nutreț, evidențiate în sub-capitolul 4.1. Agricultur ă. Comuna Vama Buzăului se
află într-o regiune cu slabă rezistență tectonică , respectiv acolo unde lanțul carpatic
este cel mai fragmentat, îngus t și cu altitudini joase.
În această zonă pot fi întâlnite și roci ușoare , care se dezagregă ușor, rezultând
astfel pantele domoale, precum și o pătură groasă de sol, fară pietrișuri, situată la baza
culmilor, care a favorizat dezvoltarea agriculturii și dezvolta rea așezărilor omenești.
1.4.4. Climă
Datorită așezării sale geografice, clima comunei Vama Buzăului este una de tip
montan, particularitățile climaterice fiind imprimate de dispunerea s atelor în cadrul
depresiunii intramontane Întorsura Buzăului, zona fiind cunoscu tă ca „pol al frigului” î n
România. Caracteristica principală a climei este frecvența inversiunilor de
temperatură , mai ales iarna și la începutul primăverii, atunci când mase d e aer rece și
dens staționează în depresiune, fiind greu de dislocat din cauza ramei montane înconjurătoare. În acest fel se explică unele valori extreme ne gative, înghețul putând să
se producă oricând în inter valul septembrie – mai.
Media multianuală a temperaturilor este de +7,2°C (iarna în jur de –30°C, iar
vara de circa +16°C), existând variații de temperatură imprimat e de formele de relief,
5 Sursă: Planul Urbanistic General al comunei Vama Buzăului
20
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
astfel că, în zona munților care înconjoară comuna, media este de circa 0°C, iar în zona
satelor este de de +8,5°C.
Durata medie anuală a înghețurilor este mare, de aproximativ 144 de zile de an
și a brumei de 33 de zile pe an , ceea ce defavorizează dezvo ltarea segmentului agricol
reprezentat de culturi, fapt res imțit în orientarea spre culturi specifice și rezistente: cartofi,
sfeclă de zahăr, cânepă, rădăcin oase, plante medicinale.
Din punct de vederea al precipitațiilor , media multianuală es te de aproximativ 762
mm în zona locuită și 950 mm în zona montană, la 1500-2000 m. D urata medie anuală a
precipitațiilor este de 86 de zile pe an, dintre care 38 de zile cu ninsoare. Stratul de
zăpadă se menține aproximativ 85 de zile pe an (în zona locuită ), durată care crește
direct proporțional cu altitudi nea (ajungând la 165 zile la înă lțimea de 1500 m și la circa
237 zile pe an la 2000 m).
Precipitațiile nu sunt însă răspândite uniform: vara cad mai mu lt de o pătrime din
cantitatea anuală, iar iarna cam o cincime. Restul precipitațil or, de aproape două treimi,
cad primăvara și toamna. Cel mai mult plouă în lunile mai și iunie, când au loc și viituri ale
râurilor și pâraielor, iar cant itățile de precipitații cele mai reduse se înregistrează în
feburarie și în iulie-august (când o parte dintre pâraie seacă) .
Umiditatea aerului este de asemenea foarte crescută, media fiind de 80%, ceea
ce favorizează apariția ceței , durata anuală a acesteia fiind de 40 de zile pe an.
Ca urmare a circulației atmosferice anticiclonice, iernile sunt m a i r e c i , c h i a r
geroase, cu vânturi ce viscolesc zăpada și bat din nord și nord-nord-vestul țării până pe
înălțimile munților. În satele comunei, intensitatea acestor vânturi se diminuează, acestea
fiind adăpostite de crestele munților Ciucaș și Siriu. La sfârșitul iernii, vânturile bat dinspre sud și sud-vest, aducând mase de aer mai cald (datorate cicloni lor mediteraneeni),
determinând creșterea temperat urii și topirea zăpezii. În perio ada de vară predomină
vânturile din vestul țării, car e aduc mase de aer cu caracter o ceanic, bogate în precipitații.
Rareori (și numai pe înălțimile munților) sunt prezente mase de aer rece, polar, care
determină scăderea temperaturii și p recipitații mixte și solide (care însă nu sunt de
21
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
durată). Uneori în perioada de vară pătrund mase de aer uscat ș i cald, care determină
perioade de secetă (de la un interval de 15 zile până la o lună și jumătate) și care pot
aduce și vijelii.
1.4.5. Rețea hidrografică
Teritoriul comunei Vama Buzăului este străbătut de o bogată reț ea de ape
curgătoare, colectorul principal fiind râul Buzău, care are ca principali afluenți Dălghiul și
Acrișul, pe partea stângă și Buzăielul, pe partea dreaptă, acestora fiindu-le tributare o
serie întreagă de alte pâraie.
De un interes deosebit sunt alți doi afluenți ai râului Buzău, Urlătoarea Mare și
Urlătoarea Mică, care formează pe stînci un fenomen hidro-geolo gic, respectiv, un front
liniar de izvoare, cu depuneri masive de tuf calcaros la baza d epozitelor de conglomerate
cretacic inferior, care alimentează izvoarele cu apă. Aceste cascade poartă denumirea de ,,Urlătoarele’’ și constituie un element de atracție pentru turiști.
Apele care traversează această zonă sunt limpezi și bine oxigen ate, asigurând
condiții prielnice dez voltării păstrăvului, în special în zonel e din amonte.
1.4.6. Biodiversitate
Datorită structurii reliefului și condițiilor climaterice, pe t eritoriul comunei există
două etaje de vegetație: vegetaț ia montan ă și vegetația submontan ă.
Vegetația submontan ă este formată din suprafața fondului forestier, c a r e
reprezintă 46% din teritoriul administrativ al comunei. Arborel e predominant în pădurile
zonei este fagul (Fagus sylvatica) în proporție de aproximativ 60%, apoi molidul (Picea
abies ) circa 25%, bradul (Abies alba) – 10% din fondul forestier și alte specii forestiere (în
proporție de 5%) printre car e pot fi enumerate: pinul ( Pinus silvatica ), frasinul ( Fraxinus
excelsior ), carpenul ( Carpinus betulus ), mesteacănul ( Betula verrucasa), gorunul
(Quercus petrea) sau salcia ( Salix sp. ).
În această zonă există și numeroase plante ierboase, cum ar fi: ghioceii
(Galanthus nivalis ), brândușa de primăvară ( Crocus heufelianus ), vioreaua ( Scilla bifolia )
sau toporașii ( Viola silvestsis ), brebenelul de munte ( Corydalis cava), floarea paștelui
22
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
(Anemone nemorosa ), spânzul ( Heleborum purpurascens ), floarea de nu-mă-uita
(Myosotis palustris ), specii care apar la începutul p rimăverii și își mențin inflorescența
până la sfârșitul luni iulie. Începând cu luna mai și până la s fârșitul lunii august este
perioada optimă pentru alte plante ierboase, cum ar fi: bulbuci i (Trollius europaeus ),
clopoțeii ( Campanula sp. ), garofița ( Dianthus sp. ), laleaua pestriță ( Fritillaria meleagris ),
margareta ( Chrisanthemum leucanthemum ), măcrișul iepurelui ( Oxalis acetosella),
măcrișul ( Rumex acetosella ), păpădia ( Taraxacum officinale ), golomațul ( Dactylis
glomerata), țepoșica ( Nardus stricta), iarba de gazon ( Lolium perene ), iarba vântului
(Agrostis tenius), firuța ( Poa pratensis ) sau ghizdeiul ( Lotus corniculatus ).
O altă categorie de plante din zona submontană sunt plantele medicinale , care
se găsesc din abundență: traista ciobanului ( Capsella bursa-pastoris ), tătăneasa sau
iarba băloasă (Symphyum officinale), pătlagina ( Plantago major ), coada șoricelului
(Achillea milefolium ), izma ( Mentha longifolia ), lumânărica ( Verbascum phomoides ),
mușețelul ( Matricharia chamomilla ), coada calului ( Equisetum palustre) sau sunătoarea
(Hypericum perforatum).
Dată fiind preponderența pădurilor de foioase, există o abunden ță de specii de
arbuș ti cu fructe de pă dure: zmeur ( Rubus ideaus ) , m u r ( Rubus caesius ), fragi
(Fragaria vesca), afin ( Vaccinium myrtirus ), precum și de ciuperci comestibile: gălbiori
(Cantharellus cibarius ), mitarca sau hribul ( Boletus edulis ), ghebele ( Armillaria mellea ),
bureții lăptoși ( Lactarius deliciosus ).
Vegetația montană este a lcătuită până la a ltitudinea de 1400 m din păduri
masive de fag (Fagus sylvatica ) și păduri artificiale de molid (Picea abies ). Pe văi
pătrund pădurile de arin (Alnus glutinos ), iar în etajul montan superior apar tufărișuri de
arin verde ( Alnus viridis ). În aceste păduri mai întâlnim bradul ( Abies alba ) și laricele
(Larix decidua ). De la 1600 de metri în sus condițiile climaterice – vântul puternic,
presiunea mai scăzută, perioada mai scurtă de vară – fac ca aic i să se dezvolte o
vegetație specifică, formată din arbuști pitici : jneapănul ( Pinus mugo), ienupărul
(Luniperus comunis ), afin ( Vaccinium myrtillus ).
Primăvara (cu o întârziere de 20-30 de zile față de zona submon tană), în poieni și
în păduri își fac apariția ghiocei ( Galantus nivalis ), măseaua ciutii ( Erythronium dens-
23
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
canis ), dedițeii ( Pulsatilla alba ), brândușa de primavară ( Crocus heufelianus ), laptele
cucului ( Euphorbia amygdaloides ). Flora dominantă este compusă din plante erbacee
ca degetăruțul ( Slodanella hungarica ssp. Major ), ochiul găinii ( Primula elatior ), stânjeneii
pitici ( Iris ruthenica), clopoței pitici ( Campanula alpina ), gențiana ( Gentiana verna ),
păiușul ( Festuca ovina ), firuța ( Poa alpina ), vulturica ( Hieracium alpinum ), macul cucului
(Luzula campestris ), anghelina ( Angelica arhangelica ), garofița de munte ( Dianthus
superbus ) sau sângele voinicului ( Nigritella nigra ).
Dintre toate acestea, plantele ocrotite sunt : roșioara (Silene acaulis ), luceafărul
(Scorzonera rosea), ciurul zânelor ( Carlina acualis ), floarea de colț ( Leontopodium
alpinum ) și smirdarul sau bujorul de munte ( Rhododendron kotschyi).
Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere : căprioara ( Capreolus
capreolus ), cerbul ( Cervus elaphus ), lupul ( Canis lupus ), vulpea ( Canis vulpes ), ursul
(Ursus arctos ), mistrețul ( Sus scrofa), veverița ( Sciurus vulgaris ) și iepurele
(Lepus europaeus ). Mai rar sunt întâlnite râsul ( Linx linx ), pisica sălbatică (Felix
silvestris), capra neagră ( Rupicapra rupicapra ). Acvifauna cuprinde numeroase specii
mici precum: sitarul de pădure ( Scolopax rusticola ), vânturelul mic ( Falco naumanni ),
pitulicea fluierătoare ( Phylloscopus trochilus ), șoimul călător ( Falco peregrinus), șorecarul
comun ( Buteo buteo), uliul păsărar ( Accipiter nisus ), ciocănitoarea neagră ( Dryocopus
martius ), m
ierla de apă ( Cinclus cinclus ), bufnița ( Buba buba ). În pădurile de munte se
găsesc cocoșul de munte ( Tetrao urogallus ), gaița de munte ( Nucifraga caryocatactes ) și
corbul ( Corvus corax ). Reptilele sunt reprezentate în special de șopârla de ziduri
(Lacerta vivipara ) și vipera comună ( Vipera berus ), iar speciile de pești de păstravul
indigen ( Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri iridaeus ), lipanul
(Thymallus thymallus) și cleanul ( Leuciscus cephalus ).
1.4.7. Resurse naturale
Datorită localizării, cantit ății abundente de precipitații, for melor de relief variate și
rețelei hidrografice bogate din teritoriul vizat, acesta oferă numeroase resurse naturale de
lemn, vânat, pescuit și materiale de construcție. Principalele resurse din Vama Buzăului
24
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
sunt: lemnul (fag, brad, molid), vânatul (urs, cerb, iepure, vulpe, mistreț) și pescuit
(păstrăv).
Printre resursele turistice natur ale ale comunei Vama Buzăului, amintim:
Munții Ciucaș și Munții Siriu unde pot fi admirate 6:
o Rezervaț ia naturală ,,Tigă ile Mari’’ – aflată în centrul masivului ,,Ciucaș’’,
care înglobează două vârfuri înal te: Ciucaș (1957 m) și Tigăile Mari (1862
m);
o Formațiunile stâncoase ,,Tigăile Mari, ,,Tig ăile mici’’, ,,Turnul lui Goliat’’,
,,Colții Bratocei’’, ,,Col ții Nitrii’’, ,,Mâna Dracului’’ (,,Mâna cu cinci degete’’);
o Cheile Pârâului Alb, Cheile V ăii Stânei, Cheile Strâmbului, Cheile
Babarunc ăi și Cheile Cheiț ei;
o Fântâna lui Nicolae Ion – cunoscută în trecut sub denumirea de Fântâna
,,Trei Izvoare’’ și aflată la o altitudine de 1350 de metri, re prezintă izvorul de
drept al Teleajenului, care se regăsește la intersecția traseel or ce vin de la
cabana Muntele Roșu, Valea Berii și cel ce urcă la Cabana Ciuca ș;
o Zona cu rhododendron – aflată la punctul de întâlnire a potecii care urcă pe
Muntele Roșu cu cea care vine de pe Culmea Gropșoarele, oferă s pre
încântare, pe o suprafață de aprox imativ 2 ha, o pajiste imensă de bujori de
munte, plantă octotită și declarată monument al naturii;
o Lacul vulturilor – Format la 1420 m altitudine, în inima munților Siriu, lacul se
găsește pe partea estică a versantului Mălâia;
o Cascada Pruncea -Casoca – aflată în masivul Podu Calului, la aproximativ
10 km distanță de barajul Siriu, are o cădere ce măsoară 17 m. În partea
stângă a cascadei, turiștii pot viz ita și ascunzătoarea haiducu lui
Gheorghelaș, fost pandur în oast ea lui Tudor Vladimirescu.
Rezervația ,,Valea Zimbrilor’’ – înființată în anul 2008, ca parte a unui proiect de
dezvoltare turistică a zonei, număra atunci 5 exemplare de zimbri. În prezent,
rezervația numără 34 de exemplare de zimbri, care împart arealu l cu cerbi și
căprioare, motiv pentru care se dorește extinderea acesteia, de la suprafața de 10
6 Sursă: http://www.cabana-ciucas.ro/atractii-in-zona/
25
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
ha de pășune, la 80 de ha de pădure, cu scopul final de a lăsa ulterior zimbrii în
libertate, animalele urmând a fi incluse într-un program de rep opulare a Munților
Carpați;
Cascada ,,Urlătorile’’ – fenomen hidro-geologic cu front liniar de izvoare cu
depuneri majore de tuf calcaros, aflat la aproximativ 3 km de r ezervația ,,Valea
Zimbrilor’’;
Cele 7 maluri de pământ numite ,, festunguri’’ (întăriri);
Trecătoarea ,,Tabla Buții’’ – cu o deosebită importanță istorică, militară și
economică.
1.5. Patrimoniu arhitectural și cultural
1.5.1. Monumente istorice și culturale
În secolul XIII, în trecătoarea Tabla Buții, s-a construit de c ătre cavalerii teutoni o
cetate, cunoscută în documentele transilvane și maghiare sub nu mele de Cruceburg
(Cetatea Crucii) și în cele ale Țării Românești sub numele de ,,Cetatea Buzăului’’ sau
,,Tabla Buții’’ și folosită ca bastion de apărare și punct vamal de graniță. Puternicele
năvăliri ale tătarilor spre Transilvania, prin Pasul Buzăului, din secolele XIII-XIV și,
ulterior, ale turcilor din secolele XV-XVI, au produs mari stri căciuni cetății, lăsând
trecătoarea ,,ca o poartă deschisă spre Țara Bârsei’’. În anul 1689, generalul austriac
Heissler a dat ordin să se rec onstruiască cetatea. În anul 1916 , odată cu intrarea
României în Primul Război Mondial, în fosta trecătoare s-au dus lupe înverșunate între armata română și cea germană. În cinstea eroilor căzuți la dato rie, în apropiere de ruinele
cetății a fost ridicat în anul 1922 un Cimitir al Eroilor , unde, de atunci și până în prezent,
se comemorează în fiecare an, pe data de 6 august, ostașii căzuți la datorie în Primul Război Mondial. În zilele noastre, pe crestele Muntelui Tătaru, la o altitudine de 1300 m, lângă cimitirul eroilor din Tabla Buții, pot fi admirate ruinele vechii cetăți.
Alte vestigii care vorbesc despre istoria zonei sunt reprezenta te de ruinele
pichetului de grăniceri , cele cele 7 ,,Festung-uri’’ (întăriri), în genul taberelor militare,
amplasate în trecătoare, la intrarea în localitatea Vama Buzaului dinspre granița cu Țara
26
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Românească. De asemenea, de deosebit interes sunt ruinele unei Capele Catolice din
secolul XVIII ce a servit ca loc de cult pentru slujbașii catol ici ai oficiului vamal, grănicerii
Imperiului Habsburgic.
În anul 1848 în comuna Vama Buzău lui a fost construită din piat ră și cărămidă
Biserica Ortodoxă ,,Înălțarea Domnului’’ . Biserica are formă de cruce, în stil bizantin,
este acoperită cu țiglă, iar turnul cu clopotniță al bisericii formează corp comun cu
aceasta și este acoperit cu tablă zincată. În anul 1958, biserica a fost reparată, pictată în
tehnica frescă și iconostasul scu lptat în lemn. Parohia are 3 c imitire: cimitir ul central din
curtea bisericii ,,Înălțarea Domn ului’’, cimitirul Vămii de Sus ,,Sfânta Treime’’ și cimitirul
sudic ,,Sfântul Ioan Botezătorul’’.
În apropierea comunei, respectiv, în localitățile din zona Buzaielor pot fi de
asemenea admirate multe alte biserici și mănăstiri.
Biserica Ortodoxă ,,Sfântu Gheorghe’’ din Întorsura Buzăului a fost construită
pe lăcașul unei vechi biserici din lemn de brad, a cărei sursă de datare o constituie
clopotul mic pe care este înscris anul 1475, strămutat apoi în turnul bisericii de piatră
construită ulterior. Biserica este menționată pentru prima dată în 1797, într-un tabel cu
parohiile românești. În anul 1836, în urma constatării degradării și surpării bisericii de
lemn, s-a decis reconstruirea acesteia din piatră. În timpul revoluției de la 1848, biserica suferă distrugeri din partea secuilor insurgenți și este repara tă în anul 1852. Biserica are
o formă dreptunghiulară, cu alta rul în formă de semipentagon, c u două abside, fiecare
având în prelungirea lor ogive în stil bizantin, simetrice și r egulate. Plafonul are formă de
calotă sferică, naosul este construit în boltă semicilindrică, iar iconostasul este din lemn. Tinda este despărțită de naos printr-un zid de cărămidă, trei b olți semicilindrice, de unde
se urcă în pod și turlă, iar boltele altarului și naosului nu sunt despărțite prin arcade.
Biserica din Floroaia Mare (localitate aparținătoare a orașului Întorsura Buzăului)
a fost construită în anul 1958. În anul 1975, sfântul lăcaș a f ost mărit, noile dimensiuni
fiind: tinda de 3 metri lungime ș i 2,60 metri lățime, naosul fă ră abside de 13,50 metri
lungime și 6 metri lățime, de schiderea absidelor laterale de 4, 80 metri, iar adâncimea lor
de 2,90 metri, deschiderea absidei altarului de 6 metri, iar ad âncimea de 3,90 metri.
27
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Biserica a primit o formă trefla tă, cu absidele în formă de poligoane cu laturi inegale,
deasupra fiecărei abside înălțându-se câte un turn acoperit cu tablă. Deasupra tinzii se
află turnul principal, înalt de 14 metri, în care este așezat clopotul cu o greutate de 120
kg. În biserică se află următoar ele cărți cu valoare de patrimo niu: Mineiul pe octombrie
din anul 1776; diferite Minee din anii 1804-1805; Registre din 1813,1826; cărți din anul
1842 până în 1900; o carte de medi cină “Makrobiotika” din 1844, precum și un clopot mic
din anul 1475.
Mănăstirea ,,Schimbarea la față’’ , situată pe un deal în localitatea Sita Buzăului,
adăpostește în prezent 30 de măicuț e. În fiecare an, la 6 august, cu ocazia hramului
“Schimbarea la față”, pe dealul mănăstirii urcă zeci de pelerin i din zona Buzăului
Ardelean, mănăstirea fiind deja c unoscută de foarte mulți credincioși.
Biserica ortodoxă ,,Nașterea Maicii Domnului’’ , din Brădet, a fost construită în
anul 1938 și sfințită în 1945, odată cu realizarea iconostasulu i și a icoanelor. Biserica are
o lungime de 24 metri, este zidită din piatră bloc și cărămidă, în formă de cruce treflată cu
două abside, cu două turnuri în f ață și cupolă în mijloc. Este acoperită cu țiglă, iar
turnurile cu tablă galvanizată. Altarul are plafonul în formă c alotă sferică cu arcadă,
cupola din centru fiind susținută de patru pilastrii cu arcade, i a r n a o s u l a r e f o r m ă
semicilindrică. Interiorul bisericii este pictat în tehnica ,,f rescă’’.
1.5.2. Ocupații și meșteșuguri tradiționale
Originalitatea poporului român s -a reflectat dintotdeauna în realizarea celor
trebuincioase gospodăriei, pentru întâmpinarea nevoilor primare și secundare ale
indivizilor. Astfel, cu priceper ea meșterilor satului se învățau și se practicau meșteșugurile
necesare traiului cotidian. T ehnologizarea a dus la pierdea tre ptată a autenticului din satul
românesc, până în punctul, unde m eșteșugurile și-au pierdut men irea inițială de acoperire
a necesarului și s-au convertit în exerciții artistice. Cultiva rea pământului, creșterea
animalelor, prelucrarea fibrelor, prelucrarea pieilor, prelucra rea lemnului, olăritul, pictura
pe sticlă sau încondeierea ouălor au fost și sunt în continuare principalele ocupații
tradiționale practicate de locuitorii comunei.
28
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Locuitorii zonei au dus o luptă permanentă cu pământul, ocupându-se de
agricultură din primăvară până toamna târziu. Teritoriul satelor este în general împărțit în
„hotare", unde țăranii cultivă porumb, grâu, cartofi, legume. Î n trecut, se cultiva și cânepa,
care era principala materie primă din care femeile țeseau îmbră căminte, cu ajutorul
războaielor de țesut.
Creșterea animalelor a fost dintotdeauna ocupația de bază a sătenilor, țăranii
având în gospodării vaci, boi și bivoli, cai, turme de oi sau c ârduri de porci. Creșterea
oilor, tradițională în această r egiune, se practica după obicei ul transhumanței. Primăvara,
la începutul lunii mai, se stabilesc stânile în zonele de pășun at ale satului și rămân acolo
până la prima zăpadă, când revin în sat. Produsele obținute (br ânza, lâna și pieile) sunt
transportate în sat, urmând a fi utilizate în gospodărie, iar s urplusul comercializat.
Țesutul a reprezentat o ocupație de bază a femeilor din zonă, fiind favorizată de
posibilitățile de creștere a oilor și de cultivare a inului și cânepii. După adunarea materiei
prime, aceasta era pusă în furcă și toarsă. Firele toarse erau apoi folosite fie în coloritul
lor natural, fie vopsite. Pentru colorarea țesăturilor se folos eau: mentă, anin, urzică pentru
culoarea neagră; coji de zarzăr ș i nuc pentru maro; vine de sal cie pentru vișiniu închis;
coji de vișin și de dud pentru verde; rădăcină de păducel pentr u albastru închis; nalbă
pentru gri deschis; foi de ceapă pentru galben și crem; crin pe ntru violet etc. Procedeele
de prelucrare a fibrelor vegetale și animale, precum și uneltel e specifice acestei
îndeletniciri (frângători de meliț ă, piepteni pentru câlți, dar ac, furci de tors, depănător,
rășchitor, urzitoare sau război de țesut) s-au transmis din gen erație în generație,
asigurând necesarul de țesături pentru îmbrăcăminte și uz gospo dăresc.
Un alt meșteșug casnic legat de practicarea păstoritului și cre șterea animalelor
este cel de cojocărit și prelucrare a pieilor (tăbăcărit) . Din vremuri străvechi oamenii
de la sate confecționau o gamă variată de obiecte din piele, pr ecum: saci, curele, scuturi,
hamuri, îmbrăcăminte (cojoace, pi eptare, cușme) și încălțăminte (opinci, cizme, pantofi).
În funcție de produsele confecționate, meșteșugarii care preluc rau pielea erau împărțiți în
mai multe categorii: tăbăcari, cojocari-blănari, curelari, cizm ari, șelari, opincari etc.
29
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Prelucrarea și sculptura lemnului este un alt meșteșug cu o veche tradiție în
zonele montane, fiind practicat pentru satisfacerea multiplelor nevoi gospodărești, lemnul
fiind ușor de prelucrat și decorat. Cele mai frecvent utilizate tipuri de lemn sunt: bradul și stejarul (pentru construcții de l ocuințe), fagul (pentru piese de mobilier), paltinul și teiul
(pentru unelte agricole). Princi palele uneltele tradiționale ut ilizate în prelucrarea diferitelor
esențe lemnoase sunt: securea, barda, dalta, tesla, scaunul cu cuțitoaie, sfredelul,
ghelaul, compasul, ferăstrăul. T ehnicile de prelucrare a lemnului sunt variate: cioplire,
crestare, incizie, înfășurare cu metal, pirogravură și pictură. Din lemn se putea
confecționa orice, de la locuințe și elemente ale acestora (pod uri, căpriori, verandă,
foișor), la garduri, porți, unelte agricole și până la piese de mobilier țărănesc (lăzi de îmbrăcăminte, paturi, lavițe, mese, scaune, bănci, leagăne pent ru copii). Meșteșugarii au
simțit întotdeauna nevoia să înfrumusețeze obiectele produse de ei, fapt pentru care
obiectele de lemn sunt decorate cu diferite motive geometrice ș i florale.
Olăritul este un alt meșteșug cu tradiții vechi în zonă, acesta fiind r ezervat
bărbaților, întrucât presupune forță și o muncă obositoare. Dup ă scoaterea lutului, acesta
este frământat și amestecat cu apă, curățat de impurități, tăiat în felii subțiri și lucrat la
roată. Formarea vasului necesit ă multă îndemânare și o viteză de lucru foarte mare,
pentru ca pasta să nu se usuce (uneori, vasele pot fi realizate chiar și în 40-50 de
secunde). După modelare, vasele se lasă la uscat câteva zile, se decorează și se smălțuiesc și apoi se ard în cup toare speciale. Ornamentele sun t realizate cu mijloace
tehnice simple – prin incizie, aplicare de material în relief și prin colorare cu pensula sau cu cornul; decorul este dominat de elemente abstracte, astrale și fitomorfe stilizate
dispuse în frize, ghirlande sau pe sectoare verticale. Locuințe le țărănești cuprind o
varietate de vase de lut, precum: oale, ulcioare, căni, strachi ni, blide, vase pe flori,
statuete etc.
Pictura tradițională se regăsește îndeosebi în meșteșugul încondeierii ouălor și
pictura pe sticlă, meșteșuguri st răvechi, care mai sunt practic ate în zilele noastre. În afară
de pictura decorativă a obiectelor din lemn sau din ceramică, d e-a lungul timpului s-a
manifestat cu precădere pictura pe sticlă a icoanelor. Apărute ca fenomen de masă, în a
doua jumătate a secolului al XVIII – lea, icoanele pe sticlă, prin cromatica lor vie și
30
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
strălucitoare, au constituit mul t timp un sprijin pentru masa credincioșilor și lumea satelor,
care vedeau în ele o frântură din împărăția cerească ,,oglindită într-un ciob de sticlă”.
Încondeierea ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească, fiind o
tradiție rezervată aproape în exclusivitate femeilor. Ouăle înc ondeiate sunt o mărturie a
datinilor, credințelor și obiceiu rilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală
specific românească. Oul este văzut ca un simbol primordial, să mânța vieții, iar înroșirea
ouălor poartă semnificații legate de învierea lui Hristos. De-a lungul timpului, creștinii s-au
ostenit în fel și chip să încondeieze ouăle, desenând cu ceară motive decorative
ancestrale, de o rară frumusețe, precum simboluri geometrice, simboluri religioase (cruci),
simboluri animale și vegetale, precum și motive folclorice (spi c, soare, frunză). Câteva
simboluri și semnificații ut ilizate în încondeierea ouălor sunt : linia dreaptă verticală pentru
viață; linia dreaptă orizontală pentru moarte; linia dublă dreaptă pentru eternitate; linia cu
dreptunghiuri pentru gândire și c unoaștere; linia ușor ondulată pentru apă și purificare;
spirala pentru timp, eternitate și spirala dublă pentru legătur a dintre viață și moarte.
Meșteșugul podoabelor și bijuteriilor sătești ține de arta decorativă, acestea
fiind elemente componente ale portului popular. Aceste elemente de împodobiri fac parte
din complexul ornamental de pies e care oferă individualitate ar tistică și strălucire plastică
unui costum popular și care pun în lumină diferențierile social -economice din cadrul unei
regiuni sau zone etnografice. În vremurile străvechi, principal ele bijuterii erau făcute din
cupru și alamă, folosindu-se difer ite tehnici, cum ar fi ciocăn irea, găurirea, topirea,
gravarea, filigranarea. Prin structura lor morfologică, cele ma i reușite podoabe și bijuterii
sunt cele de cap, gât, piept, br âu și membre. Podoabele de cap tradiționale se pot grupa
în podoabe purtate de fete până la căsătorie, podoabe specifice ceremonialului nunții și podoabe folosite la „legatul” miresei, care se poartă toată via ța. Principalele podoabe de
gât sunt mărgelele din sticlă sau ceramică, roșii, verzi, galbe ne, albastre, negre sau albe
și colierele făcute din monede de aur, argint și cupru. Din cat egoria podoabelor de piept
fac parte agrafele și broșele. Principalele podoabe de brâu și șold care completează
frumosul port popular sunt brâul, cingătorile, curelele. Brâul este de catifea sau țesut din
lână colorată, de regulă roșie și este ornamentat cu diverse mo tive. Deasupra brâului se
poartă curelele din piele bătute cu rozete și cingătorile din p iele de către bărbați. Din
31
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
categoria podoabelor de mână, com une femeilor și bărbaților, fac parte inelele: de
prietenie, de logodnă și de nu ntă. La costumele populare ludice , îmbrăcate cu ocazia
diferitelor sărbători, se folosesc diferite podoabe pentru glezne, precum pinteni, ciucuri și
zurgălăi.
Caracteristicile portului popular tradițional diferă în funcție de gen, vârstă, etnie,
precum și de prilejul cu care este purtat. Totuși, un element d e bază comun al costumului
popular îl reprezintă cămașa din in, lână sau cânepă, care se leagă în talie și a cărei
croială este asemănătoare atât pentru hainele de femei, cât și pentru cele bărbătești. În
general, cămășile purtate de femei sunt lungi până la gleznă, în timp ce cămășile
bărbaților ajung până la genunchi și sunt purtate peste pantalo ni sau jambiere. Piesele
vestimentare de bază din costum ele populare românești purtate d e femei sunt: cămașa,
catrința, fusta, vesta sau piep tarul, sorțul, panglicile sau pă lăria (fetele și femeile tinere) și
baticul sau marama (bătrânele). Straiele populare românești pur tate de bărbați sunt
compuse din o cămașa albă, pantal oni albi (ițari), vestă și păl ărie (vara) sau căciulă
(iarna). Piesele de port sunt brodate, de regulă, cu fir într-o singură culoare, roșu sau
negru, iar modelul broderiei are mo tive geometrice. Portul sași lor are câteva elemente
caracteristice precum: scufița neagră de catifea, legată sub bă rbie, fustele largi din stofe
de diferite culori, având șorțul bogat ornamentat și mantaua ne agră din postav, purtate de
către femei, mantaua albastră din postav, purată de către bărba ți, precum și pieptarele
din blană de miel cu deschidere laterală. Portul popular al maghiarilor se diferențiază prin cămășile femeilor cusute cu fir roșu și șorțurile dantelate. Diferențele locale și etnice sunt indicate de către lungimea cămă șii, tipul de broderie, croiala pantalonilor, a fustei sau a
șorțului, pălărie, curea, sau modelul vestei.
În vremurile străvechi se spunea că prin muzică se poate vorbi cu Dumnezeu sau
cu spiritele de dincolo, context în care instrumentele care facilitau acest ,,dialog’’ erau
considerate a fi foarte im portante. Cele mai vechi instrumente muzicale , precum
buhaiul, buciumul, fluierul, cobz a și cimpoiul au fost confecți onate din lemnul pădurilor
nesfârșite. Ulterior, prin aculturație, au pătruns la noi vioara, chitara, țambalul, clarinetul și, mai apoi, taragotul, saxofonu l și acordeonul. Aceste instru mente reprezintă piatra de
32
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
temeile a muzicii tradiționale și a dansurilor folclorice român ești. O parte importantă a
acestor dansuri o reprezintă str igăturile și chiuiturile, fenom en unic în România.
Arta populară este o artă primit ivă, de unde rezultă farmecul e i, dar și pericolul
nimicirii sale în fața presiun ii vieții moderne. Deși limitate de invazia produselor de masă,
obiectele tradițiilor meșteșugărești rămân parte din fondul cultural românesc. Poate că
pentru mulți, aceste obiecte și- au pierdut utilitatea, dar din fericire, nu și farmecul. Dacă
utilul și artisticul vor continua să dăinuie împreună, iar lumea noastră va avea și mai
departe nevoie de resurse autentice, lumea satului va supravieț ui.
1.5.3. Tradiții și obiceiuri locale
Numită în popor Mărțisor , luna martie este considerat ă prima lună a primăverii.
Șnurul de mărțișor, alcătuit din 2 fire răsucite, colorate în alb și roșu, simbolizează
unitatea contrariilor: iarnă-vară, frig-căldură, întuneric-lumi nă, sterilitate-fertilitate, ură-
iubire, moarte-viață. Prima zi a primăverii este ziua Babei Doc hia, o bătrână zeiță agrară,
care începe urcușul cu oile la munte pe 1 martie și moare pe 9 martie, de Mucenici.
Legenda spune că Dochia ar fi pornit cu turma de oi spre munte, fiind convinsă că
primăvara venise deja și că, pe parcursul călătoriei, și-ar fi scos rând pe rând toate cele 9 cojoace pe care le purta. Vremea s-a schimbat din senin, a înce put să ningă, iar Dochia
împreună cu oile sale au înghețat, prefăcându-se în stane de pi atră. Tradiția spune că
vremea schimbătoare de la începutul primăverii se datorează Bab ei Dochia care își
scutură cojoacele de ploaie și zăpadă. De asemenea, după aceast ă legendă, firul
Mărțișorului este firul anului, o funie lungă de 365 sau 366 de zile, care ar fi fost tors de
Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte. Echivalente cu zi lele urcușului sunt cele 9
zile ale babei, care reprezintă ciclul de renovare a timpului, iar ziua de 9 martie, se
consideră hotar între anotimpul f riguros și cel călduros. După zilele Babei, pe data de 9
martie, încep zilele călduroase al e Moșilor, numiți și Sfinți ș i, odată cu acestea, începe
noul an agrar. Datorită suprapun erii începerii noului an agrico l cu sărbătoarea creștină a
Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, pe data de 9 martie gosp odinele pregătesc 40 de
colaci, în forma cifrei 8, iar bărbații beau 40 de pahare de vi n.
33
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Obiceiurile pascale au loc cu ocazia sărbătorilor de Paște, care comemorează
patimile, moartea și Învierea Do mnului. Oamenii se pregătesc pe ntru sărbătorile de Paște
prin ,,Postul Paștelui’’ care durează 48 de zile. Ultima săptăm ână din acest post se
numește ,,Săptămâna Patimilor’’ și începe în duminica Floriilor , care comemorează
intrarea lui Iisus în Ierusalim. În această săptămână se comemo rează ultima masă a lui
Iisus (în ,,Joia Mare), prinderea, închiderea și moartea lui (în ,,Vinerea Mare’’, când se
ține post negru). Învierea se sărbătorește în cea de-a treia zi după moarte, adică
duminică, credincioșii salutând acest eveniment cu formula ,,Hr istos a înviat! Adevărat a
înviat!’’, care se folosește timp de 40 de zile, până la Înălța rea Domnului. Prima
săptămână de după Paști se numeș te ,,Săptămâna Luminată’’. Prin cipalele simboluri
pascale sunt: ouăle roșii, pasca, lumina de înviere și mielul. Vopsirea ouălor are la bază
legenda după care Fecioara Maria, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul
cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care p icura din rănile lui Iisus.
Vopsirea ouălor are loc în Joia Mare și apoi acestea sunt ciocn ite de credincioși în ziua
de Înviere. Pasca se coace o dat ă pe an, cu ocazia sărbătorilor de Paște, fie în Joia
Mare, fie sâmbăta, înainte de Înviere. Pasca are o formă rotund ă și o cruce în mijloc. În
noaptea de înviere, credincioșii aprind lumânări la biserică di n lumina adusă de preot de
pe masa Sfântului Altar. Lumânăr ile aprinse reprezintă simbolul Învierii, al biruinței luminii
asupra întuneicului și a vieții asupra morții. La sfârșitul slu jbei, preotul împarte
credincioșilor sfintele paști, adică pâine sfințită, stropită c u vin și aghiazmă. După slujba
de Înviere, credincioșii mănăncă ouă roșii, pască și carne de miel. Mielul este simbolul lui Hristos care s-a jertfit pentru păcatele lumii și a murit pe cr uce ca un miel nevinovat.
Festivalul de încondeiere a ouălor se organizează anual, cu ocazia sărbătorilor de
Paște, la căminul Cultural din Brădet. În cadrul acestui festiv al, oamenii au ocazia de a
admira diferite tehnici de încondeiere a ouălor, cu motive și m odele aproape uitate,
precum și o expoziție cu ouă înc ondeiate din zona Buzăului. În prezent, acest festival
este doar un eveniment local, dar în viitor organizatorii dores c să îl transforme într-un
festival național, încercând să păstreze obiceiurile tradiționale românești originale.
Obiceiurile de iarnă au menirea de a fixa o etapă, de a marca trecerea de la anul
vechi la anul nou și de a răspân di preocupările majore ale vieț ii satului. Gestul magic,
dansul ritualic și comportamentul ludic sunt elemente constitua nte ale ceremonialului
34
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
specific sărbătorilor de iarnă. S ărbătorile de iarnă se desfășo ară, de regulă, între 24
decembrie și 7 ianuarie și au ca puncte centrale sărbătorile Cr ăciunului, Anului Nou și
Bobotezei, caracteristica lor fiind repertoriul neasemuit de bo gat în datine și credințe,
realizări artistice literare, muz icale și coregrafice. Colindel e, Plugușorul, Sorcova, Jocurile
cu măști (capra, ursul), Cântecele de stea sunt doar câteva obi ceiuri care fac din
sărbătorile de iarnă unele din ce le mai spectaculoase manifestă ri folclorice și spirituale
ale locuitorilor din teritoriu. În luna decembrie a fiecărui an , se organizează spectacolul
Colinde la Vama Buzăului , eveniment cu ocazia căruia localnicii, de la mic la mare,
împărtășesc comunității spiritul sărbătorilor.
Sărbătoarea ,,Fiii satului’’ se organizează anual în Vama Buzăului, în luna aprilie
și are ca scop descoperirea satului românesc, a obiceiurilor și tradițiilor unice, a
meșteșugurilor tradiționale practicate, precum și a produselor agricole și tradiționale
românești. În cadrul evenimentului au loc expoziții de obiecte de artizanat, degustare de
produse tradiționale, precum ș i spectacole folclorice.
Ziua Eroilor este un alt eveniment organiza t anual în Vama Buzăului, în lun a
iunie, pentru cinstirea eroilor căzuți în cele două războaie mondiale, comemorarea
acestora făcându-se în cimitirul ș i capela de la Dealul Buzău.
Sărbătoarea ,,Gospodarul Vămășan’’ se organizează anual în luna august și are
ca scop revigorarea tradițiilor și promovarea zonei. Cu această ocazie sunt organizate
prezentări de animale cu premier ea celor mai frumoase exemplare , concursuri de pescuit
și de tăiere a buștenilor, în cadrul cărora se întrec cei mai i scusiți tăietori de lemne din
sat. Lemnul rezultat este folosit în confecționarea de mobilier . Premiile constau în bani și
furaje pentru animale. La fel de atractivă este și tombola orga nizată cu ocazia acestui
eveniment.
De câțiva ani, în comuna Vama Buzăului, se organizează o expoziție a taberei de
sculptură , la care participă artiști locali cu lucrări realizate în lemn sau metal. Sculpturile
rămân expuse în sat pe parcursul întregului an, devenind astfel elemente aparte în
peisajul pastoral. Aceste obiecte de artă dau un aer ciudat zon ei liniștite, contribuind,
defapt, la o experiență agro-turi stică reușită pentru toți acei a care ajung să le vadă.
35
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
O parte din munca și realizările artiștilor locali este prezent ată în cadrul taberei de
vară pe tematici culturale , organizată la Întorsura Buzăului. Majoritatea lucrărilor sunt
de pictură și sculptură și acestea reprezintă punctul de plecare pentru un viitor muzeu de
artă contemporană în spațiu deschis , care va relecta cultura și arta dintr-o zonă
geografică specifică, cu o experie nță și influență specifică.
Tot la Întorsura Buzăului, se organizează anual festivalul ,,Muzica tradițională și
populară sunt ca acasă’ ’, cu scopul de a păstra și de a transmite noilor generații,
minunatele și neasemuitele obiceiuri tradiționale. În cadrul ev enimentului au loc expoziții
de animale, concursul cu premii ,,Cel mai frumos animal’’, prec um și spectacole populare
naționale, cu invitați din toată țara.
Unul dintre cele mai important e festivaluri organizate în zonă este festivalul
folcloric ”Ciobănașul”, care se organizează anual la Întorsura Buzăului, în prima
duminică a lunii septembrie, de aproximativ 40 de ani. Festival ul contribuie la valorificarea
elementelor autentice ale tradiției muzicale și coregrafice din diferite zone etno-folclorice
românesti. Festivalul constituie o pârghie importantă de păstra re a obiceiurilor și porturilor
populare, a tradiției folcloric e de pe aceste meleaguri, un pri lej de cunoaștere reciprocă a
valorilor artistice cultivate și perpetuate de participanți, pr ecum și de evidențiere a
preocupărilor comune pentru păstrar ea și afirmarea acestora. În vederea schimburilor de
valori și experiență, la acest festival participă atât ansambluri din zona Întorsurii Buzăului (Sita Buzăului, Barcani, Dobârlău și Barcani), cât și din alte județe (Harghita, Brașov,
Buzău, Bacău, Neamț, Vrancea, Prahova și Mureș) sau chiar din a lte țări (Republica
Moldova, Ungaria, Italia și Iugoslavia). Astfel, în ultimii 20 de ani, festivalul a căpătat un
caracter interregional, cu parti cipanți din 10-15 județe și internațional, la el participând
formații din aroximativ 2-3 țări.
În zona Buzaielor se organizează anual festivalul interregional de folclor pentru
copii și tineret ,,Mlădițe românești’’ , care are ca scop promovarea folclorului, facilitarea
înțelegerii acestuia și cultivar ea dragostei pentru acesta, în special în sufletele tinerelor
generații.
36
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Vămășenii participă anual și la Zilele Recoltei , organizate în luna octombrie la
Prejmer, eveniment în cadrul căruia se organizează un târg care reunește toți agricultorii
și crescătorii de animale din zonă. Organizarea acestui târg vi zează promovarea tradițiilor
locale, implicarea locuitorilor în activități culturale și, mai ales, promovarea produselor
agro-alimentare locale. În cadr ul târgului sunt organizate expo ziții și concursuri, precum
,,Cel mai frumos animal’’, ,,Rodul uriaș’’, ,,Din cămara gospod inei’’, ,,Cea mai frumoasă
curte’’ și expoziție de unelte ș i utilaje agricole. În cadrul a cestor expoziții și concursuri, cei
mai buni gospodari sunt premiați în tr-o atmosferă de cântec, jo c și voie bună.
2. Prezentarea demografică
2.1. Populația
Conform ultimului Recensământ, comuna Vama Buzăului are o popul ație de 3220
de locuitori , distribuiți pe cele 4 sate componente astfel:
Tabelul 1. Distribuția populației comunei Vama Bu zăului pe localitățile
componente (RPL 2011) 7
Vama Buzăului Acriș Buzăiel Dălghiu
Număr de locuitori 1397 1175 510 138
Procent 43% 37% 16% 2%
7 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
37
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
În ultimii 5 ani, se observă o ușoară creștere a numărului de locuitori (2,37%),
astfel:
Tabelul 2. Evoluția populației comunei Vama Buzăului la 1 ianuarie, în per ioada
2012-2016 8
2012 2013 2014 2015 2016
Număr de locuitori 3462 3485 3501 3507 3544
În ciuda ușoarei creștere a număr ului de locuitori, densitatea locuitorilor comunei
rămâne una scăzută, de 20.56 locuitori / km2.
2.1.1. Populația pe gen, grupe de vârstă, etnie, religie
a) Distribu ția pe gen
Tabelul 3. Distribuția populației comunei Vama Buzăului pe gen (RPL 2011)9
Vama Buzăului Acriș Buzăiel Dălghiu TOTAL
1397 1175 510 138 3220
Masculin 699 622 265 68 1654
Feminin 698 553 245 70 1566
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, din cei 3220 de locuitori ai
comunei, 1654 sunt de gen masculin (51%), iar 1566 de gen femin i n ( 4 9 % ) . D e
asemenea, se observă că populația de gen masculin o depăsește numeric ușor pe cea
de gen feminin, excepție făcând satul Dălghiu.
8 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
9 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
38
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
b) Distribu ția pe grupe de vârst ă
Tabelul 4. Distribuția populației comunei Vama Buzăul ui pe grupe de vârstă (RPL
2011) 10
Vama Buzăului Acriș Buzăiel Dălghiu TOTAL
1397 1175 510 138 3220
0-4 ani 89 104 30 1 224
5-9 ani 79 86 40 4 209
10-14 ani 99 121 32 7 259
15-19 ani 69 101 31 9 210
Total < 20 ani 336 412 133 21 902
20-24 ani 86 74 28 8 196
25-29 ani 76 63 32 4 175
30-34 ani 89 79 49 7 224
35-39 ani 105 88 40 9 242
40-44 ani 111 99 35 13 258
45-49 ani 69 44 15 11 139
50-54 ani 76 63 29 7 175
55-59 ani 91 59 37 11 198
60-64 ani 84 56 29 13 182
Total populație
activă (20-64 ani) 787 625 294 83 1789
65-69 ani 64 33 18 7 122
70-74 ani 66 41 26 7 140
10 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
39
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
75-79 ani 74 26 19 9 128
80-84 ani 43 23 17 9 92
Peste 85 ani 27 15 3 2 47
Total populație
vârstnică (peste 65 274 138 83 34 529
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, conform datel or obținute la
RPL 2011, segmentul populației active economic , respectiv cu vârste între 20 și 64
ani, reprezintă 56%, copiii și tinerii care au sub 20 de ani reprezintă 28%, în timp ce
vârstnicii, cu vârste de peste 65 de ani reprezintă 16% din totalul locuitorilor comunei.
În ceea ce privește distribuția pe cele 3 categorii majore de v ârstă (tineri 0-19 ani,
adulți activi economic 20-64 ani și vârstnici peste 65 ani) a l ocuitorilor din cele 4 localități
componente ale comunei, sit uația este următoarea:
Vama Buz ăului: tineri 24%; adulți activi ec onomic 56%; vârstnici 20%
Acriș: tineri 35%; adulți activi eco nomic 53%; vârstnici 12%;
Buzăiel: tineri 26%; adulți activi economic 58%; vârstnici 16%;
Dălghiu : tineri 15%; adulți activi economic 60%; vârstnici 25%.
Se observă așadar, ca segmentul populației tinere este cel mai bine reprezentat în
satul Acriș (35%), al adulților în Dălghiu (60%) și Buzăiel (58 %), iar al vârstnicilor în
Dălghiu (25%).
40
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
c) Distribu ția în func ție de etnie
Tabelul 5. Distribuția populației comunei Vama Buzăul ui în funcție de etnie (RPL
2011) 11
Număr Procent
3220 100%
Români 3051 94,5%
Maghiari 2 0,5%
Romi 107 3,5%
Alte etnii 60 1,5%
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, aproape toți locuitorii comunei
Vama Buzăului sunt de etnie română (94,5%) și doar 5,5% minorit ăți etnice, dintre care:
3,5% de etnie romă, 1,5% alte e tnii și 0,5% de etnie maghiară.
d) Distribu ția în func ție de orientarea religioas ă
Tabelul 6. Distribuția populației comunei Vama Buzăul ui în funcție de orientarea
religioasă (RPL 2011)12
Număr Procent
3220 100%
Ortodoxă 3059 95%
Catolică 4 0,5%
Alte religii 157 4,5%
Se observă că aproape toți locuitorii comunei Vama Buzăului sun t ortodocși (95%),
în timp ce doar 0,5% dintre aceșt ia sunt catolici și 4,5% au al tă orientare religioasă.
11 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
12 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
41
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.1.2. Mișcarea naturală a populației
a) Evoluția popula ției
Analizând datele de la RPL 2011 și cele de la RPL 2002, constat ăm o ușoară
evoluție negativă a populației, respectiv o scădere de 4% a numărului de locuitori, de la
3356 de locuitori în 2002 la 3220 de locuitori în 2011.
b) Rata natalităț ii
Tabelul 7. Evoluția natalității populației comunei Vam a Buzăului în perioada 2010-
2015 13
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Număr născuți vii 46 40 38 45 39 47
Populația stabilă la
1 ianuarie 3458 3465 3462 3485 3501 3507
Rata natalității14 13‰ 11,5‰ 11‰ 13‰ 11‰ 13,5‰
În perioada 2010-2015, rata nata lității în comuna Vama Buzăului a fluctuat între
11‰ și 13,5‰, depășind ușor media de la nivelul național, de ap roximativ 10‰.
c) Rata mortalităț ii
Tabelul 8. Evoluția mortalității populației comunei Vam a Buzăului în perio ada
2010-2015 15
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Număr decedați 40 37 29 38 37 41
Populația stabilă la
1 ianuarie 3458 3465 3462 3485 3501 3507
13 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
14 Calculată după formula n= N/P×1000, unde: n= rata natalității; N= numărul născuților vii în
perioada luată în calcul; P= efectivul populației în perioada l uată în calcul
15 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
42
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Rata mortalității16 11,5‰ 10,5‰ 8,5‰ 11‰ 10,5‰ 11,5‰
În perioada 2010-2015, rata mort alității în comuna Vama Buzăulu i a fluctuat între
8,5‰ și 11,5‰, fiind mai scăzută decât media de la nivelul național, de aproximativ 13‰.
d) Rata sportului natural
Tabelul 9. Evoluția sporului natural al popu lației comunei Vama Buzăului î n
perioada 2010-2015 17
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sporul natural18 1,5‰ 1‰ 2,5‰ 2‰ 0,5‰ 2‰
În perioada 2010-2015, sporul natural a fluctuat între 0,5‰ și 2,5‰, fiind pozitiv în
fiecare an, ceea ce indică o uș oară creștere naturală a populaț iei comunei.
2.1.3. Migrația populației
Tabelul 10. Mișcarea migratorie a populației comunei Vama Buzăului, în peri oada
2010-2015 19
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Populația stabilă la
1 ianuarie 3458 3465 3462 3485 3501 3507
Stabiliri de reședință 13 11 11 19 21 43
Plecări cu reședința 26 27 32 20 20 15
Stabiliri cu domiciliul 27 21 44 39 29 43
Plecari cu domiciliul 34 30 36 33 34 15
16 Calculată după formula d= D/P×1000, unde: d= rata mortalității ; D= numărul deceselor în
perioada luată în calcul; P= efectivul populației în perioada l uată în calcul
17 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
18 Calculat după formula SN = n – d, unde: SN = sporul natural, n = rata natalității și d= rata
mortalității în perioada luată în calcul
19 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
43
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Din tabelul de mai sus, în per ioada 2010-2015, se observă următ oarele aspecte:
O evoluție în ceea ce privește stabilirile, atât de reședintă (de la 0,38% la 1,23%),
cât și de domiciliu (de la 0,78% la 1,23%);
O regresie în ceea ce privește plecările, atât de reședință (de la 0,75% la 0,43%),
cât și de domiciliu (de la 0,98% la 0,43%);
Referitor la schimbările de reședință, numărul plecărilor a fo st mai mare decât cel
al stabilirilor în perioada 201 0-2013, în timp ce în 2014-2015 stabilirile au depășit
plecările;
Referitor la schimbările de domic iliu, numărul plecărilor a fost mai mare decât cel
al stabilirilor în perioada 2010-2014, în timp ce în 2015 stabi lirile au depășit
plecările.
2.2. Populația școlară
2.2.1. Evoluția populației școlare
Tabelul 11. Populația școlară a comunei Vama Buzăului pe niveluri de educaț ie, în
perioada 2010-2015 20
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total populație școlară 374 390 415 400 424 425
Copiii înscriși în
grădinițe 90 107 97 98 117 120
Elevi înscriși în
învățământul primar 172 165 190 175 196 191
Elevi înscriși în
învățământul gimnazial 112 118 128 127 111 114
20 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
44
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Din tabelul de mai sus, se observă o creștere cu aproximativ 14 % a populației
școlare din comuna Vama Buzăului, în perioada 2010-2015, cea ma i mare creștere fiind
înregistrată la nivelul învățământului preșcolar (33%).
2.2.2. Nivelul de studii absolvite
Conform RPL 2011, populația comunei Vama Buzăului cu vârste de peste 10 ani
este de 2787 locuitori (reprezentând 86,5% din totalul populației). Dintre aceștia, aproape
jumătate (43%) au absolvit învățământul gimnazial, 26% învățămâ ntul primar, 12% liceul
și doar 3% au studii superioare. 5% din populația de peste 10 ani nu au nicio școală absolvită, iar peste jumătate din cei fără studii sunt analfabe ți, aceștia reprezentând 3%
din cei 2787 de locuitori. Aceste date sunt redate grafic în figura de mai jos.
Figura 1. Distribuția populației cu vârst e de peste 10 ani în funcție de nivelul școlii
absolvite
45
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Tabelul 12. Distribuția pe gen a populației cu vârste pes te 10 ani din comuna
Vama Buzăului în funcție de nive lul școlii absolvite (RPL 2011) 21
Total
absolvențiProcent din
populația >
10 ani Masculin Feminin
Nr Procent Nr. Procent
Învățământ superior95 3% 46 48% 49 52%
Învățământ postliceal
și de maiștrii 27 1% 9 33% 18 67%
Învățământ liceal 324 12% 156 48% 168 52%
Învățământ
profesional /ucenici 289 10% 230 80% 59 20%
Învățământ gimnazial 1194 43% 579 48% 615 52%
Învățământ primar 711 26% 333 47% 378 53%
Fără școală absolvită 147 5% 80 54% 67 46%
Fără școală –
analfabeți 78 3% 41 53% 37 47%
Analizând datele din tabelul de mai sus, se observă că, în gene ral, rata de
absolvire a unei forme de învățământ este mai crescută în cazul persoanelor de gen
feminim decât a celor de gen masculin, în special în cazul învățământului postliceal (67%
feminin – 33% masculin). Excepție face învățământul profesional , unde 80% dintre
absolvenți sunt de gen masculin. Compararea celor 2 subgrupuri în funcție de nivelul
școlii absolvite se regăsește în figura de mai jos:
21 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
46
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Figura 2. Nivelul școlii absolvite de cătr e populația cu vârste peste 10 ani în funcție de
gen
47
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Tabelul 13. Distribuția pe etnie a populației cu vârste peste 10 ani din comuna
Vama Buzăului în funcție de nive lul școlii absolvite (RPL 2011) 22
Total
absolvențiProcent din
populația >
10 ani Români Maghiari Romi Alte etnii
Învățământ superior95 3% 94 0 0 1
Învățământ postliceal
și de maiștrii 27 1% 27 0 0 0
Învățământ liceal 324 12% 318 0 0 6
Învățământ
profesional /ucenici 289 10% 281 0 1 7
Învățământ gimnazial 1194 43% 1169 1 5 19
Învățământ primar 711 26% 653 0 50 8
Fără școală absolvită 147 5% 127 1 17 2
Fără școală –
analfabeți 78 3% 61 1 15 1
Analizând datele din tabelul de mai sus, se observă că, în gene ral, rata de
absolvire a unei forme de învățământ este mai crescută în cazul persoanelor de etnie
română decât a celor de etnii mi noritare, în special în cazul învățământului postliceal
(100%) și superior (99%). Rata de absolvire a unor forme de înv ățământ de către
populația minoritară este cea mai ridicată in cazul învățământu lui primar (8%). În schimb,
13,5% dintre persoanele fără șc oală și 21,5% dintre persoanele analfabete sunt de etnii
minoritare. Compararea subgrupur ilor în funcție de nivelul școl ii absolvite se regăsește în
figura de mai jos:
22 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
48
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Figura 3. Nivelul școlii absolvite de cătr e populația cu vârste peste 10 ani în funcție de
gen
49
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.3. Forța de muncă
Din punct de vedere profesional, o persoană se poate încadra în tr-una din
următoarele categorii majore: p ersoană ocupată (salariată), șom er (indemnizat sau în
căutarea unui loc de muncă) sau persoană inactivă (elevi / stud enți, pensionari, casnice,
persoane întreținute etc).
Tabelul 14. Distribuția populației din comuna Vama Buzăului în funcție de statutul
profesional, pe categorii și subcategorii (RPL 2011)23
Categorii
statut
profesional Număr Procent din
populație Subcategorii statut
profesional Număr Procent din
populație
Persoane
ocupate 1320 41% Ocupat 1320 41%
Persoane
aflate în
șomaj 66 2% Șomer 36 1%
Persoană aflată în căutarea
unui loc de muncă 30 1%
Persoane
inactive 1834 57% Elev / student 505 16%
Pensionar 405 12%
Casnic 369 11%
Întreținut de altă persoană 374 12%
Întreținut de stat sau din alte
surse 97 3%
Altă situație economică 84 3%
23 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
50
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Analizând datele din tabelul de mai sus, se observă că mai bine de jumătate din
populația comunei (57%) sunt persoane inactive din punct de ved ere profesional, 41%
sunt persoane ocupate, în timp ce doar 2% se află în șomaj. Maj oritatea peraoanelor
inactive sunt elevii / studenții (16% din totalul populației), urmați de penionari (12% din
totalul populației) și de persoanele aflate în întreținerea alt or persoane (12% din totalul
populației). Figura de mai jos redă distribuția celor 3220 de l ocuitori ai comunei în funcție
de statutul profesional al acestora (subcategorii).
Figura 4. Distribuția populației comunei în funcție de statutul profesional
În continuare vom prezenta dist ribuția populației din comuna Va m a B u z ă u l u i î n
funcție de gen, etnie și nivelul școlii absolvite.
51
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
a) Statutul prof esional în func ție de gen
Tabelul 15. Distribuția pe gen a populației din comuna Vama Buzăului în funcție
de statutul profesional (RPL 2011) 24
Număr
persoane Procent
populație Masculin Feminin
Nr Procent Nr. Procent
Ocupat 1320 41% 789 48% 531 34%
Șomer 36 1% 29 2% 7 0,5%
Persoană aflată în
căutarea unui loc de
muncă 30 1% 15 1% 15 1%
Elev / student 505 16% 255 15% 250 16%
Pensionar 405 12% 201 12% 204 13%
Casnic 369 11% 21 1% 348 22%
Întreținut de altă
persoană 374 12% 207 13% 167 11%
Întreținut de stat sau
din alte surse 97 3% 57 3% 40 2%
Altă situație
economică 84 3% 80 5% 4 0,5%
TOTAL 3220 1654 1566
24 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
52
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Analizând datele din tabelul de mai sus, se observă că majorita tea persoanelor de
gen masculin (48%) au un loc de muncă, 15% frecventează o formă de învățământ, 13%
sunt întreținute de alte persoane și 12% sunt pensionare, șomaj ul în cazul acestora fiind
de doar 2%. Majoritatea persoanelor de gen feminin (34%) au un loc de muncă, 22% sunt
casnice, 16% frecventează o formă de învățământ, 13% sunt pensionare și 11%
întreținute de alte persoane, în timp ce rata șomajului la feme i este de doar 0,5%. Astfel,
în timp ce rata de ocupare și rata șomajului este mai mare în c azul persoanelor de gen
masculin, persoanele de gen feminin au mai multa reprezentativitate în categoria persoanelor inactive.
Figura 5. Statutul profesional al populație i din Vama Buzăului în funcție de gen
53
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
b) Statutul prof esional în func ție de etnie
Tabelul 16. Distribuția etnică a populației din comuna Vama Buzăului în funcție de
statutul profesional (RPL 2011) 25
Număr
persoane Procent
populație Români Maghiari Romi Alte etnii
Ocupat 1320 41% 1278 0 21 21
Șomer 36 1% 35 0 0 1
Persoană aflată în
căutarea unui loc de
muncă 30 1% 28 0 2 0
Elev / student 505 16% 471 0 22 12
Pensionar 405 12% 396 0 1 8
Casnic 369 11% 362 0 7 0
Întreținut de altă
persoană 374 12% 325 0 35 14
Întreținut de stat sau
din alte surse 97 3% 79 0 14 4
Altă situație
economică 84 3% 77 2 5 0
TOTAL 3220 3051 2 107 60
25 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
54
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Se observă că majoritatea pers oanelor de etnie română (42%) au un loc de
muncă, 15% frecventează o formă de învățământ, 13% sunt pensionare, 12% casnice și
11% întreținute de alte persoane, șomajul fiind de doar 1%. Maj oritatea persoanelor de
etnie romă (33%) sunt întreținute de alte persoane, 20% au un loc de muncă, 20% frecventează o formă de învățăm ânt și 13% sunt întreținute de s tat / alte surse. În cazul
persoanelor de alte etnii, rata de ocupare este de 35%, 23% sunt întreținute de alte persoane, 20% frecventează o formă de învățământ și 13% sunt pe nsionare. Astfel,
persoanele de etnie română au cea mai mare rată de ocupare, în timp ce persoanele de etnie romă și de alte etnii au reprezentativitate mare în categoria persoanelor inactive, având totuși o rată crescută de frecventare a unei forme de înv ățământ (câte 20%
fiecare).
Figura 6. Statutul profesional al populație i din Vama Buzăului în funcție de etnie
55
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
c) Statutul prof esional în func ție de nivelul ș colii absolvite
Pentru această analiză, vom lua în considerare doar populația c u vârste peste 10
ani, care, conform RPL 2011, este de 2787 locuitori (86,5% din totalul populației).
Tabelul 17. Distribuția școlară a populației cu vârste peste 10 ani din comuna
Vama Buzăului în funcție de st atutul profesional (RPL 2011) 26
Populație
de > 10 ani SuperiorPostlic /
maiștriiLiceal,
profes Gimna-
zial Primar Fără
școală
Ocupat 1320 75 19 405 601 197 23
Șomer 36 1 0 12 20 3 0
Persoană aflată în
căutarea unui loc de
muncă 30 1 0 13 5 10 1
Elev / student 381 1 0 29 126 167 58
Pensionar 405 7 8 64 176 143 7
Casnic 369 6 0 48 194 109 12
Întreținut de altă
persoană 68 1 0 3 10 42 12
Întreținut de stat sau
din alte surse 94 1 0 17 28 28 20
Altă situație
economică 84 2 0 22 34 12 14
TOTAL 2787 95 27 613 1194 711 147
26 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
56
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Se observă că majoritatea persoanelor cu studii superioare (79% ) au un loc de
muncă, 7,5% sunt pensionare și 6,5 % casnice. Majoritatea persoa nelor cu studii
postliceale (70%) și medii (66% ) sunt de asemenea ocupate. Jumătate dintre persoanele
cu studii gimnaziale (50%) sunt ocupate, 16% sunt casnice și 15 % pensionare. 28% din
persoanele cu studii primare au un loc de muncă, 23,5% frecvent ează o formă de
învățământ, 20% sunt pensionare și 15% casnice. 39,5% dintre pe rsoanele fără școală
frecventează o formă de învățământ, 16% sunt ocupate și 13,5% s unt întreținute de stat /
alte surse. Astfel reiese că rata de ocupare este direct propor țională cu nivelul studiilor,
cele mai mari rate fiind în rândul persoanelor cu studii superi oare, postliceale și medii. În
schimb, rata de inactivitate este invers proporțională cu studi ile, aceasta fiind crescută în
cazul persoanelor fără școală (83, 5%), a celor cu studii primar e (70,5%) și cu studii
gimnaziale (47,5%).
Figura 7. Statutul profesional al populației în funcție de nivelul studii lor absolvite
57
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3. Situația socială
3.1. Educație
3.1.1. Unități de învățământ
În prezent, în comuna Vama Buzăului, funcționează 6 unități de învățământ, dintre
care 3 școli, fiecare având în componență câte o gradiniță, ast fel:
Școala Gimnazială cu clasele I – VIII și Grădinița cu program normal Vama
Buzăului (Vama Buzăului, strada Principală nr. 424);
Școala Primară cu clasele I – IV și Grădinița cu program normal Acriș (Acriș, nr.
136);
Școala Primară clasele I – IV și Grădinița cu program normal B uzăiel (sat Buzăiel,
nr. 951).
Conform Raportului anual de evaluare internă a calității (RAEI) pentru anul
școlar 2014-2015 27, Școala Gimnazială cu clasele I – VIII Vama Buzăului este unit atea
de învățământ coordonatoare pentru celelalte 5 structuri de înv ățământ subordonate.
Unitatea coordonatoare funcționează în două schimburi, iar stru cturile subordonate un
schimb. În toate cele 6 unități predarea se face în limba român ă, iar celelalte limbi
studiate sunt engleza și franceza.
Tabelul 18. Numărul de grupe / clase de elev i din unitatea de învățământ
coordonatoare și structurile subordonate acesteia, în anul școlar 2014-2015 28
Unitatea
coordonatoare Structurile
subordonate TOTAL
Nr. grupe învățământ
preșcolar 2 3 5
Nr. clase învățământ
primar (I-IV) 5 8 13
27 Sursă:RAEI http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/documente/RAEI_2014_2015.pdf
28 Sursă: RAEI http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/documente/RAEI_2014_2015.pdf
58
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Nr. clase învățământ
gimnazial (V-VIII) 6 0 6
TOTAL 13 11 24
Tabelul 19. Numărul de copii șI elevi din u nitatea de învățământ coordonato are și
structurile subordonate aces teia, în anul școlar 2014-2015 29
Unitatea
coordonatoare Structurile
subordonate TOTAL
Nr. de copii învățământ
preșcolar 42 75 117
Din care copii cu CES: 1
Nr. de elevi învățământ
primar (I-IV) 86 110 196
Din care elevi cu CES: 18
Nr. de elevi învățământ
gimnazial (V-VIII) 111 0 111
Din care elevi cu CES: 6
TOTAL 239 175 424
Din care copii și elevi cu CES: 25
Din cele 2 tabele de mai sus rezu ltă următoarele efective școla re medii:
Nr. mediu de copii preșcolari în grupă: 21 în unitatea coordon atoare și 25 în
structurile suboprdonate;
Nr. mediu de elevi în clasele I-IV: 17 în unitatea coordonatoa re și 14 în structurile
subordonate;
29 Sursă: RAEI http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/documente/RAEI_2014_2015.pdf
59
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Nr. mediu de elevi în clasele V -VIII: 18,5 în unitatea coordonatoare.
În unitatea coordonatoare și structurile subordonate există și 2 clase pregătitoare /
grupa 0, organizate în școală, c are sunt frecventate de 32 de e levi.
Tabelul 20. Structura etnică a efectivelor școlare din unitatea de învățămâ nt
coordonatoare și structurile subordonate acesteia, în anul școlar 2014-2015 30
Copii grădiniță Elevi școală
Nr. Procent Nr. Procent
Etnie română 49 42% 222 72%
Etnie romă 68 58% 85 28%
TOTAL 117 100% 307 100%
3.1.2. Infrastuctura de învățământ
Tabelul 21. Spațiile de învățare din unitatea de învățământ coordonatoare și
structurile subordonate aces teia, în anul școlar 2014-2015 31
Unitatea
coordonatoare Structurile
subordonate TOTAL
Săli de clasă 10 8 18
Laboratoare / cabinete
școlare 2 0 2
Ateliere școlare 2 0 2
TOTAL 14 8 22
30 Sursă: RAEI http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/documente/RAEI_2014_2015.pdf
31 Sursă: RAEI http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/documente/RAEI_2014_2015.pdf
60
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
În plus, în unitatea de învăț ământ coordonatoare există un cabi net de asistență
psihopedagogică.
Din punct de vedere al utilităților, toate unitățile de învățăm ânt din comuna Vama
Buzăului au curent electric, apă curentă și telefon. Toate unit ățile de învățământ au
instalații sanitare și toate sălile de clasă sunt dotate cu mob ilier mobil. Din punct de
vedere al resurselor materiale existente, unitatea coordonatoare dispune de dotări
suficiente, în timp ce struct urile subordonate au dotări medii.
Unitatățile de învățământ din c omuna Vama Buzăului dispun de so fturi
educaționale pentru majoritatea disciplinelor de studiu din pro grama școlară, utilizând,
printre altele: enciclopedii el ectronice, filme de CD/DVD, fotografii digitale și platformă de
e-learning. De asemenea, unitatea coordonatoare a creat și gest ionează site-ul web al
școlii http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/
Tabelul 22. Numărul de calculatoare din un itatea de învățământ coordonatoar e și
structurile subordonate aces teia, în anul școlar 2014-2015 32
Unitatea
coordonatoare Structurile
subordonate TOTAL
Nr. calculatoare utilizate în
administrație (director, cancelarie,
secretariat, bibliotecă) 6 2 8
Nr. calculatoare ut ilizate exclusiv de
cadrele didactice 3 0 3
Nr. calculatoare utilizate de elevi și în
activitățile cu elevii 25 10 35
Din care calculatoare cu acces la
internet 25 5 30
TOTAL 34 12 46
32 Sursă: RAEI http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/documente/RAEI_2014_2015.pdf
61
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.1.3. Personal didactic
Tabelul 23. Structura personalului didactic din unitățile de învățământ din comuna
Vama Buzăului, în anul școlar 2014-2015 33
Nr. cadre didactice Procent
Personal didactic în învăță mântul preșcolar 5 15%
Gradul de încă rcare a unei educatoare (nr.c opii / cadru didactic) 23,4
Personal didactic în învățământul primar 10 30,5%
Gradul de încă rcare a unei învăță toare (nr.elevi / cadru didactic) 19,6
Personal didactic în învățământul gimnazial 18 54,5%
Gradul de încă rcare al unui profesor (nr.elevi / cadru didactic) 6
TOTAL 33 100%
Tabelul 24. Calificarea personalului didacti c din unitățile de învățământ d in
comuna Vama Buzăului, în anul școlar 2014-2015 34
Nr. cadre didactice Procent
Cadre didactice cu gradul I 8 24,5%
Cadre didactice cu gradul II 7 21%
Cadre didactice cu definitivat 11 33,5%
Cadre didactice fără definitivat 6 18%
Personal didactic necalificat 1 3%
TOTAL 33 100%
33 Sursă: RAEI http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/documente/RAEI_2014_2015.pdf
34 Sursă: RAEI http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/documente/RAEI_2014_2015.pdf
62
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Tabelul 25. Alte caracteristici ale personalului didactic din unitățile de învățământ
din comuna Vama Buzăului, în anul școlar 2014-2015 35
Nr. cadre didactice Procent
Nr. total cadre didactice 33 100%
Cadre didactice calificate 32 97%
Cadre didactice navetiste (care domiciliază în
altă localitate decât școala în care lucrează)11 33%
Cadre didactice nou v enite in școală 5 15%
Cadre didactice colaboratori 4 12%
În ceea ce privește specializarea personalului didactic titular, toate grădinițele și
școlile primare beneficiază de per sonal calificat (educatoare, învățători / institutori). În
cazul învățământului gimnazial, a coperirea disciplinelor de stu diu cu personalul didactic
titular este integrală pentru aproape toate disciplinele (biologie, chimie, desen, educație
civică, educație fizică, educație muzicală, educație tehnologic ă, fizică, geografie,
informatică, istorie, limba româ nă, limba engleză, limba france ză, matematică, religie) și
parțială pentru o singură disciplină și anume educația plastică.
3.1.4. Proiecte, competiții și activități educaționale
a) Proiecte
Proiectul ,,Autostrada c ătre școală’’ (2015-2016)
Școala din Vama Buzăului a parti cipat în cadrul proiectului proiectul „Autostrada
către Școală”, inițiat de către Inspectoratul Școlar al Județul ui Brașov, în parteneriat cu
Fundația Transilvania Expres și Inspectoratul Județean de Poliț ie Brașov și finanțat prin
Granturile Mecanismului Financia r al Spațiului Economic Europea n 2009-2014 și
administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.
35 Sursă: RAEI http://vamabuzaului.scoli.edu.ro/documente/RAEI_2014_2015.pdf
63
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Proiectul s-a desfășurat în perioada februarie 2015 – aprilie 2 016 și a vizat
facilitarea dezvoltării psiho-morale, intelectuale și fizice pe ntru 750 de elevi de etnie
rromă (elevi în clasele I-VIII, cu vârste între 6-15 ani), din 15 localități din județul Brașov
(Bunești, Satu Nou, Crihalma, Hârs eni, Jibert, Lisa, Arini, Sâmbăta de Sus, Recea, Șinca
Veche, Vama Buzăului, Voila, Cu tuș, Ticușu Vechi, Mândra), prin implicarea lor în
activități integrate de educație f ormală și nonformală, activit ăți precum pregătire
suplimentară la disciplinele de examen, cunoaștere și dezvoltar e personală, concursuri,
tabere, școli de toamnă și activități de prevenire a abandonul ui școlar, astfel încât, pe
termen lung, să se sporească șansele de menținere în școală, de reușită școlară și de
integrare socială a elevilor beneficiari. Domeniile de dezvolta re a competențelor au fost:
competențele socio-civice, prev enirea și combaterea violenței, egalitatea de șanse,
diversitatea, toleranța, dreptur ile copilului, drepturile omului și educația pentru sănătate.
În cadrul proiectului a fost de asemenea înființat un centru de resurse educaționale
pentru îmbunătățirea gradului de c unoaștere a 15 mediatori școlari și 30 de cadre
didactice, cu ajutorul activităților de formare formală și nonf ormală a acestora în domenii
precum medierea școlară, protecț ia mediului, egalitatea de șans e, interculturalitate și
multiculturalitate.
Proiectul ,,Fiecare copil în gr ădiniță’’ (2014-2015)
Comuna Vama Buzăului, alături de alte 6 comunități din județul Brașov, a participat
în cadrul proiectului ,,Fiecare copil în grădiniță’’, implement at în perioada 2014-2015, de
Asociația OvidiuRo, în parteneriat cu Primăriile locale ale com unităților beneficiare,
Consiliul Județean, Inspectoratul Școlar Județean Brașov și Aso ciația Learn&Vision și
finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Proiectul a sprijinit 510 copii săraci din județul Brașov să me argă la grădiniță zi de
zi, înlăturând o parte din obstacolele economice ale părinților , prin: oferirea unor tichete
sociale de 50 de lei pe lună condi ționate de prezența zilnică, asigurarea rechizitelor
pentru copii și acoperirea costur ilor cu îmbrăcămintea și încăl țămintea copiilor. Au fost de
asemenea organizate ateliere de fo rmare-informare pentru părinț i, cursuri de formare
pentru personalul didactic din învățământul preșcolar și a fost oferită consultanță pentru
64
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
consolidarea echipelor locale, pentru a încuraja colaborarea di ntre profesori, asistenți
sociali, mediatori școlari și alți profesioniști locali.
b) Concursuri, competi ții
Competi ția județeană ,,Made For Europe’’ (2015)
În luna martie 2015, 6 elevi ai Școlii Gimnaziale Vama buzăului , însoțiți de două
cadre didactice, au obținut loc ul al III-lea în cadrul competiției județene “Made For
Europe”, dedicată școlilor care au derulat proiecte în partener iat cu alte școli europene.
În concurs a fost înscris jocul didactic „Descoperă Europa cu o mie de chipuri”,
creat în cadrul proiectului multi lateral Comenius ‚, L’Europe, une image aux mille
visages’’, cu scopul de a completa pregătirea elevilor și de a le spori interesul pentru
diferite materii de studiu, într-o formă accesibilă si plăcută de învățare activ-participativă,
stimulându-le interesul, inițiativ a, curiozitatea si creativita tea.
Concursul na țional de crea ție și interpretare ,,S peak Out’’ (2014)
4 elevi din clasele V-VIII ale Șc olii Gimnaziale Vama Buzăului au participat în 2014
la faza județeană a concursul național de creație și interpreta re „Speak Out’’, având ca
tematică "Nu e niciodată prea târziu să ai o copilărie fericită ". Concursul cuprins în
Calendarul Activitățil or Educative Naționale al MEN s-a desfășu rat în sala festivă a
Colegiului Național „Andr ei Șaguna” din Brașov.
Concursul ,,Made for Europe’’ (2011)
În 2011, Școala Gimnazială Vama Buzăului a prezentat un joc did actic cu tematică
europeană în cadrul concursului ,,Made for Europe’’, obținând a stfel locul al II-lea la finala
națională, care s-a desfășurat la Piatra Neamț.
Competi ții sportive
D i n t r e c e i 9 s p o r t i v i a i Ș c o l i i G imnaziale Vama Buzăului, 4 sunt campioni
internaționali: Alin TONIE (loc ul 2 la Campionatul Balcanic de Arte Marțiale 2013, care a
reunit sportivi din țările România, Grecia, Serbia, Muntenegru și Albania), Daria-Maria
ROȘCA (locul 2 Campionatul Mondial Italia 2012 și locul 2 la Ca mpionatul național de
65
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
karate 2013), Ana-Maria BĂILĂ (locul 3 Campionatul European Ung aria 2013 și și locul 3
la Campionatul național de karate 2013) și Marian-Remus GOCIMAN (locul 1
Campionatul Mondial Italia 2012).
c) Evenimente și activit ăți
Ziua Interna țională a Francofoniei (2014)
În 20 martie 2014, elevii Școlii Gimnaziale Vama Buzăului au pa rticipat la Ziua
Internațională a Francofoniei, sărbătorită anual printr-un fest ival al costumelor, în incinta
Colegiului Unirea din Brașov. În cadrul evenimentului, elevii din Vama Buzăului au primit
un premiu pentru orginalitatea costumelor și interpretărilor.
9 mai – Ziua Europei (2011)
Pe 9 mai 2011, elevii școlii din Vama Buzăului, coordonați de c adrele didactice, au
pus în scenă un spectacol cultural -artistic pentru a sărbători Ziua Europei.
Serbările Zăpezii (2010)
În ianuarie 2010 s-a desfășurat tr adiționala activitate sportiv ă "Serbările Zăpezii",
în cadrul căreia elevii școlii din Vama Buzăului s-au întrecut în probe de schi, sanie și
sac.
Zilele râului Buz ău (2009)
Școala Gimnazială Vama Buzăului, împreună cu Clubul de elevi „S trăjerii naturii” și
cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Vama Buzăului au organizat, în perioada 15-17
mai 2009, diferite acțiuni civice, ecologice, turistice și spor tive, denumite "Zilele râului
Buzău". Timp de 3 zile, elevii școlii au realizat acțiuni de ec ologizare a râului Buzău, a
afluenților acestuia și diverselor trasee turistice din zonă: T raseul cascadelor, Urlătoarea,
Pirușca, Poiana Dragomirului, Pă străvăria, etc. La finalul acți unilor, fiecare echipaj: a
amenajat o expoziție de obiecte realizate din deșeuri,a prezent at fotografii din timpul
activităților ecologice și a realizat un proiect pe tema educației pentru un mediu mai
sănătos.
66
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.2. Sănătate
3.2.1. Unități sanitare
Tabelul 26. Evoluția numărului de unități sanitare din comuna Vama Buzăului în
perioada 2010-2015 36
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Cabinete medicale
de familie 2 2 2 2 2 2
Dintre care private 0 0 0 0 0 2
Cabinete
stomatologice 1 1 1 1 1 1
Dintre care private 0 0 0 1 0 1
Farmacii (private) 0 0 0 0 0 1
Puncte farmaceutice
(private) 1 2 2 2 1 1
În comuna Vama Buzăului există 2 cabinete medicale de familie, 1 cabinet
stomatologic, 1 farmacie și 1 punct farmaceutic. Comuna nu deți ne ambulatorii,
dispensare, cabinete medicale de specialitate sau laboratoare.
Cel mai apropiat spital, împr eună cu cea mai apropiată stație d e ambulanță sunt la
9 km distanță, în orașul Întorsura Buzăului.
36 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
67
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.2.2. Personal medico-sanitar
Tabelul 27. Evoluția numărului de personal m edico-sanitar din comuna Vama
Buzăului în perioada 2010-2015 37
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Medici de familie 2 2 2 2 2 2
Dintre care priva ți 0 0 0 0 0 2
Medici stomatologi 1 1 1 1 1 1
Dintre care priva ți 0 0 0 1 0 1
F a r m a c i ș t i ( p r i v a ț i ) 1 4 4 4 1 1
Personal sanitar
mediu 2 2 2 2 3 2
Dintre care priva ți 0 0 0 0 0 2
3.3. Servicii sociale
În conformitate cu Carta drepturilor beneficiarilor de servicii și prestații de
asistență socială38, care reprezintă Anexa 1 la HCL nr. 8 / 31.07. 2012, categorii le de
beneficiari sunt:
Copiii
Persoanele vârstnice
Persoanele cu handicap
Persoanele afectate de violența în familie
37 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
38 Sursă: http://www.comunavamabuzaului.ro/docs/HCL-2012/HCL-008-din-2012 -07-31-Anexa1.pdf
68
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Bolnavii cronici și cei care suferă de boli incurabile
Familiile și familiile monoparentale
Alte persoane aflate în s ituație de nevoie socială
Beneficiarii serviciilor și prestațiilor sociale trebuie să aib ă domiciliul sau reședinta
pe raza comunei Vama Buzăului.
Drepturile comune ale beneficiarilor sunt:
Drepturile și libertățile fundam entale, de a nu fi discriminaț i;
Dreptul la recunoașterea valorii fiecăruia ca fiintă rațională ;
Libertatea de alege varianta de intervenție socială pe care o consideră optimă;
Dreptul la intimitate și conf idențialitatea informațiilor;
Asigurarea continuității servici ilor sociale furnizate atâta t imp cât se mențin
condițiile care au generat starea de nevoie;
Dreptul de a fi tratat cu politețe și considerație în procesul acordării serviciilor și
prestațiilor sociale;
Demnitatea propriilor valori și dreptul la reținerea acelor si tuații care nu sunt
relevante pentru situația socială în cauză
Dreptul de exprimare a nemulțu mirii cu privire la acordarea se rviciilor și prestațiilor
sociale.
Drepturile specifice al e beneficiarilor sunt:
Dreptul la o informare corectă , obiectivă, completă și operati vă;
Dreptul de a beneficia de serv icii de consilie re adaptate prop riilor nevoi;
Dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de îngrijire la domiciliu, conform
contractului de muncă încheiat de asistentul personal cu Primăr ia comunei;
Obligațiile beneficiarilor sunt:
Obligația de a furniza informații corecte cu privire la identi tate, situație familială,
socială, medicală și economică și de a comunica orice modificar e intervenită în
legătură cu situația l or personală, pe tot parcursul acordării prestațiilor;
69
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Obligația de a participa la procesul de furnizare a serviciilo r sociale și de a coopera
cu asistenții sociali im plicați în acesta;
Obligația de a accepta responsabilități ca mem bru al familiei și comunității.
În prezent, Compartimentul Asistență Socială, Resurse Umane, Autoritate Tutelar ă
și Sesizări Succesorale din cadrul Prim ăriei a acordat următoarele ajutoare și servicii de
asistență socială următoar elor categorii de beneficiari:
12 minori aflați în plasament;
115 persoane cu dizabilități;
60 de alocații pentru susținerea familiei; 18 indemnizații de creștere a copilului
23 de indemnizații pentru persoanele cu handicap grav.
Strategia serviciilor și prestațiilor de asistență socială pe p erioada 2012-2016
39, care reprezintă Anexa 2 la HCL nr. 8 / 31.07. 2012, are în ve dere următoarele
obiective:
Asigurarea sumelor anuale necesare plății ajutoarelor pentru î ncălzirea locuințelor
și ajutoarelor de urgență;
Asigurarea sumelor necesare spri jinirii persoanelor aflate în dificultate;
Extinderea rețelei de apă și asi gurarea accesului la electrici tate pentru
îmbunătățirea infrastucturii comunitare;
Sprijinirea inițiativelor de af aceri pe teritoriul comunei, în vederea creării de locuri
de muncă;
Identificarea copiilor de vârstă școlară din familiile defavor izate pentru facilitarea
accesului acestora la școala pr imară și prevenirea abandonului școlar;
Inițierea de acțiuni de educație pentru sănătate în vederea înscrierii persoanelor
defavorizate la medicul de familie;
Educație sexuală și metode de contracepție pentru femeile mino re de etnie romă;
Colaborare cu DGASPC, maternități și SPCLEP pentru identificar ea și soluționarea
problemelor referitoar e la lipsa certificatelor de naștere și a actelor de identitate;
39 Sursă: http://www.comunavamabuzaului.ro/docs/HCL-2012/HCL-008-din-2012 -07-31-Anexa2.pdf
70
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Acțiuni pentru combaterea discriminării;
Depistarea minorilor abuzați;
Consiliere pentru prevenirea aba ndonului și a instituționaliză rii;
Elaborarea proiectelor care să atragă finanțări nerambursabile în domeniul social.
3.4. Cultură
Având în vedere bogatul patrimoniu arhitectural și cultural (de taliat în subcapitolul
1.5) al comunei Vama Buzăului, precum și susținerea din partea aut orităților, viața și
dezvoltarea culturală în aceas tă zonă au o traiectorie bună.
Consiliul Local al comunei Vama Buzăului este preocupat de aloc area fondurilor
pentru organizarea unor eveniment e socio-culturale. Spre exemplu, conform HCL nr. 64 /
27.05.2016 40, Programul cultural anual la nivelul comunei Vama Buzăului cuprinde
următoarele evenimente cărora li se alocă fonduri din bugetul local:
,,Primăvara folcloric ă la Vama Buz ăului’’ – luna mai;
,,Fiii satului – Vama Buz ăului’’ – luna mai;
,,Ziua Eroilor – Vama Buz ăului’’ – luna iunie;
,,Gospodarul v ămășan’’ – luna august;
,,Seara colindelor – Vama Buz ăului’’ – luna decembrie;
Teatru pentru adulți și c opii – organizat lunar;
Spectacole de divertisment – organizate lunar.
Pentru buna desfășurare a evenimentelor culturale, comuna Vama Buzăului
deține 2 cămine culturale , în satele Vama Buzăului ș i Acriș , ambele recent
modernizate și dotate recent, con form următoarelor lucrări executate 41:
Reabilitarea și modernizarea clădirilor;
Realizarea de grupuri s anitare interioare;
40 Sursă: http://www.comunavamabuzaului.r o/docs/HCL-064-din-2016-05-27.pd f
41 S u r s ă : http://www.chirilastiberiunicola e.ro/realizari/reabilitarea-si- modernizarea-caminelor-
culturale-din-vama-buzaului/
71
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Realizarea sistemelor de încălzire centrală;
Izolarea termică a clădirilor , inclusiv montarea de tâmplărie cu geam termopan;
Dotarea cu mobilier (scaune, mese); Amenajarea și dot area bucătăriilor.
Formația de dansuri a Căminului Cultural Vama Buzăului, formată din
voluntari, a căror activitate este coordonată de către un coreg raf, colaborator extern, își
propune conservarea dansurilor populare specifice zonei. În pre zent, în activitatea
formației sunt implicați circa 40 de copii (de la vârsta grădin iței până la terminarea școlii
generale). În paralel cu implicar ea copiilor în cadrul formați ei de dansuri, un număr de 8-
10 copii participă în mod const ant la cursuri de chitară clasic ă și de orgă (electronică).
În prezent, Primăria implementează un proiect de dotare a Că minului Cultural din
Vama Buz ăului cu sisteme moderne de sonorizar e, iluminare și dotare a scenei, finanțat
prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.
De asemenea, investițiile în infrastuctura culturală avute în v edere perioada
imediat următoare sunt:
Construirea unui Cămin Cul tural în satul Buzăiel;
Transformarea vechiului complex comercial într-un Complex Cult ural Modern, cu 3
săli multifuncționale, cu toate dotările necesare, în vederea u tilizării acestora de
către locuitorii comunei.
Conform datelor INS, DJS Brașov, evoluția numărului de biblioteci, volume
existente și cititori este următoarea:
Tabelul 28. Biobliotecile, volumele existent e și cititorii din comuna Vama Buzăului,
în perioada 2010-2015 42
2010 2011 2012 2013 2014 2015
T o t a l b i b l i o t e c i 4 2 4 4 3 2
Dintre care publice 1 1 1 1 1 1
42 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
72
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Nr. volume existente 10207 16077 16961 17133 17011 16248
Nr. volume eliberate (%
din volume existente) 911
(9%) 3132
(19,5%) 2191
(13%) 1919
(11%) 3518
(20,5%) 1530
(9%)
Nr. cititori activi 152 408 424 380 415 242
Populația stabilă > 10
ani la 1 ianuarie 3025 3033 3046 3063 3070 3071
Procent cititori activi din
populația > 10 ani 5,02% 13,45% 13,92% 12,41% 13,52% 7,88%
Din tabelul de mai sus se obs ervă că în perioada 2010-2015:
Au existat între 2 și 4 bibliote ci, numărul acestora variind d e la an la an;
Rata volumelor eliberate din totalul celor existente în cadrul bibliotecilor variază
între 9% și 20,5%;
Procentul cititorilor activi c are au frecventat bibliotecile din totalul populației cu
vârste de peste 10 ani var iază între 5,02% și 13,92%.
3.5. Sport
Întrucât oferă priveliști deoseb ite cu vârfuri de munți, râuri, văi, cascade, pajiști și
biodiversitate, în comuna Vama Buzăului se poate practica turismul sportiv , zona fiind
destinată atât plimbărilor cu bic icleta, cât și drumețiilor mo ntane. Amatorii de sporturi
extreme, pot face rafting pe râul Buzău.
În cadrul structurii de cazare Vama 54 Boutique există un centru de închiriere
biciclete mountain bike de trekking. Centrul are in dotare 30 de bicicl ete Trek Superfly, 5
de ultimă generație și câteva bic iclete pentru începători și co pii.
73
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Turiștii au la dispoziție o multitudine de trasee turistice și montane , precum:
Cabana Vârful Ciuca ș – Vârful Ciucaș – Șaua Ciuca ș – Poiana D ălghiului – Vama
Buzăului (durata de 3 – 3½ h + 2 h pe șo sea Dălghiu – Vama Buzăului);
Cabana Vârful Ciuca ș – Șaua Tigăilor – Valea Babarunca – Cabana Babarunca ,
marcat cu bandă roșie ( durata de 3½ – 4 h);
Cheia – Valea Berii – Cabana Vârful Ciuca ș, marcat cu cruce albastră (traseu de
dificultate medie, cu durata de 3 – 3 ½ h);
Cabana Vârful Ciuca ș – Șaua Grop șoarele – Curm ătura Stânei – Izvorul Ho țului –
Cabana Vârful Ciucaș, marcat cu triunghi roșu (durata de 3 – 3 ½ h);
Cabana Vârful Ciuca ș – Vârful Ciucaș – Șaua Tigăilo – Cabana Vârful Ciuca ș,
marcat cu cruce roșie (durata de 2 ½ – 3 h).
În ultimii 2 ani, în comuna Vama Buzăului s-au desfășurat următ oarele evenimente
sportive importante
În octombrie 2016, a avut loc Campionat Național de Off Road – Cupa
,,Zimbrul’’ , eveniment organizat de Comisia Națională de Off Road în parte neriat
cu Primăria;
În iulie 2015, a avut loc concursul ,,Vama Buzăului pe bicicletă’ , organizat de
Primărie, în parteneriat cu pos tul local de poliție. Traseul concursului a fost de la
Primăria Vama Buzăului până la r ezervația ,,Valea Zimbrilor’’ d in Acriș, participanții
primind cadou câte o cască de protecție și o vestă reflectorizantă.
74
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
4. Situația economică
4.1. Agricultură
a) Exploata ții agricole
În conformitate cu Recensământul general Agricol 2010 (RGA 2010 ), comuna
Vama Buzăului deține un număr de 1170 de exploatații agricole . În cele ce urmează
este prezentată distribuția acestora în funcție de: utilizare ș i modalitatea de deținere:43
Tabelul 29. Numărul exploatațiilor agricol e din comuna Vama Buzăului care au
utilizat suprafețe agricole și/ sau care au deținut efective de animale
Număr Procent
Exploatații cu suprafață agricolă
utilizată și efective de animale 731 63%
Exploatații numai cu suprafață
agricolă utilizată 378 32%
Exploatații numai cu efective de
animale 61 5%
TOTAL 1170 100%
Tabelul 30. Numărul și suprafața exploatații lor agricole din comuna Vama
Buzăului după modul de deținere a suprafeței agricole utilizate
Număr exploatații Suprafață exploatații
În proprietate 1113 4471,35
În arendă 27 51,06
În parte 1 0,81
43 Sursă: Recensământul General Agricol 2010: http://www.rga2010.djsct.ro/
75
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Utilizat cu titlu gratuit 20 39,37
Alte moduri 9 9,59
TOTAL 1170 4572,18
Tabelul 31. Numărul și suprafața exploatații lor agricole din comuna Vama
Buzăului care utilizează terenul arabil , după modul de deținere al acest uia
Număr exploatații Suprafață exploatații
În proprietate 702 294,85
În arendă 11 6,17
În parte 1 0,20
Utilizat cu titlu gratuit 7 1,66
Alte moduri 1 0,34
TOTAL 722 303,22
248 de exploatații agricole au beneficiat de măsuri de dezvoltare rurală î n
ultimii 3 ani, dintre care: 1 pentru modernizarea exploatației și 247 pentru plăți de
agromediu.
b) Culturi
În ceea ce privește cultivarea ex ploatațiilor și suprafețelor a gricole din comuna
Vama Buzăului, situația este următoarea: 44
95 exploatații cultivate cu cereale pentru boabe (25,85 ha) : 4 cu grâu comun și
spelt (2,38 ha), 1 cu orz și orzoaică (0,12 ha), 7 cu ovăz (1,6 8 ha), 82 cu porumb
(19,67 ha) și 1 cu alte cereale pentru boabe (2 ha);
44 Sursă: Recensământul General Agricol 2010: http://www.rga2010.djsct.ro/
76
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2 explotații cultivate cu plante industriale (1,13 ha): 1 cu floarea soarelui (0,90
ha) și 1 cu plante medicinale, a romatice și condimente (0,23 ha );
199 exploatații cultivate cu plante de nutreț (59,16 ha): 3 cu fân (1,01 ha), 192
cu leguminoase pentru nutreț (57,51 ha) și 4 cu alte plante (0, 64 ha);
694 de exploatații cultivate cu alte culturi în teren arabil (2 09,48 ha) : 638 cu
cartofi (200,21 ha), 1 cu sfeclă de zahăr (0,06 ha), 51 cu rădă cinoase și vărzoase
pentru nutreț (8,79 ha), 3 cu pepeni și căpșuni (0,22 ha), 1 cu alte culturi (0,20 ha);
2 exploatații cu planta ții pomicole (0,71 ha) : 1 cu pruni (0,05 ha) și 1 cu alți pomi
fructiferi (0,66 ha);
1 exploatație cu planta ții viticole (0,05 ha) .
Comuna Vama Buzăului deține, de asemenea, 297 exploatații (4268 ,2 ha)
reprezentând grădini familiale (28,68 ha) ș i 1027 reprezentând pășuni și fânețe
(4239,52 ha) . Terenul arabil în repaus este alcătuit din 10 exploatații, re spectiv, 7,60 ha,
care nu fac obiectul subvențiilor.
c) Efective de animale
În ceea ce privește creșterea animalelor pe exploatațiile din c omuna vama
Buzăului, precum și numărul acestora, situația este următoarea: 45
527 exploatații cu 1433 capete de bovine ;
429 exploatații cu 10068 capete de ovine ;
34 exploatații cu 282 capete de caprine;
638 exploatații cu 1761 capete de porcine;
663 exploatații cu 8186 capete de păsări ;
231 exploatații cu 328 capete de cabaline ;
12 exploatații cu 19 capete de măgari și catâri ;
5 exploatații cu 12 capete de iepuri de casă;
8 exploatații c u 86 de familii de albine .
45 Sursă: Recensământul General Agricol 2010: http://www.rga2010.djsct.ro/
77
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
d) Mașini și echipamente agricole
Situația mașinilor și echipamen telor agricole din comuna Vama B uzăului este
următoarea: 46
57 tractoare destinate unui număr de 516 exploatații agricole;
3 motocultoare destinate unui număr de 7 exploatații agricole;
29 de pluguri pentru tractoare destinate unui număr de 421 exploatații agricole;
2 cultivatoare mecanice destinate unui număr de 4 exploatații agricole;
4 grape mecanice destinate unui număr de 12 exploatații agricole;
2 mașini pentru împrăștiat îngrășăminte destinate unui număr de 2 exploatații
agricole;
2 mașini pentru erbicidat și executat tratamente destinate unui număr de 3
exploatații agricole;
1 combină autopropulsantă pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr , cartofi
destinate unui număr de 3 exploatații agricole;
139 de motocositoare destinate unui număr de 422 exploatații agricole;
26 de alte mașini și echipamente agricole destinate unui număr de 192
exploatații agricole.
e) Forț a de munc ă din agricultur ă
Conform Recensământului General Agricol 2010 (RGA 2010), 2309 persoane au
lucrat în agricultură în comuna Vama Buzăului, dintre care: 47
2296 persoane (1239 masculin și 1057 feminin) în 1160 de explo atații agricole
individuale, fără personalitate juridică;
2 persoane (1 masculin și 1 feminin) în 1 exploatație agricolă organizată ca PFA /
întreprindere individuală / familială;
6 persoane (6 masculin) în 6 e xploatații agricole organizate c a SRL;
46 Sursă: Recensământul General Agricol 2010: http://www.rga2010.djsct.ro/
47 Sursă: Recensământul General Agricol 2010: http://www.rga2010.djsct.ro/
78
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3 persoane (3 masculin) în 1 exp loatație agricolă a Consiliulu i Local / Primăriei;
2 persoane (2 masculin) în 2 e xploatații agricole cu personali tate juridică de alte
tipuri.
Așadar, distribuțuia celor 2309 persoane pe gen este: 1251 gen masculin (54%)
și 1058 gen feminin (46%) . În ceea ce privește distribuția celor 2309 persoane pe grupe
de vârstă, situația este următoarea:
149 persoane din grupa de vârstă 15-24 ani (7%);
284 persoane din grupa de vârstă 25-34 ani (12%);
494 persoane din grupa de vârstă 35-44 ani (21%);
390 persoane din grupa de vârstă 45-54 ani (17%);
441 persoane din grupa de vârstă 55-64 ani (19%);
551 persoane de peste 65 ani (24%).
În ceea ce privește distribuția c elor 2309 persoane care au luc rat în agricultură în
funcție de UAM 48, situația este următoarea:
1052 persoane (46%), dintre care 592 de gen masculin și 460 de gen feminin, cu
timp de lucru într e 1-25% din UAM;
694 persoane (30%), dintre ca re 352 de gen masculin și 342 de gen feminin, cu
timp de lucru între 25-50% din UAM;
307 persoane (13%), dintre ca re 155 de gen masculin și 152 de gen feminin, cu
timp de lucru între 50-75% din UAM;
187 persoane (8%), dintre care 110 de gen masculin și 77 de ge n feminin, cu timp
de lucru între 75-99% din UAM;
69 persoane (3%), dintre care 42 de gen masculin și 27 de gen feminin, cu timp
de lucru 100% UAM.
48 UAM = unitate anuală de muncă (1 UAM = 245 de zile lucrătoare pe an)
79
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
4.2. Mediu de afaceri
Conform datelor obținute din cadrul Primăriei Vama Buzăului 49, în anul 2013
existau 44 de agenți economici în comuna Vama Buzăului, cu 10 mai mult decât în
2008, conform datelor prezentate mai jos:
Tabelul 32. Cei mai importanți a genți economici din co muna Vama Buzăului d upă
cifra de afaceri, în anul 2013
Domeniul de activitate
(CAEN rev. 2) Număr
agenți Cifra de
afaceri (mii lei)Investiții brute
(mii lei) Investiții nete
(mii lei)
A. Agricultură, silvicultură
și pescuit 7 3271 6 6
C. Industria prelucrăt oare 7 15703 1257 1250
F. Construcții 3 102 16 16
G. Comerț cu ridicata și cu
amănuntul; repararea
autovehiculelor 13 2759 127 125
H. Transport și depozit are 9 2851 221 221
I. Hoteluri și restaurante 1 396 – –
M. Activități profesionale,
științifice și tehnice 3 253 100 100
S. Alte activități de servicii 1 33 – –
TOTAL 44 25368 1727 1718
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, deși ușor în creștere,
activitatea agenților economici din Vama Buzăului este una mode stă, cu mult sub
potențialul de dezvoltar e a zonei. Printre cauzele care au gene rat acestă situație pot fi
49 Sursă: Primăria comunei Vama Buzăului
80
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
enumerate: problema neclaritățilo r privind fondul funciar (care frânează atragerea de
investitori sau accesarea de f onduri prin program ele europene); nivelul modest al
capitalului local disponibil pentru noi investiții sau lipsa un or activități susținute de
consultanță în localitate.
Principalele domenii de activitate în care activează agenții ec onomici din comună
sunt: comerțul cu ridicata și amănuntul, transportul, agricultu ra, silvicultura și pescuitul și
industria prelucrătoare a resurs elor specifice zonei (lemn, mat eriale de construcții, lapte,
brânzeturi, lână și piei animale) , cel din urmă fiind și cel mai profitabil, c onform datelor.
Figura 8. Distribuția agenților economici din comuna Vama Buzăului în fun cție de
domeniul de activitate
81
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Conform datelor obținute din cadrul Primăriei Vama Buzăului 50, cei mai importanți
agenți economici din comună, după cifra de afaceri, în anul 201 3 sunt:
Tabelul 33. Cei mai importanți a genți economici din co muna Vama Buzăului d upă
cifra de afaceri, în anul 2013
Denumire agent
economic Domeniul de activitate Cifra de
afaceri (mii
lei) Număr mediu
de salariați
SC BRECO I & G
EXE SRL Industria prelucratoare 5346 7
SC PRO BRECO SRL Industria prelucratoare 5247 12
SC AGUAPUR Industria prelucratoare 4082 41
SC GORACO SRL Agricultură, s ilvicultură, pescuit 1943 8
SC VAMATRANS
M.T. SRL Comerț cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și
motocicletelor 1741 4
SC HORFOREST
SRL Agricultură, silvicultură, pescuit 1074 3
SC DAVID SRL Transport și depozitare 1064 10
SC ACRISTRANS
SRL Transport și depozitare 999 6
SC VAMA LACT SRL Industria prelucratoare 724 3
SC TIATRANS SRL Hoteluri și restaurante 396 3
50 Sursă: Primăria comunei Vama Buzăului
82
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
4.3. Turism
4.3.1. Structuri de primire turistice
La momentul de față, în comuna Vama Buzăului există următoarele 4 structuri de
primire turstice cu funcții de cazare 51:
Pensiunea Alina : http://www.pensiunea-alina.ro/
Pensiunea Alina este situată într-o zonă pitorească, liniștită, la poalele Munților
Ciucaș, în satul Vama Buzăului. Fiind clasificată la categoria de două margarete,
pensiunea îmbină aspectul exterior rustic cu dotările interioar e moderne, într-o atmosferă
primitoare și intimă.
Pensiunea Alina dispune de 4 came re duble, o sală de mese amenajată rustic,
dotată cu bucătărie, mini bar, cablu tv și internet și o terasă însorită, dotată cu foișor
grătar pentru barbeque, balansoar și locuri de parcare asigurat e.
Pensiunea Bastion
Pensiunea Bastion este situată în satul Dălghiu, la ieșirea căt re Cascada
Urlătoarea, construită chiar în clădirea Vămii de la care își primește localitatea numele.
Capacitatea de cazare a pensiunii este de 22 de locuri în 9 camere cu paturi duble
matrimoniale și un apartament . Pensiunea are o sală de conf erințe și un restaurant. În
curtea pensiunii sunt a menajate locuri de parcare, foișoare cu grătare și loc de joacă
pentru copii. Ca și facilități, pensiunea dispune aer condițion at, încălzire centrală și
conexiune internet.
Pensiunea Vama 54 Boutique – http://www.vama54.ro/
Pensiunea este situată în satul Dălghiu, fiind alcătuită din re staurant, chill-bar,
zonă interioară de citit, terasă, loc de joacă exterior, piscin ă exterioară, zonă exterioară
de relaxare.
51 S u r s ă : http://www.comunavamabuzaului.r o/docs/pliant-targ-turism_A4_2016-
03_pensiuni_web.pdf
83
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Vama 54 Boutique dispune de 31 de locuri în 14 camere , toate cu băi, balcoane
și conexiune internet camerele fiind categorisite astfel:
o 4 camere duble standard: Camera Bibliotecii, Camera Pove știlor, Camera
Focului și Camera Echilibrului ;
o 5 camere duble superioare : Camera P ământului, Camera Bucuriei, Camera
Caldaquin, Camera Aeru lui, Camera Generozit ății;
o 4 camere alăturate : Camera Apei, Camera L ămpilor, Camera Imagina ției,
Camera Clipelor ;
o 1 suită de lux : Apartamentul esen țelor de lemn.
Vama 54 Boutique oferă diverse posibilități de agrement în interior , precum: cititul,
degustările de vin, jocurile xbo x.Totodată, unitatea organizeaz ă diferite activități în aer
liber, precum: închirieri biciclete, vizitare-observare urși, plimbă ri cu trăsura / sania trasă
de cai, parcurgere trasee monta ne, echitație, plimbări cu poneiul pentru copii și expediții
off-road.
Complexul Pastel Chalet – http://www.pastelchalet.ro/ro/
Pastel Chalet este clasificată la categoria de trei margarete, situată în satul
Dăghiu, ferită de agitația coti diană, fiind alegerea ideală pen tru regăsirea liniștii interioare.
Unitatea constă într-un complex co chet format din 3 corpuri: un ul pentru zona de
recepție, restaurant și bar și două corpuri de cazare cu 15 camere duble , dotate cu băi,
uscătoare de păr, conexiune Wi-fi , amenajate cu elemente romant ice și elegante, dotate
cu mobilier din lemn, înnobilat cu picturi manuale, care readuc în actualitate frumusețea
populară românească.
Fiecare dintre cele 15 camere are denumirea și specificul său, fiind împărțite în 3
categorii, în funcție de stilul abordat:
o Chalet Romantic – îmbină stilul rustic românesc cu cel săsesc, combinat cu
elemente romantice și contempor ane, alcătuind un spațiu unic, p lin de visare
pentru romantici, dar și de energi e pentru cei activi. Chalet Romantic cuprinde
un living confortabil, o cameră de divertisment și 5 camere ele gante: Camera
84
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Florilor , Camera Frunzelor , Camera Viselor , Camera Borangic ș i Camera
Romantic ă;
o Chalet Charm – este amenajat în stil rustic ș i dotat cu mobilier de brad
antichizat, fiecare cameră fiind pictată într-o combinație de nuanțe unică și
încălzită cu detaliile decorativ e tradiționale româneti. Motive le de pe ștergare,
regăsite în ornamentele tapițeriei, se combină perfect cu eleg anța vaselor din
ceramică albastră de Corunt. Chalet Charm cuprinde un living mo dern și
contemporan și 5 camere viu colorate: Camera Albastru Celest, Camera
Ciocolată cu Căpșune, Camera Miere, Camera Cafe au Lait și Camera Ap ă de
Izvor ;
o Chalet Cosy – este destinat relaxării, cuprin zând un living și 5 camere car e
spun câte o poveste: Camera Genț iana, Camera Coral, Camera Macilor,
Camera Vi șinie și Camera M ărțișor.
În scopul relaxării, complexul of eră turiștilor acces la o cole cție bogată de cărți și la
un salon de masaj. În incintă se regăsesc și spații de joacă și un atelier de creație pentru
copii, iar afară sunt amenajate o terasă și un complex de joacă în aer liber.
Complexul organizează diferite activități în aer liber , precum: plimbări relaxante în
natură, plimbări cu căruța tras ă de cai și parcurgerea traseelo r montane alături de ghidul
unității.
În afara celor 4 structuri de cazare, există 4 cabane pe Valea Dălghiului unde
turiștii se pot odihni în ti mpul drumețiilor montane.
4.3.2. Promovare turistică
Promovarea turistică a zonei se face în cadrul Centrului de Informare Turistică
Vama Buzăului , situat lângă rezervația de zimbri din satul Acriș, acesta fiind construit în
cadrul unui proiect cu finanțar e prin PNDR 2007-2013 și inaugur at la sfârșitul anului 2015.
Centrul de Informare Turistică Vama Buzăului își propune să asi gure legătura
indispensabilă a zonei cu turiștii, contribuind astfel la infor marea cât mai obiectivă și
85
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
completă a acestora. Centrul este destinat atât turiștilor româ ni, cât și celor străini, fiind
locul efectiv de pornire în cunoașterea și vizitarea acestei zo ne a țării. În cadrul centrului
se regăsesc informațiile necesare oricărui turist care își dorește o experiență autentică în
valea dintre munții Întorsura Buzăului și Ciucaș – Zăgan, adică o scurtă descriere a zonei,
obiectivele de vizitat, evenimentele desfășurate pe plan local, hărți, trasee, posibilități de cazare și transport și, nu în ult imul rând, o galerie foto-vide o.
În afară de locația fizică a centrului, acesta promovează zona și online, prin
intermediul site-ului web http://www.infovamabuzaului.ro/ și a paginii de facebook
https://www.facebook.com/citvamabuzaului/ , în cadrul cărora sunt promovate obiectivele
turistice și evenimentele locale , dar și din împrejurimi, respe ctiv din întreg teritoriul
denumit ,,Curbura Carpaților’’, alc ătuit din comunele Budila, P rejmer, Teliu, Tărlungeni,
Vama Buzăului și din orașul Întorsura Buzăului.
4.3.3. Ecoturism
În anul 2010, Primăria comunei V ama Buzăului a creat un partene riat public-privat
cu un grup de investitori olandezi și români, pentru dezvoltarea primei stațiuni eco-
turistice din țară, numită ,,Valley 21’’ . Investitorii au venit cu ban ii, iar Primăria a pus la
dispoziție un teren de 68 ha, c u condiția păstrării nealterate a aspectului zonei.
Ideea proiectului a pornit de la potențialul ecologic al comunei și de dezvoltare
economică, începând de la lipsa poluării, la apa limpede, solul fertil care produce produse
ecologice, peisajele și obiectivele turistice din zonă și final izând cu îndeletnicirile
localnicilor de creștere a animalelor și albinelor, de preparar e a produselor tradiționale,
precum și priceperea acestora în p racticarea diferitelor meșeșuguri tradiționale.
Prin acest proiect se dorește transformarea comunei într-o zonă turistică, având l a
bază conceptul de „Sat Nou”, care dorește reintroducer ea independenței economice a
localnicilor din mediul rural, în vederea inversării unor trenduri demografice precum
migrația spre marile orașe. Astfe l, localnicii din comuna Vama Buzăului sunt învățați cum
86
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
să aducă bogăție și prosperitate zonei, protejând, în același t imp, modul tradițional de
viață al oamenilor, dar și un mediu înconjurător curat.
Constructia primei case ecologice, SOLIS, a început în luna mai 2015, după
aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), obținerea autorizați ei de construcție și
îndeplinirea tuturor condițiilor l egate de mediu, aceasta fiind finalizată în 2016. Casa este
compusă din trei dormitoare, trei băi, un liv ing, o bucătărie și o terasă d e 70 mp,
desfășurându-se pe o suprafață de 217 mp construți și 115 mp ut ili.
Specificul ecologic al stațiunii se concretizează în materialele de construcție
utilizate, în panourile fotovoltai ce pentru energie electrică și apă caldă, în faptul că apa
curentă vine direct din izvoarele din zonă, că terasele au acop eriș verde care vara ține
răcoare și eliberează oxigen în atmosferă și că încălzirea se f ace cu șeminee de ultimă
generație care consumă foarte puț ină energie. În plus, casele au un design inspirat din
locuințele tradiționale din z onele de munte ale României.
Stațiunea ,,Valley 21’’ va funcționa în regim de tip condominiu m, fiind compusă din
68 de case de vacanță ecologice ultramoderne, cu suprafețe utile între 93 și 129 mp,
precum și un centru de facilități , care va asigura diverse servicii de informare și activități
turistice, acestea urmând a fi finalizate în anul 2020.
Casele de vacanță vor fi de 4 tipuri, după cum urmează:
TERRA I cu suprafețe de 190 mp construți și 93 mp utili, alcătuite din living +
bucătărie, 2 dormitoare + 2 băi și terase de 72 mp;
TERRA II cu suprafețe de 204 mp construți și 102 mp utili, alcătuite di n living +
bucătărie, 2 dormitoare + 2 băi și terase de 75 mp;
TERRA III cu suprafețe de 248 mp construți și 129 mp utili, alcătuite di n living +
bucătărie, 3 dormitoare + 3 băi și terase de 81 mp
SOLIS cu suprafețe de 217 mp construți și 115 mp utili, alcătuite di n living +
bucătărie, 3 dormitoare + 3 băi și terase de 70 mp
Tot complexul va îmbina tehnologia de ultimă oră cu cele mai eficiente soluții
ecologice, fiind un model al viit orului din punct de vedere rezidențial și eco-turistic.
87
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
5. Protecția mediului
5.1. Factori de mediu
Factorii de mediu din comuna Vama Buzăului sunt printre cei mai importanți care
conferă zonei un deos ebit potențial de dezvoltare turistică și economică, cu referire la:
Aplasarea comunei într-o zonă m ontană, la o altitudine de 800 m, la poalele
Munților Ciucaș, care adăpostesc o serie de rezervații naturale și ansambluri
stâncoase, declarate monumente ale naturii;
Gradul de poluare de 0%;
Rețeaua hidrografică bogată care străbate zona, cu ape limpezi și bine oxigenate;
Fenumenul hidro-geologi c ,,Urlătoarele’’;
Bogatul fond forestier care reprezintă aproximativ jumătate di n teritoriul
administrativ al comunei;
Biodiversitate alcătuită din vegetație montană și submontană, faună cinegetică, cu
numeroase specii ocrotite;
Diversitatea resurselor naturale din zonă.
Acești factori oferă un mediu propice pentru rezervația de zimb ri din comună,
oferindu-le acestor animale, aflate pe cale de dispație, un căm in și o șansă la un viitor. În
plus, mediul nealterat din Vama Buzaului favorizează cultivarea produselor bio, creșterea
animalelor sănătoase, făcând astfel din această zonă un loc ide al pentru un stil de viață
sănătos, pentru practicarea sporturilor în aer liber și a diferitelor tipuri de turism (sportiv,
de realaxare, ecoturism, agroturism) și aducând-o în lista celor mai preferate stațiuni agroturistice din țară.
Factorii de mediu situează comuna Vama Buzăului în lista zonelo r cu valoare
naturală ridicată
52.
52 S u r s ă : http://madr.ro/informari-dezvoltare-rurala/informari/actualitat e-pndr-2014-
2020/download/1996_8886b75fbd82e2898b8d1d803dd9adba.html
88
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
5.2. Tratarea apelor uzate
Comuna Vama Buzăului nu dispune în prezent de un sistem de can alizare și
epurare a apelor uzate care să sat isfacă normele de mediu și nici de o soluție de
colectare, canalizare și evacuar e a apelor pluviale, acestea fi ind colectate în șanțurile
aflate de-a lungul drumurilor, s trăzilor și ulițelor comunale ș i deversate în râul Buzău și
afluenții săi.
În acest context, realizarea unei rețele de canalizare și epur are a apelor uzate
reprezintă un obiectiv prioritar de investiție al Consiliului L ocal Vama Buzăului (inclusiv
din perspectiva dezvoltării turism ului). Această investiție presupune realizarea unui studiu
de fezabilitate care să identifice soluția optimă din punct de vedere tehnic, dintre cele
două alternative majore identificate:
Realizarea unei stații de epurar e de mare capacitate, situată în partea cu cea mai
joasă altitudine a comunei (satul Acriș), spre care să ajungă, pe cale gravitațională
sau prin pompare, apele uzate din toată comuna (prin intermediu l unei rețele
unitare de canalizare);
Realizarea unor stații de capacit ate mică care să proceseze apele uzate de la
grupuri de case și să folosească ca mesager cursurile de ape cu rgătoare care trec
prin zona fiecărei micr o-stații de epurare.
Odată cu dezvoltarea sistemului de canalizare dorit în comună, va deveni posibilă
și o gestionare adecvată a apelor pluviale din Vama Buzăului, prin construcția de rigole,
guri de canalizare și sisteme de filtrare a apelor pluviale.
5.3. Sistemul de gestionare a deșeurilor
Sistemului centralizat de colectare selectivă a deșeurilor din comuna Vama
Buzăului s-a dezvoltat și realizat în parteneriat cu primăriile localităților Prejmer,
Tărlungeni, Teliu, Budila, Întors ura Buzăului, Sita Buzăului și Barcani, cu ajutorul
89
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
cofinanțării de la Uniunea Europeană, obținută prin intermediul unor programe PHARE-
ces ,,Schema de investiț ii pentru proiecte mici de gestionare a deșeurilor’’ 53.
Împreună cu serviciile de salubrit ate oferite locuitorilor comu nei de către Primăria
Vama Buzăului, în colaborare cu primăriile localităților Întors ura Buzăului, Sita Buzăului și
Barcani, s-a creat un sistem efi cient și modern de colectare și sortare a deșeurilor,
absolut necesar într-o comunitate civilizată.
În cadrul proiectelor de gesti onare a deșeurilor cofinanțat din fonduri europene, au
fost întreprinse următoarele măsuri:
Dotarea cu euro-pubele a fiec ărei gospodării din comună;
Dotarea cu euro-containere a instituțiilor și agenților econom ici;
Montarea coșurilor de gunoi stradale;
Amplasarea în 5 puncte din comună a pubelelor speciale pentru colectarea
separată a hârtiei, sticlei, materi alelor de plastic și a deșeu rilor menajere;
Achiziția de mașini specifice de colectare a deșeurilor pentru transportarea
acestora la stațiile de transfer de la Întorsura Buzăului și Pr ejmer.
5.4. Patrimoniul de mediu
5.4.1. Rezervația ,,Valea Zimbrilor’’
Rezervația ,,Valea Zimbrilor’’ di n comuna Vama Buzăului a fost inaugurată în
noiembrie 2008, la inițiativa Primăriei Comunei Vama Buzăului, în parteneriat cu Primăria
Comunei Prejmer și cu Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județulu i Brașov, ca semn de
apreciere pentru animalele car e demult populau codrii Buzaielor . R e z e r v a ț i a a f o s t
declarată arie protejată la niv el local și județean, prin HCL nr. 42/2009 54.
53 S u r s ă : http://www.chirilastiberiunicola e.ro/realizari/colectarea-selec tiva-a-deseurilor-in-vama-
buzaului/
54 S ursă: http://apmsb-
old.anpm.ro/upload/5352_arpmsb_Arii%20protejate%20la%20nivel%20 local%20si%20judetean.pdf
90
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Proiectul înființării rezervației ,,Valea Zimbrilor’’ a fost o continuare a proiectului
pilot de reintroducere a zimbrulu i în România, implementat de c ătre Administrația Parcului
Natural Vânători Neamț. Deoarece conservarea speciei zimbrilor și repopularea
Carpaților este esențială din pun ct de vedere al biodiversității, rezervația „Valea Zimbrilor“
este inclusă în Strategia de Conservare a Zimbrului în România , studiul privind
oportunitatea înființării rezerv ației, cât și lucrările efectua te până în prezent, fiind realizate
sub directa supraveghere a s pecialiștilor IUCN/SSC–BSG.
Situată în satul Acriș din comuna Vama Buzăului, rezervația ,,V alea Zimbrilor’’ se
află la cea mai mare altitudine dintre cele 4 rezervații de zim brii din țară, respectiv, 737 m ,
îndeplinind astfel una dintre c ondițiile de habitat ale acestei specii referitoare la o
altitudine optimă de aproximativ 800 m. Dovada habitatului și c ondițiilor climaterice
prielnice constă în faptul că de la cele 10 exemplare existente în 2008-2009, (2
exemplare primite din Austria, 2 din Elveția, 1 din Italia și 5 din Franța), în prezent, un
număr de 34 de exemplare de zimbri trăiesc în condiții de semilibertate, 24 de pui fiind
născuți în cadrul rezerva ției 55.
Amenajată în prezent o suprafaț ă de aproximativ 12 ha de pășune (a patra din
România), pe malul stâng (terasa aluvionară) a râului Buzău, re zervația include
următoarele:
Țarc de 10 ha pentru zimbrii, țarc profilactoriu de 0,1 ha, cu sistem de hrănitori fân
și concentrate și adăpători;
Parcul dendrologic;
Spații administrative; Căi de acces;
Spații de relaxare pentru turiști.
În plus, deși este cea mai nouă rezervație de zimbri din Români a, până în prezent
au fost întreprinse o serie de realizări importante, printre ca re amintim:
55 S u r s ă : http://www.comunavamabuzaului.ro/ docs/brosura_AVZ-propunere-ext indere_2015-
09_web.pdf
91
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Autorizarea rezervației ca prim a fermă de carantină din România pentru specia
zimbru;
Realizarea analizelor de labor ator pentru zimbrii aduși, în ve derea scoaterii
acestora din carantină;
Efectuarea tratamentelor veteri nare pentru efectivul de zimbri , sub îndrumarea
personalului de specialitate;
Analize genetice realizate la F acultatea de Genetică Varșovia, Polonia;
Înscrierea de către Administrația Parcului Natural Vânători Neamț a populației de
zimbri de la rezervația „Valea Zimbrilor“ în Cartea de Pedigree a Zimbrilor (EBPB);
Selecția animalelor incluse în programul de reintroducere real izată pe baze
științifice, sub directa suprav eghere a Coordonatorului Grupulu i de Lucru IUCN
privind Managementul Zimbrului;
Instruirea personalului de îngrijire a zimbrilor în probleme de management
specifice.
Totuși, având în vedere triplar ea numărului de exemplare în decurs de 6 ani și
ținând cont de condițiile optime de habitat ale zimbrului în pă duri de foioase și mixte, care
includ pajiști și pășuni, se are în vedere extinderea rezervației pe o arie de 80 ha de
pădure , lucru care ar facilita proiectele de modernizare ale rezervaț iei, cu scopul final de
a lăsa ulterior zimbrii în li bertate, animalele urmând a fi inc luse într-un program de
repopulare a Munților Carpați.
Extinderea ar urma să se facă pe versantul drept al râului Buzău, în fondul
forestier cedat de comuna Prejme r, denumit local „Dealurile Sim eriei”, pentru a veni în
sprijinul programului de reintroducere a zimbrilor în mediul natural s ălbatic și pentru
a include rezervația în rețeaua europeană a rezervațiilor natur ale, asigurând astfel
dezvoltarea activităților rezervației, precum și promovarea zonei.
În apropierea rezervației, a fost amenajat un Centru de Informare Turistică ,
necesar informării vizitatorilo r și promovării numeroaselor obiective turistice din zonă.
Astfel, s-a ajuns numărul anual al vizitatorilor rezervației ,, Valea Zimbrilor’’ să ajungă la
aproximativ 18000.
92
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
5.4.2. Situl Natura 2000 ,,Ciucaș’’
Comuna Vama Buzăului include 4893 ha din situl Natura 2000 ,,Ciucaș’’ ,
respectiv, 22.5% din suprafața totală a acestuia 56.
Situat la o altitudine medie de 1216 m și având o suprafață totală de 21864 ha,
situl ,,Ciucaș’’ (cod ROSCI0038) a fost confirmat în anul 2008 ca și sit de importanță
comunitară (SCI ) 57.
Principalele tipuri de habitate regăsite în situl ,,Ciucaș’’ su nt:
Grohotișuri calcaroase și silic ioase, din etajul montan până î n cel alpin;
Tufărișuri alpine și boreale;
Vegetație herbacee și lemnoasă de-a lungul râurilor montane;
Pajiști alpine și subalpine , pajiști și fânețe montane;
Păduri de fag, aluviale, acidofile și relictare; Tufărișuri;
Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile, de la nivel ul câmpiilor, până la cel
montan și alpin.
Clasele de habitate din situl ,,Ciucaș’’ sunt:
Păduri de foioase (51%);
Păduri de conifiere (18%);
Păduri de amestec (8%); Pajiști naturale, stepe (8%);
Habitate de păduri, pădur i în tranziție (6%);
Tufișuri, tufărișuri (5%); Pășuni (4%).
56 S u r s ă : http://madr.ro/informari-dezvoltare-rurala/informari/actualitat e-pndr-2014-
2020/download/1994_9f17599376e2c9881422552a7af355e5.html
57 Sursă: http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci 0038.pdf
93
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Principalele tipuri de faună și floră sunt:
Specii de mamifere: lupul, ursul brun, liliacul, râsul, vidra;
Specii de amfibieni: salamandr a, broasca cu burta galbenă;
Specii de pești: zglăvocul, mreana;
Specii de nevertebrate: fluturele albilița de pădure, fluturel e tigrat, cărăbușul,
croitorul alpin, melcul bănățean;
Specii de plante: clopoțelul, curechiul de munte, orhideea ,,P apucul Doamnei’’.
Situl ,,Ciucaș’’ este foarte important , fiind unul dintre puținele teritorii cu o valoare
foarte înaltă a biodiversității. Astfel, deși ocupă doar 0,09% din suprafața țării, situl
cuprinde o impresionantă diversitate ecologică și biologică, reprezentată prin:
12 grupe de ecosisteme; 15 tipuri de stațiuni forestiere, amplasate pe 3 etaje fitocli matice;
38 de tipuri de pădure grupate în 8 formații forestiere;
16 tipuri de ecosisteme forest iere constituite din păduri virg ine și extravirgine;
22 de tipuri de habitate naturale protejate de interes comunit ar, dintre care 5
prioritar protejate;
3347 de specii, dintre care 1738 specii de animale, 1200 speci i vegetale și 409
specii de fungi, 334 dintre acestea (10%) fiind protejate prin legi române
comunitare .
Mai multe detalii despre patrim oniul natura și potențialul de d ezvoltare sustenabilă
ecologică al comunei se regăsesc în publicația lui E. Van Maanen, ,,Building an
ecological sustainable future fo r the municipality of Vama Buz ăului in Romania: An
EcoChapter’’, Report nr. 2015-008 Econatura, Diepenveen , care se regăsește în
Anexa 3 a prezentei Strategii.
94
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
6. Societatea civilă
În vederea unei dezvoltări durabile a zonei, comuna Vama Buzăului contribuie
activ la implementarea multor proiecte de dezvoltare intercomunitară , derulate de
diferite forme asociative, în care aceasta este implicată.
a) Proiectul ,,Valley 21’’
58
În anul 2008 , unul dintre fondatorii proiectu lui, olandezul Gerard Doedee, a ales sa
investească în Vama Buzăului, fiind fascinat de frumusețea neat insă a zonei și de
tradițiile comunității rurale, păs trate nealterate de sute de ani.
Proiectul ,,Valley 21 – Building The Future in Vama Buză ului’’ a fost inițiat în
anul 2009, prin fondarea companiei Dălghiaș Development , de către o echipă de
investitori olandezi și români, formată din: Gerard Doedee, Mark Koops, Lucian Andrei și
Horia Halmaghi.
În luna decembrie 2010, a fost înființat parteneriatul public-privat , concretizat
într-un contract de asociere în participațiune, semnat între Dălghiaș Development și
Primăria comunei Vama Buzăului . Scopul asocierii a fost acela de a dezvolta un proiect
de tip condominiu, concretizat într-o stațiune ecologică pe o s uprafață de 68 de ha, care
să cuprindă 68 de case de vacanță și un centru de facilități, c u servicii de informare și
activități turistice, în cadrul căruia investitorii alocă resursele financiare, iar Primăria pune
la dispoziție terenul, cu condiția păstrării nealterate a aspec tului zonei. Înaintea asocierii
în acest proiect, Primăria comunei Vama Buzăului a obținut acor dul localnicilor și s-a
asigurat că investiția propusă es te într-o perfectă integrare cu mediul.
58 Sursă: http://www.valley21.ro/
95
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
În anul 2011, un grup de arhitecți olandezi au început colaborarea cu o fir mă de
arhitectură românească, în veder ea obținerii PUZ-ului pentru ,, Valley 21’’, acesta fiind
finalizat și aprobat de către C onsiliul Local al comunei Vama B uzăului în anul 2012.
În anul 2013 , arhitectul italian Luca Fornarolii, împreună cu o firmă de ar hitectură
peisagistică din Rotterdam, au colaborat pentru elaborarea Mate rplanului și a graficului
de execuție, iar în anul 2014 a fost obținută autorizația de construcție pentru prima
casă pilot a stațiunii ,,Valley 21’’.
Construcția primei case, SOLIS , a început în luna mai 2015 și a fost finalizată în
anul 2016.
Specificul ecologic al proiectului a pornit de la d orința de a construi o stațiune
într-un peisaj montan superb, fără a altera în niciun fel mediu l înconjurător sau aspectul
zonei, motiv pentru care poziționarea caselor este făcută la distanță unele de altele
pentru a avea cât mai multă lumină naturală și a nu obtura priv eliștea. Casele se
încadrează perfect în teren, chiar sub nivelul solului, au pano uri fotovoltaice pentru
energie electrică și apă caldă, șeminee moderne cu consum redus de energie, iar
terasele au acoperiș verde care v ara ține răcoare și eliberează oxigen în atmosferă.
Locuințele vor avea între 93 și 129 mp suprafață utilă și vor dispune de bucătărie
+ living, câte 2 sau 3 dormitoare cu câte 2-3 băi și terase, pr ețurile acestora situându-se
intre 167.500 de euro si 285.000 de euro. O parte din case vor fi vândute direct clienților,
iar o altă parte vor putea fi închiriate de către turiști. Pe lângă cele 68 de locuințe, la intrarea în stațiune va fi construit un Centru de facilități pentru rezidenți și turiști, cu
servicii de pază, întreținere a locuințelor, informare turistic ă, piscine naturale cu apă
captată din râu și filtrată, p recum și cafenele și restaurant unde se vor putea servi
produsele tradiționale ale zonei.
Investiția proiectului se ridică la 15 mi lioane de euro și va fi finalizată în anul 2020.
Mai multe detalii referitoare la stadiul proiectului ,,Valley 21’’ sunt prezentate în cadrul
sub-capitolului 4.3.3. Ecoturism din prezenta Strategie.
96
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
b) Rezerva ția ,,Valea Zimbrilor’’ 59
Proiectul a demarat în ianuarie 2008 , ideea înființării unei r ezervații de zimbri fiind
aprobată de către comunitatea lo cală, în urma consultărilor publice pe această temă.
În luna martie 2008, Primăria comunei Vama Buzăului, în parteneriat cu Primăria
comunei Prejmer și cu Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov (ADDJB) au
inițiat demersurile de înființare a Asociația ,,Valea Zimbrilor’’ , având ca principale
obiective:
Conservarea speciei zimbru printr-o serie de acțiuni de educaț ie ecologică și
conștientizare publică în rândul populației;
Dezvoltarea durabilă a comunită ții locale printr-o serie de ac țiuni privind protejarea
identității moștenirii naturale, s pirituale și culturale a zone i, a gospodăririi durabile a
pădurilor, conservării peisajului și tradițiilor locale și încu rajării turismului bazat pe
aceste valori.
În luna mai 2008 , au început lucrările de amenajare a rezervației , conform
standardelor europene, pe o suprafață de 12 ha de pășune, apelâ ndu-se în acest sens, la
cei mai buni experți din domeniu.
În luna noiembrie 2008 , în urma contactării diferiți lor crescători de zimbri din
Europa de către reprez entanții ADDJB, au fost achiziționate primele 5 exemplare: 2 din
Austria, 2 din Elveția și 1 din Italia. După achiziția acestora , a avut loc deschiderea
oficială a rezervației.
În anul 2009 , alte 5 exemplare de zimbri au fost aduse din Franța. Pe lângă cei 10
zimbri, în rezervație au fost aduși 3 cerbi și 2 ciute. În decu rs de 7 ani, în rezervație s-au
născut 24 de pui de zimbri, num ărul exemplarelor ajungând în pr ezent la 34, ceea ce
reprezintă cea mai mare rată de creștere a numărului de zimbri în captivitate din
România.
59 Sursă: http://addjb.ro/ind ex.php?id=122&L=0
97
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
În prezent, cheltuielile anuale ale rezervației,,Valea Zimbrilor’’ se ridică la
aproximativ 300.000 de lei, r eprezentând atât cheltuieli de per sonal și hrana animalelor,
cât și cheltuielile aferente medicației sau realizării analizel or periodice a zimbrilor. În acest
sens, Asociația ,,Valea Zimbrilor’’ este sprijinită de către Co nsiliul Județean Brașov,
devenit membru al acesteia din anul 2015, care contribuie anual cu suma de 150.000 lei
la cheltuielile de funcționare menționate.
Creșterea numărului de zimbri fac e ca extinderea arealului reze rvației să fie
imperios necesară, astfel că, în prezent, Asociația ,,Valea Zim brilor’’ face demersuri în
acest sens. Se are în vedere extinderea rezervației pe 80 ha de pădure, pentru a veni
în sprijinul programului de re introducere a zimbrilor în mediul natural sălbatic și pentru a
include rezervația în rețeaua europeană a rezervațiilor natural e, asigurând astfel
dezvoltarea activităților rezerva ției precum și promovarea zone i. Investiția necesară
extinderii rezervației este însă destul de mare, fiind nevoie d e aproximativ 2,5 milioane de
euro în acest sens, motiv pentru care se dorește obținerea unei finanțări nerambursabile
în acest sens.
De asemenea, se dorește ca în cadrul Centrului de Informare Turstică amenajat în
anul 2015 în apropierea rezervației, să se desfășoare activităț i de informare referitoare la
conservarea naturii și a zimbrului, lecții practice în teren cu ajutorul unor ghizi specializați,
precum și un schimb de bune prac tici pentru regiunea Carpatică.
În cazul în care nu se vor găsi fondurile necesare extinderii, Asociația ia în calcul
posibilitatea cedării unor exemplare de zimbri către alte rezer vații din țară, sau chiar
donarea unora către Grădinile Zoologice.
Alte detalii referitoare la amenajările făcute până în prezent, precum și la
extindere rezervației avută în vedere de Asociația ,,Valea Zimbrilor’’ sunt prezentat e în
cadrul sub-capitolului 5.4.1. Rezerva ția ,,Valea Zimbrilor’’ din prezenta Strategie.
98
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
c) Strategia de Dezvoltare Local ă a teritoriului ,,Curbura Carpa ților’’ 60
Comuna Vama Buz ăului alcătuiește, alături de comunele Budila, Prejmer,
Tărlungeni, Teliu și de ora șul Întorsura Buz ăului teritoriul denumit ,,Curbura
Carpaț ilor’’ . Scopul promovării și dezvoltăr ii durabile a acestui teritoriu i n t r ă î n s a r c i na
Asociației de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaților, înființat ă în acest sens, în anul
2009.
Asociația de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaților cuprinde în prezent 32 de
membri , dintre care 8 parteneri publici (25%) , respectiv, primăriile celor 6 localități care
alcătuiesc teritoriul ,,Curbura Carpaților’’, Consiliul Județea n Brașov și 1 regie autonomă
și 24 de parteneri priva ți (75%) , dintre care 13 agenți economici și 11 ONG-uri,
reprezentante ale so cietății civile.
În vederea obținerii unei fi nanțări nerambursabile prin PNDR 2014-2020, M ăsura
19 ,,Dezvoltarea local ă LEADER’’, sub-m ăsura 19.2. ,,Participarea la selec ția
Strategiilor de Dezvoltare Locală ’’, coordonat de către Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale (MADR), Asocia ția a elaborat Strategia de De zvoltare Locală (SDL) a
teritoriului ,,Curbura Carpațilo r’’ pentru per ioada 2016-2023.
Premisa abord ării LEADER este aceea că dezvoltarea locală a teritoriilor rurale
(comune și orașe mici) este mai eficientă atunci când este proiectat ă de jos în sus,
respectiv, de către actorii loca li, cu sprijinul administrațiil or publice locale, a societății
civile, precum și a unor specialiști în implementarea proiectel or. Pornind de la această
abordare, SDL a fost elaborată cu implicarea tuturor comunităților din teritoriu, cu ajutorul
următoarelor tipuri de acțiuni:
3 întâlniri consultative ale partenerilor pentru strângerea datelor în vederea
elaborării SDL;
6 întâlniri de animare a teritoriului ,,Curbura Carpaț ilor’’, câte 1 în fiecare local itate
componentă, destinate informării locuitorilor și identificării problemelor specifice;
60 Sursă: http://www.curburacarpatilor.ro/
99
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
1 analiză de nevoi , având la bază 324 de chestionare completate, concretizată
într-un raport statistic, în v ederea planificării unor măsuri d e finanțare a investițiilor
corelate cu problemele reale, nevoile și așteptările concrete a le locuitorilor din
teritoriul ,,Curbura Carpaților’’.
În urma analizei diagnostic a teritoriului și a procesului de i mplicare a comunităților
rurale, prin acțiuni de consultare, animare și analize de nevoi , în cadrul SDL au fost
planificate următoarele 6 măsuri de finanțare , propuse pentru lansare în perioada 2017-
2019 și pentru implem entare până în 2023:
M1/1C. Ac țiuni de informare, demonstrative și de formare profesional ă ( t i p :
SERVICII) –procent de alocare de 9,79%;
M2/3A. Scheme de calitate (tip: SERVICII) –procen t de alocare de 14,69%;
M3.1/6A. Înfiin țarea activităț ilor non-agricole (tip: SPRIJIN FORFETAR) –
procent de alocare de 14,69%;
M3.2/6A. Investi ții pentru dezvoltarea activităț ilor non-agricole ( t i p :
INVESTIȚII) –procent de alocare de 14,69%;
M3.3/6B. Investi ții pentru progresul satelor (tip: INVESTIȚII) –procent de
alocare de 18,36%;
M3.4/6B. Infrastuctură social ă pentru integrarea grupurilor defavorizate ( t i p :
INVESTIȚII) –procent de alocare de 7,79%;
Cheltuieli de func ționare ș i animare a teritoriului – procent de alocare 19,99%.
În urma procesului de evaluare și selecție a Strategiilor depus e pentru finanțare,
SDL ,,Curbura Carpaților’’ a fost selectată pentru finanțare, c u un buget total de
1.905.080,31 Euro (dintre care 380.872,11 Euro destina ți funcționării ș i 1.524.208,20
Euro destina ți implement ării proiectelor pe cele 6 m ăsuri propuse), i ar Asociația de
Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaților a fost autorizată de MADR ca și Grup de
Acțiune Locală , în vederea implementării Strategiei elaborate în perioada 2016-2023.
Conform PNDR-LEADER, GAL-ul faciliteaz ă obținerea fondurilor nerambursabile
prin PNDR de către entitățile interesate, sprijinindu-le în procesul elabor ării și
100
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
implement ării unor proiecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului, la nivel
local. În acest sens, printre atribuț iile GAL în implementarea SDL s e numără următoarele:
Animarea teritoriului , constând în acțiuni de informare, promovare a acțiunilor
GAL, precum și consolidare a co mpetențelor actorilor locali de accesare și
management eficient al proiectelor;
Pregătirea documentelor din pachetele de finan țare (ghiduri și anexe), asigurând
coerența acestora cu măsurile de finanțare propuse în SDL;
Conceperea unei proceduri de selec ție transparent ă și nediscriminatorie , cu
evitarea conflictelo r de interese;
Publicarea de cereri de propuneri de proiecte sau a unei proceduri permanente de
depunere de proiecte, stabilind prio ritatea operațiunilor în funcți de contribuția
adusă obiectivelor SDL;
Acordarea de informa ții suplimentare și sprijin entităților din teritoriu în vederea
elaborării proiectelor;
Primirea și evaluarea de că tre GAL a proiectelor depuse de către entitățile
interesate;
Evaluarea contestațiilor și finanț area proiectelor aprobate;
Monitorizarea implement ării proiectelor , justificarea chestuielilor și păstrarea
documentelor aferente proiectelor implementate;
Primirea și verificarea conformit ății cererilor de plat ă depuse de către beneficiari;
Monitorizarea și evaluarea impl ementării eficiente a Strategiei de Dezvoltare
Locală plasată sub responsabilitatea comunității.
GAL Asociația de Dezvoltare Dur abilă Curbura Carpaților a semna t contractul de
finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR ) în luna decembrie
2016, urmând să implementeze Strategia de Dezvoltare Locală a t eritoriului ,,Curbura
Carpaților’’ în perioada 2017-2023.
Este propus un număr total 18 apeluri de proiecte pentru cele 6 măsuri (7 apeluri
în 2017, 6 apeluri în 2018 și 5 apeluri în 2019), lansarea prim ului apel fiind estimată
pentru luna aprilie 2017.
101
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
7. Administrația publică locală
7.1. Structură și servicii publice
Autoritățile administrației publ ice locale din comuna Vama Buză ului sunt constituite
conform Legii nr. 215/2001 61, fiind reprezentate de Prim arul comunei, ca autoritate
executivă și Consiliul Local , ca autoritate deliberativă.
Consiliul Local al comunei Vama Buzăului este organizat și funcționează în
conformitate cu Anexa la HCL nr. 7 / 31.07.2012 62 și are în componență 13 consilieri 63,
aleși în 2016, cu un mandat de 4 ani.
Organigrama aparatul de specialitate al Primarului comunei Vama Buzăului și a
serviciilor publice de interes local cuprinde următoarele structuri 64:
Biroul Buget Local, Contabilitate, Taxe și Impozite, Colectare Crean țe, Patrimoniu,
Achiziții Publice – 4 funcții;
C ompartimentul Registru Agricol, Fond Funciar, Consiliere Agricol ă și Juridic ă – 3
funcții;
Compartimentul Asistență Socială, Resurse Umane, Autoritate Tutelară și Sesizări
Succesorale – 3 funcții;
Compartimentul Urbanism, Autorizarea Construcț iilor – 1 funcție;
Compartimentul Cultur ă – 1 funcție;
Compartimentul Rela ții cu Publicul, Registratur ă, Secretariat, Arhiv ă și Protocol – 1
funcție;
Sistemul de Control Managerial Intern – 1 funcție;
61 Legea 215/2001: http://www.dpfbl.mdrap.ro/Legea_215_2001.html
62 Regulament CL Vama Buzăului: http://www.comunavamabuzaului.ro/docs/HCL-2012/HCL-007-
din-2012-07-31-Anexa.pdf
63 Sursa: http://www.comunavamabuzaului.ro/consiliul-local-vama-buzaului. html#componenta
64 Sursa: http://www.comunavamabuzaului.r o/primaria-vama-buzaului.html
102
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Serviciul Public Com unitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) – 1 f u n c ț i e
publică;
Serviciul de Alimentare cu Ap ă – 1 funcție publică;
Serviciul Voluntar pentru Situa ții de Urgență – intră în atribuția Comitetului Local
pentru Situații de Urg ență la nivelul comun ei Vama Buzăului, alcătuit din 7 membri și 2
consultanți, în baza unui Plan de apărare pentru situații de ur gență elaborat pentru
perioada 2014-2017;
Serviciul de salubritate – este prestat de către S.C. IB SV Salubritate S.R.L., Întorsura
Buzăului.
În conformitate cu Planul de ocupare a func țiilor publice pe anul 2017 65,
funcționarea acestor structuri est e asigurată prin intermediul unui număr total de 16
funcții publice existente, dintre care 2 funcții de conducere (Secretar Comună ș i Ș e f
Birou) și 14 funcții executive.
În continuare, vor fi detaliate 3 dintre serviciile publice care funcționează în
comuna Vama Buzăului:
a) SPCLEP
În comuna Vama Buzăului a fost înființat Serviciul Public Comun itar Local de
Evidență a Persoanelor, pentru a f acilita procesul de emitere, modificare, schimbare a
documentelor de evidență (certificate de naștere, cărți de iden titate, certificate de
căsătorie, divorț, deces etc), sprijinind astfel cetățenii în o bținerea acestora chiar de la ei
din comună.
Serviciului SPCLEP, dotat cu ec hipamente performante, a fost am enajat într-o
nouă anexă a clădirii Primăriei, lângă sediul Poliției Locale ș i lângă Oficiul Stării Civile –
Casa de căsătorii Vama Buzăului.
65 Planul de ocupare a funcțiilor publice 2017: http://www.comunavamabuzaului.ro/docs/HCL-055-
din-2016-11-21_Anexa.pdf
103
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
b) Serviciul voluntar pentru situa ții de urgen ță (SVSU)
Prin intermediul HCL 102 / 2005, modificată prin HCL 28 / 2006 , în comuna Vama
Buzăului a fost înființat Serviciul voluntar pentru situații de urgență (SVSU), menit să
asigure intervențiile în situațiile de urgență. Gestionarea SVS U intră în atribuțiile
Comitetului Local pentru Situații de Urgență la nivelul comunei Va ma Buzăului, care în
conformitate cu Dispoziția Primarului nr. 133 / 12.06.2013 66, are în componență 7
membri și 2 consultanți, respectiv: Primarul, Viceprimarul, Sec retarul comunei și 1
consilier din cadrul P rimăriei, alături de 1 director de școală generală, 1 medic de
familie, 1 inginer silvic, 1 șef al Postului de Poliție și 1 ad ministrator al unui agent
economic.
Activitatea SVSU se desfășoară în baza unul Plan de ap ărare pentru situa ții de
urgență 67, elaborat pentru perioada 2014-2017 și aprobat de către Președ inte
Comitetului Județean Brașov pentru Situații de Urgență, care cu prinde informații
referitoare la:
Personalul SVSU:
o Comitetul Local pentru Situații de Urgență;
o Compartimentul Prevenire;
o Formațiuni de intervenție:
Echipă intervenție PSI;
Echipă transmisiuni alarmare, cercetare-căutare;
Echipă deblocare-salvare;
Echipă medicală și sanitar-veterinară;
Echipă de evacuare;
Autoritățile și factorii cu responsabilităț i în analiza și aco perirea riscurilor;
Schema fluxului informațional pentru gestionarea situațiilor d e urgență generate
de inundații, ghețuri și poluări accidentale;
66 DP 133 / 2013: http://www.comunavamabuzaului.ro/docs/SVSU/DP-133-din-1213-06-1 2.pdf
67 Planul de apărare pentru situații de urgență:
http://www.comunavamabuzaului .ro/docs/SVSU/svsu-2014-2017.pdf
104
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Obiectivele potențial afectabile de inundații + datele caracte ristice de apărare;
Datele de contact ale personalul ui care asigură asistența medi cală și sanitar-
veterinară;
Atribuțiile Primarului, Viceprim arului, Comitetului Local și a ltor echipe (poliție,
medicală) în gestionarea situațiilor de urgență;
Măsurile de apărare ș i reabilitare luate la nivel local;
Materialele de apărare și mijloacele de pentru gestionarea sit uațiilor de urgență
generate de inundații, ghețuri și poluări accidentale.
În afara factorilor clasici ca re generază situațiile de urgențe , respectiv,
inundațiile, ghețurile și poluările a ccidentale, în comuna Vama Buzăului au fost
identificați și alți factori specifici de risc , precum:
Incendiile forestiere – riscul crește odată cu produc erea acestora în zone izolate
și / sau la limita cu alte județe;
Accidentele montane – riscul crește odată cu creș terea numărului de turiști și
practicarea turismului montan pe traseele necorspunzătoare. În acest sens, se
are în vedere dezvoltarea unui Serviciu Public Salvamont, aflat în subordinea
Consiliului Local, care să efectueze atât intervențiile necesar e în situațiile de
urgență, cât și să amenajeze și întrețină corespunzător marcajele, indicatoarele,
traseele și ref ugiile montane.
Ca măsuri de apărare împotriva i nundațiilor, în momentul de faț ă, pe raza comunei
Vama Buzăului există o rețea de hidranți stradali și pichete de intervenție care pot fi
utilizate în caz de incendii. Pent ru sporirea eficienței și fun cționalității Serviciului Voluntar
pentru Situații de Urgență, se ar e în vedere achiziționarea une i mașini de pompieri.
Ca măsuri de apărare împotriva inundațiilor au fost regularizat e albiile râurilor de
pe raza comunei, efectuându-se lucrări de consolidare a maluril or și de reformare a
albiilor râurilor Buzău și Buzăiel.
105
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
c) Asigurarea ordinii și siguran ței publice
În prezent, ordinea și siguranța publică sunt asigurate în comu na Vama Buzăului
de către:
Postul de Poli ție Comunal ă Vama Buz ăului (cu un număr de 3 funcții în
organigramă);
Paza comunală (organizată în baza Legii 333 / 2003 privind paza obiectivelor ,
bunurilor, valorilor și protecția persoanelor) care este asigurată în cursul zilei de
către o firm ă autorizat ă în domeniu .
Postul de Poliție Comunală Vama B uzăului, care își desfașoară activitatea într-un
sediu nou amenajat, anexă a clădi rii Primăriei, desfășoară în p rincipal următoarele tipuri
de activități:
Acțiuni de prevenire și combat ere a infracționalității și viol enței;
Combaterea furturilor din locuin țe / avutul privat, precum și din societățile
comerciale;
Soluționarea sesizărilor aduse la cunoștință de cetățeni.
În ceea ce privește infracțiunile înregistrate în evidențel e poliției, acestea au o
tendință de menținere constantă în ultimii ani, continuând să predomine cele referitoare la
furtul de material lemons . De asemenea, reclamațiile și sesizările făcute de cetățeni
sunt constante numeric, acestea vizând în mod special probleme legate de regimul
proprietății. Reclamațiile cu privire la actele de violență în familie sunt extrem de rare, față
de alte localități rurale din județul Brașov, rata infracționalității și a contravențiilor
înregistrate în comuna Vama Buz ăului fiind în general scăzută, mult sub media județului.
Pentru a spori gradul de siguranță a cetățenilor și turiștilor din comuna Vama
Buzăului, pot fi întreprin se următoarele acțiuni:
Dotarea sediului de poliție cu echipamentele necesare în scopul informatizării
activităților desfășurate de acesta;
Înființarea poliției comunitare , care să preia activitatea de pază de zi și să o
efectueze și pe cea de noapte, conform prevederii Legii 333 / 2 003;
106
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Crearea unui structuri tip dispecerat care să asigure comunicarea între
structurile menite să asigure or dinea publică, serviciile pentr u situații de urgență și
autoritățile publice locale.
7.2. Amenajarea teritoriului
7.2.1. Infrastuctura rutieră
Așa cum este mențonat în sub-capitolul 1.3 Căi de acces din prezenta Strategie,
accesul direct în comună se poate face doar prin intermediul tr ansportului rutier, de unde
și importanța care trebuie acordată acestui tip de infrastructuctură, în contextul unei
dezvoltări durabile a comunei.
Reședința de comună, satul Vama Buzăului, este situat la o distanță de 45
kilometri de Municipiul Brașov, accesul făcându-se pe DC 49A, v arianta ocolitoare prin
localitatea Brădet din județul Covasna, iar apoi pe DN 10 și DN 11 și la o distanță de 9
kilometri de orașul Întorsura Buzăului, accesul făcându-se pe D C 49A și apoi pe DN 10.
Distanțele care înconjoară reș edința de comună de restul satelo r aparținătoare sunt
următoarele: 5,5 kilometri față de satul Acriș; 6,5 kilometri f ață de satul Buzăiel și 8,5
kilometri față de satul Dălghiu.
Comuna Vama Buzăului nu are acce s direct la drum național, fiin d străbătută de:
Drumul comunal DC 49 A, care se desprinde din DN 10 din localitatea Brădet,
trece prin Acriș și Vama Buzăului, având o lungime de 13,8 km pe teritoriul administrativ al comunei, dintre care în 8,5 km intravilan;
DC 49 A se continuă în satul Dălghiu cu DJ 103 A care duce spre Tărlungeni;
Drumul comunal DC 49 , pe o lungime de aproximativ 11 km, care asigură
legătura între satele Acriș și Buzăiel și se continuă sub form ă de drum forestier
până sub pantele abrupte ale Muntel ui Tătaru din Masivul Siriu;
Drumuri și ulițe pietruite – pe o lungime de aprox imativ 52 kilometri
Drumuri forestiere – pe o lungime de aproximativ 60 km.
Toate aceste drumuri asigură ac cesibilitatea în teritoriu în proporție de 98%.
107
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
În ceea ce privește situația ș i starea acestor drumuri:
Drumul județean DJ 103 A :
o Porțiunea din satul Dăghiu este asfaltată, însă, în urma sezon ului rece, se
formează numeroase gropi care trebuie reparate anual;
o Porțiunea dintre satul Dălghiu și Zizin este neasfaltată, fiin d impracticabilă cu
vehicule obișnuite. Întrucât acest drum este județean, autoritățile locale nu pot
nu pot aloca fonduri de la bugetul local, astfel că, pentru rez olvarea problemei
DJ 103 A trebuie adoptată una dintre următoarele două soluții: refacerea
integrală a drumului cu fonduri alocate de către Consiliul Jud ețean Brașov sau
refacerea acestuia pe porțiuni, prin alocări de fonduri în cadr ul bugetelor anuale
succesive.
Drumurile comunale DC 49 și 49 A :
o DC 49 A este reabilitat și asfaltat pe o por țiune de 10 km;
o DC 49 este reabilitat și asfalta t pe o porțiune de aproximativ 7 km, însă acesta
se deteriorează periodic din ca uză că este tranzitat aproape zi lnic de camioane
care transportă bușteni, fapt car e îi produce o uzură prematură și suprasolicită
în mod constant podul rutier de peste râul Buzău, care este pro iectat pentru
transporturi de până la 10 tone
Restul drumurilor și ulițelor pi etruite sunt întreținute, prin aplicarea constantă de noi
straturi de pietriș, tasarea și uniformizarea îmbrăcăminții tip macadam
Proiectele recente de reabilitare și modernizare a infrastuctur ii rutiere de pe
raza comunei Vama Buzăului au c onstat în realizarea următoarelor lucrări:
Reabilitarea și asfaltarea drumului principal al comunei Vama Buzăului (DC 49A)
în lungime de 10 km;
Reabilitarea și asfaltarea drumului comunal ce traversează sat ul Buzăiel, DC 49
Buzăiel, în lung ime de 7,3 km;
Reabilitarea și asfaltarea străz ilor și ulițelor din satelor V ama Buzăului și Acriș, în
lungime de aproximativ 7 km;
Reabilitarea anuală, prin pietruir e, a străzilor și ultițelor neasfaltate;
108
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Realizarea de șanțuri de scurgere a apelor și construcția de p unți pietonale, poduri
și podețe în satele Vama Buz ăului, Acriș și Buzăiel;
Întreținerea periodică a străz ilor și ulițelor, prin reparații și deszăpezire;
Semnalizarea corespunzătoare a st răzilor prin marcaje rutiere și indicatoare de
circulație;
Dezvoltarea infrastucturii pietonale, prin realizarea a 4 km d e trotuare.
Din acestea reiese că, la momentul de față, există o rețea de peste 25 de
kilometri de drumuri asfaltate în comuna Vama Buzăului
7.2.2. Transportul public
Transportul rutier este asigurat prin autobuze ale unui singur operator privat ,
din Vama Buzăului către următ oarele localităț i importante:
Municipiul Brașov (reședința de județ) – durata cursei este de 1 o r ă ș i 4 0 d e
minute; frecvența curselor este de 5 ori pe zi, de luni până vi neri și de 3 ori pe zi
sâmbătă și duminică. Din municipul Brașov se pot lua autobuze c ătre aproape
toate municipiile din țară;
Orașul Întorsura Buzăului: durata cursei este de 20 de minute; frecvența
curselor este de 3 ori pe zi, de luni până vineri. Din Întorsur a Buzăului se pot lua
autobuze către alte localități apropiate.
Operatorul privat care asigură transportul rutier din comuna Va ma Buzăului are
stații de autobuz doar în satul Vama Buzăului și în Acriș spre Brașov. Locuitorii din
Dălghiu trebuie să ajungă în satul Vama Buzăului pentru a folos i acest mijloc de
transport, iar cei din Buzăiel po t folosi doar stația aflată la intersecția DC 49 cu DC 49 A.
Având în vedere investițiile turistice din zona Dălghiu, ce p ot avea ca efect
creșterea numărului de localnici ai acestui sat, pe de o parte, dar și lungimea
considerabilă a satului Buzăiel, pe de altă parte, autoritățile publice locale caută soluții
pentru asigurarea unei posibilit ăți de transport rutier direct pentru locuitorii celor 2 sate.
109
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Transport feroviar este accesibil indirect , prin intermediul gării din Întorsura
Buzăului (9 km), de unde circulă trenuri către Brașov, asigurându-se astfel legătura cu:
Magistrala 200 (Brașov – Făgăraș – Sibiu – Simeria – Deva – Ar ad – Curtici);
Magistrala 300 (București – Ploie ști – Brașov – Sighișoara – C opșa Mică – Blaj –
Teiuș – Războieni – Cluj Napoca – Oradea);
Magistrala 400 (Brașov – Sfânt u Gheorghe – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare –
Satu Mare).
Transportul aerian este accesibil tot indirect, prin intermediul transportului rutier
sau feroviar, cele mai apropiate aeroporturi fiind în localităț ile: Sibiu (180 km), București –
Otopeni (185 km), Târgu Mureș (240 km).
7.2.3. Locuințe și dotări
Tabelul 34. Evoluția numărului de locuin țe din comuna Vama Buzăului, în
perioada 2010-201668
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Locuințe proprietate
de stat 8 4 4 4 4 4
Locuințe proprietate
privată 1083 1095 1104 1120 1124 1125
Total locuințe 1091 1099 1108 1124 1128 1129
După cum se observă din tabelul de mai sus, în perioada 2010-20 15 s-a înregistrat
o ușoară creștere (3, 5%) a numărului total de locuințe din comuna Vama Buzăului.
Conform ultimului Recensământ, în comuna Vama Buzăului existau în 2011 un
număr de 1099 de locuințe , distribuite în funcție de situația ocupării acestora, pe cele 4
sate componente astfel:
68 Sursă: INS, http://statist ici.insse.ro/
110
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Tabelul 35. Distribuția locuințelor din comuna Vam a Buzăului pe localitățile
componente, în funcție de situația ocupării acestora (RPL 2011)69
Vama Buzăului Acriș Buzăiel Dălghiu TOTAL
Ocupate 464 310 168 58 1000
Sezoniere 37 12 6 1 56
Neocupate 24 5 13 1 43
TOTAL 525 327 187 60 1099
Procent 48% 30% 17% 5% 100%
Din tabelul de mai sus se observă că din cele 1099 de locuințe din comuna Vama
Buzăului: 48% sunt în satul Vama Buzăului, 30% în Acriș, 17% în Buzăiel și 5% în
Dălghiu. Această distribuție a n umărului de locuințe este bine corelată cu distribuția
populației comunei pe cele 4 sate componente, așa cum este prez entată în sub-capitolul
2.1. Popula ția din prezenta Strategie.
În ceea ce privește situația ocupării locuințelor la nivelul co munei, observăm că din
cele 1099, majoritatea sunt ocupate (91%), 5% sunt sezoniere și 4% sunt neocupate.
Tabelul 36. Distribuția locuințelor din comuna Vam a Buzăului pe localitățile
componente, în funcție de dot ările acestora (RPL 2011)70
Vama
Buzăului Acriș Buzăiel Dălghiu TOTAL
Bucătărie 525 327 187 60 1099
– în locuință 394 268 148 58 868
– în afara locuinței 62 9 15 1 87
– fără bucătărie 69 50 24 1 144
69 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
70 Sursă: INS, DJS Brașov, Recensământul Populației și Locuințelo r 2011
111
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Baie 525 327 187 60 1099
– în locuință 286 195 110 33 624
– în afara locuinței 7 3 4 2 16
– fără baie 232 129 73 25 459
Alimentare cu ap ă 525 327 187 60 1099
– în locuință-rețea
publică 140 240 19 26 425
– în locuință-sistem propriu 265 45 120 20 450
– în afara incintei-rețea publică 2 7 1 0 10
-în afara incintei-sistem propriu 16 5 7 0 28
– fără apă curentă 102 30 40 14 186
Alimentare cu ap ă
caldă 525 327 187 60 1099
– în locuință-rețea publică 1 0 3 1 5
– în locuință-sistem propriu 285 153 99 25 562
– în afara incintei-rețea publică 1 0 0 2 3
-în afara incintei-sistem propriu 5 20 10 4 39
– fără apă caldă
233 154 75 28 490
112
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Canalizare 525 327 187 60 1099
– la rețeaua publică 87 41 6 35 169
– în sistem propriu 259 183 113 11 566
– altă situație 59 61 20 0 140
– fără canalizare 120 42 48 14 224
Electricitate 525 327 187 60 1099
– are 523 317 186 59 1085
– nu are 2 10 1 1 14
Încălzirea locuin ței 525 327 187 60 1099
– încălzire centrală
termică cu gaze 1 7 2 0 10
– încălzire centrală termică cu combustibil 72 67 23 10 172
– încălzire cu sobă 449 252 160 49 910
– alt mod de încălzire 3 0 2 1 6
– fără încălzire 0 1 0 0 1
În continuare vor fi analizate gr afic fiecare dintre aceste dot ări ale locuințelor.
În ceea ce privește dotarea locuințelor cu bucătărie , din analiza datelor reiese
că majoritatea locuințelor au bucătăria în incintă, atât la niv elul întregii comune (79%), cât
și în fiecare dintre cele 4 sate componente (Vama Buzăului – 75 %, Acriș – 82%, Buzăiel –
79% și Dălghiu – 97%). La nivelu l celor 4 sate componente, Acriș are cea mai mare rată
de locuințe fără bucătărie – 15%. Situația dotării locuințelor cu bucătărie este prezentată
în graficul de mai jos:
113
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Figura 9. Situația dotării locuințelor din comuna Vama Buzăului cu bucătă rie
În ceea ce privește dotarea locuințelor cu baie , din analiza datelor reiese că mai
bine de jumătate dintre locuințe au baia în incintă, atât la ni velul întregii comune (57%),
cât și în fiecare dintre cele 4 sate componente (Vama Buzăului – 54%, Acriș – 60%,
Buzăiel – 59% și Dălghiu – 55%). Se observă totuși, că mai bine de o treime dintre
locuințe nu dețin deloc băi, lucru valabil atât la nivelul într egii comune (42%), cât și la
nivelul celor 4 sate componente: Vama Buzăului – 44%, Acriș – 39%, Buzăiel – 39%,
Dălghiu – 42%. Situația dotării locuințelor cu baie este prezentată în graficul de mai jos:
114
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Figura 10. Situația dotării locu ințelor din comuna Vama Buzăului cu baie
În ceea ce privește alimentarea locuințelor cu apă , din analiza datelor reiese că
mai bine de două treimi dintre locuințe sunt alimentate cu apă în incinta locuinței, peste
jumătate fiind alimentate în sistem propriu. Acest lucru este v alabil atât la nivelul întregii
comune (77% alimentarea cu apă în locuință, dintre care 27% din rețeaua publică și 50%
în sistem propriu), cât și în fiecare dintre cele 4 sate componente, după cum urmează:
Vama Buzăului – 77% alimentarea cu apă în locuință, dintre care 27% din rețeaua publică
și 50% în sistem propriu; Acriș – 87% alimentarea cu apă în loc uință, dintre care 73% din
rețeaua publică și 14% în sistem propriu; Buzăiel – 74% aliment area cu apă în locuință,
dintre care 10% din rețeaua publică și 64% în sistem propriu; și Dălghiu – 77%
alimentarea cu apă în locuință, dintre care 43% din rețeaua pub lică și 34% în sistem
propriu.
115
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Se observă că, deși la nivelul întregii comune procentul de ali mentare cu apă în
locuințe în sistem propriu este superior alimentării din rețeau a publică, lucrurile stau diferit
în fiecare din cele 4 sate componete, astfel: în timp ce în sat ele Vama Buzăului și Buzăiel
predomină alimentarea cu apă în locuințe din sistem propriu, în Acriș și Dălghiu
predominantă este alimentarea locuințelor din rețeaua publică.
Totodată, se observă că, la nivelul întregii comune, 17% din lo cuințe nu sunt
alimentate cu apă curentă, nici în locuință, nici în afara inci ntei, iar la nivelul celor 4 sate
componente, Dălghiu are cea mai mare rată de locuințe nealiment ate cu apă curentă –
23%, urmat de Buzăiel – 21% și de Vama Buzăului – 19%. Situația alimentării locuințelor
cu apă curentă este prezentat ă în graficul de mai jos:
Figura 11. Situația alimentării locuințelor din comuna Vama Buzăului cu ap ă curentă
116
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
În ceea ce privește alimentarea locuințelor cu apă caldă , din analiza datelor
reiese că aproximativ jumătate dintre locuințe sunt alimentate cu apă caldă în incinta
locuinței, majoritatea în sistem propriu. Acest lucru este vala bil atât la nivelul întregii
comune (51,5%), cât și în fieca re dintre cele 4 sate componente (Vama Buzăului – 54%;
Acriș – 47%; Buzăiel – 55% și Dălghiu – 43%).
Totuși, la nivelul întregii comune, 44,5% dintre locuințe nu su nt alimentate cu apă
caldă, iar la nivelul celor 4 sate componente acest lucru este valabil pentru minim o
treime dintre locuințe, procentele de nealimentare cu apă caldă fiind următoarele: Dălghiu
– 47%, Acriș – 47%, Vama Buzăului – 44% și Buzăiel – 40%. Situa ția alimentării
locuințelor cu apă caldă este prezentată în graficul de mai jos :
Figura 12. Situația alimentării locuințelor din comuna Vama Buzăului cu ap ă caldă
117
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
În ceea ce privește racordarea locuințelor la canalizare , din analiza datelor
reiese că mai bine de două treimi dintre locuințe au canalizare, majoritatea însă, cu
excepția Dăghiului, având canalizare în sistem propriu. Acest lucru este valabil atât la nivelul întregii comune (77% alimentarea cu apă în locuință, di ntre care 27% din rețeaua
publică și 50% în sistem propriu), cât și în fiecare dintre cel e 4 sate componente, după
cum urmează: Vama Buzăului – 66% racordare la canalizare, dintr e care 17% la rețeaua
publică și 49% în sistem propriu; Acriș – 68,5% racordare la canalizare, dintre care 12,5%
la rețeaua publică și 56% în sistem propriu; Buzăiel – 64% raco rdare la canalizare, dintre
care 3% la rețeaua publică și 61% în sistem propriu; și Dălghiu – 77% racordare la
canalizare, dintre care 59% la rețeaua publică și 18% în sistem propriu.
Totodată, se observă că, la nivelul întregii comune, 20% din lo cuințe nu au
canalizare, nici în sistem propriu , nici prin racordare la rețeaua publică, situația locuințelor
fără canalizare din cele 4 sate componente fiind următoarea: Bu zăiel – 26%, Dălghiu –
23%, Vama Buzăului – 23% și Acri ș – 13%. Situaț ia racordării lo cuințelor la canalizare
este prezentată în graficul de mai jos:
Figura 13. Situația racordării locuințelor din comuna Vama Buzăului la canalizare
118
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
În ceea ce privește alimentarea locuințelor cu electricitate , din analiza datelor
reiese că aproape toate locuințele au curent electric, atât la nivelul întregii comune (99%),
cât și la nivelul celor 4 sate componente (Vama Buzăului – 99,5 %, Acriș – 97%, Buzăiel –
99%, Dălghiu – 98%). La nivelul celor 4 sate componente, Acriș are cea mai mare rată de
locuințe fără electricitate – 3%. Situația alimentării locuințe lor cu electricitate este
prezentată în graficul de mai jos:
Figura 14. Situația alimentării locuințelor din comuna Vama Buzăului cu el ectricitate
În ceea ce privește modalitatea de încălzire a locuințelor , din analiza datelor
reiese că aproape toate locuințele dispun de încălzire (excepți e făcând 1 singură
localitate din Acriș, majoritatea utilizând încălzirea cu sobă, urmată de încălzirea cu
centrală termică pe bază de combustibili. Acest lucru este vala bil atât la nivelul întregii
comune (99,9% locuințe încălzite, dintre care 83% încălzite cu sobe și 16% cu centrale
terice cu combustibili), cât și în fiecare dintre cele 4 sate c omponente, după cum
119
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
urmează: Vama Buzăului – 100% locuințe încălzite, dintre care 8 6% încălzite cu sobe și
14% cu centrale terice cu combustibili; Acriș – 99,7% locuințe încălzite, dintre care 77%
încălzite cu sobe și 20% cu centrale terice cu combustibili; Bu zăiel – 100% locuințe
încălzite, dintre care 86% încălzite cu sobe și 12% cu centrale terice cu combustibili și
Dălghiu – 100% locuințe încălzite, dintre care 82% încălzite cu sobe și 17% cu centrale
terice cu combustibili.
Situația încălzirii locuințelor este prezentată în graficul de mai jos:
Figura 15. Situația încălzirii locuințelor din comuna Vama Buzăului
120
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
7.2.4. Echiparea tehnico-edilitară
a) Alimentarea cu ap ă
În afara informațiilor prezentate în sub-capitolul 7.2.3. Locuin țe și dotări
referitoare la alimentarea locuin țelor cu apă rece și caldă din rețeaua publică, alimentarea
cu apă în sistem centralizat pe raza comunei Vama Buzăului a co nstat în următoarele
proiecte și lucrări der ulate în ultimii ani 71:
Captarea izvoarelor din zona ,,Urlătoarele’’
Construirea rețelei de acțiune;
Construirea bazinului principal de apă cu un volum de 500 mc p entru stocarea
apei captate;
Realizarea retelei de distribuție a apei la nivelul comunei, a ceasta ajungând în
prezent la aproxim ativ 40 de km;
Montarea hidranților stradali, pentru a se putea interveni mai eficient în cazul unor
incendii pe raza comunei.
Se are în vedere realizarea unor noi captări de bazin din sursa Fortoiș pentru
alimentarea satului Buzăiel.
b) Rețeaua de canalizare
Comuna Vama Buzăului nu dispune în prezent de un sistem centralizat de
canalizare și epurare a apelor uzate, ceea ce face ca realizare a unei astfel de rețele să
reprezinte un obiectiv priorita r de investiție al autorităților publice locale.
Rețeaua de distribuție a apei trebuie completată cu un sistem eficient de
canalizare, care să rezolve probl emele cetățenilor referitoare la evacuarea apelor uzate.
Acest proiect necesită o investiție de aproximativ 6 milioane e uro, principala sursă de
finanțare identificată fiind f ondurile europene, programul POS M e d i u . D o a r î n a c e s t f e l
poate fi asigurată o infrastuct ură de bază completă, modernă și funcțională, în vederea
71 Sursă: http://www.chirilastiberiunicola e.ro/realizari/alimentarea-cu-apa-in-vama-buzaului/
121
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
atragerii unui număr cât mai mare de turiști și investitori în zonă.
c) Energia electric ă și iluminatul stradal
Conform informațiilor în sub-capitolul 7.2.3. Locuin țe și dotări , 99% dintre
locuințele de pe teritoriul comunei Vama Buzăului sunt alimenta te cu energie electrică.
Alimentarea electrică a locuinț elor din comună se face prin intermediul a 6 posturi de
transformare, pornind de la ali mentarea cu energie electrică di n sistemul energetic
național, prin LEA 20 KV Prejme r-Brădet. De asemenea, zona este străbătută și de o linie
de medie tensiune (20 KV), montată pe stâlpi de beton și una de înaltă tensiune (100 KV)
care este montată pe stâlpi metalici.
În ceea ce privește iluminatul s tradal, în ultimii ani a fost d erulat un proiect pentru
reabilitarea, modernizarea și ext inderea rețelei de iluminat pu blic în toată comuna Vama
Buzăului, pe o lungime de aproximativ 50 de km. În cadrul acestui proiect, au fost
întreprinse următoarele acțiuni 72:
Montarea a peste 600 de becuri (de 100 W pe drumurile principa le și 75 W pe cele
secundare);
Montarea în rețele a corpurilor de iluminat pe bază de sodiu, care dispun de
dispozitive de reglare a timpul ui de aprindere, prin fotocelulă și ceas temporizator;
Montarea stâlpilor de beton pentru extinderea rețelei de ilumi nat în satul Acriș și pe
tronsonul dintre Acriș și Vama Buzăului
Au fost iluminate 98% dintre ulițele comunei.
În momentul de față, sistemul de iluminat stradal al comunei Vama Buzăului este
comparabil cu cele din marile o rașe. Totuși și în domeniul alim entării cu energie electrică
și iluminat stradal se au în veder e anumite demersuri referitoa re la:
Reabilitarea rețelelor de alimen tare subdimensionate (în speci al în perspectiva
dezvoltării localității);
Utilizarea surselor alternative de energie (eoliană, solară).
72 S u r s ă : http://www.chirilastiberiunicola e.ro/realizari/modernizarea-si- extinderea-iluminatului-
public-in-vama-buzaului/
122
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
d) Energia termic ă
În Vama Buzăului existența unui sistem centralizat de energie t ermică nu este
rentabilă din punct de vedere economic. Pentru încălzirea locui nțelor și susținerea
activităților economice se utilizează în principal lemnele de f oc, așa cum este prezentat și
în sub-capitolul 7.2.3. Locuinț e și dotă ri – informațiile referitoare la încălzirea locuințelor.
La fel ca și în cazul altor localități dependente de combustibili fosili, este necesară
promovarea unor sisteme de încălzire care folosesc surse neconvenționale de energie.
e) Serviciile de comunica ții și transmitere de date
Datorită extinderii societății in formaționale din ultimii ani, acest tip de servicii poate
fi considerat ca făcând parte din sfera echipării tehnico-edili tare cu utilități publice
Serviciul de telefonie este destul de bine reprezentat la nivel ul comunei Vama
Buzăului, numărul posturilor de telefonie fixă fiind de aproximativ 500 prin rețeaua de
telefonie fixă (doi operator), i ar telefonia mobilă având acoperire pe întregul teritoriul
comunei, pentru toți operatorii autorizați la nivel național. C ei doi operatori de telefonie
fixă asigură și accesul la televiziune prin cablu și inetrnet. Operatorii de telefonie mobilă
asigură accesul la serviciile de transmitere de date.
7.2.5. Administrarea și întabularea pășunilor 73
În vederea desfășurării și dezvoltării activității de creștere a animalelor în comuna
Vama Buzăului, au fost create o serie de facilități, precum:eli minarea de taxe, eliminarea
zilelor de curățat în pășune și îngrijirea pășunilor, prin anga jarea temporară a unor
locuitori care să desfășoare aceste activități.
Pentru apărarea intereselor în sectorul de creștere a animalelo r, precum și de
îmbunătățire, întreținere și menț inere în bune condiții agricol e și de mediu a trupurilor de
pășune ce formează islazul comune Vama Buzăului, a fost înființ ată Asociația
,,Transhumanța Vama Buzăului’’, ai cărei membri sunt doar cresc ătorii de animale de pe
73 S u r s ă : http://www.chirilastiberiunicolae.ro/realizari/ingrijirea-si-in tabularea-pasunilor-din-vama-
buzaului/
123
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
raza comunei. Au fost executate o serie de lucrări în vederea a tingerii obiectivelor și
programului asociației, p rintre care amintim:
Îmbunătățirea și fertilizarea pășunilor comunale;
Însămânțarea pășunilor;
Reabilitarea drumurilor de acces în trupurile de pășune;
Repararea și construirea de noi saivane; Reabilitarea și construirea de adăpători pentru animale;
Realizarea de îmbăietori pentru oi.
O atenție deosebită a fost acor dată întabulării în Cartea Funci ară a tuturor
trupurilor de pășune ce formează islazul comunei Vama Buzăului, dar și a fondului
forestier, în suprafață totală de aproximativ 500 ha.
7.3. Comunicarea în spațiul public
Comunicarea reprezentanților auto rităților publice locale cu cetățenii comunei este
foarte importantă și benefică pentru bunul mers al comunității din care aceștia fac parte.
Dacă oamenii sunt informați și înțeleg adevăratele probleme, po t veni cu propuneri viabile
pentru soluționarea acestora. În acest sens, reprezentanții autorităților organizează
periodic, în cadrul căminelor culturale sau școlilor din comună , adunări publice destinate
tuturor cetățenilor, în cadrul c ărora aceștia sunt informați cu privire la diferite oportunități
și stadiul proiectelor, sunt chestionați pe diverse teme de act ualitate, le sunt aflate
problemele, interesele și mulțumirile.
Deși nu dispune de clasicele mijloace media, precum posturi loc ale de radio,
televiziune sau ziare locale, Pr imăria comunei Vama Buzăului es te foarte vizibilă în
mediul on-line, prin intermediul web-site-ului http://www.comunavamabuzaului.ro/ , d a r
mai ales a paginii de Facebook https://www.facebook.com/vamabuzaului/ , unde zilnic
sunt postate informații de interes pentru cetățenii comunei și este asigurată transparența
procesului decizional, prin publicarea deciziilor importante și a Hotărârilor Consiliului
Local.
124
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
CAPITOLUL II.
REZULTATELE ANALIZEI DE
NEVOI ALE LOCUITORILOR
COMUNEI VAMA BUZĂ ULUI
125
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Descrierea analizei de nevoi
În sprijinul elaborării Strategi ei de Dezvoltare Durabilă a com unei Vama Buzăului
pentru perioada 2016-2021, Primăria comunei a derulat în perioada iulie-august 2016 o
analiză a nevoilor locuitorilor. Metoda utilizată în cadrul acestei analize de nevoi în
vederea colectării propunerilor, răspunsurilor și aprecierilor locuitorilor comunei Vama
Buzăului a fost ancheta pe bază de chestionar .
Au fost completate în total 400 de chestionare , reprezentând 12,42% din locuitorii
comunei, conform RPL 2011. Din cele 400 de chestionare, 84,5% a u fost completate în
format fizic și 15,5% on-line.
Chestionarul elaborat cuprinde 13 solicitări de date factuale ș i 5 întrebări
principale , dintre care prima se adresează exclusiv tinerilor cu vârste de maxim 35 de
ani, având răspunsuri deschise, iar celelalte 4 se adersează tuturor respondenților,
indiferent de vârstă, având răsp unsuri închise și semi-deschise.
Datele factuale solicitate s e r e f e r ă l a : domiciliul, genul, vârsta, etnia, religia,
starea civil ă a responden ților, nivelul de instruire abolvit de c ătre aceștia, statutul pe pia ța
muncii și domeniul de activitate (unde este cazul), apartenen ța responden ților la un grup
vulnerabil, num ărul de locuitori din gospod ărie, situa ția economico-financiar ă și principala
sursă de informare utilizată de către respondenți.
Distribuția respondenților în funcție de datele factuale solici tate este:
44% au domiciliul în satul Vama Buzăului, 36% în Acriș, 16% în Buzăiel și 4% în
Dălghiu;
44,5% sunt de gen masculin și 55,5% de gen feminin;
19,5% au între 15 și 25 de ani, 21,5% au între 26 și 35 de ani , 26% au 36-45 de
ani, 23% au 46-60 de ani și 10% au peste 60 de ani;
91% sunt de etnie română, 8% de etnie romă și 1% de etnie magh iară;
97% sunt ortodocși, 2% de altă religie și 1% nu iși declară or ientarea religioasă;
28% sunt necăsătoriți, 66% căsăt oriți, 2% divorțați și 4% vădu vi;
126
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
7,5% au absolvit învățământul primar, 24,5% învățământul gimna zial, 21%
învățământul obligatoriu (10 cl ase), 33% învățământul liceal, 4 % învățământul
postliceal și 10% învățământul superior;
28% sunt angajați, 6% sunt într eprinzători privați, 1% șomeri, 6% pensionari și
59% persoane inactive (elevi, studenți, persoane casnice / într eținute);
Dintre persoanele angajate și înt reprinzătorii privați, majori tatea lucrează în
următoarele domenii: 23% în comerț, 14% în sănătate, 9% în admi nistrația publică
și 7% în tuirism;
Din punct de vedere al vulnerabilității: 22% reprezintă persoa ne care au părăsit
timpuriu școala, 21% familii cu mai mult de 2 copii și 9% minor ități etnice;
63% au sub 4 locuitori în propr ia gospodărie și 37% locuiesc î n gospodării
aglomerate, cu peste 5 locuitori;
Din punct de vedere economico-financiar, 8% se află într-o sit uație de subzistență,
12% într-o situație incertă, 57% într-o situație acceptabilă, 2 0% într-o situație bună
și 3% într-o situație foarte bună;
Principalele surse de informare ale respondenților sunt: telev iziunea 58%, mass-
media scrisă 35%, aporpiații 5%, APL-urile 1% și liderii din co munitate 1%.
Se observă că distribuția res pondenților respectă, în linii mar i, distribuția locuitorilor
comunei, conform RPL 2011.
1. Necesitățile tinerilor
Necesitățile tinerilor au fost analizate cu ajutorul întrebării I a chestionarului
Întrebarea I de tip deschis a fost adresată persoanelor cu vârs te de maxim 35 de ani,
solicitând, din partea acestora, formularea unui răspuns scurt cu privire la cea mai
urgentă necesitate a tinerilor din comuna Vama Buzăului.
Peste jumătate dintre cei 164 de respondenți cu vârste de maxim 35 de ani (52%)
consideră locurile de muncă ca fiind cea mai urgentă necesitate a tinerilor din comuna
Vama Buzăului, 35% dintre tinerii respondenți își doresc locuri de socializare, respectiv,
127
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
parcuri sau săli de cinema (15%) sau de divertisment, respectiv, cluburi, discoteci (20%),
în timp ce doar 7% dintre aceșt ia consideră prioritară înființa rea unui centru de tineret și
doar 6% amenajarea unei săl i / teren de sport.
Figura 16. Necesitățile tinerilor cu vârst e sub 35 de ani din comuna Vama Buzăului
2. Stadiul actual al celor 10 domenii strategice (DS)
Actuala dezvoltare a domeniilor educaț ie, sănătate, servicii sociale, echipare
tehnico-edilitar ă, infrastuctur ă și servicii publice, agricultur ă, economie local ă și mediu de
afaceri, turism, cultur ă, sport și protec ția mediului în comuna Vama Buzăului a fost
analizată cu ajutorul întrebării II a chestionarului. Întrebarea II este o întrebare scalată,
cu răspunsuri ierarhizate, prin care s-au solicitat aprecierile respondenților, pe o scală de
la 1 la 5 (unde 1 = foarte slab, 5 = foarte bun), referitoare l a actualul grad de dezvoltare al
celor 10 domenii strategice, fiec are cu câte 5 subdomenii aferente.
128
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.1. Educație
Aprecierile referitoare la act uala dezvoltarea domeniului EDUCA ȚIEI în comuna
Vama Buzăului au făcut referir e la următoarele subdomenii:
Instituțiile de înv ățământ pre școlar : 49,5% consideră gradul de dezvoltare ca fiind
foarte bun, 33% bun și 15% satisfăcător;
Instituțiile de înv ățământ primar și gimnazial : 40,5% consideră gr adul de dezvoltare
ca fiind bun, 29% foarte bun și 25% satisfăcător;
Evoluț ia populaț iei școlare : 43% consideră gradul de dezvo ltare ca fiind bun, 32%
satisfăcător și 21% foarte bun;
Programele speciale de înv ățământ (ex. tip ,,a doua șansă’’): 30% consideră
gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător, 25% bun și 22% prob lematic;
Oportunit ățile de formare profesională continuă : 40% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind critic, 24% p roblematic și 19% satisfăcător .
Figura 17. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor aferente EDUCAȚIEI
129
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.2. Sănătate
Aprecierile referitoare la actuala dezvoltarea domeniului SĂNĂT ĂȚII în comuna
Vama Buzăului au făcut referir e la următoarele subdomenii:
Cabinetele medicale: 26,5% consideră gradul de dezvoltare ca fiind critic, 26,5%
problematic și 23% satisfăcător;
Cabinetele stomatologice: 29% consideră gradul de dezvoltare ca fiind
satisfăcător, 28% critic și 21% problematic;
Farmaciile : 36% consideră gradul de dezvolt are ca fiind bun, 27% foarte b un și
22% satisfăcător;
Serviciile medicale de urgen ță: 56% consideră gradul de dezvo ltare ca fiind critic,
17% satisfăcător și 12% problematic;
Serviciile de îngrijire la domiciliu: 63% consideră gradul de dezvoltare ca fiind critic,
16% problematic și 12% satisfăcător.
Figura 18. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor afer ente SĂNĂTĂȚII
130
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.3. Servicii sociale
Aprecierile referitoare la actuala dezvoltarea domeniului SERVI CIILOR SOCIALE
în comuna Vama Buzăului au făcut r eferire la următoarele subdom enii:
Serviciile de protec ție și asisten ță pentru minori : 40,5% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind critic, 26% s atisfăcător și 16% problematic ;
Serviciile de protec ție și asisten ță pentru tineri și adulți: 54% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind critic, 22% p roblematic și 16,5% satisfăcăt or;
Serviciile de asisten ță pentru vârstnici : 51% consideră gradul de dezvoltare ca fiind
critic, 24% problematic și 11% satisfăcător;
Serviciile de asisten ță pentru persoanele cu dizabilit ăți: 54% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind critic, 16% p roblematic și 15,5% satisfăcăt or;
Serviciile de ajutor social: 26,5% consideră gradul de dezvoltare ca fiind
satisfăcător, 13% problematic și 12% critic.
Figura 19. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor afer ente SERVICIILOR SOCIALE
131
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.4. Echiparea tehnico-edilitară
Aprecierile referitoare la actuala dezvoltarea domeniului ECHIP ĂRII TEHNICO-
EDILITARE în comuna Vama Buzăului au făcut referire la următoar ele subdomenii:
Alimentarea cu ap ă: 67,5% consideră gradul de dezvo ltare ca fiind foarte bun și
25% bun;
Rețeaua de canalizare : 66% consideră gradul de dezvo ltare ca fiind critic, 11%
bun și 10% satisfăcător;
Alimentarea cu energie electric ă: 43% consideră gradul de dezvoltare ca fiind
foarte bun, 32% bun și 18% satisfăcător;
Iluminatul public: 75% consideră gradul de dezvoltare ca fiind foarte bun și 20, 5%
bun;
Servicii de comunicaț ii (telefonie, TV, interenet, po ștă): 53% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind f oarte bun și 36% bun.
Figura 20. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor aferente ECHIPĂRII TEHNICO-
EDILITARE
132
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.5. Infrastuctură și alte servicii publice
Aprecierile referitoare la actua la dezvoltarea domeniului INFRA STUCTURII ȘI
SERVICIILOR PUBLICE în comuna Va ma Buzăului au făcut referire la următoarele
subdomenii:
Tipul, copertarea / structura ș i starea drumurilor : 50% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind f oarte bun și 36% bun;
Infrastuctura pentru circula ția pietonilor și bicicliștilor: 31% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind bun, 24,5% sat isfăcător și 17% foarte bun;
Transportul public de c ălători: 39,5% consideră gradul de dezvoltare ca fiind critic,
28,5% problematic și 19% satisfăcător;
Servicii pentru situaț ii de urgen ță: 39% consideră gradul de dezvoltare ca fiind
critic, 22% bun și 20% satisfăcător;
Asigurarea ordinii și siguran ței publice : 36% consideră gradul de dezvoltare ca
fiind bun, 26% satisfăcător și 22% foarte bun.
Figura 21. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor afer ente INFRASTUCT URII ȘI
SERVICIILOR PUBLICE
133
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.6. Agricultură
Aprecierile referitoare la actuala dezvoltarea domeniului AGRIC ULTURII în
comuna Vama Buzăului au făcut re ferire la următoarele subdomeni i:
Exploatarea terenurilor agricole; produc ție; culturi : 51% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind foarte bun, 3 2% bun și 11% satisfăcător;
Zootehnia și piscicultura : 42% consideră gradul de dezvoltare ca fiind foarte bun,
35% bun și 16% satisfăcător
Silvicultura : 36% consideră gradul de dezvolt are ca fiind satisfăcător, 27% bun și
25% foarte bun;
Formele asociative și grupurile de produc ători: 30% consideră gradul de dezvoltare
ca fiind satisfăcător, 25% bun și 21,5% problematic;
Utilajele și mașinile agricole : 45% consideră gradul de dezvoltare ca fiind foarte
bun, 34% bun și 15% satisfăcător.
Figura 22. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor afer ente AGRICULTURII
134
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.7. E conomie locală și mediu de afaceri
Aprecierile referitoare la act uala dezvoltarea domeniului ECONO MIEI LOCALE ȘI
MEDIULUI DE AFACERI în comuna Vama Buzăului au făcut referire l a următoarele
subdomenii:
Agenț ii economici; profil antreprenoria l; competitivitate; comer ț: 35% consideră
gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător, 31% bun și 21% prob lematic;
Piața forței de munc ă: 43% consideră gradul de dezvolt are ca fiind critic, 40,5%
problematic și 13% satisfăcător;
Rețeaua și serviciile bancare (sucursale b ănci, ATM-uri) : 45% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind critic, 25% p roblematic și 20% satisfăcător ;
Proiectele și investi țiile din fonduri europene : 32% consideră gradul de dezvoltare
ca fiind bun, 30% satisfăcător și 17% foarte bun;
Investițiile străine: 29,5% consideră gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător,
24,5% problematic și 23% critic.
Figura 23. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor aferente ECONOMIEI LOCALE
ȘI MEDIULUI DE AFACERI
135
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.8. Turism
Aprecierile referitoare la act uala dezvoltarea domeniului TURISMULUI în comuna
Vama Buzăului au făcut referir e la următoarele subdomenii:
Circulația turistic ă: 41% consideră gradul de dezvoltare ca fiind bun, 32,5% foarte
bun și 17,5% satisfăcător;
Promovarea și serviciile turistice : 34% consideră gradul de dezvoltare ca fiind bun,
29% foarte bun și 26% satisfăcător;
Structurile de primire turistice cu funcț ii de cazare : 36% consideră gradul de
dezvoltare ca fiind bun, 35% sat isfăcător și 20% foarte bun;
Structurile de primire turistice cu func ții de alimenta ție public ă: 32% consideră
gradul de dezvoltare ca fiind crit ic, 28% problematic și 23% sa tisfăcător;
Centrele de informare turistic ă: 33% consideră gradul de dezvoltare ca fiind foarte
bun, 27,5% bun și 20% satisfăcător.
Figura 24. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor afer ente TURISMULUI
136
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.9. Cultură
Aprecierile referitoare la actuala dezvoltarea domeniului CULTU RII în comuna
Vama Buzăului au făcut referir e la următoarele subdomenii:
Monumentele istorice : 29,5% consideră gradul de dezvoltare ca fiind satisfăcător,
25% critic și 20% problematic;
Instituțiile culturale : 35% consideră gradul de dezvoltare ca fiind bun, 26%
satisfăcător și 23% foarte bun;
Evenimentele culturale : 35% consideră gradul de dezvo ltare ca fiind bun, 30%
foarte bun și 24,5% satisfăcător;
Meșteșugurile tradiț ionale : 35% consideră gradul de dezvoltare ca fiind
problematic, 26% satisfăcător și 21% critic;
Promovarea cultural ă: 35% consideră gradul de dezvo ltare ca fiind satisfăcător,
22% slab și 21% bun.
Figura 25. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor aferente CULTURII
137
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.10. Sport și protecția mediului
Aprecierile referitoare la actuala dezvoltarea domeniului SPORT ULUI ȘI
PROTECȚIEI MEDIULUI în comună au făcut referire la următoarele subdomenii:
Practicarea sporturilor în aer liber (de vară și de iarnă): 32 % consideră gradul de
dezvoltare ca fiind satisfăcător , 23% bun și 19% problematic;
Resursele sportive (spații, per sonal, evenimente, cluburi spor tive): 28% consideră
gradul de dezvoltare ca fiind sati sfăcător, 24% problematic și 21% bun;
Spațiile verzi, de agrement și sport: 35% consideră gradul de dezvoltare ca fiind
satisfăcător, 20,5% pro blematic și 19% bun;
Calitatea atmosferei și habitate lor naturale, florei și faunei: 73% consideră gradul
de dezvoltare ca fiind f oarte bun și 19% bun;
Ariile naturale prot ejate: 45% consideră gradul de dezvoltare ca fiind foarte bun,
28% bun și 20% satisfăcător.
Figura 26. Actualul grad de dezvoltare a subdomeniilor afer ente SPORTULUI ȘI
PROTECȚIEI MEDIULUI
138
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3. Necesitatea și prioritățiile de investiții din cele 10 DS
Necesitatea realizării unor investiții în domeniile educaț ie, sănătate, servicii
sociale, echipar e tehnico-edilitar ă, infrastuctur ă și servicii publice, agricultur ă, economie
locală și mediu de afaceri, turism, cultur ă, sport și protec ția mediului în comuna Vama
Buzăului a fost analizată cu ajutorul întrebării III a chestionarului. Întrebarea III este o
întrebare scalată, cu răspunsuri ierarhizate, prin care s-au so licitat aprecierile
respondenților, pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 = deloc necesare, 5 = foarte necesare),
referitoare la necesitatea rea lizării unor investiții în comuna Vama Buzăului, în perioada
2016-2021, în cele 10 DS.
Prioritățile de investiții din fiecare dintre cele 10 DS au fost analizate cu
ajutorul întrebării IV a chestionarului. Întrebarea IV este o întrebare de opinie, cu
răspunsuri închise și semi-deschise, prin care s-a solicitat al egerea de către respondenți
a celei mai urgente probleme care necesită investiții în perioada 2016-2021, din fiecare
dintre cele 10 domenii anterior m enționate, fiind excluse cazur ile care au optat pentru
varianta ,,nu sunt necesare in vestiții în acest domeniu’’.
Figura 27. Necesitatea investițiilor în comuna Vama Buzăului în cele 10 do menii
139
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.1. Educație
Aproape două treimi dintre respondenți (63%) au apreciat necesitatea
investițiilor în domeniul EDUCAȚIEI ca fiind f oarte necesară și 24% dintre a ceștia ca
fiind necesară, așa cum se observă în figura de mai jos:
Figura 28. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
educației
Prioritățile de investiții din domeniul EDUCAȚIEI trebuie să vină în întâmpinarea
principalelor probleme identif icate de către respondenți, după cum urmează:
Oportunitățile reduse de formar e profesională continuă – 50%;
Lipsa programelor speciale de învățământ – 23%;
Evoluția negativă a populației școlare – 15%.
140
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.2. Sănătate
Trei sferturi dintre respondenți (75,5%) au apreciat necesitatea investițiilor î n
domeniul SĂNĂTĂȚII ca fiind foarte necesară și 18,5% dintre ace știa ca fiind necesară,
așa cum se observă în figura de mai jos:
Figura 29. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
sănătății
Prioritățile de investiții din domeniul SĂNĂTĂȚII trebui e să vină în întâmpinarea
principalelor probleme identif icate de către respondenți, după cum urmează:
Lipsa serviciilor medicale de urgență – 43,5%;
Lipsa serviciilor de îngr ijire la domiciliu– 23%.
141
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.3. Servicii sociale
Puțin peste jumătate dintre respondenți (51%) au apreciat necesitatea
investițiilor în domeniul SERVICIILOR SOCIALE c a fiind foarte necesară și 30% dintre
aceștia ca fiind necesară, așa cum se observă în figura de mai jos:
Figura 30. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
serviciilor sociale
Prioritățile de investiții din domeniul SERVICIILOR SOCIALE trebuie să vină în
întâmpinarea principalelor probleme identificate de către respo ndenți, după cum
urmează:
Lipsa serviciilor de asistență pentru vârstnici – 30%;
Lipsa serviciilor de protec ție pt.tineri și adulți – 25%;
Lipsa serviciilor de ajutor social – 18,5%.
142
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.4. Echiparea tehnico-edilitară
Aproape jumătate dintre respondenți (49%) au apreciat necesitatea investițiilor
în domeniul ECHIPĂRII TEHNICO-EDILI TARE ca fiind foarte necesar ă și 33% dintre
aceștia ca fiind necesară, așa cum se observă în figura de mai jos:
Figura 31. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
echipării tehnico-edilitare
Prioritățile de investiții din domeniul ECHIPĂRII TE HNICO-EDILITARE trebuie
să vină în întâmpinarea principalelor probleme identificate de către respondenți, după
cum urmează:
Probleme legate de reț eaua de canalizare – 73%;
Probleme legate de alim entarea cu curent – 15%.
143
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.5. Infrastuctură și alte servicii publice
Puțin peste jumătate dintre respondenți (51%) au apreciat necesitatea
investițiilor în domeniul INFRASTUCTURII ȘI ALTOR SERVICII PUBLICE ca fiind foarte
necesară și 32% dintre aceștia ca fiind necesară, așa cum se ob servă în figura de mai
jos:
Figura 32. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
infrastucturii și altor servicii publice
Prioritățile de investiții d i n d o m e n i u l I N F R A S T U C T U R I I Ș I A L T O R S E R V I C I I
PUBLICE trebuie să vină în întâm pinarea principalelor probleme identificate de către
respondenți, după cum urmează:
Lipsa serviciilor de traspor t public de călători – 52%;
Lipsa serviciilor pentru situații de urgență – 26%;
Lipsa trotuarelor și pistel or pentru biciclete – 17%.
144
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.6. Agricultură
Peste jumătate dintre respondenți (55,5%) au apreciat necesitatea investițiilor în
domeniul AGRICULTURII ca fiind f oarte necesară și un sfert dint re aceștia (25,5%) ca
fiind necesară, așa cum se observă în figura de mai jos:
Figura 33. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
agriculturii
Prioritățile de investiții din domeniul AGRICULTURII trebuie să vină în
întâmpinarea principalelor probleme identificate de către respo ndenți, după cum
urmează:
Lipsa formelor asociative/gr upurilor de produc ători – 45%;
Insuficienta exploatare a sectorului silvic – 18,5%.
145
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.7. Economie locală și mediu de afaceri
Aproape un sfert dintre respondenți (74%) au apreciat necesitatea investițiilor în
domeniul ECONOMIEI LOCALE ȘI MEDI ULUI DE AFACERI ca fiind foarte necesară și
19,5% dintre aceștia ca fiind nec esară, așa cum se observă în figura de mai jos:
Figura 34. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
economiei locale și mediului de afaceri
Prioritățile de investiții din domeniul ECONOMIEI LOCALE ȘI MEDIULUI DE
AFACERI trebuie să vină în întâm pinarea principalelor probleme identificate de către
respondenți, după cum urmează:
Evoluția negativă a pieței forței de muncă – 51%;
Slaba reprezentare a acti vităților economice – 15%.
146
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.8. Turism
Peste un sfert dintre respondenți (76%) au apreciat necesitatea investițiilor î n
domeniul TURISMULUI ca fiind foar te necesară și 16% dintre aceș tia ca fiind necesară,
așa cum se observă în figura de mai jos:
Figura 35. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
turismului
Prioritățile de investiții d i n d o m e n i u l T U R I S M U L U I t r e b u i e s ă v i n ă î n
întâmpinarea principalelor probleme identificate de către respo ndenți, după cum
urmează:
Structuri turistice de aliment ație insuficiente – 46,5%;
Insuficientă promovare și servicii turistice – 21%.
147
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.9. Cultură
Peste jumătate dintre respondenți (51%) au apreciat necesitatea investițiilor în
domeniul CULTURII ca fiind foarte necesară și 31% dintre aceștia ca fiind necesară, așa
cum se observă în figura de mai jos:
Figura 36. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
culturii
Prioritățile de investiții din domeniul CULTURII trebuie să vină în întâmpinarea
principalelor probleme identif icate de către respondenți, după cum urmează:
Insuficienta valorificare a me șteșugurilor tradiționale – 42%;
Insuficienta promov are culturală – 31%.
148
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.10. Sport și protecția mediului
Peste jumătate dintre respondenți (62,5%) au apreciat necesitatea investițiilor în
domeniul SPORTULUI ȘI PROTECȚIEI MEDIULUI ca fiind foarte neces ară și 24,5%
dintre aceștia ca fiind necesar ă, așa cum se observă în figura de mai jos:
Figura 37. Necesitatea realizării unor inves tiții în comuna Vama Buzăului în domeniul
sportului și protecției mediului
Prioritățile de investiții din domeniul SPORTULUI ȘI PROTECȚIEI MEDIULUI
trebuie să vină în întâmpinarea principalelor probleme identifi cate de către respondenți,
după cum urmează:
Spații verzi, de agrement și sport insuficiente – 47%;
Lipsa resurselor și infrastuc turii pentru practicarea sporturi lor – 21%;
Insuficienta valorificare a a riilor naturale pr otejate – 18%.
149
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
4. Dezideratele privind direcții le de dezvoltare ale comunei
Dezideratele privind direcțiile de dezvoltare ale comunei Vama Buzăului au fost
analizate cu ajutorul întrebării V a chest ionarului. Întrebarea V este o întrebare scalată,
cu răspunsuri ierarhizate, prin care s-au dezideratele aprecier ile respondenților, pe o
scală de la 1 la 5 (unde 1 = deloc, 5 = foarte mult), referitoa re la dezvoltarea comunei în
sectorul agricol, industria l, turistic sau sportiv .
4.1. Vama Buzăului – Centru zonal de creștere a animalelor
41% dintre respondenți au declarat că își doresc foarte mult ca Vama Buzăului să
devină un Centru Zonal de Cre ștere a Animalelor și 25,5% dintre aceștia că își doresc
mult acest lucru.
Respondenților care au menționat că-și doresc mult sau foarte mult c a V a m a
Buzăului să devină un Centru zonal de creștere a animalelor, li s-a solicitat să specifice
acele animale a c ăror creștere ar dezvolta, în opinia lo r, sectorul agr icol din comun ă,
răspunsurile acestora fiind dist ribuite după cum urmează: bovin e – 48% și bovine și ovine
– 36%.
4.2. Vama Buzăului – Zonă industrială
O treime dintre respondenți (33%) au declarat că își doresc foarte mult ca Vama
Buzăului să devină o Zonă industrial ă, 25,5% dintre aceștia că își doresc acest lucru
într-o oarecare măsură și 13% că și-l doresc mult.
Respondenților care au menționat că-și doresc mult sau foarte mult c a V a m a
Buzăului să devină o Zonă industrială, li s-a solicitat să spec ifice acele tipuri de industrie
a căror practicare ar dezvolta, în opini a lor, sectorul industrial din comun ă, răspunsurile
acestora fiind distribuite după cu m urmează: industria alimentară – 66% și industria
lemnului – 25%.
150
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
4.3. Vama Buzăului – Stațiune turistică
Mai bine de trei sferturi dintre respondenți (78%) au declarat că își doresc foarte
mult ca Vama Buzăului să devină o Stațiune turistic ă și 13% dintre aceștia că își doresc
mult acest lucru.
Respondenților care au menționat că-și doresc mult sau foarte mult c a V a m a
Buzăului să devină o Stațiune tu ristică, li s-a solicitat să sp ecifice tipurile de turism care
pot fi practicate pe teritoriul comunei și care ar dezvolta, în opinia lor, sectorul turistic ,
răspunsurile acestora fiind dist ribuite după cum urmează: ecotu rismul – 47%, agroturimul
– 33% și turismul de agrement – 13%.
4.4. Vama Buzăului – Zonă dedicată practicării sporturilor în a er liber
Peste jumătate dintre respondenți (51%) au declarat că își doresc foarte mult ca
Vama Buzăului să devină o Zonă destinat ă practicării sporturilor în aer liber, 27%
dintre aceștia că își doresc acest lucru într-o oarecare măsură și 14,5% că și-l doresc
mult.
Respondenților care au menționat că-și doresc mult sau foarte mult c a V a m a
Buzăului să devină o Zonă destinat ă practicării sporturilor în aer liber, li s-a solicitat să
specifice ce sporturi de var ă și ce sporturi de iarn ă s-ar putea practica pe teritoriul
comunei și care ar dezvolta, în opin ia lor, sectorul sportiv . Răspunsurile acestora
referitoare la practicarea sporturilor de vară sunt distribuite după cum urmează: fotbal –
32% și ciclism – 29%. În ceea ce privește practicarea sporturilor de iarnă majoritatea (88%) au ales schiul.
151
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
CAPITOLUL III. ANALIZELE
SWOT ALE CELOR 10
DOMENII STRATEGICE DE
DEZVOLTARE
152
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
1. Analiza SWOT a DS 1 ,,EDUCAȚIE’’
PUNCTE TARI:
Existența a 6 unități de învățământ în
comună: 3 școli cu 3 grădinițe;
Diversitatea spațiilor de învățare din
unitățile școlare: săli de clasă,
laboratoare, ateliere;
Existența personalului didactic calificat;
Creșterea procentului de populație
școlară, în special la nivelul
învățământului preșcolar;
Implicarea școlilor în multe proiecte,
derulate în parteneriat cu ISJ și ONG-uri
și în diferite concursuri și competiții
județene și naționale;
Activități extracurriculare pentru elevi, prin
implicarea lor în diferite evenimente. PUNCTE SLABE:
Număr redus de dotări, inclusiv IT,
pentru unitățile școlare;
Grad mare de încărcare a cadrelor
didactice cu nr. de copii, în special la nivel preșcolar;
Procent mic de populație > 10 ani cu
studii medii sau superioare;
Insuficiente programe speciale de
învățământ (ex. prevenirea abandonului școlar, programe de tip ,,a doua șansă);
Lipsa oportunităților de formare
profesională cont inuă (programe de
calificare, specializare, programe de ucenicie etc).
OPORTUNITĂȚI:
Parteneriate încheiate între unitățile
școlare din Vama Buzăului cu școli din alte localități, cu IS J-ul sau cu organisme
ale societății civile, în vederea derulării unor proiecte educaționale pentru elevi și de formare profesional ă pentru personalul
didactic;
Existența programelor guvernamentale AMENINȚĂRI:
Risc pentru cadrele didactice navetiste
(33%) să nu ajungă la școala unde
lucrează, în anumite circumstanțe nefavorabile legate de condițiile meteo sau de transport;
Discriminarea soci o-educațională a
153
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
privind construirea de locuințe pentru
medicii și cadrele didactice care se stabilesc în mediul rural;
Existența fondurilor, p rin PNDR și POCU,
pentru modernizarea spațiilor școlare și achiziția de dotări și echipamente, inclusiv
IT;
Oportunități de finanțare prin POCU și
Erasmus + pentru educația școlară (inclusiv programe de tip ,,a doua șansă’’) și formarea profesională continuă (inclusiv calificare / recalificare / reconversie). elevilor, pe criterii de gen, etnie, familie
de proveniență și situație financiară;
Incapacitatea elevilor de a finaliza
învățământul general obligatoriu și de a
obține un loc de munc ă din cauza lipsei
liceelor din zonă, corelată cu imposibilitatea financiară de navetă zilnică la liceele di n alte localități.
2. Analiza SWOT a DS 2 ,,SĂNĂTATE’’
PUNCTE TARI:
Existența a 2 cabinete medicale, 1
cabinet stomatologic și 1 farmacie pe
teritoriul comunei;
Personal medical calificat în cadrul
unităților sanitare existente. PUNCTE SLABE:
Numărul insuficient de cabinete
medicale, stomatologice și farmacii;
Personal medical insuficient;
Lipsa ambulatoriilor și serviciilor
medicale de urgență;
Lipsa tehnologiilor și echipamentelor
medicale moderne din unitățile sanitare;
Lipsa serviciilor veterinare.
154
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
OPORTUNITĂȚI:
Distanța mică față de centrele medicale
din orașul Întorsura Buzăului;
Încurajarea fenomenelor asociative,
inclusiv a parteneriatelor de tip public-
privat pentru atragerea finanțărilor
destinate dezvoltării infrastucturii și
sericiilor medicale;
Oportunități de finanțare prin PNDR sau
GAL pentru înființarea unor cabinete medicale și veterinare private. AMENINȚĂRI:
Deplasarea întârziată a ambulanețelor
din Întorsura Buzăului ;
Scăderea calității vieții și creșterea ratei
de incidență a îmbolnăvirilor și deceselor în rândul locuitorilor din cauza lipsei serviciilor medicale de urgență, de specialitate, a farmaciilor și a cabinetelor stomatologice.
3. Analiza SWOT a DS 3 ,,SERVICII SOCIALE’’
PUNCTE TARI:
Existența unui comparti ment de asistență
socială în cadrul primăriei;
Acordarea ajutoarelor sociale și
indemnizațiilor pentru persoanele aflate în
dificultate;
Programe de informare și consiliere
pentru prevenirea aba ndonului, educație
pentru sănătate, educație sexuală, combaterea discrim inării, combaterea
violenței și abuzului; PUNCTE SLABE:
Lipsa unui centru social zonal de
protecție și asistență pentru minori;
Lipsa serviciilor de asistență pentru
tineri și adulți;
Lipsa serviciilor de asistență pentru
vârstnici, inclusiv la domiciliu;
Lipsa infrastucturii specifice și serviciilor
destinate persoanelor c u dizabilități;
155
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Colaborarea cu DGASPC Brașov,
maternități și serviciul SPCLEP pentru
soluționarea problemel or referitoare la
lipsa actelor de identitate.
OPORTUNITĂȚI:
Încurajarea fenomenelor asociative,
inclusiv a parteneriatelor de tip public-privat pentru atragerea finanțărilor destinate dezvoltării infrastucturii și
sericiilor sociale;
Oportunități de finanțare prin PNDR sau
GAL pentru infrastuctura socială;
Oportunități de finanțare prin POCU
pentru înființarea de servicii sociale. AMENINȚĂRI:
Eficiența redusă pe termen lung a unor
servicii și acțiuni d isparate (un ajutor
social este sustenabi l printr-o abordare
integrată a tuturor componentelor educaționale, medicale, financiare și legate de infrastuctură);
Lipsa unui program de finanțare special
dedicat dezvoltării integrate de infrastuctură și servicii sociale.
4. Analiza SWOT a DS 4 ,,ECHI PAREA TEHNICO-EDILITARĂ’’
PUNCTE TARI:
Aproape toate locuințele sunt alimentate
cu electricitate (99%);
Aproape toate locuințele sunt încălzite,
majoritatea cu centrale termice sau sobe;
Proiecte recente de ex tindere a rețelei de
apă la nivelul comunei (rețea de 40 km);
Proiect recent de modernizarea și
extindere a rețelei de iluminat public PUNCTE SLABE:
Procentul crescut de locuințe care nu
sunt alimentate cu apă curentă (17%), în special în satul Dălghiu (23%);
Lipsa unui sistem centralizat de
canalizare și epurare a apelor uzate;
156
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
(rețea 50 km);
Servicii de telefonie, comunicații și
transmitere de date bi ne reprezentate la
nivelul comunei.
OPORTUNITĂȚI:
Bogata rețea hidrogr afică permite noi
captări de izvoare , pentru alimentarea
satelor Dălghiu și Buzăiel;
Factorii climatici permit utilizarea surselor
alternative de energie electrică și termică;
Oportunități de finanțare prin POS Mediu
pentru realizarea unui sistem centralizat
de canalizare și pentru utilizarea surselor
alternative de energie. AMENINȚĂRI:
Creșterea consumului energetic, ca
urmare a dezvoltării zonei, poate suprasolicita rețele le de alimentare cu
energie electrică;
Lipsa investițiilor private în anumite
zone ale comunei din cauza slabei echipări tehnico-edilitare a acestora.
5 . A n a l i z a S W O T a D S 5 , , I N F R A S T U C T U R Ă Ș I A L T E S E R V I C I I
PULBICE’’
PUNCTE TARI:
Consultarea cetățenilor pe probleme de
interes local – dezbater i publice frecvente;
Existența SPCLEP;
Existența unui Comitet Local pentru
Servicii de Urgență;
Rețea de hidranți stradali care poate fi
utilizată în caz de incendii; PUNCTE SLABE:
Lipsa accesului direct la drum național;
Starea precară a unor drumuri și ulițe
comunale;
Neîntreținerea corespunzătoare a
marcajelor, indicatoarelor, traseelor și
refugiilor montane;
157
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Efectuarea lucrărilor de consolidare a
malurilor și reformare a albiilor râurilor, ca
măsuri împotriva inundațiilor;
Asigurarea ordinii și siguranței publice de
către Poliție și o firmă de pază;
Proiecte recente de reabilitare și
modernizare a infrastucturii rutiere a
comunei (peste 25 km drumuri asfaltate), inclusiv șanțuri de scurgere a apelor, punților pietonale și podețelor;
Existența unui operator privat care
asigură transportul rutier al locuitorilor din satele Acriș și Vama Buzăului;
Asocierea comunei în cadrul Grupului de
Acțiune Locală Curbu ra Carpaților, care
facilitează obținerea fondurilor europene,
prin PNDR. Lipsa dotărilor și echipamentelor
informaționale din cadrul sediului de poliție;
Insuficienta dezvolt are a infrastucturii
pentru circulația pietonilor și bicicliștilor;
Lipsa serviciilor publice de transport în
comun;
Lipsa transportului rutier direct pentru
locuitorii satelor Buzăiel și Dălghiu, prin intermediul operatorului privat;
Insuficienta cooper are a autorităților
dezvoltarea serviciil or pentru situațiile
de urgență.
OPORTUNITĂȚI:
Posibilitatea înființăr ii poliției comunitare;
Posibilitatea creării unei structuri de tip
dispecerat care să asigure comunicarea între APL și structurile de siguranță și de gestionare a situaț iilor de urgență;
Oportunități de finanțare prin PNDR sau
GAL pentru extinderea / modernizarea infrastucturii de bază a comunei;
Oportunități de finanțare prin POCA
pentru dezvoltarea și modernizarea serviciilor publice. AMENINȚĂRI:
Acțiunea unor factori locali de risc, care
pot genera situații de urgență: incendii
forestiere, accidente montane;
Acțiunea precipitațiilor masive din zonă
deteriorează star ea drumurilor;
Lipsa investițiilor private în anumite
zone ale comunei din cauza infrastucturii de baz ă slab dezvoltate;
Capacitatea redusă a bugetelor APL de
susținere a proiectelor mari de infrastuctură.
158
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
6. Analiza SWOT a DS 6 ,,AGRICULTURĂ’’
PUNCTE TARI:
Soluri favorabile culturilor de cartofi,
sfeclă, cereale, plante industriale, plante
de nutreț;
Creșterea animalelor (bovine, ovine,
caprine, porcine etc) – ocupație de bază pentru mulți locuitori;
Existența mașinilor și echipamentelor
agricole pe teritoriul comunei;
Plăți pentru modernizarea exploatațiilor
agricole și de agrom ediu efectuate în
ultimii 3 ani;
Întabularea în CF a 500 ha, reprezentând
trupuri de pășune și fond forestier;
Proiecte recente de administrare a
pășunilor;
Asocierea comunei în cadrul GAL
Curbura Carpaților, care facilitează obținerea fondurilor europene, prin PNDR, pentru modernizarea activităților agricole. PUNCTE SLABE:
Inversiunile de temper atură frecvente și
durata înghețurilor, limitează durata și
diversitatea culturilor agricole;
Numărul crescut al lucrătorilor în
exploatații agricole individuale, fără personalitate juridică;
Număr insuficient al mașinilor și
echipamentelor agricole în raport cu numărul exploatațiilor deservite;
Neclarități referitoare la fondul funciar;
Lipsa de performanță economică a
exploatațiilor agricole;
Lipsa schemelor de calitate pentru
produsele alimentare;
Lipsa pieței de desfacere pentru
produsele agricole;
Insuficenta dezvolt are a sectorului
piscicol;
Exploatare silvică nesustenabilă; Insuficienta formare în sectoarele
agricol și forestier;
Lipsa unui inginer agricol în slujba
comunității.
159
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
OPORTUNITĂȚI:
Posibilitatea de comercializare a
surplusului obținut din produsele animale;
Diversitatea resurselor de mediu
existente favorizează dezvoltarea
sectorului de agricultură, silvicultură,
pescuit;
Oportunități de finanțare prin PNDR
pentru exploatațiile agricole și pentru achiziția mașinilor și echipamentelor agricole;
Oportunități de finanț are prin GAL pentru
certificarea fermelor , exploatațiilor,
produselor agricole și agroalimentare locale, primare sau procesate, prin aderarea la scheme de calitate;
Oportunități pentru pra cticarea agriculturii
ecologice și pentru de zvoltarea sectorului
de preparare a produs elor tradiționale,
odată cu dezvoltarea staț iunii ecoturistice
,,Valley 21’’;
Facilități pentru crescătorii de animale,
prin intermediul Asociației ,,Transhumanța Vama Buzăului’’. AMENINȚĂRI:
Factorii climatici pot afecta culturile
agricole;
Practicarea agricultu rii de subzistență;
Pierderea specificului local, tradițional al
produselor, ca urmare a raportului deficitar timp-costuri și industrializării procedurilor;
Teama de asociere a producătorilor în
diferite forme juridice sau grupuri de producători;
Piedici legislative în domeniul
comercializării produs elor agricole;
Dificultăți în atragerea fondurilor
europene pentru activit ăți agricole din
cauza problematicii fondului funciar.
160
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
7 . A n a l i z a S W O T a D S 7 , , E C O N O M I E L O C A L Ă Ș I M E D I U D E
AFACERI’’
PUNCTE TARI:
Segment al populației active economic
bine reprezentat;
Evoluția numărului de agenți economici
din comună în ultimii ani;
Evoluția numărului de salariați din ultimii 5
ani;
Creșterea numărului de locuințe în ultimii
5 ani;
Dezvoltarea stațiunii ecoturistice ,,Valley
21’’, cu atragerea investitorilor străini;
Atragerea investițiilo r și implementarea
proiectelor din fonduri europene pentru
dezvoltarea comunei;
Asocierea comunei în cadrul GAL
Curbura Carpaților, care facilitează obținerea fondurilor europene, pentru
dezvoltarea mediului de afaceri. PUNCTE SLABE:
Procent crescut al persoanelor inactive
d.p.d.v. al statututului profesional, în special de gen feminin;
Lipsa locurilor de muncă pentru tineri;
Activitate modestă a agenților
economici, cu mult sub potențialul zonei;
Neclarități referitoare la fondul funciar; Nivelul modest al capitalului local
disponibil pentru noi investiții;
Lipsa unei infrastucturi locale pentru
susținerea structur ilor de afaceri;
Lipsa rețelelor și serviciilor bancare;
Lipsa investițiilor în domeniul industriei
alimentare;
Posibilități redus e de formare și
consultanță antreprenorială pentru
potențialii întreprinzători.
OPORTUNITĂȚI:
Zonă cu potențial turistic ridicat;
Zonă cu potențial ecologic ridicat;
Calitatea și puritat ea apei atrag investiții
pentru îmbutelierea apelor minerale; AMENINȚĂRI:
Lipsa corelării pregătirii școlare cu
cerințele de pe piața muncii;
Migrarea forței de muncă și în special a
tinerilor în mediul urban – orașele mari
161
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Resursele naturale existente favorizează
dezvoltarea sectoarelor de construcții și
industrie prelucrătoare;
Oportunități de finanțare prin PNDR sau
GAL pentru înființarea și dezvoltarea
activităților non-agricole;
Oportunități pentru investitorii autohtoni și
străini în apropierea st ațiunii ,,Valley 21’’;
Posibilitatea încheier ii altor parteneriate
public-private pentru proiecte de investiții;
Existența surselor de finanțare (POCU,
GAL, AIPIMM) pentru creșterea ocupării
populației, inclusiv iniț ierea unor activități
independente. sau chiar peste hotare;
Birocrație excesivă la înființarea
formelor juridice;
Procedură anevoiasă și birocrație
excesivă în domeniul accesării fondurilor europene;
Frânarea investițiilor st răine și dificultăți
în atragerea fondurilor europene pentru
activități non-agricole din cauza problematicii fondului funciar;
Dificultăți în atragerea fondurilor
europene din cauza lips ei unor activități
locale susținute de consultanță;
Legislație în continuă schimbare
referitoare la înființarea și funcționarea formelor juridice, precum și în domeniul implementării proiec telor din fonduri
europene.
8. Analiza SWOT a DS 8 ,,TURISM’’
PUNCTE TARI:
Teritoriu cu importanță istorică: punct
vamal de graniță și comercial, trecătoarea ,,Tabla Buții’’;
Numeroase vestigii, monumente istorice
și culturale: ruinele pichetului de grăniceri, PUNCTE SLABE:
Insuficiente structuri turistice cu funcții
de cazare, care oferă servicii integrate de cazare, masă, relaxare, agrement;
Număr foarte mic de structuri turistice cu
funcții de aliment ație publică;
162
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
cele 7 festung-uri, Cetatea Crucii, biserici
Existența resurselor naturale de lemn,
vânat, pescuit, materiale de construcții
Numeroase resurse turistice naturale:
rezervații naturale, ansambluri stâncoase,
cascade, lacuri;
Rezervația ,,Valea Zimbrilor’’;
Păstrarea unui număr mare de tradiții și
obiceiuri locale, practicarea
meșteșugurilor tradiți onale de locuitori;
Existența a 4 structuri de primire turistice,
cu funcții de cazare;
Posibilitățile de agr ement în interior și
exterior oferite de anumite pensiuni;
Existența unui Centru de Informare
Turistică;
Stațiunea ecoturistică ,,Valley 21’’. Slaba promovare a structurilor turistice
cu funcții de cazare și a oportunităților de agrement oferite de acestea;
Lipsa sau numărul redus al panourilor
de promovare a obiectivelor turistice și a
indicatoarelor turistice situate pe
principalele căi de acces (DN 10 și
drumul principal comunal).
OPORTUNITĂȚI:
Mediu adecvat practicării a turismului
sportiv (montan, pescuit);
Zonă favorabilă turismului de agrement,
cultural și de evenimente;
Dezvoltarea practicării ecoturismului,
odată cu dezvoltarea st ațiunii ,,Valley 21’’;
Asocieri intercomunitare pentru
promovarea turistică a zonei Carpaților de Curbură și a zonei Buzaielor, prin intermediul centrelor de informare turistică; AMENINȚĂRI:
Pierderea autenticului din satul
românesc din cauza tehnologizării intense;
Convertirea meșteșugurilor autentice în
exerciții artistice;
Slaba prezență turistică din cauza
accesului dificil în unele zone, a nesemnalizării / promovării corespunzătoare a acestora sau a infrastucturii de bază insuficient dezvoltate.
163
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Oportunități de finanțare prin PNDR sau
GAL pentru dezvoltarea activităților și
serviciilor turistice din comună și pentru
creșterea gradului de vizibilitate a acesteia .
9. Analiza SWOT a DS 9 ,,CULTURĂ’’
PUNCTE TARI:
Comună cu un bogat patrimoniu
arhitectural și cultural;
Alocarea fondurilor din BL pentru minim 5
evenimente culturale anuale, precum și pentru spectacole de divertisment și teatru, organizate lunar;
Existența a 2 camine cu lturale pe teritoriul
comunei, modernizate și dotate, în cadrul cărora au loc evenime ntele și dezbaterile
publice. PUNCTE SLABE:
Insuficiente marcaje și indicatoare
pentru obiectivele istorice și culturale ale zonei;
Insuficienta promovar e culturală a zonei;
Insuficienta valorificare a meșteșugurilor
tradiționale;
Insuficiente investiții de reabilitare a
patrimoniului arhitectural și cultural al comunei.
OPORTUNITĂȚI:
Oportunități de colaborare / asociere
inter-instituțională pentru crearea unei identități cultural e comune a zonei
Carpaților de Curbură: evenimente comune, târguri cu localnici din mai multe localități, promovarea turistică inter-AMENINȚĂRI:
Tehnologizarea a dus la scăderea
numărului de cititori și a interesului pentru tradițional și evenimente culturale;
Degradarea / diminuarea valorii istorice
a patrimoniului istoric / arhitectural, ca
164
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
localități etc;
Oportunități de finanțare pentru a crește
amploarea și vizibilitatea evenimentelor
locale, în vederea promovării și păstrării tradițiilor autentice din această zonă. urmare a lipsei de reabilitare sau a reabilitării necorespunzătoare.
10. Analiza SWOT a DS 10 ,,SPO RT ȘI PROTECȚIA MEDIULUI’’
PUNCTE TARI:
Relief montan, biodiversitate, rețea
hidrografică bogată, grad de poluare 0%;
Bogat patrimoniu de mediu: Masivul
Ciucaș – zonă ,,Natura 2000’’, cu
numeroase specii prot ejate; rezervația
,,Valea Zimbrilor’’; ansambluri stâncoase
declarate monumente ale naturii;
Centre de închiriere a bicicletelor
existente în cadrul structurilor turistice;
Numeroase trasee turistice și montane;
Derularea unor evenimente sportive în
ultimii ani;
Proiectul ,,Valley 21’’ care prevede
construcția de case ecologice;
Existența unui sistem centralizat de
colectare a deșeurilor PUNCTE SLABE:
Lipsa unui sistem de canalizare și
epurare a apelor uzate care să satisfacă
normele de mediu;
Lipsa unei soluții sustenabile de
colectare, canalizare și evacuare a apelor pluviale;
Lipsa unor pârt ii amenajate pentru
practicarea sporturilor de iarnă;
Lipsa pistelor de bicicletă;
Insuficiente terenuri și spații verzi, săli
de sport și resurse sportive;
Insuficienta valorificare a mediului
natural pentru practica rea sporturilor în
aer liber;
Lipsa fondurilor pentru extinderea
rezervației ,,Valea Zimbrilor’’ pe o
suprafață de 80 ha;
165
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
OPORTUNITĂȚI:
Posibilități de dr umeții montane și
activități de ciclism de tip ,,mountain-bike’’
pe traseele montane;
Mediu favorabil practicării sporturilor în
aer liber, de vară și de iarnă;
Rețeaua hidrografică bogată favorizează
acvacultura și pescuitul;
Oportunități de finanț are pentru crearea și
dezvoltarea infrastuctu rii sportive (săli de
sport, piste de bicicl ete, pârtii de schi);
Oportunități de finanțare prin POS MEDIU
pentru realizarea unor stații de epurare
care să proceseze apele uzate. AMENINȚĂRI:
Riscul degradării patri moniului de mediu
din cauza unei exploatări nesustenabile;
Dispariția speciilor protejate de floră și
faună;
Riscul de epuizare a r esurselor naturale,
în cazul unei exploatări nesustenabile;
Evoluția pieței muncii și tehnologizarea
duc la o pierdere treptată a interesului față de importanța mișc ării și sportului și
a unui stil de viață sănătos.
166
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
CAPITOLUL IV.
METODOLOGIA DE
DEZVOLTARE DURABIL Ă A
COMUNEI VAMA BUZĂ ULUI
ÎN PERIOADA 2016‐2021
167
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
1. Cadrul european, național, re gional și județean al Strategie i
Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Vama Buzăului din ju dețul Brașov,
pentru perioada 2016-2021 are rolu l de a canaliza toate forțele care acționează la nivel
local în vederea înde plinirii unui scop com un, dat de viziunea de dezvoltare a comunei,
dar, totodată, corelat cu obiectivele altor strategii și progra me relevante la nivel județean,
regional, național și european.
1.1. Contextul european
În elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a comunei Vama Buzăului 2016-
2021 s-a ținut cont de 4 obiective majore propuse pentru Uniune a Europeană în cadrul
Strategiei Europa 2020 74, respectiv:
Ocuparea for ței de munc ă:
Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă la 75% în rândul populației cu vârste
cuprinse între 20 și 64 de ani;
Schimbări climatice și utilizarea durabil ă a energiei :
Creșterea până la 20% a ponderii surselor de energie regenerab ilă;
Creșterea cu 20% a eficienței energetice;
Educaț ie:
Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii;
Creșterea la 40% a ponderii abso lvenților de studii superioare , în rândul populației
cu vârste cuprinse între 30 și 34 ani;
Lupta împotriva s ărăciei și a excluziunii sociale :
Reducerea cu 25% a numărului de persoane cu un nivel de trai inferior pragului
național de sărăcie și cu r isc excluziune socială.
Obiectivele de dezvoltare strategică din cadrul Strategia de Dezvoltare Durabilă a
comunei Vama Buzăului sunt corela te cu obiectivele majore menți onate propuse de UE,
contribuind la realizarea acestora.
74 Strategia Europa 2020 (rezumat):
https://www.mae.ro/sites/default /files/file/Europa2021/Strategi a_Europa_2020.pdf
168
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Totodată, direcțiile de acțiune d in cadrul Strategiei de Dezvol tare Durabilă a
comunei Vama Buzăului țin cont de cele 3 priorități de creștere propuse în cadrul
Strategiei Europa 2020, respectiv:
Creșterea inteligent ă:
Investiții în domeniul educaț iei și formării profesionale;
Investiții pentru dezvolt area societății digitale;
Promovarea spiritului antreprenorial;
Creșterea durabil ă:
Utilizarea eficientă și s ustenabilă a resurselor;
Investiții ecologice și p entru protecția mediului;
Investiții de utilizare a surs elor alternative de energie;
Creșterea numărului de IMM-uri ș i a competitivit ății economice;
Investiții în domeniul servici ilor medicale și sportului;
Creșterea favorabil ă incluziunii:
Investiții în domeniul serviciilor sociale;
Creșterea ocupării forței de muncă.
1.2. Contextul național
Prin obiectivele și direcțiile de acțiune propuse, Strategia de Dezvoltare Durabilă a
comunei Vama Buzăului 2016-2021 co ntribuie la realizarea obiect ivelor și priorităților
următoarelor strategii și programe naționale :
Acordul de Parteneriat (AP) 2014-2020 75 (programarea strategi că națională pentru
perioada 2014-2020, conform obiectivelor Strategiei Europa 2020 ) – contribuie la
îndeplinirea următoarelor obiective tematice (OT):
OT 2 : Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunica țiilor, a utilizării
și a calității acesteia;
75 Acord de Parteneriat 2014-2020: http://www.fonduri-ue.ro/acord-parteneriat
169
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
OT 3 : Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agric ol și a sectorului
pescuitului și acvaculturii;
OT 4: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de car bon în toate
sectoarele (creșterea eficienței energetice și a utilizării ene rgiei regenerabile);
OT 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și ge stionarea
riscurilor;
OT 6: Conservarea și protejarea mediul ui și promovarea utilizării eficiente a
resurselor;
OT 8: Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă ș i sprijinirea
mobilității forței de muncă;
OT 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricăr ei forme de
discriminare;
OT 10: Investiții în educație, formare ș i formare profesională pentru dezvoltarea
competențelor și învățare pe tot parcursul vieții;
OT 11: Creșterea capacității institu ționale a autorităților publice și a p ă r ț i l o r
interesate și o administrație publică eficientă
Strategia Na țională pentru Dezvoltare Durabil ă a României Orizonturi 2013–
2020–2030 76 – contribuie la realizarea următoarelor obiective-generale:
Obiectiv SNDD 1: Prevenirea schimbărilor climatic e prin limitarea emisiilor de
gaze cu efect de seră, precum și a efectelor negative ale acest ora asupra societății
și mediului;
Obiectiv SNDD 3 : Promovarea unor practici de consum și producție sustenabile;
Obiectiv SNDD 4 : Îmbunătățirea gestionării resurs elor naturale și evitarea
exploatării lor excesive, recunoașterea valorii serviciilor fur nizate de ecosisteme;
Obiectiv SNDD 5 : Promovarea unor servicii medica le de calitate în condiții de
egalitate și îmbunătățir ea protecției împotriva amenințărilor l a adresa sănătății;
Obiectiv SNDD 6 : Crearea unei societăți bazate pe incluziunea socială prin lua rea
în considerare a solidarității între generații și în interiorul lor și asigurarea creșterii
calității vieții cetățenilor ca o condiție a bunăstării individ uale durabile;
76 Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Ori zonturi 2013-2020-2030:
http://www.mmediu.ro/beta/wp -content/uploads/2012/06/2012-06-
12_dezvoltare_durabila_snddfinalromana2008.pdf
170
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Cadrul strategic na țional pentru dezvoltarea durabil ă a sectorului agroalimentar
și a spațiului rural românesc (CSNR) în perioada 2014 – 2020 – 2030 77 – contribuie
la îndeosebi la dezvoltarea următ oarelor priorități, conform re formei Politicii Agricole
Comune (PAC):
P2: Asigurarea echilibrului ecol ogic durabil pe termen lung al sp ațiului rural, prin
investiții publice, public-privat e sau private în lucrări de in frastructură de protecție
și echipare a teritoriului (sisteme de irigații, sisteme hidro- ameliorative de protecție,
perdele de protecție, împădurirea terenurilor degradate și defr ișate, sporirea
gradului de acoperire verde a teritoriului etc.);
P3: Conservarea și protejarea resurselor naturale regenerabile (s olul, apa, aerul,
biodiversitatea) și utilizarea dur abilă a resurselor naturale a gricole, în primul rând a
solului, conservarea biodiversită ții, aplicarea politicilor de atenuare a efectelor
schimbărilor climatice;
P4: Consolidarea exploatațiilor agricole, modernizarea tehnologii lor și ameliorarea
generală a activităților agricultorilor;
P6: Dezvoltarea teritorială echilibrată a economiei rurale agrico le, extinderea IMM-
urilor rurale agroalimentare și nonagricole și creșterea gradului de ocupare a
populației rurale, prin angajarea și stabilizarea în rural, cu preponderență a
populației rurale active tinere;
P8: Restrângerea zonelor rurale defav orizate și a sărăciei rurale severe;
Strategia Na țională pentru Competitivitate (SNC) 2014-2020 78 – direcțiile de
acțiune contribuie la dezvoltarea următoarelor 6 sectoare econo mice competitive (cu
potențial de specializare inteligentă):
S1: Turism și ecoturism;
S6: Tehnologia informațiilor și comunicațiilor;
S7: Procesarea alimentelor și băuturilor;
S8: Sănătate și produse farmaceutice;
S9: Energie și management de mediu;
S10: Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit)
77 Cadrul Strategic Național Rural (CSNR) 2014-2020-2030:
http://www.acad.ro/forumuri/do c2013/d0701-02StrategieCadrulNationalRural.pdf
78 SNC 2014-2020: http://www.minind.ro/PROPUNERI_LEGISLATIVE/2014/SNC_2014_2020.p df
171
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Programul Na țional de Dezvoltare Rural ă (PNDR) 2014-2020 79 – contribuie la
realizarea tuturor celor 6 priorități, respectiv:
P1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agric ultură, silvicultură și
zonele rurale;
P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură
în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovato are și a gestionării
durabile a pădurilor;
P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoar elor de prelucrare
și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelo r și a gestionării
riscurilor în agricultură;
P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și
silvicultură;
P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea t ranziției către o
economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în
sectoarele agricol, alimentar și silvic;
P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dez voltării economice
în zonele rurale.
1.3. Contextul regional
Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Vama Buzăului 2016-2021 contribuie
la dezvoltarea următoarelor 4 d omenii strategice de dezvoltare din cadrul Strategiei de
Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020 80:
D3: Protecția mediului înconjurăt or, creșterea eficienței energet ice, stimularea
utilizării surselor alternative de energie;
D4: Dezvoltarea zonelor rurale, spr ijinirea agriculturii și silvi culturii;
79 PNDR 2014-2020: http://www.madr.ro/docs/dezvolt are-rurala/2016/PNDR-2014-2020-v ersiunea-
aprobata-25-octombrie-2016.pdf
80 Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020:
http://www.adrcentru.ro/Document _Files/4.%20Strategia%20Regiuni i%20Centru%202014-
2020_rttoxo.pdf
172
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
D5: Creșterea atractivității turist ice regionale, sprijinirea act ivităților culturale și
recreative;
D6: Dezvoltarea resurselor umane, c reșterea incluziunii sociale.
De asemenea, întrucât comuna Vama Buzăului este membru al Grupului de
Acțiune Locală Curbura Carpaților , o parte din prioritățile de investiție și direcțiile de
acțiune propuse în cadrul prezent ei strategii, se regăsesc și vor putea fi accesate prin
măsurile de finanțare propuse în cadrul Strategiei de Dezvoltare Local ă a teritoriului
,,Curbura Carpaț ilor’’ 81, respectiv:
M1/1C. Acțiuni de informare, demonstrat ive și de formare profesională ;
M2/3A. Scheme de calitate;
M3.1/6A. Înființarea activităților non-agricole;
M3.2/6A. Investiții pentru dezvoltar ea activităților non-agricole;
M3.3/6B. Investiții pentru progresul satelor;
M3.4/6B. Infrastuctură socială pentru integrarea grupur ilor defavorizat e.
1.4. Contextul județean
Direcțiile de acțiune ale Strate giei de Dezvoltare Durabilă a c omunei Vama
Buzăului 2016-2021 sunt corelate cu următoarele 6 direcții prin cipale de dezvoltare din
cadrul Strategiei de Dezvoltare a jude țului Brașov orizonturi 2013-2020-2030 82:
D1: Dezvoltarea infrastucturii j udețului și a localităților;
D2: Dezvoltarea turismului;
D3: Consolidarea și dezvolt area economiei județene;
D5: Îmbunătățirea sistemelor de management sectorial de mediu;
D6: Creșterea calității capitalului social uman;
D7: Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venitu ri.
81 Strategia de Dezvoltare Locală a teritoriului ,,Curbura Carpaț ilor’’:
http://www.curburacarpatilor.ro/d espre-gal-curbura-carpatilor/s trategia-de-dezvoltare-locala/
82 Strategia de Dezvoltare a județului Brașov orizonturi 2013-202 0-2030:
http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategi a.pdf
173
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2. Viziunea, scopul și obiectivele strategice de dezvoltare dur abilă
2.1. Viziunea, principiile și scopul dezvoltării durabile
VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A COMUNEI VAMA BUZĂULUI:
Dezvoltarea durabil ă și în perfectă integrare cu mediul înconjurător a
spațiului rural din Vama Buz ăului, având la baz ă consolidarea economiei locale și
creșterea competitivit ății acesteia, concomitent cu dezvoltarea și gestionarea
eficientă, inteligent ă și sustenabil ă a resurselor umane, naturale și materiale
existente .
Viziunea de dezvoltare a comunei Vama Buzăului trasează, în per spectivă,
imaginea unui spațiu rural cur at, nealterat, dar totodată moder n și atractiv pentru localnici,
investitori și turiști, asigur ând un permanent echilibru între o dezirabilă creștere
economică și, implicit, a bunăstă rii comunității locale și o pă strare nealterată și gestionare
sustenabilă a elementelor mediului natural și cultural din aces t spațiu.
PRINCIPIILE DE DEZVOLTARE :
Strategia de Dezvoltare Durab ilă a comunei Vama Buzăului pentru perioada 2016-
2021 utilizează o serie de princi pii care urmăresc organizarea obiectivelor strategice,
direcțiilor de acțiune și inv estițiilor propuse într-un mecanism de dezvoltare dinamic ș i
sustenabil, corelat cu realitatea socio-economică a teritoriului și cu ne voile și interesele
locuitorilor acestuia:
Principiul dezvoltă rii durabile : orice investiție trebuie făcută în acord cu mediul
înconjurător și în spiritul păs trării moștenirii culturale, ast fel încât să existe un
permanent echilibru între componentele sociale, economice, ecologice și culturale,
urmărind asigurarea resurselor pentru generațiile viitoare;
174
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Principiul dezvolt ării inteligente : prin obiectivele, direcțiile de acțiune și
investițiile propuse, Strategia va asigura promovarea educației permanenete, a
formării profesionale, a spiritului antreprenorial, a competiti vității economice și a
dezvoltării societății digitale;
Principiul dezvolt ării incluzive : Strategia va promova incluziunea socială,
egalitatea de șanse și gen, combaterea di scriminării și reducer ea sărăciei;
Principiul dezvoltă rii sinergice : intercorelarea obiectivelor, direcțiilor de acțiune
și investițiilor pentru asigurarea unei dezvoltări unitare, în acord cu viziunea de
dezvoltare a comunei Vama Buzăului , precum și complementaritatea acestora cu
alte strategii relevante la n ivel european, național, regional și local.
Pornind de la viziunea și principiile de dezvoltare și având la bază analiza
diagnostic a comunei Vama Buzăului ( Capitolul I. Prezentarea comunei Vama
Buzăului) și analiza de nevoi a locuitorilor ( Capitolul II. Rezultatele analizei de nevoi
ale locuitorilor comunei Vama Buz ăului), concretizate în analizele SWOT (Capitolul
III. Analizele SWOT ale celor 10 domenii strategice de dezvoltare ), au fost formulate
scopul și obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Comun ei Vama Buzăului pentru
perioada 2016-2021.
SCOPUL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI :
Creș terea atractivit ății comunei Vama Buz ăului, în perioada 2016-2021, atât
pentru locuitorii s ăi, cât ș i pentru poten țialii investitori și turiș ti, cu ajutorul unor
investiții sinergice în infrastuctura de bază , economia locală și serviciile oferite
populației, făcute în contextul p ăstrării unui mediu curat și nealterat, precum și a
tradițiilor și moștenirii culturale locale .
175
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.2. Obiectivele strategice de dezvoltare durabilă
În vederea atingerii scopului Strategiei de Dezvoltare Durabilă a comunei Vama
Buzăului pentru perioada 2016-2021 și ținând cont de punctele t ari, slabe, oportunitățile și
amenințările detaliate în Analizele SWOT ( Capitolul III. Analizele SWOT ale celor 10
domenii strategice de dezvoltare ), sunt propuse următoarele 10 Obiective strategice
(OS), câte unul pentru fiecare domeniu strategic de dezvoltare:
OS 1: Cre șterea performan ței sistemului educa țional din comuna Vama Buz ăului, în
sensul moderniz ării infrastucturii educa ționale, inclusiv prin mijloace TIC și creșterii
calității procesului educa țional, în vederea sc ăderii fenomenului de abandon școlar,
dezvoltării unor resurse umane mai competente și creșterii competitivit ății acestora pe
o piață a muncii incluziv ă și dinamic ă;
OS 2: Îmbun ătățirea accesului locuitorilor comunei Vama Buz ăului la sistemul de
sănătate, în condi ții de egalitate, în sensul dezvolt ării și moderniz ării infrastucturii
sanitare, asigur ării personalului competent și oferirii unor servicii medicale de calitate,
în vederea cre șterii calit ății vieții acestora;
OS 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastucturii și serviciilor sociale de calitate în
comuna Vama Buz ăului, în vederea sus ținerii familiilor, asigur ării egalității de șanse și
promovării incluz
iunii sociale a lo cuitorilor, în sensul ini țierii unor servicii de protec ție și
asistență pentru anumite catego rii de beneficiari, dar și consolid ării interacț iunilor
dintre autorit ățile publice locale și societatea civil ă (asociaț ii, funda ții caritabile,
voluntari etc) în acest sens;
OS 4: Extinderea și modernizarea dot ărilor tehnico-edilitare din comuna Vama
Buzăului, inclusiv în sensul cre șterii utiliz ării surselor regenerabile de energie și a
eficienț ei energetice, în scopul sporirii confortului și atractivit ății teritoriale, corelat cu o
utilizare ra țională, eficientă și sustenabil ă a resurselor ;
OS 5: Modernizarea infrastucturii fizice și a serviciilor publice din comuna Vama
Buzăului, inclusiv prin mijlo ace TIC, în scopul diminu ării fenomenului migra țional din
spațiul rural, asigur ării serviciilor publice de calitate pentru cet ățeni, precum și atragerii
turiștilor și investitorilor priva ți în teritoriu;
176
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
OS 6: Dezvoltarea unui model sustenabil și ecologic de ex ploatare, produc ție și
consum agricol în Vama Buz ăului, în contextul conservării mediului natural, combaterii
efectelor negative ale schimb ărilor climatice și dezvolt ării produc ției agro-alimentare
organice, în vederea cre șterii calit ății și competitivit ății acestui sector, ca aport la
dezvoltarea economic ă a comunei;
OS 7: Consolidarea inteligent ă, durabilă și favorabilă incluziunii a economiei locale din
Vama Buz ăului, în sensul promovării spiritului antreprenor ial, sprijinirii dezvolt ării
mediului de afaceri, atragerii fondurilor europene și a investitorilor str ăini, în scopul
creșterii ratei de ocupare a for ței de munc ă și a nivelului de trai pentru locuitorii
comunei, în contextul asigur ării unei coeziuni sociale și teritoriale a comunit ății;
OS 8: Cre șterea atractivit ății comunei Vama Buz ăului ca destinaț ie turistic ă, în
perfectă integrare cu mediul înconjur ător, în sensul valorific ării potențialului turismului
montan și sportiv, extinderii și moderniz ării structurilor de cazare, alimenta ție și de
agrement, precum și dezvolt ării infrastucturii și serviciilor agro și ecoturistice, în scopul
sporirii competitivit ății turismului rural și a contribu ției acestuia la economia local ă;
OS 9: Conservarea și valorificarea responsabil ă a patrimoniului natural, istoric și
cultural din Vama Buz ăului, pentru a asigura o dezvoltare echilibrat ă a comunei și
locuitorilor acesteia, respect ând atât principiile diversit ății socio-culturale, cât și pe
cele legate de p ăstrarea identit ății locale, a valorilor și a moștenirii culturale specifice ;
OS 10: Dezvoltarea activit ăților sportive în mediul natural curat ș i nealterat din Vama
Buzăului, cu consecinț e pozitive asupra îmbun ătățirii stării de sănătate și calității vieții
populaț iei, în scopul promov ării acestui spaț iu rural ca un bun model de bun ă practică
în ceea ce prive ște revitalizarea unor moduri de v iețuire tradi ționale, în perfectă
armonie cu mediul natural înconjur ător.
2.3. Complementaritatea obiectiv elor cu alte strategii și programe relevante
Obiectivele strategice din cadrul Strategiei de Dezvoltare Dura bilă a comunei
Vama Buzăului din județul Brașov, pentru perioada 2016-2021, au un caracter sinergic,
sunt în acord cu viziunea de de zvoltare a comunei și, totodată, contribuie la realizarea
177
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
unor obiective și priorități din cadrul altor strategii și programe relevante pe plan județean,
regional, național și european, fiind, așadar, complementare cu acestea:
Tabelul 37. Contribuția obiectivelor strat egice din cadrul Strategiei de De zvoltare
Durabilă a comunei Vama Buzăului la realizarea unor obiective ș i priorități din cadrul altor
strategii și programe relevante
OS din
SDD
Vama
Buzăului Obiective și prioritățile strategiilor / programelor
relevante la care contribuie OS Denumirea
strategiilor /
programelor
relevante Nivelul de
relevanță
OS 1 Obiectivul major 3 ,,Educație’’
Obiectivul major 1 ,,Ocuparea forței de muncă’’ Strategia
Europa 2020 European
OT 2: ,,Îmbunătățirea accesulu i la tehnologia informației
și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia’’
OT 8: ,,Promovarea ocupăr ii durabile și de calitate a
forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă’’;
OT 10: Investiții în educ ație, formare și formare
profesională pentru dezvo ltarea competențelor și
învățare pe tot parcursul vieții; Acordul de
Parteneriat
2014-2020 Național
Sectorul economic competitiv 6 ,,Tehnologia
informațiilor și comunicațiilor’’ Strategia
Națională
pentru
Competitivitate
(SNC) 2014-
2020 Național
Domeniul strategic 6: ,,Dezvoltarea resurselor umane,
creșterea incluziunii sociale’’ Strategia de
Dezvoltare a
Regiunii Centru
2014-2020 Regional
178
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Măsura 1/1C: ,,Acțiuni de info rmare, demonstrative și de
formare profesională’’ SDL Curbura
Carpaț ilor Regional
Direcția de dezvoltare 6: ,,C reșterea calității capitalului
social uman’’ Strategia de
Dezvoltare a
județ ului
Braș ov Județ ean
OS 2 Obiectivul major 4 ,,Lupta împotriva sărăciei și a
excluziunii sociale’’ Strategia
Europa 2020 European
OT 9: ,,Promovarea incluz iunii sociale, combaterea
sărăciei și a oricărei forme de discriminare’’;
OT 11: ,,Cre șterea capacită ții institu ționale a autorită ților
publice și a părților interesate și o administrație publică
eficientă’’ Acordul de Parteneriat
2014-2020 Național
Obiectiv 5: ,,Promovarea unor servicii medicale de
calitate în condiții de egalitat e și îmbunătățirea protecției
împotriva amenințărilor la adresa sănătății’’;
Obiectiv 6: ,,Crearea unei societăți bazate pe
incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarității între generații și în interiorul lor și asigurare a
creșterii calității vieții ce tățenilor ca o condiție a
bunăstării indivi duale durabile’’ Strategia
Națională
pentru
Dezvoltare
Durabilă a
României
(SNDD)
Orizonturi
2013–2020–2030Național
Sectorul economic competit iv 8 ,,Sănătate și produse
farmaceutice’’ SNC 2014-2020 Național
Domeniul strategic 6: ,,Dezvoltarea resurselor umane,
creșterea incluziunii sociale’’ Strategia de
Dezvoltare a
Regiunii Centru
2014-2020 Regional
179
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Direcția de dezvoltare 6: ,,C reșterea calității capitalului
social uman’’ Strategia de
Dezvoltare a
județ ului
Braș ov Județ ean
OS 3 Obiectivul major 4 ,,Lupta împotriva sărăciei și a
excluziunii sociale’’ Strategia
Europa 2020 European
OT 9: ,,Promovarea incluz iunii sociale, combaterea
sărăciei și a oricărei forme de discriminare’’ Acordul de
Parteneriat
2014-2020 Național
Obiectiv 6: ,,Crearea unei societăți bazate pe
incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarității între generații și în interiorul lor și asigurare a
creșterii calității vieții ce tățenilor ca o condiție a
bunăstării indivi duale durabile’’ SNDD
Orizonturi
2013–2020–2030Național
Domeniul strategic 6: ,,Dezvoltarea resurselor umane,
creșterea incluziunii sociale’’ Strategia de
Dezvoltare a
Regiunii Centru
2014-2020 Regional
Măsura 3.4/6B: ,,Infrastuct ură socială pentru integrarea
grupurilor defavorizate’’; SDL Curbura
Carpaț ilor Regional
Direcția de dezvoltare 6: ,,C reșterea calității capitalului
social uman’’ Strategia de
Dezvoltare a
județ ului
Braș ov Județ ean
OS 4 Obiectivul major 2 ,,Schimbări climatice și utilizarea
durabilă a energiei’’ Strategia
Europa 2020 European
180
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
OT 4 ,, Sprijinirea tranziției că tre o economie cu emisii
reduse de carbon în toate sectoarele (creșterea
eficienței energetice și a u tilizării energiei regenerabile)’’;
OT 6: Conservarea și protejarea mediului și promovarea
utilizării eficiente a resurselor;
OT 11: ,,Cre șterea capacită ții institu ționale a autorită ților
publice și a părților interesate și o administrație publică
eficientă’’ Acordul de Parteneriat
2014-2020 Național
Obiectiv 1: ,, Prevenirea schimbărilo r climatice prin
limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și a
efectelor negative ale acesto ra asupra societății și
mediului’’;
Obiectiv 4: ,,Îmbunătățir ea gestionării resurselor
naturale și evitarea exploatării lor excesive, recunoașterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme’’; SNDD
Orizonturi
2013–2020–2030Național
Prioritatea 2: ,, Asigurarea echilibrului ecologic durabil pe
termen lung al spațiului rura l, prin investiții publice,
public-private sau private în l ucrări de infrastructură de
protecție și echipar e a teritoriului’’;
Prioritatea 3: ,,Conservarea și protejarea resurselor
naturale regenerabile ș i utilizarea durabilă a resurselor
naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea
biodiversității, aplicar ea politicilor de atenuare a
efectelor schimbărilor climatice’’ CSNR 2014-
2020-2030 Național
Sectorul economic competitiv 6 ,,Tehnologia informațiilor
și comunicațiilor’’
Sectorul economic competitiv 9 ,,Energie și SNC 2014-2020 Național
181
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
management de mediu’’
Domeniul strategic 3: ,,Protecția mediului înconjurător,
creșterea eficienței energet ice, stimularea utilizării
surselor alternative de energie’’ Strategia de
Dezvoltare a
Regiunii Centru
2014-2020 Regional
Măsura 3.3/6B: ,,Investiții pentru progresul satelor’’; SDL Curbura
Carpaț ilor Regional
Direcția de dezvoltare 5: ,,Îmbunătățirea sistemelor de
mediu’’ Strategia de
Dezvoltare a
județ ului
Braș ov Județ ean
OS 5 OT 2 ,,Îmbunătățirea accesulu i la tehnologia informației
și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia’’;
OT 11: ,,Creșterea capacității inst ituționale a autorităților
publice și a părților interesate și o administrație publică
eficientă’’; Acordul de Parteneriat
2014-2020 Național
Măsura 3.3/6B: ,,Investiții pentru progresul satelor’’; SDL Curbura
Carpaț ilor Regional
Direcția de dezvoltare 1: , ,Dezvoltarea infrastucturii
localităților’’ Strategia de
Dezvoltare a
județ ului
Braș ov Județ ean
OS 6 Obiectivul major 2 ,,Schimbări climatice și utilizarea
durabilă a energiei’’ Strategia
Europa 2020 European
182
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
OT 3 ,,Îmbunătățirea compet itivității IMM-urilor, a
sectorului agricol și a se ctorului pescuitului și
acvaculturii’’
OT 5 ,,Promovarea adaptării la schim bările climatice,
prevenirea și gesti onarea riscurilor’’
OT 6: ,,Conservarea și p rotejarea mediului și
promovarea utilizării efi ciente a resurselor’’ Acordul de
Parteneriat
2014-2020 Național
Obiectiv 3: ,,Promovarea unor practici de consum și
producție sustenabile’’;
Obiectiv 4: ,,Îmbunătățir ea gestionării resurselor
naturale și evitarea exploatării lor excesive, recunoașterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme’’; SNDD
Orizonturi
2013–2020–2030Național
Prioritatea 3: ,,Conservarea și protejarea resurselor
naturale regenerabile ș i utilizarea durabilă a resurselor
naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea
biodiversității, aplicar ea politicilor de atenuare a
efectelor schimbărilor climatice’’;
Prioritatea 4: ,,Consolidar ea exploatațiilor agricole,
modernizarea tehnologiilor și ameliorarea generală a
activităților agricultorilor
Prioritatea 6: ,,Dezvoltarea teritorială echilibrată a
economiei rurale agricole, ext inderea IMMurilor rurale
agroalimentare și nonagricole și creșterea gradului de
ocupare a populației rura le, prin angajarea și
stabilizarea în rural, cu preponderență a populației rurale active tinere CSNR 2014-
2020-2030 Național
183
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Sectorul economic competitiv 7 ,,Procesarea
alimentelor ș i băuturilor’’
Sectorul economic competitiv 10 ,,Bioeconomie
(agricultură, silvicultură, pescuit) SNC 2014-2020 Național
Prioritatea 1: ,,Încurajarea transferului de cunoștințe și a
inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale’’;
Prioritatea 2: ,,Creșterea viabilității fermelor și a
competitivității tuturor tipur ilor de agricultură în toate
regiunile și promovarea tehnol ogiilor agricole inovatoare
și a gestionării dur abile a pădurilor’’;
Prioritatea 3: ,,Promo varea organizării lan țului alimentar,
inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a
produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură’’;
Prioritatea 4: ,,Refacerea, conservarea și consolidarea
ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură’’;
Prioritatea 5: ,,Promovarea utilizării eficiente a
resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu
emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările
climatice în sectoarele agr icol, alimentar și silvic’’
Prioritatea 6: ,,Promovarea incluziunii sociale, a
reducerii sărăciei și a de zvoltării economice în zonele
rurale’’ PNDR 2014-
2020 Național
Domeniul strategic 4: ,,De zvoltarea zonelor rurale,
sprijinirea agricultur ii și silviculturii’’ Strategia de
Dezvoltare a
Regiunii Centru
2014-2020 Regional
184
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Măsura 1/1C: ,,Acțiuni de info rmare, demonstrative și de
formare profesională’’;
Măsura 2/3A: ,,Scheme de calitate’’ SDL Curbura
Carpaț ilor Regional
Direcția de dezvoltare 3: , ,Consolidarea și dezvoltarea
economiei’’
Direcția de dezvoltare 5: ,,Îmbunătățirea sistemelor de
mediu’’
Direcția de dezvoltare 7: ,,Dezvoltarea rurală –
agricultura – sursă alt ernativă de venituri’’ Strategia de
Dezvoltare a
județ ului
Braș ov Județ ean
OS 7 Obiectivul major 1 ,,Ocuparea forței de muncă’’
Obiectivul major 4 ,,Lupta împotriva sărăciei și a
excluziunii sociale’’ Strategia
Europa 2020 European
OT 3 ,,Îmbunătățirea compet itivității IMM-urilor, a
sectorului agricol și a se ctorului pescuitului și
acvaculturii’’
OT 8: ,,Promovarea ocupăr ii durabile și de calitate a
forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă’’;
OT 9: ,,Promovarea incluz iunii sociale, combaterea
sărăciei și a oricărei forme de discriminare’’ Acordul de
Parteneriat
2014-2020 Național
Prioritatea 6: ,,Dezvoltarea teritorială echilibrată a
economiei rurale agricole, ext inderea IMMurilor rurale
agroalimentare și nonagricole și creșterea gradului de
ocupare a populației rura le, prin angajarea și
stabilizarea în rural, cu preponderență a populației rurale active tinere
Prioritatea 8: ,,Restrângerea zo nelor rurale defavorizate
și a sărăciei rurale severe’’ CSNR 2014-
2020-2030 Național
185
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Prioritatea 6: ,,Promovarea incluziunii sociale, a
reducerii sărăciei și a de zvoltării economice în zonele
rurale’’ PNDR 2014-
2020 Național
Măsura 3.1/6A: ,,Înființarea activităților non-agricole’’;
Măsura 3.2/6A: ,,Investiții pentru dezvoltarea activităților
nonagricole’’ SDL Curbura
Carpaț ilor Regional
Direcția de dezvoltare 3: , ,Consolidarea și dezvoltarea
economiei’’ Strategia de
Dezvoltare a
județ ului
Braș ov Județ ean
OS 8 Prioritatea 6: ,,Dezvoltarea teritorială echilibrată a
economiei rurale agricole, ext inderea IMMurilor rurale
agroalimentare și nonagricole și creșterea gradului de
ocupare a populației rura le, prin angajarea și
stabilizarea în rural, cu preponderență a populației rurale
active tinere
Prioritatea 8: ,,Restrângerea zo nelor rurale defavorizate
și a sărăciei rurale severe’’ CSNR 2014-
2020-2030 Național
Sectorul economic competitiv 1 ,,Tursim și ecoturism’’ SNC 2014-2020 Național
Prioritatea 6: ,,Promovarea incluziunii sociale, a
reducerii sărăciei și a de zvoltării economice în zonele
rurale’’ PNDR 2014-
2020 Național
Domeniul strategic 5: ,,Crește rea atractivității turistice
regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative’’ Strategia de
Dezvoltare a
Regiunii Centru
2014-2020 Regional
Măsura 3.1/6A: ,,Înființarea activităților non-agricole’’; SDL Curbura
Carpaț ilor Regional
186
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Măsura 3.2/6A: ,,Investiții pentru dezvoltarea activităților
nonagricole’’
Direcția de dezvoltare 2: , ,Dezvoltarea turismului’’
Direcția de dezvoltare 3: , ,Consolidarea și dezvoltarea
economiei’’ Strategia de
Dezvoltare a
județ ului
Braș ov Județ ean
OS 9 OT 6: ,,Conservarea și p rotejarea mediului și
promovarea utilizării efi ciente a resurselor’’ Acordul de
Parteneriat
2014-2020 Național
Prioritatea 3: ,,Conservarea și protejarea resurselor
naturale regenerabile ș i utilizarea durabilă a resurselor
naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea
biodiversității, aplicar ea politicilor de atenuare a
efectelor schimbărilor climatice’’ CSNR 2014-
2020-2030 Național
Domeniul strategic 6: ,,Dezvoltarea resurselor umane,
creșterea incluziunii sociale’’ Strategia de
Dezvoltare a
Regiunii Centru
2014-2020 Regional
Măsura 3.3/6B: ,,Investiții pentru progresul satelor’’; SDL Curbura
Carpaț ilor Regional
OS 10 OT 6: ,,Conservarea și p rotejarea mediului și
promovarea utilizării efi ciente a resurselor’’ Acordul de Parteneriat
2014-2020 Național
Obiectiv 6: ,,Crearea unei societăți bazate pe
incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarității între generații și în interiorul lor și asigurare a
creșterii calității vieții ce tățenilor ca o condiție a
bunăstării indivi duale durabile’’ SNDD
Orizonturi
2013–2020–2030Național
187
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Prioritatea 3: ,,Conservarea și protejarea resurselor
naturale regenerabile ș i utilizarea durabilă a resurselor
naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea
biodiversității, aplicar ea politicilor de atenuare a
efectelor schimbărilor climatice’’ CSNR 2014-
2020-2030 Național
Sectorul economic competitiv 9 ,,Energie și
management de mediu’’ SNC 2014-2020 Național
Domeniul strategic 3: ,,Protecția mediului înconjurător,
creșterea eficienței energet ice, stimularea utilizării
surselor alternative de energie’’ Strategia de
Dezvoltare a
Regiunii Centru
2014-2020 Regional
Domeniul strategic 6: ,,Dezvoltarea resurselor umane,
creșterea incluziunii sociale’’ Strategia de
Dezvoltare a
Regiunii Centru
2014-2020 Regional
Măsura 3.3/6B: ,,Investiții pentru progresul satelor’’; SDL Curbura
Carpaț ilor Regional
Direcția de dezvoltare 5: ,,Îmbunătățirea sistemelor de
mediu’’
Direcția de dezvoltare 6: ,,C reșterea calității capitalului
social uman’’ Strategia de
Dezvoltare a
județ ului
Braș ov Județ ean
188
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3. Măsurile și investițiile propuse pentru dezvoltarea celor 10 DS
Pentru îndeplinirea fiecăruia di ntre cele 10 obiective strategi ce, sunt propuse o
serie de măsuri și investiții, pentru perioada 2017-2021, care vor duce la o dezvoltare
durabilă a celor 10 domenii stra tegice. Măsurile și investițiile propuse țin cont de Analiza
diagnostic prezentată în capitolul I , de Analiza de nevoi prezentată în capitolul II și de
Analizele SWOT ale celor 1 0 domenii, prezentate în capitolul III , sunt în acord cu
Viziunea de dezvoltare a comunei și conduc la îndeplinirea obiectivelor strategice și a
scopului acestei Strategiei de De zvoltare Durabilă a comunei Va ma Buzăului.
Întrucât unul dintre principiile pe care este construită prezen ta Strategie este cel al
dezvoltării sinergice , măsurile și investițiile pr opuse în cadrul unui anumit domeni u
strategic de dezvoltare (DS) conduc , în plan principal, la dezvoltarea domeniului respectiv
și îndeplinirea obiectivului aferent acestuia, dar, totodată, în plan secundar, contribuie și
la dezvoltarea anumitor elemente din cadrul altor DS, și, respe ctiv, din cadrul obiectivelor
strategice aferente.
3.1. Dezvoltarea DS 1 ,,EDUCAȚIE’’
Dezvoltarea domeniului strategic 1 ,,EDUCAȚIE’’ este prev ăzută de obiectivul
strategic 1 , ,OS 1: Cre șterea performanț ei sistemului educa țional din comuna Vama
Buzăului, în sensul modernizării infrastucturii educa ționale, inclusiv prin mijloace TIC și
creșterii calit ății procesului educa țional, în vederea sc ăderii fenomenului de abandon
școlar, dezvolt ării unor resurse um ane mai competente și creșterii competitivit ății
acestora pe o pia ță a muncii incluziv ă și dinamic ă’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 1, este propusă r ealizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
189
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
1.1. Construcția de noi unități pre școlare și școlare, modernizarea și dotarea unităților de
învățământ existente în comună: amenajarea spaț iilor și utilită ților aferente, dotarea
cu mobilier, echipamente IT și materiale și soft-uri didactice;
1.2. Amenajarea unor spații specifice în cadrul unităților de învățământ: săli de sport,
laboratoare, ateliere;
1.3. Îmbunătățirea ofertei curriculare ș i extracurriculare a unități lor de învățământ
adaptată direcțiilor de dezvoltare a comunei și specificului zo nei: gastronomie, dans
popular, meșteșuguri locale, prot ecția mediului, educație pentru sănătate,
combaterea discriminării , limbi străine etc;
1.4. Colaborarea inter-instituțional ă și / sau atragerea fondurilor europene pentru
dezvoltarea unor programe speciale de învățământ: ,,a doua șans ă’’, ,,prevenirea și
combaterea abandonului școlar’’, p recum și a unor programe de m obilitate destinate
atât elevilor, cât și cadrelor didactice;
1.5. Colaborarea inter-instituțional ă și / sau atragerea fondurilor europene pentru
îmbunătățirea accesului populației la programe de formare profesională continuă și
obținerea de competențe / specializ ări / calificări, corelate c u cerințele pieței muncii;
1.6. Atragerea fondurilor europene pentru îmbunătățirea nivelului de competențe ale
tinerilor NEETs (neither in employment nor in education and tra ining) cu vârste între
15 și 34 ani, care nu sunt nici angajați, nici nu își continuă educația sau formarea
1.7. Sprijinirea participării la învăță mântul pre-școlar, în special a copiilor care provin din
familii vulnerabile;
1.8. Implementarea unui program pentru achiziția competențelor cheie pentru tinerii și
adulții care nu au finalizat educația obligatorie, în special p entru cei care provin din
grupuri vulnerabile.
1.9. Implementarea unui program de c onsiliere, orientare și reorient are a carierei pentru
tinerii și adulții din comună;
1.10. Dezvoltarea unor programe/măsuri integrate pentru atragerea cad relor didactice
calificate în comună: construire locuințe, decontare transport, oportunități de formare
profesională etc.;
1.11. Atragerea unor surse de finanțar e în vederea asigurării traspor tului elevilor la licee,
în special pentru cei care prov in din familii vulnerabile și/sa u cu dificultăți materiale;
1.12. Consolidarea parteneriatului șco ală – familie – comunitate.
190
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.2. Dezvoltarea DS 2 ,,SĂNĂTATE’’
Dezvoltarea domeniului strategic 2 ,,S ĂNĂTATE’’ este prev ăzută de
obiectivul strategic 2 , ,OS 2: Îmbun ătățirea accesului locuitorilor comunei Vama
Buzăului la sistemul de s ănătate, în condi ții de egalitate, în sensul dezvolt ării și
moderniz ării infrastucturii sanitare, asigur ării personalului competent și oferirii unor
servicii medicale de calitate, în vederea cre șterii calit ății vieții acestora’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 2, este propusă r ealizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
2.1. Modernizarea spațiilor și dotarea unităților sanitare cu echipa mente medicale
moderne;
2.2. Sprijinirea înființării și dezvoltării investițiilor private în domeniul medical și
farmaceutic;
2.3. Înființarea unui punct de urgență, care să funcționeze permanen t, pentru acordarea
primului ajutor;
2.4. Asigurarea consumabilelor și a m edicamentelor în unitățile sani tare și farmaceutice
din comună;
2.5. Dezvoltarea unor programe/măsuri integrate pentru atragerea cad relor medicale
specilizate în comună: construire locuințe, decontare transport, decontarea
părticipării la cursurile de specialitate etc;
2.6. Crearea unui protocol de colabora re cu unitățile sanitare și pe rsonalul medical din
orașul Întorsura Buzăului pentru îmbunătățirea accesului locuit orilor la serviciile
medicale specializate, de labor ator, de imagistică și de urgenț ă;
2.7. Colaborarea inter-instituțională pentru subvenționarea serviciilor pentru grupurile
vulnerabile și/sau cu dificultăți materiale și pentru creșterea calității vieții locuitorilor,
în vederea incluziunii sociale: corelarea serviciilor educațion ale, medicale și sociale;
2.8. Sprijinirea înființării servicii lor sanitar-veterinare pe terit oriul comunei.
191
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.3. Dezvoltarea DS 3 ,,SERVICII SOCIALE’’
Dezvoltarea domeniului strategic 3 ,,SERVICII SOCIALE’’ este prev ăzută de
obiectivul strategic 3 , ,OS 3: Dezvoltarea și modernizarea infrastucturii și serviciilor
sociale de calitate în comuna Vama Buz ăului, în vederea sus ținerii familiilor, asigur ării
egalității de șanse și promov ării incluziunii sociale a locuitorilor, în sensul ini țierii unor
servicii de protec ție și asisten ță pentru anumite categorii de beneficiari, dar și consolid ării
interacțiunilor dintre autorit ățile publice locale ș i societatea civil ă (asocia ții, fundaț ii
caritabile, voluntari etc) în acest sens’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 3, este propusă r ealizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
3.1. Colaborarea inter-instituțională și atragerea surselor de finan țare pentru sprijinirea
persoanelor care provin din grupuri vulnerabile ș i/sau cu dificultăți materiale și
îmbunătățire calității vieții ac estora, prin: ajutoare de hrană, subvenții pentru plata
utilităților, materiale școlare p entru copii, acces gratuit la anumite servicii
(educaționale, medicale, socia le, de transport, de consiliere) etc;
3.2. Încurajarea fenomenelor asociat ive și atragerea fondurilor pent ru sprijinirea înființării
infrastucturii sociale și dezvoltării de sericii de protecție ș i asistență pentru diferite
categorii de grupuri: minori, tiner i și adulți aflați în dificultate, vârstnici;
3.3. Implementarea unui pachet de măsu ri de investiții în infrastuct ură și servicii publice,
destinat sprijinirii persoanelor c u dizabilități, inclusiv îngr ijirea la domiciliu;
3.4. Consolidarea capacității instituț ionale a serviciilor de asiste nță socială din cadrul
autorităților publice locale;
3.5. Sprijinirea enitităților publice sau private în procesul acreditării ca furnizori de servicii
sociale;
3.6. Elaborarea unui studiu pentru identificarea riscurilor de exclu ziune socială a
locuitorilor comunei și propuner ea unor măsuri integrate pentru contracararea
acestuia.
192
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.4. Dezvoltarea DS 4 ,,ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ’’
Dezvoltarea domeniului strategi c 4 ,,ECHIPAREA TEHNICO-EDILITAR Ă’’ este
prevăzut ă de obiectivul strategic 4 , ,OS 4: Extinderea și modernizarea dot ărilor
tehnico-edilitare din comuna Vama Buz ăului, inclusiv în sensul cre șterii utiliz ării surselor
regenerabile de energie și a eficien ței energetice, în scopul sporirii confortului și
atractivității teritoriale, corela t cu o utilizare ra țională, eficient ă și sustenabil ă a
resurselor’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 4, este propusă r ealizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
4.1. Realizarea unui nou Plan Urbanistic General (PUG) și a regulame ntului de aplicare
a acestuia;
4.2. Extinderea rețelei de alimentare cu apă la nivelul comunei, inclusiv prin realizarea
unor noi captări de izvoare;
4.3. Atragerea surselor de finanțare pentru înființarea de rețele de canalizare, racorduri,
rigole și accese riverani;
4.4. Extinderea și reabilitarea rețele lor de alimentare cu energie e lectrică, inclusiv
asigurarea unui nivel optim de tensiune;
4.5. Modernizarea și extinderea rețelelor de iluminat public;
4.6. Sprijinirea inițiativelor de ut ilizare a surselor regenerabile de energie electrică și
termică și a investițiilor în acest sens;
4.7. Extinderea serviciilor de comuni cații și transmitere de date pe teritoriul comunei;
4.8. Sprijinirea cetățenilor în execuția unor dotări de bază cu baie și bucătărie a
locuințelor proprii: facilități administrative și consiliere;
4.9. Introducerea Cadastrului General (Programul Național de Cadastr u și Carte
Funciară – PNCCF) și finalizarea Fondului Funciar.
193
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.5. Dezvoltarea DS 5 ,,INFRASTUC TURĂ ȘI ALTE SERVICII PUBLICE’ ’
Dezvoltarea domeniului strategic 5 ,,INFRASTUCTUR Ă ȘI ALTE SERVICII
PUBLICE’’ este prev ăzută de obiectivul strategic 5 ,,OS 5: Modernizarea infrastucturii
fizice și a serviciilor publice din comuna Vama Buz ăului, inclusiv prin mijloace TIC, în
scopul diminuă rii fenomenu lui migra țional din spa țiul rural, asigur ării serviciilor publice de
calitate pentru cet ățeni, precum și atragerii turi știlor și investitorilor priva ți în teritoriu’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 5, este propusă r ealizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
5.1. Extinderea modernizăr ii și reabilitării rețelei de drumuri comunale;
5.2. Pietruirea ulițelor neasfaltate;
5.3. Cooperarea inter-instituțioanal ă pentru propunerea unor soluții cu privire la situația
drumului DJ 103 A – porțtiunea dintre Dălghiu și Zizin;
5.4. Amenajarea și extinderea infr astucturii pietonale;
5.5. Amenajarea infrastucturii pentru c irculația bicicliștilor;
5.6. Amenajarea și restaurarea indicat oarelor și marcajelor rutiere și montane, a
traseelor montane, inclusiv cele de biciclete (mountain-biking) , precum și a refugiilor
montane;
5.7. Extinderea și modernizarea servic iilor de salubritate pe tot te ritoriul comunei, inclusiv
colectarea selectivă a deșeurilor;
5.8. Îmbunătățirea serviciului de transport public;
5.9. Facilitarea transportului rutier pentru locuitorii comunei, din toate satele componente,
prin inițierea colaborărilor cu m ai mulți operatori privați car e să asigure transportul
și/sau prin achiziția mijloacel or proprii de transport public;
5.10. Consolidarea capacității administrative a autorităților locale și a serviciilor publice
existente în subordinea acestora , inclusiv prin mijloace TIC;
5.11. Asigurarea funcționării optime a Serviciului pentru situații de urgență, prin
achiziționarea echipamentelor nec esare, inclusiv o mașină de po mpieri;
5.12. Înființarea Poliției Locale;
5.13. Atragerea surselor de finanțare pentru modernizarea infrastuctu rii comunei.
194
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
3.6. Dezvoltarea DS 6 ,,AGRICULTURĂ’’
Dezvoltarea domeniului strategic 6 ,,AGRICULTUR Ă’’ este prev ăzută de
obiectivul strategic 6 , ,OS 6: Dezvoltarea unui model sustenabil și ecologic de
exploatare, produc ție și consum agricol în Vama Buz ăului, în contextul conservă rii
mediului natural, combaterii efectelor negative ale schimb ărilor climatice și dezvolt ării
producției agro-alimentare organice, în vederea cre șterii calit ății și competitivit ății acestui
sector, ca aport la dezvoltarea economic ă a comunei’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 6, este propusă r ealizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
6.1. Sprijinirea inițiativelor și atragerea fondurilor pentru practi carea agriculturii ecologice;
6.2. Sprijinirea activităților de exploatare agricolă, inclusiv prin dotarea cu utilaje și mașini
agricole;
6.3. Valorificarea sustenabilă a fondului forestier și cinegetic, in clusiv prin înființarea unei
structuri silvice private;
6.4. Dezvoltarea de activități de informare, consiliere și / sau cer cetare-dezvoltare pentru
susținerea unui sector agricol c ompetitiv (agricultură ecologic ă, zootehnie,
silvicultură), inclusiv prin int ermediul inginerilor agricoli în slujba comunității;
6.5. Susținerea inițiativelor pentru dezvoltarea competențelor fermi erilor și micilor
procesatori în sectoarele agricole, agroalimentare și forestier e, în vederea unei
gestionări tehnologice și economice eficiente la nivelul exploa tațiilor, cu adoptarea
de practici prietenoase cu mediul;
6.6. Sprijinirea inițiativelor de cert ificare a produselor agricole și agro-alimentare, prin
aderarea la scheme de calitate;
6.7. Sprijinirea funcționării formelor asociative și grupurilor de producători (atât a celor
existente, cât și a celor nou înființate) în vederea realizării de lanțuri scurte
agroalimentare și de strategii co mune de marketing, pentru prom ovarea produselor
agricole și agroalimentare locale;
195
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
6.8. Cooperarea inter-instituțională pentru dezvoltarea unor brandur i și piețe
locale/regionale de desfacere a produsele agricole și agroalime ntare organice;
6.9. Încurajarea creșterii animalelor la nivelul comunei Vama Buzăul ui;
6.10. Realizarea conformității cu st andardele europene în domeniul ag riculturii.
3.7. Dezvoltarea DS 7 ,,ECONOMIE LOCALĂ ȘI MEDIU DE AFACERI’’
Dezvoltarea domeniului strategic 7 ,,ECONOMIE LOCAL Ă ȘI MEDIU DE
AFACERI’’ este prev ăzută de obiectivul strategic 7 ,,OS 7: Consolidarea inteligent ă,
durabilă și favorabilă incluziunii a economiei locale din Vama Buz ăului, în sensul
promovării spiritului antreprenor ial, sprijinirii dezvolt ării mediului de af aceri, atragerii
fondurilor europene ș i a investitorilor str ăini, în scopul cre șterii ratei de ocupare a for ței de
muncă și a nivelului de trai pentru locuit orii comunei, în contextul asigur ării unei coeziuni
sociale și teritoriale a comunit ății’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 7, este propusă r ealizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
7.1. Investiții pentru crearea unui cent ru de informare publică priv ind dezvoltarea
economiei locale, care să promov eze inițiativele antreprenorial e și să ofere servicii
de informare și consultanță cu p rivire la: posibilitățile de in vestiții în comuna Vama
Buzăului, sursele de finanțare nerambursabilă pentru mediul rur al, inițierea și
dezvoltarea afacerilor, înființarea formelor juridice, piața fo rței de muncă locală;
7.2. Sprijinirea înființării de noi m icro-întreprinderi și întreprin deri mici locale pentru
crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii comunei;
7.3. Cooperarea inter-instituțională pentru dezvoltarea unui pachet de măsuri cu beneficii
pentru agenții economici care angaj ează: tineri, femei, persoan e ocupate în
agricultura de subzistență sau persoane care provin din grupuri vulnerabile;
7.4. Sprijinirea investițiilor care asigură servicii pentru populați a rurală: reparații
încățăminte, ceasornicărie, croitorie, reparații obiecte uz caznic, fierărie, servicii bancare și alte activități meșteșugărești;
196
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
7.5. Atragerea investițiilor și surselor de finanțare în vederea dez voltării mediului
antreprenorial și turi smului culinar;
7.6. Sprijinirea investițiilor bazate pe utilizarea surselor regenerabile de energie;
7.7. Elaborarea unui studiu pentru analiz a situației economice și a mediului de afaceri din
comuna Vama Buzăului și inițier ea unui pachet de măsuri în baza acestuia.
7.8. Sprijinirea și promovarea activi tăților structurilor asociative , inclusiv ONG-uri, GAL și
ADI, din care comuna Vama Buzăului face parte, structuri care c ontribuie la
consolidarea economiei locale a comunei și la creșterea competi tivității acesteia.
3.8. Dezvoltarea DS 8 ,,TURISM’’
Dezvoltarea domeniului strategic 8 ,,TURISM’’ este prev ăzută de obiectivul
strategic 8 ,,OS 8: Cre șterea atractivit ății comunei Vama Buz ăului ca destina ție turistic ă,
în perfect ă integrare cu mediul înconjur ător, în sensul valorific ării potențialului turismului
montan și sportiv, extinderii și moderniz ării structurilor de cazare, alimentaț ie și de
agrement, precum și dezvolt ării infrastucturii și serviciilor agro și ecoturistice, în scopul
sporirii competitivit ății turismului rural și a contribu ției acestuia la economia local ă’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 8, este propusă r ealizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
8.1. Promovarea adecvată și unitară a potențialului turistic al comu nei pentru practicarea
agro-turimului, turismului ecolo gic, cultural, montan și sporti v;
8.2. Îmbunătățirea condițiilor de vizitare a obiectivelor turistice din comună, inclusiv prin
semnalizarea adecvată a acestora;
8.3. Asigurarea calității serv iciilor oferite în cadrul Centrului de Informare Tursitică, prin
angajarea de personal, dotarea cu e chipamente specifice, inclus iv IT și includerea
acestuia în circuite regionale / naționale, în vederea participării la târguri / expoziții;
8.4. Investiții în realizarea unei infr astucturi și servicii de agre ment, pentru diferite tipuri
de grupuri țintă, precum și a st udiilor de fezabilitate aferent e;
8.5. Înființarea unui centru hipic pent ru practicarea echitației, a plimbărilor cu atelaje;
197
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
8.6. Amenajarea Văii Urlătoarelor ca zonă autorizată pentru camping / de agrement;
8.7. Sprijinirea amenajării gospodăriilor locale ca ferme agro-turis tice;
8.8. Amenajarea și includer ea de noi obiective în circuitul turistic , inclusiv omologarea de
noi trasee montane;
8.9. Atragerea surselor de finanțare pentru extinderea rezervației , ,Valea Zimbrilor’’ din
Vama Buzăului pe 80 ha pădure și modernizarea acesteia;
8.10. Sprijinirea investițiilor pentru înființarea de structuri turis tice de cazare și de
alimentație, precum și pentru moder nizarea celor existente, car e să ofere servicii
integrate de cazare, ma să, relaxare, agrement;
8.11. Crearea unei rețele de colaborare a furnizorilor de servicii turistice;
8.12. Realizarea de studii / cercetări cu privire la potențialul de d ezvoltare turistică
diferitele forme de tu rism practicate;
8.13. Obținerea statutului de ,,stațiune turistică / ecoturistică’’ de interes local / regional /
național.
3.9. Dezvoltarea DS 9 ,,CULTURĂ’’
Dezvoltarea domeniului strategic 9 ,,CULTUR Ă’’ este prev ăzută de obiectivul
strategic 9 , ,OS 9: Conservarea și valorificarea responsabil ă a patrimoniului natural,
istoric și cultural din Vama Buz ăului, pentru a asigura o dezvoltare echilibrat ă a comunei
și locuitorilor acesteia, respec tând atât principiile diversit ății socio-culturale, cât și pe cele
legate de p ăstrarea identit ății locale, a valorilor și a moș tenirii culturale specifice’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 9, este propusă r ealizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
9.1. Realizarea măsurilor de semnalizare a tuturor monumentelor naturale, istorice și
culturale ale comunei;
9.2. Elaborarea unui calendar anual cu descrierea evenimentelor cult urale;
9.3. Extinderea programului cultural an ual prin organizarea de noi e venimente;
198
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
9.4. Investiții pentru înființarea unui așezământ cultural / muzeu a l meșteșugurilor,
tradițiilor și obiceiurilor popular e cu organizarea expozițiilo r periodice;
9.5. Investiții de reabilitare și modern izare a patrimoniului arhite ctural și cultural al
comunei;
9.6. Investiții pentru construirea și dotarea a câte unui cămin cult ural în satele Buzăiel și
Acriș;
9.7. Investiții pentru transformarea vechiului complex comercial înt r-un Complex Cultural
Modern, cu 3 săli multifuncționale, cu toate dotările necesare, în vederea utilizării
acestora de către locuitorii comunei;
9.8. Investiții pentru construirea și dotarea unei biblioteci comuna le, în vederea utilizării
acesteia de către locuitorii comunei;
9.9. Organizarea unui centru de documentare și informare în cadrul b ibliotecii comunale,
atragerea sponsorizărilor cu cărți și dotarea acesteia cu mijlo ace multimedia;
9.10. Cooperare inter-instituțională pe ntru crearea unui cadru cultur al comun și identități
culturale a zonei Car paților de Curbură;
9.11. Atragerea fondurilor pentru a crește amploarea și vizibilitatea evenimentelor
culturale, meșteșugurilor, tradițiilor și obiceiurilor locale;
9.12. Sprijinirea inițiativelor pentru promovarea fenomenelor culturale în rândul cetățenilor.
3.10. Dezvoltarea DS 10 ,,SPO RT ȘI PROTECȚIA MEDIULUI’’
Dezvoltarea domeniului strategic 10 ,,SPORT ȘI PROTEC ȚIA MEDIULUI’’ este
prevăzut ă de obiectivul strategic 10 ,,OS 10: Dezvoltarea activit ăților sportive în mediul
natural curat și nealterat din Vama Buz ăului, cu consecin țe pozitive asupra îmbun ătățirii
stării de să nătate și calității vieții populaț iei, în scopul promov ării acestui spa țiu rural ca un
bun model de bun ă practică în ceea ce prive ște revitalizarea unor mo
duri de vie țuire
tradiționale, în perfect ă armonie cu mediul natural înconjură tor’’.
Pentru îndeplinirea obiectivului strategic OS 10, este propusă realizarea
următoarelor măsuri și investiții în comuna Vama Buzăului, în p erioada 2017-2021:
199
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
10.1. Colaborarea inter-instituțională și sprijinirea inițiativelor de protecție a mediului;
10.2. Adoptarea măsurilor pentru conservarea biodiversității și a ari ilor naturale protejate;
10.3. Investiții pentru amenajarea unor t erenuri, săli de sport și dotarea acestora cu
mobilierul și echipamentele necesare;
10.4. Investiții pentru înființarea și dotarea unei baze sportive multifuncționale / club
sportiv pentru pentru practicarea jocurilor sportive colective, în special a celor în aer
liber;
10.5. Amenajarea unor parcuri, a unor spații verzi și a unor spații de joacă pentru copii;
10.6. Investiții pentru crearea facilităților necesare de practicare a pescuitului sportiv;
10.7. Investiții pentru amenajarea unei pârtii de săniuș / schi fond / biatlon și a unui loc de
petrecere a timpului liber, cu specific montan, destinat copiil or și adulților;
10.8. Susținerea investițiilor pentru f urnizare serviciilor de calita te în domeniul sporturilor
de iarnă;
10.9. Organizarea periodică a eveniment elor sportive în aer liber și realizarea
demersurilor pentru încurajarea pr acticării turismului sportiv;
10.10. Derularea campaniilor periodice de informare și conștientizare a populației cu
privire la importanța protejării mediului natural înconjurător și practicării sportului.
200
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
4. Planul de acțiune pentru măsurile și investițiile propuse
Tabelul 38. Planul de acțiune pentru realizar ea măsurilor și investițiilor propuse
în comuna Vama Buzăului, în perioada 2017-2021
DS Măsura / Investiția Anul de realizare
2017 2018 2019 2020 2021
DS 1:
EDUCAȚIE 1.1. Construcția de noi unități preșcolare și școlare, modernizarea și dotarea
unităților de învățământ existente în comună: amenajarea spații lor și utilităților
aferente, dotarea cu m obilier, echipamente IT și materiale și soft-uri didactice;
1.2. Amenajarea unor spații specifice în cadrul unităților de învăță mânt: săli de
sport, laboratoare, ateliere;
1.3. Îmbunătățirea ofertei curriculare ș i extracurriculare a unităților de învățământ
adaptată direcțiilor de dezvoltare a comunei și specificului zo nei: gastronomie,
dans popular, meșteșuguri locale, protecția mediului, educație pentru
sănătate, combaterea discrimi nării, limbi străine etc;
201
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
1.4. Colaborarea inter-instituțională și / sau atragerea fondurilor europene pentru
dezvoltarea unor programe speciale de învățământ: ,,a doua șansă’’,
,,prevenirea și combaterea abandonului școlar’’, precum și a un or programe
de mobilitate destinate atât elevilor, cât și cadrelor didactic e;
1.5. Colaborarea inter-instituțională și / sau atragerea fondurilor europene pentru
îmbunătățirea accesului populației l a programe de formare profesională
continuă și obținerea de compet ențe / specializări / calificări, corelate cu
cerințele pieței muncii;
1.6. Atragerea fondurilor europene pentru îmbunătăț irea nivelului de competențe
ale tinerilor NEETs (neither in employment nor in education and training) cu
vârste între 15 și 34 ani, care nu sunt nici angajați, nici nu își continuă
educația sau formarea;
1.7. Sprijinirea participării la învăță mântul pre-școlar, în special a copiilor care
provin din familii vulnerabile;
1.8. Implementarea unui program pentru achiziția competențelor cheie pentru tinerii și adulții care nu au final izat educația obligatorie, î n special pentru cei
202
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
care provin din grupuri vulnerabile.
1.9. Implementarea unui program de c onsiliere, orientare și reorient are a carierei
pentru tinerii și adulții din comună;
1.10. Dezvoltarea unor programe/măsuri integrate pentru atragerea cad relor
didactice calificate în comună: construire locuințe, decontare transport,
oportunități de formare profesională etc.;
1.11. Atragerea unor surse de finanțar e în vederea asigurării traspor tului elevilor la
licee, în special pentru cei car e provin din familii vulnerabil e și/sau cu dificultăți
materiale;
1.12. Consolidarea parteneriatului șco ală – familie – comunitate.
DS 2:
SĂNĂTATE 2.1. Modernizarea spațiilor și dotarea unităților sanitare cu echipa mente medicale
moderne;
2.2. Sprijinirea înființării și dezvo ltării investițiilor private în domeniul medical și
farmaceutic;
203
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2.3. Înființarea unui punct de urgență, care să funcționeze permanen t, pentru
acordarea primului ajutor;
2.4. Asigurarea consumabilelor și a m edicamentelor în unitățile sani tare și
farmaceutice din comună;
2.5. Dezvoltarea unor programe/măsuri integrate pentru atragerea cad relor
medicale specilizate în comună: construire locuințe, decontare transport,
decontarea părticipării la cursu rile de specialitate etc;
2.6. Crearea unui protocol de colaborare cu unitățile sanitare și pe rsonalul medical
din orașul Întorsura Buzăului p entru îmbunătățirea accesului lo cuitorilor la
serviciile medicale specializat e, de laborator, de imagistică ș i de urgență;
2.7. Colaborarea inter-instituțională pentru subvenționarea servicii lor pentru
grupurile vulnerabile și/sau cu dificultăți materiale și pentru creșterea calității
vieții locuitorilor, în vederea i ncluziunii sociale: corelarea serviciilor
educaționale, medicale și sociale;
2.8. Sprijinirea înființării servicii lor sanitar-veterinare pe terit oriul comunei.
204
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
DS 3: SERVICII
SOCIALE 3.1. Colaborarea inter-instituțională și atragerea surselor de finan țare pentru
sprijinirea persoanelor care prov in din grupuri vulnerabile și/ sau cu dificultăți
materiale și îmbunătățire calității vieții acestora, prin: ajut oare de hrană,
subvenții pentru plata utilităților, materiale școlare pentru copii, acces gratuit la
anumite servicii (educaț ionale, medicale, sociale, de transport , de consiliere)
etc;
3.2. Încurajarea fenomenelor asociative și atragerea fondurilor pent ru sprijinirea
înființării infrastucturii soci ale și dezvoltării de sericii de protecție și asistență
pentru diferite categorii de gru puri: minori, tineri și adulți aflați în dificultate,
vârstnici;
3.3. Implementarea unui pachet de măsuri de investiții în infrastuct ură și servicii
publice, destinat sprijinirii per soanelor cu dizabilități, incl usiv îngrijirea la
domiciliu;
3.4. Consolidarea capacității instituț ionale a serviciilor de asistență socială din
cadrul autoritățilo r publice locale;
3.5. Sprijinirea enitităților publice sau private în procesul acreditării ca furnizori de
205
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
servicii sociale;
3.6. Elaborarea unui studiu pentru ident ificarea riscurilor de excluziune socială a
locuitorilor comunei și propuner ea unor măsuri integrate pentru contracararea
acestuia.
DS 4:
ECHIPAREA
TEHNICO-
EDILITARĂ 4.1. Realizarea unui nou Plan Urbanis tic General (PUG) și a regulame ntului de
aplicare a acestuia;
4.2. Extinderea rețelei de alimentare cu apă la nivelul comunei, inclusiv prin
realizarea unor noi captări de izvoare;
4.3. Atragerea surselor de finanțare pentru înființarea de retele de canalizare,
racorduri, rigole și accese riverani;
4.4. Extinderea și reabilit area rețelelor de alimentare cu energie e lectrică, inclusiv
asigurarea unui nivel optim de tensiune;
4.5. Modernizarea și extinderea rețelelor de iluminat public;
206
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
4.6. Sprijinirea inițiativelor de ut ilizare a surselor regenerabile de energie electrică
și termică și a investițiilor în acest sens;
4.7. Extinderea serviciilor de comunicații și transmitere de date pe teritoriul
comunei;
4.8. Sprijinirea cetățenilor în execuția unor dotări de bază cu baie și bucătărie a
locuințelor proprii: facilități administrative și consiliere;
4.9. Introducerea Cadastrului General (Programul Național de Cadastr u și Carte
Funciară – PNCCF) și finalizarea Fondului Funciar;
DS 5:
INFRASTUC-
TURĂ ȘI ALTE
SERVICII
PUBLICE 5.1. Extinderea modernizăr ii și reabilitării rețelei de drumuri comunale;
5.2. Pietruirea ulițel or neasfaltate;
5.3. Cooperarea inter-instituțioanală pentru propunerea unor soluții cu privire la
situația drumului DJ 103 A – por țtiunea dintre Dălghiu și Zizin ;
5.4. Amenajarea și extinderea infr astucturii pietonale;
207
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
5.5. Amenajarea infrastucturii pentru c irculația bicicliștilor;
5.6. Amenajarea și restaurarea indicat oarelor și marcajelor rutiere și montane, a
traseelor montane, inclusiv cele de biciclete (mountain-biking) , precum și a
refugiilor montane;
5.7. Extinderea și modernizarea servic iilor de salubrit ate pe tot teritoriul comunei,
inclusiv colectarea selectivă a deșeurilor;
5.8. Îmbunătățirea serviciului de transport public;
5.9. Facilitarea transportului rutier pentru locuitorii comunei, din toate satele
componente, prin inițierea colaborărilor cu mai mulți operatori privați care să
asigure transportul și/sau prin a chiziția mijloacelor proprii d e transport public;
5.10. Consolidarea capacității administr ative a autorităților locale și a serviciilor
publice existente în subordinea ac estora, inclusiv prin mijloac e TIC;
5.11. Asigurarea funcționării optime a Serviciului pentru situații de urgență, prin
achiziționarea echipam entelor necesare, inc lusiv o mașină de po mpieri;
208
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
5.12. Înființarea Poliției Locale;
5.13. Atragerea surselor de finanțare pentru modernizarea infrastuctu rii comunei.
DS 6:
AGRICULTURĂ 6.1. Sprijinirea inițiativelor și atragerea fondurilor pentru practi carea agriculturii
ecologice;
6.2. Sprijinirea activităților de ex ploatare agricolă, inclusiv prin dotarea cu utilaje și
mașini agricole;
6.3. Valorificarea sustenabilă a fo ndului forestier și cinegetic, in clusiv prin
inființarea unei structuri silvice private;
6.4. Dezvoltarea de activități de informare, consiliere și / sau cer cetare-dezvoltare
pentru susținerea unui sector agricol competitiv (agricultură ecologică,
zootehnie, silvicultură), inclusi v prin intermediul inginerilor agricoli în slujba
comunității;
6.5. Susținerea inițiativelor pentru dezvoltarea competențelor fermi erilor și micilor
procesatori în sectoarele agric ole, agroalimentare și forestier e, în vederea
unei gestionări tehnologice și economice eficiente la nivelul e xploatațiilor, cu
209
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
adoptarea de practici prietenoase cu mediul;
6.6. Sprijinirea inițiativelor de certificare a produselor agricole și agro-alimentare,
prin aderarea la scheme de calitate
6.7. Sprijinirea funcționării formelor asociative și grupurilor de p roducători (atât a
celor existente, cât și a celor nou înființate) în vederea real izării de lanțuri
scurte agroalimentare și de strat egii comune de marketing, pent ru promovarea
produselor agricole și agroalimentare locale;
6.8. Cooperarea inter-instituțional ă pentru dezvoltarea unor brandur i și piețe
locale/regionale de de sfacere a produsele ag ricole și agroalime ntare organice;
6.9. Încurajarea creșterii animalelor la nivelul comunei Vama Buzaul ui.
6.10. Realizarea conformității cu st andardele europene în domeniul ag riculturii;
DS 7:
ECONOMIA
LOCALĂ ȘI
MEDIUL DE 7.1. Investiții pentru crearea unui centru de informare publică priv ind dezvoltarea
economiei locale, care să promoveze inițiativele antreprenorial e și să ofere
servicii de informare și consultanță cu privire la: posibilităț ile de investiții în
comuna Vama Buzăului, sursele de finanțare nerambursabilă pentr u mediul
210
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
AFACERI rural, inițierea și dezvoltarea afacerilor, înființarea formelo r juridice, piața forței
de muncă locală;
7.2. Sprijinirea înființării de noi m icro-întreprinderi și întreprin deri mici locale pentru
crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii comunei;
7.3. Cooperarea inter-instituțională p entru dezvoltarea unui pachet de măsuri cu
beneficii pentru agenții economici care angajează: tineri, femei, persoane
ocupate în agricultura de subzistență sau persoane care provin din grupuri
vulnerabile;
7.4. Sprijinirea investițiilor care a sigură servicii pentru populația rurală: reparații
încățăminte, ceasornicărie, cro itorie, reparații obiecte uz caz nic, fierărie,
servicii bancare și alte a ctivități meșteșugărești;
7.5. Atragerea investițiilor și surs elor de finanțare în vederea dez voltării mediului
antreprenorial și turi smului culinar;
7.6. Sprijinirea investițiilor bazate pe utilizarea surselor regenerabile de energie;
211
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
7.7. Elaborarea unui studiu pentru ana liza situației economice și a mediului de
afaceri din comuna Vama Buzăului și inițierea unui pachet de mă suri în baza
acestuia.
7.8. Sprijinirea și promovarea activităților structurilor asociative , inclusiv ONG-uri,
GAL și ADI, din care comuna Vama Buzăului face parte, structuri c a r e
contribuie la consolidarea economiei locale a comunei și la creșterea competitivității acesteia.
DS 8: TURISM 8.1. Promovarea adecvată și unitară a potențialului turistic al comu nei pentru
practicarea agro-turimului, turi smului ecologic, cultural, mont an și sportiv;
8.2. Îmbunătățirea condițiilor de vizitare a obiectivelor turistice din comună, inclusiv
prin semnalizarea adecvată a acestora;
8.3. Asigurarea calității serv iciilor oferite în cadrul Centrului de Informare Tursitică,
prin angajarea de personal, dotarea cu echipamente specifice, i nclusiv IT și
includerea acestuia în circuite regionale / naționale, în veder ea participării la
târguri / expoziții;
212
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
8.4. Investiții în realizarea unei infrastucturi și servicii de agre ment, pentru diferite
tipuri de grupuri țintă, precum și a studiilor de fezabilitate aferente;
8.5. Înființarea unui centru hipic pentru practicarea echitației, a plimbărilor cu
atelaje;
8.6. Amenajarea Văii Urlătoarelor ca zonă autorizată pentru camping / de
agrement;
8.7. Sprijinirea amenajării gospodăriilo r locale ca ferme agro-turistice;
8.8. Amenajarea și includerea de noi obi ective în circuitul turistic , inclusiv
omologarea de noi trasee montane;
8.9. Atragerea surselor de finanțare pentru extinderea rezervației , ,Valea Zimbrilor’’
din Vama Buzăului pe 80 ha pădure și modernizarea acesteia;
8.10. Sprijinirea investițiilor pentru înființarea de structuri turis tice de cazare și de
alimentație, precum și pentru m odernizarea celor existente, car e să ofere
servicii integrate de cazare , masă, relaxare, agrement;
213
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
8.11. Crearea unei rețele de colaborare a furnizorilor de servicii turistice;
8.12. Realizarea de studii / cercetări cu privire la potențialul de d ezvoltare turistică și
diferitele forme de turism practicate;
8.13. Obținerea statutului de ,,stațiune turistică / ecoturistică’’ d e interes local /
regional / național.
DS 9:
CULTURĂ 9.1. Realizarea măsurilor de semnaliz are a tuturor monumentelor naturale, istorice
și culturale ale comunei;
9.2. Elaborarea unui calendar anual cu descrierea evenimentelor culturale;
9.3. Extinderea programului cultural an ual prin organizarea de noi evenimente;
9.4. Investiții pentru înființarea unui așezământ cultural / muzeu a l meșteșugurilor,
tradițiilor și obiceiurilor populare cu organizarea expozițiilo r periodice;
9.5. Investiții de reabilitar e și modernizare a patrimoniului arhite ctural și cultural al
comunei;
214
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
9.6. Investiții pentru construirea și dotarea a câte unui cămin cultural în satele
Buzăiel și Acriș;
9.7. Investiții pentru transformarea ve chiului complex comercial înt r-un Complex
Cultural Modern, cu 3 săli mult ifuncționale, cu toate dotările necesare, în
vederea utilizării acestora de către locuitorii comunei;
9.8. Investiții pentru construirea și dotarea unei biblioteci comuna le, în vederea
utilizării acesteia de către locuitorii comunei;
9.9. Organizarea unui centru de document are și informare în cadrul b ibliotecii
comunale, atragerea sponsorizărilo r cu cărți și dotarea acesteia cu mijloace
multimedia;
9.10. Cooperare inter-instituțională p entru crearea unui cadru cultur al comun și
identități cultur ale a zonei Carpaților de Curbură;
9.11. Atragerea fondurilor pentru a crește amploarea și vizibilitatea evenimentelor
culturale, meșteșugurilor, tradiț iilor și obiceiurilor locale;
9.12. Sprijinirea inițiativelor pentru promovarea fenomenelor culturale în rândul
215
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
cetățenilor
DS 10: SPORT
ȘI PROTECȚIA
MEDIULUI 10.1. Colaborarea inter-instituțională și sprijinirea inițiativelor d e protecție a mediului;
10.2. Adoptarea măsurilor pentru conservarea biodiversității și a ari ilor naturale
protejate;
10.3. Investiții pentru amenajarea unor terenuri, săli de sport și dotarea acestora cu
mobilierul și echipamentele necesare;
10.4. Investiții pentru înființarea și dotarea unei baze sportive mul tifuncționale / club
sportiv pentru pentru practicarea jocurilor sportive colective, în special a celor
în aer liber;
10.5. Amenajarea unor parcuri, a unor s pații verzi și a unor spații d e joacă pentru
copii;
10.6. Investiții pentru crearea facilităților necesare de practicare a pescuitului
sportiv;
216
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
10.7. Investiții pentru amenajarea unei pârtii de săniuș / schi fond / biatlon și a unui
loc de petrecere a timpului liber, cu specific montan, destinat copiilor și
adulților;
10.8. Susținerea investițiilor pentru furnizare serviciilor de calitate în domeniul
sporturilor de iarnă;
10.9. Organizarea periodică a eveniment elor sportive în aer liber și realizarea
demersurilor pentru încurajarea practicării turismului sportiv;
10.10. Derularea campaniilor periodice de informare și conștientizare a populației
cu privire la importanța protej ării mediului natural înconjurăt or și practicării
sportului.
217
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
5. Monitorizarea implementării strategiei
Scopul și obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabilă a comun ei Vama Buzăului
sunt ambițioase și vor fi realiz ate numai cu implicarea activă a membrilor comunității și a
factorilor interesați, în contextul adaptării acestora la schim bare și dobândirii
competențelor nec esare generării ei.
Realizarea unitară și sinergică a măsurilor și investițiilor pr opuse în conformitate cu
planul de acțiune va asigura succesul planificării integrate a dezvoltării comunei
Vama Buzăului , aceasta fiind o soluție modernă pentru dezvoltarea inițiative lor și
acțiunilor instituționale, admin istrative și socio-economice, c are duc la optimizarea folosirii
resurselor, în scopul administrării schimbării și maximizării i mpactului pozitiv al schimbării,
conform strategiei stabilite. Pl anificarea integr ată va sprijin i așadar autoritățile locale în
derularea proiectelor cu impact multiplu, coerență inter-sectorială și în justificarea
realizării colaborărilor inte r-instituționale și atragerii de f onduri oferite prin mecanismele
județene, guvernamen tale sau europene.
În vederea implementării Strategi ei de Dezvoltare Durabilă a comunei Vama
Buzăului pentru perioada 2016-2021, concretizată prin transpune rea în practică a
planurile de acțiune aferent fiecărui domeniu strategic, vor a cționa următoarele
componente instituționale :
a) Consiliul Local Vama Buzăului va asigura legitimitatea procesului de
implementare a strategiei și va ghida acest proces, prin interm ediul comisiilor de
specialitate sau prin intermediul unei Comisii de Monitorizare și Evaluare a Implement ării
SDD. CL are capacitatea de a încuraja efectiv societatea civilă, grupurile politice și comunitatea de afaceri să partici pe la procesul de implementare a strategiei. De
asemenea, CL va colabora îndeaproape cu alte consilii locale, c u Consiliul Județean
Brașov și cu asociațiile de dezvoltare intercomunitară, pentru realizarea unei armonizări a
dezvoltării comunei Vama Buzăului cu evoluția celorlaltor comun ități;
218
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
b) Membrii aparatului de specialitate al primarului (coordonați și conduși de
Primarul Comunei Vama Buzăului), vor organiza procesul de imple mentare a strategiei.
Primarul Comunei Vama Buzăului, ca și autoritate executivă a Consiliului Local, va
asigura funcția de conducere generală în cadrul procesului de i mplementare a SDD.
Personalul din subordinea sa va c oordona și administra procesul de implementare în
toate stadiile, începând cu planifi carea procesului de implementare, activitățile
operaționale programate, a locarea sarcinilor etc;
c) Societatea civilă și reprezentanți ai întreprinzătorilor privați – comunitatea
locală își poate exprima eficient aspirațiile și interesele pri n intermediul participării la
implementarea SDD. Atât persoanel e, cât și organizațiile, vor f i încurajate și provocate să
gândească strategic, să stabilească priorități și să devină par teneri în procesul de
implementare. Ei vor fi implicați, ca și indivizi sau prin inte rmediul organizațiilor lor, în
activitățile de monitorizare a i mplementării planului de acțiun e și vor fi parte activă în
parteneriatele strategice local e (descrise în continuare);
d) Comunitățile partenere și asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI).
În acest context, un rol esențial îl vor avea ADI și GAL din ca re Vama Buzăuluiul face
parte. Această consultare poate f i realizată prin intermediul l ansării unor „invitații
permanente” de participare la activitățile legate de monitoriza rea implementării SDD (în
mod special, la Parteneriatele Strategice Locale) pentru reprezenanții comunităților
învecinate și cei ai ADI;
e) Furnizorii externi. Deoarece pentru realizarea investițiilor porpuse este
necesară o bună cooperare cu furnizorii externi (de bunuri, lucrări și servicii), în mod special cu executanții lucrărilo r de infrastructură, schimbul d e informații cu aceștia va fi o
constantă a procesului de implementare a SDD;
f) Unitatea de Implementare a Strategiei (UIS) va exista ca unitate operațională
(tehnică) în cadrul Primăriei Vam a Buzăului, menită să sprijine acțiunile Parteneriatelor
Strategice Locale și să coordoneze și să administreze proiectel e care trebuie
implementate pentru atingerea obi ectivelor operaționale. Unitatea de Implementare a
Strategiei va juca de asemenea un rol fundamental în elaborarea proiectelor propuse
spre finanțare de către programele UE.
219
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
Din UIS va face parte cel puțin un reprezentant al fiecărui bir ou, oficiu sau serviciu
din cadrul aparatului de speciali tate al primarului. Este recom andat ca în cadrul UIS să fie
incluse (prin dispoziția Primarului Comunei Vama Buzăului) pers oane care au avut o
prezență activă în procesul de elaborare a SDD.
De asemenea, UIS, va stabili propriul sistem de indicatori de monitorizare a
strategiei , pe baza căruia va monitoriza, evalua și măsura periodic rata îndeplinirii
obiectivelor strategiei și va redacta rapoarte publice , care vor fi puse la dispoziția tuturor
persoanelor interesate și vor fi publicate prin intermediul mij loacelor de comunicare
publică disponibile (afișaj pub lic, site propriu, publicația „F oaia de Vama Buzăului” etc.).
g) Parteneriatele Strategice Locale (PSL) vor fi inițiate și menținute de către USI,
prin participarea principalilor fa ctori implicați în diferitele domenii ale dezvo ltării durabile,
ai organizațiilor din comună, din zonele învecinate și din jude ț, pentru a se asigura că
intervențiile realizate conform planurilor de măsuri adoptate v or corespunde priorităților și
măsurilor naționale, regionale și locale, privind dezvoltarea s ocio-economică,
implementarea politicilor, moderni zarea instituțională și admin istrativă, regenerarea
infrastructurii și protecția mediului.
PSL sunt instrumentele de asigurare a coerenței inter-sectorial e ș i a i m p l i c ă r i i
tuturor factorilor și a membrilor comunității din Vama Buzăului și din zonele învecinate în
procesul de implementare. Aceste parteneriate vor juca un rol a ctiv, fiind mecanisme
colective de asumare a responsab ilității pentru implementarea S DD.
Parteneriatele Strategice Locale sunt propuse spre a fi introdu se pentru
implementarea SDD în perioada 2017-2021, ca și forme de organiz are informală care vor
uni, la nivel local, diferite componente ale sectoarelor public e, de afaceri și
neguvernamentale, pentru a lucra împreună și a implementa SDD. În funcție de
specificul domeniului în care acestea vor activa, funcționarea PSL va fi reglementată în
baza unor regulamente proprii de funcționare , derivate din cadrul unui regulament-
cadru, elaborat de către Unitat ea de Implementare a Strategiei.
Avantajul înființării acestor par teneriate constă în faptul că partenerii pot oferi mai
multe informații în procesul de luare a deciziilor pentru fieca re sector în parte. În
220
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
consecință, pot fi mai eficiente în adresarea problemelor multi dimensionale cu care se
confruntă comunitatea.
În concordanță cu cele prezentate anterior, se vor înființa urm ătoarele Parteneriate
Strategice Locale (PSL), care vor grupa toți factorii interesaț i în domeniile strategice
descrise anterior:
PSL pentru Educa ție și Formare Profesional ă (DS 1);
PSL pentru Incluziune Social ă și Sănătate, Servicii sociale (DS 2 și DS 3);
PSL pentru infrastuctur ă Rurală și Servicii Publice (DS 4 și DS 5);
PSL pentru Situa ții de Urgen ță și Siguran ță Publică (DS 5)
PSL pentru Dezvoltare Economic ă (DS 6 și DS 7);
PSL pentru Turism și Cultură (DS 8 și DS 9);
PSL pentru Sport și Mediu (DS 10).
Fiecare Parteneriat Strategic va avea propria sa structură și p rogram de activități.
Pentru a asigura sinergia și coerența inter-sectorială, PSL vor lucra în cadrul unor întâlniri
individuale dar și a unora comune, în funcție de natura problem elor aflate în discuție.
221
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
CAPITOLUL V. ANEXE
222
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
1. Chestionarul de analiză a nevoilor
Stimați locuitori ai comunei Vama Buzăului,
Scopul aplicării acestui chestionar constă în elaborarea Strate giei de Dezvoltare Durabilă a comunei Vama Buzăului
pentru perioada 2016‐2020. Dorim ca dialogul cu cetățenii comun ei să reprezinte piatra de temelie pentru elaborarea
acestei strategii, astfel încât investițiile planificate care vor fi întreprinse de autoritățile publice locale în următoarea
perioadă să corespundă nevoilor și așteptărilor dumneavoastră.
În acest sens, vă rugăm să acordați 10 minute pentru a completa chestionarul de mai jos. Sunteți rugați să începeți cu completarea datelor generale, iar apoi cu răspunsurile la între bări, astfel:
La întrebarea I se vor completa răspunsurile (deschise) de către tinerii cu vârste sub 35 ani;
La întrebările II.1 ‐> II.10, III și V se va aprecia fiecare variantă de răspuns pe o scală de la 1 la 5 ;
La întrebările IV.1 ‐> IV.10 se va alege prin bifare, câte un singur răspuns .
Având în vedere că datele și răspunsurile dumneavoastră sunt co nfidențiale, dar și faptul că nu există răspunsuri
corecte sau greșite, vă rugăm să dați răspunsuri cât mai sincer e.
DATE PERSONALE:
Domiciliul (satul): Vama Buzăului Acriș Buzăiel Dălghiu
Genul: masculin feminin
Vârsta (în ani împliniți): ……….. ani
Etnia: română maghiară romă altă etnie confidențial
Religia: ortodoxă catolică reformată altă religie confidențial
Starea civilă: necăsătorit(‐ă) căsătorit(‐ă) divorțat(‐ă) văduv(‐ă)
Nivelul de instruire absolvit : primar (4 clase) gimnazial (8 clase) obligatoriu (10 clase)
liceal postliceal superior (uniersitar și postuniversitar)
Statutul pe piața muncii: angajat întreprinzător privat șomer (evidență la AJOFM) pensionar
persoană inactivă (elev, persoan ă casnică, persoană care practică agricultura de subzistență)
Domeniul de activitate (unde este cazul): ………………… …………………………………………………
Apartenența la un grup vulnerabil : minorități etnice persoane cu dizabilități
familii monoparentale familii care au mai mult de 2 copii victime ale violenței în familie
persoane care au părăsit timpuriu școala persoane care trăiesc din venitul minim garantat
persoane din
comunități izolate
Numărul de locuitori din gospodărie : ………
Situația economico‐financiară : subzistență incertă acceptabilă bună foarte bună
Principala sursă de informare: mass‐media scrisă (ziare, internet) TV autoritățile publice locale
(evenimente, afișe, pliante) lideri din comunitate apropiați (vecini, rude, colegi, prieteni)
223
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
ÎNTREBĂRI
I. Dacă aveți sub 35 de ani , menționați, pe scurt, care este cea mai urgentă necesitate a tinerilor din
comuna Vama Buzăului, respectiv, ce investiție trebuie realizat ă în mod prioritar pentru aceștia:
………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Următoarele întrebări se adresează tuturor categoriilor de resp ondenți, indiferent de vârsta acestora.
II. Apreciați, pe o scală de la 1 la 5, actualul gradul de dezvoltare al următoarelor 10 domenii, cu cele 5
subdomenii aferente fiecăruia (a ‐> e), în comuna Vama Buzăului , astfel: 1 = foarte slab (critic), 2 = slab
(problematic), 3 = satisfăcător, 4 = bun, 5 = foarte bun. Se va bifa 1‐5 pt. fiecare subdomeniu în parte!
123 4 5
1. EDUCAȚIE
1.a. Instituții de învățământ preșcolar
1.b. Instituții de învățământ primar și gimnazial
1.c. Populația școlară
1.d. Programe speciale de învă țământ (ex ,,a doua șansă’’)
1.e. Oportunități de formare profesională continuă
2. SĂNĂTATE
2.a. Cabinete medicale
2.b. Cabinete stomatologice
2.c. Farmacii
2.e. Servicii medicale de urgență
2.f. Servicii de îngrijire la domiciliu
3. SERVICII SOCIALE
3.a. Servicii de protecție ș i asistență pentru minori
3.b. Servicii de protecție și asistență pentru tineri și adulți
3.c. Servicii de asistență pentru vârstnici
3.d. Servicii de asistență pentru persoanele cu dizabilități
3.e. Servicii de ajutor social
4. ECHIPAREA TEHNICO‐EDILITARĂ
4.a. Alimentarea cu apă
4.b. Rețeaua de canalizare
4.c. Alimentarea cu energie electrică
4.d. Iluminatul public
4.e. Servicii de comunicații (tel efonie, TV, internet, poștă)
224
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
5. INFRASTUCTURĂ ȘI ALTE SERVICII PUBLICE
5.a. Tipul, copertarea / structura și starea drumurilor
5.b. Infrastuctură pentru circul ația pietonilor și bicicliștilo r
5.c. Transport public de călători
5.e. Servicii pentru s ituații de urgență
5.f. Asigurarea ordinii și sigurantei publice
6. AGRICULTURĂ
6.a. Exploatarea terenurilor ag ricole; producție; culturi
6.b. Zootehnie și piscicultură
6.c. Silvicultură
6.e. Forme asociative și grupuri de producători
6.f. Utilaje și mașini agricole
7. ECONOMIA LOCALĂ Ș I MEDIUL DE AFACERI
7.a. Agenți economici; profil antreprenorial; competitivitate; comerț
7.b. Piața forței de muncă
7.c. Rețea și servicii bancare (surcursale banci, ATM‐uri)
7.d. Proiecte și investiții din fonduri europene
7.e. Investițiile străine
8. TURISM
8.a. Circulația turistică
8.b. Promovare și servicii turistice
8.c. Structuri de primire tu ristice cu funcții de cazare
8.d. Structuri de primire turistice cu funcții de alimentație p ublică
8.e. Centre de informare turistică
9. CULTURĂ
9.a. Monumente istorice
9.b. Instituții culturale
9.c. Evenimente culturale
9.d. Meșteșuguri tradiționale
9.e. Promovarea culturală
10. SPORT ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
10.a. Practicarea sporturilor în aer liber (de vară și iarnă)
10.b. Resurse sportive (spații, personal, evenimente, cluburi s portive)
10.c. Spațiile verzi, de agrement și sport
225
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
10.d. Calitatea atmosferei și habitatelor naturale, florei și f aunei
10.e. Arii naturale protejate
III. Apreciați, pe o scală de la 1 la 5, necesitatea realizării unor i nvestiții în perioada 2016‐2020, în comuna
Vama Buzăului, în fiecare dintre următoarele 10 domenii (ținând cont de componentele aferente acestor
domenii, detaliate anterior), astfel: 1 = deloc necesare, 2 = p uțin necesare, 3 = oarecum necesare, 4 =
necesare, 5 = foarte necesare. Se va bifa 1‐5 pt. fiecare dintr e cele 10 domenii în parte!
123 4 5
1. EDUCAȚIE
2. SĂNĂTATE
3. SERVICII SOCIALE
4. ECHIPAREA TEHNICO‐EDILITARĂ
5. INFRASTUCTURĂ ȘI ALTE SERVICII PUBLICE
6. AGRICULTURĂ
7. ECONOMIA LOCALĂ ȘI MEDIUL DE AFACERI
8. TURISM
9. CULTURĂ
10. SPORT ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
IV. Pentru fiecare dintre cele 10 domenii anterior menționate, alegeți câte o prioritate de investiție pentru
perioada 2016‐2020 , respectiv, bifați cea mai urgentă problemă care necesită rezolvare, din punctul
dumneavoastră de vedere. Se va alege / bifa o singură variantă în cazul fiecărui domeniu! În cazul bifării
anumitor probleme din IV.7 și IV.10, se vor completa informații le suplimentare solicitate !
IV.1. Principala problemă din domeniul EDUCAȚIEI care necesită investiț ii în perioada 2016‐2020:
Grădinițe insuficiente
Școli primare / gimn aziale insuficiente
Evoluția negativă a populației școlare Lipsa programelor speciale de învățământ
Oportunități reduse de formare profesională continuă
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
Altă problemă. Menționați care: ………………………. ……………………………………………………………………………………..
IV.2. Principala problemă din domeniul SĂNĂTĂȚII care necesită investiții în perioada 2016‐2020:
Cabinete medicale insuficiente
Cabinete stomatologice insuficiente
Farmacii insuficiente Lipsa serviciilor medicale de urgență
Lipsa serviciilor de îngrijire la domiciliu
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
Altă problemă. Menționați care: ………………………. ……………………………………………………………………………………..
226
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
IV.3. Principala problemă din domeniul SERVICIILOR SOCIALE care necesită investiții în perioada 2016‐2020:
Lipsa serviciilor de protecție pentru minori
Lipsa serviciilor de protecție pt. tineri și adulți
Lipsa serviciilor de asistență pentru vârstnici Lipsa serviciilor de asistență pt. persoane cu dizabilități
Lipsa serviciilor de ajutor social (centre, cantine)
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
Altă problemă. Menționați care: ………………………. ……………………………………………………………………………………..
IV.4. Principala problemă din domeniul ECHIPĂRII TEHNICO‐EDILITARE care necesită investiții în 2016‐2020:
Probleme legate de alimentarea cu apă
Probleme legate de rețeaua de canalizare
Probleme legate de alimentarea cu curent Probleme legate de iluminatul public
Insuficienta dezvoltare a serviciilor de comunicații
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
Altă problemă. Menționați care: ………………………. ……………………………………………………………………………………..
IV.5. Principala problemă din domeniul INFRASTUCTURII ȘI SERVICIILOR PUBLICE care necesită investiții în perioada
2016‐2020:
Starea precară a drumurilor
Lipsa trotuarelor și pistelor pt. biciclete
Lipsa serviciilor de trans port public de călători Lipsa serviciilor pentru situații de urgență
Probleme legate de asigurarea ordinii și siguranței publice
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
Altă problemă. Menționați care: ………………………. ……………………………………………………………………………………..
IV.6. Principala problemă din domeniul AGRICULTURII care necesită investiții în perioada 2016‐2020:
Insuficienta exploatare a terenurilor / abadon
Insuficienta exploatare a sectorului zootehnic și piscicol
Insuficienta exploatare a sectorului silvic Lipsa formelor asociative / grupuri de producători
Lipsa accesului la utilaje și mașini agricole
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
Altă problemă. Menționați care: ………………………. ……………………………………………………………………………………..
IV.7. Principala problemă din domeniul ECONOMIEI LOCALE ȘI MEDIULUI DE AFACERI care necesită investiții în
perioada 2016‐2020:
Slaba reprezentare a activităților economice
Evoluția negativă a pieței forței de muncă
Lipsa rețelelor și serviciilor bancare
Altă problemă: ……………………………………… ………… Numărul scăzut al invest ițiilor din fonduri europene
Lipsa investiț iilor străine. Completați domeniul care
necesită astfel de investiții: ………………………………………
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
IV.8. Principala problemă din domeniul TURISMULUI care necesită investiții în perioada 2016‐2020:
Circulația turistică redusă
Insuficienta promovare / servicii turistice
Structuri turistice de cazare insuficiente Structuri turistice de a limentație insuficiente
Lipsa centrelor de informare turistică
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
Altă problemă. Menționați care: ………………………. ……………………………………………………………………………………..
227
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
IV.9. Principala problemă din domeniul CULTURII care necesită investiții în perioada 2016‐2020:
Insuficienta valorificare a monumentelor istorice
Instituții culturale insuficiente
Lipsa evenimentelor culturale Insuficienta valorificare a meșteșugurilor tradiționale
Insuficienta promovare culturală
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
Altă problemă. Menționați care: ………………………. ……………………………………………………………………………………..
IV.10. Principala problemă din domeniul SPORTULUI ȘI PROTECȚIEI MEDIULUI care necesită investiții în perioada
2016‐2020:
Insuficienta practicare a sporturilor. Sportul pe care
v‐ați dori să‐l practicați : ……………………………………………
Lipsa resurselor și infrastucturii necesare practicării
sporturilor. Resurse necesare : ………………………………….. Spații verzii, de agrement și sport insuficiente
Degradarea atmosferei și habitatelor
Insuficienta valorificare a ariilor naturale protejate
Nu sunt necesare investiții în acest domeniu
Altă problemă. Menționați care: ………………………. ……………………………………………………………………………………..
V. Apreciați, pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură vă doriți ca, până în 2020 , comuna Vama Buzăului să se
dezvolte în fiecare dintre sectoarele economice AGRICULTURĂ, IN DUSTRIE, TURISM și SPORT , astfel: 1 =
deloc, 2 = puțin, 3 = oarecum, 4 = mult, 5 = foarte mult. Se va bifa 1‐5 pt. fiecare dintre cele 4 sectoare
economice în parte! De asemenea, în cazul acordării aprecierilor de 4 (mult) sau 5 (foarte mult) unui
anumit sector, se vor completa argumentele solicitate, respecti v, elementele care ar aduce plus valoare
dezvoltării sector ului respectiv.
1 2 3 4 5 ARGUMENTE (de completat pentru sectoarele
economice în cazul cărora se bifează 4 sau 5)
1. VAMA BUZĂULUI ‐ CENTRU ZONAL
DE CREȘTERE A ANIMALELOR Creșterea căror animale ar dezvolta sectorul
agricol? …………………………………………………………
2. VAMA BUZĂULUI ‐ ZONĂ
INDUSTRIALĂ Ce tipuri de industrie ar dezvolta comuna d.p.d.v.
industrial? ……………………………………………………..
3. VAMA BUZĂULUI ‐ STAȚIUNE
TURISTICĂ Ce ar atrage turiștii și ce tipuri de turism se pot practica la Vama Buzăului? ……………………………..
…………………………………………………………………….
4. VAMA BUZĂULUI ‐ ZONĂ
DESTINATĂ SPORTURILOR ÎN AER
LIBER Ce sporturi de vară și iarnă s‐ar putea practica în comuna Vama Buzăului? ………………………………… …………………………………………………………………….
Vă mulțumim pentru colaborare!
228
Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Comunei Vama
Buzăului, jude țul Braș ov, pentru perioada 2016-2021
Primăria Comunei
Vama Buz ăului
2. Raportul de analiză a nevoi lor în vederea elaborării SDD
Analiza ș i interpretarea răspunsurilor colectate din 400 de chestionare e s t e
concretizată într-un Raport de analiz ă a nevoilor locuitorilor comunei , care a
reprezentat unul dintre principalele instrumentele care au stat la baza elaborării Strategiei
de Dezvoltare Durabilă a comunei Vama Buzăului din județul Brașov, pentru perioada
2016-2021, alături de Analiza di agnostic și Analizele SWOT.
O sinteză a respectivei analize se regăsește în cadrul capitolului II din prezenta
Strategie, iar totul Raportul, având un număr de 133 de pagini este anexat acesteia, ca
document separat .
3. Raportul EcoNatura 2015-008
Publicația lui E. Van Maanen, ,,Building an ecological sustainable future for
the municipality of Vama Buz ăului in Romania: An EcoChapter’’ , Report nr. 2015-
008 Econatura, Diepenveen , structurată pe 4 capitole și având un număr de 75 de
pagini, este anexat ă prezentei Strategii, ca document separat .
.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Strategia De Dezvoltare Durabila A Comunei Vama Buzaului 2016 2021 [622821] (ID: 622821)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.