ACADEMIA DE POLIȚIE ALEXANDRU IOAN CUZA [622755]

ACADEMIA DE POLIȚIE “ALEXANDRU IOAN CUZA ”
FACULTATEA DE POLIȚIE
MASTER: MANAGEMENTUL INVESTIG ĂRII FRAUDELOR

LUCRARE DE DISERTAȚIE
FRAUDA TIP “CARUSE L” LA NIVELUL
UNIUNII EUROPENE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Prof. Univ. Dr. Cristian ȘTEFAN

MASTERAND: [anonimizat]
2017

ACADEMIA DE POLIȚIE “ALEXANDRU IOAN CUZA ”
FACULTATEA DE POLIȚIE
MANAGEMENTUL INVESTIG ĂRII FRAUDELOR

FRAUDA TIP “CARUSE L” LA NIVELUL
UNIUNII EUROPENE

Coordonator științific Prof. Univ. Dr. Cristian ȘTEFAN

Masterand: [anonimizat]
2017

CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 1
CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE FRAUDĂ INTRACOMUNITARĂ ……………………….. 2
1.1 Definiția fraudei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 2
1.2 Tipuri de frauda intracomunitară ………………………….. ………………………….. …………….. 3
1.2.1 Sustrager ea în totalitate de la plata obligațiilor datorate ………………………….. ……. 3
1.2.2 Sustragerea parțială de la plata obligațiilor datorate ………………………….. …………. 7
1.3 Factorii care incita la fraudă ………………………….. ………………………….. …………………… 9
1.4 Răspunderea terților în cazurile de frauda intracomunitară ………………………….. ……. 10
CAPITOLUL II. FRAUDA DE TIP CARUSEL ………………………….. ………………………….. 14
2.1 Definiție – Frauda de tip carusel ………………………….. ………………………….. ……………. 16
2.2 Formele fraudei de tip carusel ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
2.2.1 Metoda „clasică” ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
2.2.2 Mecanismul de autogenerare ………………………….. ………………………….. …………… 21
2.2.3 Forma livrărilo r/achizițiilor intracomunitare simulate ………………………….. …….. 23
2.2.4 Forma „tolerată” de imperfecțiunile legislative și inconsistențele instituționale .25
2.3 Măsurile pentru combaterea fraudei de tip carusel la nivelul Uniunii Europene …… 26
2.4 Detectarea fraudei de tip carusel ………………………….. ………………………….. ……………. 27
2.5 Efectele fraudei de tip carusel ………………………….. ………………………….. ……………….. 28
2.6 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 28
CAPITOLUL III FRAUDA DE TIP CARUSEL ÎNTR -O OPERAȚIUNE ECONOMICĂ
(PHUNCARDS -BROKER) ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
3.1 Operațiunea Phuncards ………………………….. ………………………….. ………………………… 29
3.2 Operațiunea Broker ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 32
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 37
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 39

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

1
Introducere

Fraudele fiscale intracomunitare exploatează normele existente în materie de TVA.
Aceste fraude sunt ca un carusel care stimulează fluxul de reduceri ilicite pentru bunuri și
servicii din țările U niunii Europene și din afara acesteia , generând astfel subvenții ilegale de
stat și ducând la câștiguri considerabile pentru fraudatori. Aceste caruseluri sunt folosite de
organizații criminale, care exploatează schimb urile de servicii necorporale (cum ar fi
certificatele de emisii și serviciile de telecomunicații) și reprezintă o oportunitate bogată
pentru fluxuri imense financiare, spălare de bani și profituri ilegale. Această tendință este cu
atât mai îngrijorătoare având în vedere legăturile dintre fraude și terorismul internațional.
Cercetările italiene recente au identificat o legătură între frauda fiscală de 1 miliard EUR și
finanțarea terorismului islamic în Pakistan.
Lucrarea de față este structurată în trei cap itole menite să defineasca conceptul de
fraudă intracomunitara (la nivelul UE), dar se regăsesc și situații de frauda internațională,
fraudatorii din cadrul Uniunii Europene ajungând să depășească de multe ori granițele
acesteia.
În primul capitol al lucră rii este definit conceptul de fraudă intracomunitară privind
TVA -ul și tipurile acesteia, având în vedere că, de -a lungul timpului, fraudele
intracomunitare s -au „perfecționat”, ajungând la nenumărate metode de exploatare a
normelor existente în materie de TVA.
În cel de -al doilea capitol este prezentată în mod amănunțit frauda de tip carusel, cu
exemplificări aferente formelor acesteia. Tot în acest capitol sunt analizate măsurile de
combatere ale Uniunii Europene din domeniu, dar și efectele p roduse de fr auda de tip
carusel, cu scopul de a reda o imagine reală și detaliată a situației existente la nivel
intracomunitar și internațional.
Ultimul capitol redă un studiu de caz privind frauda din domeniul TVA în cadrul
sectoarelor de servicii electronice, în sp ecial în ceea ce privește conținutul digital și serviciile
de telecomunicații.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

2
CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE FRAUDĂ
INTRACOMUNITARĂ

1.1 Definiția fraudei
Frauda, conform definiției juridice, reprezintă o inducere in eroare, inșelaciune, act
de rea -credin ță săvârșit spre a realiza un profit material prin atingerea adusă drepturilor altei
persoane (ex. actul săvârșit de către debitorul insolvabil pentru a -și sustrage bunurile de la
urmărirea creditorilor săi). Forme procedurale (dr. proc. civ.) – condițiile stabilite și impuse
de lege atât cu privire la activitatea instanței și a auxiliarilor săi, cât și cu privire la raporturile
dintre părți și aceste organe.
Frauda are loc atunci când o persoană practica în mod deliberat înșelăciune pentru a
câștiga ceva i legal sau nedrept. Frauda fiscală apare atunci când o persoană fizică sau o firmă
falsifică în mod intenționat și pe plan internațional informații și documente privind declarația
fiscală pentru a limita valoarea datoriei fiscale . Frauda implică înșelăciune asupra unei
declarații fiscale în încercarea de a evita plata integrală sau parțială a obligației sau de a primi
o plată a fluxurilor de numerar de către autoritatea fiscală pe baza unui export fictiv declarat
către un stat membru. Frauda privind TVA este influențată de eliminarea controalelor la
frontieră asupra fluxului de mărfuri și a extinderii comerțului în serviciu, precum și a
comerțului electronic, care, pe de altă parte, îngreunează administrarea TVA în comerțul
intracomunitar.
Gestionarea și sele cția auditurilor au impus integrarea și cooperarea transfrontalieră
mult mai strânsă între statele membre la toate nivelurile de aplicare a legii, având în vedere
că efortul devine mult mai internațional, deoarece colectarea TVA într -un stat membru
depinde de eficiența administrativă a auditorilor fiscali în țara parteneră a comerciantului.
Acest fapt arată că lupta împotriva fraudei fiscale este o chestiune europeană mai degrabă
decât una națională. Cu toate acestea, complexitatea sistemului TVA poate împi edica
funcționarea pieței interne. Un sistem simplificat de TVA nu numai că reduce costurile de
conformitate a normelor fiscale pentru întreprinderi, ci și facilitează respectarea de către
întreprinderi și, prin urmare, contribuie la reducerea greșelilor, a evaziunii fiscale legale ,
evaziunii fiscale și a fraudei. De obicei, fraudele fiscale sunt comise de grupuri de crimă
organizată cu o structură piramidală foarte puternică, în care, în partea de sus a acesteia,

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

3
rămân oameni puternici cu o mulțime de bani și poziții în diverse instituții, care ar putea
influența frauda specială cu așa -numita "umbrelă " – oferind" protecție ", care este un tip clar
de corupție. Scopul fraudei fiscale este asimilarea ilegală a sumelor fiscale de la autoritățile
fiscale prin u tilizarea documentelor contabile false și manipularea tranzacțiilor bancare.
Foarte des, după realizarea fraudei, banii primiți sunt spălați pentru a -și ascunde originea.
1.2 T ipuri de frauda intracomunitară
De-a lungul timpului, fraude le intracomunitare s -au „perfecționat” din nevoia
grupurilor de crimă organizată de a avea profituri cât mai mari și pentru a fi detectați cât mai
greu cu putință de către organele fiscale. În subcapitolele ce urmează sunt clasificate cele
mai folosite tipuri de fraudă intrac omunitară din cadrul Uniunii Europene.
1.2.1 Sustragerea în totalitate de la plata obligațiilor datorate
• Frauda comerciantului lipsă (MTIC )
Acastă schemă infracțională are o structura gândită în scopul realiz ării fraudei fiscale
ce vizeaz ă practicarea u nui circuit economic în care sunt implicate persoane juridice,
plătitoare de TVA, care îndeplinesc func ții diferite.
De obicei, în lanț există diverse companii artificiale înregistrate pe numele
persoanelor cu jumătate de literație. Scopul principal este a cumularea artificială a TVA. De
exemplu: Compania A este o entitate comercială reală înregistrată în Bulgaria care se ocupă
cu produse de mare congelate. Compania a gă sit o entitate de afaceri turcă, ce se ocupă cu
produse ieftine de mare, congelate. În ca zul în care societatea A cumpără în mod direct
bunuri din Turcia, societatea va fi obligată să plătească TVA pentru importul său. Cu toate
acestea, o companie artificială B controlată neoficial de către societatea A efectuează
importuri din Turcia pentru 1 00 000E și este obligată să plătească TVA de 20% pentru
această achiziție, care este inclusă în situațiile contabile pentru toate achizițiile făcute de
compania B pentru perioada respectivă. Actul ulterior al societății B este acela de a revinde
produsele de mare către o altă companie artificială = societatea C pentru 140 000E, ceea ce
face ca afacerea să se ocupe și să revândă producția la o altă companie (artificială) D pentru
170 000E. În cele din urmă, compania A achiziționează produse de mare de la com pania D
pentru 200 000E și face export în consecință către clientul artificial din România – compania
Z înregistrată în România. Ultimul act este revânzarea produselor de către compania Z către
compania reală Y din România pentru 240 000E.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

4
Compania Z face achiziția intracomunitară în România și trebuie să auto –
contabilizeze TVA -ul românesc, deoarece bunurile sunt cumpărate cu TVA de 0%, cu
deducerea ulterioară. În cazul în care societatea Y a cumpărat bunurile pentru 240 000 euro,
este posibil să utilizeze o TVA cu suma de 45 600 euro. Să presupunem ca are numeroase
magazine în România pentru produsele maritime și a realizat un profit de 270 000 euro de la
diverse vânzări către consumatorii privați. Acesta va fi obligat să plătească TVA de 270 000
x 19% – 45 600 euro TVA = 5 700E. Acesta este scenariul oficial al tranzacției în lanț. Cu
toate acestea, tranzacțiile reale sunt complet diferite – compania A a cumpărat produsele din
Turcia pentru 100 000E și a efectuat în consecință exportul către compania Y din România
pentru 130 000 E. În cele din urmă, compania Y a realizat profitul ca și cele din scenariul
fraudulos – 270 000E.

Figura 1.1 . Frauda comerciantului lipsă ( MTIC )
Companiile reale din lanțul menționat mai sus sunt numai companiile A și Y. Dacă
societatea A ar fi cumpărat direct produsele maritime din Turcia și ar fi efectuat în consecință
exportul către societatea Y în România, ar fi fost obligată să plătească TVA de 20 000E din
importul. Pe de altă parte, dacă societatea Y ar fi făcut achiziție i ntracomunitară pentru suma
de 130 000 euro, ea ar fi fost supusă declarației de TVA pe cont propriu în România. Cu
toate acestea, societatea Y ar fi fost obligată să plătească 19% TVA pe profitul realizat de
270 000E, adică 51 300E fără dreptul de a micșor a suma cu creditul fiscal de la achiziția
anterioară. Cu toate acestea, toate societățile artificiale menționate anterior fac obligații
fiscale față de autoritățile din Bulgaria și România, deoarece acestea sunt "tampon" al
societ ăților și nu plătesc niciu n TVA.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

5
• Deducerea ilegală de TVA (facturarea încrucișată)
Aceast ă schem ă infrac țional ă a fraudei intracomunitare presupune la rândul s ău dou ă
modalit ăți: Prima modalitate const ă în înregistrarea în eviden țele contabile în perioadele
anterioare efectu ării achizi țiilor intracomunitare a unor cheltuieli fictive (avans marf ă sau
prest ări servicii) care genereaz ă TVA deductibil. Cea de -a doua modalitate presupune
înregistrarea unor achizi ții fictive de m ărfuri de pe teritoriul na țional, urmate de livr ări
intrac omunitare fictive c ătre o firm ă fantom ă dintr -un alt stat membru, fapt ce genereaz ă, de
asemenea, TVA de rambursat.

Figura 1.2 . Facturarea încrucișată
Oricare ar fi modalitatea de săvârșire, actorul principal în această schemă este o
persoană impozabilă , înregistrată în Româ nia cu cod valid de TVA, care are ca scop
efectuarea de achiziții intracomunitare de mărfuri, fără a achita TVA către bugetului general
consolidat al statului. După efectuarea achiziț iei intracomunitare, mă rfurile sunt
comercializate către beneficiarul final, factura emisă fiind purtă toare de TVA, fiind o livrare
națională. Acest TVA, deși colectat, nu este plătit că tre bugetul general consolidat al statului

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

6
întrucât este compensat cu valoarea TVA deductibil înregistrat anterior, în ba za cheltuielilor
fictiv e de la firme fantomă.
• Livrări intracomunitare fictive
Schema livrărilor intracomunitare fictive vizează prezența unor stocuri de marf ă, de
obicei , generatoare de TVA deductibil, ca urmare a unor achizi ții de pe pia ța intern ă.
Desc ărcarea scriptic ă de gestiune se efectuează prin înregistrarea în contabilitate a unor
livrări intracomunitare fictive, c ătre firme fantom ă din alte state membre. În realitate,
mărfurile sunt comercializate pe pia ța intern ă fără a fi emise documente fiscale, plata
contravalorii acestora efectu ându-se cu bani lichizi. În practic ă s-a constatat c ă firmele
fantom ă din alte state membre erau controlate de c ătre acelea și persoane care controlau și
firma care realiza livrarea intracomunitar ă fictiv ă din Rom ânia. Pentru a întări caracterul licit
al tranzac țiilor, ace știa emiteau comenzi în numele firmelor fantom ă, confirmau recep ția
mărfurilor prin ștampilarea documentelor de transport (CMR) și efectuau pl ățile prin
viramente bancare. În unele situa ții mijloacele de transport se deplasau efectiv în statul în
care era înregistrat ă firma fantom ă, păstrând documente justificative în acest sens (ex. taxă
de drum, tax ă de pod etc.)
• Frauda de tip cash & carry
Acest tip de fraudă, des întâlnit în anii precedenți, vizează pr ocurarea mărfurilor de
larg consum de la magazinele de tip cash and carry, în numele unor firme din alte state
membre, aceștia urmând a comercializa marfa respectivă pe teritoriul României, fără
emiterea de documente legale și fără să plătească obligațiile către bugetul general consolidat
al statului. Astfel, persoanele implicate înființau firme în alte state membre, sau obțineau
procuri de reprezentare de la asociații acestora și se prezentau la magazinele cash and carry
unde plasau comenzi. Facturile emis e nu conțineau TVA întrucât urma să se realizeze o
livrare intracomunitară, scutită, cu drept de deducere. Plata se efectua prin depuneri de bani
lichizi la automate de tranzacții cu numerar (bancomate), direct în contul bancar al
magazinului cash and car ry. Mijloacele de transport aparțineau organizatorilor fraudei și
după încărcare a mărfurilor respective , acestea erau direcționate către complexe comerciale
angro unde erau valorificate „la negru”, contravaloarea acestora fiind încasată în numerar.
După o perioadă de timp, aceștia restituiau la magazinele de tip cash and carry documentele
de transport (CMR) pe care se afla ștampila firmei străine, care confirma recepția mărfurilor
în statul membru respectiv.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

7
1.2.2 Sustragerea parțială de la plata obligațiil or datorate
• Achiziții intracomunitare subevaluate
Acesta schemă infracțională este una complexă și vizează existenț a unor entități
conduse de către organizator în minim două state membre, prin intermediul cărora se
realizează su bevaluarea valorii mărfuril or, cu scopul achitării TVA la o valoarea mai mică
decât în mod normal.

Figura 1.3. Achizițiile intracomunitare subevaluate
În schema grafică prezentată , mărfurile sunt livrate de către un furnizor din
Germania, către o firmă numita firmă conductă din B ulgaria, tranzacția nefiind purtătoare
de TVA, fiind o livrare intracomunitară. Rolul societăț ii conductă este acela de a subevalua
mărfurile, refacturându -le către o firmă din România, controlată de asemenea de către
organizator.
Societate a din România, î nregistrează achiziț iile intracomunitare în evidențele
contabile, își depune declarațiile fiscale și achită valoarea TVA colectată către bugetul
general c onsolidat al statului. Bunurile fiind înregistrate în gestiune cu o valoare subevaluată,
urmă torul pas este acela de a le aduce la valoarea reală, fără achitarea impozitului pe profit
și a taxei pe valoarea adăugată aferente.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

8
Acest lucru se realizează prin comercializarea mărfurilor că tre o firmă fantomă din
România, la o valoare apropiată de cea de achiz iție din Bulgaria. Rolul acestei firme fantomă
este acela de a „ridica” valoarea mărfurilor la cea de piață prin revânzarea către o firmă
tampon, însă fără a -și achita obligațiile către bugetul general consolidat al statului.
În cele din urmă, firma tampo n comercializează produsele că tre beneficiarii finali,
aceștia înregistrându -se contabilitate cu TVA deductibilă . Practic, prin utilizarea acestei
scheme infracț ionale, bugetul de stat colectează o mică parte (20 -25%) din valoarea reală a
TVA.
Avantajul s chemei este acela că firma din România care efectuează achizițiile
intracomunitare poate fi folosită o perioadă mai îndelungată , întrucât își declară activitatea
organelor fiscale teritoriale și își achită obligațiile datorate. De asemenea, dacă se efectue ază
o verificare încrucișată în sistemul VIES nu se vor constata diferențe între declaraț iile 390
ale acesteia și cele similare ale parte nerului comercial din Bulgaria.
De asemenea, firma fantomă poate fi folosită un timp mai î ndelungat, întrucât nu
efect uează achiziții intracomunitare, fiind astfel ferită de event uale analize de risc bazate, de
exemplu, pe aplicaț ia TRAFIC CONTROL, gestionată de Ministerul Finanțelor Publice.
• Frauda la marjă
Art. 312 din Codul Fiscal al României stabilește regimul specia l de taxare al bunurilor
second hand. În cazul unor asemenea tranzacții, s e va aplica cota de TVA doar la marja de
profit, pe factura emisă făcâ ndu-se mențiunea „TVA inclus și nedeductibil”. Pentr u a se
putea aplica acest regim de scutire, bunurile trebuie să provină fie de la un utilizator final,
persoană neimpozabilă (de ex. o persoană fizică) fie de la o persoană impozabilă
revânzătoare, care aplică la rândul său taxarea la marja de profit.
În cazul achizițiilor de la o persoană impozabilă revânză toare, pentru a se putea aplica
regimul special de taxare, este necesar ca pe factura fiscală de achiziție să fie făcută
mențiunea că furnizorul aplică la rândul să u taxarea la marjă în conformitate cu dispozițiile
CE 112 /2006 privind sistemul comun al taxei pe v aloarea adăugată.
Frauda „la marjă” sau Margin Fraud a fost cel mai des întâlnită î n cazul achizițiilor
intracomunitare de autoturisme second hand. Î n conformitate cu legislația europeană și
Codul Fiscal al Româ niei, prin mijloc de transport second hand se înțelege bunul care are un
rulaj mai mare de 6.000 km sau care a fost dat în folosință anterior cu cel puțin 6 luni.
Acest tip de fraudă poate consta fie în achiziț ia de autoturisme second hand pentru
care se aplică regimul nor mal de taxare, pentru care s unt falsificate facturile de achiziție, în

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

9
sensul că vânzătorul aplică la rândul să u taxarea la marjă , fie în achiziția de autoturisme noi,
pentru care se aplică regimul normal de taxare, pentru care sunt falsificate facturile de
achiziție, î n sensul decla rări acestora ca fiind second – hand.
În ambele situații, vânzătorul din statul membru A declară livrări intracomunitare
către cumpărătorul din statul membru B, cu regim normal de taxare (scutită cu drept de
deducere).
Cumpărătorul din statul membru B decl ară achiziț ii intracomunitare de bunuri second
hand pentru care vânzătorul din statul membru A aplică taxarea la marjă.
• Rambursări ilegale de la bugetul general consolidat al statului – Frauda Carusel
Frauda Car usel este o schemă infracțională care are ca scop obținerea de rambursări
ilegale de TVA prin facturarea succesivă, î n mod fictiv a unor bunuri/servicii între mai multe
firme din cel puțin două state membre.
Spre exemplu, m ărfurile sunt livrate intracomunitar de la un furnizor din Spania către
o firmă fantomă din România, operaț iunea fiind scutită de TVA cu drept e deducere. Ulterior,
acestea sunt facturate că tre o firmă tampon (Broker) din România, livrarea fiind taxată cu
cota de TVA aferentă.
Firma tampon comercializează ulterior bunurile către o a treia firmă , tot din România,
denumită broker. La rândul său, această firmă comercializează bunurile către o firmă
conductă din alt stat m embru (Bulgaria). Rolul acestei firme este de a achiziț iona
intracomunitar bunurile, fără TVA, și de a le refactura către furnizorul iniț ial. Odată circuitul
închis, operațiun ile descrise anterior se reiau. Firma fantomă nu plătește TVA – ul colectat
către bugetul general consolidat al statului iar firma broker va rambursa de la buget TVA –
ul plă tit către firma tampon.
1.3 Factorii care incita la fraudă
Din nefericire, numărul cazurilor de fraudă MTIC, care poate fi atribuit unei
multitudini de factori, a crescut dramatic și trebuie avut în vedere printr -o abordare
coordonată.
Diferențele legislative, investigațiile și sancțiunile din statele membre reprezintă
obstacole majore. Categoria de "infracțiuni fiscale" nu este întotdeauna considerată cu
același nivel de atenție ca și alte infracțiuni. Cu ajutorul internetului, pute m transfera imediat
milioane de euro în mod ele ctronic, însă o țară care necesită date privind contul bancar dintr –
o altă țară va trebui să depună o scrisoare rogatorie. În timp ce scrisoarea rogatorie este

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

10
transmisă și procesată, banii pot fi transferați de mai multe ori, ceea ce face mai dificilă
detectarea traseului banilor.
Un alt factor care conduce la comportamentul de tip evazionist îl reprezintă presiunea
fiscală. În momentul în care presiunea fiscală medie este relativ mare pe sectorul de care este
interesat un anumit contribuabil, acesta poate alege sa se sustraga fiscalității în întregime, și
atunci discutăm despre intrarea în economia subterană, fie în parte, practicând evaziunea
fiscală deși activitatea sa rămâne în continuare în economia oficială.
Alt factor generator de evaziune fiscală , insidios , dar cu o mare forță statistică, este
reprezentat de contagiune , în sensul că este dificil de controlat, dar se poate produce în
proporție de masă. Mecanismul se desfășoară astfel : un contribuabil corect, cinstit, observă
că alți contribuabili, eva zioniști, nu au suportat costuri mari (sau, poate, nu au suportat nici
un cost) pentr u comportamentul lor evazionist. Acesta va decide, la rândul său, să se
comporte evazionist, în speranța că lucrurile se vor întâmpla în mod similar și pentru el.
Acesta e ste mecanismul contagiunii (sau al imitației), mecanism care este des întâlnit pe
piață, deoarece contribuabilii se observă reciproc în procesul concurenței economice dintre
ei și, astfel, se pot „îmbolnăvi” unii de la alții de comportamentul evazionist. F orța
contagiunii în generarea sau extinderea fenomenului evazionist este deosebit de consistentă,
ea depinzând, îndeosebi, de factori culturali dar și de factori instituționali. Evident că forța
administrației fiscale și forța contagiunii sunt invers propo rționale în generarea efectului de
evaziune fiscală totală, de aceea un stat puternic poate conduce la slăbirea contagiunii
evazioniste.
1.4 Răspunderea terților în cazurile de frauda intracomunitară
Pentru a stabili că o persoană impozabilă cunoștea sau a r fi trebuit să știe că, prin
achiziția sa, participase la o operațiune legată de evaziune frauduloasă, hotărârea CEJ în
Federation of Technological Industries oferă indicații suplimentare. Federația a depus o
cerere de reexaminare judiciară a dispozițiilo r de drept intern vizând combaterea fraudei
intracomunitare a "comerciantului lipsă", inclusiv frauda "carusel", în domeniul TVA. În
această privință, Federația a susținut, în special, că aceste dispoziții nu erau compatibile cu
dreptul comunitar. Măsurile naționale în cauză prevăd, inter alia, că o persoană impozabilă
căreia i -au fost livrate bunuri sau servicii și care cunoșteau sau au avut motive întemeiate să
suspecteze că o parte sau întreaga TVA datorată pentru această livrare sau orice livrare
anteri oară sau ulterioară, ar fi plătită în mod fraudulos , poate fi considerată răspunzătoare
solidar cu persoana care este responsabilă pentru plata TVA -ului.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

11
Prin hotărârea sa din 11 mai 2006, CEJ a confirmat că, în principiu, statele membre
au dreptul să apli ce o răspundere civilă, dar a adăugat că o astfel de legislație trebuie să
respecte în special principiile securității juridice și proporționalității. În ceea ce privește
principiul proporționalității, CEJ a observat că răspunderea națională terță poate fi aplicată
numai persoanelor care, la momentul livrării lor, știau sau au avut motive întemeiate să
suspecteze că o parte sau totalitatea TVA -ului datorat în respectarea acestei livrări sau a
oricărei livrări anterioare sau ulterioare a acestor bunuri ar fi neplătită și că se presupune că
o persoană are motive întemeiate să suspecteze acest lucru este cazul în cazul în care prețul
plătit de acesta este mai mic decât prețul cel mai mic care ar putea (în mod rezonabil) să fie
plătibil pentru aceste bunuri pe p iață sau mai mic decât prețul plătit pentru orice livrare
anterioară a acestor bunuri. În conformitate cu legislația națională, această prezumție este
reluabilă pe baza dovezii potrivit căreia prețul scăzut care trebuie plătit pentru bunuri este
imputabil unor împrejurări care nu au legătură cu neplata TVA -ului. Cu toate acestea, CEJ
a adăugat că comercianții care iau toate măsurile de precauție care le -ar putea cere în mod
rezonabil acestora să se asigure că tranzacțiile lor nu fac parte dintr -un lanț care include o
tranzacție afectată de frauda TVA trebuie să se poată baza pe legalitatea acestor tranzacții,
fără riscul de a fi obligat în mod solidar să plătească TVA datorată de o altă persoană
impozabilă.
Persoanele impozabile care se găsesc implicate în frauda de tip carusel sunt
protejate numai împotriva cererii autorităților fiscale de a rambursa TVA -ul pe care l -au
dedus în cazul în care TVA se referă la o livrare reală și dacă acestea sunt cu adevărat
nevinovate, adică nu știau sau nu aveau motive înt emeiate să suspecteze că o parte sau
întreaga TVA datorată pentru această livrare a dispărut sau nu ar fi fost plătită. Condiții
similare se aplică în cazul unei răspunderi din partea unei terțe părți, în temeiul căreia o parte
implicată într -un lanț de tr anzacții frauduloase poate fi considerată răspunzătoare în mod
solidar pentru plata TVA -ului datorat pentru livrarea care îi este furnizată sau pentru orice
alt produs anterior sau ulterior care a fost livrat și nu a fost plătit . În acest sens, un preț de
achiziție suspect de scăzut poate avea ca rezultat faptul că respectivul client trebuie tratat ca
un complice al fraudei.
Pentru a -și stabili nevinovăția, p ersoana impozabilă trebuie să își ia toate măsurile de
precauție ce i-ar putea fi necesare în mod rezonabil pentru a se asigura că tranzacțiile sa le nu
sunt legate de fraudă, de eludarea frauduloasă a TVA -ului sau a altei fraude .

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

12
În cazul în care se constată că o persoană impozabilă este implicată în fraud a de tip
carusel, dar nu dispun de probe sufici ente cu privire la participarea activă a persoanei
impozabile la sistemul fraudulos sau la faptul că nu ia măsuri preventive pentru a se asigura
că tranzacțiile sale nu sunt legate de fraudă, autoritățișe fiscale vor fi înclinat e să analizeze
critic rating ul zero al livrării intracomunitare ulterioare a mărfurilor în cauză. În ceea ce
privește circumstanțele în care persoanele impozabile pot fi confruntate cu pierderea
dreptului la livrări de bunuri cu rate zero, CEJ a emis, de asemenea, o serie de hotărâri
importante.
Conform art. 138 alineatul (1) din Directiva TVA, „Statele membre scutesc livrarea
de bunuri expediate sau transportate către o destinație aflată în afara teritoriului lor respectiv,
dar în cadrul Comunității, de către vânzător sau persoana ca re achiziționează bunurile sau în
numele acestora, pentru o altă persoană impozabilă sau pentru o persoană juridică
neimpozabilă care acționează ca atare într -un alt stat membru decât cel în care începe
expedierea sau transportul bunurilor.”
Această propoz iție destul de complexă conține următoarele elemente:
• livrarea trebuie efectuată, în principiu, către o altă persoană impozabilă;
• mărfurile trebuie să fie expediate sau transportate către o destinație dintr -un alt stat
membru decât statul membru de plecare al mărfurilor.
În plus, furnizorul trebuie să îndeplinească o serie de cerințe administrative, cum ar
fi emiterea unei facturi cu TVA (cf. art. 226 alineatul (4) din Directiva TVA ) în care trebuie
să fie mențion at numărul de identificare TVA al clientului și să țină conturi suficient de
detaliate pentru ca TVA să fie aplicată , iar modul de aplicare al acesteia să fie verificat de
către autoritățile fiscale. În a ceastă privință, t rebuie remarcat faptul că numai cei care
consideră nu doar faptul că TVA în sine nu ar trebui să reprezinte o povară pentru persoanele
impozabile , ci și că aceleași persoane impozabile ar trebui să fie scutite de sarcină de a
justifica aplicarea cotei zero, ar putea veni cu ideea ca , în cazul în care un furnizor nu dispune
de o dov adă a faptului că mărfurile au fost expediate sau transportate către o destinație în
afara statului membru de plecare a mărfurilor, acesta poate transfera sarcina probei către
autoritățile fiscale. În această privință extremă, autoritățile fiscale trebuie, înainte de a
corecta cota zero, să solicite informații din partea autorităților fiscale ale statului membru de
destinație că produsul a ajuns acolo.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

13
În cazul în care autoritățile fiscale nu sunt în măsură să recupereze pierderea de
venituri rezultate din frauda de tip carusel prin refuzul de a permite părții "nevinovate" să
deducă TVA -ul care i -a fost imputat ca impozit pe venit , acestea se pot concentra asupra
livrării ulterioare a părții respective . În special atunci când această prestare este pretinsă c a
o livrare de bunuri la export sau o livrare intracomunitară.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

14
CAPITOLUL II. FRAUDA DE TIP CARUSEL

Având în vedere baza largă de impozitare și ratele ridicate de la nivelul Uniunii
Europene, TVA -ul oferă posibilități ample pentru criminali să comită fraude. O modalitate
profitabilă de a comite fraude este de a percepe cantități mari de TVA unui client pe factură
și de a nu remite taxa autorităților. Încărcarea unei sume mari de TVA unui client implică
faptul că și clientul trebuie să fie dispus să plătească o sumă mare de bani, care, în ceea ce
privește serviciile, implică faptul ca și acestea să fie valoroase. De aici rezultă faptul că
furnizorul de servicii trebuie să aibă un nivel ridicat de expertiză. Profesioniști care au
cuno ștințe de specialitate în anumite domenii, de obicei nu doresc să își pună în pericol
viitoarea lor carieră prin câștigarea unui profit fraudulos pe termen scurt. Asta înseamnă că
proviziile de bunuri sunt mai potrivite pentru săvârșirea fraudei privind T VA-ul. Cu toate
acestea, sistemul de TVA are un mecanism de siguranță integrat de prevenire a fraudei, adică
a sistemului de colectare fracționată a taxei.
În cazul în care un furnizor nu reușește să achite TVA datorată pe o livrare de bunuri
sau pretinde că a exportat bunurile, profitul său fraudulos va fi limitat deoarece a trebuit să
plătească TVA pentru achiziționarea bunurilor furnizorului său. Atunci când un furnizor
fraudulos pretinde sumele impozitului pe intrare din partea autorităților mai mare, fără să
contabilizeze impozitul pe ieșire, el, mai devreme sau mai târziu, inevitabil atrage atenția
autorităților și este doar o chestiune de timp înainte de a fi auditat de autoritățile care
descoperă frauda. În ceea ce privește revânzarea mărfurilor, ma rja comerciantului va fi
limitată (marjele mari vor atrage inevitabil concurenții), ceea ce înseamnă că diferența de
preț dintre cumpărare și revânzare, în consecință, va limita TVA -ul . Această situație se poate
schimba atunci când un comerciant fraudulos și furnizorul său conspiră într -o schemă
frauduloasă. Cu toate acestea, chiar și în aceste condiții, rentabilitatea din schema
frauduloasă este limitată deoarece și furnizorul fraudulos și clientul său fraudulos (
reseller/comerciantul) vor dori să obțină un profit din fraudă, în schimb furnizorul fraudulos
trebuie să facă față problemei datorate de faptul că acesta a trebuit să plătească TVA pentru
achiziționarea bunurilor furnizorului său.
Cu toate acestea, condițiile de fraudare în materie de TVA sunt o ptime în cazul în
care obligația de contabilizare a TVA -ului aferent intrărilor și a TVA -ului la ieșire din
tranzacția ulterioară sunt în mâinile acelorași persoane, aceste situații fiind întâlnite în cazul

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

15
operațiunilor de cumpărare supuse mecanismului de taxare inversă, a importurilor de mărfuri
în cadrul sistemului de contabilizare amânată sau în cazul achizițiilor intracomunitare de
bunuri. În conformitate cu contabilizarea amânată, importatorul nu plătește TVA pentru
valoarea bunului importat funcționa rilor vamali atunci când mărfurile sunt scutite de
controlul vamal, în schimb, înregistrează TVA -ul de import prin intermediul declarației sale
periodice de TVA (și deduce aceeași sumă ca și taxa de intrare).
În mod similar, în cazul în care bunurile sunt furnizate de un furnizor dintr -un alt stat
membru (în calitate de "livrare intracomunitară"), clientul impozabil trebuie să plătească
TVA pentru achiziția intracomunitară a mărfurilor prin intermediul declarației sale periodice
de TVA (și să deducă TVA -ul de achiziție ca impozit pe intrare prin aceeași retribuție). În
principiu, autoritățile fiscale au capacitatea de a verifica dacă importatorii înregistrează sau
nu efectiv TVA -ul de import în conturi amânate și contabilizează TVA -ul de achiziție pentru
achizițiile lor intracomunitare. Cu toate acestea, în practică, schimbul de informații între
autoritățile vamale și autoritățile fiscale ale statelor membre implicate în tranzacțiile
intracomunitare de mărfuri este departe de a fi optim, ceea ce le oferă timp suficient pentru
a genera o cantitate substanțială de bani înainte de a exista un risc real ca autoritățile să
descopere schema frauduloasă. Pentru a executa schema frauduloasă, fraudulosul trebuie să
rezolve doar problema găsirii unui client dispus să pl ătească o sumă mare de bani pentru
bunurile valoroase care îi sunt livrate. Această problemă poate fi rezolvată cu ușurință prin
oferirea bunurilor la un preț foarte atractiv (sub prețul normal al costului mărfurilor) sau prin
oferirea către client a unei înțelegeri prealabile fără riscuri, implicând o terță parte care
acționează în calitate de client final. În ultimul caz, furnizorul fraudulos pretinde că a încheiat
o afacere foarte atractivă cu terțul (de obicei complicele furnizorului fraudulos), dar din
anumite motive comerciale, nu poate efectua el însuși operațiunea respectivă și din acest
motiv, îi cere victimei să acționeze ca un "furnizor intermediar". În aceste condiții, furnizorul
fraudulos se va oferi cu plăcere să se ocupe de toate aranjamentele practice, inclusiv livrarea
bunurilor către clientul final. "Intermediarul furnizor" trebuie doar să emită o factură
clientului final. Primește prețul integral de vânzare de la clientul final și plătește un preț ușor
mai mic (plus TVA) furnizorului fraudu los.
Furnizorul fraudulos ("comerciant lipsă"), în mod evident, nu contabilizează TVA –
ul provenit din achiziționarea mărfurilor (importate în cadrul mecanismului de contabilizare
amânată sau achiziția lor intracomunitară) și nici TVA -ul facturat furnizorul ui intermediar,
iar profitul său ilegal este egal cu TVA -ul din valoarea bunurilor furnizate furnizorului

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

16
intermediar. În cazul în care furnizorul fraudulos și clienții finali sunt conectați și furnizorul
fraudulos repetă aceeași tranzacție cu aceleași bun uri, tranzacțiile frauduloase pot fi descrise
drept fraude de tip carusel. În cadrul acestei lucrări, termenul de fraudă de tip carusel
acoperă, de asemenea, toate tipurile de fraude ale comercianților lipsă, chiar dacă modelul
de fraudă nu este repetat cu aceleași bunuri.
După cum a observat Comisia în anul 2000, regimul de tranziție care a urmat abolirii
frontierelor interne în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 1993, a facilitat în mod considerabil
frauda în materie de TVA, deoarece, cu această ocazie, sist emul de plată a TVA -ului de
import către autoritățile vamale competente în ceea ce privește schimburile intracomunitare
de mărfuri au fost înlocuite de obligația de a înregistra TVA la achiziționarea de bunuri dintr –
un alt stat membru. În măsura în care ex porturile de bunuri și servicii către un alt stat membru
au continuat să fie scutite de la plata TVA, a apărut riscul ca aceste bunuri și servicii să nu
fie impozitate nici în statul furnizor, nici în statul de consum. Pe lângă pierderea de venituri
pe car e o reprezintă pentru statele membre, TVA -ul necolectat are un efect și asupra
resurselor proprii ale Uniunii Europene.
Această lucrare descrie frauda de tip carusel și, pe baza jurisprudenței Curții
Europene de Justiție (CEJ), aspectele legate de TVA. De asemenea, aceasta descrie măsurile
posibile care vizează combaterea acestei forme de fraudă în materie de TVA.
2.1 Definiție – Frauda de tip carusel
TVA la nivel european este vulnerabilă la fraude. O modalitate simplă pentru ca o
firmă să comită fraude d e TVA este să perceapă TVA pe factură, să colecteze TVA -ul de la
client, dar să nu remită acea TVA autorităților fiscale. Clientul va deduce TVA -ul din
factură, în urma căruia statul membru va pierde veniturile din TVA și va suporta și un cost,
din cauza T VA-ului pe care îl restituie clientului. În ceea ce privește frauda de tip "carusel",
în Regatul Unit a fost creat un termen special, numit "frauda intracomunitară a
comerciantului lipsă" (MTIC), care exploatează ratingul zero al exporturilor combinat cu
mecanismul de plată amânată pentru colectarea TVA pe mărfurile importate. Este important
să se țină seama de faptul că TVA la importurile dintr -un alt stat membru nu este colectată
la frontieră, ci la data următoarei declarații periodice. Acest lucru se dat orează restricției UE
adoptată în 1992 între statele membre, care elimină formalitățile de frontieră fiscală între
comercianții din diferite state membre, ca parte a unui pachet larg de măsuri menite să
promoveze integrarea economică între statele membre – Programul de "piaț ă unică ".

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

17
Aceasta implică faptul că statelor membre nu li se permite să opereze formalități de frontieră,
inclusiv proceduri fiscale, care ar putea împiedica comerțul liber între mărfuri.1 Prin urmare,
verificarea dreptului la mărfurile cu rating zero, exportate dintr -un stat membru în altul, nu
mai poate face uz de procedurile de frontieră și trebuie să se bazeze pe auditul documentelor
justificative de la vânzător și cumpărător. Cu toate acestea, statele membre sunt în continuare
în mă sură să folosească formalitățile de frontieră pentru a verifica exportul de mărfuri în
afara UE.
Exemplu de frauda tip carusel in UE :
Pentru a înțelege mai bine noțiunea de frauda de tip carusel și cum se desfășoară
aceasta, avem următorul exemplu: Compania A este situată și înregistrată în scopuri de TVA
în Grecia, exportă mărfuri către compania B, situată și înregistrată în România. Ca o
consecință a impunerii zero la export, compania A primește o rambursare integrală a oricărei
taxe plătite în avans. Prețul unitar fără TVA la care mă rfurile au fost vândute este de
10.000E. În cadrul schemei de plată amânată, societatea B nu este obligată să plătească TVA
la momentul importului, ci mai degrabă să țină seama de aceasta în următoarea declarație
periodică. Rata aplicabilă a TVA -ului în România este de 19%, iar (pentru simplitate)
societatea B nu adaugă nici un adaos comercial la vânzarea sa. De aceea va vinde marfa altei
companii din România, C, încărcând -o la 1 1 900E, cu TVA de 1 900E. Factura emisă către
C îi dă dreptul la un credit în valoare de 1 900 E față de TVA -ul propriu . Cu toate acestea, în
acel moment apare frauda : compania B nu remite autorității fiscale TVA cu suma de 1 900E
pe care a facturat -o, în schimb, ea dispare fără plata TVA -ului. Factura emi să de B continuă
să coboare în lanțul de producție, prin intermediul companiei C, la alte companii "tampon"
care sunt pe deplin artificiale și nu sunt conștiente de săvârșirea fraudei – până când ajunge
la compania D care exportă marfurile în afara Românie i. În acest scop, societatea D obține
o restituire a TVA -ului pentru o sumă care include TVA pe care compania B nu a plătit -o.
În cazul în care aceste societăți tampon nu adaugă nici o valoare în plus, astfel încât
achizițiile societății D sunt la un preț de 11 900E , inclusiv TVA, valoarea restituirii este de
1 900E , corespunzând TVA pe care compania importatoare B a facturat -o, dar nu a reușit să
o remită. Cu toate acestea, într -o fraudă pură de carusel, exportul de către compania D duce
mărfurile înapoi î n Grecia, probabil prin țări terțe . Întregul proces începe din nou, cu bunurile
– de regulă, produse de mare valoare relativ ieftine pentru transport, cum ar fi telefoanele
mobile sau cip -urile de computere , mergând într -un cerc lucrativ. Această fraudă re prezintă

1 Ainsworth, Richard T., “Carousel Fraud in the EU: A Digital VAT Solution,” Tax Notes International, 2006
pp. 443 –48

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

18
o amenințare majoră la adresa sistemului de TVA al UE. Statele membre și Comisia
Europeană doresc să combată această fraudă. Trebuie luate măsuri legislative diverse pentru
a permite un "răspuns rapid" al autorităților fiscale și instituțiilor com petente, care să permită
introducerea rapidă a mecanismului de taxare inversă prevăzută de Directiva TVA în caz de
fraudă bruscă și masivă.
2.2 F ormele fraudei de tip carusel
După integrarea României în Uniu nea Europeana, o parte din agenț ii economici au
învățat câteva din practic ile infracț ionale de fraudare a obligațiilor fiscale, utilizate deja de
mai mulț i ani în spatiul comunitar ș i, de foarte multe ori, chiar cu „ reușită”. Deș i s-au cautat
metode de eliminare a acestora, organele competente au confirm at câteva din metode le
privind transpunerea în practica de zi cu zi a fraudei de tip carusel.
2.2.1 Metoda „clasic ă”
O principală metodă, regasită frecvent, denumită din această cauză ș i „metoda
clasică”, se raportează la achizițiile intracomunitare execut ate de un operator economic din
România. Firma „X” din România, înregistrată în scopuri de TVA în baza art. 316 din Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal , dorește să efectueze o achiziție intracomunitară de la firma
„Y” aflată într-un stat me mbru și ar p utea la fel de bine să efectueze direct respe ctiva
achiziție intracomunitară , în situația în care ar fi un agent economic cinstit, integru și ar
consimți să îș i înregistreze îndatoririle fiscale privind TVA -ul. În practica de zi cu zi , pentru
evitarea acestor obligaț ii fiscale, factorii de decizie ai întreprinderii „X” vor înființ a o alta
firmă de tip „sageată ”, firma „Z” , al carei asociat unic și administrator sa fie o „marionetă”,
firma „Z” fiind controlată în realitate de reprezentanții firmei „X”. La co nstituirea
întreprinderii „Z” aceasta se declară platitoare de TVA prin opț iune, dar comunică o cifră de
aface ri anuală sub nivelul valoric de 100.000 euro, pentru a profita de posibilitatea de a preda
trimestrial decontul de TVA (formular cod 300), în con sens cu prevederile Codului fiscal .
După aceasta , firma „Z” înregistrează achizițiile intracomunitare de la întreprinderea „Y”,
întreprinderea „Z” utilizând pentru aceste tranzacții regimul de taxare inversă. Produsele
astfel achiziț ionate sunt facturate ulterior beneficiarul ui în fapt al acestora, respectiv fi rma
„X”. Pentru aceste tranzacții de livrare internă, firma „Z” colectează (doar în teorie , nu și
practic) TVA -ul aferent, iar întreprinderea „X” îl va deduce, utilizând drept document
justificativ facturile emise de firma „X”. Tranzacțiile descrise anterior au o „durată de viață ”
clar stabilită , respectiv de maxim 3 luni, p ână la perioada limită prevazut ă privind

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

19
angajamentul firmei „Z” de a depune decontul de TVA; cu puț in timp înainte de îm plinire a
acestui termen, firma „Z” „se evaporă”, fără a mai fi identificată ulterior și fără a consemna ,
declara și plăti TVA -ul colectat ca urmare a livră rilor interne realizate de către întreprinderea
„X”. Practic, firma „Z” are ca „ obiect de activitate” procur area de documente justificativ e
către firma „X” , în scopul deducerii TV A-ului de c ătre aceasta din urmă .
În circumstanțele celor descrise în paragraful anterior, trebuie consemnate și
reglementă rile de natură fiscală, introduse prin Ordonanț a de urgență a Guvernului nr.
34/2009 ; în acest sens, conform art. 32 pct. 11 din actul normativ anterior invocat, pentru
persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca interval fiscal ș i care execută
o achiziție intracomunitar ă taxabilă în România, intervalul fiscal devine luna calendaristic ă
începând cu:
• luna I a un ui trimestru calendaristic, dacă exigibili tatea taxei aferente achiziț iei
intracomunitare se produce în această primă lună a respectivului trimestru;
• luna III a trimestrului calendaris tic, da că exigibili tatea taxei aferente achiziț iei
intracomunitare se produce în luna a II-a respectivului trimestru. Primele dou ă luni
ale trimestrului respectiv vor alcăt ui un interval fiscal diferit , pentru care persoana
impozabilă va avea datoria de a depune un decont de t axă.;
• luna I a trimestrului calendaristic urmă tor, dac ă exigibilitatea taxei aferente achizi ției
intracomunitare intervine în luna a III-a unui trimestru calendaristic.
Se specifică de asemenea și faptul că persoana impozabilă obligată la modificarea
perioadei fiscale, în sensul celor prezentate anterior, trebuie să predea o declarați e de
menț iuni la organul fiscal competent, în tr-un termen de maximum 5 zile lucră toare de la
finele lunii în care intervine exigibilitatea achiziț iei intracomuni tare care produce această
îndatorire, și va folosi ca perioadă fiscală luna calendaristică, fără a avea șansa de a se
reîntoarce la folosirea trimes trului calendaristic ca interval fiscal .
Este limpede că această masură din sectorul politicii fiscale are o însușire restrictiv ă
în legatură cu obligaț iile de raportare ale pers oanelor impozabile ce realizează achiziț ii
intracomunitare și, în acelaș i timp, poate oferi un aport la scăderea semnificativă a
dimensiunilor fraudei de tip carusel. În acest moment su nt însă unele păreri care consideră
că, în masura în care perioada de depunere a declarațiilor recapitulative este în tot unul
trimestrial, rezultatele folositoare privind circumscrierea acestui gen de fraudă în niște hotare
rezonabile vor întârzia sa se i vească . De asemenea luând în considerare etapele procedurale
și metodologia în sine de soluț ionare a deconturilor de TVA cu sume negative, „ îngrijorările ”
respective le evaluăm, într -o bună masură , ca fiind nejustificate.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

20
În mod evident, întreprinderea car e săvârsește frauda este firma „Z”; apare însă
întrebarea dacă firma „X” poate deduce TVA -ul aferent facturilor de aprovizionare de la
furnizorul sau direct, firma „Z”? Astfel, practica judiciară europeană în materie stabilește
faptul că , dacă o persoană i mpozabilă asistă la frauda de tip „ carusel” în mod involuntar (fără
ca persoana impozabilă să știe sau să poată ș ti de acest fapt), respectivul are dreptul de a
dedu ce (respectiv , de a compensa sau de a rambursa) TVA -ul aferent operaț iunilor din avans .
Din acest punct de vedere , fiecare întreprindere din lanțul de operațiuni aferent tranzacțiilor
intracomunitare va fi examinată în mod individual, diferit, mai ales că , în p ractică , între firma
„Y” (achizitorul intracomunitar scriptic) și firma „X” (achizitor ul intracomunitar faptic și
„creierul” întregului mecanism) se pot mijloci (bineînțeles , doar la nivelul scriptic al
circuitelor documentelor) o înșiruire de alte societăț i comerciale, cu obiectivul de a disocia
caract erul ilegal al faptelor și de a disipa legatura de cauzalitate între firma „Y” și firma „X” .
Luând in considerare cele prezentate anterior, se poate observa că participarea la mecanismul
fraudu los al caruselului nu se deduce , ci trebuie verificată , pornind de la analiza corelativă a
fluxurilor bănesti, a circuitului scriptic al documentelor și a traseului efectiv al produselor.
Dovezile convingătoare în acest sens le -ar putea constitui urmă toarele:
• corespondenț a privind perioadele de livrare și plata s e desfășoară , de la bun început,
între asoc iații firmelor „X” și „Y”;
• plata contravalorii mărfurilor se realizează direc t către firma „Y” de firma „X” , „la
comanda ” firmei „Z” ;
• informațiile privind mij loacele de transport sau delegaț iile, aflate pe facturile/avizele
de însoț ire a mă rfii emise de fi rma „Z” că tre firma „X” , nu resfrâng o realitate ;
• persoanele autorizate să execute tranzacții în conturile bancare ale fi rmei „Z” sunt
tocmai reprezentanții firmei „X”, care scot din bancă sumele de bani în numerar, sub
diverse justificări precum : retragere aport , plăț i ale persoane lor fizice conform
borderourilor de a chiziț ie (în mod evident, justificări care conțin date false ), plata
dividendelor etc.;
• sumele primite în conturile bancare ale firmei „Z” , de la clientul sau firma „X” ,
„revin” la firma „X” , în mod direct sau prin intermediul altor firme, în baza unor
facturi care nu reprezintă tranz acții economice reale (în genral , prestă ri de servicii).
În legătură cu cele descrise anterior, privind posibilit atea firmei „X” de a deduce
TVA -ul înscris pe facturile de aprovizionare realizate de furnizor sau direct (firma „Z” ), la
nivelul jurisprudenț ei naț ionale se face di ferența la nivel de formă , în legătură cu modul de

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

21
întocmire și completare a documentelor justificative care se folosesc drept bază justificativă
pentru deducerea taxei pe val oarea adaugată în cauză. C onform Deciziei nr. V din 15 ianuarie
20072, dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, reiese că taxa pe valoarea adaugată nu poate
fi dedus ă în cazul în care documentele justificative predate nu conț in sau nu furnizează toate
informaț iile p rognozate de dispoziț iile legale în vigoare la data efectuă rii tranzacției pentru
care se solicită deducerea TVA (același tratament fiscal fiind utilizat și în cazul
dimensionă rii bazei impozabile a profitului, în scopul calculării impozitului pe profit )..
2.2.2 Mecanismul de autogenerare
A doua metodă de fraudă tip „carusel” ilustrează , în fapt, o formă de „specializare ”
a celei descrise anterior, în sensul ca bunurile ajung în final de la firma „X” la firma „Y”,
emițătorul lor inițial. M etoda poate fi recunoscută ca mecanismul de autogenerare a fraudei
de tip „ carusel”, cu conscințe vizibile în ieftinirea mărfurilor ce fac obiectul acesto r
operațiuni . Acest mecanism se structurează pe faptul că tariful de livrare al întreprinderii
„X” către întreprinderea „Y” (și avem în considerare tariful de livrare fă ră TVA pentru că ,
în momentul în ca re întreprinderea „X” vinde că tre întreprinderea „Y”, întreprinderea „X”
desfășoară o livrare intracomunitară, ce intră în cat egoria tranzacțiilor scutite de TVA cu
drept de deducere) este sub nivelul preț ului de vânza re folosit iniț ial de firma „Y” către firma
„Z”; firma „X” poate „ întreține” acest tarif de livrare din „profitul din TVA” care îi revine
în urma operațiunilor derulate, în amonte, cu firma „Z”. Pe lânga cererile fiscale nefaste la
nivelul veniturilor bugetu lui general consolidat, această metodă de fraudă induce distorsiuni
(în cadrul tarifelor) ș i la nivelul concurenței economice, astfel încât întreprinderile oneste
ajung neconcurențiale pe p iață (din cauza tarifelor reale de piață utilizate ) în avantajul
întreprinderilor cu un comportament evazion ist (datorită tarifului „trucat” folosit pe piață ).
În realitate , este foarte p robabil ca între firma „Z” – „veriga li psă” și firma „X” –
„beneficiarul principal al caruselului” să mijlocească o altă firmă, firma „W” – firma
„tampon”, înființată în scopuri de TV A în statul membru al firmelor „X” și „Z”.
Firma „W”, de tip „tampon”, reprezentată în graficul de mai jos, va proceda precum
o firmă din nivelul transparent al economiei, urmând a -și înscrie, aduna și plăti îndatoririle
fiscale care îi revin din însușirea sa duală : de clien t al firmei „Z” și de furnizor al firmei „X”.,
ca urmare a tranzacțiilor interne de vânzare -cumpă rare pe ca re le d esfășoară (deși numai în
aparență sau scriptic) și care intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată .

2 M. Of. nr. 732 din 30 octombrie 2007

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

22
Din punct de vedere grafic, cele expuse pană acum pot fi schițate sub urmatoarea
forma:

Figura 2.1. Mecanismul de autogenerare
Scopul acestei firme de tip „tampon” nu es te unul capital în manevrarea bazelor de
impozitar e ale taxei pe valoarea adaugată , ci în disipare a relației frauduloase existentă între
firma „X” și firma „Z”, urmând a oferi un plus de „ respectabilitate ” operațiunilor comerciale
desfășurate de firma „X”. Firma „W” va opera tot ca un furnizor de documente justificative
în scopul deducerii TVA -ului de că tre fir ma „X” sau, altfel spus, firma „W” are rolul de a
„spăla”, din punct de vedere al l egalităț ii, documentele fiscale transmise iniț ial de firma „Z”
și care, în final, ajung, prin interm ediul său, la firma „X”. Prin acest punct de vedere, firma
„W” își va realiza obligaț iile declarat ive care i se cuvin, în s ensul c ă înregistrează contabil
și conturează fiscal (în decontul de TVA) tranzacția de achiziț ie internă și de livrare
ulterioară tot internă (din aces tă cauză , nu are îndatorirea completă rii și depunerii
formularului de declarație recapitulativă ).
Începâ nd de la noile îndatorări de declarare emise prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 34/2009, ce privește depunerea luna ră a decontului de TVA în cazul realizării
de ac hiziții intracomunitare, considerăm că acest tip de fraudă se va extinde foarte mult,
întreprinderea „W” devenind, a lături de întreprinderea „Z”, o altă întreprindere „jertfi tă” și,
practic, mai mult o „verigă lipsă ” decât o firmă de „tip tampon”. Luând în vedere actel e
normative ce reglementează returnarea TVA (Ordinul Ministerului Econo miei și Finanț elor
nr. 1857/2007, cu modificările și completă rile ulterioare), precum ș i felul de administrare și
aprecier e a probelor în domeniul fiscal (așa cum acestea sunt reglementate în Titlul III

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

23
Capit olul III din Codul de procedura fiscală ), atribu ția organelor fiscale, în a refuza
restituirea TVA -ul solicitat de firma „X”, este clar împovărată în aceste situații , iar abilitatea
organelor fiscale trebuie să se direcționeze asupra cuantificării și dimensionă rii conexiunilor
de cauzalitate între firme le „X”, „W” și „Z”.
Reeferitor la jurisprudența europeană , Cauza C -255/02 Halifax ( despre practici le
abuzive în zona de TVA -ului) apreciem ca relevan tă analizarea tipului de oferire a dreptului
la deducerea TVA. R eferirea la jurispruden ța Curț ii Europene d e Justiție în legătură cu
deductibilitatea TVA poate desemna garantul unei înțelegeri uniforme și unei aplică ri
omogene a reglementă rilor, având în vedere faptul ca Deciziile Curții Europene de Justiț ie
sunt obligatorii pentru statele membre.
2.2.3 Forma l ivrărilor/a chiziț iilor intracomunitare simulate
O a treia metodă a fraudei carusel se referă la livrările simulate, produse de un agent
economic din România, înregistrat în scopuri d e TVA în baza art. 316 din Legea nr.
227/2015 , către un alt agent economic dintr -un stat membru UE, înregistrat deasemena în
scop de TVA în baza legislaț iei specifice a statului membru apartenent . Astfel , întreprinderea
din România realizează o livrare intracomunitară, face o factură fără TVA în baza codului
de TVA aparț inând un ui agent economic extern din spaț iul comunitar, dar , in realitate, acesta
vinde mărfurile respective pe piaț a internă „la negru”. M etoda se poate executa atât prin
complicitatea pa rtenerului extern (care comunică codul s ău de TVA), cât și fără ca acesta sa
realizeze (spre exemplu, prin procurarea codului de TVA din diverse mijloace de informare).
Este limpede că așa -zisa livrare intracomunitară în cauză va trebui accentuată de agentul
economic din România în decontul de TV A, declarația recapitulativă și declarația Intrasat
(după caz, în funcție de o anumită valoare ), iar informațiile acordate autorităților publice din
România se vor confrunta ulterior cu cele raportate, de partenerul extern, autorităților fiscale
din țara sa. Însă, în această perioadă, agent ul economic în cauză va cere returnarea TVA -ului
și, ulterior, se va „evapora” (prin modificarea sediului social ș i cesionarea părților sociale
către persoane dificil de găsit ș i care, în general, nu se mai află în țara la data efectuă rii
verificărilor ).
Din păcate , noile reglementă ri fiscale privind TVA -ul aferent operațiunilor
intracomunitare, comunicate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, nu au
scopul de a suplimenta consistența și transparenț a în această direcț ie. Metoda fraudei de tip
carusel nu va „ suferi ” atâta timp cât nu se va reduce perioada de depunere a declarațiilor

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

24
recapitulative și nu se micșorează perioada privind schimbul reciproc de informații dintre
statele membre .
În contextul analizei , este de luat in vedere modi ficarea ( prin art. 33 și 34 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009) pr evederilor Codului d e procedură fiscală .
Pe fond, sunt de reț inut câteva aspecte:
• reprezintă contravenț ie nedepunerea la scadențele prevazute de lege a declaraț iilor
recapitulative, sa u depunerea de astfel de d eclaraț ii cu sume incorecte ori incomplete;
• fapta respectivă este pedepsită cu o amendă de 2% din suma totală a
achizițiilor/livră rilor intracomunitare de bunuri /mărfuri nedeclarate sau, în funcție de
situație , din diferenț ele ned eclarate rămase ca urmare a declaraț iilor incorecte ori
incomplete.
Din textul de lege, reiese faptul că aplicarea sancțiunii contravenț ionale este legată
de valoarea sumei sustrase de la de clarare, și nu și de termenul de timp scurs între momentul
rezulta t de declarare ș i momentul realizării neîndeplinirii acestei îndatoriri ;
• nu se sancț ioneaz ă contravenț ional persoane le care corectează declaraț iile
recapitulative pâna la împlinirea termenului legal de depunere a acestora;
• nu se sancț ionează contravenț ional persoanele care, ulterior termenului legal de
depunere, corectează declaraț iile ca urmare a unui fapt neimputabil persoanei
impozabile.
• amenda anterior menționată se reduce cu 50 %, în situaț ia în care persoana impozabilă
corectează declaraț ia recapitulat ivă până la termenul legal de depunere a urmă toarei
declaraț ii recapitulative;
În practică poate apărea însă și situația inversă , de fa cturare de că tre un agent
economic extern, dar din spațiul comunitar, către o firmă din România, fie cu complicitatea
acesteia, fie fără științ a acesteia, în fapt, vânzarea produselor respective efectuându -se pe
piața internă a respectivului stat mem bru „ la negru”. Dacă facturarea către firma din
România se face cu științ a acesteia, firma autohtonă poate declara în acte că a cump ărat
marfă de la partenerul stră in, va aplic a mecanismul taxării inverse ș i ulterior o va factura
către alte firme din ț ară pentr u a i se pierde urma, deș i, în realitate, marfa respectivă nu va
ajunge niciodată în România. În această situați e, firma d in România (care acceptă respectiva
facturare) se va „încă rca” cu obligați i fiscale de natura TVA -ului și se va comporta ulterior
ca și o firmă de tip fantomă , sustră gându -se de la efectuarea verificărilor fiscale, dar trebuie

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

25
să țină cont de o bligativitat ea depunerii lunare a decontului de TVA și de evidenț ierea din
punct de vedere f iscal, în cuprinsul acestuia, a achiziț iei intracomunitare.
Discuția este mult mai amplă ș i comportă anumite nuanț e, din punct de vedere al
operaționalizării în practică , în si tuațiile în care aceeaș i pers oană fizică deț ine (fie direct, fie
indirect) două firme înregistrate în scopuri de TVA în două state membre; posibilitatea
simulării unor tranzacț ii intracomunitare (în sensul celor descrise anterior) este mai facilă ,
iar tran spunerea sa efectivă în practică se structurează pe o evaluare a referenț ialului
normativ, privind taxa pe valoarea adauga tă, existent în cele două state membre.
2.2.4 Forma „tolerată ” de imperfecți unile legislative și inconsistențele instituț ionale .
O a patra metod ă, aflată la o limită extrem de s ensibilă dintre legal și i legal (din
punct de vedere al forței probațiunii) se referă la sit uația în care un agent economic din
România, înregistrat în scopuri de TVA, efectuează o achiziț ie intracomunitară și de clară
toate operaț iunile în acest sens din punct de vedere absolut legal. Ulterior, înregistrează un
adaos comercial infim și simulează vânzarea en detail, prin intermediul aparatelor de marcat
electron ice fiscale. În fapt, mărfurile respect ive sunt comerc ializate pe „piața paralelă” la
prețuri mai mari de cât cele înregistrate în evidenț ele contabile, dar situate sub n ivelul
prețului de piață pentru produsele respective (pentru a -și pă stra „atractivitatea” față de
potențialii „clienț i”); prejudici ul, în ace st caz, se localizează atât la nivel ul impozitului pe
profit, cât și la nivel ul TVA -ului (evident, corespunzător diferenț ei de p reț neînregistrate din
punct de vedere contabil ș i nedeclarate din punct de vedere fiscal). Exemplul „clasic” în
acest sens îl reprezintă achiziția intracomunitară de faină , simulându -se comercializarea
acesteia en detail (prin intermediul aparatelor de marcat electronice fi scale, că tre persoane
fizice, a caror identific are ulterioara nu este cerută de niciun text de lege și , de al tfel, nici nu
mai pot fi identificate, d in punct de vedere practic), deș i în realitate este vânduta, fara
documente jus tificative, c ătre diverse unități de panificație ș i patiserie (care, la rândul lor,
vor comercializa produsul finit tot în afara sferei d e fiscalizare).
În mod firesc, această metodă nu este „afectată ” în niciun fel de intrarea în vigoare a
reglementărilor fiscale aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, deoarece,
așa cum am ară tat anterior, nu sunt eludate obligațiile de înr egistrare ș i declarare aferente
tranzacț iilor intracomunitare, derulate de respectivele firme.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

26
2.3 M ăsurile pentru combaterea fraudei de tip carusel la nivelul Uniunii
Europene
UE a elaborat un set cuprinzător de instrumente pentru a îmbunătăți capacitatea
statelor membre de a combate frauda și evaziunea fiscală. Acest set cuprinde legislația UE
(privind îmbunătățirea transparenței, schimbul de informații și cooperarea administrativă),
acțiuni coordonate recomandate statelor membre (de exemplu, cele care vi zează planificarea
fiscală agresivă și paradisurile fiscale) și recomandările specifice fiecărei țări, ca parte a
semestrului european. Prin intermediul programului Fiscalis 2020, UE va acorda și sprijin
financiar pentru cooperarea între autoritățile fisca le naționale.
Sistemul UE se bazează pe principiul schimbului automat de informații. În această
privință, UE este lider mondial. Schimbul automat de informații între statele membre a fost
conceput încă din 2003 și a fost pus în aplicare în 2005, prin Dire ctiva privind impozitarea
veniturilor din economii. Datorită acestei D irective, statele membre fac schimb de informații
privind veniturile din economii ale contribuabililor nerezidenți, valoarea acestora ridicându –
se la 20 de miliarde EUR. În plus, Directi va privind cooperarea administrativă, care a intrat
în vigoare în luna ianuarie a anului curent, prevede schimbul automat de informații privind
o gamă largă de venituri. Recent, Statele Unite au introdus, de asemenea, acest principiu în
acordurile privind conformitatea fiscală aplicabilă conturilor din străinătate (Foreign
Account Tax Compliance Act – FATCA). Conlucrarea în cadrul sistemului instituit la nivelul
UE permite statelor membre să reducă la minimum sarcinile suplimentare pentru
administrațiile fi scale și instituțiile financiare și să asigure o aplicare rapidă și coerentă în
întreaga UE.
Comisia a dezvoltat, de asemenea, formate electronice pentru schimbul de informații
și canale securizate de comunicare. Schimbul de informații este posibil doar c u sprijin
informatic specializat. Comisia a dezvoltat deja formate informatizate standard pentru
schimbul automat de informații și canale pentru schimbul de informații în temeiul Directivei
privind impozitarea veniturilor din economii. Acestea vor trebui s ă fie actualizate în
permanență și extinse pentru a include alte tipuri de venit, în conformitate cu Directiva
privind cooperarea administrativă.3

3 Combaterea fraudei și a evaziunii fiscale – Contribuția Comisiei la reuniunea Consiliului European din data
de 22 mai 2013

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

27
2.4 Detectarea fraudei de tip carusel
După cum s -a menționat, frauda poate fi greu de detectat. Prin urmare, pe lângă
bazele de date statistice generale (cum ar fi VIES), există o rețea dedicată care urmărește să
împiedice frauda tip carusel. Numele este EUROCANET (European Carousel Network) și a
fost înființat de Belgia la 1 ianuarie 2005. Acesta este, în mod no rmal, administrat de unitatea
belgiană de fraudare a TVA prin metoda caruselului (OCS). EUROCANET este o rețea de
schimb de informații privind frauda fiscală, care vizează în principal companiile care sunt
suspectate de implicare în fraudă a comerciantului lipsă. În practică, administrațiile fiscale
ajută la identificarea rapidă a fraudei în materie de TVA, datorită schimbului său amplu de
informații, utilizării de către autoritățile belgiene a unui punct central de coordonare și a
participării serviciilor administrative operațio nale de combatere a fraudei.4 El face schimb
de date lunare europene privind vânzările și cererile de autorizare a numerelor de înregistrare
în scopuri de TVA între statele membre participante în ceea ce priveș te anumiți comercianți
vizați.5 Orice stat membru participant poate solicita altor state membre să monitorizeze
îndeaproape un comerciant. În fiecare stat membru, un număr maxim de cinci furnizori poate
fi monitorizat.
Germania a ales să nu participe la acest schimb de informaț ii, iar începând cu
decembrie 2005, Marea Britanie nu dorește să împărtășească nicio informație, deoarece nu
este de acord cu implicarea OLAF ( oficiul european antifraudă) .
Eurocan et pare să fie mai benefic pentru statele membre ale căror sisteme antifraud ă
sunt mai rudimentare, în timp ce Regatul Unit consideră că "există sisteme care să poată
identifica comercianții lipsă și pe cei care nu respectă normele, mult mai repede decât prin
procesul Eurocanet, de exemplu. Prin controale de preînregistrare și, în cazul în care un
comerciant lipsă scapă de aceste cecuri, analizând lanțurile interne de aprovizionare și
urmărind tranzacțiile suspecte în alte părți ale lanțului, înapoi la pierderea fiscală c auzată de
comerciantul lipsă " .
În cadrul E urocanet există un produs secundar numit Autocanet . Este, de asemenea,
o rețea de schimb de informații axată pe detectarea timpurie a comercianților lipsă care
activează în industria automobilelor. Proiectul are un caracter preventiv și are ca scop
descoperirea construcțiil or frauduloase și evitarea restituirii necorespunzătoare a TVA.

4 Jurnalul Oficial a l Uniunii Europene (2008), C 21 E / 3
5 Site-ul web al Parlamentului britanic, Anexa H: Implicarea Regatului Unit în proiectul EUROCANET

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

28
2.5 E fectele fraudei de tip carusel
Chiar dacă este important să se analizeze impactul numeric al TVA -ului real pierdut
din cauza fraudei, există mai multe alte efecte pe care fraudarea le are asupra economiei și
care în cele din urmă se traduc și în venituri pierdute. În cazul fraudei de tip carusel ,
vânzătorul ar reduce, cel mai probabil, prețurile pentru clienții săi, o mișcare care ar avea un
impact asupra concurenței pe piața internă și ar reduce valoarea adăugată a lanțului de
aprovizionare, sporind astfel efectul global asupra veniturilor din TVA.
Caruselul denaturează, de asemenea, calculul corect al conturilor naționale. Datele
privind importurile din UE nu ar include, în mod normal, bu nurile dobândite prin fraudă
(deoarece comerciantul lipsă încearcă să acopere tranzacția sa), dar informațiile privind
exporturile ar include aceste date, deoarece exportatorul acționează în conformitate cu legea.
Aceasta conduce la o reflectare incorectă a importurilor (mai mică decât ar trebui să fie
efectiv) și la anomalii în balanța comercială intracomunitară .
2.6 C oncluzii
Furnizorul nu poate fi considerat răspunzător de către statul membru să contabilizeze
TVA -ul pentru mărfurile pentru care s -au dove dit falsificate informațiile furnizate ulterior
în interiorul Comunității. Această hotărâre vine ca răspuns la intențiile statelor membre care
au ca scop anihilarea fraudei, dar ar dori totuși să evite condamnarea întreprinderilor
nevinovate care au făcut tot ce le stă în putere pentru a evita fraudele. Cu toate acestea,
vânzătorul trebuie să se asigure că partenerul său de afaceri este serios, iar obiectivul de
prevenire a fraudei oferă un motiv bun pentru multitudinea de obligații care sunt necesare
atunc i când se verifică gravitatea.
Acest caz este valabil atunci când privim în schema de fraudare a caruselului,
deoarece se bazează pe principiul responsabilității limitate în situația în care nu știe despre
fraudă.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

29
CAPITOLUL III FRAUDA DE TIP CARUSEL ÎN TR-O
OPERAȚIUNE ECONOMICĂ (PHUNCARDS -BROKER )

În 2010, a fost descoperită frauda masivă privind TVA, implicând în mod involuntar,
Fastweb și TIS. Autoritățile italiene au emis mandate de arestare pentru 56 de persoane,
permițându -le spălarea de bani și evaziuni fiscale pentru anii 2003 și 2005 -07, chiar dacă
este foarte probabil ca fraudele să fi început mai devreme de 2003. Frauda a implicat și alte
întreprinderi cu sediul în Italia , c ompanii cu sediul în SUA, țări din Europa (Marea Britanie,
Spania) și în anumite paradisuri fiscale (Republica Dominicană, Panama, Insulele Virgine
Britanice și Antilele Olandeze).
Operațiunea Phuncards -Broker a reprezentat una dintre cele mai mari fraude TVA
descoperite vreodată, dar a fost, de asemenea, prima fraudă în traficul VoIP.6 Frauda a arătat
problemele și vulnerabilitățile tot mai mari care afectează sistemele TVA
Cele două linii de inv estigație care au condus la afirmațiile de mai sus au vizat cartele
telefonice și serviciile de terminare a apelurilor VoIP cu conținut digital.
În ambele cazuri, Fastweb și TIS au fost implicate ca purtători ai serviciilor de
telecomunicații care nu erau efectiv furnizate. Aceștia au cumpărat la un preț incluzând TVA
și apoi au fost vânduți altor companii din UE, ceea ce le -a permis să aibă reduceri de TVA.
Plățile care includ TVA au permis comercianților lipsă care operează în lanțul tranzacțiilor
să obț ină fonduri ilegale imense.
3.1 Operațiunea Phuncards
Operațiunea Phuncards a implicat doar Fastweb, exploatând faptul că cartelele
telefonice sunt purtători de materiale ale serviciilor supuse TVA -ului. Operația a evoluat de –
a lungul pașilor rezumați în figura 3.1.

6 VoIP este o tehnologie care permite efectuarea apelurilor telefonice prin rețele de calculatoare, cum ar fi
Internetu l, în loc de sistemele analogice tradiționale. Permite conversații pe distanțe lungi la cost redus,
convertizând semnalele vocale analogice în pachete de date digitale.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

30

Figura 3.1. Operațiunea Phuncards
Sursa: Digital VAT Carousel Fraud: A New Boundary for Criminality? by Fabrizio Borselli, Silvia
Fedeli, and Luisa Giuriato , pag 711
Frauda complexă a început cu companiile din S.U.A. Worldwide Telecommunicat ion
Services LLC (WTS) și Global Telephone Service LLC10 care vând drepturi de acces la
conținutul digital protejat prin drepturi de autor către Italian Telefox s.r.l .. Marca comercială
a acestor drepturi (și a cardurilor pe care le -ar încorpora ulterior) a fost Phuncards. Cu toate
acestea, aceste drepturi (și cartelele telefonice) nu au existat niciodată, iar întreaga
operațiune a fost frauduloasă. Din cauza procedurii de taxare inversă în ceea ce privește
achizițiile internaționale de servicii dintr -o țară terță, Telefox, un comerciant care a dispărut
în curând în Panama, a achiziționat aceste servicii fără a fi nevoie să plătească TVA ( cu
mecanismul de taxare inversă, achiziția reprezintă simultan un credit de TVA și o poziție de
debit în TVA și nu se dat orează TVA ).

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

31
În grupul CMC, CMC Italia a fost o companie falsă care s -a mutat mai târziu la o
adresă inexistentă în Regatul Unit și apoi, probabil, în Republica Dominicană. Împreună cu
Telefox, fraudulari în CMC au fost factorii de decizie ai aspectelor fi nanciare ale fraudei
(Tribunale di Roma, 2010, p. 241). Grupul CMC a încredințat fictiv cartea de producție și
tipărirea codurilor către două companii italiene (Plastic Division Graf 3 s.r.l. și Print Media
s.r.l.); TVA italiană fiind aplicată la cumpărare .
Companiile din cadrul grupului CMC au intenționat să vândă cardurile companiilor
din UE cu care au încheiat acorduri anterioare și au decis să solicite Fastweb să intermedieze
schimbul. Prin urmare, înainte producerii în mod material a cardurilor, CMC a vândut și
drepturile lor încorporate către Fastweb la un preț cu TVA inclus (fără marcare). Frauditorii
au justificat intermedierea de către Fastweb ca mijloc pentru companiile din grupul CMC de
a evita întârzierile în rabaturile pentru TVA plătită în avan s.
De asemenea, ei au susținut că Fastweb ar fi oferit un interlocutor mai fiabil din punct
de vedere financiar pentru companiile străine implicate în etapele ulterioare ale fraudei
(Tribunale di Roma, 2010, p. 247). Într -adevăr, Fastweb a fost prins în fr audă ca o
întreprindere tampon, un comerciant pe deplin conform cu afaceri obișnuit în afara fraudei,
dar fără să știe că face parte dintr -un lanț de tranzacții frauduloase (Borselli, 2011) .
În acest caz, managementul de vârf al Fastweb a ignorat caracteru l fraudulos al
operațiunii Phuncards, pe care infractorii l -au deghizat în urmărirea unei afaceri anterioare
privind cardurile preplătite de acces la servicii cu valoare adăugată (Premium Services),
acordând companiei o marjă (7% ) și un credit de TVA pent ru a fi utilizat împotriva altor
datorii în materie de TVA. Intermedierea companiei Fastweb a făcut ca frauda să devină mai
complexă, iar investigațiile mai dificile, deoarece afacerile legitime au acoperit tranzacțiile
frauduloase.
La rândul său, Fastweb a exportat cardurile cu TVA zero la companiile britanice LBB
Trading Ltd., Premier Global Telecom Ltd.,7 și Fulcrum Trading UK și la o companie
americană, Fulcrum Trading US Inc. Societățile din Regatul Unit au aplicat apoi taxa inversă
Achiziționarea intr acomunitară și exportul de phncards la zero în afara UE, către Novellist
International Ltd., o companie cu sediul în Insulele Virgine Britanice și către Fulcrum
Trading US Inc.
Achiziția de carduri P hun a fost finanțată de Grupul CMC, care a transferat fon duri
către companiile din Regatul Unit.

7 LBB Trading și Premier Global Trading au fost administrate de aceiași administratori, în timp ce Fulcrum
Trading U.K a fost controlată de Fulcrum Trading S.U.A.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

32
Compensațiile de datorii și de credit au apărut apoi între Fulcrum Trading și Wizard
Web pentru a restitui finanțarea inițială. Suade Management, compania falsă spaniolă, a
oferit finanțare către Novellist Internatio nal, LBB Trading, Comitex și multor altor
infractori, atât persoane fizice, cât și companii. Companiile au transferat apoi banii înapoi la
fraudarii individuali. De exemplu, Suade Management a transferat bani Comitex, domnului
B de la Telefox și domnului A , un fraudător individual care avea acces la conturile curente
ale companiei Suade; Comitex a tr ansferat banii aceluiași domn A, în timp ce Suade
Management a primit rambursarea înapoi de la Telefox. Nu a existat niciun consumator final
al ph uncard -urilor, iar întregul carusel a fost alimentat de mai multe runde, fiecare crescând
cantitatea de bani implicată și reducerile necuvenite din TVA.
În iulie 2003, comitetul de control intern al Fastweb a lansat o anchetă datorită
inteligenței, iar relațiile comerci ale cu companiile din Regatul Unit au fost întrerupte brusc
(Tribunale di Roma, 2010, p. 252). Ancheta internă nu a găsit dovezi ale tranzacțiilor
frauduloase, iar conducerea de vârf a Fastweb a continuat să ignore natura ilegală a
operațiunilor. Într -adev ăr, frauda a fost reluată din septembrie până în noiembrie 2003, iar
cardurile au fost exportate direct către Fulcrum Trading SUA. Aceasta arată că structura
criminală a fost suficient de flexibilă pentru a controla și, dacă este necesar, a redirecționa
exporturile cardurilor și fluxurile financiare aferente către destinații mai sigure; Și că frauda
de tip carusel ar putea fi organizată și desfășurată chiar și fără implicarea sau cunoștințele de
vârf ale conducerii. În perioada examinată de procurorii itali eni (februarie -noiembrie 2003),
banii spălați au depășit suma de 203 milioane de euro, iar fraudarea TVA -ului a fost de
aproape 34 de milioane de euro.
3.2 Operațiunea Broker
Operațiunea Broker (2005 -2007) a vizat servicii de telecomunicații cu valoare
adăugată cu conținut de divertisment sau informații. Aceasta a implicat în mod involuntar
atât Fastweb, cât și TIS ca purtători ai serviciilor de telecomunicații solicitați de utilizatorii
finali fictivi și furnizați de companiile de terminare. Operația a fost dezvoltată în etapele
următoare, evidențiate în figura 3.2.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

33

Figura 3.2. Operațiunea Broker
Sursa: Digital VAT Carousel Fraud: A New Boundary for Criminality? by Fabrizio Borselli, Silvia
Fedeli, and Luisa Giuriato, pag 713
Frauda a început cu Coria no Capital Ltd., o companie cu sediul în Panama, care
vânduse conținut digital nespecificat pentru adulți doar către două companii italiene, Telefox
International Ltd. și Global Phone Networks s.r.l., sub aceeași regulă de taxare inversă
descrisă mai sus. Aceste companii au revândut conținutul (aplicând TVA italian)
companiilor italiene I -Globe s.r.l.8 Și Planetariu s.r.l. Prima fraudă în materie de TVA se
referă la retelele de telefonie Telefox International și Global Phone Networks, care au
dispărut fără a returna TVA autorității fiscale și fără a depune declarațiile de TVA. Aceștia

8 I-Globe a început activitatea în 2004. În 2006 sa mutat la Moscova. Aceeași persoană care a conceput frauda
Phuncards în grupul CMC a acționat ca consultant pentru I -Globe și pen tru companiile din Regatul Unit
implicate ca agregatoare în cadrul operațiunii.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

34
au acționat ca și companii fictive în operațiune și au folosit schimburile lor cu Coriano
Capital pentru a transfera în Panama banii și TVA primite de la I -Globe și Planetarium .
I-Globe și Planetarium, care erau companii de terminare, au primit de la UK
Crosscom Ltd. licența pentru numerele de telefon cu valoare adăugată, denumite Tuvalu și
Iridium (Tribunale di Roma, 2010, p. 260 -261). Numerele de telefon cu valoare adăugată
pot fi apelate prin telefon sau prin Internet și permit accesul la conținut digital la prețuri mai
mari. Ele nu corespund unei numerotări geografice și pot fi active în orice țară .
• Nereturnăr ile de TVA și fondurile ilicite
Primul , I-Globe și apoi Planetarium (din septembrie 2006) au vândut conținut digital
către Fastweb și TIS și au aplicat TVA -ul italian. Fraudatorii au justificat intermedierea
Fastweb și TIS pentru că a facilitat situația financiară a I -Globe și Planetarium (Tribunale di
Roma, 2010, p. 292) . De fapt, TVA -ul încasat pentru vânzările interne către Fastweb și TIS
a compensat TVA -ul plătit în contul plătit către rețelele de telefonie Telefox International și
Global Phone Networks. Dacă I -Globe și Planetarium ar fi vândut serviciile în străinătat e
direct la cota zero, nu ar fi putut recupera imediat TVA -ul plătit comercianților lipsă și
întregul carusel nu ar fi fost posibil.
I-Globe și Planetarium nu erau de fapt comercianți li psă, deoarece aceștia
îndeplineau, cel puțin parțial, obligația lor fi scală și au plătit 2,6 milioane de euro în TVA.
I-Globe și Planetariul nu erau comercianți lipsă , deoarece s -au conformat, însă,
ambele companii erau doar "cutii cu vid " (Tribunale di Roma, 2010, p. 324), create doar
pentru a conduce în mod oficial traficu l telefonic . Aceștia au platit sediul, echipamentul
tehnic și personalul unei alte companii italiene, Ubique TLC Italia srl, care a asistat la
schimburile dintre I -Globe și Planetariu și Fastweb și TIS.
Un ultim grup de companii a agregat apelurile utiliz atorilor finali direcționandu -i
către Fastweb și TIS pentru a ajunge la serviciile de terminare a I -Globe și Planetarium.
Companiile agregatoare, Diadem Ltd.9 și Acumen Ltd., au avut sediul în Regatul Unit până
în martie 2004. După o inspecție efectuată de Agenția britanică de crimă organizată, această
etapă a operațiunii a fost mutată în Finlanda, iar companiile s -au schimbat în Accrue
Telemedia OY și Acumen Europe OY (decembrie 2005).

9 Diadem a fost prima companie implicată în operațiune. Primul său partener comercial a fost Fastweb, urmat
de TIS. Contractul cu Fastweb prevedea că echipamentul lui Diadem a fost găzduit la ferma de servere a
companiei Fastweb din Milano, ceea ce a fost ilegal, deoarece Diadem nu a înregistrat corect conform Codului
italian de comunicații electronice (Tribunale di Roma, 2010, p. 283)

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

35
Fastweb și TIS au furnizat servicii de intermediere pentru transportul serviciilor de
telecomunicații. În special, Fastweb sa schimbat de la VoIP la multiplexarea diviziei de timp
(TDM) 18 traficul bazat pe Internet primit de la agregatori. Cu toate acestea, Diadem și
Acumen ar fi putut trimite direct traficul VoIP către I -Globe și Planetarium, economisind
astfel marjele de intermediere plătite către Fastweb. În 2007, rațiunea de intermediere a TIS
a fost pusă la îndoială de Telecom Italia Audit & Compliance Services, care a fost nedumerit
de costurile de interconectare plătit e de companiile agregatoare de 71 milioane de euro,
deoarece acestea aveau propriul echipament tehnic pentru rutarea directă a traficului
(Tribunale di Roma 2010 , P. 300).
Ca și în operațiunea Phuncards, TIS și Fastweb au fost prinse în fraudă ca
întrepri nderi tampon. Fastweb și TIS au aplicat cota zero la schimburile lor intracomun itare
cu Diadem și Acumen și putea u recupera TVA plătită anterior pentru achizițiile lor de la I –
Globe și Planetarium.
Apelurile utilizatorilor finali păreau să vină din numerel e de la Tuvalu și Iridium. Cu
toate acestea, anchetatorii nu au găsit apeluri și plăți de la utilizatorii finali și nu a existat
nici o dovadă a faptului că și conținutul digital a fost direcționat către utilizatorii finali
(Tribunale di Roma, 2010, pp. 28 2, 295 și 290). Într -adevăr, traficul a fost generat în mod
artificial (Tribunale di Roma, 2010, p. 302), ceea ce confirmă faptul că întreaga operațiune
era lipsită de orice substanță economică.
• Caruselul
Frauda a fost un carusel, așa cum este exemplificat prin cele două cicluri prezentate
în figura 3 .3 și elaborate pe baza documentelor în Tribunale di Roma (2010). Acumen U.K.
a început ciclul cu bani transferați către Fastweb și TIS, pe care i -a folosit (după deducerea
marjei) pentru achiziții (cu TVA) de la I-Globe și Planetarium. După deducerea marjei, I –
Globe a transferat suma către compania falsă Telefox International / Global Phone Networks,
apoi a transferat -o pe un alt cont bancar și apoi a mutat -o într-o companie cu sediul în
Panama, Coriano Capit al. La rândul său, Coriano Capital a transferat banii către o altă
companie din Panama, Broker Management S.A. (transferurile către Broker Management au
fost făcute direct de către I -Globe). La rândul său, Broker Management a efectuat transferuri
de bani s ocietăților agregatoare, în special Acumen, pentru plata în avans a minutelor de
telecomunicații.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

36

Figura 3.3. Frauda tip carusel
Note: Toate operațiunile (în milioane de euro) au avut loc între 4 aprilie 2005 și 13 aprilie 2005.
BBVA: Banco Bilbao Vizcay a Argentaria. Broker Management S.A., Coriano Capital S.A., Telefox
Int. Și Acumen U.K. au avut toate conturile bancare la BBVA.
Sursa: Tribunale di Roma (2010)

Din Acumen, întregul lanț de transferuri de bani a început din nou. Caruselul a fost
alcătuit din mai multe runde, fiecare crescând suma de bani implicată, creditele TVA și suma
corespunzătoare TVA furate de către comercianții dispăruți. Operațiunea arată cum carusele
pot deplasa fluxuri imense de bani într -un timp scurt.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

37
Concluzii

Pentru a oferi o cifră exactă a valorii fraudei în materie de TVA în Europa este extrem
de dificilă din cauza lipsei datelor complete și fiabile, a naturii fraudelor și a adaptabilității
lor la mediul înconjurător și la legislație. Un exercițiu relevant de cuanti ficare a diferenței
de TVA în statele membre ale UE a fost făcut de Comisia Europeană pentru 2011 și
actualizat pentru 2012. În 2012, diferența totală a fost estimată la aproximativ 177 miliarde
EUR, adică 16 cenți din TVA pe baza impozitării teoretice.10 Potrivit altor surse (Europol,
2006), frauda MTIC în UE a fost de aproximativ 23 de miliarde de euro în 2006; Mai recent,
costurile directe minime legate de MTIC au fost estimate la aproximativ 20 de miliarde de
euro (Parlamentul European, 2013).11
Studiul de caz este concentrat asupra fraudei în domeniul TVA în cadrul sectoarelor
de servicii electronice, în special în ceea ce privește conținutul digital și serviciile de
telecomunicații. Studiul de caz analizat aici a reprezentat una dintre principalele frau de pe
scară largă observate pe piețele de servicii tranzacționabile și a relevat punctele slabe ale
controlului statelor membre și ale sistemului propriu -zis al TVA.
Într-adevăr, odată cu globalizarea, dereglementarea și evoluția tehnologiei, volumul
servi ciilor electronice s -a extins. Cu serviciile și drepturile necorporale cumpărate și vândute
de multe ori prin Internet, riscul de detectare sau de intervenție este redus foarte mult și este
mai dificil să se urmărească atât subiecții implicați, cât și locu l lor de activitate. În aceste
contexte, adoptarea de noi tehnologii pentru urmărirea modului de colectare și monitorizare
a TVA poate reprezenta o măsură eficientă de combatere a fraudei carusel pentru a fi
implementată rapid și uniform.
O adoptare mai la rgă a taxării inverse poate reduce canalele de fraudă și fluxurile de
numerar din anumite sectoare economice. Cu toate acestea, taxarea inversă – chiar dacă este
susținută de alte instrumente – nu poate fi considerată soluția finală împotriva fraudei ci, m ai

10 Studiul este, fără îndoială, un pas spre o metodologie comună de estimare a diferenței de TVA în UE. Cu
toate acestea, ea evaluează diferența de TVA în ansamblul său, fără a furniza informații despre volumul fraudei
organizate prin TVA.
11 La nivel național, s -au făcut până acum câteva încercări d e cuantificare a pierderilor TVA datorate fraudei.
Datele naționale sunt rareori susținute de o explicație a metodelor de calcul și a perimetrului estimării, astfel
încât valoarea lor comparativă este redusă. Pierderile de TVA se estimează între 7 miliarde și 9,3 miliarde de
euro în Franța (Délégation Nationale à la Lutte contre la Fraude, 2013); 39 de milioane EUR în Țările de Jos
(Curtea de Audit a Țărilor de Jos și alții, 2012); Între 500 milioane și 1 miliarde GBP în Regatul Unit (HMRC,
2014); Și 18,5 m ilioane de euro în Belgia (Police Judiciaire Fédérale, 2012). În Bulgaria, frauda TVA legată
de crima organizată cost a 350 milioane € pentru 2010 (Centrul pentru Studierea Democrației, 2012). În Italia,
TVA -ul care nu a fost colectat pentru frauda de tip c arusel și alte manevre frauduloase în 2013 a fost estimat
la 2 miliarde EUR (Guardia di Finanza, 2013).

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

38
degrabă, trebuie considerată doar o măsură temporară specifică. În plus, dovezile disponibile
sunt fragmentate, iar lipsa unor date comparabile împiedică luarea în considerare a
rezultatelor obținute până în prezent de mecanismele de taxare inversă adop tate în
majoritatea statelor membre.
Opin ăm, în urma acestui studiu de caz, că propunerile elaborate sunt cost -eficiente și
iau în considerare oportunitatea și fezabilitatea măsurilor individuale. Caruselurile digitale
nu ar trebui să reprezinte o surpriză pentru statele membre și ar trebui să încurajeze mai
degrabă reformele propriilor sisteme interne de TVA, care sunt încă adaptate pieței unice.
Aceleași state membre și instituțiile UE ar trebui să se concentreze asupra soluțiilor
antifraudă pentru comerț ul în afara UE și asupra cooperării administrative cu țările terțe. Pe
scurt, strategiile localizate și neuniforme ar trebui puse deoparte în favoarea unor abordări
mai cuprinzătoare, moderne și îndrăznețe.

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

39

Bibliografie

Cărți:

Ainsworth, Richard T., “ Carousel Fraud in the EU: A Digital VAT Solution ” Tax
Notes International, 2006
Richard T. Ain sworth, VoIP MTIC – VAT Fraud in Voice over Internet Protocol 57 ,
Tax Notes INTL. (Mar. 22, 2010)
Daniel Davidov , “The Difference Between Tax Avoidance and Tax Evasion” ,
Tilburg University, 2016
Ainsworth, Richard T., „VOIP MTIC – The Italian Job (OPERAZIONE
“PHUNCARDS -BROKER” )”, Boston University School of Law Working Paper No. 10 -09
(April 27, 2010)
Cuciureanu F., Pătroi D.,"TVA intracomunitar. Frauda carusel. Rambursarea
TVA", C.H. Beck , 2009

Articol e de conferință :

Combaterea fraudei și a evaziunii fiscale – Contribuția Comisiei la reuniunea
Consiliului European din data de 22 mai 2013
Investigare a infracți unilor de evaziune fiscală , implementat de Consiliul Superior al
Magistraturii, în parteneriat cu Institutul Național al Magistraturii
Jurnalul Oficial a l Uniunii Europene (2008), C 21 E / 3

Resursă electronică:

Site-ul web al Parlamentului britanic, Anexa H: Implicarea Regatului Unit în
proiectul EUROCANET
Dinga. E, “Considerații teoretice privind evaziunea fiscală vs frauda fiscală ”,
ftp://ftp.repec.org/opt/ReDIF/RePEc/vls/vls_pdf/vol12i4p20 -50.pdf

Valentin Florin Popescu , Facultatea de Poliție , Academia de P oliție “Alexandru Ioan Cuza” , 2017

40
Combaterea fraudei intracomunitare în domeniul TVA: sunt necesare eforturi
suplimentare [prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]
Digital VAT Carousel Fraud: A New Boundary for Criminality?
Directiva 2006/112/CE
Legea nr . 227/2015 privind Codul fiscal
http://www.eurojust.europa.eu
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_16062017.htm
http://www.onpcsb.ro/pdf/ghid%20in%20romana%20ok.pdf
http:// arno.uvt.nl/show.cgi?fid=142028