LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI EMINESCU” DUMBR ĂVENI MOTTO: „Nimic nu e cu neputin ță: sunt căi care duc la toate lucrurile. Dac ă am avea destul ă voință,… [622746]

1
 
     PROF. PINTILII NICULINA
LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI EMINESCU” DUMBR ĂVENI

MOTTO: „Nimic nu e cu neputin ță: sunt căi care duc la toate lucrurile. Dac ă am
avea destul ă voință, am avea totdeauna și destule mijloace” La Rochefoucaud

Învățarea centrat ă pe elev reprezint ă o abordare care presupune un stil de înv ățare
activ și integrarea programelor de înv ățare în func ție de ritmul propriu de înv ățare al elevului.
Elevul trebuie s ă fie implicat și responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce
privește propria educa ție.
Specific metodelor interactive de grup este faptul c ă ele promoveaz ă interacțiunea
dintre min țile participan ților, dintre personalit ățile lor, ducând la o înv ățare mai activ ă și cu
rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determin ă „identificarea subiectului cu situa ția
de învățare în care acesta este antrenat”, ceea ce duce la transformarea elevului în st ăpânul
propriei form ări. Interactivitatea presupune atât cooperarea cât și competiția, ambele
implicând un anumit grad de interac țiune. Astfel, în urma interac țiunii educa ționale are loc
stimularea creativit ății elevilor implica ți și a spiritului de echip ă.
Ioan Cerghit afirma: „pedagogia modern ă consider ă că rutina excesiv ă,
conservatorismul (…) aduc mari prejudicii înv ățământului. În fond, crea ția, în materie de
metodologie, înseamn ă o necontenit ă căutare, reînnoire și îmbunătățire a condi țiilor de munc ă
în instituțiile școlare”.
Noile deziderate ale unui înv ățământ formativ eficient și activ a impus în cadrul orelor
de literatur ă și lecții pe calculator (Asistent Electronic Lesson) care îmbin ă mijloacele audio-
vizuale cu cele tradi ționale
( caiet, fi șe, cretă, tablă etc.) De multe ori, materialele ilustrative pe suport clasic( hârtie,
carton) sunt înlocuite de cele în format electronic, sub forma unor prezent ări Power-Point.
Cu privire la orele de limba și literature român ă au fost concepute taxonomii ample,
variate. Cea mai cunoscut ă e cea propus ă de Ioan Cerghit și Ioan Pa șcu iar metodele sunt
grupate astfel:
A. Metode de transmitere și însușire a cuno ștințelor:
1. Metode de comunicare oral ă:
– expozitive (afirmative): expunerea cu varian tele ei (povestirea, expunerea cu oponent),
prelegerea-dezbatere;
– interogative (conversative sau dialogate): conversa ția;
– metoda discu țiilor și a dezbaterilor cu variantele ei: Philips 6-6 și brainstormingul;
– metoda problematiz ării (instruirea prin problematizare) .
2. Metode de comunicare bazate pe limbajul intern :
– reflecția personal ă.
3. Metode de comunicare scris ă:
– lectura explicativ ă;
– învățarea după textul scris al c ărții.
B. Metode bazate pe ac țiune (opera ționale sau practice)
1. Metode bazate pe ac țiune reală:
– exercițiul – algoritmic, euristic;
– lucrările practice – cu caracter repro ductiv, demonstrativ, problematizat;
– proiectele tematice – reproduc tive, problematizat – creative;
– studiul de caz; proiectul sau tema de cercetare. STUDIUL PERSONAJULUI LITERAR – METODE DIDACTICE MODERNE

2
2. Metode bazate pe ac țiune simulat ă:
– jocurile didactice;
– jocurile de simulare;
– lectura pe roluri;
– învățarea prin dramatizare;
învățarea pe simulatoare.
În cele ce urmeaz ă mă voi opri asupra unor metode moderne aplicabile la orele de
literatură în liceu, în cadrul lec ției de caracterizare a personajului. Braistorming-ul,
dezbaterea, metoda p ălăriilor gânditoare sunt metode didactice moderne ce se pot utiliza
direct și efectiv la ore pentru predarea personajului literar, astfel încât elevii de liceu s ă și-l
apropie și să-i înțeleagă mai ușor comportamentul. Adesea personajele literare manifest ă
voință puternică, sunt exemple pozitive de comportament și pot sluji ca modele tuturor
tinerilor de ast ăzi. Ajutându-i pe elevi, prin joc și dezbateri aprinse, s ă-și apropie personajele
m-au ajutat și ei să sintetizez în compozi ții finale caracteriz ările acestora.

1. Brainstorming-ul
În procesul recept ării romanului Enigma Otiliei , de George C ălinescu, elevilor li se va
cere să explice titlul în leg ătură directă cu personajul principal al operei. Întrebarea problem ă
generează viziunea celorlalte personaje asupra personajului feminin, ajungându-se la
perspectivele multiple și diferite asupra caracterului ei. Pent ru a fixa ideile descoperite de
elevi se realizeaz ă o hartă conceptual ă care se va afla la baza redact ării cacteriz ării
personajului Otilia.

FIȘA DE LUCRU – Harta conceptual ă
Cum se define ște Otilia, din romanul lui George C ălinescu, Enigma Otiliei, în viziunea
celorlalte personaje?
OTILIA farmec
inteligen ță
puritate
ENIGMĂ intui ție
generozitate caracter în
nestatornicie formare
superficialitate
frivolitate
nonconformism
feminitate
FELIX
„ Otilia e o fat ă admirabil ă, o fată
superioară… pe care n-o în țeleg!”
Femeia ideal ă

3
PASCALOPOL
„ A fost o fat ă delicioas ă, dar ciudat ă.
Pentru mine o enigm ă” Femeia în devenire
MOȘ
COSTACHE
„ Fetița mea …tu știi că numai pe tine te
am. Ție îți las tot… ce- ți trebuie ție alt
nume ?”
Fetița /Copila
STĂNICĂ
RAȚIU
„Deșteaptă fată, comentă Stănică știrea
când o afl ă. Știu că se descurc ă în viață
!”
Femeia cu spirit practic și
întreprinz ător
GEORGETA
„ Stimez pe Otilia numai dup ă cum îmi
vorbești despre ea.”
Domnișoara cu bune maniere
FAM. TULEA
„ Proastă ești, Aurico – vorbi Aglae
suspinătoarei pri u șa deschisă. Să-ți faci
sânge rău pentru o dezm ățată!”
Femeia stricat ă

2. Dezbaterea
De multe ori, dezbaterea e considerat ă o formă a discuției. Ioan Cerghit o consider ă o
„discuție pe larg și amănunțită a unor probleme, deseori controversate și rămase deschise
(dezbatere cu catacter polemic, urm ărindu-se influen țarea convingerilor, atitudinilor și
conduitei participan ților).“
Dezbaterea propriu – zis ă constă în următoarea schem ă:
– afirmator (1) – 5 minute; întrebarea negatorilor și răspunsul prompt al afirmatorului – 2
minute; – negator (1) – 5 minute; întrebarea afirmatorilor și răspunsul prompt al negatorului – 2
minute;
– afirmator (2) – 5 minute; întrebarea negatorilor și răspunsul prompt al afirmatorului – 2
minute
– negator (2) – 5 minute; întrebarea negatorilor și răspunsul prompt al negatorului – 2 minute;
La final are loc deliberarea juriului și desemnarea echipei câ știgătoare.

FIȘA DE LUCRU – Dezbaterea
Echipa I: AFIRMATORII ( 5 ) Echipa II: NEGATORII ( 5 )
3,4 ARGUMENTE + Concluzia 3,4 CONTRA ARGUMENTE +
Concluzia
Intervenția fiecăruia: 2' – 3'.
Folosirea pers. I plural:
1. Afirmația : Noi consider ăm că….
Intervenția fiecăruia: 2' – 3'.
Folosirea pers. I plural:
1. Identificarea argumentului : Echipa
afirmatoare sustine / consider ă/
crede că…

4

Participan ți A1 A2 A3 A4 A5 N1 N2 N3 N4 N5
Calitatea
argumentelor
Calitatea
argument ării
Limbaj:
corectitudine,
fluentă, adecvare la
partener etc.
T o t a l

Întrebarea pentru dezbatere: Este vinovat ă Ela Gheorghidiu de destr ămarea rela ției
conjugale?
AFIRMATORII (Se ofer ă, pentru fiecare
argument, un citat reprezentativ) NEGATORII (Se ofer ă, pentru fiecare
argument, un citat reprezentativ)
1. În timpul facult ății, Ela era o fat ă
mondenă, cu viață socială activă, la care îns ă
a renunțat prin căsătoria cu Ștefan.
2. Lupta pentru banii mo șteniți de la unchiul
Tache ne prezint ă o față nouă a Elei.
3. Având bani, Ela redevine monden ă:
garderobă nouă, ieșiri la restaurante, noi
prietenii ( Ani șoara, domnul D.), excursii,
noi activit ăți mondene- tango, etc.
4. Lipsește o noapte de acas ă când Ștefan
vine pe nea șteptate. 1. Originea modest ă a Elei și frumuse țea ei
nu reprezint ă argumente ale tr ădării.
2. Nevoia de bani e fireasc ă în condițiile
angoasei de a fi s ărac, de a nu avea un
viitor sigur. De altfel și renta pe care o
cere de la Ștefan e la fel justificat ă.
3. Ela cheltuie bani și pentru familie:
mobilează o locuință, schimbă
garderoba lui Ștefan, face cadouri
prietenilor din studen ție etc.
4. Lipsa de acas ă e justificat ă de plecarea 2. Motivarea:
Argumentele noastre în sprijinul celor afirmate
sunt:
Ne susținem afirma ția, aducând în sprijin
urmatoarele dovezi: 2. Expunerea contraargumentului: Noi
nu suntem de acord, deoarece credem ca / sustinem
3. Concluzia:
În consecin ță:… 3. Concluzia:
În consecin ță:…
Drept urmare: Drept urmare…
II. EV ALU ATORII ( 4 ) anun ță REZULTATELE ( le justific ă )
Restul clasei: "spectatori"
III. Analiza profesorului ( feedback )

5
5. Flirtul evident cu domnul D. În timpul
excursiei la Odobe ști.
6. La Câmpulung Muscel, înainte de
începerea r ăzboiului, se afl ă și D. pe care
Ștefan ar vrea s ă-l împuște.
7. Scrisoarea pe care o prime ște Ștefan în
timpul permisiei de convalescen ță.
îndelungat ă a lui Ștefan cu treburi și de
biletul de la Ani șoara care o chema la
ea.
5. Fiindcă în monologurile introspective,
Ela nu se ap ără, nu se justific ă asupra
faptelor nu înseamn ă că are o aventur ă
ci că Ștefan e orbit de gelozie
6. La desele desp ărțiri de Ștefan Ela sufer ă,
iese rar în public, are orgoliul de a nu
face ea primul pas, tocmai pentru c ă nu
e vinovată de trădare.
7. Consideră scrisoarea o calomnie și
propunerea divor țului o rănește.

3. Metoda p ălăriilor gânditoare
Metoda “Six thinking hats ” sau “ Metoda p ălăriilor gânditoare ” permite gândirea
laterală, termen apar ținând dr. Edward de Bono; are la baz ă proverbul englez “Gânde ște în
conformitate cu p ălăria pe care o por ți”. Cele 6 p ălării întruchipeaz ă șase posibilit ăți de
procesare a datelor:
Pălăria Albă se concentreaz ă pe informa ții. Se refer ă la fapte, figuri, informa ții
disponibile sau necesare. Ea strânge informa țiile existente, umple spa țiile goale cu noi date.
Pălăria Galben ă s e c o n c e n t r e a z ă pe beneficii și aspecte pozitive. Ea te ajut ă să
gândești pozitiv, abordeaz ă punctul de vedere optimist, care te face s ă conștientizezi toate
beneficiile și valorile implicate de decizie.
Pălăria Roșie d e z văluie intui țiile, sentimentele și emoțiile. Pălăria roșie rezolvă
problemele din punctul de vedere al intui ției, al reac țiilor rapide și al emoțiilor. De asemenea,
încearcă să acopere modul în care vor reac ționa emoțional alte persoane.
Pălăria Neagr ă e s t e pălăria problemelor, criticilor și a precau țiilor. Pălăria neagră
contribuie la diminuarea riscurilor și a problemelor înainte de stabilirea solu ției finale. În
cartea sa, De Bono ajunge la concluzia c ă aceasta este cea mai natural ă pălărie datorit ă
tendinței umane de a privi automat și aspectul negativ al problemei.
Pălăria Verde este cea a creativit ătii, schimb ării, a alternativelor, propunerilor, a ceea
ce este interesant și provocativ. Ea sus ține modalitatea de a gândi liber, ideile critice fiind
mult diminuate.
Pălăria Albastr ă este pălăria coordon ării. Nu vizeaz ă un subiect în sine, ci procesul
gândirii.

6
FIȘA DE LUCRU – Metoda p ălăriilor gânditoare
Ilisafta Jder, din romanul sadovenian Frații Jderi, soție și mamă de eroi

1. Prezint ă informațiile știute despre personaj ( purt ătorul pălăriei albe )
-soția lui Manole P ăr-Negru;
-mamă a patru b ăieți( Damian, Cristea, Nicoar ă-Nicodim,Simion);
-are suflet bun și acceptă să crească și pe Ionuț, copilul nelegitim al lui Manole;
-gospodin ă: face dulce țuri și mâncăruri tradi ționale moldovene ști; pregătește ospățul
domnesc la poalele p ădurii, cu bucate alese;
-a fost frumoas ă în tinerețe;
-soție, mamă, soacră, văduvă în finalul romanului;
2. Prezint ă motivația opțiunilor personajului ( purt ătorul pălăriei galbene )
-soțul, Manole este vel-comis al hergheliei domne ști de la Timi ș și oștean de frunte al
voievodului, moare în b ătălia de la Vaslui;
-toți băieții sunt în slujba voievodului Ștefan cel Mare: Cristea e vistiernic, Simion e al doilea
mare comis al hergheliei domne ști; Nicoar ă-Nicodim e c ărturar, sf ătuitor, diplomat și
cronicar al lui Vod ă; Damian e negustor la Lwov, îns ă e spion al voievodului;
-Ionuț, mezinul, se formeaz ă ajungând în final „om al m ăriei sale”;
-păstrează tradițiile: boteaz ă, cunună, face pomeniri b ărbaților din familie c ăzuți pe câmpul
de luptă;
3. Judecă atitudinea persoanjului fa ță de celelalte personaje ( purt ătorul pălăriei negre )
-se gătește ca în tinere țe sub supravegherea și îndrumarea babei Chiva;
-critică politica domniei( Ionu ț, încă nevârstnic e luat la Curte);
-clevetește în legătură cu nora sa, Candachia, c ă n-are prunci, c ă nu-i frumoas ă…;
4. Adu argumente de ordin afectiv în leg ătură cu opțiunile personajului ( purt ătorul
pălăriei roșii )
-își iubește toți cinci feciorii c ăci poartă însemnul Jderilor și pentru c ă sunt rodul fericirii ei
maritale;
– manifest ă curiozitate feminin ă: vrea să afle prima ve știle despre feciori sau despre
întâmplările din țară
– e invidioas ă pe tinerețea nurorii, o împunge cu vorbe de duh;
5. Realizeaz ă interpret ări /prezint ă afirma ții surprinz ătoare asupra faptelor
personajului ( purt ătorul pălăriei verzi );
-„ O Junon ă dublată de o Minerv ă.” ( Perpessiciuss)
-conduce gospod ăria cu severitate;
-comenteaz ă știrile și își apostrofeaz ă soțul;
-frumusețea ei atrage pân ă și privirile Voievodului;
6. Speculeaz ă unele dintre faptele personajului, ordonând și cele spuse de ceilal ți colegi (
purtătorul pălăriei albastre )
Așadar… Ilisafta se dovede ște a fi mam ă și soție de eroi….
Temă acasă : Redacteaz ă o compozi ție tip caracterizare a personajului feminin Ilisafta
Jder, din romanul lui Mihail Sadoveanu „Fra ții Jderi”.

Această medodă se poate aplica și pentru alte texte literare studiate în liceu. Iat ă
câteva titluri de compozi ții tip caracterizare de personaj: Vitoria Lipan – O femeie în lumea
bărbaților, Ana Baciu/ Pop a Glaneta șului – Întruchipare a durerii nesfâr șite, Ela
Gheorghidiu – Misterul feminin, Ioana Boiu – Balansul sl ăbiciunii femeie ști , Maitreyi –
fecioara bengalez ă , T o f a n a S b i l t – Femeia pasional ă modernă , Nastasia Sorcov ă –

7
aspirația către lumină , Elena Dr ăgănescu / Ada Razu / Lina Rim – femeia snoab ă, D-na T.(
Maria T. M ănescu) /Emilia R ăchitaru – personajul feminin atipic.
Consider c ă e important CUM ajung elevii s ă înțeleagă personajele și CUM reu șesc
ei să-și exprime argumentat punctul de vedere astfel încât aceste personaje s ă fie mai actuale,
mai reale. Profesorul are un rol major în formarea unei atitudini creative și a aptitudii de a
căuta și de a găsi soluții la probleme.
Activitățile organizate pe baza metodelor moderne de interac țiune educa țională au un
conținut inedit ce treze ște curiozitatea elevilor iar profesorul poate descoperi c ă unii elevi
sunt mult mai inteligen ți decât au ar ătat până atunci, sunt mai cooperan ți iar elevii ve șnic
neatenți din ultima banc ă vorbesc cu însufle țire și fac progrese vizibile. Ace știa vor descoperi
că materia pe care o considerau grea, este interesant ă, că profesorul le este apropiat și se află
la catedră pentru a le fi de folos și nu pentru a le strica media sau pentru a-i l ăsa corigen ți.
Absenteismul se poate reduce considerabil dac ă profesorul nu va c ăpăta rutina orelor
organizate tradi țional. Elevii vor veni la școală pentru că știu că cineva le va asculta ideile
originale, vor asculta compunerea colegului, vor aduce complet ări și vor răspunde critic acolo
unde e cazul fiindc ă au fost îndruma ți să-și formeze gândirea și un mod de ac țiune în cadrul
restrâns al spa țiului școlar dar și în spațiul mai vast al societ ății.

BIBLIOGRAFIE:

1. Bodiștean, Florica, Personajul și întruchip ările sale istorice, în „ Perspective” nr.
2(13) / 2006
2. Bărboi, Constan ța și Itu, Iustina – Dicționar de personaje literare , Ed. Universitas,
Chișinau, 1993.
3. Goia, Vistrian și Drăgotoiu, Ion – Metodica pred ării limbii și literaturii române , Ed.
Didactică și pedagogic ă, 1995
4. Cerghit, Ioan , Metode de înv ățământ, EDP, 1997
5. Parfene, Constantin- Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Ed.
Polirom, Ia și, 1999