Docslide. Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru [622745]

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 1/23 
MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS” GALA ȚI
FACULTATEA DE LITERE
TEZ Ă DE DOCTORAT
PSIHOLOGIA VESTIMENTA ȚIEI ÎN ROMANUL ROMÂNESC INTERBELIC
– REZUMAT –
COORDONATOR DOCTORAND: [anonimizat]

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 2/23 
 
2010
CUPRINS
ARGUMENT
I.   MODURI
1.  Proteismul romanului – defini ții, specificitate, delimit ări
1.1.  Romanul – specie proteic ă 
1.2.  Universul referen țial
1.3.  Construc ția romanului
1.4.  Coordonate spa țio-temporale
1.5. 
 Narator și istorie2.  „Uneltele” constructorului de roman
2.1.  Din ce facem un roman – substan ța epic ă sau lumea relatat ă 
2.2.  Cum (ne) punem în mi șcare – intriga, conflictul
2.3.  Întâmpl ări, fapte, secven țe – subiectul
2.4.  Comunic ăm…dar cum ? – discursul
2.5.  Fiecare cu p ărerea lui… – viziunea sau punctul de vedere; perspectiva
narativ ă 
2.6.  Sunt construit din cuvinte, dar exist ! – personajul de roman
2.7.  Pentru cine scriem – rolul cititorului în construc ția romanului
II.   MODE
1.  Avem sau nu roman ? – scurt ă istorie a romanului românesc

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 3/23 
2.  Voiaj c ătre Europa prin codrul tradi ționalist sau pe șoseaua
modernist ă ?
3.  Profesori, ucenici și dreptul la inova ție – Gide și Proust în romanul
românesc interbelic
4.  Personajul în romanul românesc interbelic – tipologie, criterii de
clasificare, particularit ă ți
5.  Orizonturi noi – filiere și evolu ții (dezvolt ări ale influen țelor perioadei
interbelice în epoca modern ă)
III.  MOD Ă 
1.  Portret și caracterizare
2.  Rolul descrierii în construc ția personajului de roman
3.  Omul, haina și societatea – coduri, semnifica ții, psihologii ale îmbr  ăc ămintei
transpuse în operele literare; elemente de semiotica personajului
4.  Studii aplicative
4.1.  Func ționalitatea costumului în imaginea personajului realist – Ion de
Liviu Rebreanu
4.2.  „Asta-i rochia albastr  ă”…. a lui Camil Petrescu sau alegoria feminit ă ții în
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de r  ă zboi4.3.  Costumul ca emblem ă a personajului – valorile ritualice sau
condi ționarea moral ă prin aparen ța exterioar  ă – Mihail Sadoveanu –
Creanga de aur
4.4.  Costumul – semn etnic și mistic în Maitreyi de Mircea Eliade
4.5.  Costumul ca element al construc ției epice – Enigma Otiliei de George
C ălinescu
4.6.  De la „p ălaria moale” la „raglanul englezesc”…sau ascensiunea lui Lic ă 
dinConcert din muzic ă de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu
4.7.  „În lungile mante, cu palo șul la coaps ă”….visul unorCrai de Curtea-
Veche – Mateiu Caragiale
CONCLUZII

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 4/23 
 
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Lucrarea î și propune s ă investigheze un aspect mai pu țin cercetat al construc ției
unui roman, și anume rolul și importan ța aspectului exterior al personajului – cu
focalizare pe vestimenta ție. Am ales ca și corpus de texte pentru ilustrarea ideilor doar
câteva dintre romanele din perioada interbelic ă (pentru studiile aplicative), dar pentru
demonstrarea teoriilor enun țate m-am sprijinit pe întreaga crea ție romanesc ă dintre cele
dou ă r  ăzboaie mondiale, deoarece aceasta este perioada cea mai fertil ă  și divers ă din
istoria literaturii române.
Premisele de la care am pornit în aceast ă investiga ție au fost c ă orice personaj nu
se poate actualiza, dezvolta și individualiza decât într-o rela ție și o rela ționare social ă,oricât de mult ar c ăuta un romancier s ă orienteze lumea fic țional ă c ătre cercetarea celor
mai profunde straturi ale universului interior al personajului.
Studiind mai multe sisteme teoretice care încearc ă s ă explice structurile romane ști
și mai ales modul în care creatorul unui roman î și construie ște și „pune în scen ă”
 personajele, am observat c ă o abordare f  ăcut ă strict din punctul de vedere al teoriei
literare ar restrânge mult semnifica țiile pe care le prime ște un personaj literar odat ă cu
actualizarea textului. De aceea am considerat c ă o abordare extins ă, multidisciplinar ă ar fi
cu mult mai relevant ă, iar percep ția personajului ar fi mult mai clar  ă dac ă elementelor de
teorie literar ă le-am ad ăuga elemente de sociologie, psihologie, semiotic ă, istorie a modei
și chiar câteva idei preluate din antropologie.
Am formulat astfel ideea c ă vestimenta ția unui personaj de roman corespunde
unei anumite psihologii (atât a creatorului, cât și a personajului pe care acesta l-a

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 5/23 
imaginat dup ă un anumit tipar interior, un summum de pattern-uri morale, etice,
educa ționale etc.) și am integrat studiile f ăcute unei anumite semiotici a personajului,
f ăcând o paralel ă cu teoriile semiotice existente și folosindu-m ă  și de câteva dintre
no țiunile fundamentale ale comunic ării.
Partea teoretic ă a lucr  ării pleac ă de la aspecte generale ale teoriei romanului c ătre
aspecte particulare legate de specificul romanului românesc interbelic și mai apoi
reducând câmpul de cercetare la construc ția personajului și la modalit ă țile prin care
acesta cap ăt ă via ț ă în ochii cititorului, cu accent pe câteva elemente structurale
fundamentale, cum ar fi: portretul, caracterizarea și descrierea ca mod de expunere.
Ținând cont de dificult ă țile circumscrierii și definirii romanului ca specie literar  ă,
am discutat specificul s ău prin compara ție cu alte specii și în evolu ția sa. Dat fiind c ă în
dezvoltarea literaturii române specia romanului este inegal reprezentat ă – în sensul în
care pân ă la 1848 avem doar timide încerc ări și multe traduceri, iar adev ărata apari ție a
romanelor autohtone începe în secolul al XX-lea – am preferat s ă nu abordez studiul din
 perspectiv ă istoric ă, ci s ă m ă opresc direct asupra perioadei interbelice, considerând c ă 
este cea mai reprezentativ ă pentru toat ă tipologia romanului românesc și d ă de asemenea
toate direc țiile evolu ției postbelice și contemporane.
Prezentarea principalelor componente ale romanului din perspectiva teoriilor mairecent formulate a avut ca scop o mai bun ă în țelegere a locului pe care îl ocup ă 
 personajul în compozi ția unui roman și a modului în care conceperea înf  ă ți ș ării sale
exterioare de c ătre creator influen țeaz ă receptarea sa de c ătre cititor. Am continuat pe
aceast ă linie s ă descifrez ce pondere și ce importan ț ă au diferitele tehnici literare sau
instrumente artistice în na șterea unui personaj și ce asigur ă longevitatea literar ă a acestuia
și valoarea estetic ă. Diferen țierea între portret și caracterizare, stabilirea rolului pe care îl
are descrierea literar ă în organizarea elementelor ce compun imaginea creat ă  și imaginea
receptat ă a personajului și stabilirea unor tipologii ale personajelor din romanul românesc
interbelic pe baza opozi ției exterioritate / interioritate au fost urm ătorii pa și pe care i-am
f ăcut în încercarea de a descifra sensurile și semnifica țiile vestimenta ției personajelor.
Odat ă investigate toate aspectele teoretice selectate am încercat s ă validez
ipotezele de la care am plecat prin studii aplicative pe text. Selec ția textelor a fost dificil ă

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 6/23 
deoarece referin țe vestimentare exist ă în mai mic ă sau mai mare m ăsur  ă în toate
romanele române ști interbelice – din acest punct de vedere a fost dificil s ă evit capcana
select ării unor texte ofertante doar din punctul de vedere cantitativ al referin țelor
vestimentare și s ă trec dincolo de sensul imediat al textului pentru a sesiza axele de
 profunzime, principiile de structurare a lor. Astfel am preferat s ă selectez textele folosind
ca și criteriu rolul pe care costumul îl are în construc ția personajului și implicit a
romanului și apoi ținând cont de semnifica țiile pe care vestimenta ția personajului le are în
mod preponderent – social ă, etnic ă, simbolic ă, mistic ă etc.
De și textele selectate în final sunt foarte bine cunoscute publicului cititor și au
fost analizate de c ătre teoreticienii și criticii literari din nenum ărate unghiuri, o re-lectur  ă 
a lor din perspectiva valorii pe care o are aspectul vestimentar al personajului și a
sistemului de referin țe vestimentare în general, a relevat noi aspecte ale textului artistic și
a eviden țiat înc ă o dat ă – dac ă mai era nevoie – m ăiestria literar ă a creatorilor lor.
 Nu este de mirare c ă re-lectura unor romane citite succesiv în mai multe etape ale
devenirii mele intelectuale mi-a relevat noi în țelesuri ale acestora și a f ăcut posibil ă 
elaborarea unor grile diferite de receptare a textului romanesc. Este calitatea indiscutabil ă 
a operelor de mare valoare artistic ă – aceea de a permite nenum ărate abord ări, descifr  ări
variate și restructur ări diferite. Acesta este secretul rezisten ței lor în timp și explic ă un
aparent paradox: de și referin țele spa țio-temporale ( și elementele vestimentare fac partedintre acestea, c ăci ele nu numai c ă dau o idee asupra caracterului și înclina țiilor celui ce
le poart ă, dar sunt și un pre țios instrument de creare a atmosferei, de situare într-o epoc ă 
sau într-o regiune, f  ăr ă de care cititorul nu poate avea condi țiile minime de receptare a
operei) sunt cele mai fragile în fa ța recept ărilor succesive f ăcute în diferite epoci și de
c ătre diferi ți lectori, ele joac ă un rol covâr  șitor în modul de concepere a unui personaj și
asigur  ă perenitatea sa de-a lungul nenum ăratelor genera ții de cititori.
Am folosit în elaborarea acestei lucr  ări atât instrumente teoretice de investigare
(aplicarea unor teorii ale nara țiunii, fie cele unanim recunoscute – Genette, Lintvelt,
Barthes, Eco, fie unele mai noi cum ar fi școala francez ă de naratologie din jurul grup ării
Cahiers de Narratologie sau contribu ții române ști, ca cele ale Alinei Pamfil, ale lui
Eugen Simion sau ale lui Nicolae Manolescu), cât și modalit ă ți practice de analiz ă a
textului care au presupus folosirea unei perspective interdisciplinare. Am considerat util

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 7/23
 
de asemenea s ă exprim punctul propriu de vedere asupra romanelor cercetate, pe care le-
am redescoperit prin prisma unui nou criteriu de lectur  ă: rolul și importan ța pe care o are
vestimenta ția unui personaj în construc ția romanului – criteriu aparent minor, care, îns ă,
s-a dovedit extrem de fertil.
Capitolul I , intitulat Moduri  prezint ă dificult ă țile de circumscriere a speciei
romanului, a șa cum au fost semnalate în principalele lucr  ări teoretice dedicate artei
romane ști (de origine francez ă: Figuri III, Palimpsestesde G. Genette, Pl  ăcerea textului
de R. Barthes, Logica povestiriide C. Bremond, Noi probleme ale romanuluide J.
Ricardou, M. Butor – Eseuri despre roman, B.Valette – Estetica romanului modern, R.-
M. Albérès – Istoria romanului modern ; rus ă – M. Bahtin – Eseuri despre roman,
 Probleme de literatur ă  și estetic ă ; german ă – W. Schmid – Naratologia ; olandez ă – J.
Lintvelt – Încercare de tipologie narativ ă. Punctul de vedere; american ă – Wayne C.
Booth – Retorica romanului sau englez ă – E.M.Forster – Aspecte ale romanului, dar și
valoroase studii române ști – N. Manolescu – Arca lui Noe, Gh. Glodeanu – Poetica
romanului românesc interbelic – O posibil  ă tipologie a romanului)1.
În primul subcapitol – Proteismul romanului – defini    ț  ii, specificitate, delimit ări  –
am discutat conceptul de proteism al romanului și am delimitat no țiunile fundamentalereferitoare la structura romanului, subliniind interdependen ța existent ă între aceste
elemente componente – universul referen țial, naratorul, istoria și coordonatele spa țio-
temporale, precum și locul aparte pe care îl are personajul în construc ția operei
romane ști. Am eviden țiat de asemenea tipul de gândire care st ă la baza conceperii și
actualiz ării operelor epice – gândirea narativ ă  și amprenta structural ă pe care aceasta o
imprim ă romanului în mod special.
Am stabilit câteva criterii considerate esen țiale în definirea romanului: raportul
realitate-fic țiune, întinderea, valorile transmise – toate acestea v ăzute prin prisma
raporturilor complexe pe care romanul le are cu societatea.
Controversele privitoare la raportul dintre realitate și fic țiune care au marcat
epoca modern ă au fost de asemenea prezentate, subliniindu-se faptul c ă, dincolo de toate
1 Pentru toate edi țiile utilizate, a se consulta bibliografia

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 8/23
 
abord ările teoretice r ămâne p ărerea unanim ă c ă opera romanesc ă tr  ăie ște mai ales din
capacitatea sa de a „violenta” gramatica viziunii noastre despre lume2  și din raporturile
noi, individualizate, pe care scriitorul le creeaz ă între el și lumea real ă.
 Nu trebuie uitat nici termenul de romanesc, care este legat de specia romanului și
al c ărui dublu sens a fost clarificat, ca și diferen ța dintreroman  șiromanesc, a șa cum a
semnalat-o Roland Barthes3.
O încercare de a structura tipologia romanului a fost de asemenea necesar  ă, de și
ea a fost folosit ă ulterior doar orientativ, recunoscând c ă criteriile dup ă care se fac
asemenea clasific ări nu reu șesc niciodat ă s ă cuprind ă întreaga varietate a crea țiilor
existente. Totodat ă au fost clarificate conceptual câteva dintre no țiunile de baz ă cu care
opereaz ă critica de roman: univers referen țial, spa țio-temporalitate, narator și istorie etc.
Al doilea subcapitol,Uneltele constructorului de roman, a circumscris ideatic
 principalele instrumente pe care un creator de roman le are la îndemân ă atunci când î și
construie ște opera – lumea epic ă, reflectarea și transfigurarea realit ă ții, importan ța
edific ării conflictului și rela ția sa cu intriga, arhitectura secven țelor narative, tipurile
 posibile de discurs, viziunea și punctul de vedere. Un spa țiu mai larg a fost acordat
discut ării aspectelor teoretice legate de construc ția personajului, deoarece m ărcile
vestimentare sunt legate strict de prezen ța acestuia, ca element esen țial și absolut necesar
 pentru existen ța operei epice.Toate acestea au fost prezentate prin prisma celor mai importante abord ări critice
și de teorie literar  ă interna ționale, dar în acela și timp am ținut s ă precizez și modalit ă țile
lor de concretizare specific române ști.
Prezen ța acestui prim capitol teoretic a fost necesar  ă, deoarece modul în care vor
fi utilizate anumite idei, no țiuni sau tehnici de investigare în analiza textual ă trebuie
 precizat și circumscris din punct de vedere conceptual.
Cel de-al doilea capitol , Mode, retraseaz ă o scurt ă istorie a romanului românesc
( Avem sau nu roman ?), neinsistând pe cronologie sau pe momentul apari ției și
2Cf. Maria Corti – Pentru o enciclopedie a comunic ării literare, Ed. Pontica 2000, Constan ța – (Universul
operei literare, cap. Lumi posibile), p.248
3 Roland Barthes –Vingt mots-clé pour Roland Barthes în Le Grain de la voix : entretiens 1962-1980, Ed.
du Seuil, 1981, p. 124

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 9/23 
impunerii speciei în literatura noastr  ă, ci mai degrab ă încercând s ă surprind ă  și ordoneze
 principalele direc ții existente în literatura român ă interbelic ă – perioad ă considerat ă ca
fiind una dintre cele mai fertile, dar și ca una în care crea ția romanesc ă autohton ă ( și nu
numai !) se sincronizeaz ă cu cea european ă  și cap ăt ă o amprent ă personal ă, o not ă 
original ă. Marcarea celor mai importante tipuri de roman pe care le-au abordat scriitorii
români în acea epoc ă, al ături de comentarea principalelor direc ții ale criticii literare
focalizate pe roman completeaz ă tabloul epocii studiate. Totodat ă au fost prezentate și
comentate polemicile stârnite în epoca interbelic ă de coexisten ța a dou ă mari direc ții –
tradi ționalismul și modernismul ( II.2.Voiaj c ătre Europa prin codrul tradi    ț  ionalist sau
 pe șoseaua modernist ă ?). Analiza tiparelor celor dou ă direc ții a permis o mai bun ă 
în țelegere a tipologiei personajelor care apar în romanele române ști interbelice și un
studiu mai aprofundat al rolului pe care costumul îl joac ă în economia acestora.
Existen ța unui subcapitol separat dedicat principalelor dou ă influen țe care au
direc ționat crea ția romancierilor români din perioada dintre cele dou ă r  ăzboaie,
 II.3.  Profesori, ucenici și dreptul la inova   ț  ie – Gide și Proust în romanul românesc
interbelic – influen țele a doi mari scriitori francezi: André Gide și Marcel Proust – a fost
considerat ă necesar ă, deoarece, dincolo de m ărcile formale, crea ția acestor doi romancieri
francezi a stârnit în epoc ă o mi șcare de clarificare a ideologiei și a tehnicilor de crea ție, a
direc ționat evolu ția lumii literare interbelice române ști și a dat na ștere unor grup ăriliterare. Ceea ce am dorit s ă subliniez a fost faptul c ă modelele celor doi creatori nu au
n ăscut mi șc ări epigonice, ci, dimpotriv ă au constituit un catalizator al originalit ă ții
scriitorilor români, inova țiile lor fiind fertile pe termen lung și stând la baza întregii
evolu ții ulterioare a prozei române ști moderne și contemporane, evolu ție care a fost
schi țat ă în subcapitolul II.5. Orizonturi noi .
Am acordat o aten ție sporit ă subcapitolului dedicat personajului și ipostazelor în
care acesta apare în crea ția romanesc ă interbelic ă de la noi ( II.4. Personajul în romanul
românesc interbelic – tipologie, criterii de clasificare, particularit ă ț  i ), c ăutând s ă 
sintetizez câteva criterii de clasificare a acestora, a șa cum au f ăcut-o critica literar  ă sau
teoreticieni renumi ți, dar și încercând s ă creez un criteriu propriu, util cercet ării
întreprinse în aceast ă lucrare. Acesta este criteriul construc ției în func ție de predominan ța
exteriorit ă ții sau interiorit ă ții personajului, criteriu pe care am considerat sugestiv s ă-l

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 10/23
 
ilustrez prin dou ă studii de caz – personajul construit prin exterioritate (în care aparen ța
vestimentar  ă devine element structural, ca în cazul personajelor din romanele
c ălinesciene) și personajul construit prin interioritate (ca în cazul personajului din
romanul lui Max Blecher).
Cel de-al treilea capitol, intitulat Mod  ă, circumscrie aria cercet ării la personaj și la
elementele care creeaz ă aparen ța sa social ă – ve șmintele ( III.1.Portret și caracterizare).
Pentru o mai bun ă structurare a investig ărilor f ăcute am ținut s ă precizez cele dou ă 
no țiuni pe care le-am propus pentru aplica țiile pe text pe care le-am întreprins: semiotica
 personajului  și psihologia vestimenta   ț  iei. Plecând de la diferen țierea absolut necesar ă 
între portret și caracterizare, am eviden țiat rolul de semn social pe care îl are costumul
 personajului și am precizat perspectiva în care am în țeles s ă dezbat aceste idei – o
 perspectiv ă a literaturii ca manifestare social ă. De altfel, una dintre ideile bine subliniate
a fost c ă, oricât de focalizat ă pe universul interior ar fi o oper  ă literar  ă, ea este conceput ă 
cu un scop social (pentru a fi citit ă) și se construie ște cu condi ția existen ței cititorilor,
care fac parte și ei din sfera socialului. Acest lucru a constituit și subiectul uneia dintre
 polemicile celebre în lumea creatorilor de roman, iar eu am subscris la ideea lui François
Mauriac: “Oricât de vie ne-ar ap ărea o creatur ă romanesc ă , exist  ă întotdeauna în ea un
 sentiment, o pasiune pe care arta romancierului o hipertrofiaz ă pentru ca noi s ă fim
capabili s ă o studiem mai bine; oricât de vii ne-ar ap ărea ace   ști eroi, ei au întotdeauna o semnifica   ț  ie, destinul lor con   ț  ine o lec   ț  ie, din el se trage o înv ă ț ătur  ă care nu se g  ă se   ște
niciodat ă într-un destin real, întotdeauna confuz   și contradictoriu”4.
Restrângând aria conceptual ă, am identificat și rolul pe care îl are descrierea în
construc ția personajului de roman ( III.2. Rolul descrierii în construc   ț  ia personajului de
roman), oprindu-m ă mai ales asupra valen țelor sale func ționale și asupra inten ționalit ătii
actului descriptiv și prezentând de asemenea planurile sale. Strictele concepte de teorie
literar ă nu mi s-au p ărut îns ă suficiente pentru buna în țelegere a tuturor semnifica țiilor pe
care le are înf ă ți șarea unui personaj în momentul actualiz ării sale de c ătre cititor, de aceea
am sim țit nevoia s ă le corelez cu no țiuni din domeniul semioticii, istoriei costumului și
modei, al antropologiei și al comunic ării într-un scurt subcapitol intitulat III.3. Omul,
4 François Mauriac – Le Romancier et ses personnages, Le livre de poche, 1972, édition R-A. Corrêa, 1933,
 p.81

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 11/23 
haina și societatea – coduri, semnifica   ț  ii, psihologii ale îmbr ăc ămintei transpuse în
operele literare; elemente de semiotica personajului. Emblema vestimentar ă este de
asemenea o idee care mi s-a p ărut interesant ă pentru o clasificare a personajelor din
romanelor studiate, ca și sublinierea specificului comunic ării în opera literar  ă, ca element
director al structurii personajului. Codurile prin care putem descifra personajul pot fi și de
origine semiotic ă  și comunica țional ă, ele operând cu o serie de simboluri care trebuie s ă 
fie comentate.
Ultima parte este constituit ă dintr-o serie de studii aplicative ( III.4. Studii
aplicative) prin care am încercat s ă ilustrez multitudinea de posibilit ă ți pe care
conceperea aspectului exterior al unui personaj poate s ă o ofere creatorului de roman.
M-am oprit în mod inten ționat asupra unor opere foarte bine cunoscute și analizate
îndelung anterior, tocmai pentru a demonstra c ă marile crea ții nu înceteaz ă s ă ne
uimeasc ă  și s ă se împrosp ăteze cu orice privire nou ă aruncat ă asupra lor, de aici venind și
 perenitatea lor.
Am f  ăcut astfel o suit ă de re-lecturi în care am g ăsit câteva func ții predominante
ale costumului, care devin chiar axe subterane de for  ț ă ale operelor: Ion  și P ădurea
 spânzura   ț  ilor  de Liviu Rebreanu (Func   ț  ionalitatea costumului în imaginea
 personajului realist ), unde costumul are o func ționalitate accentuat ă, datorat ă tipologiei
realiste ale personajelor și unde am urm ărit ipostazele personajelor din perspectiva purt ării unui anumit element vestimentar sau costum (p ăl ăria, uniforma);Ultima noapte
de dragoste, întâia noapte de r  ă zboi de Camil Petrescu(„Asta-i rochia albastr  ă”…. a lui
Camil Petrescu sau alegoria feminit  ă ț  ii în „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
r  ă zboi” ), în care am studiat opozi ția feminitate / r  ăzboi prin prisma opozi ției rochie/
uniform ă – aceste elemente putând fi definitorii, în opinia mea și pentru tonalitatea
fundamental ă a celor dou ă p ăr ți ale romanului;Creanga de aur  de Mihail Sadoveanu
(Costumul ca emblem ă a personajului – valorile ritualice sau condi    ț  ionarea moral ă 
 prin aparen   ț  a exterioar  ă), în care am explorat valorile ritualice ale vestimenta ției, dar și
modul în care ea condi ționeaz ă portretul moral al personajului, precum și valoarea sa de
indice spa țio-temporal. Într-un alt studiu, am discutat valen țele de semnalizator etnic și
spiritual pe care le are costumul, re-analizând unul dintre romanele celebre ale lui Mircea
Eliade (Costumul – semn etnic și mistic în „Maitreyi” de Mircea Eliade), dezvoltând în

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 12/23 
urm ătorul ideea c ă acesta poate deveni și element structural al romanului, direc ționând
arhitectura acestuia, ca în Enigma Otiliei de George C ălinescu (Costumul ca element al
construc   ț  iei epice).
În studiul dedicat romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu, am abordat o
 perspectiv ă nou ă, comentând evolu ția unui singur personaj, din perspectiva schimb ărilor
 pe care le sufer  ă  ținuta sa ( De la „p ălaria moale” la „raglanul englezesc”….sau
ascensiunea lui Lic ă din „Concert din muzic ă de Bach” de Hortensia Papadat-
 Bengescu) și am încercat s ă eviden țiez și o latur ă mai pu țin comentat ă a romanelor sale,
dar care asigur  ă continuitatea literaturii moderne cu cea clasic ă – tipologia parvenitului.
În fine, romanul lui Mateiu Caragiale(„În lungile mante, cu palo șul la
coaps ă”….visul unor crai de Curtea-Veche), mi-a oferit posibilitatea s ă sus țin practic
ideea c ă, de și aparent lipsit ă de importan ț ă, vestimenta ția personajelor nu este deloc
neglijat ă atunci când un creator î și concepe opera, ba, mai mult c ă aceasta este gândit ă ca
unul dintre elementele centrale, deoarece ofer ă cititorului una dintre cele mai puternice
ancore pentru descifrarea sensurilor unui roman.
Personajul, v ăzut astfel ca semn literar, poate fi descifrat prin punerea în comun a
tuturor semnifica țiilor pe care le au componentele sale – fizionomia, vestimenta ția,
faptele, mediul de via ț ă etc.
Pu ținele resurse de documentare în acest sens existente în limba român ă, m-auobligat s ă caut mai ales pe filier  ă francez ă, deoarece în teoria și critica literar  ă francez ă,
tema referitoare la vestimenta ția personajelor și a personajului de roman în special este
tratat ă pe larg și cu numeroase aplica ții pe text.
CONCLUZII
Cercetarea pe care mi-am propus s ă o întreprind a încercat doar s ă deschid ă 
câteva piste de reinterpretare a romanelor interbelice din punctul de vedere al unor
elemente structurale mai pu țin investigate și puse în lumin ă de critica literar ă. Personajul,
cu tot ceea ce ține de construc ția sa – inclusiv elementele vestimentare, este una dintre
componentele f ăr ă de care existen ța romanului nu poate fi conceput ă. El este reflectarea
modelului social al unei epoci, al idealului social al scriitorului și cel mai important factor

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 13/23

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 14/23 
 
BIBLIOGRAFIE
Adam, Jean Michel -Textele. Tipuri   și prototipuri, Ed. Institutul
European, Bucure ști, 2009
Albérès, R.M. – Istoria romanului modern, Editura pentru
Literatura Universal ă, Bucure ști, 1968
Angelescu, Silviu – Portretul literar , Editura Univers, Bucure ști,
1985
B ăicu ș, Iulian – Dublul Narcis,Editura Universit ă ții din
Bucure ști, 2004, în format computerizat :
http://ebooks.unibuc.ro/filologie/Baicus/narciscontr 
anarcis.htm 
Bahtin, M. – Probleme de literaturã   și esteticã, trad. de
 Nicolae Iliescu, Univers, Bucure ști, 1982
Balot ă, Nicolae – De la Ion la Ioanide. Prozatori români ai
 secolului XX , Ed. Eminescu, Bucure ști, 1974Barbu, Ion – Mateiu Caragiale interpretat de… studiu,
refa ț ă  și antologie de Alexandru George, Ed.
Eminescu, Bucure ști, 1985
Baroni, Raphael – La Tension narrative, Seuil Poétique, Paris, 2007
Barthes, Roland – Romanul scriiturii, Ed. Univers, Bucure ști, 1987
Barthes, Roland –  Le Grain de la voix : entretiens 1962-1980, Ed.
du Seuil, Paris, 1981
Barthes, Roland -Œuvres complètes, tome I : 1942-1965, Éditions
du Seuil, Paris, 1993
Barthes, Roland – Pl  ăcerea textului. Roland Barthes despre Roland
 Barthes. Lec   ț  ia,edl. Cartier, Biblioteca Deschis ă,

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 15/23 
Baudelaire, Charles – Pictorul vie   ț  ii moderne   și alte curiozit ă ț  i,
Bucure ști, Ed. Meridiane, 1992
Booth, Wayne, C. – Retorica romanului, Ed. Univers, Bucure ști,
Bucure ști,1976
Bor țun, Dumitru, Teodor Bor  șa –Semiotica vizualului – Ed.Universit ă ții Na ționale
de Arte, Bucure ști, 2004
Brémond, Claude – Logica povestirii, trad. de Micaela Slãvescu,
 prefa țã de Ioan Pânzaru, Humanitas, Bucure ști,
1991
Bruner, Jerome -The Narrative Construction of Reality (1991) în
Critical Inquiry, 18:1, 1-21
Butor, Michel – Essais sur le roman, Ed. Gallimard, Paris, 1972.
Caragiale, Mateiu – Pajere. Remember. Craii de Curtea-Veche. Sub
 pecetea tainei, (antologie, postfa ț ă  și bibliografie
de Constantin Trandafir), Ed. Minerva, Bucure ști,
1988
C ălinescu, George – Istoria literaturii române de la origini pân ă în
 prezent, ed. a II-a, Ed. Minerva, Bucure ști, 1982
C ălinescu, George –Cronici literare   și recenzii, vol.I, (editie deAndrei Rusu ; note și comentarii de Ion B ălu si
Andrei Rusu), Ed. Minerva, Bucure ști, 1991
C ălinescu, Matei – Mateiu I. Caragiale: recitiri, ed. a II-a, Biblioteca
Apostrof, Cluj Napoca, Ed. Polirom, Ia și, 2007
Cioculescu, Șerban – Aspecte literare contemporane. 1932-1947, Ed.
Minerva, Bucure ști, 1972
Ciopraga, Constantin – Mihail Sadoveanu – Fascina   ț  ia tiparelor
originare, Ed. Eminescu, Bucure ști, 1981
Comarnescu, Petru – Noi viziuni   și în   ț  elegeri în estetica   și   știin   ț  a artei,
în Revista Funda   ț  iilor Regale, Imprimeria
 Na țional ă, Bucure ști, 1938
Constantinescu. Pompiliu – Romanul românesc interbelic, Ed. Minerva,

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 16/23 
Buc, 1977
Craia, Sultana – Îngeri, demoni   și muieri , Bucure ști, Ed. Univers
Enciclopedic, 1999
Cr ăciun, Gheorghe – Istoria didactic ă a literaturii române, Bra șov,
Ed. Magister/Aula, 1997
Crohm ălniceanu, Ovidiu S. – Literatura “autenticit ă ț  ii”   și “experien   ț  ei”, în
 Literatura român ă între cele dou ă r  ă zboaie
mondiale, vol I, Buc., 1967
Descamps, Marc-Alain – Psychosociologie de la mode, PUF, Paris, 1979
Dimisianu, Gabriel – Lecturi libere ( Hortensia Papadat-Bengescu.
 Realism   și necru   ț  are), Ed. Eminescu, Bucure ști,
1983
Dupriez, Bernard -Gradus, articlesCaricature et Portrait , Paris,
Union générale d'éditions, Paris, 1977
Eco, Umberto –Opera deschis ă. Form ă    și indeterminare în
 poeticile contemporane, traducere și prefa ț ă de
Cornel Mihai Ionescu, Ed. Paralela 45, Pite ști,
2002
Eco, Umberto – Lector in fabula, Paris, Ed. Grasset, 1985Eco, Umberto -O teorie a semioticii, Ed. TREI, Buc., 2008
Eliade, Mircea –Oceanografie (eseuri), Ed. Humanitas,
Bucure ști, 2003
Firan, Florea; Constantin M. Popa –C  ălinescu – antologie comentat  ă, Ed. Poesis,
Craiova, 1995
Fiske, John – Introduction to Communication Studies,
Routledge, 2nd edition, 1990
Forster, E.M. – Aspecte ale romanului, EPLU, Bucure ști, 1968
Genette, Gérard – Figuri, Ed. Univers, Bucure ști, 1978
Gide, André – Falsificatorii de bani, Ed. RAO, Bucure ști, 1996
Glodeanu, Gheorghe – Poetica romanului românesc interbelic.O

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 17/23 
 posibil  ă tipologie, Ed. Libra, Bucure ști, 1998
Goldmann, Lucien – Pour une sociologie du roman, Ed. Gallimard,
Paris, 1975
Greimas, A.J. –Sémantique structurale : recherche et méthode,
Ed. Larousse , Paris, 1966
Hamon, Philippe – Pour un statut sémiologique du personnage în
 Littérature, no.6,Paris, 1972
Hamon, Philippe –Texte et idéologie : valeurs, hiérarchies et
évaluations dans l’œuvre littéraire – PUF, Paris,
1984
Holban, Ioan – Hortensia Papadat-Bengescu, Ed. Albatros,
Bucure ști, 1985
Iacob, Livia – Romancieri interbelici, Institutul European, Ia și,
2006
Ibr  ăileanu, Garabet –Opere, vol.3, ed.critic ă de R.Rotaru și Al.Piru,
Ed. Minerva, Bucure ști, 1976
Ionescu, Gelu – Romanul lecturii, Ed. Cartea Româneasc ă,
Bucure ști, 1976
Jalb ă, Constantin – Romanul lui G. C  ălinescu. Genez ă. Modalit ă ț  iartistice, Ed. Minerva, Bucure ști, 1980
Jouve, Vincent – L’Effet personnage dans le roman, PUF, Paris,
1992
Kayser, Wolfgang –Opera literar  ă – o introducere în   știin   ț  a
literaturii, Ed. Univers, Bucure ști, 1979
Kundera, Milan – Insuportabila u   șur  ătate a fiin   ț  ei, Ed. Humanitas,
Bucure ști, 2007
Kundera, Milan – Arta romanului, Ed. Humanitas, Bucure ști, 2008
( trad. Simona Cioculescu)
Lintvelt, Jaap – Punctul de vedere. Încercare de tipologie
narativ ă. Teorie   și analiz ă, Ed. Univers, Bucure ști,
1994

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 18/23 
Lovinescu, Eugen – Romanul românesc în interviuri. O istorie
autobiografic ă – ed. îngrijit ă de Aurel Sasu și
Mariana Vartic – vol II, partea I, Ed. Minerva,
Bucure ști, 1986
Lovinescu, Eugen – Istoria literaturii române contemporane – 1900-
1936  înScrieri, vol VI, Bucure ș ți, Ed. Minerva,
1975
Manolescu, Nicolae – Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc,
Ed. 100+1 Gramar, Bucure ști, 2001
Mauriac, André – Le Romancier et ses personnages, Le livre de
 poche, 1972, édition R-A. Corrêa
Mihail Ralea –Scrieri, vol.II, Ed. Minerva, Bucure ști, 1977
Mincu, Marin – Avangarda literar  ă româneasc ă, Ed. Minerva,
Bucure ști, 1983
Mu șat, Carmen – Romanul românesc interbelic. Dezbateri
teoretice, polemici, opinii critice, Ed. Humanitas
Educa țional, Bucure ști, 2004
 Nanu, Adina – Arta pe om; Look-ul   și în   ț  elesul semnelor
vestimentare, Ed. Compania, 2001 Nanu, Adina – Art ă , stil, costum, Ed. Noi Media Print, 2007
 Negoi țescu, Ion – Istoria literaturii române, Ed. Minerva,
Bucure ști, 1991
Paleologu, Alexandru –Treptele lumii sau calea c ătre sine, Ed. Vitruviu,
Bucure ști, 1977
Pamfil, Alina –Spa   ț  ialitate   și temporalitate. Eseuri despre
romanul românesc interbelic, Ed. Dacopress, Cluj-
 Napoca, 1994
Pâni șoar  ă, Ion-Ovidiu –Comunicarea eficient  ă (ed. a II-a rev ăzut ă  și
ad ăugit ă), Ed. Polirom, colec țiaCollegium.
Ș  tiin   ț  ele educa   ț  iei), Bucure ști 2004
Perpessicius -Opere, vol.2 – Men țiuni critice – Ed. Minerva,

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 19/23 
Bucure ști, 1967
Perpessicius –Scriitori români, V, Ed. Minerva, Bucure ști,
1990
Petra ș, Irina – Proza lui Camil Petrescu, Ed. Dacia, Cluj-
 Napoca, 1981
Petrescu, Camil –Teze   și antiteze. Eseuri alese, Ed. Minerva,
Bucure ști, 1971
Philippide, Alexandru –Scriitorul   și arta lui, Ed. pentru Literatur  ă,
Bucure ști, 1968
Picard, Michel (coord.) – La lecture littéraire : comunic ări sus ținute la
colocviul de la Reims 14-16 juin 1984 – Paris :
Clancier-Guénaud, 1988.- 328 p.- (publica ție a
Centrului de cercetare a lecturii literare din Reims
 – colec ția Bibliothèque des signes)
Picard, Michel – La lecture comme jeu, Ed. de Minuit, Paris, 1986
Pillat, Dinu – Dilemele de crea   ț  ie ale romanului în con   știin   ț ă 
noastr  ă estetic ă dintre cele dou ă r ă zboaie
mondiale în Mozaic istorico-literar. Secolul XX ,
Ed. pentru Literatur ă, Bucure ști, 1969Popa, Marian –Teoreticianul prozei   și prozatorul  înCamil
 Petrescu, Ed. Albatros, Bucure ști, 1972
Popovici, Vasile – Eu, personajul , Ed. Cartea Româneasc ă,
Bucure ști, 1988
Popovici, Vasile – Lumea personajului, Cluj-Napoca, Ed.
Echinoc țiu, 1997
Protopopescu, Al. – Romanul psihologic românesc, col.Sinteze,
Ed.Eminescu, Bucure ști, 1978
Rabatel, Alain – Homo narrans. Pour une analyse énonciative et
interactionnelle du récit , Limoges, Lambert-Lucas,
coll. "Linguistique", 2009, (2 vol.)

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 20/23 
Raicu, Lucian – Liviu Rebreanu, Ed. pentru Literatur  ă, Bucure ști,
1967
Ralea, Mihail –Scrieri, vol.2, Ed. Minerva, Bucure ști, 1977
Reuter, Yves – La description. Des théories à l’enseignement-
apprentissage, ESF, Paris, 2000
Rey, Pierre-Louis – Le roman, Editions de Seuil, Paris, 1971
Ricardou, Jean – Noi probleme ale romanului, Ed. Univers,
Bucure ști, 1988
Ricœur, Paul -Temps et récit (Vol III : Le temps raconté), Paris,
Seuil, 1985
Sarraute, Nathalie – L’Ère du soupçon, Ed. Gallimard, Paris, 1954
Sartres, Jean-Paul -Situations I , Ed.Gallimard, Paris, 1947
Schaeffer, Jean-Marie – Le romanesque – articol publicat în revista Vox
Poetica, în 14.09.2002,
http://www.vox-poetica.org/t/leromanesque.htm 
Schmid, Wolf – Narratology. An Introduction, (trad. Starrit
Alexander), De Gruyter Textbook, 2010
Scurtu, Ioan –Via   ț  a cotidian ă a românilor în perioada
interbelic ă, Ed. Rao, Bucure ști, 2001Sebastian, Mihail – Eseuri. Cronici.Memorial , edi ție îngrijit ă  și
 prefa țat ă de Cornelia Ștef ănescu, Bucure ști,
Editura Minerva, 1972
Simion, Eugen –  Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Ed.
Demiurg, Bucure ști, 1995
Simion, Eugen –Scriitori români comenta   ț  i – Editura Recif,
Bucure ști, 1994
Simion, Eugen -Scriitori români de azi, Editura Cartea
Româneasc ǎ, Bucuresti, 1974-1989, vol I-IV
Souriau, Etienne -Vocabulaire d’esthétique, PUF, Paris, 1990
Streinu, Vladimir – Pagini de critic ă literar ă , Marginalia, eseuri –
vol.1, Ed. Pentru Literatur  ă, Bucure ști, 1968

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 21/23 
 
Thibaudet, Albert – Réflexions sur la littérature, Ed. Gallimard,
colec țiaQuarto, 2007 (reeditare îngrijit ă de
Antoine Compagnon)
Todorov, Tzvertan – Poetica prozei, Ed. Univers, Bucure ști, 1975
Toma șevski, Boris –Teoria literaturii. Poetica – Bucure ști, Ed.
Univers, 1973
Tomu ș, Mircea – Romanul romanului românesc – Ed. 100+1
Gramar, Bucure ș ți, 1999
Țeposu, Radu G. –Via   ț  a   și opiniile personajelor , Ed. Cartea
Româneasc ă, Bucure ști, 1983
Valette, Bernard – Esthétique du roman moderne, Ed. Nathan
Université, Paris, 1993
Vianu, Tudor – Arta prozatorilor români, Ed. Eminescu,
Bucure ști, 1973
Villeneuve, Johanne –  Le Sens de l’intrigue, Presses de l’Université
Laval, Québec, 2003
Weinrich, Harald – Le temps compté, trad. Vincent Decroche, ed.Million, colec ția Nomina, 2009
DIC ȚIONARE ȘI ENCICLOPEDII
*** – Dic   ț  ionarul explicativ al limbii române,
Academia Român ă, Institutul de Lingvistic ă „Iorgu
Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998
Chevalier, Jean – Dic   ț  ionar de simboluri, Ed. Artemis, Bucure ști,
1993
Corti, Maria – Pentru o enciclopedie a comunic ării literare –
Ed. Pontica 2000, Constan ța, 2004
Ducrot, Oswald ; Todorov, Tzvetan – Dictionnaire encyclopédique des Sciences du
langage, Ed. Le Seuil, Paris, 1979

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 22/23 
Mendes, Valérie et De la Haye, A.M. – La mode au XX-ème siècle, Ed. Thames &
Hudson, col. L’univers de l’art, Paris, 2000
O’Hara Callan, Georgina – Dictionnaire de la mode, Ed. Thames & Hudson,
col. L’univers de l’art, Paris, 2009
Panaitescu, Val. (coord.) -Terminologie poetic ă    și retoric ă, Ed.
Universit ă ții « Al.I.Cuza », Ia și, 1994
Prince, Gérald, A. – Dictionar de Naratologie(trad. Sorin Pârvu) – Ed.
Institutul European, Ia și, 2004
S ăndulescu, Al. (coord.) – Dic   ț  ionar de termeni literari – Ed. Academiei,
Bucure ști, 1976
Șindrilaru, Florin (coord.) – Dic   ț  ionar de personaje literare din proza   și
dramaturgia româneasc ă – Pite ști, Ed.Paralela 45,
2005
Walter, Gérard ; Walter, Henriette – Dictionnaire des mots d’origine étrangère,
collection Références, Ed. Larousse, Paris, 2010
CORPUS DE TEXTE
Caragiale, Mateiu – Pajere. Remember. Craii de Curtea-Veche. Sub pecetea tainei, (antologie, postfa ț ă  și bibliografie
de Constantin Trandafir), Ed. Minerva, Bucure ști,
1988
C ălinescu, George –Opere, vol.1, 3   și 4, Cartea nun   ț  ii și Enigma
Otiliei, Ed. pentru Literatur  ă, Bucure ști, 1966
Eliade, Mircea – Maitreyi și Nunt  ă în cer , Ed. pentru Literatur  ă,
Buc, 1969 (cu un studiu introductiv de Dumitru
Micu)
Holban, Anton – Ioana, Ed. Minerva, Bucure ști, 1984

5/26/2018 Rezumat Teza Doctorat Corina Chelaru – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-teza-doctorat-corina-chelaru 23/23