Cap2 Energia Solara [622720]

2. ENERGIA SOLARĂ. A SPECTE PRIVIND
UTILIZAREA ACESTEIA LA CENTRALE TERMO –
ELECTRICE -SOLARE

Schimbările climatice din ultimii ani, precum și temerea că rezervele de
combustibili fosili se vor epuiza curând, au determinat oamenii de știință să își
focalizeze atenția către sursele alternative de energie. O sursă de energie
regenerabilă, inepuizabilă și gratuită este cea obținută de la Soare, folosind diferite
sisteme de conversie.
Soarele este una din sursele de energie inepuizabile cunoscute până în
prezent, de care lumea ar putea beneficia în cantități tot mai mari, odată cu
dezvoltarea de tehnologii inovative de captare și înmagazinare a energiei solare.
Energia primită de la Soar e, incidentă la suprafața Pământului se regăsește sub
formă de energie luminoasă, care se poate transforma în energie termică, energie
mecanică, energie electrică.
Soarele este un corp ceresc, cu vârsta de aproximativ 4,6 miliarde de ani,
care generează e nergie prin reacțiile nucleare ce se produc în nucleu. În miezul
Soarelui au loc într -o mișcare continuă reacții de fuziune nucleară, prin care,
hidrogenul; care se găsește în cea mai mare cantitate în miezul Soarelui, este
transformat în heliu. Compoziția Soarelui cunoscută până în prezent este de circa
71% hidrogen, 27,1% heliu, 0,97% oxigen și restul sunt alte elemente în
concentrații mai reduse [Luminosu2007].
De la începutul existentei sale, Soarele a produs și încă mai produce energie
pe baza reacțiil or de fuziune nucleară din interiorul său, astfel încât
energia provenită de la Soare sub forma luminii și a căldurii f ace posibilă existența
vieții pe Pământ [Luminosu2007], [DeSabata2010].
Caracteristicile Soarelui sunt [Luminosu2007], [DeSabata2010], [Bălan2013]:
 diametrul: 1.392.106 km (de 109 ori diametrul Pământului)
 nucleul solar are raza de aproximativ 0,23Rz (Rz – raza discului solar)
 nucleul are o densitate de 100 de ori mai mare decât a apei și mas -a lui
constituie 40 % din masă totală
 temperatura la suprafață: 5780K
 temperatura în interior: între 8 -40×106 K
 rotație stelară 25,3800 zile (25 z9h 7m 13s
 înclinați a este de 7,25° (față de elipsă) și 67,23° (față de planul galaxiei)
 mișcarea de rotație are o perioadă de 26 zile
 perioada de rotație: T ecuator = 27 zile; T polar = 30 zile
 puterea eliberată: 4·1029kW
 vânt solar: la ecuator 400 km/s iar părțile mai active ating și 750 km/s
 radiația emisă de Soare parcurge cei 150.000.000 km până la Pământ, cu o
viteză constantă (cu viteza luminii 300.000 km/s) în 8,3 minute. Astfel, noi
observăm Soarele cu o întârziere de 8,3 minute
 energia totală emisă în spațiul cosmic: 2 2,252·1027 J/min
 energia la limita superioară a atmosferei: 10,046·1018 J/min
 energia recepționată la suprafața Pământului: 8,3·104 J/m2min.

24 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice -solare – 2
Energia transmisă de Soare Pământului este sub formă de radiație solară,
iar intensitatea radiației solare care aj unge la suprafața Pământului este mai mică
decât constanta solară deoarece pe măsură ce traversează atmosfera terestra
groasă de aproximativ 50km, intervin factori precum poluarea, acoperirea cu nori,
cantitatea de aerosoli, etc, care modifică prin absorbț ie și difuzie (fenomen în urma
căreia, anumite forme de radiație, cum ar fi lumina sau sunetul deviază de la
traiectoria rectilinie, deviere cauzată de cele menționate anterior), intensitatea
radiației solare [Luminosu2007], [Bălan2013].
Totodată, constant a solară S este definită ca fiind cantitatea de energie
primită de la Soare în unitatea de timp de către o suprafață cu aria de 1cm2,
perpendicular pe direcția razelor soarelui, la mijlocul distanței dintre Pământ și
Soare, la exteriorul atmosferei terestr e, având o valoare general acceptată de WRC
(World Radiation Center) de S=1367W/m2 [Luminosu2007], [Gueymard2002]:
Dacă ne referim la spectrul radiației solare globale, acesta cuprinde 3
componente: – radiația ultravioletă (UV – 3%) – radiația vizibilă (42 %) și radiația
infraroșie (IR -55%). Fiecărei componente a radiației, îi corespunde câte un
domeniu bine definit al lungimilor de undă: UV 0,28 – 0,38 μ m; radiația vizibilă 0,38
– 0,78 μ m și IR 0,78 – 2,50 μ m [Luminosu2007], [Bălan2013].
În figura 2.1. est e prezentată o schiță a radiației solare în atmosferă unde se
pot observa și fenomenele de difuzie și absorbție.

Figura. 2.1. Radiația solară în atmosferă
Radiația solară este emisă de Soare pe diferite lungimi de undă, aceasta
trecând prin atmosfera Pământului, o parte din ea este absorbită, o altă parte este
împrăștiată de vaporii de apă, de aerosoli, etc, dar cea mai mare parte ajunge pe
suprafața Pământu lui. Pentru aplicațiile terestre ale energiei solare, numai radiația
cu lungimea de undă cuprinsă între 0,29 și 3,2μm este semnificativă
[Luminosu2007], [Gueymard2002], [Călinoiu2012], [Coste2011].

2.1 – Potențialul solar al României 25
Radiația solară globală primită de Pământ pe suprafața ori zontală se împarte
în [Luminosu2007], [Călinoiu2012], [Luminosu2013], [Coste2011] :
– radiația directă care este primită de la Soare fără să -și fi schimbat direcția
de propagare la străbaterea atmosferei
– radiația difuză, adică radiația primită de sol de la S oare după schimbarea
direcției de propagare prin reflexie și împrăștiere de către atmosfera terestră.
Radiația incidentă pe o suprafață înclinată se numește totală și componentele
sale sunt radiația directă, difuză și reflectată de sol (albedoul) [Paulesc u2013a],
[Călinoiu2012], [Luminosu2013], [Luminosu2014].
Se prezintă câteva date din literatura de specialitate a potențialul energetic
solar al României.

2.1. Potențialul solar al României

România este o țară binecuvântată cu un potențial solar ridicat, o țară care
s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani în sectorul de energii regenerabile iar acest
lucru aduce avantaje considerabile [Luminosu2013], [Luminosu2014]. Din perspectiva
energiei solare disponibile; adică zile cu soare în România, țara noastră se află în
zona B; pe când zona A, cuprinde țări precum Spania, Italia, Grecia, etc.

Figura 2.2. Potențialul energetic solar al României (Sursa: ICPE, ANM, ICEMENERG)
[Turcu2009]

26 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice -solare – 2
În figura 2.2. putem observa zonele de interes pentru aplicațiile termo -electrice
ale energiei solare în țara noastră, astfel [***Energy],[***Energie]:
– Zona 1 – potențial solar ridicat: Dobrogea și Câmpia Română – peste 1350
kWh/m2/an.
– Zona 2 și 3 – nordul Câmpiei Române, Podișul Getic, Subcarpații Olteniei și
Munten iei, Lunca Dunării, sudul și centrul Podișului Moldovenesc și Câmpia de
Vest, Dealurile Vestice, vestul Podișului Transilvaniei, unde radiația solară pe
suprafață orizontală se situează între 1250 și 1350 kWh/m2/an.
– Zona 4 și 5 – mai puțin de 1250 kWh/m2/an, Podișul Transilvaniei, nordul
Podișului Moldovenesc și zona Carpaților [***Energy], [***Energie].
În zona litoralului Mării Negre, Dobrogea și în general în sudul țării, potrivit
INMH, aceste zone au un potențial ridicat de exploatare a energiei solar e având o
durată medie de strălucire a Soarelui de peste 2300h/an, urmată de zona de vest;
așa cum se poate vedea în figura 2.3 [***Energie], [Turcu2009] .
Totodată, potențialul energetic solar al României este valorificat prin sisteme
capabile să producă energie termică și energie electrică. Dintre acestea amintim:
panourile solare cu tuburi vidate, panourile solare cu lentile Fresnel și țevi de cupru
și/sau tuburi vidate, panourile cu celule fotovoltaice care convertesc lumina solară în
electricitate.
Astfel, studiul unei centrale termo -electrice cu lentile Fresnel și motor Stirling
ca și sursă alternativă de producție a energiei termice și electrice poate fi o alternativă
care să ne ajute să evităm sumbrele perspective vis -a-vis de rezervele de energie
primară a României și nu numai.

Figura 2.3. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui în România (Sursa: INMH)
[Bălan2013], [Turcu2009]
În instalația de centrală termo -electrică solară cu lentilă Fresnel și motor
Stirling, descrisă în capitolele următo are, este necesar să estimăm/determinăm
radiația solară pentru a determina parametrii optimi de funcționare ai acesteia.

2.1 – Potențialul solar al României 27
Pentru a putea concepe și executa corect o instalație performantă pentru
conversia energiei solare în alte forme de energie precum elec trică sau termică,
trebuie să cunoaștem potențialul solar și condițiile meteorologice ale locației în care
dorim să amplasăm centrala sau instalația. Deși insolația unui loc și factorii meteorologic i
sunt variabile necontrolabile dar foarte importante, est e necesar ca măsurătorile să
fie detaliate și pe perioade cât mai mari de timp, de obicei de ordinul zecilor de ani.
În continuare este prezentată iradianța solară precum și date și interpretări
ale potențialului solar în zona de Vest a României, acolo und e se dorește a fi amplasată
instalația pilot de centrală termo -solară cu lentile Fresnel și motoare Stirling. Datele
de radiație solară sunt pentru anii 2010, 2011 și 2012 și sunt preluate de la Stația
de Monitorizare a Radiației Solare – SRMS (latitudine 45°44’49.57”, longitudine
21°13’50.32”, altitudine 87 m), stație care monitorizează sistematic radiația solară
pe suprafețe orientate. SRMS este amplasată pe acoperișul Universității de Vest din
Timișoara unde radiația solară este măsurată cu pyranometre K ipp&Zonen
[Luminosu2013], [Luminosu2014], [Paulescu2010], [***SRMS] .

2.2. Iradianța solară

Iradianța solară extraterestră sau densitatea fluxului solar, depinde de variația
distanței Pământ – Soare și este determinată cu ajutorul piranometrelor. Iradianța
solară globală, notată cu G0, este dată de suma celor două componente: directă ( Gb
– beam solar radiation) și difuză ( Gd – diffuse solar radiation), exprimată astfel:
[Paulescu2013a], [Călinoiu2012], [Luminosu2013], [Luminosu2014], [Paulescu2010],
[***SRMS], [Yang2001], [Paulescu2004], [Gueymard1993], [Gueymard1995],
[Biga1980].
𝐺 0=𝐺𝑏+𝐺𝑑 (2.1)
Intensitatea radiației solare directe în planul normal la direcția de propagare
G0 se determină cu relația [Luminosu2013], [Bugler1977], [Hottel1976],
[Paulescu2013b].
𝐺0=𝐺0𝑐𝑜𝑠𝜃𝑧 (2.2)
unde: θz este distanța zenitală a Soarelui, iar cos𝜃𝑧 se calculează cu formula:
cos𝜃𝑧 =cosϕcosδ cosω+sinδ sinϕ (2.3)
unde: 𝜙 este latitudinea geografică, exprimată în grade (pentru Timișoara,

= 45o15’; unghiul orar al Soarelui se modifică cu 15 grade într -o oră respectiv cu
1 grad în 4 min).
𝛿 – unghiul de declinație al Soarelui.
ω – unghiul orar al Soarelui.
Deplasarea unghiulară a Soarelui pe boltă spre est sau vest față de
meridianul local, datorită rotației pământului cu 15ș pe oră reprezintă unghiul orar.
Acesta, convențional ia valori negative dimineața și pozitive după amiază
[Paulescu2010], [Yang2001]:

𝜔=[(𝜏𝑠)−12]∙15° (2.4)
unde 𝜏 s este timpul solar.
Declinația este unghiul dintr e planul ecuatorial și direcția razelor de soare și
variază între +23.5ș și –23.5ș, valori atinse la solstiții. În funcție de ziua Juliană – j,
unghiul de declinație se calculează cu relația:

28 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice -solare – 2
𝛿=23.45sin[360
365(𝑗+284 )] (2.5)
Numărul zilei din an este numit ziua Juliană j și se determină cu relația:
𝑗=30.416 (𝑙−1)+𝜒 (2.6)
unde l este numărul lunii iar 𝜒 este numărul zilei din săptămână.
Iradianța în plan orizontal este notată cu Ga,m,d,h unde: a – numărul de
ordine al anu lui, m – lună (month), m∈(1,12), d – ziua din lună (day) d∈(1,31 ∙a), h
– momentul orar al măsurării (hour) h∈(1,14).
Pentru caracterizarea zilei medii a lunii au fost calculate mediile pentru
fiecare oră cu formula:

Dd
hdma hm GDG
1,,, ,1
(2.7)
unde D este numărul total de măsurări la ora h al lunii calendaristice, D=31 ∙a.
Iradianța medie pentru o lună dată s -a calculat cu formula :

Hh
hm m GHG
1,1
(2.8)
unde H este numărul total de măsurări (ore) aferente zilei medii a lunii date.
Iradianța medie anuală s -a calculat cu formula:

Mm
m an GMG
11
(2.9)
unde M reprezintă numărul de luni, M=12.
Iradierea pentru 1 oră a zilei medii a unei luni s -a calculat cu formula:
hm hm G H, ,3600
(2.10)
Iradierea diurnă pentru ziua medie a unei luni s -a calculat cu formula:
hm dm G H, 3600
(2.11)
Iradierea pentru ziua medie a anului se calculează cu formula:

Mm
m dan HMH
11
(2.12)
Energia (potențialul solar) medie care străbate în unitatea de timp, prin
suprafața orizontală cu aria de 1 m2, la sol, în timp de 1 an este dat de formula:

dan an HN Q (2.13)
unde N este numărul de zile cu cerul senin sau senin și noros.
În referințele [Luminosu2013], [Luminosu2014], [Paulescu2010], [Bugler1977],
[Hottel1976], [Paulescu2013b], [Bădescu2013], [Paulescu2003], [Spencer1971],
[Janjai2011], [Coste2011] iradianța solară globală este definită ca fiind cantitatea de
energia solară incidentă ce cade pe unitatea de suprafața orizontală, într -o secundă.
Pentru Timișoara, durata medie de strălucire a soarelui este de 2154 ore iar
al zilelor cu cer senin sau senin și noros este N = 274.

2.2 – Concentratoare de radiație solară 29
Folosind datele de la stația solară a UVT au fost calculate iradianța medie
pentru o lună, iradianța medie anuală, iradierea pentru 1 oră a zilei medii a fiecărei
din cele 12 luni ale anului 2010, iradierea diurnă pentru ziua medie fiecărei luni,
iradierea pentru ziua medie a anului și potențialul solar mediu; rezultatele sunt
prezentate în tabelul 2.1, respectiv în figura 2.4 [ Luminosu2013] [Luminosu2014].
Datele în extenso se regăsesc în Anexa 1 pentru anul 2010.

Figura 2.4. Iradianța solară globală a zilei medii pe 12 luni, anul 2010
Tabelul 2.1. Iradianța solară globală a zilei medii pentru anul 2010
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Ora
6 0 0 5 3 20 34 27 8 0 0 0 0
7 0 6 47 39 89 128 119 65 16 3 8 0
8 16 50 166 129 181 249 254 199 79 45 59 14
9 61 117 229 238 279 363 386 338 179 148 151 48
10 107 190 319 366 371 483 497 493 277 249 218 78
11 161 227 379 467 427 568 599 605 353 328 265 102
12 177 248 414 498 490 582 616 661 394 367 266 116
13 177 224 384 495 547 627 608 645 398 384 256 98
14 143 171 339 488 469 631 615 649 417 343 189 75
15 88 114 246 411 421 550 521 578 363 274 105 39
16 38 64 153 350 362 445 474 483 259 179 31 10
17 5 18 71 245 250 321 349 330 155 84 1 1
18 0 0 11 140 145 209 232 197 74 17 0 0
19 0 0 0 45 67 110 115 78 15 0 0 0
20 0 0 0 3 16 36 33 11 1 0 0 0
Gm
[W/m2] 81 119 213 261 276 356 363 356 213 202 129 53
Gan
[W/m2] 218
Hm(d)
[MJ/m2/ 3,5 5,14 9,95 14,1 14,89 19,21 19,6 19,22 10,73 8,72 5,57 2,09

30 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice -solare – 2
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Ora
zi]
Han(d)
[MJ/m2/
zi] 11,06 MJ/m2 /zi
Q
[MJ/m2/
an] 1121 kWh/m2 /an
În tabelul 2.2. sunt calculate iradianța medie pentru o lună, iradianța medie
anuală, iradierea pentru 1 oră a zilei medii a fiecărei din cele 12 luni ale anului
2011, iradierea diurnă pentru ziua medie fiecărei luni, iradierea pentru ziua medie a
anului și potențialul solar mediu; rezultatele sunt prezentate sub formă de gra fic în
figura 2.5. [Luminosu2013], [Luminosu2014], [DeSabata2013]. Datele în extenso
se regăsesc în Anexa 2 pentru anul 2011.

Figura 2.5. Iradianța solară globală a zilei medii pe 12 luni, anul 2011
Tabelul 2.2. Iradianța solară globală a zilei medii pen tru anul 2011
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Ora
6 0 0 38 4 20 29 21 7 0 0 0 0
7 0 4 131 38 105 140 102 63 21 4 9 0
8 16 38 232 137 229 252 213 210 110 52 61 14
9 59 98 351 254 363 414 346 361 240 162 147 91
10 113 169 409 391 479 534 440 503 379 273 224 164
11 153 210 450 504 573 621 531 628 482 368 269 145
12 184 238 429 589 647 695 600 685 549 430 274 138
13 183 224 382 607 642 690 620 692 576 430 249 125
14 137 184 299 577 632 610 587 653 551 375 191 92
15 85 142 199 509 553 552 532 594 493 315 107 57
16 33 80 105 411 494 453 441 499 380 206 33 14
17 4 22 28 280 334 364 372 379 232 104 2 0

2.2 – Concentratoare de radiație solară 31
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Ora
18 0 0 5 178 204 259 260 227 108 24 0 0
19 0 0 0 62 105 146 136 96 22 0 0 0
20 0 0 0 5 25 46 41 14 0 0 0 0
Gm
[W/m2] 74 117 235 303 416 387 350 374 276 211 121 76
Gan
[W/m2] 245
Hm(d)
[MJ/m2/
zi] 3,48 5,07 11,01 16,36 19,45 20,9 18,88 20,2 14,91 9,87 5,64 3,03
Han(d)
[MJ/m2/zi] 12.40 MJ/m2 /zi
Q
[MJ/m2/
an] 1257 kWh/m2 /an

În tabelul 2.3 sunt calculate iradianța medie pentru o lună, iradianța medie
anuală, iradierea pentru 1 oră a zilei medii a fiecărei din cele 12 luni ale anului
2012, iradierea diurnă pentru ziua medie fiecărei luni, iradierea pentru ziua medie a
anului și potențialul solar mediu; rezu ltatele sunt prezentate sub formă de grafic în
figura 2.6 [Luminosu2013] ,[Luminosu2014], [DeSabata2013]. Datele în extenso se
regăsesc în Anexa 3 pentru anul 2012.

Figura 2.6. Iradianța solară globală a zilei medii pe 12 luni, anul 2012
În tabelul 2.4 este calculată media iradianței solare globală a zilei medii
pentru cei trei ani: 2010,2011,2012 iar rezultatele sunt prezentate sub formă de
grafic în figura 2.7. [Luminosu2013], [Luminosu2014], [DeSabata2013].

32 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice -solare – 2
Tabelul 2.3. Iradianța solară globală a zilei medii pentru anul 2012
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Ora
6 0 0 2 3 17 29 21 7 1 0 0 0
7 0 5 36 38 87 141 115 65 22 5 6 0
8 24 35 137 135 201 288 261 216 105 44 51 15
9 93 89 276 249 331 440 421 371 232 121 123 62
10 179 142 399 364 432 561 545 517 357 226 184 114
11 212 181 494 484 522 656 636 627 440 299 246 157
12 231 207 518 549 573 693 681 710 509 356 245 181
13 211 201 506 585 577 722 705 746 545 384 234 165
14 180 165 450 585 598 715 688 710 490 361 188 118
15 112 121 384 472 516 626 670 645 423 300 114 59
16 43 72 266 397 469 532 541 514 342 207 35 16
17 4 21 142 299 348 444 422 384 224 105 0 0
18 0 1 42 163 242 306 286 236 100 21 0 0
19 0 0 8 59 123 173 150 100 19 0 0 0
20 0 0 0 5 30 58 50 16 0 0 0 0
Gm
[W/m2] 107 103 261 293 338 426 413 391 272 173 130 68
Gan
[W/m2] 248
Hm(d)
[MJ/m2/
zi] 4,63 4,46 13,18 15,80 18,24 22,98 22,28 21,10 13,72 8,74 5,13 3,19
Han(d)
[MJ/m2/zi] 12.79 MJ/m2 /zi
Q
[MJ/m2/
an] 1297 kWh/m2/an

Figura 2.7. Potențial solar mediu în Timișoara, anii 2010, 2011, 2012

2.2 – Concentratoare de radiație solară 33
Tabelul 2.4. Media iradianței solare globală a zilei medii pentru cei trei ani: 2010,2011,2012
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Ora
6 0 0 15 3 19 31 23 7 0 0 0 0
7 0 5 71 38 94 136 112 64 20 4 8 0
8 19 41 178 134 204 263 243 208 98 47 57 14
9 71 101 285 247 324 406 384 357 217 144 140 67
10 133 167 376 374 427 526 494 504 338 249 209 119
11 175 206 441 485 507 615 589 620 425 332 260 135
12 197 231 454 545 570 657 632 685 484 384 262 145
13 190 216 424 562 589 680 644 694 506 399 246 129
14 153 173 363 550 566 652 630 671 486 360 189 95
15 95 126 276 464 497 576 574 606 426 296 109 52
16 38 72 175 386 442 477 485 499 327 197 33 13
17 4 20 80 275 311 376 381 364 204 98 1 0
18 0 0 19 160 197 258 259 220 94 21 0 0
19 0 0 3 55 98 143 134 91 19 0 0 0
20 0 0 0 4 24 47 41 14 0 0 0 0
Gm
[W/m2] 87 113 236 286 343 390 375 374 254 195 127 66
Gan
[W/m2] 237
Hm(d)
[MJ/m2/
zi] 3,87 4,89 11,38 15,42 17,53 21,03 20,25 20,17 13,12 9,11 5,45 2,77
Han(d)
[MJ/m2/ zi] 12,08 MJ/m2 /zi
Q
[MJ/m2/an] 4410 MJ/m2 per an = 1225 kWh/m2/an

Așa cum poate fi observat din scurta analiză de mai sus, țara noastră are un
potențial solar foarte bun comparativ cu al altor țări cu climă temperată, iar zona de
vest a României este una din cele mai importante zone de interes pentru aplicațiile
termo -electrice -solare din țara noastră.

2.3. Concentratoare de radiație solară

2.3.1 Generalități

Încă din timpul Chinei antice, sisteme pentru concentrarea luminii solare au
fost folosite în ansamble cu lentile sau oglinzi. Conversia energiei solare în energie
termică, mecanică sau electrică, este realizată cu ajutorul captatorilor solari, dar
există o mare diversitate de tipuri de captatoare solare termice, de la captatoare
plane, concentratoare parabolice, la lentile Fresnel. Orientarea captatorilor trebuie
făcută astfel încât randamentul conversiei energiei solare în energie termică să fie
optim [De Sabata2013], [***C57] ,[***CIP],[***CSP].
Energia solară concentrată cu ajutorul sistemelor care folosesc lentile sau
oglinzi pentru a concentra lumina solară pe o suprafață mică au capacitatea de a
transforma lumina în căldură, care apoi pune în mișcare un motor cu abur sau un
motor Stirling, care sunt conectate la un generator de energie electrică.

34 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice-solare – 2
Spre deosebire de celulele fotovoltaice, unde energia solară este direct
transformată în energie electrică, energia solară concentrată poate fi folosită atât
pentru obținerea de energie termică cât și energie electrică.
Totodată, nu se poate vorbi despre un anumit tip de captator solar ca fiind
cel mai bun pentru multitudinea de sisteme și aplicații în care pot fi folosite. Factori
precum temperatura obținută d e sistem, temperatura de lucru, poziția geografică,
radiația solară a locului, tipul de instalație, durata de viață a sistemului; toate
acestea trebuie să fie bine identificate și definite pentru a putea dimensiona și alege
corect tipul de captator solar c are este cel mai promițător pentru ceea de dorim să
instalăm.
Randamentul captatoarelor solare termice se calculează în funcție de
temperatura de lucru la care poate funcționa sistemul și de factori ai mediului
ambiant. Factorii care indică o putere de con centrare mare sunt [***C57],
[***CIP], [***CSP], [Câmpan2012]:
– densitatea radiației solare ridicată;
– tipul de captator, unde aspectele importante țin de orientarea acestuia,
urmărirea Soarelui pe cer complet automatizat pe 2 axe; dimensionarea
corectă în f uncție de puterea care dorim să o obținem, poziționarea corectă
pentru a evita eventuale umbriri;
– eficienta optică, mai precis cât anume din radiația solară captată de lentilă,
spre exemplu, ajunge la suprafața absorbantă a receptorului;
– eficienta transformării energiei solare în energie termică.

2.3.2 Clasificare captatoare solare cu concentrator

Sistemele energetice solare cu concentrare se împart în 3 categorii
[Șorândaru2013], [***C57], [***CIP], [***CSP], [Câmpan2012]:
 Sisteme termo -solare cu concentrare a radiației solare
 Sisteme fotovoltaice cu concentrare
 Sisteme fotovoltaice și termice cu concentrare a radiației solare.
Dintre acestea, sistemele solar -termice cu concentrare a radiației solare se
utilizează pentru a produce energie termică, fie sub formă de căldură, ACM (apă
caldă menajeră), fie pentru instalații frigorifice și/sau pentru a produce energie
electrică din aceeași sursă de energie regenerabilă (de obicei în combinație cu
motoare cu aburi, motoare Stirling). Aceste sisteme solar -termice folosesc oglinzi
sau lentile Fresnel pentru a concentra o suprafață mare de radiație solară (lumină)
pe o suprafață mică, spre exemplu, pe un motor Stirling.
Fiecare din metodele enumerate mai sus pot să producă energie termică
sau electrică, dif erența o face ce anume dorim de la respectiva tehnologie;
temperaturi înalte, eficiențe termodinamice mari sau energie electrică care poate fi
folosită pentru locuințe individuale sau centrale termo -electrice.
Datorită noilor inovații în materie de tehnologii de concentrare a radiației
solare, noile sisteme devin din ce în ce mai eficiente din punct de vedere economic
și tehnologic.

2.3.2.1. Factorul de concentrare

Captatoarele cu sisteme termo -solare cu concentrare se împart în funcție de
raportu l de concentrare, care este practic definit de valoarea medie a densității

2.4 – Considerații generale asupra tipurilor de motoare Stirling 35
fluxului de radiație solară captată sau colectată de receptor și densitatea fluxului de
radiație solară care cade pe concentrator [***C57] , [***CSP], [Șorândaru2013] :
 captatoare plane -fixe – oglinzi laterale plane, raportul de concentrare este mai
mic de 2.
 captatoarele plane cu concentratoare parabolice compuse, raportul de
concentrare este maxim 3. Acestea sunt montate în sisteme fixe, iar
temperatura de lucru nu depășește 100 ℃.
 captatoare cu concentrator est -vest, raportul de concentrare este 10. Față de
captatoarele fixe, acestea trebuie rotite periodic în jurul axei est -vest.
Temperatura de lucru ajunge până la aproximativ 200°C.
 captatoare cu concentratore liniare, raportul d e concentrare este mai mic de
100. Acestea pot fi fâșii de oglinzi plane sau curbe, fixe sau mobile. Aceste
tipuri de captatoare necesită minim mișcarea pe o axă.
 captatoare la care raportul de concentrare atinge valoarea de 1000, acestea
sunt sisteme de concentrare complexe alcătuite dintr -un câmp de oglinzi plane
sau curbate. Acestea fac parte dintr -un sistem care urmărește Soarele pe cer
astfel încât radiația solară să fie captată cât mai mult, prin limitarea pierderilor.
Spre exemplu, aceste oglinzi po t fi poziționate astfel încât energia solară să fie
concentrată pe un turn care preia energia. Temperatura de lucru depășește
ușor 550°C.

2.3.2.2. Capacitatea de urmărire a Soarelui pe cer

Captatoarele din această categorie sunt de două tipuri, fixe și mobile
[Șorândaru2013], [***C57], [***CIP], [***CSP]:
 Captatorul cu concentrator piramidal – sunt captatoare plane, fixe, prin care
circulă un fluid purtător de căldură și care prezintă avantajul că poate colecta
atât radiația solară directă cât și cea difuză.
 Captatorul cu concentrator cilindro -parabolic – acest sistem este alcătuit dintr -o
oglindă cilindro -parabolică care are nevoie de o singură mișcare pentru
urmărirea Soarelui pe cer, în jurul unei singure axe.
 Concentrator dublu -parabolic – acesta nu necesită urmărirea Soarelui pe cer
dar există și varianta în care este nevoie de o ajustare periodică.
 Concentratorul sferic fix cu receptor mobil – o oglinda de forma unei calote
sferice fixe care reflectă radiația solară indiferent unde este poziția S oarelui pe
cer, către un focar liniar, care este montat în centru oglinzii și care este paralel
cu razele Soarelui. În acest caz, receptorul care poate fi un cilindru sau un
motor Stirling este plasat mereu in focar.
 Captatoare cu concentrator mobil – aici amintim concentratoarele cu oglinzi si
lentile Fresnel. Aceste concentratoare au la bază fenomenele de reflexie și
refracție a radiației solare pe un receptor precum un motor Stirling.

2.3.2.3. Tehnologia de concentrare a radiației solare

Există o gamă largă de tehnologii de concentrare, dintre care amintim:
 Jgheab (cuvă) parabolică – Acest sistem este alcătuit dintr -un reflector
parabolic liniar care concentrează lumina solară pe un receptor care poate fi o
țeavă de cupru prin care trece un lichid de lu cru. Temperatura lichidului de
lucru ajunge la valori între 150 -350 ℃. Agentul de lucru poate fi folosit ca sursă

36 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice-solare – 2
de căldură pentru încălzirea locuințelor sau pentru a produce energie electrică
în alte sisteme complexe [***CSP].
 Lentile Fresnel – lentilele Fresnel au de asemenea o dublă utilizare. Ele pot fi
folosite în sisteme cu tuburi vidate în care lentila concentrează radiația solară în
focar liniar pe tuburi vidate sau țevi de cupru prin care circulă un agent de
lucru, astfel se obține ACM sau; lentile le cu concentrare punctiformă care pot fi
folosite în sisteme cu motoare Stirling pentru a obține atât energie termică cât
și electrică [Șorândaru2013], [DeSabata2013],[***C57] ,[***CIP], [Lorenzo1981],
[Wie2011], [Swanson2000].
 Turnul solar – Lumina este concentrată de o rețea de reflectoare pe un receptor
central care este poziționat pe turn. Receptorul de pe turn conține la interior un
fluid care se încălzește la temperaturi între 500 –1000 ℃ și care este folosit apoi
ca sursă de căldură pentru a obține e nergie electrică [DeSabata2013],
[***C57] , [***CIP] .
 Farfurie parabolică Stirling – sau un sistem cu farfurie, este alcătuit dintr -un
reflector parabolic care concentrează lumina solară pe un receptor care este
poziționat în punctul central -focal al ref lectorului. Ansamblul de farfurie Stirling
și receptor este montat într -un sistem ce urmărește Soarele pe două axe.
Receptorul poate avea la interior un fluid de lucru care încălzit, ajunge la
temperaturi de până la 700°C. Acesta în combinație cu un motor Stirling
generează energie electrică.
Dintre tehnologiile enumerate mai sus, vom detalia tipurile, caracteristicile,
structura și aplicațiile posibile în care se pot folosi lentile Fresnel [DeSabata2013].

2.3.2.4. Tipuri de lentile Fresnel

Lentilele Fresnel reprezintă o soluție tot mai intens dezvoltată pentru
construcția concentratoarelor de energie solară în ansamblu de sisteme mobile cu
motoare Stirling. Lentilele Fresnel sunt construite din materiale plastice subțiri cum
ar fi vinil rigi d, acril sau policarbonat; care pe una din fețe au imprimate caneluri
separate prin pereți verticali. Aceste materiale au o transmitanță mai mare de 80%
în domeniul lungimilor de undă între 400 -1500nm.
Cel mai des folosit material pentru construcția lentil elor Fresnel este PMMA
– poly-methyl -metha -crylat care funcționează la temperaturi de până la 80 ℃. PMMA
care este un material plastic rezistent la lumina Soarelui, care are avantajul că nu
își modifică proprietățile prin expunere la lumina solară care are o transmisivitate
bună în zona spectrului solar și cu indicele de refracție de aproximativ 1.49,
apropiat de cel al sticlei. Spre deosebire de acesta, vinilul rigid funcționează la
temperaturi de până la 70 ℃ dar se poate decolora la Soare prin expunere
îndelungată, precum și poli -carbonatul care deși funcționează la temperaturi de
până la 120 ℃, se îngălbenește puternic sub acțiunea Soarelui.
Lentilele Fresnel se împart în 2 categorii [DeSabata2013], [IREA2012],
[Lorenzo1981], [Wie2011], [Swanson2000], [Ryu2 006], [Wu2012]:
 de tip imaging – reproduc imaginea Soarelui pe receptor, adică sunt cu
focalizare punctiformă.
 de tip non -imaging – focar liniar.
Referindu -ne la concentratoarele de tip non -imaging, liniare, acestea sunt
des folosite în aplicațiile solare care nu necesită o calitate înaltă a imaginii, ci mai
degrabă, uniformitatea fluxului concentrat care uzual se folosește pentru

2.4 – Considerații generale asupra tipurilor de motoare Stirling 37
concentrarea radiației solare pe țevi de cupru prin care circulă un agent termic sau
pe tuburi vidate cu același scop, acela de a produce energie termică care poate fi
folosită pentru încălzirea satelor, orașelor, locuințelor individuale sau pentru
producerea ACM.
Lentilele de tip imaging sunt de o mare varietate de dimensiuni, cu distanțe
focale între 5 și 1400mm. Canelurile de pe aceste lentile sunt sub formă circulară,
care pot fi folosite în concentratoare pentru aplicații termice și electrice, pentru
laseri pompați solar, sisteme cu motoare Stirling, etc.
Avantajul acestora este dubla utilizare în care pot fi folosite, pentr u obținere
directă de energie termică și electrică, sunt subțiri și ușoare, fiabile și rezistente și
deși pot induce pierderi de energie prin reflexia pe interfețe, acestea sunt ușor de
utilizat și corectat cu straturi subțiri anti -reflectante. De asemenea , lentila nu
transmite toată lumina interceptată spre focar din cauza acelor regiuni care deși par
verticale, ele formează unghiuri de aproximativ 2 grade, acest lucru poate fi
îmbunătățit prin tehnologii de fabricație moderne, inovative și mult mai precis e.
În literatura de specialitate [DeSabata2013], [Câmpan2012], [IREA2012],
[Lorenzo1981], [Wie2011], [Swanson2000], [Ryu2006], [Wu2012] se arată că
există o diversitate de aplicații industriale ale lentilelor Fresnel, dar totodată
numărul acestora nu este foarte mare. Spre exemplu, (IAS) International
Automated Systems Inc. este în proces de finalizare a testelor efectuate asupra unui
turn solar cu patru lentile Fresnel [***IAUS], și deși aplicațiile industriale sunt în
stadiu incipient, sistemele cu lentil e Fresnel și -au redobândit interesul după anul
2000 prin revigorarea și sporirea interesului pentru aplicații comerciale, științifice cât
și industriale.

2.4. Considerații generale asupra tipurilor de motoare Stirling

Motorul Stirling este un tip de motor care poate fi folosit cu succes în
sistemele de conversie a energiei solare în energie electrică. Cele mai des întâlnite
sisteme sunt cele cu oglinzi parabolice în care motorul Stirling este montat în focarul
oglinzii. Deși în ultima perioadă interesul a cresc ut pentru dezvoltarea de sisteme
care să includă lentile Fresnel în loc de oglinzi parabolice, în ansamble de sisteme cu
motoare Stirling, datele din literatura de specialitate sunt încă destul de limitate
[Cheng2009], [***WIKI], [Narayan2015].
Un motor St irling este un motor termic care funcționează prin compresie
ciclică și expansiunea aerului sau a altor gaze din interiorul motorului (fluidul de
lucru), prin diferențe de temperaturi astfel încât se produce energie termică urmată
de lucru mecanic. Cele pa tru procese care au loc în interiorul motorului sunt:
încălzire, expansiune, compresie și răcire.
Aceste motoare au trei zone importante:
– zona de expansiune
– zona regeneratorului
– zona de compresie.
Principiul general de funcționare al acestor motoare implic ă 4 transformări
[***WIKI], [Homutescu2003], [***OHIO], [Narayan2015]:
– la timpul 1 -2 are loc compresia izotermică – pistonul superior (sau inferior,
după caz) comprimă lichidul de lucru sau gazul în zona de compresie, în timp
ce cel de -al doilea piston est e staționat. Acest lucru duce la creșterea presiunii
la o temperatură constantă.

38 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice-solare – 2
– timpul 2 -3 – transformarea izocoră, moment în care ambele pistoane sunt în
mișcare cu defazajul de 90 °. Astfel, lichidul de lucru sau gazul este transferat
din zona de compres ie în zona unde volumul este în proces de expansiune. În
cazul ideal, regeneratorul crește temperatura fluidului sau gazului de lucru
folosind căldura stocat.
– la timpul 3 -4 are loc procesul de expansiune izotermică, unde poziția pistonului
din zona de expa nsiune se mișcă datorită fluidului care este în proces de
expansiune, și care este menținut la temperatură constantă de surs -a externă
de căldură.
– transformarea izocoră are loc la timpul 4 -1, care este de fapt reversul timpului
2-3, și unde ambele pistoane lucrează pentru a transfera fluidul de lucru din
zona de expansiune în zona de compresie. Astfel, regeneratorul absoarbe
căldura de la lichidul sau gazul de lucru, reducând temperatura fluidului până la
cea de la timpul 1.
Motoarele Stirling prezintă nume roase avantaje din care enunțăm
[***WIKI], [Homutescu2003]:
– eficiența ridicată – se poate folosi orice sursă de căldură, nu numai cele care au
la bază un proces de ardere; cum ar fi energia solară, geotermală sau nucleară
– durata mare de funcționare
– căldura reziduală este ușor de folosit (comparativ cu motorul cu ardere internă)
– mecanismele de acționare sunt mult mai simple decât la alte tipuri de mașini
– pot fi construite pentru o funcționare foarte silențioasă, fără alimentare cu aer
(submarine, te hnica spațială)
– deși necesită o perioadă de încălzire, au totuși o pornire ușoară și funcționează
mult mai bine pe temperaturi mai scăzute decât motoarele cu ardere internă.
– un motor Stirling poate fi construit astfel încât dacă se folosește apă în
instala ție, aceasta să fie folosită pentru a răci spațiul de comprimare.
– sunt foarte flexibile. Pot funcționa în instalații de tipul CHP – Combined Heat
and Power.
Din punct de vedere al domeniului de utilizare a motoarelor Stirling, există
mai multe tipuri [Homu tescu2003]:
 Motoare Stirling pentru autovehicule
 Motoare Stirling pentru submarine și pentru nave de suprafață
 Motoare Stirling pentru utilizări cosmice
 Motoare Stirling pentru mașina inimă artificială
 Motoare Stirling pentru instalații termoenergetice sta ționare
 Motoare Stirling demonstrative și motoare Stirling didactice.
După modul de funcționare, motoarele Stirling se clasifică în [***WIKI],
[Homutescu2003], [***OHIO], [Narayan2015] :
 Alfa Stirling
Motorul Stirling de tip alfa este un tip de motor ce conține două pistoane de
lucru care sunt amplasate în cilindri diferiți. Cilindru pistonului cald este situat în
interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în
schimbătorul de căldură de temperatură scăzută. Există mai multe tipuri de motoare
Stirling tip alfa, din care amintim [Homutescu2003], [Narayan2015]:
– motoare Stirling de tip „alfa“ cu pistoane cu simplă acțiune
– cu cilindri verticali și cu mecanisme bielă – manivelă
– cu mecanism manivelă – jug – bielă
– cu cilindri verticali și cu mecanism motor balansier
– cu pistoane cu simplă acțiune și cu cilindrii în V
– cu pistoane cu simplă acțiune și cu cilindrii în opoziție

2.4 – Considerații generale asupra tipurilor de motoare Stirling 39
– cu pistoane cu simplă acțiune și cu cilindri verticali așezați în opoziție
– motoare Stirling de tip „alfa“ cu pistoane cu dublă acțiune
– cu pistoane cu dublă acțiune și cu cilindri așezați în linie
– cu pistoane cu dublă acțiune cu patru cilindri așezați în V
– cu pistoane cu dublă acțiune și cu mecanism m otor cu placă înclinată
– cu pistoane cu dublă acțiune și cu cilindrii așezați în stea
– cu pistoane cu dublă acțiune cu mecanism motor de tip Balandin.
–
– Figura 2.8. Motor Stirling tip alfa cu simplă acțiune
– (Sursa: https://www.ohio.edu/mechanical/stirling/) [***OHIO]
În figura 2.8. se prezintă o schemă a motorului Stirling de tip alfa cu simplă
acțiune în care se pot observa cele două pistoane în două încăperi diferite. Partea
superioară a motorului ce conține zona caldă (zona de expansiune) este cea care
vine în contact direct cu surs -a de căldură, fie ca este vorba de energie clasică,
solară sau nucleară. Conceptul motoarelor de tip alfa Stirling este relativ simplu din
punct de vedere al designului și configurației; totuși un dezavantaj este faptul ca
atât pistonul cald cât și cel rece trebuie să fie bine sigilate pentru a nu avea pierderi
de gaz (hidrogen, heliu, aer, etc).
 Beta Stirling
Un motor de tip Beta Stirling precum se vede în figura 2.9. are un singur
cilindru în care sunt așezate un piston de deplasare și un piston de lucru pe același
ax. Pistonul de lucru nu este montat etanș și nu folosește la lucrul mecanic, el are
doar rolul de a deplas -a gazul de lucru între elementul cald și cel rece al motorului
Stirling. Când gazul de lucru este împins către capătul cald al cilindrului, se dilată si
împinge pistonul de lucru. Când este împins către capătul rece, se contracta și
momentul de inerție al motorului care este mărit cu ajutorul unui volant, împinge
pistonul de lucru în sensul opus, pentru a com prima gazul [***WIKI],
[Homutescu2003], [Narayan2015], [Cheng2012]:
Există mai multe tipuri de motoare Stirling tip beta, din care amintim:
– monocilindric cu mecanism romboidal
– poli-cilindrice cu mecanisme romboidale simetrice

40 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice-solare – 2
– cu mecanism manivelă – bielă – balansier .
– cu mecanism motor compus din trei mecanisme bielă – manivelă
– cu cilindree variabilă sub sarcină .

Figura 2.9. Motor Stirling tip beta
(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Motorul_Stirling) [***WIKI]
 Gamma Stirling
Motorul de tip Gama Stirling un motor la care pistonul de lucru este montat
într-un cilindru separat alăturat de cilindrul de deplasare, dar este conectat la
același volant. Gazul sau agentul de lucru din cei doi cilindri circulă liber între aceșt ia
(figura 2.10.) [***WIKI], [Homutescu2003], [Narayan2015].
Există mai multe tipuri de motoare Stirling tip gama, din care amintim
[***IAUS], [***WIKI], [Stănescu2014]:
– „back to back“ cu mecanism bielă – manivelă
– cu mecanism cu roți dințate eliptice
– cu mecanism motor cu camă
– cu două pistoane împingătoare plasate în opoziție .

Figura 2.10. Motor Stirling tip gama
(Sursa: https://www.ohio.edu/mechanical/stirlinghtml ) [***OHIO]

2.4 – Considerații generale asupra tipurilor de motoare Stirling 41
O altă clasificare este după numărul de cilindri [***IAUS], [***WIKI] ,
[Stănescu2014]:
 mașini Stirling monocilindrice;
 mașini Stirling poli -cilindrice.
După modul în care interacționează pistoanele cu agentul de lucru mașinile
Stirling se clasifică în [***WIKI], [Homutescu2003]:
 mașini cu pistoane cu simplă acțiune;
 mașini cu pistoane cu dublă acțiune;
 mașini cu piston motor cu simplă acțiune și piston împingător cu dublă acțiune.
Conform cu [Cheng2009] și [Narayan2015], motoarele Stirling au o largă
plajă de domenii în care pot fi folosite cu succes, și deși prezintă și dezava ntaje,
motoarele Stirling au și numeroase avantaje: sunt mai silențioase, economice, nu
necesită învestiții mari pentru întreținere și au avantajul că pot folosi diferite surse
pe post de combustibil, inclusiv energia solară, care este gratuită.

2.5. Concluzii și contribuții personale

Din studiul realizat rezultă următoarele concluzii:
a) În literatura de specialitate sunt prezentate un număr mare de modele
matematice pentru estimarea radiației solare globale, di ntre care am ales
modelul Hotell&Bugler, considerând că acesta se potrivește cel mai bine pentru
calculul radiației solare.
b) Implementând modelul menționat în mediul de programare Excel s -a calculat
radiația solară din zona Municipiului Timișoara, utilizând datele furnizate de
Platforma Solară a Universității de Vest din Timișoara.
c) Același model și aceiași metodologie pot fi utilizate pentru calculul radiației
solare în oricare din zonele României.
d) Din datele furnizate de literatura de specialitate rezultă că România are un
potențial solar demn de luat în considerare pentru obținerea de energie termică
sau electrică. În zonele greu accesibile utilizarea energiei solare devine și mai
eficientă.
e) Elementele avute în vedere la configurarea și dimensionarea corec tă a unei
centrale termo -electrice solare (model experimental) utilizând motor Stirling și
lentile Fresnel sunt: poziția geografică și condițiile de mediu la locul de
implementare; tipul de lentilă Fresnel utilizată; tipul motorului Stirling;
sistemele de automatizare și control utilizate.

Principalele contribuții în acest capitol sunt următoarele:
a) Implementarea modelului Hotell&Bugler pentru calculul radiației solare în mediul
de programare Excel;
b) Analiza potențialului solar din zona de Vest a României ut ilizând programul de
calcul conceput și implementat. Rezultatele obținute au fost prezentate în
lucrarea: „Analiza comparativă a potențialului solar în regiunea de Sud -Vest a
Romaniei”, Instalații pentru Construcții și Confortul Ambiental, Universitatea
Politehnica din Timișoara, AIIR, Editia 22, pg. 147 -155, 2013.
c) Analiza radiației solare pornind de la datele furnizare de platforma solară a UVT,
în scopul de a determina parametri optimi de funcționare ai unei instalații
experimentale de centrală termo -electrică solară cu motor Stirling și lentile
Fresnel, care este descrisă în capitolul trei. Rezultatele obținute au fost
prezentate în lucrarea: Characteristics of solar radiation in region close to

42 Energia solară. Aspecte privind utilizarea acesteia la centrale termo -electrice-solare – 2
Timișoara, la conferința RAD2014 și publicată în volumul Saf ety Engineering Nr.
4, pg. 163 -166, 2014.
d) Sinteza bibliografică privind tipurile de concentratoare solare, implicit a lentilelor
Fresnel, care fac obiectul de interes pentru instalația experimentală de centrală
termo -electrică solară cu motor Stirling și l entile Fresnel concepută și realizată.
e) Sinteza tipurilor de sisteme pentru urmărirea Soarelui pe cer. Rezultatele
sintezei au fost prezentate și publicate în lucrarea: “Sistem pentru urmărirea
Soarelui în vederea concentrării radiației solare cu lentile Fresnel”, Conferința
Instalații pentru Construcții și confortul ambiental, ediția 22, pg. 156 -159, Ed.
Politehnica, 2013.
f) Analiza posibilităților de utilizare a concentrat oarelor cu lentile Fresnel în zona
de Vest a României. Rezultatele obținute au fost prezentate la conferința
Instalații pentru construcții și confort ambiental de la Facultatea de Construcții,
Universitatea Politehnica Timișoara, și publicate în lucrarea „ Studiu privind
aplicabilitatea concentratoarelor cu lentile Fresnel în regiunea Timișoarei”, în
volumul Conferinței ediția 22, pg. 160 – 165, Timișoara, 2013.
g) Studiu literaturii de specialitate privind tipurile constructive existente de
motoare Stirling în vederea identificării variantei corecte de motor Stirling
pentru a fi utilizat în realizarea instalației experimentale de centrală termo –
electrică solară cu motor Stirling și lentile Fresnel.