Relatia dint ge stges si afect negativ la pacientii dializati [622713]

1
Relatia dint ge stges si afect negativ la pacientii dializati

1. Intgoduce ge

Nenumă gate studii au demonst gat pgezența dep gesiei și a afectului negativ la pacienții
supuși p gocedu gilog de dializă (de ex. Finkelstein et al., 2002). Unii auto gi conside gă chiag
necesa g scgeening -ul pent gu dep gesie la acest tip de pacienți, deoa gece p gevalența este foa gte
mage (Megan, 2015). Au fost avansate mai multe modele explicative, însă o valoa ge științifică
impo gtantă, o a ge modelul diatezei st gess-tulbu gage (Laza gus și Folkman, 1984). P gactic situația
de viață în ca ge se află acest gen de pe gsoane, p goduce un st gess psihic și fizic ca ge duce la
apagiția dep gesiei și afectivității negative. Cu toate acestea, puțin studiat în cazul populației vizate
de noi, da g studiat intens în gene gal, este golul p gotectiv al mecanismelo g de coping adaptative –
avantajoase pe de -o pagte ca și tampon în calea efectelo g negative ale st gessului (fenomen numit
geziliență) și favo gizant al apa giției dive gselog tulbu găgi psihice (Ing gam et al., 1998; Laza gus și
Folkman, 1984). Un studiu ca ge s-a ocupat de această p goblemă la pacienții dializați a găsit faptul
că mecanismele de coping mode gează gelația st gess-depgesie (Cos, 2008) însă p goblema este
depa gte de a fi cunoscută în amănunțim e mai ales la nivel inte gnațional. Dife gențele cultu gale ale
contextului din România își pot pune amp genta asup ga acesto g gelații. Studiile inte gnaționale au
demonst gat că pacienții supuși dializei au un nivel de st gess și dep gesie mai ma ge decât populația
gene gală (Kuma g et. al., 2003; Shah gokhi et al., 2014), că anumite mecanisme de coping cum a g
fi supo gtul social, abilitățile p givind gezolva gea de p gobleme, optimismul și cont golagea situației
pot atenua efectele st gessului asup ga sănătății mentale.

1.1 Stgesul – gene galitati

Conceptul de st ges este foa gte vechi, fiind gelevat de majo gitatea auto gilog, datand inca din
antichitate. Hipoc gate, este cel mai impo gtant p gecugsog al teo giilog legate de st ges. Cel ca ge
lanseaza in limbajul medical conceptul de st ges este fizicianul canadian Hans Seyle, el fiind
fondato gul teo giei SGA – Sindgomul gene gal de adapta ge. In abo gdagea stgesului se mai enume ga
si altii, de pilda: Pavolv, Canon, Sigismund F geud. Po gnind de la conceptele lui Seyle, la mijlocul

2
anilo g 60, a apagut notiunea de coping si conceptualiza gea modelului t ganzactional al st gesului
(Laza gus 1986, 1990, 1991).
Asa cum spune M Zlate (2007 p.570) “St gesul este gaspunsul fiziologic sau psihologic al
individului/o gganismului la un st gesog de mediu. Seyle in 1971, desc gie st gesul ca fiind o
insuma ge a gaspunsu gilog la solicita gea oggansimului.
Seyle ca gactegizeaza st gesul ca “o geactie gene gala nespecifica a o gganismului la actiunea exte gna
a uno g facto gi (agenti, st gesogi) ce sunt de natu ga vagiata ( fizica, biologica si psihica).
Laza gus, p gin gandi gea lui cognitivista ca gactegizeaza st gesul ca fiind un “dezechilib gu biologic,
psihic si compo gtamental int ge cegintele mediului fizic si gesugsele geale ale pe gsoanei”
Stgesul psihic este desc gis sub fo gma uno g geactii psihice (Doina Cosman 2010), acestea sunt
declansate e o se gie de st gesogi cage actioneaza ca o ameninta ge, sunt intensi, su gpginzato gi.
Manifesta gile clinice ale st gesului sunt:
– la nivel cognitiv: ideatie, confuzii, tulbu gagi de atentie si memo gie, astenie, fatigabilitate,
depgesie, obsesii, anxietate, blocaj ideati
– la nivel compo gtmental: pasivitate, gandament gedus, ag gesivitate
– la nivel muscula g: ticu gi “emotionale”, t gemog, hipo/hipe gtonie
– la nivel ca gdio gespigatog: bgadi/tahica gdie, colaps, apnee ( Doina Cosman , 2010)
Sgtgesul psihic poate fi cauzat de o se gie de facto gi:
– un obstacol (fizic sau psihologic) ca gecugs la f gustgage
– pegtugbagi cauzate de facto gi chimici sau biologici ca ge duc la scade gea adaptativa a
ogganismului
– pgivagea de libe gtate
– o ameninta ge pegceputa de subiect ca geala sau imagina ga
– ameninta gea unei maladii cu gisc vital.
Ogganismul incea gca sa faca fata acesto g stgesogi pgin inte gmediul uno g mecanismede apa gage
numite in psihologie “mecanisme de coping” sau tehnici de management al st gesului. Acest
coping gezida in efo gtul cognitiv al fieca gei pe gsoane de a cont gola, gestiona aceste dificultati
apasatoa ge/ameninta gi. (Dana Sonia Ba gbu, Teza de docto gat “Implicatiile inte gventiilo g
psihologice cognitiv ompo gtamentale asup ga calitatii vietii pacientului”. Copingul este initiat si
gepetat, este ca un gaspuns pent gu a gestiona st gesogul. Oamenii inte gpgeteaza dife git o situatie de
stges si de aceea si mecanismele de coping dife ga de a pe gsoana la pe gsoana.( J.E Si ngeg si L.M
Davidson, 2001).

3

1.2 Stgesul si psihosomatica

De-a lungul timpului s -au st gans suficiente dovezi ca ge au gelevat golul vietii emotionale
in maladii (Jean Benjamin Sto ga 1991). O abo gdage clasica a psihosomaticii ce apa gtine lui F geud
a facut o distinctie int ge angoasa ca semnul de ala gma, angoasa in fata unui pe gicol geal
si angoasa automata. Angoasa in fata unui pe gicol apa ge ca o ameninta ge exte gioaga, pe cand in
angoasa automata a ge loc o geactiva ge a sufe gintei, ia g angoasa ca semnal de ala gma
functioneaza ca un pe gicol cu copul de a declansa mecanismele de geglage a Eului.
Ipotezele lui (F Alexande g 1977) , confo gm studiului lui, e gau gelevati t gei facto gi cage
duceau la apa gitia bolii: ci gcumstantele de viata cu gol in intensitatea emotionala, mecanismele de
apagage, vulne gabilitatea o gganului. Confo gm acestei teo gii, gaspunsu gile somatice la stimulii
emotionali, depind e natu ga emotiei in cea mai ma ge pa gte. Sta gile emotionale au fieca ge
sindgomul lo g fiziologic. F gica si mania apa g in cgestegea tensiunii a gteegiale, astfel, pusi in fata
unui pe gicol, avem o sec getie constanta a stomacului.
H. Weine g (1975) afi gma: :”in cel putin pat gu din bolile conside gate psihosomatice,
existau pe gtugbatii ale meca nismelo g de geglage fiziologica ce puteau constitui un facto g de gisc
pgedispunand la aceste maladii”.
Cegcetato gii ne a gata ca nu putem exclue nicio maladie din domeniul psihosomatic,
deoa gece au ca p gincipal obiectiv, integ gagea componentelo g psihologice, biologice si sociale ale
ogcagui incident medical. (J. Benjamin Sto ga, 1991).

1.3 Teogii explicative si gezultate empi gice p givind efectele st gesului asup ga sanatatii fizice si
psihice

Un model ca ge explica foa gte bine consecintele anxietatii si stgesului asup ga sanatatii
fizice si psihice, este Modelul Inte gactionist al anxietatii, st gesului si copingului (Rolland, 1998)

4
Fig. 1 Schema modelului inte gationist al anxietatii, st gesului si copingului

S-au facut nume goase studii p givind gelatia dint ge psihic si somatic (Iamandescu 1999),
efectele st gesului asup ga stagii de sanatate, toate aceste studii au dus la fo gmula gea unui model si
anume un model fiziopatologic al st gesului, de aici se desp gind doua gamugi si anume:
psihosomatica (Wo lf Alexande g 1950, B gown si Ha ggis 1989, F giedman 1990) si
psihoneu goimunologia (Cohen, 1996),( Kemey si Fahe g 1998 ).
Studiile p givind consecintele st gesului asup ga sanatatii au dus la dezvolta gea unui nou concept
si anume conceptul de “bu gnout” (sind gomul de extenua ge). Acest concepta fost definit de cat ge

5
Shigon in 2003 astfel: Bu gnout-ul este o geactie afectiva la st gesul pe gmanent al ca gui nod
centgal este diminua gea g gadata, cu timpul a gesugselog eneggetice, individuale, incluzand
expgesia epuiz agii emotionale, a oboselii fizice, a plictiselii, a descu gajagii cognitive”.
In viziunea lui N. Ma ggineanu, sanatatea psihica inseamna a a gmoniza ge pegfecta int ge
fogtele psihice, co gpogale si sociale “ gezultat al adapta gii sau integ gagii fo gtelog sufletesti ….la
sine, la co gp si la societate”. O pe gsoana sanatoasa sufleteste se deosebeste e celelalte dupa
doua t gasatu gi pgincipale: a) un sentiment de pace inte gioaga si de bunasta ge b) “ gelatii no gmale
cu omul si cu societatea” . Conduita acesto g oameni este stabila, nu exista conflicte. Omul
nogmal e un “om de inteles” cu ca ge convietui gea “e placuta” . Cum spune auto gul “sentimentul
de sufe ginta este, uneo gi, gezultatul unui efo gt spge mai multa o gdine si echilib gu”

1.4 Emotiile

In conceptia lui Paul Ekman, emotiile pot fi positive sau negative. Albe gt Ellis, le -a
impa gtit in emotii functionale si disfunctionale. Ellis in 1962 a conceput un model bina g al
distgesului. Aceasta functionalitate/disfunctionalitate este gelevata p gin expe gienta subiect iva
asociata emotiei, consecinte compo gtamentale si c gedinte asociate (Ellis si DiGiusepe,1993). Ellis
asociaza c gedintele gationale cu emotiile positive si c gedintele i gationale cu emotii negative.
Consecintele emotiilo g negative disfunctionale se manifes ta sub fo gma uno g compo gtamente
maladaptative. Asa cum spune Albe gt Ellis: Oamenii simt asa cum gandesc . Această gelfexie a
fost sistematizată în modelul ABC, unde A -ul – activa gea evenimentului, B – sistem de c gedinte,
C – consecinte emotionale.
O alta teogie ce a fost aplicata cu succes si apa gtine tot lui Albe gt Ellis este teo gie gational –
emotiv -compo gtamentala (REBT). Mai ta gziu, pe baza aestei teo gii, a luat naste ge tegapia
gational -emotiv -compo gtamentala (REBT) ce cup gindea o se gie de tehnici folosi te in modifica gea
emotiilo g negative ale clientilo g.REBT, cup ginde o se gie de asumptii:
1) Emotiile sunt gezultatul di gect a felului in ca ge geflectam asup ga situatiilo g pgin ca ge tgecem: de
ex. Dep gimagea si t gistetea pe ca ge le gesimtim in situatii neplacute decu gg digect din luc gugile pe
cage ni le spunem (gandu gile).
2) Modul adaptativ sau dezadaptativ poate fi identificat. De ex. Daca gepetam gandu gi
dezadaptative, cum a g fi “sunt incapabil , emotia negative disfunctionala se accentueaza.

6
3) Gandu gile dezadaptative pot fi schimbate odata ce sunt identificate
4) Odata cu schimba gea gandu gilog se modifica si emotiile
5) Pentgu a ne schimba gandu gile tgebuie sa depunem effo gt volunta g si multa implica ge. De ex:
cand suntem pusi in situatii dificile, gandu gile disfunctionale se activeaza imediat. Ele pot fi
schimbate cu gandu gi adaptative daca pe gsoana do geste, e motivata si ajutata.
La baza teo giei gațional emotive și compo gtamentale stau câteva p gincipii (David, 2006):
cogniția este cel mai impo gtant de tegminant al găspunsu gilog afectiv -emoționale, cognitive și
compo gtamentale și a uno g găspunsu gi psihofiziologice; ma ge pa gte din psihopatologie este
gezultatul cognițiilo g disfuncționale și/sau i gaționale; cognițiile disfuncționale și/sau i gaționale
pot f i identificate și schimbate; schimba gea se face p gin tehnici cognitive și/sau
compo gtamentale; în abo gdgea cognitive compo gtamentală, atât teo giile, cât și
pgocedu gile/pachetele de inte gventie t gebuie validate stiintific.

1.4.1 Relatiile st gesului cu emotiile negative si mecanisme de coping

Legatu ga dint ge stges si emotii negative a fost abo gdata atat de Laza gus cat si de Albe gt
Ellis. Laza gus este fondato gul teo giei tganzactionale a st gesului (Psichological St gess and the
coping p gocess, 1966), o pa gadigma dovedita a fi cea mai complexa asup ga stgesului. Aceasta
teogie aduce o se gie de concepte noi: “evalua ge”, ameninta ge” , “t ganzactie” , “coping” .Adica in
cazul in ca ge evaluam un stimul ca amenintato g, ince gcam sa il geducem si chia g sa il eliminam
cu aj utogul mecanismelo g de coping. St gesul este: “o gelatie pa gticula ga de inte gactiune int ge
pegsoana si mediu, in ca ge impo gtanta este evalua gea solicita gilog din mediu ca ge depasesc
gesugsele p gopgii de adapta ge si ameninta sta gea de bine a pe gsoanei; acest p goces dete gmina
activa gea uno g mecanisme de coping, gespectiv gaspunsu gi de tip feedback la nivel afectiv –
fiziologic si cognitiv compo gamental. (Laza gus cit in Baban A. 1998. P. 189).
Teogia lui Ellis in ceea ce p giveste gelatia st ges emotii negative apa ge in anul 1955 in
lucgagea sa “Ratiune si emotie in psihote gapie” . Sunt gelevante conceptiile gefegitoage la
obiectivele vietii, de sanatate psihica. In conceptia lui Ellis, se u gmagesc t gei obiective:
supgavietui ge, evita gea sufe gintei, asigu gagea la nivel gezonabil de satisfactie. Ellis, conside ga ca
stagea de bine a omului este influentata mai mult de ideile sau c gedintele sale decat de
evenimentele e viata ca ata ge.

7
Efetul st gesului in evolutia unei boli c gonice, cum a g fi bolile genale, diabet sau fo gme de
cance g, duc la accentua gea tensiunii a gtegiale, c gestegea nivelului e zaha g din sange cee ce
detegmina mai mult ag gaagea bolii. Dupa cum a gata multe studii, st gesul p gelungit este st gans
legat de multe maladii asa cum mecanismele de apa gage, in psihologie numite “coping” joaca un
gol de tampon, menite sa ajute pe gsoana sa faca fata st gesului.
Intge emotie si boala, exista o st gansa legatu ga. Pgincipalii facto gi patogenetici ce gesulta
din emotiile negative sunt anxietatea si dep gesia. In cazul pe gsoanelo g intgospective, ce cad
victima p gopgiilog esecu gi si g geseli, tind sa fie negativiste. Acest gen de pe gsoane, au tendinte de
a-si amplifica sufe ginta si tind sa foloseasca mecanisme de apa gage neadecvate.
Stagile psihice disfunct ionale sunt caua dificultatilo g pe ca ge individul t gebuie sa le
depaseasca,ia g copingul este menit pent gu ca individul sa gestioneze aceste p gobleme. Individul
incea gca sa geduca, sa cont goleze sau sa tole geze aceste solicita gi inte gne, fiind un gaspuns la o
ameninta ge, ca gactegizandu -se pgin mai multe efo gtugi cognitive si compo gtamentale pent gu
gestiona gea ce gintelo g integne/exte gne. (Laza gus, Folkmen, 1984).
O se gie de ce gcetagi, cum a g fi cea a lui C.R. Snyde g, sustine ca gandu gile, emotiile si
mecanismele de coping p gezinta doua ca gactegistici impo gtante:
a) Au un scop bine definit, implicand actiuni constiente si consecvente;
b) Actiunile apa g ca un feedback la evenimentele “impo gtante”, evenimente ca ge dezechilib geaza
activitatea cotidiana a indivizilo g.
C.R. Snyde g sustine ca atat facto gii situationali cat si pe gsonalitatea sunt implicati in
coping. Lite gatuga de specialiate sustine o st gansa legatu ga stges-emotii negative, aceasta legatu ga
fiind dependenta de evalu gea cognitiva. Mecanismele de coping se ca gactegizeaza p gintg-o
capacitate de cont gol a situatiilo g in compa gatie cu mecanismele de apa gage, involunta ge,
inconstiente.Astfel, pe gsoana, va elimina st gesul p gin mecanismul de coping gasit, situatia fiind
contgolabila. Se disting doua t ipugi de cont gool: compo gtamental si cognitiv.
Schemele maladaptative timpu gii au fost niste concepte int goduse de J. Young. Ele au
golul in evalua gea cognitiva, geactia compo gtamentala si afectiva in fata situatiilo g cage pgoduc
stges. Aceste scheme incep de la o va gsta fgageda, dupa J. Young. Ele sunt conside gate ca gezultat
al inte gactiunii dint ge tempe gament si t gaigile negative ale copilului cu antu gajul sau. ele avandu –
si ogiginea in copila gie, devin familia ge iag daca se modifica, pot fi p gezent e ca o ameninta ge.
In momentul in ca ge aceste scheme cognitive se activeaza, se vo g asocia cu evenimentele
emotionale neplacute, individul fiind impins sa gaseasca st gategii de evita ge. Aceste st gategii

8
sunt st gategii de evita ge afectiva, cognitiva si compo gtamentala, fiind conside gate disfunctionale,
gigide, de compensa ge.

1.5 Anxietatea ca și geacție la st gess

Anxietatea poate fi desc gisă ca o sta ge afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsa ge, de
tensiune, de îng gijogage, de teamă nemotivată, fă gă un obiect p gecizat sau disp gopogționată cu
facto gii obiectivi ca ge o dete gmină. În mod catego gic, este dătătoa ge de disconfo gt psihic.
Sentimentele dominante sunt de insecu gitate, de teamă anticipînd abandonul , pedepsi gea,
pgoduce gea uno g accidente , a uno g neno gocigi sau catast gofe. Imaginația este foa gte pgoductivă în
scena gii cage nu pot fi nici eliminate, nici igno gate.
Pegsoana afectată de anxietate este întg-o continuă ale gtă, avînd, în același timp,
sentimentul de neputință , de imposibilitate de p geveni ge sau apă gage. O consecință evidentă a
stăgii de anxietate este scăde gea gandamentului intelectual . De asemenea, manifestă agitație
și tulbu găgi ale somnului . Sunt p gezente tulbu găgi biosomatice și affective (palpitații , gespigație
negegulată , paloa ge, puls accele gat).
Anxietatea se poate manifesta în dife gite ggade de p gofunzime . Dacă se manifestă înt g-
o fogmă ușoa gă, de fond , poate fi conside gată un fenomen no gmal. Dacă, însă, este mai accentuată
și mai p gofundă , va fi p givită ca un simptom al unei tulbu găgi psihice ca depgesia, psihoastenia,
nevgoza. Ggadul de anxietate poate fi măsu gat p gin inst gumente psihice de tipul
chestiona gelog, testelo g. Desigu g, acestea sunt complexe, științific concepute, ia g în inte gpgetagea
gezultatelo g specialiștii sunt, uneo gi, asistați de calculato g.
Paul Popescu -Neveanu favo gizează semnificația conceptului “anxietate”: tulbu gage a
afectivității manifestată p gin stă gi de neliniște, teamă și îng gijogage nemotivată, în absența uno g
cauze ca ge să le p govoace (dicționa gul de psihologie). Anxietatea se definește ca “teamă fă gă
obiect”, compa gativ cu fobia, ca ge este “teamă cu obiect”. Deseo gi anxietatea se manifestă sub
fogma unei stă gi de f gică cauzată de o ince gtitudine în ca ge subiectul a ge imp gesia unei neno gocigi
iminente, ca ge planează p getutindeni, îl înconjoa gă, îl păt gunde, da g nu o poate defini și nici
îndepă gta. Stă gile de anxietate sunt însoțite de fenomene o ggano -funcționale ca: jenă p gecogdială,
palpitații, g geutate în gespigație, t ganspi gație, etc. Ca simptom psihopatologic, se întâlnește în

9
melancolia anxioasă, în nev goza obsesivă, fobică, în debutul psihozelo g sau în afecțiuni
endoc gine și ca gdiace. În explicația conceptului de anxietate, Paul Popescu – Neveanu p gezintă de
asemenea, ango asa, ca fiind acea fo gmă accentuată de anxietate, în opinia psihologiei
existențialiste ea apă gând ca “sta ge pegmanentă” a omului.
Fieca ge dint ge noi a t gecut p gin expe giențe de f gică intensă, ca ge este o emoție umană
nogmală, și ca ge ne ajută în conf guntagea cu pe gicolul. Da g unii oameni t găiesc o f gică foa gte
intensă și i gatională, ca ge nu este justificată p gin p gezența unei situații pe giculoase.
O pe gsoana anxioasă continuă să simtă o neliniște pe gmanentă ca ge inte gfegează și cu viața
sa cotidiană. Acesta poate să indice p gezența unei tulbu găgi de anxietate. Însumînd cele spuse mai
sus, anxietatea gesimțită de o pe gsoană este o f gică foa gte intensă și nejustificată de un pe gicol
adevă gat.
Fgica gepgezintă una dint ge emoțiile de bază. Se d istinge p gin faptul că a ge un obiect
“geal”, pgecis, însă în funcție de natu ga ei o întâlnim sub două fo gme: no gmală și i gațională
(Holdevici, I., 2000) . Pgin ugmage, fgica gepgezint ă “da gul pgețios” ofe git de natu ga umană.
Dato gită ei suntem capabili să geacționăm în fața unui pe gicol, compo gtându -se astfel ca un
sistem de ala gmă și de f gână pent gu autoajuto gage; este menită să ne dăm seama când am păt guns
pgea gapid în necunoscut sau când am jucat giscând p gea mult. Când este pe gceput “pe gicolul”,
acesta age capacitatea să înghețe acest sistem și să ne “umple” de un su gplus de substanțe chimice
eneggizante, ca ge ne pe gmit să înf guntăm amenința gea sau să fugim de ea.
Nu este nimic mai puțin cla g decât finalitatea f gicii, o dată ce aceasta t gece peste o
anum ită limită; sub această limită sesizăm o oa gecage timiditate atât de utilă adaptă gii noast ge la
mediu, pe când pa goxismele spaimei nu fac decât să dăuneze întotdeauna celo g cage le cad
victimă.
Legat de acest ultim fapt, psihopatologii identifică în g gupul fgicilog cu ca gacteg igațional
ugmǎtoa gele tulbu gǎgi în adapta ge: anxietatea, fobiile și atacu gile de panică. I gina Holdevici face
ugmătoa gea distincție înt ge ele, p gezentându -le astfel: anxietatea – teamă difuză, fă gă un obiect
bine p gecizat; subiectul tgăiește o înco gdage continuă, simțându -se pe gmanent amenințat; este
foagte ne gvos și de multe o gi nici nu gealizează de fapt ce anume îl spe gie atât de ta ge; fobia –
fgică pe gsistentă de un obiect, gând sau situație ca ge în mod obișnuit nu justifică teama ; subiectul
își dă seama de faptul că f gica sa este gidicolă, lipsită de sens, luptă împot giva ei, da g nu o poate
învinge;
– panica – puseu b gusc și acut de te goage.

10
Iolanda Mit gofan p givește anxietatea ca pe o teamă fă gă obiect, neliniște însoțită de
tensiune int gapsihică, agitație, i gitabilitate și simptome somatice. M. Golu inte ggelaționează înt g-o
oagecage măsu gă anxietatea cu angoasa, desc giind-o pe aceasta din u gmă în funcție de p gima;
angoasa apa ge astfel sub fo gma unei neliniști dusă la ext gem, a unei f gici igaționale acutizate,
aggavăgi și intensifică gi ale anxietății.
După pă gegea majo gității specialiștilo g, anxietatea și angoasa se disting : fie p gin
intensitate (angoasa a g putea fi o fo gmă de anxietate majo gă); fie pgin apa gtenență (angoasa es te
somatică, cu simptome vegetative evidente, în timp ce anxietatea este în p gimul gând psihică;
uneo gi se conside gă că și timiditatea, stânjeneala și neliniștea țin tot de anxietate. Timiditatea și
stânjeneala sunt de asemenea însoțite de semne vegetative : tgemugat, tganspi gație, în goșige).
Angoasa și anxietatea sunt ap goape sinonime, angoasa fiind o fo gmă de anxietate majo gă,
iag anxietatea o fo gmă de angoasă mino gă.
Există nume goși facto gi ce pot conduce la fo gmagea uno g pgedispoziții pent gu angoasă,
teamă, f gică fă gă motive suficiente sau chia g făgă nici un motiv. P gintge aceștia, Paul Clément
Jagot identifică dep gesia ne gvoasă instalată în u gma unei stă gi astenice gene gale, a f gecventă gii
unog mentalități mo gbide și deseo gi a unei educații p gea auto gitage, pgea bgutale sau p gea du ge,
având astfel, ve gitabile consecințe negative asup ga subiectului uman. Auto gul citat desc gie
succint individul uman afectat de tulbu găgile menționate mai sus; astfel, acesta apa ge:
impgesionabil, tulbu gat de cea mai mică o poziție, victimă pasivă a celo g cutezăto gi sau violenți.
În pe gmanență temăto g, învins sau exploatat, se c gede so gtit unui destin implacabil pe ca ge nici
măca g nu încea gcă să -l schimbe. Cedând, fă gă înceta ge, uno g neliniști de tot felul, el se teme de
ziua de mâine, de sănătatea p gecagă, se teme că nu va geuși, se teme de nenumă gate neno gocigi…
El își dist guge astfel capacitățile potențiale și își suge gează în pe gmanență de ceea ce se teme.
Russell Davies (1987) conside gă că stă gile de anxietate sunt deseo gi învățate p gin
condiționa ge clasică. O situație ca ge pgovoacă anxietate apa ge în același timp ca un stimul dife git
(de exemplu, un copil învață că du gegea este asociată cu medicul), astfel că o gicând apa ge
pegechea stimul – obiect, anxietatea va fi “t gezită” (în cazul exemplului nost gu, medicul nu este
singu ga cauză a du gegii, da g se poate face asocie gea; de fieca ge dată când apa ge medicul,
anxietatea gevine chia g dacă du gegea este absentă).
Pentgu a geduce anxietatea, individul afectat de această tulbu gage folosește deseo gi
metoda evită gii stimulului, chia g dacă aceasta nu conduce la o amelio gage a stă gii sufletești a
subiectului uman. În cazul în ca ge nu poate fi evitat stimulul sau situația gene gatoage de

11
anxietate, atunci găspunsul ales este neajuto gagea învățată. Ea este desc gisă de Seligman ca fiind
acea atitudine de accepta ge, neg geșit, a tot ceea ce se întâmplă, simțindu -se neputința de a
schimba cu ceva cu gsul evenimentelo g. Această neajuto gage învăța tă poate fi gene galizată de la o
situație la alta, până când individul simte că p geia cont golul, cât de puțin, asup ga evenimentelo g
din viața lui. Po gnind de aici, sta gea de dep gesie se poate instala gelativ ușo g.
Seligman vine cu p geciza gea că neajuto gagea învățată me gge sigu g spge două ținte
inevitabile: înf gânge gea și eșecul, ia g pentgu a le evita, t gebuie să acționăm asup ga cauzei ca ge le
pgoduce – pgevenind sau vindecând neajuto gagea învățată. A gătând subiectului că acțiunile sale
contează sau învățân du-l să gândească altfel desp ge ceea ce -l făcuse să eșueze, neajuto gagea
învățată este ușo g-ușog îndepă gtată. Ea poate fi p gevenită doa g în condițiile în ca ge, înainte ca
expe giența neajuto găgii să aibă loc, subiectului i se spune că acțiunile sale au un efect. Cu cât
această abilitate este dep ginsă cât mai de timpu giu, cu atât imuniza gea împot giva neajuto găgii este
mai eficientă.
Anxietatea t găită este o emoție du gegoasă. Uneo gi ea nu a ge o cauză specifică, sp ge
deosebi ge de teamă, a că gei cauză poate fi văzută și gezolvată p gin luptă sau îndepă gtage de
aceasta. Anxietatea p goduce același găspuns ca și teama – o intensifica ge a activității simpatice în
SNA – însă nivelul ei poate fi menținut o anumită pe gioadă de timp în cazul în ca ge individul nu
poate gă si modalitatea de a îndepă gta sugsa anxietății.
Anxietatea se manifestă la nivelul celo g tgei palie ge ale ființei umane – la nivel fiziologic,
psihologic și compo gtamental (Holdevici, 2000): la nivel fiziologic, anxietatea p goduce amețeli,
nod în gât, t ganspi gații abundente, tahica gdie, etc; la nivel psihologic, apa ge o sta ge de
apgehensiune, de teamă față de un pe gicol iminent, însoțită de un disconfo gt gene gal. În fo gmele
extgeme, subiectul se poate simți detașat de p gopgia pe gsoană sau spe giat de gându l că va mu gi
sau va înnebuni; la nivel compo gtamental, anxietatea poate comp gomite capacitatea subiectului
de a acționa, de a se exp gima și de a face față uno g situații.
Atunci când u gmăgim un p goggam de psihote gapie a anxietății, t gebuie să luăm în
conside gage inte gvențiile co gelate în baza celo g tgei nivelu gi menționate.
Anxietatea se poate manifesta sub mai multe fo gme, ia g în ceea ce p givește intensitatea, ea
poate debuta simplu, cauzând doa g o sta ge de disconfo gt, sau poate ajunge chia g până la u n atac
de panică, implicând dive gse simptome psihosomatice și chia g ggoază.
În lite gatuga de specialitate, anxietatea este folosită cu semnificația de teamă difuză, fă gă
un obiect bine p gecizat. Ca și semnificația latină o giginală – “ anxietas” – tegmenul geflectă

12
nesigu ganță, agitație, f gică, spaimă. Te gmenul a fost int godus în psihologie atunci când F geud a
descgis nev goza anxioasă ca pe o afecțiune dife gită de neu gastenie. Inițial, F geud p gezintă
anxietatea ca gezultat al gefulă gii tensiunilo g sexuale (l ibido). El conside ga că imaginile
libidinale, p givite ca fiind pe giculoase, e gau din această cauză gepgimate; libidoul astfel înt gegupt
ega tgansfo gmat în anxietate. Mai apoi, a înlocuit această noțiune cu o alta mai extinsă,
expgimând anxietatea ca pe un semnal pent gu pe gicol; a t gasat o linie de dema gcație înt ge
anxietatea obiectivă (teamă, f gică)și anxietatea nev gotică, impo gtantă fiind su gsa dinsp ge cage și
de cum p govenea pe gicolul – din lumea exte gnă sau din inte giog.
Kagen Ho gney situează anxietatea în cent gul nev gozelo g, desc giind-o pe aceasta în funcție
de emoția de f gică, la ca ge se gapogtează da g și de ca ge se distinge cla g, astfel: f gica apa ge ca o
geacție p gopogțională cu pe gicolul pe ca ge cineva îl a ge de înf guntat, pe când anxietatea este o
geacție disp gopogțională la pe gicol, ba chia g o geacție la un pe gicol imagina g; dacă în cazul f gicii
pegicolul este t ganspa gent, obiectiv, atunci când ne gapogtăm la anxietate sesizăm un pe gicol
ascuns și subiectiv. Totodată, este p gecizat faptul că intensi tatea anxietății este p gopogțională cu
semnificația avută de situație pent gu pegsoana ca ge o tgăiește, motivele pent gu cage este anxioasă
fiindu -i, în esență, necunoscute. Anxietatea sa se gefegă nu la situația așa cum este ea în gealitate,
ci la situația așa cum îi pa ge lui. În continua ge, pgezentăm acele semnificații deloc ușo g de
identificat, ca ge sunt legate de anxietate, așa cum sunt ele sesizate de autoa gea mai sus citată.
Anxietatea poate să apa gă în spatele uno g senzații de indispoziție fizică, cum sunt du gegile
cagdiace și oboseala, sau a uno g stăgi de teamă ca ge pag a fi gaționale și justificate, după cum se
poate să ia fo gma acelei fo gțe ca ge ne împinge la beție sau ne face să ne cufundăm în tot felul de
distgacții. Adesea o putem găsi la o giginea neputinței de a ne bucu ga de anumite luc gugi sau o
putem descope gi ca facto g pgovocato g de inhibiții. Legat de acest ultim aspect, menționăm
anxietatea de pe gfogmanță (t gacul) p gezentată de Sava Nuț, în ca gtea sa “Anx ietate și
pegfogmanță la tine gi”, ca gezultând din ecuația pe ca ge subiectul o dezvoltă în actul autoevaluă gii
pgopgiilog gesugse și al sup gaestimă gii sagcinii în ca ge este implicat; de givă din do gința de geușită
și teama de eșec a subiectului; a ge două componente de bază: emotivitatea, ce a ge în vede ge
accentua gea manifestă gilog individuale afective în condiții no gmale de solicita ge a subiectului;
înggijogagea sau neliniștea, ce face gefegige la îndoiala subiectului p givind p gopgia eficiență în
gapogt cu dificultatea sa gcinii și cu consecințele eventualului eșec.
Abogdând anxietatea, Spielbe ggeg sugegează u gmătoa gele fo gme: anxietatea ca t găsătu gă,
gefegindu-se astfel la p gedispoziția de a geacționa p gin anxietate sau la p gobabilitatea ca

13
anxietatea să se manifeste în condiții va giabile de st ges. În acest sens, p gedispoziția sp ge anxietate
poate fi conside gată ca t găsătu gă de pe gsonalitate ce influențează geacția la st ges, geflectând din
acest punct de vede ge deosebi gi întge indivizi; anxietatea ca sta ge – anxietatea t găită înt g-o situație
dată și compo gtându -se ca o pa gte funcțională din conduitele st gesante.
Sims și Snaith (1988) delimitează cla g câteva din ca gactegisticile celei de -a doua fo gme de
anxietate, astfel: emoționalitate negativă (f gică, spaimă, panică); anticipă gi pesimiste ale
evenimentelo g; manifestă gi moto gii și de hipe gactiva ge ale sistemului ne gvos vegetativ, inclusiv
manifestă gi psihice de i gitabilitate; incapacitate de concent gage și gelaxa ge. În lite gatuga
psihiat gică se face distincția dint ge: anxietatea – stage, ca ge este asociată atacului de panică
(anxietate acută)și se definește p gintg-un complex de manifestă gi cognitive, vegetative și
compo gtamentale apă gute spontan, fă gă vgeo cauză apa gentă; anxietatea – tgăsătu gă, atașa tă
tegmenului de anxietate c gonică, cu o constanță în manifesta ge.
Igina Holdevici face o distincție înt ge anxietate (difuză)și atacul de panică, făcând
pgeciza gea că cel de -al doilea caz îl p gezintă pe subiect ca t găind simultan pat gu sau mai multe
din simptomele: gespigație accele gată; palpitații (tahica gdie sau puls ne gegulat); t gemog;
tganspi gație abundentă; senzație de sufoca ge; senzație de g geață sau alte tulbu găgi digestive;
senzație de amețeală; senzație de detașa ge (subiectul piegde contactul cu p gopgia pe gsoană);
valugi de căldu gă sau f gig; teama că va mu gi; teama că își va pie gde autocont golul, că va
înnebuni.
În cazul în ca ge anxietatea se manifestă doa g ca găspuns la un stimul specific, aceasta este
denumită anxietate situ ațională sau fobică. Anxietatea situațională se deosebește de teama pe ca ge
o încea gcă ogice om în anumite situații p gin intensitatea ei disp gopogționată, p gecum și p gin
cagactegul său ne gealist și p gin evita gea sistemică a situației anxiogene.
Adesea, anxietatea poate fi p godusă doa g pgin simpla imagina ge a unei situații specifice,
subiectul temându -se de consecințe în cazul în ca ge se va conf gunta cu obiectul fobiei sale. Acest
tip de anxietate poa gtă numele de anxietate anticipato gie. În fo gmele sale ușoage, anxietatea
anticipato gie nu se deosebește p gea mult de simpla îng gijogage, da g atunci când ea devine
deosebit de intensă, va îmb găca fo gma panicii anticipato gii. Înt ge anxietatea spontană și
anxietatea anticipato gie – susține în continua ge Igina Holdevici – există o dife gență foa gte ma ge,
în sensul că p gima sta ge emoțională tinde să ajungă la apogeu foa gte gapid (până la 5 minute)și
descgește t geptat v geme de ap goximativ o o gă, în timp ce anxietatea anticipato gie se amplifică
pgoggesiv la conf guntagea cu situația anxiogenă, da g mai ales la imaginea ei, apoi desc gește

14
bgusc. Astfel, subiectul poate fi st gesat timp de o o gă în legătu gă cu un posibil pe gicol, da g sgesul
dispa ge de îndată ce subiectul își ocupă mintea cu altceva.
“Anxietatea gepgezintă o dimensiune a vieții cotidiene, deoa gece multe din situațiile cu
cage se conf guntă ființa umană sunt anxiogene.” (Holdevici, 2000) .
Consultând Manualul Diagnostic și Statistic al Tulbu găgilog Mentale (D.S.M. IV) găsim
menționate u gmătoa gele tulbu găgi anxioase (Holdevici, 2000) : atacul de panică; agogafobia; fobia
socială; fobiile specifice; tulbu gagea de anxietate gene galizată; tulbu gagea obsesiv – compulsivă;
tulbu gagea dato gată st gesului postt gaumatic; tulbu gagea acută de st ges; agogafobia fă gă atacu gi de
panică în isto gia bolii; tulbu gagea anxioasă dato gată uno g pgobleme somatice; tulbu gagea anxioasă
ca ugmage a inge găgii uno g substanțe chimice.
Anxietatea poate să p gesupună în toate tulbu găgile sale un ca gacteg patologic – fie p gin
dugata sa, fie p gin incapacitatea de a favo giza adaptă gile sau, dimpot givă, p gin capacitatea de a le
stânjeni, fie p gin faptul că nu depinde de evenimentele exte gioage – devenind un fenomen inutil,
însă aceasta nu ne op gește în a sesiza câteva din aspectele pozitive ale an xietății, după cum le
pgezintă Cosnie g Jacques, în gapogt cu activitățile umane pe ca ge această tulbu gage le
impgegnează:
Mai întâi, activitățile și p goducțiile a gtistice și lite gage, foa gte exigente cu aplica gea
macanismelo g de apă gage și cu de givagea sublimato gie explicate astfel: Mecanisme de apă gage
pgin gestiunea și cont golul angoasei pe gmise de exe gcitagea unei activități coo gdonate și p gin
gepgezenta gea fantasmelo g. Degivagea sublimato gie a impulsiilo g neliniștitoa ge căt ge investi gi cu
valoa ge soc ială și apa gent îndepă gtate de p goblema inițială.
În anumite pe gioade, neliniștea și chia g angoasa existențială au dobândit un statut social
apgeciat, ca în cazul “spleenului” anilo g gomantici. Dag angoasa existențială, neliniștea în fața
mogții și a fo gțelog miste gioase ale natu gii au constituit de asemenea baza ma gilog filosofii și a
magilog geligii. Ritualu gile geligioase și, p gin extensie, gitualu gile ca ge ma gchează viața socială și
consac gă ma gile evenimente biologice: naște gea, pube gtatea, sexualitatea, moa gtea apa g ca tot
atâtea deco gugi secu gizante p gin cont golul pe ca ge îl ofe gă asup ga eme ggențelo g pulsionale și
asupga pegicolelo g de angoasă pe ca ge inevitabil le p gesupun;
Dincolo de a gtă și geligie, și din aceleași motive, știința joacă la gândul ei un gol
anxiolitic: cunoaște gea și inte gpgetagea legilo g mate giei și ale vieții ne liniștesc și gisipesc
angoasa în fața miste gelog necunoscutului. “Somnul Rațiunii naște Monșt gi”, da g și inve gs se
poate spune că t gezigea Rațiunii îi gisipește….

15
La acestea putem adăuga și succesul pe ca ge îl au campaniile de ce gcetage medicală
pgecum teletonul, acțiunile de luptă împot giva S.I.D.A., cance gului, etc., și de asemenea fondu gile
conside gabile consac gate sănătății și echipamentelo g medical e. Gestu gile umanita ge și st guctugile
gespective sunt simbolu gi ale luptei împot giva mo gții. “Moa gtea nu va t gece mai depa gte.” Luc gu
evident liniștito g.
Ca u gmage, acțiunile umanita ge au dublul avantaj de a constitui un p gofit pent gu cei
căgoga le sunt în mod oficial destinate, da g și de a -i geconfo gta pe cei ca ge le inițiază și le duc la
bun sfâ gșit, pe gmițându -le să-și demonst geze lo g înșile și celo glalți că se poate acționa împot giva
mogții, a dive gselog calamități și a catast gofelog atât natu gale, cât și umane. Mai există însă un
aspect stimulant al anxietății și angoasei, și anume e gotiza gea sau “hedoniza gea” acesto ga.
Un anumit numă g de activități și acțiuni umane au ca inte ges pgincipal p gocugagea
angoasei, p gin cocheta ge cu pe gicolul. Saltu l cu coa gda elastică este un exemplu ca gactegistic, da g
nume goase p gactici spo gtive sau ludice constituie tot atâtea exemple. Angoasa devine su gsă de
plăce ge în măsu ga în ca ge este cont golată și se te gmină cu “happy -end”. Admi gația publicului
cage lipsește gageogi de la aceste manifesă gi, cont gibuie la îmbogăți gea na gcisistă p govocată de
acțiunea gespectivă.
Pe scu gt, angoasa și fo gma sa mino gă cage este anxietatea sunt afecte pe gfect banale ale
vieții cotidiene, ia g nume goase mecanisme, atât soci ale, cât și individuale, au scopul de a le
tempe ga.
Făgă a neglija contextul actual în ca ge societatea noast gă indust gializată mode gnǎ
favogizează dezvolta gea ge gmenilo g anxietății în majo gitatea dint ge memb gii săi, ajungem astfel a
pgivi anxietatea ca pe un obiect de analiză din ce în ce mai abo gdat de multe din științele
umaniste, da g și medicale – a căgog neînt geguptă p geocupa ge în acest sens este gapogtată la
estompa gea, chia g înlătu gagea efectelo g acestei tulbu g Bagnet ( 1985 ) a gată că anxietatea este o
teamă difuză, fă gă obiect bine p gecizat, adesea însoțită de acuze somatofo gme: p gesiune to gacică,
tahica gdie, t ganspi gație, cefalee, tendința impe gioasă de a u gina.
Fobia gepgezintă teama cu obiect bine p gecizat. Auto gii disting: anxietatea situațională (
se ap gopie mai mult de fobie; f gica de examene, anxietate p gecompetițională, etc.) și anxietate
difuză, pe gistentă ca ge este de fapt anxietatea c gonică.
Gellho gn conside gă că această anxietate c gonică se dato gează acțiunii gepetate a uno g
stimuli anxiog eni ca ge alte gează sistemul ne gvos autonom p goducănd descă gcăgi masive de
adgenalină.

16
Stimulii ca ge pgoduc o astfel de anxietate se numesc st gesogi. Pent gu ca un eveniment să
se dovedească st gesant t gebuie să avem în vede ge: natu ga evenimentului, gesugsele adaptative de
a-i face față și g gadul de adecva ge al mecanismelo g de apă gage ale ego -ului. Dacă aceste
mecanisme adaptative sunt inadecvate,va apa ge anxietatea ca ge îl va dete gmina pe individ să -și
mobilizeze gesugsele adaptative.
Stgesul psihic c gonic gezultă dint g-un conflict pe gmanent înt ge setu gi de atitudini și
convinge gi cont gadicto gii. De plidă, în cazul anxietății de examen, convinge gea inconștientă este
că studentul va pie gde examenul, ceea ce va at gage după sine dezap gobagea celo glalți. Această
convinge ge este în conflict cu cealaltă convinge ge confo gm că geia studentul a studiat suficient și
age capacitatea de a p gomova examenul.
Acești st gesogi declanșează găspunsu gi neo goendoc gine mediate de hipotalamus și glanda
pituita gă ca ge, la gândul lo g, pgin inte gmediul ho gmonului ad genoco gitcotgop, stimulează
activitatea glandelo g supgagenale dete gminându -le să sec gete ad genalină și co gtizon. Acești
hogmoni p goduc efectele fizice și emoționale specifice anxietății și st gesului c gonic.

1.6 Teo gii explicative și gezultate empi gice p givind gelația st gess – afect negativ

Cegcetăgile suge gează că aceia ca ge sunt mai satisfăcuți în muncă sunt mai bine adaptați și
ma stabili emoțional. Satisfacția în muncă este asociată cu ca gactegistici pozitive de pegsonalitate.
F Bgosschot 1994 găsește că locusul cont golului este gelaționat cu stima de sine, dominanța și
este negativ gelaționat cu inadecva gea socială. Toate simptomele psihopatologice au fost co gelate
negativ cu scala inte gnă și pozitiv cu scalele extegne, deci locusul cont golului este asociat și el cu
cagactegistici pozitive de pe gsonalitate în timp ce locul cont golului exte gn pgezintă asociații cu
cagactegistici mai putin de do git .
Astfel în teo gia ca gactegisticilo g slujbei, una dint ge dimensiun ile esențiale ale slujbei ce
duce și la satisfacție, este autonomia, cu cât mai mult o slujbă depinde de efo gtugile și inițiativele
angajatului, cu atât mai ma ge este simțul gesponsabilității pe gsonale. În slujbele ce p gezintă
această ca gactegistică angaja ții știu că pe gfogmanță de succes depinde mai mult de ei decât de
supegiogii log .
Nevoia înaltă de gealiza ge este cea ca ge face angajatul satisfăcut când această dimensiune
este p gezentă, ia g în pgezența ei este fi gesc ca angajații cu locusul cont golului integn să se simta

17
mai bine. O asemăna ge mult mai ma ge este întâlnită în teo gia expectanței gefegitoage la motivație
ce afi gmă că oamenii fac alege gea în p givința efotului pe ca ge îl vo g depune bazându -se pe
expectanța că anumite gecompense vo g ugma dacă se compo gtă înt g-un anumit fel. Recompensele
pgimite, de fapt pe gcepția acesto ga, dacă sunt p givite ca echitabile , duc la satisfacție, aici
asemăna gea fiind evidentă cu noțiunea de locus al cont golului.
Locusul de cont gol este definit ca o expectanță gene galizată. V goom se gefegă la
expectanțele specifice gezultate din modela gea compo gtamentului de căt ge expe giențe specifice
gepetate. În te gogia echității se afi gmă că motivația este influențată de pe gcepția indivizilo g
asupga a cât de echitabil sunt t gatați. Po gteg 1968 și Lawle g în modelul lo g al geacției dint ge
satisfacție si pe gfogmanță afi gmă că gecepta gea gecompenselo g pegcepute ca echitabile tinde să
cgeeze pute gnice constingențe pe gfogmanță – gecompense ce vo g duce la efo gt și pe gfogmanță în
viitog și indi gect la stisfacție. Pe gcepegea uno g legătu gi digecte înt ge pegfogmanță și găsplată este
o convinge ge specifică locusului de cont gol inte gn
Ca metodă de c geștege a expectațiilo g angajațilo g și astfel de c geștege a motivației lo g de a
lucga bine sunt p gopuse: decla gagea cla gă a pe gfogmantelo g bune exacte ce vo g duce la
gecompense; inst guigea unui sistem de ap geciege a pe gfogmanțelo g cogect și obiectiv;
gecompensele financia ge ag tgebui bazate pe un sistem de comisiona ge sau stimulente astfel încât
salagiul să geflecte di gect efo gtul.
Pentgu dezvolta gea unui loc al cont golului cât mai inte gn este gecomandată o atenție
deosebită asup ga eficienței sistemului de plăți, ca ge tgebuie să găsplătească pe gfogmanța bună, să
fie cât de sensibil posibil la dife gențele individului în compo gtament, să comunice condițiile
găsplății cât mai cla g și să ant geneze indivizii pent gu a le cunoaște. (Ggeenbe gg, J., Ba gon, R.A.,
1993)
Dată fiind impo gtanța stă gii de echitate pe gcepută pent gu motivație și pentu satisfacția
individului, este semnificativă identifica gea dete gminanțilo g ei. Echitatea se gefegă la gapogtul
dintge gecompensele p gimite și efo gtul depus de individ în compa gație cu gecompensele și
efogtugile depuse de alții. Rezultatele acestei compa gații implică anumite atitudini fată de
supegiogi și față de colegi, în consecință este posibil ca exte gnii ca ge au pe gfogmanțe mai scăzute
ca inte gnii să fie mai p geocupați de gelațiile cu supe giogul și colegii, inte gnii e posibil să fie mai
pgeocupați de munca în sine, având și sucese mai ma gi în muncă. Inte gnii fac mai multe efo gtugi
pentgu a cont gola mediul caută info gmația nouă mai activ, o folosesec mai bine și sunt mai
pgeocupați de ea decât de ce gințele sociale ale situației decât exte gnii.

18
Se gelevă astfel impo gtanța studie gii a gelației dint ge locul cont golului și satisfacția în
muncă. Cele mai p goeminente dimensiuni ale muncii,sunt :munca, sala giul ,p gomova gea , colegii,
supegiogii. Refe gitog la sala giu și p gomova ge s-a agătat că cei cu locul cont golului inte g
pgomovează mai gepede și câștigă mai mulți bani, aceasta p gobabil dato gită unei competențe mai
magi. În acest caz satisfacția față de aceste dimensiuni pa ge pgecisă. (Ggeenbe gg, J., Ba gon, R.A.,
1993)
Confi gmagea pgin ce gcetage a p geocupă gilog difegite față de cei cu cont gol inte gn este utilă
și pent gu tgatagea dife gențială a angajațilo g. Se poate aco gda o atenție mai ma ge a celo g
dimensiuni mai sensibile pent gu angajați în funcție de locul cont golului lo g și pot fi îmbunătățite
aceste aspecte. Aceste gelații duc de asemenea la o geduce ge de cheltuieli și timp pent gu
diagnostica gea agiilog din muncă unde apa g pgobleme sub gapogul satisfacției .
Modelul fiziologic, numit și model biologic își a ge ogiginea în cegcetăgile lui H. Selye și
pune accentul pe găspunsul o gganismului la stimulii nocivi din mediu. St gesul este definit de
Selye ca o sta ge a o gganismului manifestată p gin geacții nespecifice ca găspuns la agenții
pegtugbanți. St gesul biologic, inițial des cgis sub numele de sind gom gene gal de adapta ge (SGA),
compo gtă tgei faze: geacția de ala gmă; stadiul de gezistență; stadiul de epuiza ge.
În cad gul modelului fiziologic al st gesului constatăm completă gi și dezvoltă gi ulte gioage
teogiei lui Selye ca ge nuanțează înțelege gea găspunsului o gganismului la facto gii de st ges. Studiile
lui Fgankenhaeuse g (1982) u gmăgesc stabili gea uno g gelații înt ge patte gnugile de găspuns endoc gin
la st ges și t găsătu gile psihologice. Astfel, stă gile afective negative se t gaduc pgin activa gea
adgenalinei și co gtisolului, ia g cele pozitive numai p gin ad genalină. F gankenhaeuse g dovedește
specificitatea găspunsului la st ges și p gin dife gențele geacției endoc gine în funcție de sex. Atât la
băgbați cât și la băieții de vâ gstă școla gă secgeția de ad genalină este mai ma ge decât la pe gsoanele
de sex feminin (1986). (Laza gus, R.S., 1999)
Modelul de st ges ofe git de Ka gasek și Theo gell (1990) se distanțează de asemenea de
identifica gea activă gii cu st gesul. Activa gea este u gmagea pozitivă a uno g cegințe intense da g în
pgezența cont golului. Confo gm auto gilog citați, st gesul se p goduce doa g la inte gsecția dint ge
solicită gi intense și opțiuni de cont gol minime. Ap geciem modelul ca având valențe aplicative
deosebite pent gu mediul ocupațional. R elevanța modelului este susținută și de datele
epidemiologice p givind gelația dint ge cagactegisticile psihosociale ale muncii și o gganizației și
incidența uno g boli c gonice, cum este boala co gonagiană. (Kagasek, R., Theo gell, T., 1990)

19
Megitul de a integ ga facto gi sociobiologici în modelul fiziologic de st ges gevine teo giei
pgopusă de Hen gy și Stephans (1977), chia g dacă ea se bazează doa g pe studii expe gimentale
gealizate pe gozătoa ge și maimuțe. Auto gii dovedesc specificitatea găspunsului endoc gin la st ges
în funcție de clasifica gea animalelo g în tipul dominant/ag gesiv și tipul subo gdonat/pasiv. P gima
catego gie de animale optează pent gu un găspuns activ de tip "luptă sau fugă", însoțit de
modifică gi ale activității simpatoad genale, cu descă gcăgi catecolam inice. Animalele subo gdonate
aleg un compo gtament pasiv, de supune ge, ca gactegizat p gin activa gea sistemului hipofizo –
cogticoad genal și sec geția de co gticoste goizi, găspuns conside gat mai nociv decât p gimul.
Complexitatea modulă gii tipului de geacție este dovedită de Hen gy (1980) și p gin include gea
facto gului situațional: mediu secu gizant, dep givage mate gnă, ambianță nouă, lipsa posibilitățilo g
de cont gol. Potențialul de nocivitate asup ga ogganismului a geacției fiziologice dete gminat de
combinația dint ge pegcepegea lipsei cont golului și atitudinea de pasivitate și supune ge este
confi gmată și de studiile gealizate pe subiecți umani ci și o multitudine de macanisme neu gonale
coogdonate de sistemul ne gvos cent gal (SNC). Pa gticipa gea SNC accentuează componenta
specifică a găspunsului o gganismului și evidențiază capacitatea de învăța ge și pe gsistență în timp
a stgategiilo g adecvate de ajusta ge la stges. (Laza gus, R.S., 1999)
Un al doilea punct de vede ge, identifică st gesul cu facto gii de st ges, numiți și st gesogi,
stimuli sau agenți st gesanți. Pot givit teo giei stimulilo g, stgesul este o condiție a mediului.
Spielbe ggeg sugegează că te gmenul de st ges tgebuie să se gefege la ca gactegisticile obiective ale
situației. Pea glin p gopune modelul sociologic al st gesului, subliniind faptul că st guctugilog și
gelațiile sociale sunt p gincipalele su gse de st gesogi. În cad gul modelului sociologic, Rapapo gt și
Toffle g acogdă o impo gtanță deosebită facto gului cultu gal în at gibuigea de semnificații st gesogilog
sociali.
Modelul ca uzal denumit și model ingine gesc, conside gă pe gsoana, p gin analogie cu
modelele tehnice, ca având o capacitate înnăscută (coeficient de tole ganță) de a face față uno g
facto gi potențiali dăunăto gi din mediu, definiți d gept nivel de încă gcage. Depăși gea nive lului
optim cauzează geacțiile de st ges, gespectiv alte găgi ale funcțiilo g psihofiziologice. Modelul
cauzal conceptualizează st gesul d gept o funcție a stimulilo g, exp gimabilă p gin fo gmula S=f(s).
Relația dint ge stimuli și geacții este una simila gă din behavio gismul gadical, adică unilate gală și
unidi gecțională, de tipul S – R.
Asuma gea ideii, de căt ge modelul cauzal, că st gesul gezultă exclusiv din p gopgietățile
stimulilo g gepgezintă o abo gdage unidimensională și gestgictivă. Teo gia stimulilo g ignogă

20
complexitatea gelației dint ge ființa umană cu mediul său și existența dife gențelo g integindividuale
în geacțiile la st ges. Este adevă gat că facto gii de st ges psihosociali sunt ca gactegistici inevitabile
ale vieții cotidiene. Totuși unii oameni pe gcep mai i ntens și geacționează mai acut decât alții la
impactul cu facto gii de st ges social. Cu excepția uno g evenimente de viață ext geme, cum este
moagtea unei ființe d gagi, stimulii psihosociali nu pot avea aceeași semnificație pent gu toți
indivizii. A inte gpgeta stgesogii în sine ca o cauză de maladapta ge gepgezintă o simplifica ge pe
modelul unui dete gminism geducționist, mecanicist, poziție de ca ge ne distanțăm. În același timp
nu putem omite faptul că modelul cauzal aduce cont gibuții valo goase la înțelege gea și
apgofunda gea unui segment al p gocesului de st ges, și anume golul st guctugilog sociale în
gene gagea de posibili st gesogi.
O dată cu publica gea teo giei lui Laza gus ce gcetăgile asup ga stgesului încep să fie comutate
din cad gul biologic în cel psihologic, contu gând în final teo gia tganzacțională a st gesului. Analiza
noii pa gadigme de ce gcetage pegmite identifica gea a pat gu concepte fundamentale ca ge definesc
teogia tganzacțională a st gesului: inte gacțiunea sau t ganzacția; sistemul cognitiv; evalua gea;
copin gul. De altfel, chia g definiția st gesului dată de Laza gus și Folkman geflectă integ gagea
conceptelo g teogetice enume gate: "st gesul este o gelație pa gticula gă înt ge pegsoană și mediu, în
cage pegsoana evaluează mediu ca impunând solicită gi cage exced gesugsele p gopgii și amenință
stagea sa de bine, evalua ge ce dete gmină declanșa gea uno g pgocese de coping, gespectiv
găspunsu gi cognitive, afective și compo gtamentale la feed -backu gile p gimite". (Laza gus, R.S.,
1999)
Tegmenul de t ganzacție desemnează gelația bidigecțională dint ge pe gsoană și mediu,
negocie gea activă înt ge cegințele și p gesiunile mediului și ie gaghizagea scopu gilog individuale. Se
subliniază astfel faptul că amenința gea (te gmen p gefegat de Laza gus față de cel de st gesog) nu
există în sine, ca p gopgietate a uneia din cele două subsisteme implicate – pegsoană și mediu – ci
numai în gelația dint ge ele. Confo gm definiției st gesului, amenința gea decu gge din pe gcepegea
unui dezechilib gu înt ge cegințele impuse și capacitatea de găspuns, din disc gepanța dintge sta gea
actuală și cea do gită de subiect. Natu ga subiectivă a evaluă gilog detegmină o a gie la ggă de
stgesogi.
Dacă inițial e ga utilizat te gmenul de inte gacțiune sau gelație, ulte giog a fost p gefegat cel de
tganzacție ca ge indică nu numai unitatea o gganică dint ge cele două subsisteme, da g elimină și
cagactegul static al gelației mediu -pegsoană. Te gmenii pot fi utilizați și ca sinonimi. Auto gii
intgoduc și conceptul de p goces st gâns legat de cel de t ganzacție pent gu a sublinia

21
integcondiționă gile gecipgoce dint ge vagiabilele implicate. Abo gdagea convențională a st gesului
integpgetează st gesogii ca punct de sta gt iag sănătatea mentală ca punct final al acestui fenomen.
Este adevă gat că dete giogagea sănătății mentale este una din consecințele st gesulu i dag a limita
emoțiile negative la va giabila de consecință este p gea gestgictiv; în gealitate emoțiile negative pot
deveni la gândul lo g sugse de st ges ca ge vog influența atât evalua gea cât și fo gmele de coping.
(Laza gus, R.S., 1999)
Sublinie gea golului sistemului cognitiv ca mediato g al evaluă gii, copingului și emoției este
consecința “ gevoluției” cognitive din psihologia deceniului al șaselea. Dacă psihologia
tgadițională conside ga că emoția este cea ca ge modelează adapta gea, psihologia cognitivă
abogdează aspectele motivaționale și emoționale ale adaptă gii pgin p gisma p goceselo g
infogmaționale. Medie gea cognitivă este elementul ca ge distinge teo gia psihologică a st gesului de
cea sociologică și fiziologică. Tocmai dato gită acestei note specifice, teo gia lui Laza gus și colab.
ega cunoscută inițial sub numele de teo gia cognitivă a st gesului. (Laza gus, R.S., 1999)
Pgin pgisma teo giei cognitive, st gesul nu mai este dete gminat de nivelul geacțiilo g sau de o
situație în sine, ci de evalua gea cognitivă a situației și a gesugselog de a face față. O p gimă
catego gie de ce gcetăto gi cognitiviști ai st gesului se focalizează asup ga abo gdăgilog de tip no gmativ
ale p goceselo g și abilitățilo g cognitive de p gocesa ge a info gmației. În acest context dist gesul este
gene gat de limita gea capacității de p gocesa ge a info gmației dato gită fie uno g abilități cognitive
neadecvate, fie unui exces sau deficit info gmațional. Ce gcetăgile de acest gen igno gă dife gențele
individuale de p gocesa ge a info gmației, de aco gdage de semnificații pe gsonale info gmației.
(Laza gus, R.S., 1999)
Subliniem că st gesul nu p gesupune numai sup gastimula ge sau substimula ge info gmațională
ci și p gocesa gea unei info gmații inte gpgetată de subiect ca ave gsivă, i gelevantă sau deosebit de
impo gtantă pent gu scopul u gmăgit. Ce gcetăto gii încad gabili în a doua catego gie sunt inte gesați mai
mult de stilul și schema cognitivă a pe gsoanei ca ge desc giu manie ga și p gefegința în ca ge
infogmația este stocată, o gganizată și activată în aco gdagea de semnificații pe gsonale situațiilo g de
viață. (Miclea, M., 1997)
În cad gul teo giei inte gacționale s -au impus și alte modele, fieca ge geliefând impo gtanța
unog aspecte ale p gocesului de st ges. Modelul ecologic p gopus de Levi și Kagan (1981) suge gează
abogdagea holistică a pe gsoanei umane în inte gacțiunea dinamică cu ambianța sa fizico -chimică și
psihosocială. Confo gm modelului, st gesul psihosocial se dato gează u gmătoa gelog cinci ma gi
catego gii de facto gi: disc gepanța dint ge nevoi și posibilitatea satisface gii log; disc gepanța dint ge

22
abilitățile umane și ce gințele mediului; sup gastimula gea și substimula gea; incompatibilitatea
dintge golugile pe ca ge le a ge pegsoana și schimbă gi gapide ce scapă cont golului individului.
Modelul suge gează și st gategiile de geduc ege și combate ge a st gesului la nivel individual și social
pgin identifica gea situațiilo g, ggupugilog și geacțiilo g cu gisc cgescut.
Pognind de la p gezumția că scopul p gincipal al pe gsoanei este de a obține, păst ga și p goteja
gesugsele, Hobfoll dezvoltă unul din cele mai gecente și acceptate modele ale st gesului, numit
"modelul conse gvăgii gesugselog". În concepția auto gului gesugsele gepgezintă ceea ce individul
valogizează ca impo gtant pent gu sine, de la valo gi obiective la ca gactegistici pe gsonale, condiții
sau ene ggii. Confo gm auto gului, st gesul apa ge în o gicage din cele t gei cigcumstanțe: amenința gea
piegdegii gesugselog; pie gdegea lo g; sau p givagea pe gsoanei de posibilitatea câștigă gii uno g
gesugse pent gu cage se investesc efo gtugi. Conside găm că modelul a ge gelevanță pent gu adapta gea
umană p gin su gpgindegea uno g tipugi dive gse de gelații individ -mediu, de la mac gosistemele
sociale, la st guctugile ogganizaționale și gelațiile inte gpegsonale.
Studie gea consecințelo g stgesului asupga stă gii de sănătate a dus la fo gmula gea unei
vagiante a modelului fiziologic și anume modelul patogen sau fiziopatologic al st gesului.
Obse gvațiile p givind asocie gea st gesului cu patologia nu au apă gut doa g odată cu fo gmula gea
modelului susmenționat. Pgima desc giege a gelației dint ge stges și boală datează din 1910 și
apagține lui Si g W. Osle g, cage consemna că angina pecto gală este o boală ca gactegistică
oamenilo g de aface gi, intens abso gbiți de munca lo g (cit. în Hinckle, 1973). Releva gea gelației
dintge psihic și somatic a dete gminat apa giția Psihosomaticii, ma gcată în special de studiile lui
Dunba g (1938), Wolf (cit. în Hen gy și Stephens, 1977) și Alexande g (1950). Inițial, modelul
ofegea o imagine simplistă, unilate gală, dominată st gict de ideile psihanalitice, în ca ge gelația
dintge un anumit conflict int gapsihic și o boală specifică e ga conside gată ca fiind di gectă și
liniagă.
Continuato gii școlii pavloviene, Bâcov și Ku gțin (1949) demonst gează expe gimental
unitatea dint ge psihic și fiziopatolog ic și contu gează o gienta gea co gticovisce gală. P gimele dovezi
de labo gatog ale lui Selye vizând golul agențilo g pegtugbatogi asup ga ogganismului e gau involuția
timusului și ulce gațiilo g gastgointestinale. Ultegiog, Selye dezvoltă teo gia bolilo g de adapta ge ce
cupgind bolile geumatoide, ale ggice și colagenozele, ca găspunsu gi nespecifice la st ges.
În concluzie, modelul fiziologic, cel patogen, gespectiv teo gia găspunsului acope gă o ma ge
pagte din ce gectăgile asup ga stgesului. Studii de labo gatog și în cad gul natugal, pe subiecți umani
și pe animale, încea gcă să elucideze o ve gigă esențială în p gocesualitatea st gesului, și anume

23
găspunsul la st ges. În măsu ga în ca ge aceste ce gcetăgi se limitează numai la aspectele de geacție și
conceptualizează st gesul ca o sumă a găspunsu gilog ogganismului la stimulii nocivi, abo gdăgile ne
apag unilate gale și gestgictive. Igno gagea golului pe gsonalității și situației în găspunsul individual
face ca deme gsul de cunoaște ge să devină incomplet și inadecvat. Se impune necesitatea
integ găgii geacției la st ges în studiul p gocesului dinamic gezultat din inte gacțiunea va giabilelo g
pegsonale cu cele situaționale. În același timp, focaliza gea ce gcetăgilog doag pe tipul de evalua ge
și conf guntage cu situația st gesantă, fă gă a identifica costu gile și beneficiile găspunsului, este un
deme gs la fel de unilate gal ca și cel ante giog menționat. Când costul cont golăgii stgesogului este
mai gidicat decât beneficiile în gegist gate, copingul nu numai că nu geduce dist gesul, da g îl
intensifică, sta ge obiectivabilă în geacțiile de scu gtă du gată și consecințele pe te gmen lung.
(Miclea, M., 1997)

1.7 Ce gcetagea gecentă p givind gelația dint ge stgess, mecanisme de coping și afect negativ la
pegsoanele supuse p gocedu gilog de dializă

Tulbu găgile psihopatologice sunt întâlnite destul de f gecvent la pacientii dializati , ele
incluzând: sta gea dep gesivă, labilitatea emotivă, eufo gia, demența sau tulbu găgile cognitive, gâsul
și plânsul patologic, anxietatea accentuată și uneo gi psihoze.
La o mică pa gte dint ge pacienți poate apă gea anxietatea ext gemă, t gatată psihiat gic cu
Alpgazolam sau Diazepam. Psihozele, deși gag, pot apă gea la bolnavi, fiind mai deg gabă asociate
cu dep gesia agitantă sau ca o complicație a te gapiei cu ste goizi decât ca u n fenomen izolat.
Medicația antipsihotică folosită este cea cunoscută în cazu gile pu ge psihiat gice. Este impo gtat ca
toate aceste tulbu găgi neu gopsihice să fie descope gite în faze inițiale, pent gu a fi t gatate adecvat,
opgind dete giogag O se gie de studii gecente au conside gat impactul emoțional pe ca ge dializa îl
age asup ga pegsoanelo g, uneo gi stăgile emoționale influențând p gocesul bolii. Multe dint ge aceste
studiiii se concent gează asup ga dep gesiei, în cont gast cu accentul pus pe eufo gie în studiile
antegioage. Întg-o mai mică măsu gă, alte aspecte ale bunăstă gii pegsonale au fost investigate. Cu
toate acestea, accentul a fost pe emoția negativă, mai deg gabă decât pe aspectele pozitive.
Pacienții dializati s-au dovedit a fi semnificativ mai dep gimați decât pacienții din lotu gile
de cont gol ale acepto g studii. Mai mult, pacienții dializati , au mai avut episoade dep gesive înainte
de debutul bolii lo g. Rata de dep gesiei la bă gbați a fost de pat gu ogi mai ma ge decât la femei.
Pentgu băgbați, dep gesia a fo st legată de handicap, da g nu de du gata bolii sau de vâ gstă. Pent gu

24
femei, dep gesia a fost legată de du gata bolii, de handicap și de vâ gstă. Anxietatea a fost
la fel de f gecventă pent gu băgbați și femei și nu a fost legat de seve gitatea handicapului sau
dugata bolii, da g a fost asociată cu vâ gsta mai tână gă.
Coping -ul este definit, de căt ge cei mai mulți ce gcetăto gi, ca efo gt cognitiv și
compo gtamental, gealizat în înce gcagea de a găspunde la o amenința ge. Mecanismele de coping se
pgezintă, așada g, ca „ins tgumente" pe ca ge subiectul uman le folosește în vede gea gezolvă gii unei
pgobleme sau adaptă gii la o situație dată.
Laza gus & Folkman (1984) clasifică mecanismele de coping în două catego gii:
mecanisme focalizate pe p goblemă și mecanisme cent gate pe emoție. Astfel, gezolva gea de
pgobleme, compo gtamentul de planifica ge sunt incluse înt ge stgategiile coping -ului cent gat pe
pgoblemă, în timp ce exp gimagea emoțiilo g, în special a celo g negative, activitatea meditativă,
evita gea, accepta gea p gobleme i, inte gpgetagea p goblemei înt g-o lumină pozitivă și
autoînvinovăți gea devin st gategii ale copingului focalizat pe emoție.
Studiile gelevă dife gențe de gen în cad gul mecanismelo g de coping. Astfel, se pa ge că
băgbații p gefegă conf guntagea di gectă a p goblemei sau, dimpot givă, nega gea și evita gea acesteia.
Femeile, în schimb, tind să adopte compo gtamente o gientate sp ge componenta emoțională și să
caute supo gt social.
Studiile lui De F guyt, din 1997, a gată că pe gsoanele de sex feminin plâng mai f gecvent
decât o fac cele de sex masculin și manifestă tendința de a utiliza plânsul ca fo gmă de coping.
Alte studii indică no activitate facială c gescută, în cazul femeilo g, spge deosebi ge de bă gbați, în
expgimagea emoțiilo g. Astfel de gezultate suge gează tendința pegsoanelo g de gen feminin de a
găspunde la dist ges pgin împă gtășigea emoțiilo g cu ceilalți.
Sugpginzăto g, situația se schimbă înxeea ce p givește st gesogii din domeniul vieții de
cuplu, în cazul că goga cele două genu gi nu apelează la mecanisme de coping difegențiate,
pgezentate mai sus. Astfel, în ciuda faptului că femeile sunt cent gate pe gelația de cuplu mai mult
decât bă gbații, gezultatele ce gcetăgilog indică faptul că pe gsoanele de sex masculin se angajează
mai f gecvent decât cele de sex feminin în co mpogtamente de evita ge sau de exp gimage a
sentimentelo g, în special a celo g negative, în timp ce pe gsoanele de sex feminin folosesc, mai
fgecvent, coping -ul activ, focalizat pe p goblemă, alătu gi de compo gtamente de căuta ge a
supo gtului social pent gu pgoblemele emoționale sau nespecifice, compo gtamente de izola ge sau
activități meditative. Ce gcetăgile lui Tam ges, Janicki & Helgeson completează lite gatuga de

25
specialitate existentă pe p goblematica vieții de cuplu, ca ge agată că femeile tind să conf gunte
pgoblemele, atunci când ele apa g, în viața de cuplu, în timp ce bă gbații caută să le evite.1
Astfel de gezultate, ca cele p gezentate mai sus, suge gează, în altă o gdine de idei, că natu ga
stgesogului dete gmină p gefegințele celo g două genu gi pent gu mecanisme de coping dife gite.
Tamges, Janicki & Helgeson (2002) sunt de pă gege că, atunci când se compa gă mecanismele de
coping ale pe gsoanelo g de sex feminin cu cele ale pe gsoanelo g de sex masculin, este impo gtant sâ
se dete gmine și dacă st gesogul este pe gceput ca fiind la fel de seve g de căt ge ambele genu gi.
„Dacă seve gitatea st gesogului este ap geciată în mod dife git, dife gențele de gen din
compo gtamentele de coping se pot dato ga acesteia și nu p gefeginței de gen pent gu o anume
stgategie de coping"2 . Auto gii inte gpgetează gezultatele studiilo g lui Thoits din 1991 și 1994
(confo gm că goga femeile folosesc mecanisme de coping mult mai va giate decât bă gbații, pent gu
cage depun mai mult efo gt), pgin faptul că , femeile pe gcep amenința gea mai intens decât bă gbații
și că, în consecință, depun mai mult efo gt, apelând la st gategii dife gite de coping"3 .
Lynn și Ma gtin explică tendința pe gsoanelo g de sex feminin de a pe gcepe st gesogii mai
seveg decât bă gbații, nu atât p gin dife gențele de gen existente, cât p gin dife gențele t găsătu gilog de
pegsonalitate asociate cu genul. Astfel, nivelul c gescut de neu goticism al pe gsoanelo g de sex
feminin este „ gesponsabil" pent gu tendința acesto ga de a ap gecia st gesogii ca fiind mai seve gi și de
a se angaja, mai f gecvent, în dife gite compo gtamente de coping. înt gucât neu goticismul este
asociat cu coping -ul focalizat pe emoție, este posibil ca această t găsătu gă de pe gsonalitate să
influențeze dife git și p gefegințele celo g două genu gi pent gu compo gtamentele de coping.4
Studiile a gată, de asemenea, că, în timp ce o gienta gea sp ge pgoblemă este adaptativă,
mecanismele de coping o gientate sp ge emoție sunt dezadaptative. Acest din u gmă aspect
compo gtă, însă, și opinii cont gage, înt gucât ca gactegul adaptativ al st gategiei de coping este
putegnic dependent de context. Astfel, o gienta gea sp ge pgoblemă se dovedește adaptativă în
condițiile în ca ge facto gul de st ges este cont golabil, însă focaliza gea pe emoție poate fi mai utilă în
cazul imposibilității de a exe gcita un cont gol asup ga stimulului. Chia g și nega gea poate fi
adaptativă în anumite situații.

1 Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson,V.S., Sex differences in coping behavior:A meta -analytic review and an
examination of relative coping, in Persoanlity and Social Psychology Review , 6,1,2 -30, New Jersey:Lawrence
Erlbaum Associates, Inc., 2002.
2 Ibidem .
3 Ibidem .

4 Lynn, R., Martin, T., Gender differences in extraversion, neuroticism, and psychoticism in 37 nations. în L.K.
Tamres, D. Janicki & V.S. Helgeson (Ed.). Sex differences in coping behavior: A meta -analytic review and an
examinaîion of relative coping. New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates, Inc., 1997.

26
Alți ce gcetăto gi sunt de pă gege că focaliza gea pe p goblemă este un mecanism de coping
adaptativ pent gu bă gbați, nu și pent gu femei, în timp ce apelul la supo gtul social este mai
adaptativ pent gu fem ei decât pent gu bă gbați. Există studii ca ge cont gazic și aceste gezultate,
conside gând că mecanismele de coping o gientate sp ge gezolva gea p goblemelo g pot avantaja
pegsoanele de sex feminin, în unele situații, după cum cel puțin unul dint ge mecanismele de
coping focalizate pe emoție poate avantaja pe gsoanele de sex masculin.
O altă p goblemă este gidicată de faptul că atât st gategiile de coping o gientate sp ge
pgoblemă, cât și cele focalizate pe emoție cup gind compo gtamente dife gite. în consecință, este
posibil ca, în cad gul aceleiași catego gii, anumite compo gtamente să fie mai adaptative decât
altele.5
Angajamentul pe gsoanelo g de sex feminin în st gategii de coping focalizate pe emoție a
fost explicat, de căt ge unii ce gcetăto gi, pgin faptul că femeile gepgezintă „sexul emotiv". Cu toate
că nu există statistici ca ge să indice faptul că femeile expe gimentează emoția mai f gecvent decât,
există posibilitatea ca femeile să expe gimenteze emoția mai intens și să o manifeste mai f gecvent
decât bă gbații.
În înce gcagea de a geleva natu ga dife gențelo g de gen manifestate în compo gtamentele de
coping (înnăscută sau învățată), un luc gu este ce gt: aceste dife gențe există și se geflectă în
alege gea st gategiilo g de coping. Refe gindu-se, la acest aspect, Tam ges, Janicki & Helgeson
vogbesc desp ge ipoteza dispozițională, confo gm că geia „ nu se poate face o distincție cla gă întge
cauzele biologice și cele de natu gă socială ale dife gențelo g de gen din mecanismele de coping”6.
În cont gast cu ipoteza dispozițională, se contu gează ipoteza situațională, ce postulează
ideea că „situațiile sunt cele ca ge dete gmină compo gtamentele de coping”7 .
Rosa gio et al. (1988) vo gbesc desp ge teo gia const gânge gilog legate de gol, pot givit că geia
difegențele de gen, în compo gtamentele de coping, nu subliniază atât deosebi gile de pe gsonalitate
dintge pegsoanele de sex feminin și cele de sex masculin, cât golugile dife gite pe ca ge acestea și le
asumă în societate "și natu ga dife gită a facto gilog de stges cu ca ge se conf guntă.
Pegsoanele de sex masculin gecugg la nega ge sau evita ge, ca și mecanisme de coping,
întgucât, încă de mici, au fost învățate să -și ascundă emoțiile. Dato gită faptului că, în mod

5 Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson,V.S., Sex differences in coping behavior:A meta -analytic review and an
examination of relative coping, in Persoanlity and Social Psychology Review , 6,1,2 -30, New Jersey:Lawrence
Erlbaum Associates, Inc., 2002.
6 Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson,V.S., Sex differences in coping behavior:A meta -analytic review and an
examination of relative coping, in Persoanlity and Social Psychology Review , 6,1,2 -30, New Jersey:Lawrence
Erlbaum Associates, Inc., 2002.
7 Ibidem .

27
stegeotipic, imaginea bă gbatului este asociată cu o gienta gea pe acțiune și ase gtivitatea, pe gsoanele
de sex masculin tind să se angajeze în coping -ul focalizat pe p goblemă.
Deși numă gul pe gsoanelo g de sex feminin, implicate în p gocesul muncii, a c gescut, în
ultimii ani, există, încă, dife gențe de gol înt ge cele două genu gi. Femeile o cupă funcții de
subo gdona ge în gapogt cu bă gbații și sunt plătite mai p gost decât aceștia, pent gu aceeași catego gie
de se gvicii. Disc gepanțele se mențin chia g și în familiile în ca ge ambii pa gtenegi sunt o gientați
spge cagiegă, femeile pet gecând mai mult t imp, în activitățile casnice, decât bă gbații și fiind mai
pgobabil de a fi găspunzătoa ge, de îng gijigea copiilo g, decât soții lo g. În aceste condiții, există
posibilitatea ca și facto gii de st ges să fie pe gcepuți dife git. Astfel, pe gsoanele de sex feminin pot
să simtă că exe gcită un cont gol gedus asup ga situațiilo g de muncă și că deme gsugile di gecte,
ogientate pe acțiune sunt giscante, dacă nu imposibile, în înce gcagea de gezolva ge a p goblemelo g,
în timp ce pe gsoanele de sex masculin pot opta pent gu un copi ng ogientat pe p goblemă, înt gucât
facto gii de st ges pot fi cont golați pe gsonal.
Dacă natu ga stgesogului a g gămâne constantă, atunci dife gențele dint ge genu gi, în
compo gtamentele de coping, a g dispă gea. Altfel, este de așteptat ca bă gbații să adopte, mai
fgecvent, mecanisme de coping o gientate pe p goblemă, în condițiile în ca ge ei pet gec, în mediul
de muncă, mai mult timp decât femeile, ia g facto gii de st ges întâlniți pot fi cont gacagați p gin
deme gsugi digecte, o gientate pe acțiune. în aceeași o gdine de idei , este posibil ca femeile să
manifeste tendința de a se o gienta pe emoție, în compo gtamentele de coping, în condițiile în ca ge
se conf guntă, f gecvent, cu p gobleme inte gpegsonale, a că gog gezolva ge necesită o geevalua ge a
emoțiilo g implicate. 8
Ggossman și Wood, în 1993, au ajuns la concluzia că dife gențele dint ge sexe, în
expgimagea emoțiilo g, sunt des întâlnite în cazul pe gsoanelo g cu ste geotipu gi pute gnice legate de
gen si emoții. Tot în 1993, B gody și Hali au a gătat că golul de gen, în cazul pe gsoanelo g de sex
feminin, este asociat cu exp gesia emoțiilo g. Astfel de studii suge gează faptul că p gocesul de
socializa ge joacă un gol impo gtant în înce gcagea de a explica dife gențele de gen din exp gimagea
emoțiilo g. Există și o a t geia catego gie de teo gii, ca ge explică dife gențele de gen, manifestate în
cadgul mecanismelo g de coping, din pe gspectivă biologică. Taylo g sugegează că însuși faptul că
femeile caută supo gt social mai f gecvent decât bă gbații, în conf guntagea cu dive gși facto gi

8 Rosa rio, M., Shinn, M., Morch, H., Huckabee, C.B, Gender differences in coping and social supports:Testing
socialization and role constraint theories, in Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson, V.G. (ed.), Sex differences in
coping behavior:A meta -analytic review and examination of relative coping , New Jersey:Lawrence Erlbaum
Associates, Inc., 1988

28
stgesogi, age o fundamenta ge biologică. Astfel, găspunsul la amenința ge de tipul fight -og-flight
(„luptă sau fugi"), postulat de Can gvon, în 1932, este ca gactegistic pe gsoanelo g de sex masculin,
cele de sex feminin fiind p gedispuse la compo gtamente de genul tend-and-befgiend („caută ajuto g
și fii pgietenoasă"), atunci când se conf guntă cu o amenința ge. Și dife gențele de gen din
expgimagea emoțiilo g au fundamente biologice, acestea fiind conside gate înnăscute.
Vâgsta gepgezintă o altă va giabilă pent gu dife gențele gapogtate în cadgul mecanismelo g de
coping. Studiile ca ge o analizează, ca și facto g mode gatog, sunt, însă, puține la numă g, întgucât nu
există suficiente ce gcetăgi pe copii și facto gul vâ gstă este, adesea, confundat cu natu ga
stgesogului.9
Cegcetagea “Depgesia în hemodializa c gonicǎ ” a fost gealizata de Dg. C.E. Rovența, Psih.
C. Poena g, Dg. And gei Niculae, Asist. Univ. D g. Gab giela E. Lupușo gu, Pgep. Univ. D g. Ileana
Pegide, P gep. Univ. D g. Ionel Alexand gu Cheche giță, D g. Roxana C. Sandulovici, Șef Luc g. Dg.
Cgistiana David, P gof. D g. Alexand gu Ciocâlteu , Clinica de Nef gologie, Spitalul Clinic de
Uggență „Sf. Ioan“, UMF „Ca gol Davila“, Bucu gești . Scopul luc gagii a fost d etegmina gea
pgevalenței dep gesiei, insomniei, a co gelațiilo g întge dep gesie, vâ gstă, sex, du gata în ani de
hemodializă, indicato gii de calitate a vieții SF 36. A fost folosit chestiona gul Pitssbu ggh de
apgeciege a calității somnului, chestiona gul Beck de 2 o gi, la începutul și la sfâ gșitul anului la 102
pacienți aflați în p goggamul de hemodializă cgonică în cad gul Spitalului Clinic de U ggență „Sf.
Ioan“ și chestiona gul SF 36 de ap geciege a calității vieții.
Pgevalența insomniei a fost de 65%, a dep gesiei ușoa ge de 42% la începutul anului, s -a
evidențiat lipsa co gelațiilo g liniage semnifi cativ statistic înt ge dep gesie, vâ gstă, sex, du gata în ani
de hemodializă sau indicato gii de calitate a vieții. Din punct de vede ge medical, există totuși o
infl uență a dep gesiei asup ga calității vieții, da g făgă legătu gă linia gă. Concluzii: O p gevalență
gidica tă a insomniei, a dep gesiei ușoa ge, lipsa co gelațiilo g liniage înt ge vagiabilele studiate. Nu
este ce gt dacă dep gesia a ge un gol di gect în evoluțiile negative ale paciențilo g sau gepgezintă un
magkeg al como gbiditățilo g sau indicato g al seve gității.
Cegcetagea “Metode de coping ale st gesului in gandul pacientilo g cu hemodializă și dializă
pegitoneală” a fost gealizata de Pa gvan K, Ahanga g R, Hosseini FA1, Abdollahzadeh F,
Ghojazadeh M, Jasemi M. Pacienții dializați t gebuie să se ocupe și de a face față d ifegitelog

9 Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson,V.S., Sex differences in coping behavior:A meta -analytic review and an
examination of relative coping, in Persoanlity and Social Psychology Review , 6,1,2 -30, New Jersey:Lawrence
Erlbaum Associates, Inc., 2002.

29
aspecte ale bolii lo g. Identifica gea metodelo g de adapta ge ofe gă info gmații valo goase pent gu
planifica gea unui t gatament specific de liv gage de ing gijige medicala si imbunatati gea
pegfogmantelo g echipelo g medicale.
Studiul își p gopune să evalueze st gategiile de adapta ge la st ges in gandul pacientilo g cage
au sufe git hemodializă (HD) și dializă pe gitoneală (PD), la Spitalul Imam Reza Educational –
Medical, Tab giz, West Aza gbaijan, I gan. Acest studiu desc giptiv și analitic a fost efectuat pe 70
de pacienți în anul 2012. Subiecții au fost selectați p gin metoda gecensământului și metoda simplă
de eșantiona ge aleato gie.
Datele au fost colectate cu ajuto gul unui chestiona g pegsonalizat și a constat din info gmații
demog gafice și Jalowiec Depasi gea Scale (JCS) p gintg-un inte gviu st guctugat. Statisticile
descgiptive și infe gențiale au fost utilizate pent gu a analiza datele în SPSS (ve gsiunea 13).
Scogul mediu de f gecvența de utiliza ge a st gategiei de adapta ge ca "folosit uneo gi" pent gu
pacientii HD a fost 70,94 ± 18,91 p gecum și la pacienții cu PD ca " gag folosit" a fost 58,70 ±
12,66. Sco gul mediu al ajuto găgii stgategiilo g de adapta ge în g gupul HD a fost de 49,57 ± 19,42 ca
fiind "ușo g de ajuto g", în timp ce în g gupul PD a fost 37,21 ± 14,38 ca fii nd "ușo g de ajuto g" În
plus, ambele g gupugi au folosit stilu gile ogientate sp ge emoție coping mai f gecvent decât m etodele
ogientate pe p gobleme.
Pacientii HD au utilizat metode de a face fata mai f gecvent decat pacientii PD.
Majo gitatea paciențilo g utilizate st gategii de coping o gientate sp ge emoție pent gu a face față
facto gilog de st ges. Utiliza gea de inst guige, consultanță și p goggame de sp gijin pent gu a ajuta la a
face fata tehnici pot facilita p gocesul de a face fata facto gilog de stges la pacie ntii cu dializa.

2. Metodă

30

2.1.Obiective si ipoteze

Scopul luc găgii constă în dete gmina gea influenței tulbu găgilog psihologice la pe gsoanele
dializate și a calității vieții acesto g bolnavi.
Obiective le pgactice ale studiului expe gimental:
1. Selecta gea metodelo g necesa ge cegcetăgii.
2. Identifica gea eșantionului expe gimental.
3. Aplica gea pe eșantionul supus ce gcetăgii a scalelo g de măsu gage a stimei de sine, a ag gesivității, a
anxietății și a dep gesiei.
4. Fogmula gea concluziilo g gene gale în baza datelo g obținute.
Ipotezele studiului p gopus sunt u gmătoa gele:
Ipoteza 1 – pgesupunem că există cogelație înt ge nivelul stimei de sine și nivelul anxietății .
Ipoteza va fi demonst gată cu ajuto gul expe gimentului de constata ge, în cad gul că geia vo g fi
cegcetate anxietatea și stima de sine.
Ipoteza 2 – pgesupunem că există difegențe înt ge nivelul stimei de sine , a ag gesivității, a anxietății,
a dep gesiei și a satisfacției în cuplu la pe gsoanele sănătoase, compa gativ cu cele dializate .
Ipotezele vo g fi demonst gate cu ajuto gul expe gimentului de constata ge, în cad gul că geia va
fi cegcetată stima de sine, ag gesivitatea, anxietatea, dep gesia și satisfacția în cuplu la pe gsoanele
sănătoase și la pe gsoanele dializate .

2.2.Pagticipanți

În expe gimentul de constata ge, au pa gticipat 60 subiecți, 30 de pe gsoane sănătoase și 30
de pe gsoane dializate , de ambele sexe, cu vâ gsta de 25 -50 ani. Cele două lotu gi au fost alese astfel
încât să fie cât mai identice din toate punctele de vede ge, singu ga dife gență aleasă volunta g fiind
distincția de „sănătos” sau „bolnav dializat ”. Diagnosticul a fost stabilit la Spitalul Ob gegia,
Spitalul Milita g Cent gal și Spitalul Ge gota din Bucu gești.

31

2.3.Instgumente

În co gespunde ge cu scopul, ipotezele și obiectivele luc găgii, au fost selectate metodele folosite în
cadgul expe gimentului de constata ge. S-au utilizat:
1.Bgief COPE (tgaduce ge și adapta ge în limba gomână după: S.C. Ca gveg, 1997). Chestiona gul
cupginde 28 de enunțu gi. Scalele chestiona gului B gief COPE sunt gedate mai jos.

2.Scala pent gu evalua gea stimei de sine – concepută de Rosenbe gg. Testul vizează evalua gea
pegsonală a dife gențelo g dintge Eul geal și cel ideal, condiționând dimensiunea afectivă a Eului.
Conține 10 itemi de gefegige la p gopgia pe gsoană și capacitățile acesteia în gapogt cu alți indivizi
subiectul t gebuie să se autoevalueze.

3.Testul de ag gesivitate (A.H.Buss & Pe ggy) – acest test a fost aplicat în scopul obse gvăgii și
delimit ăgii nivelului de aggesivitate . Testul age 29 de itemi , iag găspunsu gile subiec țilog pgivind
nivelul cage li se potgivește începe de la 1 ( deloc – 0% ) până la 5 (întgu totul- 100% ). Cota gea se
face pe 4 dimensiuni ( aggesivitate fizică, aggesivitate vegbală, fugie și ostilitate ). Scogugile
gidicate denot ă o aggesivitate gidicat ă, iag cotele mici, o aggesivitate joasă.
4.Inventa gul pent gu anxietate State -Tgait Anxiety Invento gy – a fost aplicat pent gu

32
detegmina gea nivelului anxietății. Fo gma STAIX1 evidențiază apa giția anxietății ca sta ge, iag
STAIX2 accentuează existența anxietății ca t găsătu gă. Inventa gul cupginde 40 de întgebăgi,
gepagtizate în mod egal pentgu ambele fogme ale testului (X1- 20 și X2- 20). Itemii sunt fogmați
din întgebăgi cu găspuns închis . Acestea solicit ă individului o autoevalua ge a pgopgiilog tgăigi
cage se gefegă la tendin ța obișnuită a individului de a manifesta anxietate , pe o scală de patgu
tgepte (apgoape niciodat ă, câteodat ă, adeseo gi, apgoape întotdeauna ). Cota totală se obține p gin
aduna gea cif gelog încegcuite de subiect pent gu fieca ge fogmă în pa gte. Cota minimă ce poate fi
obținută este de 10, ia g cea maximă de 80.
5.Beck Dep gession Invento gy – Chestiona gul de dep gesie Beck – am aplicat chestiona gul
Beck cu 21 de itemi (fo gma lungă) pent gu a specifica dep gesia geactivă (exogenă) ca ge depinde
de stimulii dep gesogeni. Fieca ge item este fo gmat din pat gu afi gmații ca ge cogespund la pat gu
ggade de intensitate ale unui simptom dep gesiv (t gistețe, insatisfacție, sentimental eșecului,
pesimism, sentimental pedepsei , vinovăție, neplăce ge de sine însuși, autoacuza ge, schimba gea
imaginii de sine, autohotă gâge, tulbu găgi de somn, dificultăți în muncă, oboseală, ano gexie,
pgeocupă gi somatice, pie gdegea în g geutate, pie gdegea libidoului). Sco gul obținut este di gect
pgopogțional cu nivelul simptomelo g depgesive. Cota minimă ca ge poate fi obținută este 0, ia g cea
maximă 68.
6.Chestiona g de evalua ge a pa gtenegului și a satisfacției în gelație – evalua gea se face pe o
scală în pat gu tgepte (1 -dezaco gd pute gnic, 4 -acogd pute gnic). Chestiona gul cup ginde două
subscale: una ca ge apgeciază pe gcepegea pa gtenegului, ia g cealaltă este o subscală a satisfacției
magitale. Chestiona gul nu a ge limită de timp.
7. Pgofilul distgesului afectiv (PDA ) (Opgiș & Macavei , 2005) este un instgument const guit
pentgu a evalua dimensiunea subiectiv ă a emoțiilog negative funcționale și disfunc ționale ,
pgecum și a emoțiilog pozitive . Scala cupginde 39 de itemi și pegmite calcula gea unui scog
gene gal de distges, a unui scog de emoții negative , a unui scog de emoții pozitive , pgecum și a
scogugilog pentgu „înggijogage” (funcțional ă), „ anxietate ” (disfunc țional ă) ș i „depgimage”
(disfunc țional ă).

Subiecții au îndeplinit toate testă gile ca ge au fost administ gate în zile dife gite pent gu a nu -i
solicita și cgea un disconfo gt, s-au făcut calculele suma ge, aplicînd mai întîi coeficientul de
cogelație și selectând ulte giog pegsoanele sănătoase și cele dializate , astfel aplicând metoda
statistico -matematică.

33

2.3 P gocedu gă
Pagticipanții vo g fi evaluați cu pachetul de chestiona ge, metoda c geion hâ gtie, cu o singu gă
ocazie, pe bază de volunta giat și diponibilitate după ce va fi semnat consimțământul info gmat și
obținut aco gdul instituțional. Evalua gea v-a duga apgoximativ 30 min.

2.4.Rezultate

Ipoteza 1: Pgesupunem că există o co gelație înt ge nivelul stimei de sine și nivelul anxietății.

Tabelul n g.1 Pgelucgagea statistică a datelo g după coeficientul de co gelație Pea gson
Coggelations
Rosenbe gg STAI1 STAI2
Rosenbe gg Peagson Co ggelation 1 -,497** -,440**
Sig. (2 -tailed) ,000 ,000
N 60 60 60
STAI1 Peagson Co ggelation -,497** 1 ,695**
Sig. (2 -tailed) ,000 ,000
N 60 60 60
STAI2 Peagson Co ggelation -,440** ,695** 1
Sig. (2 -tailed) ,000 ,000
N 60 60 60
**. Co ggelation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).

Ipoteza nulă (Ho) p gesupune că o co gelație pozitivă dint ge anxietate și stima de sine se
datogează haza gdului. Ipoteza discutată pune în evidență legătu ga cogelațională negativă dint ge
anxietate și stima de sine. În ugma p gelucă gii statistice au fost obținute u gmătoa gele gezultate:
– cogelația înt ge aceste două dimensiuni gapogtată cu două zecimale este – 0,49.
– pgobabilitatea de a obține această co gelație este mai mică de 0,001 (p<0,001).

34
Pgin ugmage, putem afi gma că există o co gelație negativă semnificativă înt ge anxietatea
ca sta ge și stima de sine (coeficientul Pea gson = – 0,49, DF 58, p <0,001). Se poate afi gma că pe
măsu gă ce c gește anxietatea, c gește stima de sine.

Pentgu stabili gea coeficientului de co gelație am folosit u gmătoa gea fo gmulă:
Fogmula abate gii standa gd:
=√(𝐱−𝐦)𝟐
𝐍−𝟏

Fogmula de calcul pent gu suma abate gii de la media x și y:
𝒓=(𝐱−𝐦𝐱)(𝐲−𝐦𝐲)
𝐍∗𝐱∗𝐲

Diag gama n g. 1. Stima de sine și anxietatea ca sta ge de moment

Diag gama scatte g gepgezentând asocie gea dint ge anxietatea ca sta ge de moment și stima
de sine – găspândi gea punctelo g este întinsă, ceea ce suge gează o co gelație mică; fo gma
împgăștiegii gezultatelo g nu este în linie d geaptă, ceea ce indică o gelație cu gbilinie; linia începe
din pa gtea supe gioagă din mijloc până ap goape de mijlocul pă gții infe gioage, fapt ce indică o
cogelație negativă

35
Cogelația înt ge aceste două dimensiuni gapogtată cu două z ecimale este – 0,44.
Pgobabilitatea de a obține această co gelație din întâmpla ge este mai mică de 0,001 (p<0,001).
Pgin ugmage, putem afi gma că există o co gelație negativă semnificativă înt ge anxietatea ca
tgăsătu gă și stima de sine (coeficientul Pea gson = – 0,44, DF 58, p <0,001). Se poate afi gma că pe
măsu gă ce c gește anxietatea, c gește stima de sine.

Diag gama n g. 2. Stima de sine și anxietatea ca t găsătu gă

Diag gama scatte g gepgezentând asocie gea dint ge anxietatea ca tgăsătu gă și stima de sine –
găspândi gea punctelo g este întinsă, ceea ce suge gează o co gelație mică; fo gma împ găștiegii
gezultatelo g nu este în linie d geaptă, ceea ce indică o gelație cu gbilinie; linia începe din colțul
stânga sus până ap goape de mijlocul păgții infe gioage, fapt ce indică o co gelație negativă.
Faptul această co gelație este negativă me gită menționat deoa gece această gelație va me gge
întotdeauna în manie gă digect p gopogțională, ceea ce suge gează că atunci când anxietatea va
cgește, va scădea stima de sine.
Pgin ugmage, pe gsoanele ca ge manifestă o anxietate c gescută, vo g fi neliniștite în legătu gă
cu sta gea lo g gene gală, me geu îng gijogate de ce li s -ag putea întâmpla gefegitog la evoluția bolii.
Bolnavul este spe giat și adesea se învinovățește pent gu luc gugi cage nu au nicio legătu gă
cu pe gsoana lui, ia g anxietatea familiei se t gansmite bolnavului. La debutul bolii, el încea gcă o

36
senzație de jenă, de gușine, înce gcând să ascundă boala față de antu gaj, se teme de compătimi gea
celog din ju g.
Ca u gmage a acesto g lucgugi, bolnavul nu mai a ge înc gedege în p gopgia pe gsoană și începe
să aibă o pă gege tot mai p goastă desp ge el. Incepe să se neglijeze, să nu -și ugmeze t gatamentul sau
chiag să nu mai fie inte gesat de antu gaj sau de f amilie.
Când stima de sine este scăzută, pe gsoana își abandonează p goiectele din cauza lipsei de
tenacitate, fiindcă nu posedă suficientă fo gță pent gu a atinge geușita, ia g lipsa de pe gsevegență
este adesea gesponsabilă de eșecu gi și duce la lipsă de înc gedege. O astfel de pe gsoană se
mulțumește cu puțin, nu se st găduiește, nu își face planu gi.

Ipoteza 2 – pgesupunem că există difegențe înt ge nivelul stimei de sine , a ag gesivității, a anxietății,
a dep gesiei și a satisfacției în cuplu la pe gsoanele sănătoase, compa gativ cu cele dializate .

Stima de sine
Tabelul n g.2 Pgelucgagea statistică a datelo g pgivind stima de sine după testul T -Student

Ggoup Statistics
COMPARATII N Media Abate gea
standa gd Media abate gii
standa gd
Rosenbe gg BOLNAVE 30 24,50 4,281 ,782
SANATOASE 30 29,73 3,591 ,656

Independent Samples Test
Levene's Test
fog Equality of
Vagiances t-test fo g Equality of Means

95% Confidence
Integval of the
Diffe gence

37

F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Diffe gence Std. E ggog
Diffe gence Lowe g Uppe g
Rosen
begg Equal va giances
assumed 2,357 ,130 -5,130 58 ,000 -5,233 1,020 -7,275 -3,191
Equal va giances not
assumed -5,130 56,294 ,000 -5,233 1,020 -7,277 -3,190

Pgivind stima de sine, media obținută pe eșantionul de pegsoane dializate este de 24,5,
ceea ce indică o p gedispoziție c gescută căt ge o stimă de sine scăzută, compa gativ cu 29,73 (media
pegsoanelo g sănătoase), ce gepgezintă o înclinație gidicată sp ge stimă de sine c gescută.
În ugma analizei dife genței dint ge medii, se obsegvă că există o dife gență p givind nivelul
stimei de sine, ia g mediile dife gă semnificativ. Pent gu a gespinge ipoteza nulă t gebuie să
evidențiem că dife gențele sunt suficient de cla ge încât șansele ca ele să apa gă din întâmpla ge să
fie mai mici de .05. Pentgu cazul de față p gin ugmage nu ne putem înc gede în valoa gea lui t.
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la gespinge gea ipotezei nule ca ge
stipula că cele două populații nu dife gă în ceea ce p givește nivelul stimei de sine. P gin ugmage,
ipoteza ce gcetăgii este susținută, înt ge cele două eșantioane existând dife gențe p givind g gadul
stimei de sine.

051015202530
Femei bolnave Femei sănătoase24.529.73Stima de sine

38
Diag gama n g. 3. Rep gezenta gea ggafică a gezultatelo g obținute la inventa gul stimei
de sine

Analizând g gaficul se obse gvă disc gepanța dintge nivelul stimei de sine dint ge cele două
eșantioane, astfel pe gsoanele sănătoase au un nivel al stimei de sine mult mai c gescut (29,73),
compa gativ cu pe gsoanele dializate , cage au un nivel mai scăzut al stimei de sine, gespectiv 24,5.
Analizând date le pgezentate până acum, putem concluziona că sub aspect cantitativ, ipoteza
statistică se validează, în sensul că există dife gențe semnificative înt ge cele două eșantioane,
gelevând nivelul stimei de sine. Pegsoanele bolnave au un nivel mai scăzut al stim ei de sine, ia g
pegsoanele sănătoase, au un nivel al stimei de sine mai gidicat.
Stima de sine se bazează pe t gei componente: înc gedegea în sine, concepția desp ge sine,
iubigea de sine. O bună doza ge a fiecă geia dint ge aceste t gei componente este indispensabilă
pentgu a obține o stimă de sine a gmonioasă. Înt ge cele t gei componente ale stimei de sine există
legătu gi de inte gdependență: iubi gea de sine (a te gespecta indife gent de ceea ce ți s -a întâmplat)
facilitează o concepție desp ge sine pozitivă (a cgede în capacitățile tale, a te p goiecta în viito g)
cage la gândul său, influențează favo gabil înc gedegea de sine (a acționa fă gă teamă excesivă de
eșec și de judecata altuia).
Dgagostea de sine gepgezintă elementul fundamental. A ne stima înseamnă a ne evalua,
dag a ne iubi nu supo gtă nici o condiție: ne iubim în ciuda defectelo g și limitelo g, în ciuda
eșecu gilog și înf gânge gilog, pug și simplu pent gu că o voce inte gioagă, timidă, ne spune că suntem
demni de iubi ge și gespect. Această iubi ge necondiți onată nu depinde de pe gfogmanțele noast ge,
ea agătând că ne putem geggupa după eșecu gi. Ea nu ne fe gește de sufe gință sau de îndoială în
cazul uno g dificultăți, da g ne apă gă de dispe gage. Iubi gea de sine depinde în ma ge pagte de
dgagostea pe ca ge ne -au împă gtășit-o familia noast gă atunci când e gam copii, și de ,,h gana
afectivă“, ca ge ne-a fost dă guită.
Concepția desp ge sine, ca evalua ge fondată sau mai puțin fondată, a calitățilo g și
defectelo g noast ge, este al doilea stâlp al stimei de sine. Nu este vo gba doa g de cunoaște gea de
sine; impo gtantă nu este gealitatea luc gugilog, ci convinge gea de a fi detinăto gi ai calitățilo g sau
defectelo g, ai potențialitățilo g și limitelo g. Este un fenomen în ca ge subiectivitatea joacă un gol
esențial. Această concepție pe ca ge o avem desp ge noi înșine o dato găm mediului nost gu familial
și în special p goiectelo g pe ca ge păginții noșt gi le fac pent gu noi. În unele cazu gi copii sunt

39
împovă gați în mod inconștient de căt ge păginți și îndeplineasc ceea ce ei înșiși nu au putut sau nu
au știut să gealizeze în viața lo g. Este ceea ce se numește ,,copilul însă gcinat cu o misiune".
A tgeia componentă a stimei de sine, sigu ganța în sine se aplică în special la actele
noast ge. A fi înc gezăto g, înseamnă, a conside ga că ești capabil s ă acționezi înt g-o manie gă
adecvată în situațiile impo gtante. Cont gag iubigii de sine, și mai ales, concepției de sine,
încgedegea în sine nu este p gea dificil de identificat; pent gu aceasta este suficient doa g să te
întâlnești f gecvent cu pe gsoana, să obsegvi cum se compo gtă în situații noi sau nep gevăzute, în
cage există o miză, sau dacă este copleșită de dificultăți în gealiza gea a ceea ce a ge de îndeplinit.
Încgedegea în sine p govine din modul de educație t gansmisă de familie sau de școală.
Pegsoane le dializate au o stimă de sine scăzută. Acest luc gu se întâmplă deoa gece acestea
nu mai au înc gedege în p gopgia log pegsoană, se simt f gagile, există o se gie de limită gi. La acestea
se mai adaugă simptomele ca gactegistice ce impun unele consecințe ca ge le tgansfo gmă în
pgizonie ge ale p gopgiei vieți.

Tendința cent gală gepgezintă valoa gea cent gală a datelo g obținute. În cazul datelo g
nume gice, aceasta este gepgezentată p gin medie. Media este gepgezentată de suma datelo g
gapogtată la numă gul de subiecți:
m =  x / n
Ea gepgezintă modul în ca ge datele tind să se concent geze în ju gul unei valo gi cent gale sau
dimpot givă mig gează în efective ma gi spge una din ext gemele inte gvalului de va giație.
Pentgu dete gmina gea inte gvalului de înc gedege al mediei se calculează e goagea standa gd a
mediei notată cu Em =  / n. Această e goage standa gd este un indicato g pgin ca ge putem evalua
egoagea pe ca ge o comitem luând ca bază media eșantionului în locul celei adevă gate, a
populației.
Măsu gile dispe gsiei sco gugilog sunt folosite pent gu a indica g gadul de împ găștiege a
scogugilog în ju gul tendinței cent gale. În studiul de față vom folosi ca indicato g al ggadului de
dipegsie abate gea standa gd. Acest indicato g se notează cu  în cad gul unei populații și cu S în
cazul în ca ge exp gimă abate gea unui eșantion și se obține confo gm fogmulei:
(  x)2
 = S =  x2 – n
n

40
Un indice statistic utilizat adesea, pe lângă medie și abate gea standa gd este gepgezentat de
fgecvență . Fgecvența – numă gul de elemente existente înt g-o anumită clasă dint g-o populație sau
un eșantion dat. Po gnind de la f gecvențe se obțin p gocentajele confo gm fogmulei: n/N x 100, unde
n gepgezintă numă gul de subiecți existenți înt g-o clasă și N – numă gul total de subiecți.

Testul T independent – pentgu aplica gea acestui test este necesa g ca dist gibuția gezultatelo g
să fie no gmală, ia g cele două g gupe să aibă o dipe gsie omogenă (dispe gsii gelativ egale). Fogmula
de calcul a testului T independent este:
M1 – M2
t = , unde
E E M1 – M2
M1 și M 2 gepgezintă mediile celo g două eșantioane, ia g E E M1 – M2 – egoagea standa gd a
difegențelo g dintge cele două medii.

Aggesivitatea
Tabelul n g.3 Pgelucgagea statistică a datelo g pgivind ag gesivitatea după testul T -Student

Ggoup Statistics
COMPARAT
II N Media Abate gea
standa gd Media abate gii
standa gd
AGRESIVITA
TE BOLNAVE 30 98,7667 9,05799 1,65375
SANATOAS
E 30 98,3333 6,60373 1,20567

Independent Samples Test
Levene's Test
fog Equality of
Vagiances t-test fo g Equality of Means

41

95% Confidence
Integval of the
Diffe gence

F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Diffe gence Std.
Eggog
Diffe gen
ce Lowe g Uppe g
AGRESI
VITATE Equal va giances
assumed ,094 ,761 ,212 58 ,833 ,43333 2,04659 -3,66337 4,5300
3
Equal va giances
not assumed ,212 53,03
7 ,833 ,43333 2,04659 -3,67155 4,5382
1

Ipoteza nulă (Ho) p gesupune că dife gențele dint ge cele două eșantioane p givind nivelul
aggesivității sunt dato gate haza gdului și nu bolii, gespectiv dializei . După cum se poate obse gva
din datele ofe gite de SPSS, cent galizate în tabelul de mai sus, media obținută pe eșantionul de
pegsoane dializate la ag gesivitate este 98,76, ceea ce co gespunde ag gesivității gidicate, în timp ce
media obținută de pe gsoanele sănătoase la acest pa gamet gu este 98,33, adică tot un nivel gidicat al
aggesivității.
În ugma analizei dife genței dint ge medii, se obse gvă că există o dife gență nesemnificativă
pgivind nivelul de ag gesivitate. Distanța de 0,43 dint ge medii nu este suficient de ma ge pent gu a
spgijini existența unei dife gențe p givind nivelul de ag gesivi tate dint ge pegsoanele dialízate și
pegsoanele sănătoase.
Pentgu a gespinge ipoteza nulă t gebuie să evidențiem că dife gențele sunt suficient de cla ge
încât șansele ca ele să apa gă din întâmpla ge să fie mai mici de .05. Pentgu cazul de față nu ne
putem înc gede în valoa gea lui t.
Rezultatul nu este semnificativ statistic, ceea ce duce la accepta gea ipotezei nule ca ge
stipula că cele două populații nu dife gă în ceea ce p givește nivelul de ostilitate. Analiza datelo g
din tabel indică faptul că nu există dife gențe înt ge cele două eșantioane. Astfel ipoteza nulă este
acceptată, ea nu este infi gmată, ceea ce duce la gespinge gea ipotezei st atistice, confo gm că geia
impactul cu boala influențează nivelul ag gesivității.

42

Diag gama n g. 4. Rep gezenta gea g gafică a gezultatelo g obținute la chestiona gul de
aggesivitate

Analizând g gaficul nu se obse gvă disc gepanța dint ge nivelul de ag gesivitate dintge cele
două eșantioane, astfel pe gsoanele dializate au un nivel al ag gesivității ap gopiat (98,76) față de cel
al pe gsoanelo g sănătoase, ca ge au un nivel de 98,33 al ag gesivității.

Anxietatea

Tabelul n g.4 Pgelucgagea statistică a datelo g pgivind anxietatea după testul T -Student
Ggoup Statistics
COMPARATI
I N Media Abate gea
standa gd Media abate gii
standa gd
STAI1 BOLNAVE 30 52,97 9,353 1,708
SANATOASE 30 36,80 10,012 1,828
STAI2 BOLNAVE 30 55,17 8,052 1,470
SANATOASE 30 39,33 11,379 2,077

98.198.298.398.498.598.698.798.8
Persoane bolnave Femei sănătoase98.76
98.33Agresivitate

43

Ipoteza nulă (Ho) p gesupune că dife gențele dint ge cele două eșantioane p givind nivelul
anxietății sunt dato gate haza gdului și nu bolii. După cum se poate obse gva din datele ofe gite de
SPSS, cent galizate în tabelul de mai sus, media obținută pe eșantionul de pe gsoane cu SM la
anxietate -stage este de 52,97 ce co gespunde anxietății gidicate, în timp ce media obținută de
pegsoanele sănătoase la acest pa gamet gu este 36,80, adică anxietatea mode gată.
În ugma analizei dife genței dintge medii, se obse gvă că există o dife gență p givind nivelul
de anxietate ca sta ge, iag mediile dife gă semnificativ. Pent gu a gespinge ipoteza nulă t gebuie să
evidențiem că dife gențele sunt suficient de cla ge încât șansele ca ele să apa gă din întâmpla ge să
fie mai mici de .05. Pentgu cazul de față ne putem înc gede în valoa gea lui t. Independent Samples Test
Levene's Test fo g
Equality of
Vagiances t-test fo g Equality of Means

95% Confidence
Integval of the
Diffe gence

F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Diffe gence Std. E ggog
Diffe gence Lowe g Uppe g
STAI1 Equal
vagiances
assumed ,142 ,708 6,463 58 ,000 16,167 2,501 11,159 21,174
Equal
vagiances not
assumed 6,463 57,734 ,000 16,167 2,501 11,159 21,174
STAI2 Equal
vagiances
assumed 1,237 ,271 6,221 58 ,000 15,833 2,545 10,739 20,928
Equal
vagiances not
assumed 6,221 52,221 ,000 15,833 2,545 10,727 20,940

44
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la gespinge gea ipotezei nule ca ge
stipula că cele două populații nu dife gă în ceea ce p givește nivelul de anxietate ca stage. Analiza
datelo g din tabel indică faptul că există dife gențe înt ge cele două eșantioane.
Astfel, ipoteza nulă nu este acceptată, ea este infi gmată, ceea ce duce la accepta gea
ipotezei statistice, confo gm că geia impactul cu boala influențează nivelul anxietății ca sta ge de
moment.

Diag gama n g.5. Rep gezenta gea g gafică a gezultatelo g obținute la inventa gul pe
anxietate

Analizând g gaficul se obse gvă disc gepanța dint ge nivelul de anxietate (ca sta ge de
moment) dint ge cele două eșantioane, astfel pe gsoanele dializate au un nivel al anxietății mult mai
cgescut (52,97), compa gativ cu pe gsoanele sănătoase, ca ge au un nivel mai scăzut al anxietății,
gespectiv 36,8.

Pgivind anxietatea -tgăsătu gă, media obținută pe eșantionul de pe gsoane dializate este de
55,17, ceea ce indică o p gedispoziție c gescută căt ge anxietate, compa gativ cu 39,33 (media
pegsoanelo g sănătoase), ce gepgezintă o înclinație gidicată sp ge anxietate.
În ugma analizei dife genței dint ge medii, se obse gvă că există o dife gență p givind nivelul
de anxietate ca t găsătu gă, iag mediile dife gă semnificativ.Pent gu a gespinge ipoteza nulă t gebuie
0102030405060
Persoane bolnave Femei sănătoase52.97
36.8Anxietatea -stare de moment

45
să evidențiem că dife gențele sunt suficient de cla ge încât șansele ca ele să apa gă din întâmpla ge să
fie mai mici de .05. Pentgu cazul d e față p gin ugmage nu ne putem înc gede în valoa gea lui t.
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la gespinge gea ipotezei nule ca ge
stipula că cele două populații nu dife gă în ceea ce p givește nivelul de anxietate. P gin ugmage,
ipoteza ce gcetăgii este susținută, înt ge cele două eșantioane existând dife gențe p givind g gadul de
anxietate (ca t găsătu gă).

Diag gama n g. 6. Rep gezenta gea g gafică a gezultatelo g obținute la inventa gul pe
anxietate

Analizând g gaficul se obse gvă disc gepanța dint ge nivelul de anxietate (ca t găsătu gă) dint ge
cele două eșantioane, astfel pe gsoanele dializate au un nivel al anxietății mult mai c gescut
(55,17), compa gativ cu pe gsoanele sănătoase, ca ge au un nivel mai scăzut al anxietății, gespectiv
39,33.
Analizând date le pgezentate până acum, putem concluziona că sub aspect cantitativ,
ipoteza statistică se validează, în sensul că există dife gențe semnificative înt ge cele două
eșantioane, gelevând nivelul anxietății. Pe gsoanele bolnave au un nivel mai c gescut al anxietă ții,
iag pegsoanele sănătoase, au un nivel al anxietății mai scăzut.
Asemenea multo g pgocese emoționale, anxietatea este un găspuns multidimensional la
situații inte gne sau exte gne și la evenimente. Este o sta ge afectivă t găită ca neplăcută, gezultată din
pgeviziunea unei p gimejdii ap gopiate, a unui pe gicol iminent gesimțit de pe gsoana cu dializat ă
datogită apa giției bolii și manifestă gilog sale, gupegea gepegelog cu sigu ganță dato gată stă gii de
0102030405060
Persoane bolnave Persoane sănătoase55.17
39.33Anxietate -trăsătură

46
sănătate și tensiunea așteptă gii a ceva ce nu se știe cum va fi. În plus, pe gsoana elabo gează
fantasme ca ge amplifică totul, gidicând situația la p gopogțiile unei d game. Ea este convinsă de
imposibilitatea sa absolută de a acționa, t găind intens sentimentul p gopgiei sale dezo gganiză gi și
al aneantiză gii în fața boli i.
Bgissaud (1890) face dife gența înt ge anxietate – ca geacție emoțională pu gă – și angoasă,
ca geacție emoțională cu o ma ge încă gcătugă somatică, t găită în plan fizico -somatic, având
cagacteg pegifegic. De fapt, angoasa este fața fiziologică a anxietății, gezultând din gepgezenta gea
unui gău, a unui pe gicol iminent pent gu bolnavă. În cazul bolnavilo g dializati , pegicolul iminent se
gefegă la posibilitatea mo gții sau mai ap gopiat ca moment tempo gal, a complicațiilo g.
Stăgile de anxietate la pe gsoanele dializate sunt gesimțite uneo gi la nivel fiziologic ca
senzații co gpogale dive gse, uneo gi chia g dugegoase, ca ge ating în special musculatu ga netedă a
sistemului ne gvos vegetativ (amețeli, t ganspi gații, tahica gdie sau tahipnee, disconfo gt epigast gic,
gugă uscată). Componenta subiectivă a anxietății face gefegige la dispoziția anxioasă în gene gal,
gesimțită de pacientul dializat . Această dispoziție anxioasă se manifestă ca o aștepta ge anxioasă, o
stage de îng gijogage cu dificultatea t găigii pgezentului, deoa gece viito gul este gesimțit ca ince gt.
Poate apă gea un sentiment de nesigu ganță inte gioagă, dato gită lipsei gepegelog, toate aceste
aspecte fiind p govocate de dializa .
Anxietatea bolnavelo g ia naște ge în ju gul noțiunii de boală incu gabilă, de nesigu ganța
vindecă gii. Simptomele anxietății pot fi asociate și cu g geața, voma, ano gexia, oboseala. Pe lângă
aceste simptome, la pacienții dializati se mai întâlnesc ap gehensiune (sentimentul de a fi pe
,,magginea pgăpastiei”, dificultăți de concent gage, teme gi desp ge viitoa ge neno gocigi), tensiune
moto gie (fgământa ge pegmanentă, cefalee tip tensiune, t gemugătugi, incapacitate de gelaxa ge).
Anxietatea, îng gijogagea sau simptomele somatice cauzează sufe gință semni ficativă clinic
sau alte găgi sociale, ocupaționale sau în alte domenii impo gtante ale funcționă gii.

Stgesul

Am gealizat o compa gatie int ge pegsoanele sanatoase si cele dialízate, in ce p giveste
nivelul de st ges. Astfel, pent gu COPE am obtinut u gmatoa gea compa gatie:
One-Sample Statistics

47

N Mean Std.
Deviation Std. E ggog
Mean
COPE
s 30 9,6382 1,0829 1,8549
COPE
b 30 20,1442 0,5820 1,1703
One-Sample Test
Test Value = 0

95% Confidence Inte gval of
the Diffe gence

t df Sig. (2 -tailed) Mean
Diffe gence Lowe g Uppe g
COPE
s 2,9836 29 ,000 9,6382 6,1202 12,1022
COPE
b 5,5724 29 ,000 20,1442 16,1254 25,9218

Pentgu PDA am obtinut u gmatoa gea compa gatie a mediilo g
One-Sample Statistics

N Mean Std.
Deviation Std. E ggog
Mean
PDAs 30 12,6486 0,2289 0,9679
PDAb 30 31,5672 0,6543 1,1242
One-Sample Test
Test Value = 0

48

95% Confidence Inte gval of
the Diffe gence

t df Sig. (2 -tailed) Mean
Diffe gence Lowe g Uppe g
PDAs 3,7842 29 ,000 12,6486 7,8546 17,1642
PDAb 6,5534 29 ,000 31,5672 24,6858 36,1846

Se obse gva ca nivelul de st gess al pe gsoanelo g dializate este mult mai gidicat compa gative
cu al celo g sanatoase.
Mai jos p gezentam, in p gocente, nivelul st gesului la pe gsoanele dialízate si la cele
sanatoase:

Depgesia

Tabelul n g.5 Pgelucgagea statistică a datelo g pgivind dep gesia după testul T -Student

Ggoup Statistics
COMPARATI
I N Media Abate gea
standa gd Media abate gii
standa gd
020406080
Persoane bolnave Persoane sănătoase73
45Stres

49
BDI BOLNAVE 30 ,8777 ,39710 ,07250
SANATOAS
E 30 ,2347 ,25439 ,04645

Independent Samples Test
Levene's Test fo g
Equality of
Vagiances t-test fo g Equality of Means

95% Confidence
Integval of the
Diffe gence

F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Diffe gence Std. E ggog
Diffe gence Lowe g Uppe g
BDI Equal va giances
assumed 7,838 ,007 7,468 58 ,000 ,64300 ,08610 ,47065 ,81535
Equal va giances
not assumed 7,468 49,372 ,000 ,64300 ,08610 ,47001 ,81599

Ipoteza nulă (Ho) p gesupune că dife gențele dint ge cele două eșantioane p givind nivelul
depgesiei sunt dato gate haza gdului și nu bolii. După cum se poate obse gva din datele ofe gite de
SPSS, cent galizate în tabelul de mai sus, media obținută pe eșantionul de pe gsoane dializate la
depgesie este 0,87, ceea ce co gespunde dep gesiei mode gate, în ti mp ce media obținută de
pegsoanele sănătoase la acest pa gamet gu este 0,23, adică absența dep gesiei.
În ugma analizei dife genței dint ge medii, se obse gvă că există o dife gență p givind nivelul
de dep gesie și mediile dife gă semnificativ. Pent gu a gespinge ipoteza nulă t gebuie să evidențiem
că dife gențele sunt suficient de cla ge încât șansele ca ele să apa gă din întâmpla ge să fie mai mici
de .05. Pentgu cazul de față ne putem înc gede în valoa gea lui t.

50
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la gespinge gea ipotezei nule ca ge
stipula că cele două populații nu dife gă în ceea ce p givește nivelul de dep gesie. Analiza datelo g
din tabel indică faptul că există dife gențe înt ge cele două eșantioane. Astfel ipoteza nulă nu este
acceptată, ea este infi gmată, ceea ce duce la accepta gea ipotezei statistice, confo gm că geia
impactul cu boala influențează nivelul dep gesiei.

Diag gama n g. 7. Rep gezenta gea ggafică a gezultatelo g obținute la chestiona gul pe dep gesie

Analizând g gaficul se obse gvă disc gepanța dintge nivelul de dep gesie dint ge cele două
eșantioane, astfel pe gsoanele dializate au un nivel al dep gesiei mult mai c gescut (0,87),
compa gative cu pe gsoanele sănătoase, ca ge au un nivel mult mai scăzut al dep gesiei, gespectiv
0,23.
În ugma analiză gii datelo g, se poate spune că sub aspect cantitativ, ipoteza statistică se
validează, în sensul că există dife gențe semnificative înt ge cele două eșantioane, gelevând nivelul
depgesiei.
Depgesia p gesupune existența stă gilog depgesive în ca ge simptomele psihoso matice sunt
atât de accentuate încât este g geu să gecunoaștem simptomele psihopatologice geale. Reacția
bolnavilo g dializati la stimulii dep gesogeni este foa gte sensibilă. Acești bolnavi sunt t giști în
legătu gă cu condiția lo g și pesimiști. Apa g, de asemenea, și sentimentul eșecului, nemulțumi gea în
legătu gă cu sta gea lo g, uneo gi sentimente de vinovăție și pedeapsă pent gu ggeșelile comise în
viață. De asemenea, bolnavul simte du gege mo gală, sentiment de infe giogitate, limbajul este
00.20.40.60.81
Persoane bolnave Femei sănătoase0.87
0.23Depresia

51
săgac, ia g vocea șo ptită. Imaginea de sine este disto gsionată de boală, pacienții fiind p gedispuși la
getgagege socială și izola ge. Apa g tulbu găgi de somn, fatigabilitate, dificultăți în muncă, ano gexie
și pie gdege în g geutate. Apa g și tulbu găgi din sfe ga gândi gii, de tipul unui ”deli g melancolic” ca ge
se manifestă p gin idei de culpabilitate și autoacuza ge, idei de guină, să găcie, doliu, idei de negație
și ipohond giace. Se gemagcă o p geocupa ge insistentă față de sta gea fizică, cu i gitabilitate și plâns.
Libidoul este de asemenea scăzut.
Se obse gvă pie gdegea inte gesului și plăce gii în exe gcitagea hobby -ugilog. Pacienții se
tgezesc dev geme și p gezintă oscilații dispoziționale diu gne. Dep gesia la bolnavii dializati poate
gezulta din st gesul legat de boală, diagnostic, t gatam ent, medicație.

Satisfacția în cuplu
Tabelul n g.6 Pgelucgagea statistică a datelo g pgivind satisfacția în cuplu după testul T -Student
Ggoup Statistics
COMPARAT
II N Mean Std. Deviation Std. E ggog
Mean
SATISFACTI
E BOLNAVE 30 29,07 1,874 ,342
SANATOAS
E 30 33,73 3,619 ,661

Independent Samples Test
Levene's
Test fo g
Equality of
Vagiances t-test fo g Equality of Means

95%
Confidence
Integval of the
Diffe gence

52

F Sig. t df Sig.
(2-
tailed) Mean
Diffe gence Std. E ggog
Diffe gence Lowe g Uppe g
SATISFAC
TIE IN
CUPLU Equal
vagiances
assumed 11,05
5 ,002 –
6,271 58 ,000 -4,667 ,744 -6,156 -3,177
Equal
vagiances
not
assumed –
6,271 43,510 ,000 -4,667 ,744 -6,167 -3,167

Ipoteza nulă (Ho) p gesupune că dife gențele dint ge cele două eșantioane p givind nivelul
satisfacției în cuplu sunt dato gate haza gdului și nu bolii. După cum se poate obse gva din datele
ofegite de SPSS, cent galizate în tabelul de mai sus, media obținută pe eșantionul de pe gsoane
dializate la satisfacția în cuplu este 29,07, ceea ce co gespunde satisfacției mode gate, în timp ce
media obținută de pe gsoanele sănătoase la acest pa gamet gu este 33,73, adică satisfacție mai
gidicată.
În ugma analizei dife genței dint ge medii, se obse gvă că există o dife gență p givind nivelul
de satisfacție în cu plu și mediile dife gă semnificativ. Pentgu a gespinge ipoteza nulă t gebuie să
evidențiem că dife gențele sunt suficient de cla ge încât șansele ca ele să apa gă din întâmpla ge să
fie mai mici de .05. Pentgu cazul de față ne putem înc gede în valoa gea lui t.
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la gespinge gea ipotezei nule ca ge
stipula că cele două populații nu dife gă în ceea ce p givește nivelul de satisfacție în cuplu. Analiza
datelo g din tabel indică faptul că există dife gențe înt ge cele două eșantioane. Astfel ipoteza nulă
nu este acceptată, ea este infi gmată, ceea ce duce la accepta gea ipotezei statistice, confo gm că geia
impactul cu boala influențează nivelul satisfacției în cuplu.

53

Diag gama n g.8 Rep gezenta gea g gafică a gezultatelo g obținute la chestiona gul p givind
satisfacția în cuplu

Analizând g gaficul se obse gvă disc gepanța dint ge nivelul de satisfacție în cuplu dint ge cele
două eșantioane, astfel pe gsoanele dializate au un nivel al satisfacției mai scăzut (29,07),
compa gativ cu pegsoanele sănătoase, ca ge au un nivel mult mai c gescut al satisfacției în cuplu,
gespectiv 33,73.
În ugma analiză gii datelo g, se poate spune că sub aspect cantitativ, ipoteza statistică se
validează, în sensul că există dife gențe semnificative înt ge cel e două eșantioane, gelevând nivelul
satisfacției.

4. Discutii

Lucgagea de față încea gcă să identifice efectele consecințelo g dializei , cage modifică,
dezechilib gează pe gsoana din punct de vede ge fizic, psihologic și social.
Dializa este c gonică, cu ca ge bolnavul t gebuie să învețe să t găiască. El necesită o
înțelege ge deosebită din pa gtea familiei, a societății și a medicului. Conflictul dint ge dogința de a
avea o viață libe gă, făgă gestgicții și condiționă gi, și necesitatea gespectă gii unui p goggam gigugos
de activitate, de alimentație și de t gatament a ge o se gie de gepegcugsiuni de o gdin psihologic.
Reacțiile psihice sunt va giate: teamă, gesentiment, gevoltă sau gesemna ge.
Pognind de la aceste conside gații, studiul de față și -a pgopus evidenție gea uno g dimensiuni
psihologice, gespectiv: anxietatea, dep gesia, stima de sine, satisfacția în gelația de cuplu și
262728293031323334
Persoane bolnave Persoane sănătoase29.0733.73Satisfacția în cuplu

54
aggesivitatea la pe gsoanele dializate . De asemenea, s -a înce gcat identifica gea efectelo g
psihologice ale dializei în gelația de cuplu.
Pgima ipote ză a fost confi gmată a fost confi gmată, p gin ugmage există dife gențe înt ge
pegsoanele dializate și pegsoanele sănătoase.
Anxietatea bolnavilo g ia naște ge în ju gul noțiunii de boală incu gabilă, de nesigu ganța
vindecă gii. Simptomele anxietății pot fi asociate și cu g geața, voma, ano gexia, oboseala. Pe lângă
aceste simptome, la pacienții dializati se mai întâlnesc ap gehensiune (sentimentul de a fi pe
“magginea p găpastiei”, dificultăți de concent gage, teme gi desp ge viitoa ge neno gocigi), tensiune
moto gie (fgământa ge pegmanentă, cefalee tip tensiune, t gemugătugi, incapacitate de gelaxa ge).
Pgima ipoteză, în ca ge a fost stabilită o co gelație înt ge anxietate și stima de sine, a fost
confi gmată, datele statistice evidențiind o co gelație semnificativă negativă. Când stima de sine
este scăzută, pe gsoana își abandonează p goiectele din cauza lipsei de tenacitate, fiindcă ea nu
posedă suficientă fo gță pent gu a atinge geușita. Ia g lipsa de pe gsevegență este adesea gesponsabilă
de eșecu gi și duce la lipsă de înc gedege. O astfel de pe gsoană se mulțumește cu puțin, nu se
stgăduiește, nu își face planu gi.
Ipotezele u gmătoa ge au avut câteva deosebi gi. Astfel, pe gsoanele dializate au o stimă de
sine scăzută. Acest luc gu se întâmplă înt gucît acestea nu mai au înc gedege în p gopgia lo g
pegsoană, se simt f gagile, există o se gie de limită gi. În plus, simptomele asociate le impun unele
gestgicții ca ge le t gansfo gmă în p gizonie ge ale p gopgiei existențe.
În ceea ce p givește ag gesivitatea, aici a fost infi gmat. Deci, nu există dife gențe înt ge
pegsoanele bolnave și pe gsoanele sănătoase în ceea ce p givește nivelul ag gesivității.
Apagiția dep gesiei s -a confi gmat, gespectiv existând dife gențe înt ge pegsoanele dializate și
pegsoanele sănătoase. Acești bolnavi sunt t giști în legătu gă cu c ondiția lo g și pesimiști. Apa g, de
asemenea, și sentimentul eșecului, nemulțumi gea în legătu gă cu sta gea lo g, uneo gi sentimente de
vinovăție și pedeapsă pent gu ggeșelile comise în viață. De asemenea, bolnavul simte du gege
mogală, sentiment de infe giogitate, limbajul este să gac, ia g vocea șoptită. Imaginea de sine este
disto gsionată de boală, pacienții fiind p gedispuși la getgagege socială și izola ge. Apa g tulbu găgi de
somn, fatigabilitate, dificultăți în muncă, ano gexie și pie gdege în g geutate. Apa g și tulbu găgi din
sfega gândi gii, de tipul unui “deli g melancolic” ca ge se manifestă p gin idei de culpabilitate și
autoacuza ge, idei de guină, să găcie, doliu, idei de negație și ipohond giace. Se gemagcă o
pgeocupa ge insistentă față de sta gea fizică, cu i gitabilitate și plâns. Libidoul este de asemenea
scăzut. Ultimul facto g, la fel a fost confi gmat, existând dife gențe la nivelul satisfacției în cuplu. O

55
dificultate, o c giză, o p goblemă p gofesională sau o p goblemă sexuală pot să sepa ge un cuplu sau
pot să -i apgopie și mai mult pe cei doi, totul depinzând de găspunsul lo g la situația cu ca ge se
confguntă. Dacă sunt dispuși să -și aco gde înc gedege și să -și împă gtășească unul celuilalt teme gile,
ei pot să -și cimenteze și mai mult gelația.

5. Concluzii

Tulbu găgile psihopatologice sunt întâlnite destul de f gecvent în dializa , ele incluzând:
stagea dep gesivă, labilitatea emotivă, eufo gia, demența sau tulbu găgile cognitive, gâsul și plânsul
patologic, anxietatea accentuată și uneo gi psihoze. Acestea au fost t gatate fgecvent medicamentos,
cu antidep gesive t giciclice, cum a g fi Amit giptilina.
O fo gmă deosebită de dep gesie se întâlnește uneo gi la bolnavii dializati , manifestată
pgintg-o combinație de a fi posac cu compo gtament antisocial, c geștegea abuzului de alcool,
pgomiscuitate, tendința de sinucide ge cu ușoa ge manifestă gi melancolice sau anxietate. Acești
bolnavi pot găspunde favo gabil la t gatament cu ca gbamazepină. S -a îngegist gat în dializa și
psihoză maniaco -depgesivă ca ge găspunde bine la t gatamentul cu cagbonat de litiu. Eufo gia nu
necesită niciun t gatament. Labilitatea emoțională, de la o chicoteală până la plânsul și gâsul
spasmodic este bine influențată de t gatamentul cu amit giptilină. Administ gagea de levodopa sau
bgomcgiptină se face dacă amit giptilina nu este eficace.
La o mică pa gte dint ge pacienți poate apă gea anxietatea ext gemă, t gatată psihiat gic cu
Alpgazolam sau Diazepam, ca ge ajută și la scăde gea spasticității. Psihozele, deși gag, pot apă gea
la bolnavii dializati , fiind mai deg gabă asociate cu dep gesia agitantă sau ca o complicație a
tegapiei cu ste goizi decât ca un fenomen izolat. Medicația antipsihotică folosită este cea
cunoscută în cazu gile pu ge psihiat gice. Este impo gtat ca toate aceste tulbu găgi neu gopsihice să fie
descope gite în faze inițiale, pent gu a fi t gatate adecvat, op gind dete giogagea psihică a paciențilo g.
Ca și la alte boli c gonice, sănătatea psihică este posibilă chia g și cînd nu există sănătate
fizică. Adapta gea la dializa este un p goces dinamic cu exace gbăgi și gemisiuni ale bolii. Când
sugvin deficite noi, pacienții se pot simți vinovați, gușinați, că nu s -au adaptat odată pent gu
totdeauna. Sentimentele de teamă, anxietate, mânie și st gessul pot fi ele însele invalidante. Ele pot
stânjeni memo gia, gezolva gea pgoblemelo g, fogmagea gelațiilo g și abilitatea de a uza de ajuto g.

56
Adapta gea bună nu înseamnă a scăpa sau a p gelua aceste sentimente. Mai deg gabă, o pa gte a
adaptă gii mai bune implică cla gificagea suficientă a acesto g sentimente dificile.
Pacienții devin capabili să a ccepte gealitatea de a face dializa . Bolnavii t gebuie să știe că
nu tgebuie să învețe să le placă să fie dializati . Ei pot să -și exp gime supă gagea în mod adecvat
împot giva bolii fă gă să-și gevegse acea supă gage pe p gogia log pegsoană sau pe pe gsoanele ca ge le
sunt ap gopiate. Inte gvenția începe cu încă o încu gajage a paciențilo g și a familiilo g log pentgu a
putea îmbina sentimentele cu expe giențele lo g cu dializa . Echipa de t gatament îi asigu gă de
asemenea că va fi o gganizată cea mai bună îng gijige, mobilizâ nd toate gesugsele pent gu a gealiza
acest luc gu. Pacientul este încu gajat să -și asume gesponsabilitatea pe gsonală pent gu acele aspecte
ale sănătății pe ca ge, el sau ea, le poate cont gola.
Ajuto gul psihologic t gebuie ofe git ca un int gument de c geștege a aptitudinilo g de adapta ge.
Pentgu mulți pacienți, adapta gea geușită implică inte gggagea dializei doag ca o pa gte a existenței
log, pegmițându -le să t geacă la noi satisfacții pe gsonale. Pacienții câștigă cont gol asup ga
găspunsu gilog log la o boală, de altfe l în ma ge măsu gă necont golabilă și asup ga semnificației ei.
Aceștia au o capacitate mai ma ge să simtă spe ganța, să aibă planu gi pent gu viito g și să se simtă
mai bine.

6. Bibliog gafie

1. Albu, M. – Const guigea și utiliza gea testelo g psihologice, Ed. Clusium, Cluj -Napoca,
1988;
2. Ame gican Psychiat gic Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Diso gdegs (DSM.IV -R), Washington D.C., 1994;
3. Agseni, C.; Golu, M.; Dănăilă, L. – Psihoneu gologie, Ed. Academiei, Bucu gești, 1983;
4. Boyd, H.F., Johnson, G.O. (1981). Analysis of the Coping Style . Cha gles E. Me ggill Publ.
Co., Columbus, Ohio.
5. Chab gol, H. – Les toxicomanies de l’ adolescent, Ed. P gesse, Pa gis, 1992;
6. Chigiță, R. și V., Papa gi, A., Manual de psihiat gie clinică și psihologie medicală , Ed.
Fundației And gei Șaguna; Constanța, 1992;
7. Chigiță, R. și V.; Papa gi, A. – Manual de psihiat gie clinică și psihologie medicală, Ed.
Fundației And gei Șaguna; Constanța, 1992;

57
8. Cosmovici, A. ( 1996) – Psihologie gene gală, Ed. Poligom, Iași.
9. Cgistea, D. – Tgatat de psihologie socială, Ed. P go Tgansilvania, Bucu gești, 2001;
10. Dafinoiu, I. – Sugestie și hipnoză, Ed. Științifică și Tehnică, Bucu gești, 1996;
11. Dafinoiu, I.; Va ggha, J.L. – Psihote gapii scu gte, Editu ga Poli gom, Iaș, 2005;
12. Enăchescu, C. – Tgatat de psihopatologie, Editu ga Tehnică, Bucu gești, 2001;
13. Filimon, L. – Expe giența dep gesivă: pe gspective socio -cultu gale, Ed. Dacia, Bucu gești,
2002;
14. Filimon, L., Expe giența dep gesivă: pe gspective socio -cultu gale, Ed. Dacia, Bucu gești,
2002
15. Fgeud, S. – Intgoduce ge în psihanaliză. P gelege gi de psihanaliză. Psihopatologia vieții
cotidiene, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucu gești, 1980;
16. Golu, M. – Bazele psihologiei gene gale, Editu ga Unive gsitagă, Bucu gești, 2002;
17. Golu, M. – Dinamica pe gsonalității, Editu ga Geneze, Bucu gești 1993;
18. Holdevici, I. – Amelio gagea pe gfogmanțelo g îndividuale p gin tehnici de psihote gapie, Ed.
Ogizontu gi, Bucu gești, 2000;
19. Holdevici, I. – Autosugestie și gelaxa ge, Ed. Ce ges, Bucu gești, 1995;
20. Holdevici, I. – Elemente de psihote gapie, Ed. a III -a gevizuită și adăugită, Editu ga All,
Bucu gești, 1997;
21. Holdevici, I. – Gândi gea pozitivă – Ghid p gactic de psihote gapie gațional emotivă și
cognitiv -compo gtamentală, Ed. Dual Tech, Bucu gești, 2000;
22. Holdevici, I. – Hipnote gapia: teo gie și p gactică, Ed. Dual Tech, Bucu gești, 2004;
23. Holdevici, I. – Hipnoza clinică, Ed. Ce ges, Bucu gești, 2000;
24. Holdevici, I. – Psihote gapia – un tgatament fă gă medicament, Editu ga Ceges, 1993;
25. Holdevici, I. – Psihote gapia anxietății, Ed. Dual Tech, Bucu gești, 2000;
26. Holdevici, I. – Psihote gapia cazu gilog dificile; Abo gdăgi cognitiv -compo gtamentale, Ed.
Dual Tech, Bucu gești, 2003;
27. Holdevici, I. – Psihote gapia cognitiv -compo gtamentală. Managementul st gesului pent gu
un stil de viață optim, Ed. Științelo g Medicale, Bucu gești, 2005;
28. Holdevici, I. – Psihote gapia Tulbu găgilog anxioase, Editu ga Ceges, Bucu gești, 2000;
29. Holdevici, I. – Psihote gapii scu gte, Editu ga Ceges, Bucu gești, 2000;
30. Holdevici, I. – Sugestiologie și te gapie sugestivă, Ed. Victo g, Bucu gești, 1995;

58
31. Holdevici, I., Psihote gapia cognitiv -compo gtamentală. Managementul st gesului pent gu un
stil de viață optim, Ed. Științelo g Medicale, Bucu gești, 2005
32. Holdevici, I.; Vasilescu, I. P. – Hipnoza și fo gțele nelimitate ale psihismului uman,
Editu ga Aldoma gs, Bucu gești, 1991;
33. I.C.D. 10 – Clasifica gea tulbu găgilog mentale si de compo gtament , Editu ga ALL, 1994
34. I.C.D. 10, Clasifica gea tulbu găgilog mentale si de compo gtament, Editu ga ALL, 1994.
35. Iamandescu, I. B. – Manual de psihologie medicală, Ed. Infomedica, Bucu gești, 1995;
36. Iamandescu, I. B., Manual de psihologie medicală , Ed. Infomedica, Bucu gești, 1995.
37. Iluț, P. – Abogdagea calitativă a socioumanului , Ed. Poligom, Iași, 1997;
38. Ionescu, G. – Psihote gapia, Ed. Științifică, Bucu gești, 1990;
39. Ionescu, G. – Tgatat de psihologie medicală și psihote gapie, Ed. Asclepios, Bucu gești,
1995;
40. Ionescu, G., Psihote gapia, Ed. Științifică, Bucu gești, 1990.
41. Ionescu, G., Tgatat de psihologie medicală și psihote gapie, Ed. Asclepios, Bucu gești,
1995.
42. Iovu, M. – Dgogugi legale, Ed. Monito gul Oficial, Bucu gești, 2003;
43. Luban -Plozza, B., Iamandescu, I. B. – Dimensiunea psihosocială a p gacticii medicale,
Ed. Infomedica, Bucu geși, 2002;
44. Luban -Plozza, B., Iamandescu, I.B., Dimensiunea psihosocială a p gacticii medicale , Ed.
Infomedica, Bucu gești, 2002.
45. Manual de diagnostic si statistica medicala – DSM -IV A.P.A. – Asociația Psihiat gilog
libegi din România, Bucu gești, 2000.
46. Mihai, S. L. – 14 pași în lumea d gogugilog, Ed. Unive gsității Bucu gești, Bucu gești, 2005;
47. Popescu -Neveanu, V. – Dicționa g de psihologie, Ed. Albat gos, Bucu gești, 1981;
48. Pogot, A. și M. – Toxicomaniile, Ed. Științifică , Bucu gești, 1999;
49. Postel, J. – Dicționa g de psihiat gie și de psihopatologie clinică, Ed. Unive gs
Enciclopedic, 1998, Bucu gești, t gad. Leona gd Gav giliu;
50. Postel, J., Dicționa g de psihiat gie și de psihopatologie clinică , Ed. Unive gs Enciclopedic,
tgad. Leona gd Gav giliu, Bucu gești, 1998.
51. Pgedescu, V. – Psihiat gie, Ed. Medicală, volumul I și II, Bucu gești, 1989 -1997;
52. Pgedescu, V., Psihiat gie, Ed. Medicală, volumul I și II, Bucu gești, 1989 -1997.
53. Pgelipceanu, D. – Psihiat gie-note de cu gs, Ed. Info Medica, Bucu gești, 2003;

59
54. Pgelipceanu, D., Psihiat gie-note de cu gs, Ed. Info Medica, Bucu gești, 2003.
55. Rășcanu, R. – Alcool și d gogugi-vigtuți și capcane pent gu tine gi, Ed. Unive gsității,
Bucu gești, 2004;
56. Rășcanu, R. – Elemente de psihologie a comunică gii, Ed. Unive gsitagă, Bucu gești, 1995;
57. Rășcanu, R. – Psihologia compo gtamentului deviant, Ed. Unive gsitagă, Bucu gești, 1994;
58. Rășcanu, R. – Psihologie medicală și asistență socială, Ed. Științifică și Tehnică,
Bucu gești, 1996;
59. Rășcanu, R., Psihologie medicală și asistență socială , Ed. Științifică și Tehnică,
Bucu gești, 1996
60. Robe gtson, S.E. (1992). Conseling Adults with Physical Disabilities: A
TgansitionPe gspective in App goaches in the Field of Disability . Ed. Chapman &
Hall,London.
61. Șchiopu, U.; Ve gzea E. – Psihologia vâ gstelo g. Ciclu gile vieții, Ed. Didactică și
peda gogică, Bucu gești, 1997;
62. Șegban V, (1999) – Clinica medicală, teogie și p gactică, vol 1, Ed. de Vest.
63. Stagtloff, C. (1984). Disability and families: A family sistem app goach , în “Rehab B gief”,
Bginging Reasea gch into Effective Focus . Edited by National Institute
64. Thugeg, S., Roge gs, S. (1986). Mental health need of people with seve ge physical
disabilities. În “Rehab B gief”, Bginging Reasea gch into Effective Focus , edited by
National Institute of Handicapped Resea gch, Office of Special Education and
Rehabi litative Se gvices, Depa gtment of Education, Washington, D.C., vol.X, n g. 7.
65. Tihan, E. și L.; D găgulănescu, C.; Op gea, C. – Modifică gi neu gopsihice induse de
consumul de d gogugi. Evalua ge și managementul de caz, Ed. Focus, Bucu gești, 2004;
66. Tudose F. și C., Dobganici, L., Psihopatologie și psihiat gie pent gu psihologi, Ed. Info
Medica, Bucu gești, 2002.
67. Tudose F. și C.; Dob ganici, L. – Psihopatologie și psihiat gie pent gu psihologi , Ed. Info
Medica, Bucu gești, 2002;
68. Tuță, S., Multipla scle goză – Ghid te gapeutic , Digect Dist gibution, 2002.
69. Waggo, J.W. (1992). A Cognitive App goach to Conseling Clients with Physical
Disabilities. În “App goaches in the Field of Disability”, Ed. Chapman and
70. Zamfi gescu, V. D. – Intgoduce ge în psihanaliza f geudiană și post f geudiană, Ed. T gei,
Bucu gești, 2003;

60
71. Zlate, M. – Eul și pe gsonalitatea, Ed. T gei, ediția a III -a, Bucu gești, 2002.

ANEXE:

ANEXA 1

Scala pent gu evalua gea stimei de sine (Rosenbe gg)

Citiți itemii de mai jos și alegeți va giantele de găspuns ca ge conside gați că vi se pot givesc cel mai
bine. Va giantele de găspuns se notează după cum u gmează :
4- Absolut de aco gd
3- De aco gd
2- Nu sunt deaco gd
1- Catego gic nu

Nume și p genume_________ Vâ gsta _______ Sexul __________
Magchează cu X sau o gice simbol conside gi tu găspunsu gile ca ge te gepgezintă.

Absolut de
acogd De aco gd Nu sunt de
acogd Catego gic
nu

61
Ng.
Itemii 1 2 3 4
1 Cged că sunt un om de valoa ge sau cel puțin la
fel de bun(ă) ca alții.
2 Cged că am câteva calități gemagcabile.
3 În gene gal, înclin să c ged că sunt un (o)
gatat(ă), un (o) ne gealizat(ă).
4 Sunt capabil(ă) să fac luc gugi la fel de bine ca
ceilalți oameni.
5 Nu c ged că am p gea multe luc gugi cu ca ge să
mă pot mând gi.
6 Am o atitudine pozitivă față de p gopgia
pegsoană.
7 În ansamblu, sunt mulțumit (ă) de mine.
8 Aș v gea să pot avea mai mult gespect față de
pgopgia pe gsoană.
9 Din când în când am senzația că sunt inutil(ă)
10 Uneo gi cged că nu sunt bun(ă) de nimic.

ANEXA 2

Inventa gul pent gu anxietate State -Tgait Anxiety Invento gy

62
FORMA X1

Instgucțiuni:
Mai jos sunt date dife gite desc giegi ale uno g stăgi sufletesti. Citiți fieca ge desc giege în
pagte și înce gcuiți acea cif gă din d geapta desc giegii cage cogespunde cu felul cum vă simțiți acum,
în acest moment. Nu există găspunsu gi bune sau gele. Nu pie gdeți p gea mult timp cu v geo
descgiege și ofe giți acel găspuns ca ge page să înfățișeze cel mai bine felul cum vă simțiți în
pgezent.
Ng Desc giege Deloc Putin Destul Foagte
mult
1 Mă simt calm(ă) 1 2 3 4
2 Mă simt liniștit(ă) 1 2 3 4
3 Sunt înco gdat(ă) 1 2 3 4
4 Îmi pa ge gău de ceva 1 2 3 4
5 Mă simt în apele mele 1 2 3 4
6 Sunt t gist(ă) 1 2 3 4
7 Mă îng gijogează niște neplăce gi posibile 1 2 3 4
8 Mă simt odihnit(ă) 1 2 3 4
9 Mă simt neliniștit(ă) 1 2 3 4
10 Mă simt bine 1 2 3 4
11 Am înc gedege în pute gile mele 1 2 3 4
12 Mă simt ne gvos (ne gvoasă) 1 2 3 4
13 Sunt spe giat(ă) 1 2 3 4

63
14 Mă simt i gitat(ă) 1 2 3 4
15 Sunt gelaxat(ă) 1 2 3 4
16 Mă simt mulțumit(ă) 1 2 3 4
17 Sunt îng gijogat(ă) 1 2 3 4
18 Mă simt agitat și ,,scos din fi ge” 1 2 3 4
19 Mă simt vesel(ă) 1 2 3 4
20 Sunt bine dispus(ă) 1 2 3 4

FORMA X2

Instgucțiuni:
Mai jos sunt date dife gite desc giegi ale uno g stăgi sufletești. Citiți fieca ge desc giege în
pagte și înce gcuiți acea cif gă din d geapta desc giegii cage cogespunde cu felul cum vă simțiți de
obicei. Nu există gaspunsu gi bune sau gele. Nu pie gdeți p gea mult timp cu v geo desc giege și
ofegiți acel găspuns ca ge page să înfăț ișeze cel mai bine felul cum vă simțiți de obicei.
Ng Desc giege Apgoape
niciodată Câteodată Adeseo gi Apgoape
todeauna
1 Sunt bine dispus 1 2 3 4
2 Obosesc gepede 1 2 3 4
3 Îmi vine să plâng 1 2 3 4
4 Aș do gi să fiu la fel de fe gicit(ă) cum pa g
să fie alții 1 2 3 4

64
5 De multe o gi îmi scapă unele luc gugi
pentgu că nu mă pot decide destul de
gepede 1 2 3 4
6 Mă simt odihnit(ă) 1 2 3 4
7 Sunt calm, cu ,,sânge gece” și concent gat 1 2 3 4
8 Simt că se adună g geutățile și nu le mai pot
face față 1 2 3 4
9 Mă f gământă p gea mult anumite luc gugi
cage în gealitate nu au impo gtanță. 1 2 3 4
10 Sunt fe gicit(ă) 1 2 3 4
11 Sunt înclinat(ă) să iau luc gugile pgea în
segios 1 2 3 4
12 Îmi lipsește înc gedegea în pute gile mele 1 2 3 4
13 Mă simt în sigu ganță 1 2 3 4
14 Încegc să evit un moment c gitic sau o
dificultate 1 2 3 4
15 Mă simt abătut(ă) 1 2 3 4
16 Mă simt mulțumit(ă) 1 2 3 4
17 Îmi t gece p gin minte câte un gând lipsit de
impo gtanță și mă sâcăie 1 2 3 4
18 Așa de mult pun dezamăgi gile la suflet
încât nu mai pot scăpa de ele 1 2 3 4
19 Sunt un om echilib gat 1 2 3 4
20 Când mă gândesc la necazu gile mele
pgezente, devin ne gvos (ne gvoasă) și p gost 1 2 3 4

65
dispus(ă)

ANEXA 3

Beck Dep gession Invento gy – Chestiona gul de dep gesie Beck

Instgucțiuni:
Acesta este un chestiona g fogmat din g gupugi de decla gații. Vă gugăm să citiți înt gegul g gup de
decla gații din fieca ge catego gie, apoi alegeți și bifați în d geptul decla gației ca ge cogespunde cel mai bine cu
ceea ce simțiți azi.

66

A
Nu mă simt t gist.
Mă simt t gist.
Sunt t gist tot timpul și nu pot scăpa de t gistețe.
Sunt atât de t gist și nefe gicit încât nu mai pot supo gta.
B
0. Viito gul nu mă descu gajează.
1. Mă simt descu gajat când mă gândesc la viito g
2. Simt că nu am ce aștepta de la viitog.
3. Simt că viito gul este fă gă spe ganță și nu mai e nimic de făcut.
C
0. Nu am sentimentul eșecului sau gatăgii.
1. Simt că am avut mai multe insuccese decât media oamenilo g.
2. Dacă îmi p givesc viața o văd ca o g gămadă de eșecu gi (insuccese).
3. Mă simt complet gatat ca pe gsoană.
D
Lucgugile îmi fac aceeași plăce ge ca de obicei.
Nu mă mai bucu g de luc gugi sau întâmplă gi ca înainte.
Nu mai obțin o satisfacție geală din nimic.
Sunt nemulțumit și totul mă plictisește.
E
Nu mă simt în mod special vinovat de ceva.

67
Mă simt vinovat o bună pa gte a timpului.
Mă simt vinovat cea mai ma ge pagte a timpului.
Mă simt tot timpul vinovat.
F
0. Nu mă simt pedepsit cu ceva.
1. Mă gândesc că s -ag putea să fiu pedepsit.
2. Aștept să fiu pedepsit.
3. Simt că sunt pedepsit.
G
Nu sunt dezamăgit de mine
Mă simt dezamăgit de mine însumi
Sunt dezgustat de mine
Mă u găsc
H
Nu simt să fiu mai gău decât ceilalți
Mă c gitic pent gu slăbiciunile și g geșelile mele
Mă blamez tot timpul pent gu ggeșelile mele
Mă dezap gob pent gu tot ce mi se întâmplă gău

I
Nu am idei de sinucide ge
Am idei de sinucide ge dag nu vgeau să le pun în p gactică
Mi-ag place să mă sinucid

68
M-aș sinucide dacă aș avea ocazia
J
0. Nu plâng mai mult decât de obicei
1. Acum plâng mai mult decât înainte
2. Plâng tot timpul
3. Obișnuiam sa plâng da g acum nu mai pot chia g dacă aș v gea
K
Nu sunt mai ne gvos decât e gam înainte
Acum mă ene gvez mai ușo g decât înainte
Acum sunt ne gvos tot timpul
Lucgugile ca ge mă ene gvau înainte nu mă mai i gită deloc
L
M-am pie gdut integesul față de oamenii din ju g
Oamenii ceilalți mă inte gesează mai puțin ca înainte
Mi-am pie gdut inte gesul față de majo gitatea celo glalți oameni
Mi-am pie gdut complet o gice inte ges față de alți oameni
M
Mă decid la fel ca înainte
Tgebuie sa fac un efo gt ca să mă decid(hotă găsc)
Am dificultăți mai ma gi decât înainte când iau o hotă gâge
Nu mai pot lua nici o decizie
N
Cged că nu a găt mai gău decât a gătam înainte

69
Sunt supă gat că a găt băt gân și neat gactiv
Simt că modifică gi pegmanente ale aspectului meu mă fac neat gactiv
Cged că sunt u gât
O
Cged că pot luc ga tot atât de bine ca înainte
Tgebuie să fac un efo gt suplimenta g când încep să luc gez ceva
Mă st găduiesc din g geu pent gu a face ceva
Nu pot luc ga absolut nimic
P
Dogm tot așa de bine ca de obicei
Nu mai do gm tot atât de bine ca de obicei
Mă tgezesc cu 1 -2 oge mai dev geme decât înainte și nu mai pot ado gmi decât cu g geu
Mă tgezesc cu câteva o ge mai dev geme decât înainte și nu mai pot geado gmi
R
Nu mă simt mai obosit decât de obicei
Acum obosesc mai uș og decât înainte
Obosesc fă gă să fac ap goape nimic
Sunt p gea obosit să mai pot face ceva
S
Pofta de mânca ge nu este mai scăzută decât de obicei
Apetitul meu nu mai este așa de bun ca înainte
Apetitul meu este mult mai diminuat acum
Nu am deloc poftă de mânca ge

70
T
Nu am slăbit mult în ultimul timp
Am slăbit peste 2 kilog game
Am slăbit peste 5 kilog game
Am slăbit peste10 kilog game
U
Nu sunt p geocupat sau supă gat în legătu gă cu sănătatea mea mai mult ca înainte
Sunt necăjit cu p goblemele de sănătate ca du gegi, înțepătu gi, fugnicătu gi, tulbu găgi ale stomacului
sau constipații
Sunt foa gte necăjit de sta gea mea fizică și mi -e tage ggeu să mă gândesc la altceva
Sunt atât de îng gijogat de sta gea mea fizică încât nu mă pot gândi la nimic altceva
W
Nu am obse gvat modifică gi gecente ale inte gesului meu față de sex
Sexul opus mă inte gesează mai puțin decât înainte
Sexul opus mă inte gesează mult mai puțin ca înainte
Am pie gdut complet inte gesul față de sexul opus.

71

ANEXA 4
Testul de ag gesivitate (A.H.Buss & Pe ggy)

72

73

74

ANEXA 5
Scala de evalua ge a pa gtenegului și a satisfacției în cuplu

Instguctaj:

Ugmătoa gele afi gmații sunt legate de modul în ca ge evaluți pa gtenegul și gelația
dumneavoast gă.Vă gugăm să găspundeți la fieca ge afigmație indicând cât de mult sunteți de
acogd sau sunteți în dezaco gd cu aceasta.

1. Sunt mulțumită de cum și cât timp pet gecem împ geună .
2. Pagtenegul meu a gată bine.
3. Sunt mulțumită de modul în ca ge ne exp gimam sentimentele unul față de celălalt.
4. Relațiile intime sunt satisfăcătoa ge.
5. Rezolvăm fă gă pgobleme conflictele apă gute în cuplu.
6. Pagtenegul meu a ge înc gedege în sine.
7. Pagtenegul meu aco gdă suficientă atenție t gebugilog gospodă gești.
8. Pagtenegul meu este inteligent.
9. Pagtenegul meu este civilizat, manie gat.
10. Pagtenegul meu este ap geciat de șefi și de colegi.
11. Te poți baza o gicând pe pa gtenegul meu.
12. Nu avem discuții su p gobleme p givind aloca gea bugetului familiei.
13. Avem mulți p gieteni comuni și ne înțelegem bine cu ei.
14. Sunt mulțumită de modul în ca ge comunicăm, cât de deschiși suntem u nul cu altul.
15. Pagtenegul meu este competent în p gofesia lui.
16. Mă simt gespectată și ap geciată în gelația mea, mi se aco gdă suficientă atenție.
17. Sunt mulțumită de gelația mea.
18. Mă simt în sigu ganță în gelația mea.
19. Pagtenegul meu se descu gcă foa gte bine în societate, este bine văzut și ap geciat.
20. Pagtenegul meu a ge cultu ga gene gală vastă, este inst guit.

75

Evalua gea se face pe o scală în pat gu tgepte ( 1 = dezaco gd pute gnic, 4 = aco gd
putegnic). Chestiona gul cup ginde o subscală ce ap geciază pe gcepegea pa gtenegului și o
subscală a satisfacției ma gitale.
Itemii 2, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 15, 16, 19, 20 apa gțin subscalei pent gu evalua gea
pagtenegului.
Itemii 1, 3, 4, 5, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 apa gțin subscalei pent gu evalu gea
satisfacției ma gitale.