. DIN MO LDOVA . . Teză de master . Implementarea Acordului de Liber Schim b . . . Aprofundant și Cuprinză tor (ALSAC) oportunitate de dezvoltare… [622677]

1

MOLDCOOP
UNIVERSITATEA COPERATIST -COMERCIALĂ .
.
. DIN MO LDOVA .
.

Teză de master .
Implementarea Acordului de Liber Schim b .
. . Aprofundant și Cuprinză tor (ALSAC)
oportunitate de dezvoltare economică a
Republicii Moldova .

. Elaborată de studenta c. II master :
. Chim injir-Roman
Emilia
. gr. MGREI –
1621M
. Conducător științific : Șavga
Larisa
. prof. univ., dr.
hab.

2

Chișinău 201 8 .

MOLDCOOP
Universitatea Cooperatist -Comercială din Moldova .
.
Facultatea Business, administrare și drept .
.
Departamentul Economie, a dministrare și turism .
.

Admis la
susținere
Șef de catedră: conf. univ. dr.
Cosnicean Irina
_______________________________________
. ,,___” _______________ 2018

Teză de master .
Implementarea Acordului de Liber Schim b
. . . Aprofundant și Cuprinzător (ALSAC) –
oportunitate de . . dezvoltare
economică a Republicii Moldova .

.

3
Cuprins :
Adnotare………………………………………………………………… ……………………….. ………………………. …….4
Întroducere………………………………………………………………………………………… ………… ………… ……… 6
Lista de abreviri…………….. ………………………………………. ………………………………… ………………….. ..8
CAPITOLUL I. DEZVOLTAREA RELAȚIILOR COMERCIALE ALE REPUBLICII
MOLDOVA : FUNDAMENTE TEORETICE, PRIORITĂȚI .
.
1.1. Politica comercială a Republicii Moldova și evaluarea regimurilor com erciale de care
beneficiază……… …………………………………………………………………………….. …………………………….. ..9
1.2. Cooperarea economică cu țările UE – un impact imperativ pentru dezv oltarea Republicii
Moldova…… …………………………………………………………………………………………………………….. ……17
1.3. Instituțiile cu atribuții și responsabilități în promovarea comerțului exterior ……………………21
CAPITOLUL II. ANALIZA CONTEXTULUI RELAȚIILOR ECONOMICE DINTRE
REPUBLICA MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ . .
2.1. Importanța și prevederile ALSAC, obiective și aștept ări………………. …………………………….. .26
2.2. Foaia de parcurs a Republicii Moldova în ajustarea ec onomiei moldovnești la ALSAC …34
2.3. Evaluarea suportului pentru imple mentarea ALSAC ………………… ……….. ……………. …………. 36
CAPITOLUL III. EVOLUȚIA COMERȚULUI EXTERIOR AL REPUBLICII
MOLDOVA ȘI TENDINȚELE INTERVENITE ÎN STRUCTURA ACESTUIA ÎN
ULTIMII ANI . /
3.1. Analiza evoluției și a structurii com erțului exterior al Moldovei ………………. ………. …………. 41
3.2. Tendințe în evoluția exportului de bunuri al Republicii Moldova către UE …………………….50
3.3. Evoluții ale importului de bunuri din UE în Republica Moldova ………….. ……………….. ……58
3.4. Progrese și restanțe în implementarea ALSAC, acțiuni de urmat ……………. ……………………. 64
Concluzii și recomandări ……………………. …………… …………………….. ……………………………. ………..71
Bibliografie ……………………………………………………………………… …………. ……….. ………………… ……74
Declarația privind asumarea răspunderii…..…………………………………………… ……….76

4

ADNOTARE
la teza de master cu tema .
. „ Implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundant și Cuprinzător (ALSAC) –
. oportunitate de dezvoltare economică a Republicii Moldova ”, .
elaborat de Chiminjir -Roman Emilia , .
Specializarea: Managementul relațiilor economice internaționale .
.
Cuvinte cheie : politica comercial ă, comerț internațional, e xport, import, Uniunea
Europeană, Acordul de Liber Sc himb Aprofundat și Cuprinzător. .
Domeniul de studii : Managementul relațiilor economice internaționale. .
Scopul și obiectivele lucrării: constituie abordarea și analiza relațiilor comerciale externe
ale Republicii Moldova în contextul integrării economice în spațiul comunitar european.
Pentru a atinge scopul prestabi lit în teză, ne -am propus realizare a următoarele sarcini:
.
– studierea esenței și a instituțiilor de influență a comerțului internațional contemporan;
– caracteristica formelor de manifestare a activității comerciale externe; î
– descrierea etapelor de dezvoltare a relațiilor comerci ale dintre Republica Moldova și
Uniunea Europeană; .
– caracteristica conținutului și semnificației a Acordulu i de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător (ALSAC); .
– studierea tendințelor de evoluție a relațiilor comer ciale ale Republicii Moldova cu
Uniunea Europeană; .
– analiza evoluției exportului și importului al Republicii Moldova pe regiuni și pe grupe
de mărfuri și studierea progreselor și rest anțelor în implementarea Acordului de Liber
Schimb Aprofundat și Cuprinzător. .
.
Stuctura luc rării : Lucrarea con ține 3 capitole. Primul capitol descrie relațiile comerciale
ale Republicii Moldova care sunt fundamente teoretice și prioritățile. Capitolul doi analizează
relațiilor economice dintre Republica Moldova și UE , iar capitolul trei studiază comerțului
exterior al Republicii Moldova și tendințe intervenite în structura acestuia în ultimii ani.
.
Concluziile și recomandările expuse în teză sunt formulate în baza studierii literaturii de
specialitate și a actelor normative și legislative în vigoare . .
Teza cuprinde introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografia din 26 de
surse, 65 de pagini de text de bază, inclusiv 1 tabel și 13 figuri. .
Ю

5

ANNOTATION
To the master thesis :
"Implementation of the Deep and Comprehensive Free Trade Agreement ( DCFTA ) –
opportunity for economic development of the Republic of Moldova ",
elaborated by Chiminjir -Roman Emilia ,
Speciality : Management of International Economic Relations . .
Keywords: trade policy, international trade, export, import, European Un ion, Deep and
Comprehensive Free Trade Agreement. . .
Field of study: Management of international economic relations. .
Ю
The purpose and objectives of the paper: the approach and analysis of Moldova's foreign
trade relations in the context of economic integration in the European Community space.
In order to achieve the predetermined purpose in the thesis, we have the following tasks:
– studying the essence and institutions of influence of the contemporary international trade;
– the characteristics of the forms of manifestation of external commercial act ivity;
– description of the stages of development of trade relations be tween the R epublic of
Moldova and the European Union; .
– the content and meaning of the Deep and Comprehensive Free Tra de Agreement
(ALSAC); .
– studying trends in the evolution of the trade relations of the Republic of Moldova with the
European Union; .
– analysis of the export and import evolution of the Republ ic of Moldova by regions and by
groups of goods and the study of progress and arrears in the implementation of the Deep and
Comprehensive Free Trade Agreement. …
Stucture of the paper: The paper contains 3 chapters. The first chapter describes the
trade relations of the Republic of Moldova which are theoretical foundations and priorities. The
second chapter analyzes the economic relations between the Republic of Moldova and the EU
and t he third chapter studies the foreign trade of the Republic of Moldova and trends in its
structure in the last years. .
The conclusions and recommendations presented in the thesis are formu lated based on
the study of the specialized literature and the normative and legislative acts in force.
.
The thesis includes introduction, three chapters, conclusions and recommendations,
bibliography from 26 sources, 65 pages of basic text, including 1 tables and 13 figures.

6
.
Introducere
Actualitatea temei de cercetare. Procesul de integrare europeană în relațiile internaționale
contemporane prezintă un fenomen care este studiat dintr -o perspectivă multiaspectuală,
deoarece este unul complex, de lungă durată și care se manifestă în diverse domenii,
presupunând un șir de p olitici atât pe plan extern, cât și pe plan intern. În acest context, este
necesar de a determina, delimita și analiza dimensiunile externe și cele interne în procesul de
integrare europeană. .
Un a lt argument al actualității temei propuse spre cercetare este faptul că procesul de
integrare europeană, devenit obiectivul prioritar al unui stat, cum este și cazul Republicii
Moldova, presupune adaptarea întregului sistem intern la normele și standardele europene. În așa
fel, procesul de integrare europeană nu se limitează doar la diferite aspecte ale politicii externe,
cum ar fi întrevederile oficiale, consultări, negocieri, semnare de acorduri, ci implică și
transformări esențiale interne în domeniile p olitico -juridic, economico -social și cultural. De
menționat că practica integrării europene a statelor membre ale Uniunii Europene, cum sunt
țările Baltice, Polonia, România demonstrează impactul factorului extern al Uniunii Europene
asupra transformării, modernizării și democratizării statelor respective. Corespunzător, devine
necesară efectuarea unui studiu al experienței europenizării acestora în vederea delimitării unor
repere pentru Republica Moldova. La etapa actuală, pentru integrarea europeană de su cces a
Republicii Moldova devine esenț ială studierea Acordului de Liber Sc himb Aprofundat și
Cuprinzător .
Zona de L iber Schimb Aprofundat și C uprinzător între Republica Moldova și Uniunea
Europeană presupu ne liberalizarea graduală (în decurs de până la 10 ani din momentul semnării)
a comerțului cu bunuri și servicii, reducerea și eliminarea taxelor vamale, înlăturarea barierelor
tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și armonizarea legisl ației Republicii
Moldova la acqui s-ul UE. .
Prin urmare, devine important de evaluat modul în care se realizează și se interconectează
dimensiunile externe și cele interne în procesul de integrare a Republicii Moldova, identificând
direcțiile prioritare în acest sens. .
Scopul lucrării constă în cercetarea teoretico -conceptuală a oportunit ăților de implementare
a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător . În vederea realizării scopului propus au
fost formulate următoarele obiective: .
– analiza relațiilor comerciale și cooperarea economic ă a Republicii Moldova ; .
.
– identificarea instituțiilor cu atribuții în promovarea comerțului exterior al Republicii Moldova;
.
– aprecierea evoluției comerțului exterior al Republicii Moldova și tendinț ele intervenite în

7
ultimii ani; ..
-studierea progreselor și restanțelor în implementarea Acordului de Liber Schim b Aprofundat și
Cuprinzător.
Obiectul cercetării îl constituie relațiile comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea
Europeană în baza Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător precum și
oportunitățile sale de dezvoltare. .
Suportul metodologic a lucrări – urmărind ca cercetarea să întrunească un contur cât mai
complex al obiectului investigat în calitate de bază metodologică a studiului s -au examinat
lucrările următorilor savanți referit oare la problematica studiată: V.Bucataru, S. Bușcăneanu,
Gh.Căldare, V . Ceban, Sv. Cebotari, S. Chelcea , V.Juc, R. Rusu , D. Manole , datele Biroului
Național de Statistică, Ministerul Economiei și Infastructurii. .
Pentru realizarea obiectivelor propuse s -au folo sit următoarele metode de cercetare :
analiz ă, sinteză, dialectică, statistică, comparație, induxie, deduxie și altele. .
.
Structura lucrării este prezentată în corespundere cu obiectivele preconizate și ordinea
realizării cercetărilor științifice. Teza cuprinde: introducere, trei capitole, care conțin conținutul
de bază al cercetării, sinteza rezultatelor, concluzii și recomandări, bibliografi e, 65 pagini text de
baza, 1 tabel si 13 figuri . .
În Întroducere se argumentează actualitatea și importanța temei studiate, sunt formulate
scopul și obiectivele cercetării, noutatea științifică a rezultatel or obținute și problema științifică
soluționată de către autor, importanța teoretică și valoarea aplicativă a tezei.
.
În Capitolul I ,,Dezvoltarea relațiilor comerciale ale Republicii Moldova : fundamente
teoretice, priorități ’’ se caracterizează regimurile comerciale ale Republicii Moldova, care sunt
instituțiile cu atribuții și responsabilități în promovarea comerțului exterior și coope rarea RM cu
țările UE. .
În Capitolul II ,,Analiza contextului relațiilor economice dintre Republica Moldova și
UE’’ se indentifică care sunt obiectivele și prevederile Acordului de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător , se analizează foaia de parcurs a RM și se evaluează suportul pentru implimentrea
ALSAC.
Capitolul III ,,Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova și tendințe intervenite
în structura acestuia în ultimi i ani ’’ , se analizează evoluția și structura comertului exterior al
Moldovei, care sunt tendințele in exportul de bunuri și cele ale importului. Determină care sunt
progresele și restanțele în imple mentarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinză tor
și acțiunile ce trebuie de urmat. Utimul compartiment al tezei conține concluziile și
recomandările rezultatelor identificate în urma cercetării. .

8
Lista de abrevieri .
AA – Acordul de asociere .
AEO – Operatorul Economic Autorizat . .
ANSA – Agenția Național ă de Securitate a Alimentelo . .
ALSAC – Acodul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător . .
BNM – Banca Națională a Moldovei .
BTC – Barierele Tehnice în Calea Comerțului . .
CCI – Camera de Comerț și Industrie . .
CEFTA – Acordul Central European de Comerț Liber .
CSI – Comunitatea Statelor Independente .
DPI – Drepturile de Proprietate Intelectuală .
ENP – Politici Europene de Vecinăt ate .
GIZ – Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei .
IMM – Întreprinderile Mici și Mijlocii . .
MIEPO – Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovarea Exportului din Republica
Moldova
ODIMM – Oragnizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii .
.
OMC – Organizația Mondială a Comerțului .
PCA – Preferințe Comerciale Autonome .
.
PEM – Convenția Pan -EuroMed . .
PIB – Produsul Intern Brut .
.
PNCAS – Planul Național în Domeniul Concurenței și Ajutorului de Stat .
PNAIAA – Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de As ociere
,
RM – Republica Moldova .
SFS- Măsuri sanitare și Fitosanitare .
.
TFA – Acordul de Facilitare a Comerțului .
.
TVA – Taxa pe Valoare Adăugată .
UE – Uniunea Europ eană .
.
UIPAC – Unitatea de Imple mentare a Proiectelor Băncii Mondial e de Ameliorare a
Competivităț ii
ZLSAC – Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător .
ZLS – Zona de Liber Schimb .
.

9
CAPITOLUL I. DEZVOLTAREA RELAȚIILOR COMERCIALE ALE REPUBLICII
MOLDOVA : FUNDAMENTE TEORETICE, PRIORITĂȚI .

1.1. Politica comercială a Republicii Moldova și evaluarea regimurilor comerciale de
care beneficiază .

Politica comercială reprezintă o componentă importantă a politicii economice a unui stat.
Aceasta se referă, în special, la relațiile economice internaționale ale statului și include totalitatea
reglementărilor (juridice, administrative, fiscale, bugetare, financiare, bancare , valutare, etc.),
instrumentelor și măsurilor de politică comercială care au drept scop promovarea schimburilor
comerciale externe, sporirea avantajelor competitive pe piețele concurențiale. Politica comercială
a Republicii Moldova este componenta politic ii economice care vizează sfera relațiilor
economice externe și presupune totalitatea reglementărilor, instrumentelor și măsurilor de
politică comericală care urmăresc promovarea schimburilor comerciale externe și stimularea
dezvoltării economiei naționale la adăpost de concurența străină . .
.
În această ordine de idei, politica comercială a Republicii Moldova are drept scop
promovarea relațiilor economice externe, în special prin impulsionarea exporturilor, protejarea
economiei naționale de concurența străină, prin reglementarea și monitorizarea importului,
precum și menținerea echi librului balanței comerciale. .
Economia Republicii Moldova este foarte deschisă, exporturile și importurile combinate
constituind aproape 100% din PIB. Astfel, politica comercială este un element crucial al politicii
economice și un determinant cheie pentru bunăstarea popul ației. Prin urmare, țara trebuie să
definească în mod clar scopurile politicii comerciale și strategia p entru a atinge aceste scopuri.
.
Scopul principal ar trebui să fie sporirea comerțului extern, odată cu me nținerea unei structuri
divers ificate a comerțului regional. În prezent, UE și țările CSI sunt principalii parteneri
comerciali, fiecare din ei însumând peste 40% atât pe export cât și pe export. Această
diversificare regională este foarte pozitivă și nu a r trebui să fie supusă riscului.
.
Tara noastră este bine poziționată pentru exportarea unei game largi de produse fără
aplicarea taxelor vamale la importul acestora în alte țări. Există totuși p roduse pentru care sunt
impuse anumite limite pentru volumele scutite de achitarea taxelor. .
.
La moment Republica Moldova beneficiază de Preferințe Comerciale Autonome din partea
Uniunii Europene. Astfel, majoritatea produselor industriale originare din țara noastră nu sunt
supuse taxelor vamale. Este important de menționat că aceste prevederi se referă la bunurile
produse integral în țara noastră, sau care fiin d inițial din altă țară, au fost procesate într -o măsură

10
suficientă pentru a primi certificatul de origine din Republica Moldova.
.
În ceea ce ține de scutirea de la taxe de import, există, totuși, ex cepții care țin în special de
unele produse de origine vegetală și animală. Pentru multe dintre acestea, există anumite cote în
limita cărora exporturile din Moldova sunt scutite de plata taxelor de import, dar produsele vor fi
taxate la depășirea acestei cote de către Republica Moldova. Începând cu anul 2014, au fost
anulate restricțiile cantitative pentru vinurile moldovenești, astfel exportul acestora către piața
Uniunii Europene fiind liberalizat în totalitate.
Printre produsele supuse scutirilor de taxe doar în limita cotelor, se numără: principalele
tipuri de carne proaspătă și congelată, majoritatea produselor din carne procesată, inclusiv
conserve, dar și alte produse de origine animală cum ar fi laptele și o uăle, unele produse
cerealiere și zahărul alb. Este important de menționat că cerințele față de produsele animaliere
sunt unele foarte stricte în Uniunea Europeană, fapt ce limitează capacitatea producătorilor
autohtoni de a exporta. .
Republic a Moldova beneficiază de o serie de regimuri comerciale atât cu statele din regiunea
occidentală, cât și cu cele din partea euro -asiatică . .
.
În baza Acordurilor de Liber Schimb Moldova are un regim comercial
foarte liberalizat, astfel la etapa actuală aproximativ 80% din schimburile comerciale ale RM
au loc în regim de liber schimb în baza acestor acorduri .Acordurile de Comerț Liber oferă
accesul la mai multe piețe de desfacere cu un potențial de aproximativ 900 mil . consumatori,
oferind astfel noi oportunități de export pentru producătorii autohtoni .Acordurile de Comerț
Liber oferă accesul la mai multe piețe de desfacere cu un potențial de aproximativ 900 mil .
consumatori, oferind astfel noi oportunități de export pentru producătorii autohtoni .
.
Astfel, din 26 iulie 2001, Republica Moldova este membru cu puteri depline al
Organizației Mondiale a Comerțului, care militează pentru liberalizarea comerțului cu bunuri și
servicii, prin desființarea barierelor și elaborarea de noi reguli în domeniile af erente comerțului.
Totodată, Acordurile OMC prevăd un mecanism comun de reglementare a diferendelor, prin care
membrii își apără drepturile și reglementează divergențele care apar între ei.
.
Organizația Mo ndială a Comerțului (OMC) este o organizație internațională care
supervizează un număr mare de acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele
membre. OMC este succesoarea „Acordului general asupra tarifelor și comerțului“ și operează în
direcț ia reducerii și abolirii barierelor comerțului internațional. .
.
OMC si sistemul sau comercial ofera multiple beneficii, unele bine cunoscute, alte le –
mai putin evidente. Obiectivul acestui sistem bazat pe reguli este de a asigura ca pietele ramin
deschise si de a evita intreruperea acestui acces prin impunerea brusca si arbitrara a unor

11
restrictii asupra importurilor. .
Intr-un numar de tari in curs de dezvoltare, comunitatile de afaceri continua totusi sa nu
constientizeze pe deplin avantajele sistemului comercial OMC. Cu toate acestea, acest sistem
juridic nu numai ca ofera beneficii producatorilor industriali si intreprinderilor, dar si creeaza
drepturi in favoarea lor1. Daca ar fi sa sistematizam aceste beneficii, atunci ele ar putea fi
prezentate astfel: .
Sistemul contribuie la mentinerea pacii international – In particular, pacea este un
rezultat al aplicarii celor mai importante principii ale sistemului comercial.
Sistemul permite solutionarea constructiva a diferende lor- Sistemul OMC ofera
modalitati eficiente de rezolvare pasnica si constructiva a diferendelor aferente activitatii
comerciale. Mai mult comert inseamna mai multe eventualitati de aparitie a diferendelor. Faptul
ca tarile pot apela la OMC pentru a -si reg lementa diferendele, contribuie substantial la
diminuarea tensiunilor internationale din sfera comerciala. . .
Comertul stimuleaza cresterea economica – Comertul este potentialul de a crea locuri de
munca. Practica arata ca diminuarea numarului obstacolelor comerciale influenteaza pozitiv
asupra numarului locurilor de munca. O politica bine gindita inlesneste sol utionarea problemelor
de angajare in cimpul muncii, rezultatul final fiind mai bun anume in conditii mai libere de
comert.
Comertul liber reduce cheltuelile de trai – Exista o multime de studii cu privire la
impactul dintre protectionism si comertu l liber. Protectionismul este scump, el intotdeauna ridica
preturile. Sistemul OMC are ca scop reducerea barierelor comerciale prin intermediul regulilor
convenite de comun acord si se bazeaza pe principiul nediscriminarii. Rezultatul – reducerea
costurilo r de producere si reducerea preturilor la marfuri finite si la servicii2.
Comertul sporeste veniturile -Analizele si estimarile impactului Rundei Uruguay (deci a
formarii OMC), sau ale crearii pietei comune a UE, au demonstrat ca aceste procese s -au soldat
cu venituri suplimentare considerabile, ceea ce a impulsionat serios procesele de dezvoltare
economica. Comertul comporta provocari si unele riscuri – producatorii interni trebuie sa ofere
produse de aceeasi calitate cu cele importate, insa nu toti reusesc. Dar faptul ca exista venituri
suplimentare, inseamna ca exista resurse pentru ca guvernele sa poata r edistribui beneficiile
disponibile, spre exemplu, pentru a ajuta agentii economici sa devina mai competitivi.
.
Sistemul incurajeaza guvernarea buna – Deseori guvernele folos esc cadrul OMC in

1Bucătaru V. Republica Moldova și Uniunea Europeană: de la cooperare la integrare ( 2011 -2012). Chișinău: Asociația
pentru Politică Externă, 2012. http://infoeuropa.md/uerm/republica -moldova -si-uniunea -europeana -de-la-cooperare -la-
integrare -2011-2012/
2 Bușcăneanu S. Strategia de comunicare cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova. În: Policy Brief, 2008,
nr. 1. 5 -6 p.

12
calitate de restrictie interna utila la elaborarea politicilor economice, argumentind, ca “nu putem
proceda astfel, deoarece acest fapt vine in contradictie cu prevederile acordurilor OMC”. Pentru
afaceri, asumarea acestor angajamente ins eamna o mai mare certitudine si claritate in conditiile
de comert; pentru guverne aceasta inseamna mai multa disciplina si corectitudine.

Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA) .
Acordul de Liber Schimb Central -European(CEFTA) a fost încheiat în 1992 între Polonia,
Ungaria si Cehoslovacia, în condițiile dispariției sistemului CAER, în ideea facilitării
schimburilor si a cooperării economice intra regionale. Totodată, acordul a fost văzut de la
început ca un instrument de pregătire a statelor participante pentru aderarea la Uniunea
Europeana3. .
Actualmente membrii CEFTA sunt: Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Moldova,
Muntenegru, Croația, Serbia, UNMIK Cosovo. .
În cadrul reuniunii de la București a Primilor Miniștri a țărilor Pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud -est, din 19 decembrie 2006, tarile participante la reuniune au semnat proiectul
Acordului de aderare și modernizare a Acordului de comerț liber pentru Europa Centrală,
CEFTA 2006, care a intrat în vigoare in Republica Moldova la 1 mai 2007. .
CEFTA 2006 este un acord cu prevederi moderne cu un grad extins de liberalizare, în
special a comerțului cu produse industriale, proceduri eficiente de colaborare și coordonare,
mecanisme transparente de aplicare a măsurilor de apărare comercială . CEFTA 2006 prevede
instituirea unui mecanism propriu de soluționare a litigiilor comerciale sau utilizarea
instrumentului O.M.C. Acordul dat presupune liberalizarea comerțului atât cu produse
industriale precum și cu cele agricole. Astfel, urmare a intră rii în vigoare a Acordului CEFTA
din 2006 au fost anulate toate taxele vamale la import și export, precum și toate restricțiile
cantitative și alte taxe cu efect echivalent în comerțul cu produse industriale și la majoritatea
produselor agricole. De mențio nat că, în cadrul negocierilor cu membrii CEFTA, Republica
Moldova convenise asupra liberalizării integrale a comerțului cu produse agricole (în timp ce cu
Republica Macedonia a fost stabilit un regim mutual de cote pentru vinuri). CEFTA 2006
prevede anula rea tuturor taxelor vamale la import și export, a restricțiilor cantitative și a altor
taxe cu efect echivalent în comerțul cu produse industriale și majoritatea produselor
agroindustriale. .
Obiectivele acest ui Acord sunt: .
-consolidarea într -un singur acord a nivelului existent de liberalizare a comerțului realizat prin
sistemul acordurilor bilaterale de comerț libe r deja încheiate între Părț i;

3 http://mei.gov.md/ro/content/acordul -de-liber-schimb -central -european -cefta

13
.
-îmbunătățirea în continuare a condițiilor pentru promovarea investițiilor, inclusiv a investițiilor
străine directe; .
-creșterea comerțului cu mărfuri și servicii și impulsionarea investițiilor prin reguli corecte,
clare, stabile și predictibile; .
-eliminarea barierelor și a distorsiunilor din calea comerțului și facilitarea ci rculației mărfurilor
în tranzit și a circulației transfrontaliere a mărfurilor și serviciilor între teritoriile Părților; .
.
-oferirea de con diții corecte de competiție pentru comerț exterior și investiții și deschiderea
treptată a piețelor pentru ac hiziții publice ale Părților; .
.
-oferirea de protecție corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală în conformitate cu
standardele internaționale; .
-asigurarea de proceduri eficiente pentru implementarea și aplicarea acestui Acord și contribuția
prin acestea la dezvoltarea armonioasă și creșterea comerțului mondial4. .
.

Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și
Uniunea Europeană (ZLSAC sau DCFTA) .
La 27 iunie 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea
Europeană. Acest acord conține și prevederile cu privire la Zona de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător dintre Repu blica Moldova și Uniunea Europeană (ZLSAC sau DCFTA)5.
.
Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) este un acord între UE și
Republica Moldova care urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual
avantajoase, acordând fiecărei din aceste părți un acces mai bun pe piață, decât ce este oferit
altor parteneri de comerț. Acordul de Liber Schimb urmărește eliminarea taxelor vamale de
import (și export, daca există) în comerțul produselor între aceste părți. .
.
Acesta are ca scop eliminarea barierelor în comerțul serviciilor și un acces mai bun al
companiilor pe piețele respective. Zonele de Liber Schimb (ZLS) stabilite de UE în relație cu
partenerii săi comerciali, de obicei includ un număr de domenii, care depășesc „comerțul”
obișnuit. Este o abordare „cuprinzătoare” vis -a-vis de comerț, legată de faptul că comerțul nu
mai este decuplat de politicile interne privind achizițiile, concurența, proprietatea intelectuală sau
dezvoltarea du rabilă. Aceste aspecte sunt prin urmare incluse în DCFTA cu Republica Moldova .
.
Pentru Republica Moldova, ZLSAC este avantajos în termen de creștere a venitului
național. Pe ter men scurt, ZLSAC este așteptat șă ducă la o creștere de 75 milioane euro a
venitului național, pe termen lung, schimbarea estimată ar fi dublul acestei sume (142 milioane

4 Căldare Gh. Negocierea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În: Știința politică în
Republica Moldova: realizări și perspective. Studii InternaĠionale. Chișinău : CEP USM, 2011, p. 176 -189.
5 http://dcfta.md/continutul -acordului -de-asociere -dintre -rm-si-ue

14
euro). Schimbările relative în venitul național al Moldovei ar trebui să rezulte în c reșterea PIB –
ului cu 5,4% pe termen lung. Majoritatea din aceste creșteri, se va datora reducerii măsurilor
sanitare și fitosanitare (SFS) și barierilor tehnice în calea comerțului (BTC), care reprezintă 62
milioane euro. A doua cea mai importantă contr ibuție pentru Moldova, pe termen scurt ese
liberalizarea pieței serviciilor, care v alorează 28 milioane EUR. ZLSAC va spori comerțul între
UE și Moldova. Creșterea exporturilor pe termen scurt și lung este estimată la +15% și respectiv
+16 % , iar importurile vor crește cu 6% și respectiv 8%. Acest lucru presupune că ZLSAC va
îmbunătăți pe termen scurt, balanța comercială a Moldovei. Pe termen lung, reducerea măsurilor
non-tarifare ar putea aduce beneficii în valoare de 283 milioane euro. .
Normele interne perfecționate vor îmbunătăți siguranța produselor de consum și ca rezultat a
consumatorilor. ZLSAC, prin furnizarea unui regima mai previzibil și stabil, bazat pe legislația
UE, este așteptat șă sporească flu xurile investițiilor străine în țară, astfel creînd mai multe
întreprinderi și consolidînd ec onomia și sectoarele private. .
Salariile în Moldova sunt proiectate să crească cu 3,1% pe term en scurt și 4,8% pe termen
lung. În același timp, se așteaptă că prețurile de consum să se reducă cu 1,0% pe termen scurt și
1,3% pe termen lung, în special datorită sporirii competiției de import. Acest lucru inseamnă că
puterea de cumpărare a cetățenilor Republicii Moldova va crește, în special pe termen lung6.

Zona de Comerț Liber din cadrul CSI este o zonă economică liberă creată de statele
member ale CSI semnatare a acordului privind Zo na de Comerț Liber . .
.
Acordul prevede liberalizarea comerțului prin anularea taxelor vamale, eliminarea
bariere lor tarifare și netarifare și simplificarea raporturilor comerciale dintre statele semnatare.
Tratatul substituie un număr de peste 100 de acorduri bilaterale (interstatale și
interguvernamentale) care reglementau regimul comercial și de liber schimb din CSI7.
.
Acordul privind zona de comerț în cadrul CSI, semnat la 18 octombrie 2011, presupune
facilitarea comerțului regional prin îmbunătățirea relațiilor comerciale între statele semnatare,
păstrarea taxei vamale zero la peste 10 mii grupe de mărfuri, prevede re ducerea și anularea
graduală a taxelor pentru produsele care fac excepție din regimul de liber schimb, precum și
neaplicarea noilor restricții în comerț. Datorită noului Acord a fost redus numărul de acorduri
bilaterale existente anterior, care reglementau relațiile comercial -economice cu țările CSI.
Totodată, Acordul prevede mecanismele de soluționare a litigiilor comerciale în cadrul
platformei OMC și în limitele mecanismelor și procedurilor agreate de părți. .

6 Căldare Gh. Probleme și priorități în colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană l a etapa actuală. În: Știința
politică și societatea în schimbare: Mat. Conf. Șt. Int. dedicate celei de -a 20-a aniversări a Facultății Relații Internaționale,
Științe Politice și Administrative, 13 noiemb. 2015. Chișinău: CEP USM, 2015, p. 377 -386.
7 http://mei.gov.md/ro/comunitatea -statelor -independente

15
Țările semna tare ale Acordului privind zona de comerț liber în cadrul CSI sunt: Armenia,
Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan și
Uzbekistan.Acest acord prevede păstrarea taxei vamale de zero procente la peste 10 mii grupe de
mărfuri, reducerea și anularea graduală a taxelor pentru produsele care fac excepție la regimul de
liber schimb, precum și neaplicarea noilor restricții în comerț. În cadrul acestuia, părțile s -au
obligat să nu aplice restricții cantitative față de importul și exportul de bunuri.Pentru a beneficia
de regimul preferențial de comerț liber în cadrul CSI exportatorii autohtoni trebuie să se
conformeze regulilor de origine a mărfurilor (astfel produsele destinate exportului trebuie să
îndeplinească criteriile de prelucrare suficientă care se determină pentru fiecare poziție în parte).
Determinarea acestora are loc în baza unor reguli speciale de determinare a țării de origine, iar
bunurile care nu vor îndeplini condițiile de origine vor fi exportate în țările CSI fără a beneficia
de regimul preferențial, adică li se vor aplica taxele vamale în vigoare8.
Acordul de comerț liber între Republica Moldova și Republica Turcia , care presupune
facilitarea comerțului regional prin îmbunătățirea relațiilor comerciale între statele semnatare,
este determinat de angajamentele Turciei față de Uniunea Europeană, conform cărora partea
turcă urmează să -și racordeze politica sa comercială la cea comunitară, iar alinierea respectivă va
include și acordurile comerciale preferențiale pe care Uniunea Europeană urmează să le semneze
cu țările terțe, inclusiv și cu Republica Moldova. .
Acordul de comerț liber dintre Republica Moldova și Turcia a fost semnat la 11 septembrie
2014, la Chișinău, și intră în vigoare după ratificarea lui de ambele state. Datele statistice arată că
pe parcursul primelor 7 luni ale anului 2016, exportul de mărfuri autoh tone pe piața Turciei s -a
mărit cu 7 la sută comparativ cu anul trecut, iar importurile din Turcia s -au micșorat 13,7% mai
puțin decât în primele șase luni ale anului 2015. .
Obiectivele prezentului Acord sunt: .
-sporirea și consolidarea cooperării economice dintre Părți și ridicarea standardelor de viață a
cetățenilor acestora; .
-promovarea extinderii schimburilor comerciale bilaterale, prin dezvoltarea armonioasă a
relațiilor economice dintre Părți; .
-eliminarea obstacolelor și restricțiilor în calea comerțului cu bunuri; .
-contribuirea, prin înlăturarea barierelor în calea comerțului, la dezvoltarea armonioasă și
expansiunea comerțului mondial; .

8 Ceban V., Saca V. Republica Moldova și Uniunea Europeană: de la parteneriat la politica de vecinătate. În: Studii
Internaționale. Viziuni din Moldova, 2006, nr.1, p. 47 -56.

16
-crearea unor condiț ii de concurență echitabile în schi mburile comerciale dintre Părți9.
.

Acordului de Comerț Liber între Republica Moldova și Republica Populară Chineză
.
Republica Moldova și China au lansat oficial negocierile privind Acordul de Comerț Liber
între cele două țări. Documentul va facilita producătorii autohtoni, va extinde exportul și
importul pe piața moldovenească și chineză, precum și va intensifica cooperarea economică și
comercială bilater al10. Obiectivele Acordului sunt: .
-sporirea și consolidarea cooperării economice dintre Părți și ridicarea standardelor de viață a
cetățenilor acestora; .
-promovarea extinderii schimburilor comerciale bilaterale, prin dezvoltarea armonioasă a
relațiilor economice dintre Părți; .
-eliminarea obstacolelor și restricți ilor în calea comerțului cu bunuri; .
-contribuirea, prin înlăturarea barierelor în calea comerțului, la dezvoltarea armonioasă și
expansiunea comerțului mondial; .
-crearea unor condiții de concurență echitabile în schimburile comerciale dintre Părți11.
Pe teritoriul Republicii Moldova actualmente activează 84 de companii cu capital
chinezesc, în valoare de circa 5 mln lei . Volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu
Republicii Populare Chineze, în perioada ianuarie -octombrie a anului 2017 a înregistrat suma de
419,380 mil. USD (+28,5% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2016). După valoarea
volumului schimbur ilor comerciale, în anul 2017, Republica Populară Chineză se situează pe
locul 6 printre țările partenere la nivel mondial cu care Republica Moldova întreține relații
comerciale, deținând o pondere de 7,2% în comerțul total al RM. Exportul a înregistrat 14 ,789
mil. USD (+23,9% în comparație cu ianuarie -octombrie 2016). Importul a constituit 404,590
mil. USD (+28,67% în comparație cu ianuarie -octombrie 2016)12.
Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Egipt , reprezintă o nouă
platformă de extindere a exportului de produse agroalimentare, dat fiind faptul că Egiptul este
unul din cei mai mari importatori de cereale și alte produse agroalimentare din zona
mediteraneeană, a menționat ministrul Economiei. .
Totodată, Egiptul are încheiate mai multe acorduri cu țările arabe, uniunea din nordul
Africii, cu țările EFTA, Uniunea Europeană și Turcia, prin care beneficiază de o serie de

9Cebotari Sv. Politica externă a Republicii Moldova în contextul proceselor integraționiste: interese și priorități. Teză de
doctor în științe politice. Chișinău, 2007. 169 -171p.
10 https://radiochisinau.md/republica -moldova -va-semna -un-acord -de-comert -liber-care-ar-permite -extinderea -exportului –
pe-piata -din-china –61514.html?fbrefresh=1514985137
11 http://mei.gov.md/ro/content/moldova -si-china -au-lansat -oficial -negocierile -privind -acordul -de-comert -liber
12 http://www.moldova.org/moldova -si-china -au-lansat -oficial -negocierile -privind -acordul -de-comert -liber/

17
facilități. Prin urmare, conform studiu lui de fezabilitate elaborat de către experții Agenției de
Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), semnarea Acordului cu Egipt reprezintă un avantaj
pentru țara noastră, întrucât se va putea ajunge la liberalizarea completă pentru aproape toate
produse le sale cu potențial de export, excepția fiind băuturile alcoolice și produsele din tutun 13.
.
Acordul cu țările EFTA , schimburile comerciale actuale între Elveția, Norvegia și
Republica Moldova au loc în regim preferențial unilateral oferit în cadrul Sistemul generalizat al
preferințelor (GSP), în timp ce regimul comercial cu Islanda este în baza taxelor MFN (Clauzei
Națiunii cele mai Favorizate) din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, ambele regimuri
fiind reprezentate de taxe mari pentru majoritatea produselor agricole. .
Totodată, luând în considerare potențialul de ex port al Republicii Moldova pentru
produsele agricole, dar și cele industriale, precum și conform rezultatelor studiului de
fezabilitate, potențialul acord cu țările membre EFTA, va oferi accesul producătorilor autohtoni
pe piața acestora, cu unele excepții pentru produse agricole, pentru care EFTA nu acordă
concesii 14. .

1.2. Cooperarea economica cu tarile UE – un imperativ pentru dezvoltarea RM .

Uniunea Europeană este cea mai mare putere comercială din lume, asigurând 16.5% din
volumul importurilor și exporturilor efectuate la nivel mondial. Liberul schimb între statele
membre a fost unul dintre principiile care au stat la baza creării UE. Uniunea Europeană (UE)
este ce l mai mare exportator din lume. Având peste 500 de milioane de consumatori și o piață
unică bazată pe norme comune, ea reprezintă și o piață de export atractivă pentru țările terțe.
.
UE are competență exclusivă de a legi fera în materie de comerț și de a încheia acorduri
comerciale internaționale, în baza normelor Organizației Mondiale a Comerțului, în numele celor
28 de state membre ale sale. Politica UE acoperă comerțul cu bunuri și servicii, dar și chestiuni
precum aspe ctele de ordin comercial ale proprietății intelectuale și investițiile străine directe.
.
UE a adoptat instrumente de protecție comercială și de acces pe piață, în special cu scopul
de a proteja firmele din UE împotriva obstacolelor din calea comerțului. În plus, UE ajută țările
în curs de dezvoltare să desfășoare schimburi comerciale prin taxe mai mici și programe de
sprijin15. UE reprezinta principalul parterner c omecial al Republicii Moldova . .
Confor m datelor oficiale, în anul 2017, comparativ cu anul 2016 , s-au marcat creșteri la
exporturile de cereale și preparate pe bază de cereale (+34,0%), semințe și fructe oleaginoase

13https://stiri.md/article/economic/acordurile -de-liber-schimb -cu-china -egipt -si-tarile -efta-vor-crea-noi-sanse -de-export
14 http:/ /mei.gov.md/ro/content/noi -oportunitati -de-export -pentru -agentii -economici -din-republica -moldova -oferite -de
15 http://www.comunicate.md/upload/4160_Policy%20Statewatch28_RO.pdf

18
(+13,6%), mobilă și părțile ei (+25,1%), fire, țesături și articole textile (+41,6%), îmbrăcăminte
și accesorii (+6,7%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+2,2%), zahăr, preparate pe bază de zahăr,
miere (+9,9%), produse lactate și ouă de păsări (+29,4%), etc, care au contribuit la majorarea pe
total a exportur ilor cu 9,9%. Totodată, s -au micșorat exporturile de legume și fructe ( -18,8%),
produse medicinale și farmaceutice ( -35,6%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate
sau fracționate ( -24,8%), petrol, produse petroliere și produse înrudite ( -33,0%), mașini
generatoare de putere și echipamentele lor ( -60,5%), fibre textile ( -79,5%) și altele, atenuând
astfel creșterea pe total exporturi cu 6,2%. .
Înaintea semnării Acordului de Asociere între R. Moldova și Uniunea Europeană, în 2014,
cea mai semnificativă pondere o reprezenta exportul în Federația Rusă, în valoare de 60 —70%
din totalul de export de fructe din R. Moldova. Începând cu 2014, se înregistrează o creștere de
16% a exportului de fructe către pia ța Uniunii Europene și o scădere a exportului de fructe în
Federația Rusă cu 50%16. .
UE are un impact pozitiv asup ra sectoarelor cheie , de exemplu la Accesul pe piață al
mărfurilor și administrare vamală s-au realizat urmatoarele a ctiuni: implementarea instituției
Operatorului Economic Autorizat (AEO) la toate punctele de trecere ( 100 AEO în
prezent); implementarea în toate subdiviziunile SV a Sistemului de Manageme nt al Calității (ISO
9001:2008); c lauza drawback duties – reducerea taxei vamale l a 1% pentru 32 poziții tarifare;
aderarea la Convenția PAN -EURO -MED, care a înlocuit Protocolul II al AA RM -UE și a permis
cumulul pe diagonală a originii pentru m ateria primă provenită din peste 40 țări ; aderarea la
Acordul de Facilitare a Comerțului (TFA) în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (WTO)
și Instituirea Comitetului Național pentru Facilitarea Comerțului . .
Principalele Priorități sunt n egocierea cu UE privind recunoașterea reciprocă a statului de
AEO ; trecerea până la finele anului 2017 la sistemul armonizat de descriere și codificare a
mărfurilor HS 2017 , definitivarea planului de acțiuni TFA și imple mentarea propriu -zisă a
acestuia; e laborarea noului Cod Vamal în corespundere cu Codul Vamal al Uniunii Europene;
simplificarea procedurii de obținere a certificatului de origine, inclusiv prin implementarea
procedurii de vămuire la domiciliu. .
In sectorul Bariere tehnice în calea comerțului, standardizare, metrologie ( TBT) se
indentifica progrese în armonizarea legislației naționale la acquis -ul UE aferent sectorului
TBT.Sa avansat procesul de a derare la organismele internaționale în domeniul infrastructurii
calității (CENELEC , EURAMET, WELMEC , EA MLA) . Au fost adoptate peste 14,400
standarde europene/internațion ale, anularea a circa 11600 standarde moldovenești conflictuale
dar și depășite ca termen. .

16 www. agora.md/ html?fbrefresh=1514985137

19
Principalele Priorități sunt a rmonizarea legislației privind dispozitivel e medicale,
medicamentel e de uz uman și veterinar, substanțel e chimice, materialel e de construcție .Obținerea
statutului de membru la organismele internaționale din domeniul infrastructurii calității .Dotarea
laboratoarelor cu echipamente și consumabile pentru teste expres .Implemen tarea măsurilor
necesare pentru lansarea negocier ilor și semn ării unui Acord ACAA (jucării, materiale de
construcții, echipamente electrice de joasă tensiune ). .
Măsuri le Sanitare și Fitosanitare (SPS) au obtinut dreptul de export pentru o gamă largă
de produse vegetale, miere, caviar .Sa realizat misiunea de audit ale echipei DG SANTE, pentru
ouă clasa B, carne de pasăre .S-au modernizat laboratoarele din subordinea ANSA și acreditarea
CRDV pe dimensiunea siguranța alimentelor .Au fost date în exploatare a 3 puncte de control la
frontieră: Tudora, Criva, Leușeni. Ca priorități au drept scop acreditarea internațională a
laboratorului Centrului Republican de Diagnostică Veterina ră pe domeniul sănătate
animală. Extinderea listei produselor de origine animală cu drept de export în UE pentru ouă
clasa B, carne de pasăre, produse lactate. Aprobarea ” Strategi ei în domeniul siguranței
alimentelor ”.Implementarea pe întreg teritoriul țări i a sistemului rapid de alertă pentru alimente
și furaje RASFF, Sistemului de alertă rapidă pentru produse periculoase RAPEX. .
Politica antreprenorială și industrială a adoptat Reforma instituțională – optimizarea
numărului instituțiilor abilitate cu funcții de control prin reducerea numărului organelor de
control de la aproape 70 până la 18, inclusiv 5 regulatorii independenți. Reforma procedurală –
implementarea Sistemului info rmațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor
permisive si implementarea soluțiilor de ghișeu unic, ce urmează a fi lansat până la sfârșitul
anului 2017 și care ar putea reduce costurile administrative cu până la 46%, ceea ce reprezintă
până l a 62 de milioane lei anual. De asemena sa optimizat nr. actelor permisive eliberate
mediului de afaceri (reducerea numărului cu 114 din 416 acte existente, ceea ce reprezintă 25%).
.
Principalele priorități sunt implementarea reformei instituțiilor de control și asigurarea
funcționării ghișeelor unice, c ontinuarea revizuirii și optimizării întregului spectru de acte
permisive și licențe, inclusiv simplificarea actelor permisive pentru tranzacțiile
import/export .Elaborarea și aplicarea principiului „Aprobării tacite” la obținerea actelor
permisive .Reducerea poverii de raportare a agenților economici.Simplificarea procedurii de
lichidare benevolă a unei afaceri.Optimizarea procedurii de autorizare în construcții și alte
domenii. Digitalizarea proceselor de prestare a serviciilor publice . .
În sectorul Societatea Informațională a avut loc p romovarea serviciului poștal universal,
liberalizarea pie ței poștale (legea serviciilor poștale). A fost asigurat accesul partajat la
infrastructura de comunicații existentă pentru toți operatorii de telecomunicații, la tarife
rezonabile, garantate prin lege .S-au creat c ondiții pentru P arcurile din industria IT asigurate prin

20
lege, pentru instituirea Serviciului Național Unic 112 pentru apeluri de urgență .A fost a probat
Programul de tranziție de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră .
.
Printre pri ncipalele priorități se enumera alinierea la cele mai bune standarde europene în
materie de competențe pentru autoritatea de reglementare în sector (legea comunicațiilor
electronice) .Instituirea Serviciului Național Unic 112 pentru apeluri de urgență , si nu in ultmul
rind crearea Parcurilor din industria tehnologiei informației ( impozit unic de 7%, scutiri de TVA
la importul echipamentului, limitarea controalelor din partea statului ș.a. ). .
.
În sectorul Servicii Financiare principalele realizari sunt t ransparența acționarilor. Banca
Națională (BNM) a elaborat un plan de acțiuni care cuprinde identificarea beneficiarilor finali ai
acționariatului bancar .Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. La începutul anului
2017, în BNM a fost constituită o subdiviziune separată pentru supravegherea entităților în
domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor. Liberalizarea unor operațiuni valutare de
capit al, ceea ce va exclude necesitatea autorizării din partea BNM .A fost adoptata Legia cu
privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagube produse de autovehicule
si Legia cu privire la contractele de garanție financiară . .
.
Priorități le cele mai importante sunt riscul de credit, inclusiv creditele neperformante,
expunerile ”mari” și expunerile față de persoanele afiliate. BNM va efectua controale pe teren la
băncile licențiate, în scopul verificării calității activelor, expunerilor „mari”, expunerilor față de
persoanele afiliate și va evalua politicile și practicile aferente riscului de credit.Guvernanța
intern ă. BNM va solicita băncilor să dispună de un cadru de administrare riguros, care să
includă o structură organizatorică clară cu linii de responsabilitate bine def inite, transparente și
coerente si c ombaterea spălării banilor și finanțării terorismului. BN M va verifica dacă băncile
dispun de politici și proceduri adecvate în acest domeniu . .
In Sectorul energetic un progres important a fost adoptarea legislației cadru (legea privind
energia electrică și gazele naturale – implementarea pachetului energetic III). S-a redus prețul de
import al gazelor naturale și energiei electrice cu circa 28%, care ulterior au contribuit la
diminuarea tarifelor pentru consumatorii casnici . .
Institui rea Grupul ui de coordonare de nivel înalt pentru piața energetică și interconectările
sistemelor energetice . Au fost adoptate regulamentele pentru etichetarea produselor cu impact
energ etic, proiectarea ecologică a produselor cu impact energetic. Ca priorități este
implementarea cu succes a proiectelor de interconexiune a rețelelor de transport de energie
electrică și gaz e naturale dintre RM și România. Lansarea construcției LEA Vulcănești Chișinău
400 kV.Conectarea la sistemul comunitar energetic până la finele anului 2020.Restructurarea
datoriilor existente în sectorul termoenergetic pentru gazele naturale.Revizuirea procedurilor de
stabilire a tarifelo r la gazele naturale și energia termică, în conformitate cu agrementul cu Fondul

21
Monetar International.Implementarea Foii de Parcurs privind liberalizarea piețelor de gaze și
energie electrică 2016 -2018. .
În sectorul Achiziții publice sa realizat apropierea de sistemul european de Achiziții
Publice (Lege nouă în domeniul achizițiilor publice) . A fost aprobat ”Strategiei de dezvoltare a
sectorului achizițiilor publice 2016 – 2020” di n RM (va facilita procedurile de depunere a
dosarelor on line, va combate corupția și birocrația în procesul de organizare a licitațiilor la nivel
național).RM a devenit membră cu drepturi depline la Acordul Organizației Mondiale a
Comerțului (OMC) privin d achizițiile publice – GPA. S-a adoptat Legia privind achizițiile
public .A fost creata Agențiea pentru soluționarea contestațiilor. .
Principalele priorități sunt elaborarea și punerea în aplicare a regulamentelor ce derivă
din le gea privind achizițiile publice, i mplementarea ”Strategiei de dezvoltare a sectorului
achiziții publice 2016 – 2020”, e laborarea conceptului de e -achiz iții și implementarea acestuia si
asigurarea funcționalității Agenției pen tru soluționarea contestațiilor. .
.

1.3. Instituțiile cu atribuții și responsabilități în promovarea comerț ului exterior

Promovarea exportului de mărfuri din Republica Moldova pre supune, în primul rînd:
– determinarea ramurilor și produselor de perspectivă pentru export;
– reorganizarea și restructurarea întreprinderilor, care urmează să producă mărfuri de calitatea
solicitată și să activeze profitabil pe piețele cu concurență sporită;
– eficientizarea activității structurilor publice responsabile de pro movarea exportului;
– organizarea pregătirii cadrelor respective;
– promovarea unei politici fiscale care să facil iteze exporturile;
– lichidarea diverselor obstacole ce împiedică exportul;
– orientarea zonelor economice libere și a parcurilor industriale spre producerea mărfurilor
pentru export;
– consolidarea pozițiilor deținute și extinderea preoc upărilor în identificarea de oferte și
cereri noi;
– asigurarea unei oferte stabile de produse și servicii moldo venești pe piețele externe;
– organizarea misiunilor economice ale Republicii Moldova în străinătate;
– stimularea activități lor de reclamă și publicitate comercială externă;
– asigurarea financiară a exportului.

22
– intensificarea exportului, obținerea know -how-ului tehnologic stabil, crearea parteneriatelor
comerciale și a întreprinderilor mixte etc.
În scopu l promovării eficiente a comerțului (export și import) de mă rfuri, Guvernul
îșiconcentrează eforturile pentru determinarea priorităților de dezvoltare a exporturilor atît în
domeniile existente, cît și în ceea ce privește lansarea produselor noi. Se ține cont și de nivel ele de
productivitate în ramura respectivă, care în mare măsură, determină gradul de competitivitate a
diferitor produse.
Principalele instituț ii care au drept scop de a promova c omerțul exterioar al Republicii
Moldova sunt. .
1.Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO)
2.Organizatia pentr u Dezvoltarea Sectorului Intreprinderilor Mici si M ijlocii (ODIMM)
3. Camera de Comerț și Industrie (CCI) .
4.Ministerul Economiei si Infastructurii. .
Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova
(MIEPO) – este instituția publică coordonatoare în domeniul implementării politicilor dedicate
competitivității, promovării exportului din Republica Moldova și atragerii investițiilor, în care
Ministerul Economiei are calitatea de fondator. MIEPO își desfăș oară activitatea în cooperare cu
organizațiile internaționale de specialitate, autoritățile publice centrale și locale, agenții
economici, asociații, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare, partenerii de
dezvoltare, cu alte persoane fizi ce și juridice din Republica Moldova și din străinătate.
.
MIEPO are misiunea să contribuie, în mod sustenabil, la dezvoltarea economică a Republicii
Moldova, prin consolidarea competitivității companiilor ce activează sau care intenționează să -și
inițieze activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în diversificarea piețelor, creșterea
exporturilor și dezvoltarea proiectelor investiționale pe teritoriul țării, în conformitate cu
prior itățile Ministerului Economiei17. .
MIEPO are următoarele sarcini de bază: .
-implementarea Programului „Promovarea Exporturilor”, precum și ale altor programe și
proiecte din domeniul său de activitate; .
-susținerea potențialilor investitori în procesul de lansare și dezvoltare a proiectelor ace stora, prin
interacțiunea MIEPO cu autoritățile publice centrale și locale, cu autoritățile publice autonome,
instituțiile publice, societățile comerciale și organizațiile necomerciale, organele autoguvernării
locale, agențiile teritoriale, fiscale și auto ritățile vamale, birourile statistice, camerele naționale și
regionale de comerț, precum și cu Banca Națională a Moldovei în domeniul investițiilor străine

17 http://miepo.md/despre -miepo

23
directe și cele locale; .
-acorda rea serviciilor potențialilor investitori și celor existenți, în etapa preinvestițională,
investițională și postinvestițională; .
-organizarea seminarelor, cursurilor de instruire pentru companiile autohtone în dom eniul
investițional și de export în conformitate cu cele mai bune practici internaționale;
.
-organizarea evenimentelor în țară și peste hotare în scopul facilitării promovării exportului și
atragerii investițiilor, precum: conferințe, forumuri, întrevederi bilaterale și multilaterale, misiuni
ale producătorilor autohtoni în străinătate, participarea agenților economici din Republica
Moldova la expoziții și tîrguri; .
-purtarea dialogului deschis cu sectorul privat în vederea analizei problemelor ce afectează
activitățile de export și investiționale și formularea recomandărilor către Ministerul Economiei și
alte instituții responsabile pentru pr omovarea politicilor economice privind soluționarea acestora;
.-gestionarea datelor resurselor electronice disponibile în domeniul atragerii investițiilor,
promovării exportului și imaginii țării; .
-efectuarea studiilor de cercetare în vederea elaborării propunerilor pentru strategia de
promovare a exportului și atragere a investițiilor.
Organizaț ia pentru Dezvoltarea Se ctorului Intreprinderilor Mici ș i Mijlocii (ODIMM) –
O institutie publică, necomercială, non -profit creată prin Hotărîrea Guvernului nr.538 din 17 mai
2007 ,care activează în coordonarea Ministerului Economiei și cu alte autorități centrale și locale,
asociații de afaceri, prestatorii de suport în afaceri și IMM. Crearea oportunitatilor de lansare si
dezvoltare a unei afaceri de succes, in special in zonele rurale;
-formarea si amplificarea culturii si a abilitatilor antreprenoriale;
-facilitarea accesului IMM la resurse financiare;
-facilitarea accesului IMM la resurse informationale;
-stimularea dialogului public -privat;
-sustinerea dezvoltarii a infrastructurii de suport in af aceri;
-elaborarea si implementarea programelor si proiectelor de dezvoltare a sectorului IMM;
-administrarea Fondului de Stat de Garantare a Creditelor(FGC);
-acordarea serviciilor de consultanta si instruire a managerilor si angajatilor IMM;
-crearea si dezvoltarea unei retele de Incubatoare de Afaceri in Moldova;
-sustinerea formarii de clustere si retele inovative;
-sustinerea dezvoltarii asociatilor si institutilor de suport in afaceri;

24
-cooperarea cu organizatii natio nale si internationale similare18. .

Camera de Comerț și Industrie (CCI) – reprezintă interesele în ansamblu ale întreprinzătorilor
din Republica Moldova. Camera este persoană juridică de drept public și în această calitate
beneficiază de susținerea statului ”.
Începând cu 1991 Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova devine independentă.
Obiectivul major al CCI a RM este crearea unui mediu și a unei comunități de afaceri în societate și
reprezentarea interesele membrilor săi în sistemul relațiilor e conomice externe ale Republicii
Moldova, în relațiile membrilor cu autoritățile guvernamentale și cu cercurile străine de afaceri .
. Obiectivele principale ale Camerei sunt:
-promovarea comerțului și industriei pe plan intern și extern și spri jinirea agenților economici
din Republica Moldova în relațiile lor cu autoritățile administrației publi ce din țară și cu
organizațiile specializate din străinătate.
-acordarea asistenței în dezvoltarea dif eritor genuri de activitate de întreprinzător, ținându -se
cont de interesele tuturor agenților economici, sferelor economiei naționa le și teritoriilor concrete
ale țării.
-participarea la elaborarea actelor normative care abordează interes ele între prinzătorilor sau
care sunt orientate spre înlăturarea barierelor și restricțiilor în funcțio narea economiei de piață, ce
nu sunt determinate de normele dreptului public.
-contribuirea la stabilirea relațiilor dintre subiecții activității de î ntreprinzător și la organizarea
cooperării acestora cu organele de stat.
-organizarea învățământului profesional și ridicării calificării de întreprinzător a membrilor săi.
-alte obiective ce nu contravin legislației în vi goare19.
Mini sterul Economiei si Infastructurii – Funcțiile Ministerului Economiei în domeniul
comerțului interior:
-elaborarea și promovarea politicii de stat privind dezvoltarea comerțului interior și exterior și a
prestărilor de servicii reieșind din prioritățile și domeniile reglementate de stat;
– elaborarea reglementărilor pentru desfășurarea activităților din comerț;
– monitorizarea activităților din comerț;
– elaborarea mecanismului de formare a prețurilor/tarifelor la produsele/serviciile social
importante;
– promovarea mărfurilor autohtone;
– asigurarea protecției drepturilor consumatorilor.

18 https://odimm.md/ro/despre -noi.html
19 http://chamber.md/ce -reprezinta -cci/

25
Pentru îndeplinirea funcțiilor de bază ale Ministerului, Direcția comerț interior are
următoarele atribuții:
-elaborează programe de stat și strategii de dezvolta re a comerțului interior;
– elaborează proiecte de acte legislative și normative în vederea perfecționării legislației în
domeniul comerțului interior;
– înaintează propuneri privind reglementarea și susținerea producerii și comercializării mărfurilor
și a serviciilor;
– coordonează activitățile organelor centrale de specialitate ale administrației publice și ale
autorităților administrației publice locale în domeniul comerțului interior;
– monitorizează (gestionează) Sistemul Informațional în Comerț pri n intermediul autorităților
administrației publice locale (structurile respective cu profil economic);
– examinează propunerile persoanelor fizice și juridice în scopul dezvoltării raporturilor din
domeniul comerțului, precum și a petițiilor acestora;
– înaintează propuneri privind perfecționarea mecanismului de formare a prețurilor la produsele
social -importante și cele reglementate de stat;
– înaintează propuneri privind optimizarea atribuțiilor organelor de stat abilitate cu funcții de
control în dome niul comerțului;
– inițiază, organizează și desfășoară iarmaroace și expoziții republicane, organizează seminare,
mese rotunde, trainninguri etc. în scopul instruirii și perfecționării cadrelor din domeniul
comerțului, informării populației referitor la p roblemele ce țin de comerț;
– susține activitatea comerțului bursier și a celui electronic.

26
. CAPITOLUL II. ANALIZA CONTEXTULUI RELAȚIILOR ECONOMICE DINTRE
REPUBLICA MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ .

2.1. Importanța și prevederile ALSAC, obiective și așteptă ri .

Relațiile comerciale dintre UE și Republica Moldova reprezintă un factor important în
procesul de consolidare a economiei țării. În ultimii ani, comerțul bilateral dintre UE și
Republica Moldova s -a intensificat rapid grație deciziei UE din 2008 de a -și de schide piața
unilateral față de Republica Moldova în cadrul Preferințelor Comerciale Autonome.
Începând cu 2008, Uniunea Europeană (UE) a devenit în mod progresiv cel mai important
partener comercial al Moldovei atât pentru import, cât și pentru expo rt, și care astăzi acoperă
aproape o jumătate din comerțul anual extern al Moldovei (46.6%)20.
Această tendință va continua în special datorită recentei semnări a Acordului de Asociere, care
include Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) între UE și Republica
Moldova. Acordul, care a consolidat relația politică și economică dintre UE și Republica
Moldo va, a intrat în vigoare din 01 septembrie 2014. .
Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) este un acord între UE și
Republica Moldova care urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual
avantajoase, acordând fiecărei din aceste părți un acces mai bun pe piață, decât ce este oferit
altor parteneri de comerț. Acordul de Liber Schimb urmărește eliminarea taxelor vamale de
import (și export, daca există) în comerțul produselor între aceste părți. Acesta are ca scop
eliminarea barierelor în comerțul serviciilor și un acce s mai bun al companiilor pe piețele
respective. Zonele de Liber Schimb (ZLS) stabilite de UE în relație cu partenerii săi comerciali,
de obicei includ un număr de domenii, care depășesc „comerțul” obișnuit. Este o abordare
„cuprinzătoare” vis -a-vis de come rț, legată de faptul că comerțul nu mai este decuplat de
politicile interne privind achizițiile, concurența, proprietatea intelectuală sau dezvoltarea
durabilă. Aceste aspecte sunt prin urmare incluse în DCFTA cu Republica Moldova.
O dimensiune s pecifică a politicilor are referință cu aspectul „aprofundat” al acestei Zone
de Liber Schimb cu Republica Moldova. Fiind membrul al Parteneriatului Estic, Republicii
Moldova i -a fost oferit un statut avansat de parteneriat cu UE, orientat să creeze legătu ri politice
și economice mai strânse cu UE. Pe această bază, DCFTA include o serie de prevederi care
vizează reformarea comerțului și politicilor comerciale ale Republicii Moldova, în conformitate

20 Chelcea S. Metodologia elaborării unei cercetări științifice. București: comunicare. ro, 2003. 195 p. 26. Chirilă V.,
Bucătaru V., Grîu L. Este integrarea europeană a Republicii M oldova ireversibilă? Chișinău: Asociația pentru Politică
Externă, 2014. 12 -14 p.

27
cu acquis -ul comunitar. Acestea vor viza modernizarea econo miei, atragerea investițiilor UE în
țară, pentru un mediu mai previzibil al politicilor .

DCFTA ofera – A. Regulile ‘Trade only’
1. Obligațiuni tarifare
Eliminarea completă a tuturor taxelor de import și interzicerea taxelor de export pentru toate
produsele UE. Doar câteva din bunurile agricole (majoritatea de origine animală, zahăr și
produse cereale), care sunt considerate sensibile în UE, vor fi obiectul monitorizării fluxurilor
comerciale .Această monitorizare va vi za asigurarea că importurile produselor clasificate ca fiind
fabricate în Moldova corespund capacității de producție a republicii și că nu are loc eludarea
taxelor în cazul produselor originare din alte țări. În plus, o categorie limitată de fructe și legu me,
care sunt obiectul prețului de intrare în UE, va fi liberalizată (ad valorem free) în cadrul
contingentelor tarifare acoperind fluxurile comerciale tradiționale. Ce ține de Republica
Moldova, este preconizată eliminarea tuturor taxelor de import pentru marea majoritate a
produselor. O etapă de liberalizare a procesului (între 3 și 10 ani, în funcție de produs) este
prevăzută pentru Republica Moldova pentru anumite produse sensibile (majoritatea agricole, ca
vinul, anumite produse agricole procesate, pro duse de carne, fructe/legume, la fel ca produse din
industria textilă). Anumite produse rămân neliberalizate, gestionate în cadrul contingentelor
tarifare (carne de pasăre și porc, anumite produse lactate, produse din carne procesate sau de
zahăr și altele aferente). Contingentul tarifar acoperă însă fluxurile comerciale tradiționale dintre
UE și Republica Moldova.
Liberalizarea generală a comerțului pentru produse agricole poare fi revizuit de părți în
perspectiva accelerării acestuia, în al tre ilea an după intrarea în vigoare a Acordului. O
posibilitate de a recurge la o măsura generală de protecție pentru toate produsele (agricole sau
industriale) a fost solicitată de Republica Moldova pentru o perioadă de 10 ani. Mecanismele
existente permit a stfel o liberalizare graduală a comerțului din partea Moldovei, cu perioadele de
tranziție necesare legate de procesul intern al reformelor și consolidarea competitivității
industriei locale înainte de a permite deschiderea completă a pieței pentru produse din UE.
2. Regulile de origine
Republica Moldova va aplica regulile de origine care vor face posibilă aderarea la
Convenția Pan -EuroMed (PEM), ca zonă de cumul al proceselor de fabricație cu UE și alte țări
PEM, și care favorizează poz itiv integrarea economică regională a comerțului cu bunuri. Totuși,
pentru a ușura tranziția de la regimul comercial autonom la DCFTApână la finele anului 2015,
sistemul Preferințelor Comerciale Autonome (PCA) pentru Republica Moldova va continua să

28
fie ap licat în baza regulilor de origine aplicate (pentru a beneficia din aceste preferințe și
nu DCFTA).
3. Servicii și dreptul de stabilire
UE și Republica Moldova își oferă reciproc accesul pe piață pentru serviciile transfrontaliere
într-o gamă largă de domenii, pe lângă alte angajamentele înscrise în Acordul General privind
Comerțul cu Servicii (GATS). În plus, părțile au convenit la un acces larg ce ține de dreptul de
stabilire într -o varietate largă de sectoare, care sunt acompaniate de așa -numitele prevederi
„mode 4”, oferind dreptul personalului calificat la o muncă temporară în UE sau Republica
Moldova, în sectoarele acoperite de prevederile ce țin de dreptul de stabilire.
B. Aspectul „Comprehensiv”
1. Politici concurențiale
Regulile sunt mai mult bazate pe disciplinele relevante ale UE pentru a asigura
implementarea corectă a legislației interne în domeniul concurenței și prevenirea practicelor
monopoliste sau a abuzului de poziție dominantă pe piață. Republica Moldova și UE urmăresc să
asigure cooperarea în schimbul de informații și conformarea cu regulile concurențiale. În ceea ce
privește evaluarea subvențiilor/ajutorului de stat, aceste reguli sunt bazate pe legislația UE și vor
fi aplicate în decurs de 5 ani de la data in trării în vigoare al acestui acord. Republica Moldova de
asemenea își asumă angajamentul de a crea instituțiile necesare de aplicare în ceea ce ține
ajutorul de stat, operaționale în decurs de 2 ani de la data int rării în vigoare a Acordului. Există și
o perioadă de tranziție prevăzută pentru ajustarea ajutorului de stat oferit anterior entităților
moldovenești.
2. Proprietatea intelectuală
Părțile consolidează angajamentul de a proteja proprietatea intelectuală, dincolo de
prevederile Acordului Organizației Mondiale a Comerțului privind aspectele comerciale ale
drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPs). Acestea se referă la extinsa protecție a diferitor
drepturi ale proprietății intelectuale (de exemplu mărci comerciale, brevete, design, soiuri de
plante) cooperare îmbunătățită și o mai bună aplicare a proprietății intelectuale, inclusiv la
frontieră. În același mod, Acordul privind Indicațiile Geografice este integrat în întregime
în DCFTA.
3. Dezvoltare durabilă și transpare nță
Aceste două capitole vizează faptul că dezvoltarea economică în Republica Moldova e
necesar să aibă loc în ceea ce privește legislația mediului, socială și cea de lucru, în particular
acordurile internaționale relevante în cadrul cărora Moldova es te membru, implicând
transparența necesară în elaborarea politicilor. Disciplinele menționate se referă la implicarea
activă a societății civile, a experților relevanți și a părților interesate în elaborarea politicilor,

29
consultări și deschiderea în ceea c e ține de formularea și implementarea politicilor referitoare
la DCFTA.
C. Componenta „Aprofundată”
1. Siguranța alimentară/măsuri sanitare și fitosanitare
Aceste discipline prevăd condițiile comerciale pentru plante și produse din plante, precum și
animale și produse de origine animală. Acestea vor furniza în continuare proceduri pentru
stabilirea echivalenței regimului siguranței alimentare din Republica Mo ldova cu cel al UE, ceea
ce ar permite Moldovei exportul către UE a animalelor și produselor de origine animală.
Procesul reformelor este stabilit de DCFTA și graficul exact de implementare va fi fixat în
decurs de o lună de la data intrării în vigoare al acordului. De îndată ce acest lucru va fi finisat și
evaluat pozitiv, Republica Moldova va beneficia de accesul ulterior pe piața UE.
2. Reglementări tehnice și standarde pentru bunurile industriale
Prevede armonizarea progresivă (p ână în 2018) și comprehensivă cu legile UE a legislației
locale pe orizontală și pe sectoare pentru produsele industriale. De îndată ce Republica Moldova
este gata și armonizarea legislației va fi finalizată, părțile trebuie să adauge drept Protocol la
acest Acord un Acord privind evaluarea conformității și acceptare a standardelor industriale în
sectoarele industriale selectate. Acest acord va recunoaște acreditarea Republicii Moldova și
politicile de supraveghere a pieții pentru bunurile industriale, care vor reduce costurile
comerciale în produsele industriale pentru afacerile din ambele părți.
3. Achiziții publice .
UE și Republica Moldova vizează modernizarea continuă și graduală (pe parcursul a 8 ani) a
sistemului de achiziții publice și alinierea legislației cu cea a UE. Finisarea procesului
reformelor, îndreptată să adapteze practicile de achiziție ale Republicii Moldova la cele ale UE,
vor rezulta într -un acces sporit pe piața UE în baza tratamentului național, peste anumite limite
valorice. De îndată ce alinierea legislației va fi finalizată, UE și Republica Moldova vor avea
posibilitatea deschiderii reciproce a piețelor sale respective, mai jos de limitele valorice
determinate.
4. Servicii .
Procesul reformelor va implica și domeniile serviciilor poștale și curierat, transportul
maritim, comunicațiile electronice și serviciile financiare. Ca rezultat, UE poate aprofunda
accesul pe piața sa de servicii, în cadrul angajamentelor bilaterale. Republica Moldova prevede
până la 10 ani pentru procesul gradual al reformelor în toate aceste domenii.
5. Facilitări comerciale și vamale .
Republica Moldova va întreprinde discipline legate de gestionarea politicii vamale, a

30
fraudelor vamale și cooperarea administrativă în acest sens, în conformitate cu legislația
UE. DCFTA prevede armonizarea legislației selectate în acest sens, în termen de 3 ani de la
intrarea în vigoare (cum ar fi Codul Vamal al UE sau aplicațiile vamale ale proprietății
intelectuale)21.
DCFTA oferă avantaje într -o varietate de moduri, atât pentru societatea din Moldo va, cât și
pentru întreprinderi, de exemplu: .
– DCFTA este benefic pentru Republica Moldova în ceea ce privește creșterea venitului
național. Pe termen scurt, prin contribuția DCFTA, se preconizează o creștere a venitului
național cu 75 milioane euro pentru Republica Moldova, pe termen lung, creșterea estimat ă a
venitului național pentru Moldova ar fi de aproximativ două ori mai mare (142 milioane euro).
Modificările relative ale venitului național al Moldovei ar trebui să ducă la o creștere a PIB -ului
cu 5,4% pe termen lung. În mare parte, această creștere va fi rezultatul diminuării măsurilor
sanitare și fitosanitare (SPS) și barierelor tehnice comerciale (BTC), care reprezintă 62 de
milioane de euro. A doua contribuție majoră pentru Republica Moldova, pe termen scurt, provine
din liberalizarea comerțului cu servicii, valoarea căruia reprezintă 28 milioane euro.
– DCFTA va stimula comerțul dintre UE și Republica Moldova. Se estimează o creștere a
exporturilor cu 15% și 16% pe termen scurt și pe termen lung, importurile vor crește cu 6% și
8%. Prin urmare, este de așteptat faptul ca DCFTA să contribuie la o îmbunătățire relativă a
balanței comerciale pentru Republica Moldova pe termen scurt. Pe termen lung, reducerea
măsurilor netarifare ar trebui să rezulte în obținerea de benefic ii pentru Republica Moldova în
valoare de 283 milioane euro. .
-Înăsprirea normelor interne va duce la îmbunătățirea siguranței produselor de larg
consum și, prin urmare, a consumatorilor în gene ral. DCFTA, prin furnizarea unui regim
comercial mai stabil și previzibil, bazat pe legislația UE, preconizează stimularea fluxului de ISD
europene în țară, crearea mai multor întreprinderi și consolidarea competitivității economiei și
sectoarelor în parte . .
-Salariile în Moldova vor crește cu 3,1% pe termen scurt și cu 4,8% pe termen lung. În
același timp, se așteaptă o scădere a prețurilor de consum cu aproximativ 1% pe termen scurt și
1,3% pe termen lung, în principal datorită creșterii concurenței importurilor. Acest lucru implică
o creștere a puterii medii de cumpărare a cetățenilor Republicii Moldova, în special pe termen
lung.

21 Mămăligă M. Ședințele săptămînale ale Comisiei naționale pentru integrare europeană – un prim bilanț. În: Guvernare și
democrație în Moldova, e-journal, an.V, nr.103, septem brie 2007, 15 -20 p.

31
DCFTA reprezintă un nou instrument co mercial care depășește conceptul tradițional de
liberalizare a comerțului, bazat pe două elemente cheie. Primul, prevede liberalizarea comerțului
prin eliminarea taxelor vamale, a cotelor de import și a altor bariere procedurale, legale și tehnice
în fața comerțului; inclusiv noi reglementări liberalizate privind investițiile și serviciile. Al doilea
aspect ține de preluarea normelor și standardelor UE, asigurând astfel premisele pentru o
integrare aprofundată pe piața comunitară, care de altfel este și cea mai mare la nivel mondial, cu
500 milioane de consumatori și o valoare nominală a PIB -ului de circa 20 de trilioane de dolari
SUA. Adițional, este prevăzută instituirea unor comitete la nivel de experți pentru a asigura un
dialog și o cooperare eficientă între părți în diferite domenii prevăzute de acord.
Acordul acoperă un număr mare de sectoare care v or fi afectate în mod pozitiv:
accesul pe piață – liberalizarea majoră a taxelor de import, pe termen lung circa 95% din taxe vor
fi reduse la zero, iar pentru restul pozițiilor, taxele fie sunt reduse, fie este stabilită o cotă pentru
exportul fără taxe. Taxele scăzute vor conduce la o mai mare concurenț ă și respectiv la scăderea
prețului pentru consumatori și la mai multe importuri. În timp, noile tehnologii importate vor
conduce la o productivitate mai înaltă, la salarii mai mari și la creșterea generală a sectorului prin
noi oportunități de angajare. .
S-a estimat că exporturile din Moldova spre UE vor crește cu 15 și 16% pe termen scurt și
respectiv lung, importurile crescând doar cu 6 și respectiv 8 procente. Aceasta presupune că
DCFTA va duce la o relativă îm bunătățirea a balanței comerciale a Republicii Moldova.
.
Partea cea mai mare a acestei creșteri este determinată de reducerea barierelor Sanitare și
Fitosanitare și a Barierelor Tehnice. Beneficiile se preconizează a fi mai mari pentru Moldova,
deoarece armonizarea la standardele UE, nu doar va deschide de facto piața UE pentru
exportatorii din Moldova, dar va duce la accesul sporit al produselor din Moldova pe piețele
țărilor terțe, atunci când producătorii Moldoveni se vor conforma la standardele UE.
.
În mod special în sectorul agricol, care este unul extrem de important, eliminarea taxelor va
duce la creșterea exporturilor din Moldova spre UE, în special a zahărului, cerealel or și grînelor
(o creștere de 30%), precum și a altor produse agroalimentare. Doar anumite produse agricole (în
mare parte produse de origine animalieră, zahăr și cereale), care sunt considerate produse
sensibile pentru piața UE, vor fi supuse monitorizări i fluxurilor comerciale din Republica
Moldova. Această monitorizare vine să asigure că importurile produselor clasificate ca fiind
moldovenești, corespund capacității de producere a țării și nu are loc eludarea taxelor prin
exportul produselor de o altă or igine decât cea moldovenească. .
În ceea ce privește importurile pe piața din Republica Moldova, eliminarea imediată a
taxelor este prevăzută pentru majoritatea produselor. Liberalizarea treptată (între 3 și 10 ani) este
prevăzută pentru anumite produse sensibile pentru piața autohtonă (în mare parte produse

32
agricole, ca vinurile, anumite produse agricole prelucrate, anumite produse din carne și
fructe/legume, de asemenea unele produsee industriale -textile/îmbărăcăminte). Pentru o serie de
produse accesul nu va fi liberalizat, fiind administrate cote tarifare (TRQ). Aceste produse includ
carnea de găină și cea de porc, unele produse lactate, produse procesate din ca rne,zahăr. Exportul
produsele indu striale din Moldova în UE de asemenea va beneficia de reducerea taxelor,
începând cu data intrării în vigoare a Acordului. .
prestarea serviciilor -liberalizarea și armonizarea legislativ ă în sectorul comerțului cu
servicii va avea un impact pozitiv. Se așteaptă ca armonizarea cu practicile UE va duce la un
nivel crescut al Investițiilor Străine și respectiv la creșterea standardelor de muncă și a salariilor.
. concurența – aproximarea instituțională și legală a regulilor ce țin de concurență și ajutor de
stat va îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor din Moldova, care în schimb va duce la
prețuri mai mici, calitate și siguranță mai înaltă a produselor și serviciilor împ reună cu o alegere
mai mare pentru consumatori. În ceea ce privește alinierea la reglementările privind ajutorul de
stat, se așteaptă că acestea vor consolida mediul de afaceri intern grație investițiilor externe
sporite. Fluxul adițional de investiții va facilita în continuare modernizarea economiei Moldovei,
restructurarea afacerilor, crearea locurilor de muncă. .
.
achizițiile publice – armonizarea reglementărilor privind achizițiile guvernamentale cu
standardele UE va spori eficiența investițiilor publice prin accesarea ofertelor mai ieftine și mai
competitive, fiind posibilă realocarea resurselor către cele mai eficiente companii. Deschiderea
accesului participării UE la licitațiile publice din Moldova va duce mai departe la scăderea
costurilor și la o potențială sporire a calității lucrărilor publice, a ofertelor și a serviciilor.
.
Drepturile de proprietatea intelectuală (DPI): În domeniul drepturilor proprietății
intelectuale, reformele care vor fi implementate în contextul DCFTA au drept scop crearea unui
mediu deschis inovațiilor, inclusiv prin oferirea unei protecții eficiente a DPI. Moldova s -a
angajat să armonizeze legislația sa cu acquis -ul comunitar, inclusiv în partea ce ține de protejarea
Indicațiilor Geografice și a Denumirilor de Origine. Re spectarea cu mai multă strictețe a
cerințelor în lupta împotriva produselor contrafăcute și a pirateriei, va duce la o creștere a
securității companiilor ce desfășoară activități comerciale în Moldova, astfel consolidând
investițiile în diverse sectoare al e economiei. .
reglementări tehnice -normele tehnice diferite reprezintă un impediment cheie pentru
exporturile din Moldova în UE. Astfel, ajustarea reglementărilor tehnice la cele ale UE va avea
un impact mult idimensional asupra economiei. .
Un prim direct efect va fi reducerea costurilor companiilor ce țin de trecerea procedurilor
de evaluare a conformității. Odată cu implementarea prevederilor DCFTA va fi instituit un
mecanism de recunoaștere reciprocă a procedurilor de evaluare a conformități i astfel reducându –

33
se costurile de promovare a produselor. Conform estimărilor pentru produsele agricole reducerile
ar putea atinge 50%, iar pentru cele industriale 35%. Indirect, beneficiile vor rezulta din faptul că
companiile vor fi stimulate să investe ască în calitate și tehnologii noi pentru a fi competitivi.
Îmbunătățirea calității va avea un impact pozitiv suplimentar asupra nivelului de sănătate a
populației. .
măsurile sanitare și fitosanitare – armoniz area legislației în acest sector va avea cel mai
mare impact asupra sectorului agro -alimentar, or în prezent un șir de produse din Moldova, cum
ar fi cele de origine animală, nu pot fi exportate în UE din cauza nerespectării acestor standarde.
Odată cu imp lementarea standardelor UE, va fi facilitat exportul nu doar pe piața UE, dar și în
raport cu țările terțe, iar consumatorii locali vor avea acces la produse de o ca litate și siguranță
europeană.
Impactul social al DCFTA Se preconizează ca DCFTA să producă un impact major și în
plan social, contribuind la reducerea sărăciei inclusiv prin crearea noilor oportunități de angajare
atât pentru personalul calificat, cât și cel necalificat. Pe termen mediu se prognozează o reducere
a exodului forței de mun că ca rezultat al îmbunătățirii condițiilor de muncă și creșterii salariilor,
în particular în mediile rurale. .
liberalizare asimetrică , dar și beneficii asimetrice -costurile care vor rezulta din
necesitatea de reformare și modernizare vor fi pe deplin compensate de beneficii pe termen lung.
În plus, unele costuri vor fi împărțite cu UE, deoarece aceasta este dispusă să ofere asistența
tehnică și financiară Republicii Moldova. .
Pe termen scurt, se preconizează ca DCFTA să ducă la o creștere a produsului național cu
71 milioane euro pentru UE și 75 milioane euro pentru Moldova. Pe termen lung, schimbarea
estimată a produsului național pentru Moldova se va dubla, adică va ajunge la 142 milioane. În
termeni relativi, pentru UE aceste schimbări la nivelul produsului național se traduc printr -un
procent neglijabil de 0% a PIB -ului. Pentru Moldova schimbările sunt mult mai profunde,
deoarece creșterea produsului național se traduce într -o creștere a PIB -ului cu 3,2% pe termen
scurt și 5,4% pe termen lung .Astfel, se estimează că DCFTA va avea un imp act pozitiv mai
pronunțat asupra economiei Moldovei, decât asupra UE. Pentru Moldova, UE reprezintă un
partener comercial mult mai important, decât este Moldova pentru UE, aceasta fiind un rezultat
al diferenței mărimii și capacității piețelor în termeni de calibru economic, UE fiind cu mult mai
mare. Din aceste considerente, un acord DCFTA între cele două părți va avea un impact mai
mare asupra Moldovei, decât asupra UE. .

34

2.2 Foaia de parcurs a RM i n ajustarea economiei moldoveneș ti la ALSAC .

Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și Acordul de Liber Schimb
Aprofundat și Comprehensiv, care reprezintă parte integră a primului, iar un pas important în
sensul asigurării bunei implementări a acestuia este elaborarea și adoptarea Foii de parcurs
pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova22. .
.
Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare este un document politic agreat la
nivel de Guvern și Parlament pentru redem ararea proceselor de reformare a unor sectoare -cheie
pentru buna funcționare a Statului. Foaia de parcurs a fost elaborată ca răspuns la îngrijorările
enunțate în Concluziile Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene din 15 februarie 2016,
dar și de alți parteneri de dezvoltare și societatea civilă din Republica Moldova.
.
Un element esențial al Foii de parcurs este stabilirea termenului limită pentru
implementarea completă – 31 iulie a.c., dar și a datelor fixe de realizare pentru fiecare măsură în
parte. Documentul conține 82 de măsuri organizate în două blocuri majore – Bunăguvernare și
funcționarea Statului de drept și Dezvoltarea economică și asigurarea unei economii de piață
funcționale.
În ce privește Buna guvernare și funcționarea Statului de drept, au fost planificate mă suri de
redresare a situației pe cinci direcții concomitent: Combaterea corupției; Reforma administrației
publice; Consolidarea transparenței finanțării partidelor și responsabilitatea candidaților;
Libertatea mass -media; Reforma în sectorul justiției, Ref orma serviciului Procuraturii.
.
Pe dimensiunea economică , Foaia de parcurs s -a concentrat pe următoarele priorități:
semnarea Acordului de cooperare cu Fondul Monetar Internațional; Asigurarea independ enței și
competențelor de supraveghere ale Băncii Naționale și ale Comisiei Naționale a Pieței
Financiare; Asigurarea unei investigații minuțioase și imparțiale a cazurilor de fraudă depistate
în sistemul bancar în 2014, cu obiectivul de restabilire a fond urilor deviate și pentru a -i aduce pe
cei responsabili în fața justiției; Restabilirea unui mediu de afaceri și investițional atractiv și
stabil și Sporirea transparenței și condițiilor investiționale în sectorul energetic.
.
Monitorizarea Foii de parcurs i -a revenit Comisiei Guvernamentale pentru Integrare
Europeană, prezidată de Prim -ministru, iar la nivel operațional Ministerului Afacerilor Exter ne și
Integrării Europene. .
La momentul elaborării acestui raport nivelul de realizare al Foii de parcurs este de90%,
reprezentând 74 acțiuni îndeplinite, din totalul de 82, inclusiv cele patru cu caracter permanent.

22 www. agora.md/ html?fbrefresh=1514985137

35
. La Titlul V al PNAIAA II23, în perioada de referință au fost analizate 78 de măsuri, inclusiv
62 de măsuri cu termen limită la finele Trimestrului III, 2017, 4 de măsuri continue și 12 acțiuni
realizate înainte de termen. În rezultatul analizei cantitative, se constată realizarea a 34 de măsuri
planificate, inclusiv o măsură cu termen continuu. Suplime ntar, 12 acțiuni au fost realizate
înainte de termen. 26 de măsuri sunt în curs de realizare. Iar în privința a 6 de măsuri nu au fost
inițiate acțiuni de implementare24. .
Exporturile către UE au înregistrat o creștere moderată comparativ cu aceeași perioadă a
anului 2016, iar pe unele capitole de produse, care sunt limitate prin contingente tarifare (fructe
în special), au fost înregistrate depășiri semnificative ale limite lor stabilite în AA/ZLSAC.
Totodată, nu s -a reușit totuși promovarea de exporturi de produse alimentare precum produsele
din carne, lactate și ouă, din cauza lipsei unui progres nesemnificativ în imple mentarea
angajamentelor în domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare, chiar daca s -au întreprins unele
acțiuni cum ar fi transpunerea unui set de reglementări tehnice de luptă contra gripei aviare,
punerea în funcțiune a sistemului rapid de alerta pentr u cazuri de depistare de maladii în se ctorul
zootehnic și crearea unui nou post de inspecție sanitară și fitosanitară fost deschis la punctul de
trecere Leușeni. . .
În luna aprilie 2017 a fost lansat, în regim de pilotare, un nou sistem de e -achiziții
(MTender), însă acesta se referă doar la achizițiile publice de valoare mică. Totodată, au fost
atestate unele inițiative legislative care încearcă să pr omoveze excepții de la aplicarea regulilor
de achiziții publice pentru unele instituții publice. Spre exemplu inițiativa de exceptare a
procurărilor pentru Agenția Servicii Publice, ceea ce afectează modul transparent și bazat pe
concurență al achizițiilor publice. .
În alt context, a fost adoptat Programul Național în domeniul Concurenței și Ajutorului de
Stat pentru anii 2017 -2020 (PNCAS), s -au elaborat unele modificări în Codul Penal ce țin de
eliberarea de răspundere penală pentru antreprenorii care cooperează cu Consiliul Concurenței în
cadrul programelor de clemență, însă acestea încă nu au fost adoptate25. .
.

23 http://ipre.md/wp -content/uploads/2017/12/Final_Raport -Alternativ -de-progres -II_PNAIAA_IPRE_22.12.2017.pdf
24 Juc L. Moldova – UE: actualitate, constatări. În: Vectorul european al RM și realiz area Planului de AcĠiuni. Conf. Int.,
17 februarie, 2006. Chișinău: AAP, 2006, p. 20 -23.
25 http://ipre.md/despre -noi/

36

Tabel 1 Rata de realizare a măsurilor analizate la Titlul V
Total Realizate Partial
realizate Nerealizate
Măsuri analizate în perioada de
raportare 78 46 26 6
Măsuri cu termen limită – Trimestrul III 62 33 26 3
Măsuri realizate înainte de termen 12 12 – –
PNAIAA II (2017 – 2019) 443 46 26 6
.
În vederea evaluării rezultatelor înregistrate în contextul măsurilor relevante Titlului V al
Acordului de Asociere prevăzute de PN AIAA, au fost identificați 5 domenii cheie de referință
care au fost evaluate: .
1.statistica comerțului și accesul mărfurilor pe piața UE .
2.barierele tehnice în calea comerțului, standardizare, metrologie evaluarea conformității
.
3.masuri sanitare și fitosanitare .
4.achizițiile publice .
5.concurența și ajutor de stat .
În domniul Statistica Comerțului și Accesul Mărfurilor pe Piața U E comerțul Republicii
Moldova cu UE a cunoscut o evoluție pozitivă ca urmare a funcționării Zonei de Liber Schimb
Aprofundat și C uprinzător (ZLSAC). Pe parcursul anului 2017 tendința de creștere a ponderii
exporturilor către UE comparativ cu alte regiuni ale lumii a fost menținută, deși ritmul creșterii a
încetini t.
În perioada anului 2017 valoarea exporturilor către UE, raportată la dolari SUA, a crescut cu
16,6% față de ianuarie – septembrie 2016. România rămâne principala destinație pentru
exporturile moldovenești în UE (24,5%), urmată de Italia (9,5%), Germani a (6,5%), Regatul
Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord (5,7%), Polonia (3,5%) și Bulgaria (3,4%)82. Cota
importurilor din UE a rămas neschimbată în raport cu anul 2016, reprezentând 50% din totalul
importurilor. .
Totodată, în acest context este important de menționat faptul că tendința pozitivă de creștere
a exportului de mașini și echipamente s -a păstrat și în anul 2017. Această categorie de bunuri
înregistrând cea mai mare creștere (+31,8%) și a atins 18,7% din totalul e xporturilor Republicii
Moldova . Printre principalele produse non -agricole care au fost exportate către UE rămân a fi
firele și cablurile care dețin o pondere de peste 28% în exporturile non -agricole în UE . Creșterea

37
constantă a acestui domeniu se datorează investițiilor companii lor străine în Republica Moldova.
.
Analizând datele statistice privind exporturile produselor care fac obiectul mecanismului
împotriva eludării, constatăm o dinamică pozitivă, având în vedere faptul că există categorii care
depășesc cu mult valorile stabilite, fapt ce indică asupra unui potențial de export ridicat.
.
Din categoria produselor supuse scutirii anuale de taxe pentru conting entele tarifare, la
exportul de prune s -a reușit valorificarea conti ngentului în proporție de 100% până la 20
octombrie 2017, iar exportul de struguri a constituit 5.1 tone (51% din contingentul tarifar). Deși
exportul de mere rămâne destul de modest (doar 1% din contingentul tarifar), totuși în
comparație cu anul trecut acesta a înregistrat o creștere semnificativă de la 74 tone la 453 tone.
Pentru celelalte produse incluse în această listă, precum roșiile (export 80 tone – 4%), sucul de
struguri (export 3 .4 tone – 1%) și usturoiul (export 0 t) valorificarea contingentelor rămâne a fi
una destul de modestă. .
Dar având în vedere faptul că la unele categorii sunt atinse plafoanele stipulate în Acordul
de Asociere, autorit ățile din Republica Moldova au solicitat majorarea contingentelor tarifare
pentru unele produse: la struguri de masă proaspeți până la 25 mii tone (la moment 10 mii), la
prune proaspete până la 20 mii (la moment 10 mii), la grâu până la 250 mii (la moment 75 mii),
la orz până la 100 mii (la moment 70 mii) și la porumb până la 250 mii (la moment 130 mii).
.
Valorificarea redusă a unor contingente tarifare se datorează progresului lent în domeniul
îmbunătățirii infrastru cturii pentru certificare și testare a produselor destinate exportului și
tergiversării implementării standardelor sanitare, precum și din cauza greutăților cu care se
confruntă agenții economici în respectarea rigorilor impuse de Uniunea Europeană.
.
În domeniul barierelor tehnice, standardizare, metrologie și evaluarea conformității au
fost obținute următoarele rezultate: .
Legea cu privire la dispozitivele medicale – Parlamentul a adoptat în iunie 2017 Legea nr.
102/2017 privind dispozitivele medicale, care transpune trei Directive UE în domeniu și asigură
crearea cadrului legisl ativ primar pentru implementarea prevederilor la nivel național.
.
Punerea in aplicare a legii medicamntului – Această activitate nu a fost realizată însă a fost
planificată înainte de termenul limită pen tru adoptarea Legii medicamentului, care expiră la
finele anului 2017. .
Evaluarea Centrului National de Acreditare – Misiunea de evaluare s -a desfășurat în
prim ăvara anului 2017 și a fost urmată de acțiuni de remediere în baza recomandărilor propuse
de European Accreditation. Către finele trimestrului III au fost prezentate probe de conformare
cu recomandările de ajustare. Această activitate face parte din proces ul de aliniere a autorităților
naționale de acreditare în baza angajamentului de membru al Asociației. .
.

38
Pe filiera sanitară și fitosanitară a fost aprobat ca drul normativ pentru punerea în aplicare a
sistemului rapid de alertă pentru alimen te și furaje la nivel național. Astfel, produsele periculoase
și nocive vor putea fi scoase de pe piață mult mai r apid, garantând siguranța alimentelor ș i un
grad înalt de protecție a consumatorului. Totodată, au fost aprobate o serie de regulamente care
armonizează legislația națională cu cea comunitară referitor la siguranța alimentelor, în special în
domeniul mater ialelor și obiectelor care vin în contact direct cu produsele alimentare. În același
timp, autoritățile încearcă să recupereze întârzierile înregistrate la transpunerea standardelor
sanitare pentru produsele de origine animală. În noiembrie 2017, Guvernul a transpus prevederile
europene în domeniul supravegherii, controlului și combaterii gripei aviare. Acest lucru
reprezintă o evoluție pozitivă și ar trebui să faciliteze exportul de ouă și carne de pasăre în viitor.
.
În perioada de referință a fost aprobat proiectul de lege privind modificarea legii
nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți și proiectul legii nr.228/2010
cu privire la protecția plantelor și la carantina f itosanitară. Unul din scopurile acestui proiect este
protecția plantelor și asigurarea utilizării durabile a substanțelor de uz fitosanitar.
.
Tot în prima lectură a fost aprobat proiectul de l ege privind medicamentele de uz veterinar și
proiectul legii privind Cerințele generale de igienă a produselor alimentare . Primul document
urmează să asigure piața farmaceutică cu medicamente eficiente și inofensive, să crească
siguranța produselor de orig ine animală și să reducă posibilitatea de răspândire a bolilor
infecțioase. Al doilea proiect stabilește cerințele generale de igienă a produselor alimentare,
pentru toți agenții economici din domeniu la toate etapele: producere, procesare, păstrare,
trans port, comercializare și export. . .
Cu suportul Băncii Mondiale, a fost inaugurat un nou post de inspecție sanitar -veterinară și
fitosanitară de la frontiera de la Leușeni . Respectivul post sanitar este cel mai mare din țară și va
permite verificarea animalelor și păsărilor vii de către angajații Agenției Naționale pentru
Siguranța Alimentelor. În proces de construcție se află două laboratoare fitosanitare și pentru
siguranța alimentelor (Crihana Veche, raionul Cahul și Bălți). .
Cu toate că au fost înregistrate progrese în acest domeniu (în special la capitolul elaborarea
actelor normat ive), faptul că până la momentul de față nu avem dreptul să exportăm produsele
animaliere, deși beneficiem de cote de export, înseamnă că eforturile depuse nu sunt suficiente și
este imperativă impulsionarea și mobilizarea tuturor forțelor pentru rezolvare a acestei probleme.
Accentul trebuie pus pe creșterea calității și capacității instituțiilor publice la implementarea
prevederilor actelor normative pentru obținerea rezultatelor tangibile la acest capitol.
.
În sectorul Achizițiile Publice a fost finalizat procesul de creare a instituției pentru
soluționarea contestațiilor. După mai multe tergiversări, Agenția pentru Soluționarea
Contestațiilor a devenit funcțională la 4 septembrie 2017. Până la m oment au fost emise 82 de

39
decizii la contestațiile depuse de către operatorii economici ca urmare a desfășurării procedurilor
de achiziții publice. O evoluție pozitivă în domeniul transparenței este publicarea tuturor
deciziilor pe pagina web a Agenției. . .
A fost modificat Regulamentul Agenției Achiziții Publice în scopul asigurării funcționării
corespunzătoare a sistemului de achiziții și întărirea capacitățil or instituției. Prin reducerea
numărului de activități birocratice, angajații vor avea posibilitatea de a se concentra mai mult pe
selectarea și identificarea furnizorului potrivit, precum și pe constatarea contravențiilor.
Totodată, o acțiune nouă inclusă în regulament se referă la controlul ex -post al achizițiilor. Acest
element ar trebui să ducă la o analiză și evaluare mult mai bună a întregului proces de achiziții
publice. .
Un pas pentru creșterea transparenței, unul din principiile de bază a sistemului de achiziții
publice, a fost decizia ca darea de seamă privind procedura de achiziție să devină un document
public. Intrarea în domeniul public al acestui document nicidecum nu rezolvă întreaga probl emă
referitor la opacitatea sistemului de achiziții publice, dar direcția de dezvoltare este corectă.
.
În luna aprilie 2017 a fost lansat, în regim de pilotare , un nou sistem de e -achiziții .
Implementarea unui model electronic trebuie salutată și încurajată pentru că acesta reprezintă
unul din instrumentele de bază care va ajuta autoritățile să atingă obiectivele ambițioase din
Acordul de Asociere. Cu toate acestea, se observă o încetinire a pro cesului de implementare a e –
achizițiilor. Faza de pilotare, care a început cu achizițiile de valoare mică, nu a fost extinsă și la
alte proceduri așa cum s -a anu nțat la lansarea noului modul . .
.
Mai mult, tendințe îngrijorătoare care ar putea submina obiectivele ambițioase ale reformei
și reduce din progresele obținute până acum, au fost constate analizând proiectele înregistrate în
Parlament. Una dintre acestea este majorarea numărului de excepții care ar permite neaplicarea
procedurilor de achiziții prevăzute de cad rul normativ. Ultima tentativă se referă la Agenția
Servicii Publice. Principiul de bază al legislației europene în domeniul achizițiilor publice este
transparența. Orice tentativă de a reduce sau micșora transparența nu corespunde cu
angajamentele Republicii Moldova asumate în fața partenerilor săi. .
.
Capacitatea Guvernului și Parlamentului de a asigura un proces deschis și transparent cu
privire la transpunerea directivelor din 2014 va fi esenți ală. Numai în cazul în care se va ține
seama de prevederile și de spiritul directivelor va fi asigurată sustenabilitatea reformei
domeniului achizițiilor publice și îndeplinite toate condițiile stipulate în Acordul de Asociere.
Chiar dacă lacunele sunt cor ectate ulterior, iar restanțele sunt recuperate, în urma deciziilor
netransparente ale autorităților rămân multe îndoieli în spațiul public referitor la integritatea
sistemului și la sinceritatea acestora de a rezolva problemele din domeniu. Astfel, este f oarte
important ca publicul și societatea civilă să fie implicată de la bun început în procedurile de

40
consultări. .
Pentru perioada de referință pentru domeniul Concurenței și ajutorului de stat a fost
prevăzută o singură activitate: includerea membrilor Consiliului Concurenței în lista de
beneficiari de sporuri pentru acces la informații ce constituie secret de stat. Ministerul Finanțelor
a inițiat în septembrie 2017 proiectul de modificare a Hotărîrii G uvernului nr. 863/2006.
Proiectul se află la coordonare la Ministerul Justiției. .
Trebuie menționat că, deși nu este stabilit drept livrabil pentru PNAIAA II, Consiliul
Concurenței a promovat și a reușit aprobarea prin Parlament a Programului Național în domeniul
Concurenței și Ajutorului de Stat pentru anii 2017 -2020. Acest document de planificare
stabilește mai multe obiective, acțiuni și rezultate, ca re nu se regăsesc în PNAIAA II.
.
PNAIAA II de asemenea conține și activități curente de implementare a politicii
concurențiale și de control al ajutorului de stat, avînd perioade de implementare pe parcursul
întregului termen al PNAIAA II, cum ar fi spre exemplu – Elaborarea rapoartelor anuale privind
ajutorul de stat (anii 2017 -2019). .
PNAIAA II stabilește publicarea raportului anual privind acordarea ajutoarelor de stat în fiecare
an. În context, cel mai recent raport disponibil pe site -ul Consiliului Concurenței la data
elaborării prezentului raport alternativ conține date cu privire la ajutoarele de stat oferite în anul
2015. Raportul privind ajutoarele de stat oferite în anul 2016 n u a fost făcut public până la data
de 15 decembrie 2017. .
Datorită PNAIAA II în perioada ianuarie – septembrie 2017 valoarea exporturilor către UE
raportată la dolari SUA a crescut cu 16,6% față de ianuarie – septembrie 2016. Astfel, cota
exporturilor destinate țărilor Uniunii Europene a atins 64,6% din totalul exporturilor, cu 0,8%
mai mult în comparație cu perioada similară a anului t recut. S-a constatat o dinamică pozitivă la
export ul produselor care fac obiectul mecanismului împotriva eludării, având în vedere faptul că
există categorii care depășesc cu mult valorile stabilite (grâu, orz și cereale prelucrate) fapt ce
indică asupra unui potențial de export ridicat. Cu toate acestea, nici în anul 2017, autoritățile nu
au reușit să îmbunătățească progresul la valorificarea tuturor contigentelor tarifare, cum ar fi la
produsele din carne, lactate sau ouă. .
Deși exportul de mere rămâne destul de modes t (doar 1% din contingentul tarifar), totuși în
comparație cu anul trecut acesta a înregistrat o creștere semnificativă de la 74 tone la 453 tone.
Pentru celelalte produse incluse în această listă, precum roșiile (export 80 tone – 4%), sucul de
struguri (e xport 3.4 tone – 1%) și usturoiul (export 0 t) valorificarea contingentelor rămâne a fi
una destul de modestă. .
Valorificarea redusă a unor contingente tarifare se datorează p rogresului lent în domeniul
îmbunătățirii infrastructurii pentru certificare și testare a produselor destinate exportului și

41
tergiversării implementării standardelor sanitare, precum și din cauza greutăților cu care se
confruntă agenții economici în respec tarea rigorilor impuse de Uniunea Europeană. .
. .
Activitățile din domeniul eliminării barierelor tehnice în calea comerțului, standardizare,
metrologie și evaluarea conformității au fost insuficiente. Cu excepția activităților curente de
implementare a angajamentelor internaționale deja agreate, actele de transpunere a Directivelor
și Regulamentelor UE, cu termene de transpunere pentru anii 2014 și 2015 încă sunt în proces de
elaborare, avizare și aprobare. .
A fost aprobat cadrul normativ pentru punerea în aplicare a sistemului rapi d de alertă pentru
alimente ș i furaje la nivel național. A fost inaugurat un nou post de inspecție sanitar -veterinară și
fitosanitară de la frontiera de la Leușeni. Respectivul post sanitar este cel mai mare din țară și va
permite verificarea animalelor ș i păsărilor vii. Începând cu 4 septembrie 2017, Agenția pentru
Soluționarea Contestațiilor a deven it funcțională. Din aprilie 2017 se pilotează un nou sistem de
achiziții MTender care ar trebui să revoluționeze procedura de achiz iții din Republica
Moldova. A fost modificat Regulamentul Agenției Achiziții Publice în scopul asigurării
funcționării corespunzătoare a sistemului de achiziții și întări rea capacităților instituției.
Domeniul concurenței și al ajutorului de stat a înregistrat un progres moderat în i mplementarea
activităților stabilite în PNAIAA II. Astfel, la capitolul elaborării și adoptării de politici publice
în sector, marea majoritate a acțiunilor sunt stabilite cu un termen limită mai avansat. Activitățile
care expiră în perioada de referință n u au fost implementate pe deplin, documentele de politici
publice fiind la etapa de consultare și avizare26. .

2.3. Evaluarea suportului pentru imple mentarea ALSAC .

Integrarea E uropeană este nu doar un deziderat fundamental al politicii interne și externe a
Republicii Moldova și al Guvernului, ci și o forță majoră de coeziune politică și socială. Începînd
din septembrie 2009 au fost obținute rezultate importa nte în realizarea acestui obiectiv,
Republica Moldova fiind calificată drept unul dintre liderii indiscutabili în întreaga regiune.
Odată cu semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de
vize și integrarea treptată în piața internă a UE, are loc integrarea de facto a Republicii Moldova
în spațiul politic și economic european. Totodată, Guvernul est e dedicat obiectivului
modernizării și dezvoltării Republicii Moldova, pe care îl presupune integrarea europeană.
.
Asistența Uniunii Europene către Republica Moldova are loc în mare parte sub forma

26 Manole D. Planul de Acțiuni RM -UE: esență și funcționalitate. În: Studii Internaționale. Viziuni din Moldova, 2006, nr.1,
p. 65 -71.

42
Programelor de Acțiuni Anuale, în cadrul Instrumentului Politicii Europene de Vecinătate
(ENPI). Alte surse de finanțare sunt programele de asistență tematice, care vizează, de exemplu,
drepturile omului sau societatea civilă. .
Facilitatea de Investițiilor în Vecinătate (NIF) oferă fonduri s uplimentare pentru
investiții. Obiectivul principal al asistenței UE pentru Moldova este de a susține dezvoltarea
relațiilor UE și RM în contextu Politicii Europene de Vecinătate (EN P) și a Parteneriatului
Estic. Moldova este un membru activ al Parteneriatului Estic de la lansarea sa în 2009. Această
inițiativă promovează o mai profundă asociere politică și integrare economică cu UE, prin
încurajarea guvernelor de a i niția reforme și de a consolida rolul societății civile în procesul de
dezvoltare27 . .

Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a
Competitivității (UIPAC)28 este o instituție publică creată pe lângă Ministerul Economiei
(Hotărârea Guvernului nr. 895 din 25.08.2005) pentru gestionarea fondurilor acordate
Guvernului Republicii Moldova de către donatorii internaționali în scopul îmbunătățirii mediului
antreprenorial și implicit, dezvoltării socio -economice a Republicii Moldova.
.
UIPAC coordonează activitatea echipelor de consultanți angajați pentru a oferi asistență
instituțiilor beneficiare, pentru identificarea soluțiil or privind generarea condițiilor necesare
pentru efectuarea reformelor propuse și accelerea formării unui mediu antreprenorial sănătos,
compatibil cu cel occidental/anglo -saxon. Prin varietatea activităților sale, UIPAC se vrea a
deveni în perspectivă un ‚ hub’ între diferiți actori privați implicați în dezvoltarea, gestionarea,
producerea mărfurilor moldovenești și exportul lor pe pieți din ce în ce mai variate, și instiuțiile
publice responsabile de crearea și modernizarea continuă a cadrului legal în dome niul
antreprenoriatului.
Mai mult, în limita competențelor sale stabilite prin Lege, UIPAC activează ca și o agenție
de implementare a proiectelor de dezvoltare a sectorului privat și promovarea bunelor practici
antreprenoriale în Republica Moldova, la nivel macro însă reprezintă o verigă puternică a setului
de acțiuni prevăzute pentru dezvoltarea socio -economică a țării până în anul 2020.
În perioada 2006 -2013 UIPAC a implementat cu succes un proiect -pilot de ameliorare a
competitivității (PAC), în valoare de 38,3 mln. USD, sumă acordată de Asociația Internațională
de Dezvoltare (Banca Mondială) și Guvernul Japoniei. Obiectivul principal al PAC a fost
oferirea asistenței tehnice și finanțării investiționale pentru consolidarea competitivită ții
întreprinderilor din Moldova prin implementarea reformei regulatorii și îmbunătățirea mediului

27 Marga A. Filosofia unificării europene. Cluj -Napoca: Editura Fundației pentru Studii Europene, 2001. 325 -327 p.
28 http://uipac.md/despre -uipac

43
de afaceri, modernizarea sistemului infrastructurii calității, accesul la finanțare și sprijinirea
întreprinderilor care solicită implementarea sistemelor de management al calității și de
dezvoltare a afacerii. .
. În anul 2014, Ministerul Economiei cu sprijinul Băncii Mondiale au la nsat cel de -al doilea
proiect pentru ameliorarea competitivității (PAC II) în valoare de cca. 45 mln USD, gestionarea
căruia a fost transmisă de asemenea UIPAC . Sursele de finanțare alocate de Banca Mondială
sunt Creditul Asociației Internaționale pentru D ezvoltare (IDA) în valoare de 15 mln. $ și
Creditul Băncii Internaționale de Reconstrucție pentru Dezvoltare (BIRD) în valoare de 30
mln.$.Acest program va fortifica rezultatele proiectului de ameliorare a competitivității (PAC I),
având ca obiectiv îmbună tățirea competitivității întreprinderilor autohtone, în special a
întreprinderilor mici și mijlocii prin perfecționarea cadrului de reglementare în domeniul
activității de întreprinzător, facilitarea accesului la finanțare pe termen mediu și lung, și, în
consecință și pe noi piețe de desfacere. .
Proiectul își propune să îmbunătățească mediul de afaceri prin susținerea Guvernului în
implementarea strategiilor orientate spre crearea unui mediu de afaceri favorabil, red ucerea
constrângerilor și costurilor pentru gestionarea unei afaceri.Totodată acesta urmează să dezvolte
sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) prin finanțarea de studii sectoriale în vederea
identificării necesităților mediului de afaceri și ofe rirea de cofinanțare agenților economici
pentru a -și spori capacitățile de a fi competitivi pe piața Uniunii Europene și p e alte noi piețe de
desfacere.
O altă componentă o reprezintă facilitarea accesului întreprinderilor la finanțare, urmând a
fi finanțate servicii de consultanță pentru crearea în cadrul ODIMM a unui mecanism funcțional
de garantare a creditelor. Totodată, a fost creată o Linie de Credit pentru agenții economici
exportatori.
Cele mai importante rezultate, așteptate în urma implementării PAC II sunt:
-diminuarea timpului acordat pentru înregistrarea IMM -urilor și altor formalități
-încurajarea noilor activități ale intreprinderilor gata de export
-majorarea împrumuturilor din partea instituțiilor financiare către întreprinderile exportatoare.
-acces la finanțare pe termen mediu și lung în cadrul Liniei de Credit
Astfel, principalii beneficiari ai proiectului sunt IMM -urile și companiile orientate spre export,
întreprinderile din Moldova și invest itorii străini ce beneficiază de un mediu de afaceri favorabil și
agenți economici ce vor avea acces la finanțare pentru a -și dezvolta afacerea și spori
competitivitatea.
Proiectul include următoarele trei componente:

44
-Suport Guvernului în procesul de implementare a Reformei Regulatorii;
-Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii;
– Acces la finanțare.
Componenta 1 „Reforma Regulatorie”.
Această componentă va susține efortul Guvernul în îmbunătățirea mediului de afaceri,
inclusiv implementarea Strategiei reformei regulatorii și a planului de acțiuni pentru perioada
2015 -2020.
În cadrul acestei componente se preconizează dezvoltarea și implementarea mecan ismelor de
responsabilizare a autorităților publice centrale și monitorizarea implementării reformelor cu
impact direct asupra mediului de afaceri. Activitățile proiectului prevăd suport Guvernului
pentru introducerea în aplicare a Standard Cost Model (SCM ) ca instrument de analiză a
impactului asupra mediului de afaceri.
Proiectul susține elaborarea platformei pentru crearea ghișeului unic pentru eliberarea actelor
permisive. Acest sistem de solicitare on-line al documentului va fi implementat până la finele
anului 2017 și va include 190 de documente permisive obținerea cărora, la moment, necesită
interacțiuni cu mai multe agenții de stat. Activitățile proiectului în acest sens includ:
-elaborarea proiectelor actelor legislative și amendamentelor necesare implementării acestuia;
-asistență autorităților relevante în procesul de remodelare pentru implementarea ghișeului unic;
– în parteneriat cu Centrul e-Guvernare elaborarea infrastructurii IT necesare;
– instruirea personalului antrenat în operarea acestuia.
Pe parcursul proiectului vor fi efectuate studii anuale „Cost of Doing Business”, care este
realizat în Moldova din anul 2002 și măsoară povara cadrului de reglementare asupra agenților
economici, în speță procedurile și costurile aferente înregistrării întreprinderii, obținerii
licențelor, autorizațiilor, numărul de controale și inspecții, procedurile vamale, etc.
.
Cu scopul susținerii Consiliului Concurenței, proiectul va finanța activități pentru
eliminarea barierelor în domeniul concurenței prin:
-prioritizarea sectoarelor și revizuirea constrângerilor în calea concurenței care produc
distorsiuni pe piața și afectează competitivitatea companiilor la nivel național și internațional;
-identificarea problemelor ce țin de concurență în sectoarele selectate prin intermediul revizuirii
stării concurenței și a reglementărilor existente. Totodată, Consiliul Concurenței va beneficia de
suport la: .
-elaborarea ghidurilor pentru definirea piețelor; .
-expertiză pentru promovarea modificărilor cadrului legal și normativ; .
.
-activități de advocacy pentru eliminarea reglementărilor anti-competitive; .
.

45
-implementarea unui program de instruire obligatoriu pentru judecători privind aplicarea Legii
concurenței la fel și îmbunătățirea sistemului IT prin procurarea echipamentului și softului
necesar.
Componenta 2 „Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii”.
Componenta respectivă are scopul de a consolida legăturile între întreprinderile mici și
mijlocii din Moldova și piețele de desfacere, precum și a îmbunătăți capacitatea acestora de a
concura pe aceste piețe. Aceasta include două sub-componente:
-granturi de co-finanțare;
-consolidarea instituțională a ODIMM și MIEPO.
Prin intermediul sub-componentei de granturi (MGF) întreprinderile din sectorul privat vor
beneficia de asistență în formă de granturi prin acoperirea a 50% din cheltuielile de consultanță
pentru activități de sporire a competitivității la export. Sub-comp onenta va sprijini agenții
economici:
-să îmbunătățească produsele și serviciile existente;
-să creeze produse și servicii noi;
-să optimizeze procesele interne;
-să îmbunătățească imaginea companiei;
-să identifice clienți și piețe noi;
-să creeze și fortifice parteneriatele din cadrul lanțurilor valorice, etc. Numărul agenților
economici beneficiari ai MGF este estimat la cca. 250.
Activitățile prevăzute în cadrul sub-componentei de consolidare instituțională vor sprijini
întărirea capacităților ODIMM și MIEPO, care trebuie să devină verigile cheie în facilitarea
dezvoltării IMM -lor și accesarea lor pe piețele de desfacere ale UE. Experții internaționali în
domeniul dezvoltării IMM și a promovării exportului au oferit asistență ODIMM și MIEPO la
elaborarea strategiilor și restructurarea acestora pentru a putea aborda mai focusat necesitățile
clienților.
Strategiile includ:
-ajustarea programelor și serviciilor pentru a servi segmentele cheie de clienți;
-mecanisme de livrare a programelor și serviciilor;
-structurile organizaționale pentru a asigura livrarea eficace a acestor programe;
-interacțiunea cu alte instituții (ex. asociațiile sectoriale, incubatoarele, parcurile industriale,
etc.);
-bugetarea pe termen scurt și mediu î ntru asigurarea implementării strategiilor;
-un plan de acțiuni cu indicatori și mecanisme de evaluare și monitorizare.
Componenta 3 „Acces la finanțare”

46
Componenta va facilita accesul la finanțare pe termen mediu și lung a întreprinderilor
orientate la export.
Întreprinderile private eligibile pentru finanțare vor beneficia direct de fonduri direcționate
prin intermediul băncilor comerciale participante pentru finanțarea necesităților în mijloace
circulante și investiții capitale. Suma maximală împrumutului oferit unui agent economic va
constitui USD 800 mii. Perioada de maturitate la împrumuturile oferite este de cel mult 8 ani
pentru investiții capitale și respectiv 4 ani pentru mijloace circulante. Împrumuturile vor fi
disponibile în USD, Euro sau MDL la solic itarea aplicantului. Totodată, componenta dată
prevede asistență tehnică și instruire pentru perfecționarea metodologiilor de evaluare a riscurilor
la finanțarea IMM -or și îmbunătățirea mecanismului de garantare a împrumuturilor.
Finanțarea în bază de rezu ltate
Proiectul prevede o sumă în valoare de USD 3,0 mln. în calitate de finanțare în bază de
rezultate. Indicatorii de performanță sunt patru la număr și vizează activitățile din cadrul
componentelor „Reforma Regulatorie” și „Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii”.
Evaluarea îndeplinirii indicatorilor respectivi va fi efectuată de Banca Mondială în trei etape pe
parcursul implementării proiectului, i.e. la finele anului 2015, 2017 și 2019. Fiecare indicator
valorează USD 250 mii, astfel valoarea anuală a finanțării în bază de rezultate echivalează cu
USD 1 mln. .
În cei trei ani de activitate, proiectul DCFTA a contribuit la consolidarea capacităților
Ministerului Economiei și a altor organizații relevante, oferind suport financiar pentru
implimenatrea proiectelor in RM. .
Un proiect care a fost implimentat cu success este ,,Îmbunătățirea calității serviciilor
medicale în Republica Moldova ’’, perioada de imple mentare 2014 – 2017, cu un buget de 3
mln euro, iar tara finantatoare fiind Germania .Guvernul Germaniei, prin intermediul GIZ,
finanțează un proiect care are ca scop să contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite de
spitalele din Moldova prin asigurarea calității și eficienței asistenței medicale.
Experții din proiect au identificat din mai multe puncte de vedere cum sunt prestate
serviciile medicale în 3 spitale selectate din centru l, sudul și nordul Moldovei. Sa monitoriza t
modul în care sunt tratați pacienții și eficiența tratamentelor în cazurile unor boli selectate în
funcție de frecvența acestora în rândul populației, gravitatea și costul tratamentului. Măsurile de
îmbunătă țire a calității serviciilor au fi luate corespunzător. .
.
Un alt proiect care sa bucurat de success este ,, Consilierea Prim -ministrului în domeniul
dezvoltării economice ”, cu un buget 2.800.000 euro, Germania fiind tara finantatoare .
Semnarea Acordului de Asoc iere cu Uniunea Europeană și a Acordului privind crearea Zonei de

47
Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător a deschis noi oportunități pentru dezvoltarea afacerilor
din Moldova, dar și pentru venirea în țară a unui volum mai mare de investiții străine directe .În
cadrul programului de cooperare tehnică germană, implementat de GIZ în domeniul „Dezvoltare
economică durabilă”, Germania a alocat 2,8 milioane de euro pentru proiectul „Consilierea Prim –
ministrului în domeniul dezvoltării economice”.Printre domeniile în care au fost implicați
experții proiectului sunt promovarea activă peste hotare a oportunităților economice din
Moldova, cooperarea directă cu investitori importanți, oferirea suportului profesional pentru a -i
ajuta pe investitorii deja prezenți în Mold ova să se extindă, asistența oferită prim -ministrului în
domenii politice relevante pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, etc. În
mai puțin de 2 ani proiectul a contribuit la crearea a peste 1500 de locuri de muncă și păstrarea
multo ra din cele existente. În 69 de cazuri companiile private au fost ajutate să depășească
anumite obstacole în activitatea lor, iar în alte 14, companiile au fost susținute prin promovarea
unor legi sau hotărâri de guvern necesare în activitatea lor economic ă. De asemenea, proiectul a
asistat Guvernul în crearea Registrului Controalelor de Stat – www.controale.gov.md și a oferit
consultanță în actualizarea site -ului www.invest.gov.md / miepo.md. Proiectul a susținut
participarea Moldovei la circa 40 de expoziții și conferințe din domeniul economic, a informat în
jur de 300 de companii de peste hotare despre oportunitățile de a investi în Moldova, iar cca 95
de funcțio nari publici din țară au fost instruiți în domeniul atragerii investițiilor străine directe.
Proiectul urmează a fi extins și pentru perioada 2016 – 2018. .
Pentru a reduce sărăcia și a reanima satele golite de migrație, cu câțiva ani în urmă, în
Moldova au fost inițiate mai multe proiecte a căror scop este stimularea apariției și susținerea
întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Miza este ca IMM -urile să contribuie la dezvoltarea
rurală și reducerea sărăciei, prin crearea locurilor de muncă în regiuni. .
Una din inițiative este Programul de Suport Bugetar „Stimularea Economică în Zonele
Rurale” – PSB ESRA, imp lementat în Republica Moldova în perioada 2011 – 2015, cu suport
financiar de la Uniunea Europeană în valoare de 72 milioane de euro .
..
Acordul de finanțare privind implementarea Programului de Suport Bugetar „Stimularea
Economică în Zonele Rurale” – PSB ESRA a fost semnat de Guvernul Republicii Moldova în
2010. Scopul programului a fost susținerea dezvoltării economice durabile în zonele rurale
ale țării, inclusiv, prin crearea afacerilor noi în mediul rural, care să genereze locuri de muncă
bine plătite și care să ofere o creștere socio -economică uniformă în zonele rurale ale țării.
Proiectul a demarat pe 20 decembrie 2011 cu o durată de 41 luni consecutive.
.
În rezultatul activităților desfășurate în perioada de implementare a proiectului, au fost
deschise 8 incubatoare de afaceri și instituită Rețeaua incubatoarelor de afaceri (RIAM), au fost
create circa 10 mii de locuri noi de muncă, au fost inițiate 1 600 de întreprinderi, fiind

48
oferite 3200 de grant -uri. .
Activitățile proiectului au vizat susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în
Moldova, în special în zonele rurale. Au fost inițiate mai mu lte programe în acest sens. Printre
ele sunt: Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), Programul de
atragere a remitențelor în economia Republicii Moldova (PARE 1+1), Sistemului de grant -uri
AIPA pentru sectorul agricol și altele. Pe lângă banii pe care îi oferă, fiecare din aceste programe
are și componenta de instruire a beneficiarilor. .
Consolidarea capacităților administrative ale angajaților Agenției Naționale pentru
Siguranța Alimentelor (ANSA) din Moldova prin elaborarea și aplicarea Planului Național
Multianual Unic de Control Integrat pentru Moldova, în conformitate cu legislația UE , tara
finantatoare -Lituania .Odată cu semnarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb
Aprofundat și Cuprinzător RM -UE (DCFTA), Moldova a primit undă verde la export în UE.
Dar, pentru a avea acces la piața de peste 500 de milioane de consumatori, producătorii
moldoveni t rebuie să fie competitivi.
Una din condițiile Uniunii Europene pentru țările care intenționează să exporte produse
alimentare, agricole și de origine animală este să aibă un plan național de control al acestei
producții, numit Planului Național Mult ianual Unic de Control Integrat . În Moldova, de
elaborarea lui se ocupă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).Pentru a
elabora acest Plan în conformitate cu legislația UE, în cadrul unui proiect lituanian, 4 experți
moldoveni de la ANSA au efectuat o vizită de studiu de 5 zile în Lituania. În timpul instruirilor,
participanții s -au familiarizat cu Planul Lituaniei de control integrat, cu sistemul de audit
veterinar și al produselor alimentare și cu diferite aspecte ale legislației europene ș i
internaționale în acest domeniu. Ei au vizitat și unele companii lituaniene care sunt echipate cu
sisteme proprii de control a produselor lor.Vizita specialiștilor de la ANSA a fost finanțată de
Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei, proiect impleme ntat de Institutul Baltic al
Businessului Agricol (BAVI).Ca membru al Uniunii Europene, Lituania finanțează în Moldova
proiecte din domeniile integrare europeană, dezvoltare regională, societate civilă, justiție și
agricultură. . .
În 2013, Uniunea Europeană a lansat Programul „Suport pentru reformele din sectorul
justiției" în cadrul căruia s -a angajat să aloce 60 de milioane de euro pentru implementarea
reformei. Banii vor oferiți în tranșe, primele 2 părți, de 15 milioane de euro și respectiv, 13,2
fiind deja transferate.O altă instituție care susține reformarea justiției în Moldova este Programul
Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). O parte importantă din contribuția financiară
alocată a venit din partea Italiei, bani care au fost direcționați spre activități de training a

49
experților juridici.Până în prezent, s -a reușit adoptarea pachetului de legi anticorupție, care
conține c ondiții mai dure de angajare, evaluare și promovare a judecătorilor. Magistrații nu se
mai bucură de imunitate. Ei riscă dosare penale și confiscarea extinsă a averii dacă sunt bănuiți
de corupție, îmbogățire ilicită și alte infracțiuni.De asemenea, mai mu lt de jumătate din
instanțele de judecată au fost reparate capital, după standarde europene. .
.

50

CAPITOLUL III. EVOLUȚIA COMERȚULUI EXTERIOR AL REPUBLICII MOLDO VA ȘI
TENDINȚELE INTERVENITE ÎN STRUCTURA ACESTUIA ÎN ULTIMII ANI .

3.1 Analiza evoluției și a structurii comerțului exterior al Moldovei
.

Economia națională nu s -ar putea dezvolta sau diversifica fără ca statul să se integreze în
circuitul economic mondial. Exportul devine astfel pîrghia principală prin care oricare stat se
încadrează în circuitul mondial, reprezentînd transportarea peste ho tarele țării a mărfurilor,
serviciilor și capitalului în scopul realizării lor pe piețele de desfacere străine. Exportul apare ca
rezultat al diviziunii mondiale a muncii, iar venitul din exporturi influențează categoric
indicatorii macroeconomici și micr oeconomici. .
Republica Moldova a exportat numai în perioada ianuarie -mai a acestui an, mărfuri în
valoare de aproape un miliard dolari americani. Pentru ca această cifră să se mențină în rit m de
creștere, se cere ca mărfurile exportate să aibă o calitate înaltă, lucru îndeplinit de agenții
economici locali, fiecare partidă de marfă exportată, mai ales băuturile alcoolice și produsele
alimentare, sunt supuse unui control riguros a calității. .
.
In anul 2017 exporturile de mărfuri au totalizat 2425,1 mil. dolari SUA, volum superior
celui realizat în anul 2016 cu 18,6%. Valoarea mărfurilor exportate de Moldova pe parcursul
întregului an 2017 a crescut cu 18,6% sau cu 380,5 milioane de dolari față de 2016. Din totalul
mărfurilor exportate, 67,7% sunt mărfuri autohtone, iar restul 32,3% – mărfuri reexportare.
Export urile spre țările Uniunii Europene dețin o cotă de 65,9%, iar cele spre țările CSI – 19,1%.
Moldova a mai exportat în Turcia – 4,3%, Elveția – 1,8%, China – 0,8% și alte state, transmite
IPN citând date ale Ministerului Economiei și Infrastructurii. .
.

Sursa: Biroul Național de Statitică Figura 1. Evoluția indicilor valorici ai exporturilor
.

51
Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1640,7 mil. dolari SUA (67,7% din total
exporturi), fiind în creștere cu 21,5% față de anul 2016, care a contribuit la majorarea pe total
exporturi cu 14,2%. .
Reexpor turile de mărfuri străine au însumat 784,4 mil. dolari SUA (32,3% din total
exporturi), majorându -se cu 13,1% comparativ cu anul 2016. Reexporturile de mărfuri după
prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, scaune, fire și cabluri ele ctrice)
au deținut 21,9% în total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice , care nu au suferit
transformări esențiale (medicamente, țesături, materiale tricotate sau croșetate, mobilier, uleiuri
esențiale, preparate pentru toaleta, produse pentru î nfrumusețare, combustibili, vehicule) –
10,4%. .
Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 1596,9
mil. dolari SUA (cu 19,9% mai mult față de anul 2016), deținând o cotă de 65,8% în total
exporturi (65,1% – în anul 2016). .
Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 19,1% (20,3% – în
anul 2016), ce corespunde unei va lori de 462,9 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către
aceste țări s -au majorat cu 11,8%, comparativ cu anul 2016. .
.

.
Sursa : Biroul Nașionl de Sta tistică . Figura 2 . Structura exporturilor pe grupe de tări .
.
Totodată, din suma totală a exporturil or Republica Moldova , 1261,6 milioane dolari SUA
(65,7%) revin mărfurilor autohtone, iar 658,4 milioane dolari SUA (34,3%) – reexporturilor de
mărfuri străine. În categoria mărfuri autohtone, cele mai mari creșteri s -au marcat la exporturile
de carne și pr eparate din carne +49,1%, tutun brut și prelucrat +47,0%, minereuri metalifere și
deșeuri de metale +44,1%, mașini și aparate electrice +37%, legume și fructe +36,7%, și semințe

52
și fructe oleaginoase +24,8%. În acelați timp, s -au micșorat exporturile de ca uciuc prelucrat cu
82,8%, uleiuri esențiale și produse pentru înfrumusețare cu 19,1%, iar zahărul și mierea cu
13,2%.
Sursa : Biroul Nașionl d e Statistică Figura 3 . Structura exporturilor pe principalele țări partenere .
Analiza evoluției exporturilor pe țări în anul 2017, comparativ cu anul 2016,
relevă majorarea exporturilor în România (+17,1%), Turcia (de 1,7 ori), Germania (+31,2%),
Italia (+19,3%), Polonia (+40,2%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+19,1%),
Federația Rusă (+9,2%), Ucraina (+31,8%), Austria (+50,1%), Spania (+48,9%), Serbia (de 3,0
ori), Belarus (+6,3%), Franța (+13,6%), China (+30,9%), Cipru (de 2,1 ori), Kazahstan
(+29,3%), Slovacia (+47,1%), Belgia (+31,2%), Canada (de 2,0 o ri), Bulgaria (+2,8%), Arabia
Saudită (de 2,2 ori), Azerbaidjan (+41,2%) și Statele Unite ale Americii (+10,7%), care a
favorizat creșterea pe total exporturi cu 18,0%.În același timp s-au redus livrările în Irak ( –
49,9%), Israel ( -50,6%), Liban ( -29,0%), Egipt ( -70,8%) și Malaysia ( -24,5%).
Din analiza informației privind exporturile de mărfuri, Republica Moldova exportă
următoarele categorii prioritare de mărfuri:
1. produse alimentare și animale vii;
2. băuturi alcoolice și nealcoolice; tutun;
3. materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili;
4. combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate;
5. uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală sau vegetală;
6. produse chimice și produse derivate din aces tea;
7. mărfuri manufacturate;
8. mașini și echipamente pentru transport;

53
9. articole manufacturate diverse.
Trebuie de menționat că Republica Moldova nu produce absolut toate categoriile de
mărfuri, unele din ele sunt de producție străină, finisate în Republica Moldova.

Sursa : Biroul Nașionl de Statistică Figura 4. Structura exporturilor pe grupe de mărfuri

În anul 2017, comparativ cu anul 2016, s-au marcat creșteri la exporturile de legume și
fructe (+46,1%), mașini și aparate electrice (+37,1%), semințe și fructe oleaginoase (+19,5%),
îmbrăcăminte și accesorii (+14,0%), cereale și preparate pe bază de cereale (+15,2%), băuturi
alcoolice și nealcoolice (+15,6%), produse medicinale și farmaceutice (+28,1%), mobilă și
părțile ei (+10,4%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,7 ori), produse chimice
organice (+29,6%), fire, țesături și articole textile (+6,8%), tutun brut și prelucrat (+37,3%),
încălțăminte (+15,2%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (+40,3%), construcții
prefabricate; alte instalații și accesorii pen tru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat
(+46,4%), îngrășăminte naturale și minerale naturale (+33,7%), carne și preparate din carne
(+27,7%), articole din lemn (+28,9%), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora
(+22,3%), produs e lactate și ouă de păsări (+9,7%), care au contribuit la majorarea pe total
exporturi cu 19,0%. Totodată s-au micșorat exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahar;
miere ( -22,0%), cauciuc prelucrat ( -82,4%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate,
preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare ( -20,0%), animale vii ( -22,7%), articole
de voiaj; sacose și similare ( -15,1%), articole din minerale nemetalice ( -5,4%).
.
Anul trecut, cea mai mare influență asupra creșterii exportului a avut -o exportul de legume
și fructe, care a fost în creștere cu 46,1% în comparație cu ianuarie -decembrie 2016. De

54
asemenea, au înregistrat creșteri și exporturile de mașini și aparate elec trice și părți ale acestora –
cu 37,1%, produse medicinale și farmaceutice – cu 28,1%, semințe și fructe oleaginoase – cu
19,5%, cereale și preparate pe bază de cereale – cu 15,2%, băuturi – cu 15,6%, îmbrăcăminte și
accesorii – cu 14% etc. . .
Valoarea mărfurilor impo rtate pe parcursul anului 2017 s-a majorat cu 20,2% sau cu 811
milioane de dolari față de aceeași perioadă din anul 2016. Creșterea importurilor a fost
condiționată de majorarea cererii interne, alimentată de creșterea salariului, creșterea
remitențelor de peste hotare, precum și de aprecierea monedei naționale. Importurile de mărfuri
din țările Uniunii Europene dețin o cotă de 49,4% din totalul d e importuri, iar cele din țările CSI
– 25%. China deține o cotă de 10,5% din importurile în Moldova, Turcia – 6,3%, Statele Unite
ale Americii – 1,5%. .
Cea mai mare influență asupra cre șterii importului a avut -o importul de petrol, produse
petroliere și produse înrudite, în creștere cu circa 26,9%, mașini și aparate electrice și părți ale
acestora – cu 20,4%, vehicule rutiere – cu 24%, produse medicinale și farmaceutice – cu 18,8%
.Evolu ția comerțului exterior, în perioada ianuarie -noiembrie 2017, a fost influențată de evoluția
prețurilor mondiale la produsele alimentare și resursele energetice, de relansare a producției în
unele sectoare industriale, de situația economică din regiune, da r și de aprecierea valutei
naționale. De asemenea, unul dintre factorii principali care a influențat comerțul exterior a fost
creșterea esențială a volumului producției agricole în anul 2016, precum și continuarea trendului
pozitiv al sectorului agricol di n anul 2017. .
În anul 2017 importurile de mărfuri au constituit 4831,4 mil. dolari SUA, volum superior
celui înregistrat în anul 2016 cu 20,2%. .

Sursa : Biroul Na țional de Statistică Figura 5. Evoluția indicilor valorici ai importurilor

Majoritatea importurilor de mărfuri au fost realizate cu mijloacele de transport rutier (83,4%

55
în total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (5,6%), maritim (2,8%) și aerian (2,7%),
iar instalațiilor fixe de transport le -a revenit o cotă de 4,7% în total i mporturi.
.
Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la 2389,1 mil.
dolari SUA (cu 21,1% mai mult față de anul 2016), deținând o pondere de 49,4% în total
importuri (49,1% – în anul 2016).
Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 1206,1 mil. dolari
SUA (cu 17,4% mai mare decât în anul 2016), care echivalează cu o cotă de 25,0% în total
importuri (25,6% – în anul 2016). .

Sursa : Biroul Național de Sta tistică Figura 6 . Structura importurilor pe grupe de țări
.

Sursa : Biroul Național de Statistică Figur a 7. Structura importurilor pe principalele țări partenere
.

56
Analiza evoluției importurilor pe țări în anul 2017, comparativ cu anul 2016,
relevă creșterea importurilor din România (+25,9%), Ucraina (+33,1%), China (+28,4%),
Germania (+23,4%), Italia (+18,0%), Federația Rusă (+6,8%), Polonia (+25,4%), Turcia
(+11,9%), Fran ța (+25,3%), Ungaria (+24,4%), Statele Unite ale Americii (+31,8%), Bulgaria
(+28,6%), Vietnam (de 1,7 ori), Belarus (+13,1%), Republica Cehă (+21,5%), Spania (+21,6%),
Japonia (+33,4%), Belgia (+25,5%), Austria (+8,9%), Grecia (+30,7%), Slovacia (+32,8%),
Coreea de Sud (+21,7%), India (+19,8%), Olanda (+10,0%) și Taiwan, provincie a Chinei
(+26,2%), care a favorizat majorarea pe total importuri cu 19,7%.

În același timp s-au diminuat livrările din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
(-7,9%), Israel ( -21,2%), Hong Kong RAS a Chinei ( -70,4%) și Lituania ( -13,0%).
.

Sursa : Biroul Național de Statistică Figura 8 . Structura importurilor pe grupe de mărfuri

În anul 2017, comparativ cu anul 2016, au sporit importurile de petrol, produse
petroliere și produse înrudite (+26,9%), energie electrică (de 224,8 ori), mașini și aparate
electrice și părți ale acestora (+20,4%), vehicu le rutiere (+24,0%), produse medicinale și
farmaceutice (+18,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și
reproducerea sunetului și imaginii (+35,6%), metale neferoase (de 1,6 ori), mașini și aparate
specializate pentru industr iile specifice (+25,0%), îmbrăcăminte și accesorii (+28,2%), mașini și
aparate industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (+24,1%), fire,
țesături și articole textile (+10,7%), fier și oțel (+21,0%), articole prelucrate d in metal (+15,2%),
articole din minerale nemetalice (+15,8%), încălțăminte (de 1,6 ori), cărbune, cocs și brichete (de
2,5 ori), legume și fructe (+15,7%), articole din lemn (+25,6%), materiale plastice prelucrate

57
(+15,3%), instrumente și aparate, profesio nale, științifice și de control (+32,4%), îngrășăminte
minerale sau chimice (+23,5%), carne și preparate din carne (+46,1%), produse lactate și ouă de
păsări (+27,8%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+37,2%), mașini și aparate de birou
sau pentru prelucrarea automată a datelor (+25,1%), tutun brut și prelucrat (+15,2%), hârtie,
carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (+10,9%), articole de voiaj;
sacose și similare (de 2,8 ori), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații
sanitare, de încălzit și de iluminat (+20,8%), cereale și preparate pe bază de cereale (+11,4%),
materiale plastice sub forme primare (+13,8%), piele și blană prelucrate (+15,6%), lemn și plută
(+21,3%), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (+47,4%), băuturi alcoolice și
nealcoolice (+11,3%), mobilă și părțile ei (+12,4%), hrană destinată animalelor (+16,2%),
grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 1,6 ori), pește, crustacee,
molușt e (+9,3%), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+8,1%), produse
tanante și colorante (+13,4%), facilitând astfel crește rea pe total importuri cu 19,0%. Totodată au
scăzut importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz ( -11,8%).
Decalajul considerabil în evoluția exporturilor și importurilor Republicii Moldova a
determinat acumularea în anul 2017 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2406,3
mil. dolari SUA, cu 430,5 mil. dolari SUA (+21,8%) mai mare față de cel înregistrat în anul
2016. Cu țările Uniunii Europene (UE-28) balanța comercială s -a încheiat cu un
deficit de 792,2 mil. dolari SUA (în anul 2016 – 641,8 mil. dolari SUA), iar cu țările CSI – de
743,2 mil. dolari SUA (în anul 2016 – 613,3 mil. dola ri SUA). .

Sursa : Biroul Național de Statistică Figura 9. Tendințele comerțului exterior de mărfuri
.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2017 a fost de 50,2%,

58
comparativ cu 50,9% în anul 2016. Persoanele fizice au importat în anul 2017 mărfuri și
produse în valoare de 194,4 mil. dolari SUA, de 2,2 ori mai mult în raport cu anu l 2016.
Creșterea a fost condiționată, în principal, de majorarea importurilor de autoturisme (de 2,5 ori),
cărora le -a revenit 86,3% din importurile realizate de persoanele fizice. .
.

3.2. Tendințe în evoluția exportului de bunuri al Republicii Moldova către
UE
Piața UE oferă un teritoriu lipsit de frontiere și bariere naționale, astfel încât persoanele,
mărfurile și serviciile pot circula liber, în temeiul Tratatului de instituire a Comunității
Europene. Piața internă este esențială pentru prosperitate, creștere și ocuparea forței de muncă în
UE, contribuind la realizarea obiectivelor Uniunii în contextul Strategiei de la Lisabona. Dat
fiind faptul că este un spațiu integrat, deschis și concurențial, aceasta promovează mobilitatea,
competitivitatea și inovația în interacțiune, în special, cu politicile comunitare sectoriale. Pentru
ca fiecare c etățean sau întreprindere să poată profita pe deplin de avantajele pieței unice, UE se
concentrează asupra eliminării obstacolelor care încă obstrucționează funcționarea acesteia. UE
caută să armonizeze diferitele legislații pentru a face față mai bine pro vocărilor globalizării și
pentru a se adapta la progre se, cum ar fi noile tehnologii. .
Principii de bază ale pieței UE:
– libera circulație a mărfurilor (fiecare este în drept să exporte acolo unde îi este convenabil);
– libera circulație a serviciilor (fiecare poate presta servicii acolo unde piața îi pare mai
atractivă);
– libera circulația a forței de muncă (în cadrul UE fiecare poate să se angajeze la serviciu acolo
unde își dorește);
– libera circulația a capitalului (fiecare își poate depozita banii acolo unde consideră că e mai
rentabil și sigur).
Pe parcursul a trei ani de implementare a DCFTA, exporturile în UE au înregistrat un trend
pozitiv, constituit 3,5 miliarde USD, progresând după semnare cu 15% (sau +492 mln. dolari
SUA). Astfel, comerțul cu UE a contribuit cu 7,2% la creșterea exporturilor Republicii Moldova,
iar 1360 companii autohtone (60% din numărul total de companii exportatoare) exportă în UE.
. Exporturile Republicii Moldova destinate țărilor Uniunii Europene au crescut, în primele
două luni ale anului 2018 , cu 40,2 la sută comparativ cu perioada similară din anul precedent, o
valoare peste așteptări și cel mai înalt nivel din ulti mii șapte ani.

59
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, este al doilea an consecutiv când livrările
de mărfuri moldovenești pe piața UE sunt într -o puternică creștere, după criza din 2016, când pe
fondul reducerii cererii, exporturile au scăzut cu 20 la sută. Creșterea consemnată la începutul
acestui an este a doua ca mărime din istoria relațiilor cu Comunitatea Europeană, după anul
2011, când avansul a fost de 54,1 la sută. .
Moldova a exportat, în ianuarie -februarie, mărfuri în țările UE în valoare de 293,3 mil. lei,
iar ponderea acestora în total exporturi a atins maximul de 67,2 la sută. Statisticile arată că, în
ianuarie -februarie 2018, comparativ cu perioada similară din anul 2017, s -au majorat cu 38,2 la
sută exporturile în România, de 1,7 ori în Germania, cu 48,1 la sută spre Italia, care ocupă
primele trei poziții de destinație a mărfurilor moldovenești printre țările din comunitatea
europeană. .
Exporturile din Republica Moldova au crescut considerabil în primele două luni ale anului
2018 în Spania (de 1,8 ori), Polonia (cu 46,1%), Grecia (de 2,2 ori), și Olanda (de 1,7
ori). Reexporturile de mărfuri după prelucrare, destinate în fond țărilor UE (îmbrăcăminte, fire,
cabluri și transformatoare electrice, încălțăminte și părți de încălțăminte, nuci decojite, scaune și
alt mobilier, valize, geamantane) au deținut 22,4 la sută în total exporturi.
.
La trei ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, Republica Moldova are dreptul
să exporte în Uniunea Europeană doar trei produse de origine animalieră: miere de albine,
produse de acvacultură și praf de ouă. .
Exporturile de produse agricole și alimentare ale Uniunii Europene au atins în 2017 o
valoare record de 137,9 miliarde de euro, în creștere cu 5,1% comparativ cu 2016, arată datele
publicate luni de Comisia Europeană. .
.
Constatăm o dinamică pozitivă la exportul produselor care fac obiectul mecanismului
împotriva eludării, având în vedere faptul că există categorii care depășesc cu mult valorile
stabilite (grâu, orz și cereale prelucrate) fapt ce indică asupra unui potențial de export ridicat. Cu
toate acestea, nici în anul 2017, autoritățile nu au reușit să îmbunătățească progresul la
valorificarea tuturor contigentelor tarifare, cum ar fi la produsele din carne, lactate sau ouă.
.
Exporturile moldovenești au înregistrat majorări pentru 7 din 10 cele mai importante țări
UE, în ultimii ani. Cel mai mare partener comercial în Uniunea Europeană rămâne a fi România
cu o pondere de 25% în total export al țării. Aceasta este urmată de Italia și Germania cu
ponderi de 9,7% și respectiv 6,2%. .
În 2016, poate fi observată o majorare a exporturilor către România (+14%) și Regatul Marii
Britanii (+18%), în mare parte datorate majorării livrărilor de semințe de floarea soarelui de 4 și
respectiv 3 ori către aceste piețe. De asemenea, o dinamică pozi tivă au cunoscut și exporturile

60
către Bulgaria (+48%), avans care a fost posibil urmare a majorării de 7 ori a exporturilor de
zahăr și semințe de floarea soarelui. Diminuarea exporturilor spre alte destinații, precum Italia ( –
8%) și Polonia ( -5%), au fost determinate de reducerea exporturilor de ulei de semințe de floarea
soarelui ( -29%) și a articolelor de îmbrăcăminte ( -23%), respectiv destinațiilor.

Figura 10. Structura exporturilor pe principalele țări partenere
Cel mai mult de pe urma ZLSAC au beneficiat produsele agroalimentare pe care a și fost
făcuta miza inițială. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în
perioada de referință, reușind să compenseze într -o oarecare măsură pierderea piețelor din est.
Totodată, în termeni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse agroalimentare către UE au
înregistrat creșteri. .
Astfel, în mod firesc, topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este
reprezentat de produsele contingentate care cad sub incidența mecanismului contra eludării, unde
urmărim o valorificare superioară a contingentelor alocate (grâu, porumb, orz, zahăr), fapt ce
indică asupra unui potențial de export superior nivelelor admise. De asemenea, atragem atenția
asupra evoluției spectaculoase a exportului de produse care se includ în categoria cerealelor
procesate (alcool etilic). La fel, este aprec iabilă evoluția exportului de vin, contingentul pentru
care a fost anulat, dar și a mierii naturale, care la fel mai face parte din puținele produse de
origine animală admise deocamdată la export în UE. Din produsele agricole supuse
contingentării și care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate practic în
totalitate cotele pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru mere rămâne

61
nevalorificat. .
Exporturile de produse non -agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă
comparativ cu alte destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare de 2,5%
în perioada de referință. Totuși, exprimate în termeni cantitativi, acestea au înregistrat creșteri
pentru 68% din exporturile non -agricole în UE. Topul categoriile de produse non -agricole care
au înregistrat cele mai mari diminuări la export în UE sunt dominate de cele aferente industriei
textile (îmbrăcăminte și încălță minte), fapt datorat diminuării cererii față de produsele date pe
piața UE. .
Deși exportul de mere rămâne destul de modest (doar 1% din contingentul tarifar), totuși în
comparație cu anul trecut acesta a înr egistrat o creștere semnificativă de la 74 tone la 453 tone.
Pentru celelalte produse incluse în această listă, precum roșiile (export 80 tone – 4%), sucul de
struguri (export 3.4 tone – 1%) și usturoiul (export 0 t) valorificarea contingentelor rămâne a fi
una destul de modestă. .
Valorificarea redusă a unor contingente tarifare se datorează progresului lent în domeniul
îmbunătățirii infrastructurii pentru certificare și testare a produselor destinate exportului și
tergiversării implementării standardelor sanitare, precum și din cauza greutăților cu care se
confruntă agenții economici în respectarea rigorilor impuse de Uniunea Europeană .
.
Pe categorii de produse, în 2017 s -au înregistrat performanțe deosebit de bune la exporturile
de vinuri, cu creștere anuală de 12% sau 1,24 miliarde euro până la 11,91 miliarde euro, lapte
praf, creștere de 26% sau 926 milioane euro, produse alim entare pentru nou născuți, creștere de
11% sau 722 milioane euro), alimente pentru animale de companie, creștere de 17% sau 602
milioane euro. .
În schimb, exporturile de grâu au înregistrat cea mai mare scădere anuală în termeni de
valoare, cu o contracție de 27,5% sau 1,5 miliarde euro până la patru miliarde euro, urmate de
exporturile de alte cereale, care au scăzut cu 13,5% sau 256 milioane eur o. De asemenea,
valoarea exporturilor de carne de porc a scăzut cu peste 100 milioane de euro în 2017 comparativ
cu 2016. .
Exportul de bunuri din Moldova către UE a urmat o traiectorie pozitivă în ultimul deceniu.
Aceasta constituie o consecință firească a intensificării relațiilor UE – Moldova și a avantajelor
obținute de către Moldova prin creșterea gradului de tratament special prin oferirea unor
regimuri comerciale mai avantajoase de către UE. Acești factori au fost co mpletați și de
eforturile întreprinse de producătorii autohtoni în vederea diversificării partenerilor comerciali,
pentru a -și majora veniturile sau pentru a supraviețui pierderilor cauzate de interdicțiile frecvente
din partea Rusiei asupra producției din Republica Moldova. .
În contextul valorificării contingentelor tarifare la exportul de fru cte în UE în perioada

62
anului 2017 au fost exportate : 4031 tone struguri de masă din 10 000 tone (40%) și 250 tone
mere din 10 000 tone. .
La exportul de cereale prin utilizarea mecanismului de prevenire a eludării a fost constatată o
creștere semnificativă după cum urmează: .
.
a. grâu – 147 202 tone (196 % din totalul cotei stabilite 75 000 t.), .
.
b. porumb – 81 929 tone (63% din totalul de 130 000 t.), .
c. orz – 23 949 tone (34% din totalul de 70 000 t.) .
d. zahăr – 20 870 tone (56% din totalul de 37 400 t.), .

Figura 11. Principalele produse exportate către UE UE .

Topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este condus de cereale (grâu,
porumb, orz, zahăr) unde poate fi urmărită o valorificare superioară a contingentelor alocate, dar
și exportul de produse din categoria cerealelor procesate (alcool etilic). Evoluții pozitive a
înregistrat și exportul de vin, al cărui contingent a fost anulat, dar și cel al mierii naturale – unul
din puținele produse de origine animală admise deocamdată la export î n UE. Din produsele
agricole supuse contingentării și care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost
utilizate aproape în totalitate cotele pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru
mere rămâne nevalorificat. .
În topul produselor, care au beneficiat cel mai mult, ca urmare a implementării ZLSAC sunt
produsele agroalimentare. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa
25% în perioada de referință, iar în term eni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse
agroalimentare către UE au înregistrat creșteri. .
.
Exporturile de produse non -agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă
comparativ cu alte destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare de 2,5%
în perioada de referință. Totuși, exprimate în termeni cantitativi, aceste a au înregistrat creșteri
griu
porumb
orz
zahar

63
pentru 68% din exporturile non -agricole în țările Uniunii Europene. Topul categoriilor de
produse non -agricole, cu cele mai mari diminuări la export în UE vin din zona industriei textile
(îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt datora t diminuării cererii față de acestea pe piața UE.
.
.

Figura 12. Structura exporturilor pe grupe de mărfuri .

În anul 2017, co mparativ anul 2016 s-au marcat creșteri la exporturile de semințe și
fructe oleaginoase (de 1,8 ori), mașini și aparate electrice (+35,6%), cereale și preparate pe bază
de cereal e (de 2,0 ori), legume și fructe (+21,7%), produse medicinale și farmaceutice (de 2,7
ori), îmbrăcăminte și accesorii (+9,3%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau
fracționate (+34,6%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+9,8%), fire, țes ături și articole textile
(+16,3%), vehicule rutiere (+51,5%), produse chimice organice (+43,6%), zahăr, preparate pe
bază de zahăr, miere (+33,2%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (+68,4%), petrol,
produse petroliere și produse înrudite (de 2,2 ori), construcții prefabricate; alte instalații și
accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (de 2,8 ori), produse lactate și ouă de
păsări (+41,0%), hrană destinată animalelor (+12,9%), carne și preparate din carne (de 1,8 ori),
îngrășăminte naturale și minerale naturale (de 2,5 ori), care au contribuit la majorarea pe total
exporturi cu 26,5%. .
Totodată, s-au micșorat exporturile de uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate,
preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare ( -38,9%), cauciuc prelucrat ( -84,5%),
animale vii ( -78,7%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control ( -25,8%),
încălțăminte (-8,2%), articole prelucrate din metal ( -14,8%), mașini și aparate specializate pentru
industriile specifice ( -43,6%), atenuând astfel creșterea pe total exporturi cu 3,5%.
.

64
. 3.3. Evoluț ii ale importului de bunuri din UE î n Republica Moldova .

Piața UE este instituită din 28 de state membre și prezintă populația acestor state.
Particularitatea pieței UE este în ceea că statele membre chiar și fiind suve rane, au cedat o parte
din “suveranitate” pentru consolidarea sa, precum și în scopul utilizării avantajelor oferite de
majorarea teritoriului. Această unire, de fapt presupune că țările membre au delegat o parte din
împuterniciri de luare a deciziilor uno r instituții comasate, în așa mod, unele întrebări de interes
comun să fie soluționate la nivel European, conform principiilor democratice. Astfel UE
reprezintă o variantă intermediară între sistemul federativ din SUA și sistema de cooperare liberă
a state lor membre ale ONU. .
Noțiunea de drept vamal în înțelegerea tradițională (adică în sensul de drept vamal național)
reprezintă totalitatea normelor ce reglementează relațiile de drept legate de:
.
− reglementări vamale generale (teritoriul vamal comun; transportul în vamă și depozitarea
provizorie; apariția, exigibilitatea și ștergerea datoriei vamale; reportarea drepturilor;
rambursarea sau returnarea drepturilor, etc.); .
− instrumente vamale de bază ( tarife vamale; valoarea în vamă; originea mărfurilor);
.
− aplicarea tarifelor vamale commune (clasificare tarifară, derogări tarifare, scutire de la plată
drepturilor vam ale); .
− reglementări vamale spiciale (circulația mărfurilor, regimuri vamale economice);
.
− sancțiuni (soluționarea litigii lor vamale, prevenirea încălcărilor dreptului comunitar);
.
− cooperare vamală internațională. .
Republica Moldova continuă să sporească import ul din țările Uniunii Europene, achiziționînd
cel mai mare volum de produse din România, Germania, Italia, Polonia și Franța. În lunile
ianuarie -decembrie 2017, importurile de mărfuri din țările UE s -au cifrat la 273,4 milioane dolari
SUA, cu 25,8% mai mul t față de aceeași perioadă a anului trecut, deținând o pondere de 45,6%
în totalul de importuri. .
În ianuarie –decembrie 2017 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, livrările în
Moldova a producției au crescut din așa țări ca România cu 24,1 la sută – pâna la $300,2 mil.,
Germania – cu 15,6% – pâna la $173,8 mil., Italia – cu 12,5% – până la $155,4 mil., Polonia – cu
22,7% – până la $69,9 mil. USD, Franța – cu 17,5% – până la $59,1 mil.
Importul din Ungaria a însumat $45,2 mil. (+21%), Bulgaria – $31,9 mil. (+16,8%), Cehia –
$29,6 mil. (+ 15,5%), Spania – $29,4 mil. (+13,7%), Marea Britanie – $28,4 mil. ( -7.2%),
Olanda – $22,5 mil. (+15,1%), Belgia – $17,6 mil. (+7,3%), Grecia – $10,6 mil (+19,1%),
Slovacia – $10,4 mil. (+37,9%), Suedia – $8,4 mil. ( -6,9%), Slovenia – $8,3 mil. (+27,4%),

65
Danemarca – $7,07 mil. (+30,5%), Finlanda – $6,2 mil. (+16,1%), Luxemb urg – $1,18 mil.
(+25,9%), Croația – $1,01 mil. (+42,3%), Cipru – $481,7 mii (+41,8%), Malta – $220,6 mii
(+2,7%).
Top 5 țări din care Moldova importă cele mai multe mărfuri:
1. România – 426.259,92 mii dolari SUA; ..
2. Germania – 243.960,15 mii dolari SUA; .
3. Italia – 216.869,21 mii dolari SUA; .
4. Polonia – 99.455,76 mii dolari SUA; .
5. Franța – 77.331,49 mii dolari SUA; /.
Analiza datelor privind valorificarea concesiilor tarifare acordate la importul de mărfuri din
UE denotă o ușoară creștere a importului pe toate pozițiile, cu excepț ia cărnii de porc și
produselor procesate din carne. .
a. carne de porc – 2 337 t (58% din totalul de 4 000 t), .
.
b. carne de pasăre – 4 000 t (100% din totalul de 4 000 t) , . .
c. produse lactate – 1000 t (100% din totalul de 1 000 t) , .
. .
Creșterea importurilor a fost condiționată de majorarea cererii interne, alimentată de
creșterea reală a salariului, creșterea remitențelor de peste hotare, precum și aprecierea monedei
naționale, care, la rândul său, a determinat creșterea volumului fizi c al mărfurilor importate.
.
Cea mai mare influență asupra creșterii importului au avut -o importul de:
– petrol, produse petroliere și produse înrudite – cu 28,8%;
-energie electrică – de 213,8 ori;
-mașini și aparate electrice și părți ale acestora – cu 19,2%;
– produse medicinale și farmaceutice – cu 24,5%;
-vehicule rutiere – cu 20,4% etc.
Importurile de produse agricole și alimentare ale UE au crescut și ele în 2017 comparativ cu
2016, dar într -un ritm mai modest decât exporturile, cu un avans de 4,5% sau 5 miliarde euro
până la 117,3 miliarde euro. Aceasta înseamnă că balanța comercială a UE la capitolul produse
agricole și alimentare a rămas pozitivă cu un surplus anual de 20,5 miliarde euro .
.

66

Figura 13. Structura importurilor pe grupe de mărfuri .

În ianuarie -februarie 2018, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2017, au sporit
importurile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (de 1,6 ori), gaz și produse
industriale obținute din gaz (+20,5%), petrol, produse petroliere și produse î nrudite (+19,8%),
fire, țesături și articole textile (+28,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice
(de 1,7 ori), legume și fructe (de 1,6 ori), vehicule rutiere (+28,6%), metale neferoase (de 2,0
ori), articole prelucrate din metal (de 1,6 ori), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru
înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (de 1,6 ori), îngrășăminte minerale sau chimice
(de 1,7 ori), produse medicinale și farmaceutice (+20,5%), energie electrică (de 8688,6 or i),
cereale și preparate pe bază de cereale (de 1,6 ori), articole din minerale nemetalice (+49,8%),
piele și blană prelucrate (de 1,8 ori), mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și
piese detașate ale acestor mașini (+29,4%), îmbrăcămi nte și accesorii (+25,1%), fier și oțel
(+45,6%), semințe și fructe oleaginoase (+37,9%), articole din lemn (de 1,6 ori), materiale
plastice prelucrate (+37,4%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din
carton (+32,5%), mașini ș i aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (de 1,6
ori), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru
înfrumusețare (+18,3%), pește, crustacee, moluște (+44,5%), instrumente și aparate,
profesionale, științifice și de control (+38,0%), materiale plastice sub forme primare (+47,9%),
cauciuc prelucrat (+32,4%), carne și preparate din carne (de 1,7 ori), încălțăminte (+42,2%),
cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+36,2%), mașini generatoare de putere
și echipamentele lor (de 1,6 ori), hrană destinată animalelor (+30,8%), băuturi alcoolice și
nealcoolice (+26,4%), produse tanante și colorante (de 1,6 ori), mobilă și părțile ei (+14,6%),
construcții prefabricate; alte instala ții și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de
iluminat (+15,3%), lemn și plută (+24,5%), îngrășăminte naturale și minerale naturale (de 1,8

67
ori), facilitând astfel creșterea pe total importuri cu 32,9%. .

Totodată au scăzut importurile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere ( -63,3%),
articole de voiaj ( -72,9%), tutun brut și prelucrat ( -53,9%), cărbune, cocs și brichete ( -55,1%).

3.4. Progrese și restanțe în imple mentarea ALSAC, acț iuni de urmat .

Acordul de Asociere1 (AA) dintre Uniunea Europeană (UE) și Republica Moldova este
documentul de bază ce reglementează întregul spectru de relații dintre p ărțile semnatare,
prevederile acestuia fiind obligatorii pentru implementare. Scopul AA este integrarea economică
și asocierea politică a Republicii Moldova la spațiul comunitar european. Republica Moldova
progresează în implementarea prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova
– Uniunea Europeană ce vizează Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
(DCFTA). Astfel, Republica Moldova a reușit să realizeze un șir de reforme în d omeniul
economic, cum ar fi implementarea Ghișeului unic, lansat în iunie 2017, datorită căruia s -au
micșorat costurile administrative până la 46% (circa 62 de milioane de lei anual), reducerea
actelor permisive de la 413 la 150, reducerea instituțiilor cu funcții de control de la 70 la 18,
inclusiv 5 regulatori independenți. .
.
De asemenea, pe parcursul ultimilor ani se cons tată tendința de reorientare a exporturilor
moldovenești de la est spre vest. În prezent, Uniunea Europeană deține întâietatea în comerțul
exterior al Republicii Moldova. În 2017, exporturile de mărfuri destinate țărilor UE au constituit
63,7% din totalul exporturilor, peste 1300 de companii moldovenești, ceea ce reprezintă circa
60% din numărul total, exportă în UE. Totodată, 28 de state membre ale UE investesc în
economia națională.29
Printre alte realizări se numără crearea primului parc IT – ”Moldova IT Park”, lansarea
serviciului național unic 112 pentru apeluri de urgență, implementarea sistemului informațional
automatizat de management și eliberarea documentelor permisive etc. .
Deasemnea s -a înregistrat progrese și în comerțul exterioar al Republicii Moldova cu UE.
În lunile ianuarie -mai, exportul de mărfuri pe piața comunitară a însumat 470,3 mil.dolari USD
(cu 10,3% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut), deținând o cotă de 62,8 % în totalul
exporturilor. În aceeași perioadă importurile de mărfuri au totalizat 748,3mil.dolari USD (cu

29 Rudico A. Propuneri pentru o campanie europeană și transatlantică de consolidare a opiniei publice în Moldova:
parteneriat între guvern, mijloacele de informare în masă și organizațiile nonguvernamentale. În: Lecții europene.
Experiența Poloniei și oportunități pentru Moldova. Culegere de analize de politici publice. Vol.II. Chișinău: A RC, 2007, p.
56-64.

68
3,9% mai puțin decât în 2015), deținând o pondere de 48,5% din total de import. Principalii
parteneri în domeniul exportului pentru RM se numără: România, Italia, Regatul Unit al Marii
Britanii și Irlanda de Nord, Germa nia, Franța, Polonia, Olanda . Principalele țări din care se
importă în RM sunt: Romania, Germania, Italia și Polonia. .
În sectorul Barierele Teh nice în Calea Comerțului (TBT) au fost adoptate 1365 de
standarde moldovenești, care au preluat prevederile standardelor europene și internaționale și
care au anulat aproximativ 107 standarde național e conflictuale cu cele europene.
.
Restanțele sau proiecte le în proces de realizare în domeniul dat sunt adoptarea Legii privind
deșeurile (proiect examinat în Parlament în noiembrie 2015 în Ia lectură) și actelor normative
conexe acesteia: o Regulamentul privind ambalajul și deșeurile de ambalaj – definitivarea și
adoptarea Legii privind substanțele chimice , aprobarea proiectelor de Hotărîri de Guver n
pentrucele 4 reglementări tehnice în conformitate cu Directivele UE o Reglementarea tehnică
privind “Echipamentul individualˮ o Reglementarea tehnică „Cerințe esențiale de securitate ale
explozivilor de uz civil și condițiile pentru introducerea lor pe p iațăˮ o Reglementarea tehnică
„Echipamente și sisteme de protecție destinate utilizăriii în atmosferă potențial exploziveˮ o
Reglementarea tehnică „cu privire la instituirea unui sistem de identificare și trasabilitate a
explozivilor de uz civilˮ și adopta rea Legii cu privire la dispozitivele medicale – amendamente la
Legea nr.1409 -XIII din 17 decembrie 1 997 cu privire la medicamente. La fel se planifică
aprobarea Proiectul Hotărîrii Guvernului privind utilizarea în condiții de izolare a
microorganismelor m odificate genetic și promovarea în Guvern a amendamentelor la Legea
nr.131 -XVI din 7 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier promovarea în Guvern a
proiectului Hotărîrii Guvernului cu privire la utilizarea de sisteme mobile d e climatizare la
autoveh icule) . .
În domeniul Măsurile Sanitare Și Fitosanitare au fost înregistrate următoarele progrese :
aprobarea Metodelor de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide
de pe și din plante și produse de origine vegetală și aprobarea Normei sanitar -veterinare privind
stabilirea regulilor de control și supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile
aprobată prin HG din 17.02.16. .
A fost încheiat Contractul de prestări servicii Nr.798 din 18.02.2016 între ANSA și Institutul
de igienă și sănătate publică veterinară din București, România și cu suportul Delegației UE, au
fost încheiate 4 contracte cu laboratoare internaționale din România (București, Iași, Bacău) și
Austria, pentru implementarea Planului național de monitorizare a reziduurilor în produsele de
origine animală, aprobate anual de către ANSA (la momentul actual sunt în proces de licitație ).
.
și a fost aprobat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 113 din
18.05.2012 cu privire la stabilirea principiilor și a cerințelor generale ale legislației p rivind

69
siguranța alimentelor, Cea mai importantă restanță este a creditarea internațională a Laboratorului
de încercări CRDV. .
În domeniul Administrare Vamală a fost elaborat și promovat Proiectul Legii privind
serviciul vamal, care u rmează să fie adoptat de Parlament în prima lectură . În perioada
semestrului I, 2016, s -a observat o creștere în utilizarea procedurilor de perfectare electronica a
mărfurilor importate și exportate. Astfel, ponderea mărfurilor exportate, perfectate electr onic,
este cca 75 %, iar ponderea a celor importate este cca 12%. .
..
În scopul realizării angajamentului asumat de RM cu privire la protecția drepturilor de
proprietate intelectuală, Serviciul Vamal în colaborare cu AGEPI a elaborat și aprobat la
22.06.2016 proiectul Hotărîrii de Guvern pentru aprobarea ”Regulamentului priv ind asigurarea
respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organel e vamale . În perioada de
raportare au fost înregistrați 99 agenți economici autorizați (AEO), fapt ce va permite acestora să
beneficieze de anumite facilități în procesul de perfectare a actelor vamale la mărfuril e importate
sau exportate. A fost adoptată Legea nr. 138 din 20.06.2016 privind modificare și completarea
unor acte legislative ce vizează politica bugetară, fiscal și vamală pentru anul 2016.
.
Principala restanță este e laborarea și aprobarea modificărilor în Regulamentul cu privire la
completarea, autentificarea, eliberarea și controlul ulterior al certificatelor de ori gine
preferențială a mărfurilor . .
În sectorul Dreptul Societățilo r Comerciale ca progrese au fost înregistrate adoptarea în
Parlament ‟Legea nr. 21 din 4 martie 2016 privind modificarea și completarea actelor
legislative”.(prezenta Lege completează Legea nr.220 -XVI din 19 octombrie 2007 privind
înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali ccu art. (341 ).)
.
În domeniul Servicii Financiare Parlamentul a adoptat o serie de modificări la cadrul
legislativ național, care au ca scop ajustarea activității legislative a Băncii Naționale a Moldovei
la Tratatul privind Uniunea Europeană prec um și a altor norme comunitare și de punere în
aplicare cele mai bune practici și activități internaționale standarde ale băncii centrale.
.
Ca restanțe ramine p roiectul de lege privind modificar ea Legii nr.190 -XVI din 26 iulie 2007
cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului – a fost remis
Parlamentului spre examinare și apr obare la data de 24.05.2016 și p roiectul de lege privind
modificarea și completarea Legii nr. 284/2004 cu privire la comerțul electronic – este în proces
de elaborare tabelul divergențelor în baza avizelor recepționate . .
.
În perioada de ra portare, în sectorul achizițiilor publice s -au înregistrat progrese minore, în
special datorită lipsei unei baze legale necesare pentru efectuarea modificările normative
necesare și în special datorită modificării unor serii de angajamente din cadrul Acord ului de

70
Asociere, negociate cu partenerii europeni în cadrul ședințelor de lucru a Comitetului de
Asocier e RM -UE în configurația comerț . .
Ca p rogrese au fost înregistrate i ntrar ea în vigoare a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile
publice, care are drept scop crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea actelor normative
secundare (regulamente) în domeniu dat, în conformitate cu angajamentele asum ate de RM în
cadrul AA/DCFTA . A fost elaborat Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor
acte legislative a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.613 din 17 mai 2016. Acest proiect
prevede amendarea Legii nr.131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, ceea ce va permite
crearea și constituirea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, astfel încât aceasta
să fie respo nsabilă în fața Parlamentului. .
Ca restanțe ramine elabor area Strategie de dezvoltare a sectorului Achizițiilor publice din
Republica Moldova care are scopul de a asista instituțiile din sector în procesul de implementare
a tuturor angajamentelor asumate la nivel internațional, prin crearea unei viziuni unice co mune
în domeniu. Strategia dată încorporează Foia de parcurs și prevede modul de abordare a
cerințelor UE. Aceasta urmează a fi remisă Comisiei Europene, și promovarea în Guvern a
Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Soluționare a
Contestațiilor.30 . .

30 http://mei.gov.md/ro/content/noi -oportunitati -de-export -pentru -agentii -economici -din-republica -moldova -oferite -de

71
Concluzii și recomand ări .

1.În baza Acordurilor de Liber Schimb Moldova are un regim comercial foarte liberalizat,
astfel la etapa actuală aproximativ 80% din schimburile comerciale ale RM au loc în regim de
liber schimb în baza acestor acorduri . Acordurile de Comerț Liber oferă accesul la mai multe
piețe de desfacere cu un potențial de aproximativ 900 mil . consumatori, oferind astfel noi
oportunități de export pentru producătorii autohtoni . Astfel Moldova este membru al:
.Organiza ției Mondiale a Comerțului , a semnat o serie de acorduri, de exemplu: Acordul Central
European de Comerț Liber (CEFTA); Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre
Republica Moldova și Uniunea Europeană(Z LSAC sau DCFTA); Zona de Comerț Liber din
cadrul CSI; Acordul de comerț liber între Republica Moldova și Republica Turcia; Acordul de
Liber Schimb dintre Republica Moldova și Egipt; Acordul cu țările EFTA;
.
2.În sco pul promovării eficiente a comerțului (export și import) de mărfuri, Guvernul își
concentrează eforturile pentru determinarea priorităților de dezvoltare a exporturilor atît în
domeniile existente, cît și în ceea ce privește lansarea produselor noi. Se țin e cont și de nivelele
de productivitate în ramura respectivă, care în mare măsură, determină gradul de competitivitate
a diferitor produse. Principalele instituții care au drept scop de a promova comerțul exterioar al
Republicii Moldova sunt: Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din
Moldova (MIEPO); Organizatia pentru Dezvoltarea Sectorului Intreprinderilor Mici si Mijlocii
(ODIMM); Camera de Comerț și Industrie (CCI) ; Ministerul Economiei si Infastructurii si altel e.
..
.
.
3.Unul dintre cele mai importante acorduri de care beneficiaza Republica Moldova este
Acordul DCFTA care susține dezvoltarea continuă a economiei țării și contribuie la
îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Datorită Acordului DCFTA, mediul de afaceri din RM
cunoaște o îmbunătățire a standardelor de calitate, în special a produselor de larg consum care
pot fi exportate în orice colț al lumii. Export urile de produse moldovenești pe piața Europeană au
crescut semnificativ grație Acordului DCFTA și astfel acesta a salvat mai multe afaceri din
Republica Moldova. .
.
DCFTA reprezintă un nou instrument comercial care depășește conceptul tradițional de
liberalizare a comerțului, bazat pe două elemente cheie. Primul, prevede liberalizarea comerțului
prin eliminarea taxelor vamale, a cotelor de import și a altor bariere procedurale, legale ș i tehnice
în fața comerțului; inclusiv noi reglementări liberalizate privind investițiile și serviciile. Al doilea
aspect ține de preluarea normelor și standardelor UE, asigurând astfel premisele pentru o
integrare aprofundată pe piața comunitară. .
. .
4.În urma semnării Acordului de Liber Schimb Apr ofundat și Cuprinzător exportul de

72
bunuri din Moldova către UE a urmat o traiectorie pozitivă. Aceasta constituie o consecință
firească a intensificării relațiilor UE – Moldova și a avantajelor obținute de către Moldova prin
creșterea gradului de tratament special prin oferirea unor regimuri comerciale mai avantajoase de
către UE. Acești factori au fost completați și de eforturile întreprinse de producătorii autohtoni în
vederea diversificării partenerilor comerciali, pentru a -și majora veniturile sau pentr u a
supraviețui pierderilor cauzate de interdicțiile frecvente din partea Rusiei asupra producției din
Republica Moldova. .
Pe lângă majorarea volumului exporturilor către UE, au fost identificați și noi parte neri
comerciali. Unele dintre piețele noi de destinație pentru exporturile moldovenești sunt: Spania,
Suedia și Bulgaria – pentru struguri, Bulgaria și Suedia – pentru mere, Republica Cehă – pentru
grâu, Cipru, Grecia și Letonia – pentru orz, Letonia – pentru zahăr. .
.
Topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este reprezentat de
produsele contingentate care cad sub incidența mecanismului contra eludării, unde urmărim o
valorificare superioară a contingentelor alocate (grâu, porumb, orz, zahăr), fapt ce indică asupra
unui potențial de ex port superior nivelelor admise. Din produsele agricole supuse contingentării
care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate practic în totalitate cotele
pentru struguri și prune. Din păcate contingentul pentru mere rămâne nevalorificat .
.
În anul 2017 exporturile de mărfuri au totalizat 2425,1 mil. dolari SUA, volum superior
celui realizat în anul 2016 cu 18,6% . Din totalul mărfurilor exportate, 67,7% sunt mărfuri
autohtone, iar restul 32,3% – mărfur i reexportare. Astfel, comerțul cu UE a contribuit cu 7,2% la
creșterea exporturilor Republicii Moldova, iar 1360 companii autohtone (60% din numărul total
de companii exportatoare), își vând produsele în UE. .
.
5.Implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzator a influențat și
importul Republicii Moldova. Valoarea mărfurilor importate pe parcursul anului 201 7 s-a
majorat cu 20,2% sau cu 811 milioane de dolari față de aceeași perioadă din anul 2016. Creșterea
importurilor a fost condiționată de majorarea cererii interne, alimentată de creșterea salariului,
creșterea remitențelor de peste hotare, precum și de a precierea monedei naționale. Importurile de
mărfuri din țările Uniunii Europene dețin o cotă de 49,4% din totalul de importuri.
.
Totodată, în sensul extinderii beneficiilor și valorificării tuturor oportunităților oferit e de
ALSAC, sunt pertinente un șir de acțiuni, menite să contribuie la consolidarea relațiilor
comerciale bilaterale în contextul noului acord și obținerii unor efecte economi ce pozitive pe
termen lung , de exemplu : .
1.implementarea reglementărilor naționale în domeniul standardizării, metrologiei, evaluării
conformității și supravegherii pieței pentru produsele de origine industrială care dispun de

73
potențial de producere și export în Moldova; .
.
2. oferirea investiții lor în infrastructură pentru a putea testa conformitatea bunurilor industriale
cu standardele UE preluate în Moldova, și de a asigura calitatea necesară a acestor testări prin
intermediul laboratoarelor din Moldova, prin certificarea lor și auditul periodic al asigurării
conformității ;
3. adoptarea și implementarea Acordului de Evaluare a Conformității Produselor Industriale ,
inclusiv a Foii de Parcurs. .
4. transpunerea standardelor sanitare pentru produsele cu potențial de export pentru Moldova,
cum ar fi produsele de orig ine aviară, carnea de porc, produsele lactate și alte produse pentru
care sunt stabilite contingente tarifare și mecanismul de anti -circumvention. . .
5. lansare a centrelor de control la punctele de trecere vamală ; .
.
6. transpunerea standardelor sanitare pentru produse cu potențial de export pentru Moldova ;
8. funcționarea laboratoarelor de testare a calității și evaluarea conformității produselor de
origine animală și vegetală ; .
9. dinamizarea reformelor pe segmentul economic acoperit de Aco rdul de Asociere, cu
îndeplinirea strictă a angajamentelor asumate în cadrul acestuia (conform Planul Național de
Implementare a Acordului de Asociere) ; .
10. consolidarea efor turilor ce vizează includerea Republicii Moldova în grupul țărilor terțe care
au dreptul de a exporta produse de origine animală pe piața UE ; . .
11. renegociere a volumelor contingentelor existente în sensul majorării acestora pentru acele
categorii de produse care au demonstrat un potențial mai mare la export ; .
.
12. evaluarea permanentă a sectoarelor economiei care ar putea fi prejudiciate și eventuala
aplicare a măsurilor de protecție comercială prevăzute de accord; .
.
13. acordarea suportului necesar producătorilor autohtoni pentru a facilitatea penetrarea noilor
piețe, sau de a face față concurenței pe piața internă ; .
.
14. s usținerea și încurajarea transformărilor structurale profunde necesare pentru ridicarea
competitivității economiei naționale ; .
15. instituirea unui mecanism de comunicare care va asigura coerența fluxului de informații
asupra gradului de implementare a A LSAC, inclusiv prezentarea etapelor parcu rse și a
beneficiilor pentru economie. .
16. conformarea la acquis -ul comunitar cu privire la cerințele pentru comerțul cu animale vii și
produse animaliere; .
17. eliminarea cerințelor interne care constituie bariere în calea comerțului; .
.
18. armonizarea certificatelor sanitare veterinare de import cu cele ale Uniunii Europene.
.

74
Bibliografie
1.Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzător, http://dcfta.md/rus/acordul -de-liber-
schimb -aprofundat -si-cuprinzator -dintre -rm-si-ue-ghid-informativ -pentru -producatorii -agricoli .
2. Bucătaru V. Republica Moldova și Uniunea Europeană: de la cooperare la integrar e (2011 –
2012). Chișinău: Asociaț ia pentru Politică Externă, 2012. , 23 -34 p.
.
3. Bușcăneanu S. Monitorizarea guvernamentală a implementării Planului de Acț iuni RMUE. În:
Guvernare și democraț ie în Moldova, e -journal, an.IV, nr.82, 1 -15 octomb rie 2006, 165 -176 p.
4. Bușcăneanu S. Strategia de comunicare cu privire la integrarea europeană a Republicii
Moldo va. În: Policy Brief, 2008, 123 -125 p. .
5. Căldare Gh. Negocierea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În: Științ a politică în Republica Moldova: realizări și perspective. Studii InternaĠionale.
Chișinău : CEP USM, 2011, p. 176 -189. .
6. Căldare Gh. Probleme și priorităț i în colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europe ană
la etapa actuală. În: Științ a politică și societatea în schimbare: Mat. Conf. Șt. Int. dedicate celei
de-a 20 -a aniversă ri a Facultăț ii Relații Internaționale, Științ e Politice și Administrative, 13
noiemb. 2015. Chișinău: CEP USM, 2015, p. 377 -386. . .
7. Căldare Gh., S mirnov I. Implementarea proiectelor de asisten ță comunitară: practica
internațională și naț ională. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică), 2015, nr.3
(LXX), p. 157 -168. .
8. Ceban V., Saca V. Republica Moldova și Uniunea Europeană: de la parteneriat la politica de
vecinătate. În: Studii Internaț ionale. Viziuni din Moldova, 2006, nr.1, p. 47 -56.
.9. Cebotari Sv. Politica externă a Republicii Moldova în contextul proceselor integraț ioniste:
interese și prio rități. Teză de doctor în științ e politice. Chișinău, 2007. 169 -175 p.
.10. Chelcea S. Metodologia elaborării unei cerce tări științ ifice. București: comunicare. ro, 2003.
195-197 p. .
11. Cojocaru C. Dilema poli tic versus economic în construcț ia europeană. Chișinău: GAZETA
SRL, 2006. 238 -240 p. .
12. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu. Strategia de extindere și
principalele provocări în perioada 2012 -2013. Bruxelles, 10.10.20 12. , 340 -351 p. .
.
13. Juc L. Moldova – UE: actualitate, constatări. În: Vectorul european al RM și realizarea
Planului de AcĠiuni. Conf. Int., 17 februarie, 2006. Chișinău: AAP, 2006, p. 20 -23.
14. Juc V. Integrarea european ă – dimensiune a interesului naț ional al Republicii Moldova. În:
Republica Moldova și Uniunea Europeană: dimensiunile cooperării. Chișinău: S.n. (Tipografia –
Sirius), 2016, p.4 -35. .
15. Manole D . Planul de Acțiuni RM -UE: esenț ă și func ționalitate. În: Studii Internaț ionale.

75
Viziuni din Moldova, 2 006, nr.1, p. 65 -71. .
16. Marga A. Filosofia unificării europe ne. Cluj -Napoca: Editura Fundaț iei pentru Studii
Europene, 2001. 325 -327 p. .
17. Raț ă Gh. Integrarea europeană: istorie, documente, analize (curs universitar). Chișinău:
Perspectiva, 2001. 173 -174 p. .
18. Rusu R. Dimensiunea axiologică a integrării europene a Republicii Moldova. În: Revista de
filosofie, sociologie și știin țe politice, 2013, nr.1, p. 82 -90.. .
19.Savu D. -V. Integrarea europeană. Dimensiuni și perspective. București: Oscar Print, 1996.
223-225 p.
20.http://mei.gov.md/ro/content/acordul -de-liber-schimb -central -european -cefta
21.http://dcfta.md/continutul -acordului -de-asociere -dintre -rm-si-ue
22.http://mei.gov.md/ro/comunitatea -statelor -independente
23.http://mei.gov.md/ro/content/moldova -si-china -au-lansat -oficial -negocierile -privind -acordul –
de-comert –
24.https://radiochisinau.md/republica -moldova -va-semna -un-acord -de-comert -liber-care-ar-
permite -extinderea -exportului -pe-piata -din-china –61514.html?fbrefresh=1514985137
25.https://odimm.md/ro/despre -noi.html
26.http://www.comunicate.md/upload/4160_Policy%20Statewatch28_RO.pdf

76
Declaraț ia privind asumarea r ăspunderii .
.
Subsemnata Chiminjir -Roman Emilia, declar pe proprie răspundere că materialele
prezentate în teza de master se referă la propriile activități și realizări, în caz contrar urmînd să
suport consecințele, în conformitate cu legislația în vigoare. .
.

Chiminir – Roman Emilia