Stoica P.Constantin Mihai [622641]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
MASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN COMERȚ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Conf. Univ. dr. Oana Maria Milea

Masterand: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
MASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN COMERȚ

Analiza schimburilor comerciale ale
României în perioada 2014 -2018

Coordonator științific:
Conf. Univ. dr. Oana Maria Milea

Masterand: [anonimizat]
2019

3
Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………………. 4
Capitolul I. Politica comercială aspecte teoretice …………………………………………………………………….. 5
1.1. Obiectivele ș i principiile politicii comerciale …………………………………………………………………. 5
1.2. Instrumentele politicii comerciale ………………………………………………………………………………… 6
Capitolul II. Analiza și dinamica importurilor și exporturilor României în perioada 2014- 2018 ….. 10
2.1. Analiza și dinamica importurilor României în perioada 2014 -2018 ………………………………… 10
2.2. Analiza și dinamica exporturilor României în perioada 2014 -2018 …………………………………. 25
Capitolul III. Analiza balanței comerciale a României în perioada 2014 – 2018 ………………………….. 40
3.1. Soldul balanței comerciale a României în perioada 2014- 2018 ………………………………………. 41
3.2. Soldul balanței comerciale Intra UE a României în perioada 2014 -2018 …………………………. 42
3.3. Soldul balanței comerciale Extra UE a României în perioada 2014- 2018 ………………………… 43
3.4. Principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014- 2018 ……………. 44
3.5. Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014- 2018 ………… 45
Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………………….. 47
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………………….. 52

4
Introducere

Am ales tema ,, Analiza Schimburilor Comerciale ale Romaniei” deoarece sunt de părere că
domeniul economiei este un subiect extrem de important pentru țara noastră iar schimburile
comerciale al unei ț ări reprezentă unul dintre principali indicatorii esențiali în evaluarea stării
economice a acestei a, a direcției și a ritmului său de dezvoltare.
În funcție de nivelul ace stor schimburi, de structura și de produsele care sunt importate s au
exportate, putem stabili unde se află țara în contextul globalizări, cât și unde se îndreaptă, permițând
localizarea momentului în care gradul de performanță atins este în măsur ă să asigure cetățenilor săi
accesul la o bunăstare cât mai completă.
Lucrarea este structurată pe trei capitol, fiecare capitol împărțit în mai multe subcapitole care
abordează diferite aspecte ale schimburilor comerciale ale Romaniei .
Capitolul 1 este alcătuit din noțiuni generale despre Politica comercială , cum ar fi
obiectivele , principiile și instrumentele politici comerciale.
Capitolul 2 are ca subiect principal Analiza și dinamica importurilor și exporturilor
României .
Capitolul este structur at în două subcapitole: primul subcapitol prezintă analiza și dinamica
importurilor României, în care sunt prezentate importurile Intra U.E. și Extra U.E., principale grupe
de produse importate, principalele țări partenere la import, regiunile geografice d in care se importă,
principalele moduri de transport ale importurilor și grupele de țări din care România importă.
Al doilea subcapitol prezintă analiza și dinamica exporturilor României în care sunt prezentate
exporturile Intra U.E. și Extra U.E., principale grupe de produse exportate, principalele țări partenere
la export, regiunile geografice în care România exportă, principalele moduri de transport ale
exporturilor și grupele de țări în care România exportă.
Capitolul 3 are ca subiect principal Analiza balanței comerciale a României în care sunt
prezentate s oldul balanței comerc iale intra U.E. și e xtra U.E., principalele țări partenere în deficitul
balanței comerciale și principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale.

5
Capitolul I. Politica comercială aspecte teoretice

1.1. Obiectivele și principiile politicii comerciale
Politica comercială reprezintă ansamblul de măsuri și instrumente politice aplicate în relațiile
comerciale externe ale Uniuni Europene1.
Politica comercială are în vedere următoarele obiective:
• dezvoltarea exporturilor comunitare de bunuri și servicii, prin deschiderea și
consolidarea piețelor de destinație;
• asigurarea unor protecții pentru industria de bunuri și servicii, prin măsuri de
combatere a concurenței n eloiale;
• combaterea măsurilor de discriminare prin împiedicarea accesului și dezvoltării exporturilor de bunuri și servicii;
• asigurarea unui cadru legal pentru investițiile străine directe, prin protejarea
investitorilor și investițiilor;
• susținerea obiect ivelor în cadrul organizațiilor internaționale, în cadrul negocierilor
comerciale;
• dezvoltarea comerțului mondial, prin abolirea restricțiilor și reducerea barierelor vamale;
• integrarea cât mai multor țări în ansamblul comerțului mondial;
• includerea în pol itica de dezvoltare a componentei mediului înconjurător.
În sens restrâns, politica comercială comună presupune c rearea unei uniuni vamale între statele
membre ale Uniunii Europene, aplicarea unor principii uni forme cu privire la modificarea taxelor
vamal e, stabilirea de taxe vamale și încheierea de acor duri comerciale cu țările terțe (nemembre U.E.),
elaborarea și implementarea politicii vizând regimul comun de import și export
2.
Politica comercială în sens larg constă în crearea unei uniuni vamale între statele membre U.E.,
prin aplicarea unor principii în cea ce privește modificarea taxelor vamale, stabilirea taxelor vamale
și încheierea de acorduri comerciale cu țările membre U.E., elaborarea și implementarea politicii
regimului comun de import și export. Baza politicii comerciale este constitute de tariful vamal comun aplicat în relațiile cu țările membre. Regulile de export și de import sunt completate și ajutate de
reglementări cu privire la măsurile de antidumping și de salvgardare, măsuri împotriva subvențiilor la

1 Oana Maria Milea, Economie Europeana, Editura Universitară, București 2013, p.113
2 Ibidem, p.114

6
import și a practicilor ilicite de comerț, precum și restricții cantitative și interdicții comerciale în
problemele de politică externă3.
Principiile politicii comerciale sunt:4
• modificări tarifar e;
• încheierea de acorduri tarifare și comerciale în ceea ce privește schimburile de mărfuri
și servicii;
• aspecte comerciale legate de priorități intelectuale;
• investiți străine directe;
• adaptarea măsurilor de liberalizare;
• politica exporturilor;
• măsuri leg ate de protecția comercială și de respingerea practicilor de dumping și de
subvenții;

1.2. Instrumentele politicii comerciale
În realizarea principiilor de politică comercială sunt utilizate următoarele instrumente5:
• tariful vamal comun;
• Tariful Integrat al Comunităților Europene (TARIC);
• politica de import;
• politica de export;
• produse neliberalizate la import sau export;
• măsurile de protecție comercială.
Tariful vamal comun este comun statelor membre UE, nivelul taxelor fiind diferite de la un
produs la altul și are rolul de a:
• evita distorsionările schimburilor cu ajutorul taxelor vamale;
• evita schimburile în funcție de nivelul scăzut al taxelor vamale în anumite țări;
• răspunde nevoilor de a menține controlul frontierei externe.
Tariful vamal comun este alcătuit din: taxe vamale și nomenclatorul tarifar.
Tariful Integrat al Comunităților Europene (TARIC) cuprinde 18.000 de subdiviziuni
create pentru a face diferența între diverse aspect cum ar fi eliminarea tarifului, cote tarifare,

3 Ibidem, p.114
4 Ibidem, p.119
5 Ibidem, p.120

7
preferințele tarifare (cote și plafoane tarifare), sistemul generalizat de preferințe tarifare (SGP) aplicat
țărilor în curs de dezvoltare, taxe antidumping și taxe cu caracter protecționist, componente agricole,
valori pe unitate, valori standard de import, prețurile de referi nță și minime, interzicerea importurilor
și exporturilor, restricții de import și de export, supravegherea importurilor și exporturilor,
refinanțarea exportului.
TARIC -ul poate fi accesat de pe site- ul web al UE, unde se pot obține informații cu privire l a
taxele vamale și alte elemente ale regimului de import (SGP, regim preferențial, taxe antidumping) pe
produs și țară de origine6.
Politica de import constă în intrarea finală a mărfurilor în țară, cumpărarea acestora de către
o persoană juridică în urma acordului contractual între părți, acordarea de statut de marfă indigenă
după efectuarea formalităților vamale și comerciale și comercializare a lor intern ă. Bunurile indigene
beneficiază de același regim ca și bunurile naționale. Regimul de import din punct de vedere al
importanței și a aplicării formalităților vamale și a măsurilor de politică comercială și fiscal ă este
foarte complex.
După efectuarea formalităților de vămuire, autoritățile încasează datoria vamală aferentă
drepturilor de import (taxa vamală, comisionul vamal, suprataxa vamală, taxa pe valoarea adăugată,
accize pentru anumite categorii de mărfuri, eventuale taxe de răspuns la tratamente comerciale
nefavorabile din partea țării exportatoare ).
Politica de export constă în ieșirea finală a mărfurilor naționale de pe teritoriul țării
expeditoare și vânzarea acestora pe piața externă, conform acordurilor comerciale dintre părțile
contractante. T axa vamală la export este de regulă 0% în majoritatea statelor .
Produse neliberalizate
În vederea realizării pieței interne, este necesară construirea unui sistem de administrare a
contingentelor cantitative (cote, produse admise la import și export) pentru produse care nu au fost
liberalizate7.
Administrarea contingentelor la import sau la export presupune emiterea de licențe în statele
membre potrivit criteriilor cantitative stabilite la nivelul UE, de către Comisie. Procedura de
administrare trebuie să garanteze oricărui solicitant condiții echitabile de acces la contingente, iar
documentele emis e trebuie să poată fi utilizate pe întreg teritoriul UE.

6 Ibidem, p.121
7 www.ier.ro

8
Procedura începe cu anunțul de deschidere a contingentelor publicat de către Comisie în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Anunțul trebuie să conțină precizări privind: metoda de
distribuire, condițiile de admisibilitate și termenele de prezentare ale cererilor de licență, precum și
lista autorităților naționale unde acestea vor fi depuse.
Orice importator sau exportator dintr -un stat membru al UE poate înregistra pentru fiecare
contingent o sigură cerere de licență la autoritățile competente dintr -un stat membru la alegere,
redactată în limba sau limbile oficiale ale respectivului stat.
Există trei metode de administrare a contingentelor care pot fi aplicate singure sau împreună8:
• prima metodă cons tă în luarea în considerare a schimburilor comerciale tradiționale,
ceea ce presupune că o parte din contingente revine importatorilor și exportatorilor
tradiționali, iar restul de cote revine celorlalți importatori și exportatori;
• a doua metodă are în vedere ordinea cronologică a cererilor potrivit principiului
„primul venit, primul servit”. Statele membre emit licențele, după verificarea soldului comunitar disponibil, solicitanții admiși beneficiază de cantități egale.
• a treia metodă constă în repartizare a proporțională a cantităților solicitate la momentul
depunerii cererilor (metoda examinării simultane a cererilor).
Pe baza informațiilor comunicate de statele membre, comisia determină cantitățile pe care
trebuie să le redistribuie. Când sunt aplicate prima și a treia metodă comisia comunică autorităților
competente din statele membre, într -un termen fixat, cantitățile pentru care acestea emit licențele
diferiților solicitanți. Autoritățile din statele membre emit licențele de import sau de export în zece
zile lucrătoare de la notificarea deciziei comisiei sau în termenele fixate de aceasta.
Importul sau exportul produselor contingentate se poate face doar în baza licențelor de import
sau de export, care sunt valabile pe întreg teritoriul U.E.
Dacă un contingent este limitat la una sau mai multe regiuni din cadrul Uniunii, licențele de
import și de export sunt valabile doar în statul sau statele membre din regiunea sau regiunile
respective.
Licențele de import și de export sunt valabile timp de patru luni, durată la care se poate face
abateri în anumite condiții
9

8 Ibidem, p.125
9 Ibidem, p.125

9
Măsuri de protecție comercială
Politica de liberalizare a importurilor trebuie însoțită de măsuri de protecție împotriva
practicilor neloiale.10
Măsuri le de protecție comercială sunt: în caz de dumping și subvenții.
Dumpingul se întâlnește atunci c ând un agent economic exportă pe piață produs e către statele
membre U.E la prețuri mai mici decât valoarea normală a produsului (prețul domestic al produsului
sau costul de producție al acestuia).
Pentru luarea unor măsuri de protecție antidumping trebuie să se determine utilizărea unui pre ț
de dumping căt și de producerea unui prejudiciu. Prin prejudiciu se înțelege cauzarea unui prejudiciu
important într -o ramură industrială dintr -un stat membru, ameințarea cu producerea unui astfel de
prejudiciu sau întârzierea semnificativă în crearea unei industrii.
Stabilire a existenței prejudiciului presupune examinarea obiectivă a două criterii:
• volumul importurilor ce reprezintă obiectul unui dumping și a efectului acestor importuri
asupra prețului produselor similare din cadrul Uniunii
• efectul acestor importuri asupra industriei din statele membre.
Subvențiile pot fi utilizate pentru urmărirea politicilor interne și sociale, promovarea
producției și exportului, crearea de locuri de muncă, crearea și extinderea industriilor noi, sprijinirea
activitățilo r economice care ar p utea eșua.
Când o industrie din UE consideră că importurile unui produs dintr -o țară nemembră UE sunt
subvenționate și se aduc e un prejudiciu industriei în cauză poate depune o plângere la Comisie.
În cazul în care plângerea conține dovezi cu existența sub venției și a prejudiciului, Comisia va
trebui să deschidă o anchetă anti -subvenție.
Dacă ancheta constată că importurile beneficiază de o subvenție compensator ie și există un
prejudiciu suferit de către industria U .E. Comisia va putea impune măsuri compensatorii provizorii
acestea fiind obligațiuni pe importurile în cauză în termen de 9 luni de la lansarea anchetei.
O măsură compensatorie este de obicei sub forma unei taxe care se aplică pentru a contracara
efectelor de prejudiciu realizate de import urile subvenționate pe piața U .E. pentru a restabili o
concurență loială. Aceasta poate fi un procent din prețul bunurilor, o sumă fixă pe unitate sau un preț
de import minim la intrarea mărfurilor în Uniune.

10 www.ier.ro

10
Capitolul II . Analiza și dinamica importurilor și exporturilor
României în perioada 2014 -2018

2.1. Analiza și dinamica importurilor României în perioada 2014-2018
Importul reprezintă o operațiune comercială de cumpărare a unor bunuri materiale și/sau a
servicilor din străinătate contra unei cantități monetară convenită, implicând trecerea acestora a
frontierei vamale a importatorului.
Importul poate fi:
• direct și indirect;
• de bunuri materiale și servicii;
• propriu- zis și de completare;
• temporar și permanent;
• cu plată imediată și cu plat ă amânată.
Comerțul Intra UE cuprinde expedierile bunurilor din România către alte state membre U.E.
și introducerile bunurilor în România provenite din alte state membre U.E11.
Expedierile din România includ:
• bunuri de liberă circulație care părăsesc teritoriul României cu destinație catre alte state
membre U.E;
• bunuri plasate sub procedură vamal ă activă ( prelucrare în interiorul țării) sau prelucrare
sub control vamal în Româ nia și care sunt destinate state lor membre U.E.
Introducerile în România includ:
• bunuri de circulație liberă din statele membru U.E care intră pe teritoriul României;
• bunuri plasate sub procedură de prelucrare activ ă sau de prelucrare sub control vamal
în alt e state membre UE și care intră pe teritoriul Ro mâniei.
Comerțul Extra UE cuprinde schimburile de bunuri între România și statele nemembre U.E.
Se cuprind de asemenea:
• importuri temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul țării);
• exporturi de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă;
• exporturi temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte țări);

11http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/buletin_statistic_de_comert_international_nr.12_2018.pdf

11
• importuri de produse compensatoare rezultate după preluc rarea în afara țării și bunuri
importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (valoarea integrală a
bunurilor);
• quasi -exporturile, la care sunt întocmite la frontiera naț ională , declaraț ii vamale de
export aferente tranzacțiilor internaționale ale operatorilor economici nerezidenț i.
Nu sunt cuprinse în comer țul internaț ional: bunuri în tranzit, bunuri temporar
admise/scoase în/din țară (excepț ie celor pent ru prelucrare), bunuri achiziț ionate de organizații
internaționale pentru utiliză ri proprii în România, bunuri pentru și după reparații ș i piesele de schimb
aferente12.
Valoarea bunurilor exportate ș i importate se stabileș te pe baza preț ului efectiv FOB la
exporturi și a preț ului efectiv CIF la importuri.
Prețul FOB (Free on Board – Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera ță rii exportatoare,
care include valoarea bunurilor , precum ș i a costul ui transportului și a asigurării acestora până la
frontiera ță rii exportatoare.
Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight – Cost, Asigurare, Navlu) repre zintă prețul la frontiera
țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețul ui FOB, cât și costurile
asigură rii și transportului internațional până la frontiera ță rii importatoare13.

2.1.1. Importurile României realizate în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.1. e ste prezentată situația importurilor României în perioada 2014- 2018.
Valoarea totală a importurilor în anul 2014 a fost de 58521.51 mil.euro, în anul 2015 a fost de
62962.07 mil.euro, în anul 2016 a fost de 67364.43 mil.euro, în anul 2017 a fost de 75603.93 mil.euro,
respectiv 82866.83 mil. euro în anul 2018.
Tabelul 2 .1. Importurile României realizate în perioada 2014- 2018
mil.euro
Importuri realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 58521. 51 62962. 07 67364. 43 75603. 93 82866. 83
Sursă:www.insse.ro
În figura 2.1 se observă că valoarea importurilor R omâniei în perioada 2014- 2018 a crescut în
fiecare an.

12 http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_de_comert_international_al_romaniei_1.pdf
13 http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/buletin_statistic_de_comert_international_nr.12_2018.pdf

12
În anul 2015 valoarea importurilor a crescut cu 4440.56 mil.euro față de anul 2014, în anul
2016 a crescut cu 4402.36 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 8239.5 mil.euro față
de anul 2016, respectiv o creștere cu 7262.9 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017.
Valoarea importurilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 58521.51 mil.euro
la 82866.83 mil. euro ceea ce reprezintă o creștere cu 24345.32 mil.euro.
Figura 2.1.

2.1.2. Importurile Intra U.E. și Extra U.E. ale României realizate în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.2. e ste prezentată situația importurilor Intra U.E ale României în perioada 2014-
2018. Valoarea totală a importurilor în anul 2014 a fost de 44123.24 mil.euro, în anul 2015 a fost de
48589.09 mil.euro, în anul 2016 a fost de 51950.55 mil.euro, în anul 2017 a f ost de 57280.64 mil.euro,
respectiv 61875.62 mil.euro în anul 2018.
Tabelul 2 .2. Importurile Intra U.E. realizate în perioada 2014- 2018
mil.euro
Importuri Intra U.E. realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 44123. 24 48589. 09 51950. 55 57280. 64 61875. 62
Sursă:www.insse.ro
În figura 2.2 se observă că valoarea importurilor Intra U.E. ale României în perioada 2014-
2018 a crescut în fiecare an.

13
În anul 2015 valoarea importurilor a crescut cu 4465.85 mil.euro față de anul 2014, în anul
2016 a crescut cu 3361.45 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 5330.09 mil.euro față
de anul 2016, respective o creștere cu 4594.98 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017.
Valoarea importurilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 44123.24 mil.euro
la 61875.62 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere cu 17752.38 mil.euro.
Figura 2.2.
În tabelul 2.3. e ste prezentată situația importurilor Extra U.E ale României în perioada 2014 –
2018. Valoarea totală a importurilor în anul 2014 a fost de 14398.27 mil.euro, în anul 2015 a fost de
14372.98 mil.euro, în anul 2016 a fost de 15413.87 mil.euro, în anul 2017 a fost de 18323.29 mil.euro,
respectiv 20991.21 mil.euro în anul 2018.
Tabelul 2 .3. Importurile Extra U.E. realizate în perioada 2014- 2018
mil.euro
Importuri Extra U.E. realizate
în perioada 2014- 2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 14398. 27 14372. 98 15413. 87 18323. 29 20991. 21
Sursă:www.insse.ro
În figura 2.3 se observă că valoarea importurilor Extra U.E. ale României în perioada 2014-
2018 a crescut în fiecare an excepție făcând anul 2015. În anul 2015 valoarea importurilor a scăzut cu
25.29 mil.euro față de anul 2014, în anul 2016 a crescut cu 1040.89 mil.euro fată de anul 2015, în anul

14
2017 a crescut cu 2909.42 mil.euro față de anul 2016, respectiv o creștere cu 2667.92 mil.euro în anul
2018 față de anul 2017.
Valoarea importurilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 14398.27 mil.euro
la 20991.21 mil. euro ceea ce reprezintă o creștere cu 6592.94 mil.euro.
Figura 2.3.

2.1.3. Importurile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.4. e ste prezentată situația importurilor României pe principalele grupe de produse
realizate în perioada 2014 -2018 acestea fiind: produse ale industriei constructoare de maș ini; produse
ale industriei textile și pielăriei; produse minerale; produse ale industriei chimice și mase plastice;
produse agroalimentare; metale comune și articole din acestea; produse al e industriei lemnului,
hârtiei ; articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică.
În fig ura 2.4. se observă că valoarea importurilor pe principalele grupe de produse au
înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse ale industriei constructoare de
mașini a crescut în anul 2018 cu 11604.61 mil.euro, a produselor ale industriei textile și pielăriei a
crescut cu 1541.27 mil.euro, a produselor minerale a crescut cu 911.64 mil.euro, a produselor ale
industriei chimice și mase plastic a crescut cu 3338.67 mil.euro, a produselor agroalimentare a crescut
cu 2519.96 mil.euro, a metalelor comune și articole din acestea a crescut cu 2536.06 mil.euro, a

15
produselor ale industriei lemnului, hârtiei a crescut cu 1355.26 mil.e uro, a articolelor din piatră, ipsos,
ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 392.5 mil.euro.
Tabelul 2.4. Importurile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014- 2018
mil.euro
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true
Figura 2.4. Importuri pe principale grupe de
produse
Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse ale industriei constructoare
de mașini 22143.33 25111.37 27216.65 30233.83 33747.94
Produse ale industriei textile ș i
pielă riei 5485.65 5840.75 6393.22 6800.87 7026.92
Produse minerale 5786. 37 4381. 45 4157. 17 5391. 31 6698. 01
Produse ale industriei chimice ș i
mase plastice 10208.18 10940.37 11598.20 12922.97 13546.85
Produse agroalimentare 5121. 23 6055. 16 6789. 06 7423. 13 7641. 19
Metale comune ș i articole din
acestea 6312.69 6738.33 6764.34 7964.11 8848.75
Produse ale industriei lemnului,
hârtiei 2579.85 2909.24 3340.32 3584.60 3935.11
Articole din piatr ă, ipsos,
ciment ,sticlă și ceramică 712.45 795.26 884.77 992.54 1104.95
Alte 171.76 190.13 220.70 290.57 317.09

16
În tabelul 2.5. e ste prezentată ponderea importurilor României pe principalele grupe de
produse realizate în perioada 2014- 2018.
Din tabel se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are produsele ale industriei
constructoare de mașini cu 40.73% urmată de produse ale industriei chimice și mase plastic cu
16.35%, metale comune și articole din acestea cu 10.68%, produse agroalime ntare cu 9.22%, produse
ale industriei textile și pielăriei cu 8.48%, produse minerale cu 8.08%, produse ale industriei lemnului și hârtiei cu 4.75%, și respective de articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramiă cu 1.33%.
Tabelul 2 .5. Ponderea importurilor pe principale grupe de pr oduse realizate în perioada 2014- 2018
%
Importurilor pe principale grupe de
produse Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse ale industriei constructoare
de mașini 37.84 39.88 40.40 39.99 40.73
Produse ale industriei textile ș i
pielă riei 9.37 9.28 9.49 9.00 8.48
Produse minerale 9.89 6.96 6.17 7.13 8.08
Produse ale industriei chimice ș i
mase plastice 17.44 17.38 17.22 17.09 16.35
Produse agroalimentare 8.75 9.62 10.08 9.82 9.22
Metale comune ș i articole din
acestea 10.79 10.70 10.04 10.53 10.68
Produse ale industriei lemnului,
hârtiei 4.41 4.62 4.96 4.74 4.75
Articole din piatră, ipsos,
ciment,sticlă și ceramică 1.22 1.26 1.31 1.31 1.33
Alte 0.29 0.30 0.33 0.38 0.38
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true
În figura 2.5. se observă că ponderea importurilor pe principalele grupe de produse variază de
la an la an înregistrând, creșteri și scăderi ale l ivrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 ponderea importurilor de produse ale industriei constructoare de
mașini a crescut în anul 2018 cu 2.89 procente, a produselor ale industriei textile și pielăriei a scăzut
cu 0.89 procente, a produ selor minerale a scăzut cu 1.81 procente, a produselor ale industriei chimice
și mase plastic a scăzut cu 1.09 procente, a produselor agroalimentare a crescut cu 0.47 procente, a
metalelor comune și articole din acestea a scăzut cu 0.11 procente, a produse lor ale industriei
lemnului, hârtiei a crescut cu 0.34 procente, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a
crescut cu 0.11 procente.

17
Figura 2.5.

2.1.4. Importurile României pe secțiuni conform Clasificării S tandard de Comerț Internațional
în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.6. e ste prezentată situația importurilor României pe secțiuni conform Clasificării
Standard de Comerț Internațional în perioada 2014 -2018 acestea fiind; produse alimentare și animale
vii; b ăuturi și tutun; materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili; combustibili minerali,
lubrifianți și materiale conexe; uleiuri, grăsimi și ceruri de origine vegetală și animală; produse
chimice și produse conexe , nespecificate în altă parte; p roduse prelucrate clasificate în principal după
materia primă; mașin i și echipamente de transport; articole manufacturate diverse; bunuri necuprinse
în altă secțiune.
Tabelul 2.6. Importurile României conform Clasificării Standard de Comerț Internațional
mil.euro
Importuri conform Clasificării
Standard de Comerț Internaționa l Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse alimentare ș i animale vii 1833 4066 4798 5477 5957
Băuturi ș i tutun 363 453 567 587 669
Materiale crude, necomestibile,
exclusiv combustibili 1013 1671 1778 1940 2240

18
Importuri conform Clasificării
Standard de Comerț Internaționa l Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Combustibili minerali, lubrifianți ș i
materiale conexe 5517 5448 4036 3810 4984
Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine
vegetală și animală 87 149 162 160 160
Produse chimice ș i produse conexe,
nespecificate în altă parte 4581 7965 8595 9043 10049
Produse prelucrate clasificate în
principal după materia primă 9514 12381 13217 13599 15111
Mașini ș i echipamente de transport 14360 20839 23520 25579 28273
Articole manufacturate diverse 3473 5533 6279 7147 8142
Bunuri necuprinse în altă secț iune 6 17 21 21 21
Sursă: www.insse.ro
Figura 2.6.
În figura 2.6. se observă că valoarea importurilor pe secțiuni conform Clasificării Standard de
Comerț Internațional în perioada 2014- 2018 au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piața
internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse alimentare și animale vii a crescut
în anul 2018 cu 4124 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 306 mil.euro, a materialelor crude,
necomestibile, exclusiv combustibili a crescut cu 1227 mil.euro, a combustibililor minerali,
lubrifianților și materialelor conexe a scăzut cu 533 mil.euro, a uleiurilor, grăsimilor și ceruri de

19
origine vegetală și animală a crescut cu 73 mil.euro, a produselor chimice și produselor conexe,
nespecificate în altă parte a crescut cu 5468 mil.euro, a produselor prelucrate clasificate în principal
după materia primă a crescut cu 5597 mil.euro, a mașinilor și echipamentelor de transport a crescut
cu 13913 mil.euro, a articolelor manufacturate diverse a crescut cu 4669 mil.euro iar a bunurilor
necuprinse în altă secțiune cu 15 mil.euro.

2.1.5. Importurile României realizate cu principalele țări în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.7. este prezentată situația importurilor României realizate cu principalele țări
partenere în perioada 2014- 2018, acestea fiind Austria, Federația Rusă Olanda, Turcia, China,
Polonia, Franța, Ungaria, Italia și Germania .
Tabelul 2 .7. Importurile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014 -2018
mil.euro
Importuri realizate cu principalele
țări Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Austria 2199. 10 2428. 21 2400. 51 2513.20 2721. 83
Federația Rusă 2272.84 1979. 95 1980. 92 2483. 07 3131. 06
Olanda 2183. 19 2521. 66 2765. 68 2998. 58 3218. 19
Turcia 1948. 69 2283. 05 2554. 24 3018. 16 3602. 23
China 2348. 65 2888. 39 3439. 73 3794. 91 4407. 27
Polonia 2725. 20 3047. 46 3459. 64 4113. 35 4611. 89
Franța 3321. 93 3510. 57 3731. 36 4003. 36 4221. 49
Ungaria 4586. 22 5004. 90 5057. 90 5679. 89 5694. 78
Italia 6323. 61 6849. 37 6911. 39 7579. 93 7778. 35
Germania 11218. 06 12502. 24 13830. 16 15137. 47 16955. 74
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true
Din figura 2. 7. se observă că în anul 2018 Germania este principala țară cu care România
importă cel mai mult cu o valoare totală a importurilor de 16955.74 mil. euro urmată de Italia cu
7778.35 mil. euro, Ungaria cu 5694.78 mil.euro, Polonia cu 4611.89 mil.euro, China cu 4407.27
mil.euro , Franța cu 4221.49 mil.euro, Turcia cu 3602.23 mil.euro, Olanda cu 3218.19 mil.euro,
Federația Rusă cu 3131.06 mil.euro, respectiv Austria cu 2721.83 mil.euro.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor în anul 2018 cu Germania a crescut cu 5737.68
mil.euro, cu Italia a crescut cu 1454.74 mil.euro, cu Ungaria a crescut cu 1108.56 mil. euro, cu Franța
a crescut cu 899.56 mil.euro, cu Polonia a crescut cu 1886.69 mil.euro, cu China a crescut cu 2058.62
mil.euro, cu Turcia a crescut cu 1653.54 mil.euro, cu Olanda a crescut cu 1035 mil.euro, cu Federația
Rusă a crescut cu 858.22 mil.euro iar cu Austria a cescut cu 522.73 mil.euro.

20
Figura 2.7.
În tabelul 2.8. este prezentată ponderea importurilor României realizate cu principalele țări
partenere în perioada 2014- 2018.
Se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are Germania cu 20.46%, urmată de Italia
cu 9.39%, Ungaria cu 6.87%, Polonia cu 5.57%, China cu 5.32%, Franța cu 5.09%, Turcia cu 4.35%,
Olanda cu 3.88%, Federația Rusă cu 3.78% și respectiv Austria cu 3.28%
Tabelul 2 .8. Ponde rea importurilor României realizate cu principalele țări în perioada 2014 -2018
%
Importuri realizate cu principalele
țări Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Austria 3.76 3.86 3.56 3.32 3.28
Federația Rusă 3.88 3.14 2.94 3.28 3.78
Olanda 3.73 4.01 4.11 3.97 3.88
Turcia 3.33 3.63 3.79 3.99 4.35
China 4.01 4.59 5.11 5.02 5.32
Polonia 4.66 4.84 5.14 5.44 5.57
Franța 5.68 5.58 5.54 5.30 5.09
Ungaria 7.84 7.95 7.51 7.51 6.87
Italia 10.81 10.88 10.26 10.03 9.39
Germania 19.17 19.86 20.53 20.02 20.46
Sursă:www.insse.ro

21
Din figura 2.8. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 ponderea importurilor cu Germania
a crescut cu 1,29 procente, cu Italia a scăzut cu 1,42 procente, cu Ungaria a crescut cu 0.97 procente,
cu Franța a scăzut cu 0.59 procente, cu Polonia a crescut cu 0.91 procente, cu China a crescut cu 1,31
procente, cu Turcia a crescut cu 1,02 procente, cu Olanda a crescut cu 0.15 procente, cu Federația
Rusă a scăzut cu 0.10 procente iar cu Austria a scăzut cu 0,48 procente.
Figura 2.8.

2.1.6 Evoluția importului României pe regiuni geografice în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.9. e ste prezentat importurile României pe regiuni geografice în perioada 2014 –
2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are Europa cu 73497.92 mil.euro, urmată de
Asia și Oceania cu 6535.84 mil.euro, America de Nord și America de Sud cu 1638.16 mil.euro și
respectiv Africa și Orientul Apropiat cu 1179.65 mil.euro.
Tabelul 2 .9. Importurile României pe regiuni geografice in perioada 2014- 2018
mil.euro
Importurile României pe regiuni
geografice in perioada 2014- 2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Europa 52684.74 56241.67 59947.47 67133.68 73497.92
Africa ș i Orientul Apropiat 665.82 790.05 910.58 923.03 1179. 65

22
Importurile României pe regiuni
geografice in perioada 2014- 2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Asia ș i Oceania 3894. 47 4620. 41 5268. 17 5737. 41 6535. 84
America de N ord ș i America de S ud 1257.03 1282.84 1223.60 1793.57 1638.16
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.9.
Din figura 2.9. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea importurilor cu Europa
a crescut cu 20813.18 mil.euro, cu Africa ș i Orientul Apropiat a crescut cu 513.83 mil.euro, cu Asia
și Oceania a crescut cu 2671.37 mil.euro, cu America de Nord și America de S ud a crescut cu 381.13
mil.euro.

2.1.7 Importurile României realizate pe principalele modur i de transport în perioada 2014-
2018
În tabelul 2.10. este prezentat importurile României realizate pe principalele moduri de
transport în perioada 2014- 2018.
Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are transportul rutier cu 61246 mil.euro,
urmat de transportul maritim cu 12407 mil.euro, transportul feroviar cu 2082 mil.euro și respectiv
transportul pe căi navigabile interioare cu 297 mil.euro .
Din figura 2.10. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea importurilor
transportului feroviar a crescut cu 646 mil.euro, a transportului rutier a crescut cu 17871 mil.euro, a

23
transport pe căi navigabile interioare a crescut cu 17 mil.euro, iar a transportului maritime a crescut
cu 3467 mil.euro.
Tabelul 2.10. Importurile României pe principalele moduri de transport î n perioada 2014 -2018
mil.euro
Moduri de transport Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Transport feroviar 1436 1512 1437 1952 2082
Transport rutier 43375 47629 50751 56000 61246
Transport pe că i navigabile interioare 280 386 420 398 297
Transport maritim 8940 8574 8761 10534 12407
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.10.

2.1.8. Evoluția importului României pe grupe de țări în perioada 2014- 2018
Principalele grupe de țari sunt:
• OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) formată din țările
Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Chile, Coreea de Sud, Danemarca, Elveția,
Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia,Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Japonia,
Luxemburg, Letonia, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda Polonia, Portugalia ,
Marea Britanie, Slovacia, Sloven ia, Spania, SUA, Suedia, Turcia ș i Ungaria;

24
• OCEMN (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră) formată din țările
Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România
Rusia, Turcia și Ucraina ;
• CCG (Consiliul de Coope rare al Golfului) formată din țările Arabia Saudită, Bahrein,
Emiratele Ara be Unite, Kuweit, Oman și Qatar;
• OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) formată din țările Algeria, Angola,
Arabia Saudită, Ecuador, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria,
Qatar, Emiratele Arabe Unite și Venezuela
• ASEAN (Asociația națiunilor din sud -estul Asiei) formată din țările Brunei, Cambodgia,
Filipine , Indonezia , Laos, Malaiezia, Myanmar , Singapore , Thailanda și Vietnam ;
• APEC (Cooperarea Economică Asia- Pacific ) formată din țările Australia, Brunei, Canada,
Chile, China, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Papua
Noua Guinee, Peru, Filipine, Rusia, Singapore,Thailanda, SUA, Vietnam .

În tabelul 2.11. este preze ntată evoluția importului pe grupe de țări în perioada 2014- 2018.
Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are OECD cu 65354.70 mil.euro, urmat de
OCEMN cu 12729.37 mil.euro, APEC cu 10368.50 mil.euro , ASEAN cu 623.51 mil.euro , OPEC cu
623.13 mil.euro și respectiv CCG cu 97.42 mil.euro .
Tabelul 2.11. Evoluția importului României pe grupe de țări în perioada 2014- 2018
mil.euro
Evoluția importului pe grupe de țări
în perioada 2014- 2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
OECD 46372. 28 50993. 11 54389. 68 60599. 76 65354. 70
OCEMN 7766. 58 8388. 10 9232. 68 10860. 89 12729. 37
CCG 106.21 67.92 100.40 69.23 97.42
OPEC 226.66 293.68 325.45 375.71 623.13
ASEAN 410.69 442.33 460.94 566.98 623.51
APEC 6752. 18 7149. 14 7791. 48 9184. 78 10368. 50
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true
Din figura 2.11. se observă că î n anul 2018 față de anul 2014 valoarea importurilor cu OECD
a crescut cu 18982.42 mil.euro, cu OCEMN a crescut cu 4962.79 mil.euro, cu CCG a scăzut cu 8.79
mil.euro, cu OPEC a crescut cu 396.47 mil.euro , cu ASEAN a crescut cu 212.82 mil.euro iar cu
APEC a crescut cu 3616.32 mil.euro.

25
Figura 2.11.

2.2. Analiza și dinamica exporturilor României în perioada 2014 -2018
Exportul reprezintă operațiunea comercială de vânzare a bunurilor materiale și/sau a
serviciilor către persoane fizice sau juridice dintr -o altă țară în schimbul unei sume dintr -o valută
convenită.
Exportul reflect ă nivelul ș i structura economiei naționale și capaci tatea acesteia de a valorifica
în avantajul său , participarea la circuitul economic mondial .

2.2.1. Exporturile României realizate în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.12. este prezentată situația exporturilor României în perioada 2014- 2018.
Valoarea totală a exporturilor în anul 2014 a fost de 52458.66 mil. euro, în anul 2015 a fost de
54596.06 mil. euro, în anul 2016 a fost de 57392.24 mil. euro, în anul 2017 a fost de 62644.08 mil.
euro, respectiv 67733.14 mil. euro în anul 2018.
În figura 2.12. se observă că valoarea exporturilor României în perioada 2014- 2018 a crescut
în fiecare an.
În anul 2015 valoarea exporturilor a crescut cu 2137.4 mil.euro față de anul 2014, în anul 2016
a crescut cu 2796.18 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 5251.84 mil.euro față de
anul 2016, respectiv o creștere cu 5089.06 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017.

26
Valoarea exporturilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 52458.66 mil.euro
la 67733.14 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere cu 15274.48 mil.euro.
Tabelul 2 .12. Ex porturile Rom âniei realizate în perioada 2014- 2018
mil.euro
Exporturi realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 52458. 66 54596. 06 57392. 24 62644. 08 67733. 14
Sursă:www.insse.r o
Figura 2.12.

2.2.2. Exporturile Intra U.E. și Extra U.E. ale României realizate în perioada 2014- 2018
În tabel ul 2.13. este prezentată situația exporturilor Intra U.E. ale României în perioada 2014-
2018.
Valoarea totală a exporturilor în anul 2014 a fost de 37308.07 mil. euro, în anul 2015 a fost de
40243.26 mil.euro, în anul 2016 a fost de 43080.22 mil.euro, în anul 2017 a fost de 47482.35 mil.euro,
respectiv 51982.12 mil. euro în anul 2018.
În figura 2.13. se observă că valoarea exporturilor Intra U.E. ale României în perioada 2014-
2018 a crescut în fiecare an.
În anul 2015 valoarea exporturilor a crescut cu 2935.19 mil. euro față de anul 2014, în anul
2016 a crescut cu 2836.96 mil. euro fată de anul 2015, în anul a crescut 2017 cu 4402.13 mil. euro

27
față de anul 2016, respective o creștere cu 4499.77 mil. euro în anul 2018 față de anul 2017. Valoarea
exporturilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 37308.07 mil. euro la 51982.12 mil.
euro ceea ce reprezintă o creștere cu 14674.05 mil. euro.
Tabelul 2 .13. Ex porturile Intra U.E.realizate în perioada 2014- 2018
mil.euro
Exporturi Intra U.E. realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 37308. 07 40243. 26 43080. 22 47482. 35 51982. 12
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.13.
În tabelul 2.14. este prezentata situația exporturilor Extra U.E. ale României in perioada 2014 –
2018. Valoarea totală a ex porturilor în anul 2014 a fost de 15150.58 mil.euro,în anul 2015 a fost de
14352.79 mil.euro, în anul 2016 a fost de 14312.02 mil.euro, în anul 2017 a fost de 15161.73 mil.euro,
respectiv 15751.02 mil.euro în anul 2018.
În figura 2.14. se observă că valoarea exporturilor Extra U.E. ale României în perioada 2014-
2018 a avut scăderi în anii 2015 și 2016 urmată de creșterii în anul 2017 și 2018.
În anul 2015 valoarea exporturilor a scăzut cu 797.79 mil.euro față de anul 2014, în anul 2016
a scăzut cu 40.77 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 849.71 mil.euro față de anul
2016, respective o creștere cu 589.29 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017. Valoarea exporturilor

28
în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 15150.58 mil.euro la 15751.02 mil.euro ceea ce
reprezintă o creștere cu 600.44 mil.euro.
Tabelul 2 .14. Ex porturile Extra U.E. realizate în perioada 2014- 2018
mil.e uro
Exporturi Extra U.E. realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 15150. 58 14352. 79 14312. 02 15161. 73 15751. 02
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.14.

2.2.3. Exporturile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.15. este prezentată situația exporturilor României pe principalele grupe de produse
realizate în perioada 2014- 2018 acestea fiind produse ale industriei constructoare de mașini; produse
ale industriei textile și pielăriei; produse minerale; p roduse ale industriei chimice și mase plastice;
produse agroalimentare; m etale comune și articole din acestea; p roduse ale industriei lemnului,
hârtiei; a rticole din piatră, ips os, ciment, sticlă și ceramică.
Din figura 2.15. se observă că valoa rea exporturilor pe principalele grupe de produse au
înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea exporturilor de produse ale indus triei constru ctoare de
mașini a crescut în anul 2018 cu 11573.5 mil.euro, a produselor ale industriei textile și pielăriei a

29
crescut cu 148.59 mil.euro, a produselor minerale a scăzut cu 357.67 mil.euro, a produselor ale
industriei chimice și mase plastic a crescut cu 1042.7 mil.euro, a produselor agroalimentare a crescut
cu 915.25 mil.euro, a metalelor comune și articole din acestea a crescut cu 1300.19 mil.euro, a produselor al e industriei lemnului, hârtiei a crescut cu 509.56 mil.euro, a articolelor din piatră, ipsos,
ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 116.52 mil.euro.
Tabelul 2 .15. Ex porturile României pe principale grupe de pr oduse realizate în perioada 2014 -2018
mil.euro
Exporturile României pe principale
grupe de produse Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse ale industriei constructoare
de mașini 23043.01 25322.78 28284.08 31289.07 34616.51
Produse ale industriei textile ș i
pielă riei 5652.72 5652.54 5786.38 5843.76 5801.31
Produse minerale 3252. 98 2556. 56 2173. 33 2472. 26 2895. 44
Produse ale industriei chimice ș i
mase plastice 5052.54 5139.13 5122.52 5666.01 6095.24
Produse agroalimentare 5572. 86 5918 .16 6169. 23 6406. 55 6488. 11
Metale comune ș i articole din
acestea 4694.20 4696.61 4485.85 5330.26 5994.39
Produse ale industriei lemnului,
hârtiei 4425.21 4573.46 4614.61 4783.77 4934.77
Articole din piatra, ipsos,
ciment,sticlă și ceramică 292.57 313.92 346.07 376.13 409.09
Alte 472.56 422.89 410.16 476.28 498.27
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true
Figura 2.15.

30
În tabelul 2.16. este prezentată ponderea exporturilor României pe principalele grupe de
produse realizate în perioada 2014- 2018.
Din tabel se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are produsele ale industriei
constructoare de mașini cu 51.11% urmată de produse agroalimentare cu 9.58%, produse ale industriei
chimice și mase plastic cu 9.0% metale comune și articole din acestea cu 8.85%, produse ale industriei
textile și pielăriei cu 8.56%, produse ale industriei lemnului și hârtiei cu 7.2 9%, produse minerale cu
4.27%, și respective de articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramic cu 0.60% .
Tabelul 2 .16. Ponderea exporturilor pe principale grupe de pr oduse realizate în perioada 2014 -2018
%
Exporturi pe principale grupe de
produse
Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse ale industriei constructoare
de maș ini 43.93 46.38 49.28 49.95 51.11
Produse ale industriei textile și
pielă riei 10.78 10.35 10.08 9.33 8.56
Produse minerale 6.20 4.68 3.79 3.95 4.27
Produse ale industriei chimice ș i
mase plastice 9.63 9.41 8.93 9.04 9.00
Produse agroalimentare 10.62 10.84 10.75 10.23 9.58
Metale comune ș i articole din acestea 8.95 8.60 7.82 8.51 8.85
Produse ale industriei lemnului,
hârtiei 8.44 8.38 8.04 7.64 7.29
Articole din piatra, ipsos,
ciment,sticlă și ceramică 0.56 0.57 0.60 0.60 0.60
Alte 0.90 0.77 0.71 0.76 0.74
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true
În figura 2.16. se observă că ponderea exporturilor pe principalele grupe de produse variază
de la an la an înregistrând creșteri și scăderi ale livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 ponderea importurilor de produse ale indus triei constructoare de
mașini a crescut în anul 2018 cu 7.18 procente, a produselor ale industriei textile și pielăriei a scăzut
cu 2.22 procente, a produselor minerale a scăzut cu 1.93 procente, a produselor ale industriei chimice
și mase plastic a scăzut cu 0.63 procente, a produselor agroalimentare a scăzut cu 1.04 procente, a
metalelor comune și articole din acestea a scăzut cu 0.10 procente, a produselor al e industriei
lemnului, hârtiei a scăzut cu 1.15 procente, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a
crescut cu 0.04 procente.

31
Figura 2.16.

2.2.4. Exporturile României pe sectiuni conform Clasificarii Standard de Comert International
în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.17. este prezentată situația exporturilor României pe secțiuni conform Clasificării
Standard de Comerț Internațional în perioada 2014- 2018 acestea fiind produse alimentare și animale
vii; băuturi și tutun; materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili; combustibili minerali,
lubrifianți și materiale conexe; uleiuri, g răsimi și ceruri de origine vegetală și animală; produse
chimice și produse conexe, nespecificate în altă parte; produse prelucrate clasificate în principal după
materia primă; mașini și echipamente de transport; articole manufacturate diverse; bunuri necuprinse
în altă secțiune .
Tabelul 2.17. Exporturile României conform Clasificării Standard de Comerț Internațional
mil.euro
Exporturi pe secțiuni conform
Clasificării Standard de Comerț
Internațional Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse alimentare ș i animale vii 3666 3777 3950 4066 4210
Băuturi ș i tutun 817 1055 882 860 844

32
Exporturi pe secțiuni conform
Clasificării Standard de Comerț
Internațional Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Materiale crude, necomestibile,
exclusiv combustibili 2631 2268 2290 2522 2570
Combustibili minerali, lubrifianți ș i
materiale conexe 3139 2448 2092 2378 2772
Uleiuri, grăsimi ș i ceruri de origine
vegetală și animală 183 192 164 183 201
Produse chimice ș i produse conexe,
nespecificate în altă parte 2707 2672 2495 2786 2958
Produse prelucrate clasificate în
principal dupa materia primă 8647 9106 9233 10425 11278
Mașini ș i echipamente de transport 22196 24293 26939 29042 32079
Articole manufacturate diverse 8182 8561 9134 10142 10530
Bunuri necuprinse în altă secț iune 298 237 213 240 289
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.17.
În figura 2.17. se observă că valoarea exporturilor pe secțiuni conform Clasificării Standard
de Comerț Internațional în perioada 2014- 2018 au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe
piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea im porturilor de produse alimentare și animale vii a crescut
în anul 2018 cu 544 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 27 mil.euro, a materialelor crude,

33
necomestibile, exclusiv combustibili a scăzut cu 61 mil.euro, a combustibililor minerali, lubr ifianților
și materialelor conexe a scăzut cu 357 mil.euro, a uleiurilor, grăsimilor și ceruri de origine vegetală și
animală a crescut cu 18 mil.euro, a produselor chimice și produselor conexe, nespecificate în altă parte
a crescut cu 251 mil.euro, a produselor prelucrate clasificate în principal după materia primă a crescut
cu 2631 mil.euro, a mașinilor și echipamentelor de transport a crescut cu 9883 mil.euro, a articolelor
manufacturate diverse a crescut cu 2348 mil.euro iar a bunurilor necuprinse în al tă secțiune a scăzut
cu 9 mil.euro.

2.2.5. Exporturile României realizate cu principalele țări în perioada 2014- 2018
În tabelul 2.18. este prezentată situația exporturilor României realizate cu principalele țări
partenere în perioada 2014 -2018, acestea fiind Cehia, Polonia, Spania, Bulgaria, Turcia, Marea
Britanie, Ungaria, Franța, Italia și Germania .
Tabelul 2.18. Ex porturile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014 -2018
mil.euro
Sursă:www.insse.ro
Din figura 2.18. se observă că în anul 2018 Germania este principala tară cu care România
exportă cel mai mult cu o valoare totală a exporturilor de 15561.77 mil.euro urmată de Italia cu
7745.93 mil.euro , Franța cu 4810.22 mil.euro , Ungaria cu 3306.76 mil.euro, Marea Britanie cu
2874.48 mil.euro , Bulgaria cu 2203.65 mil.euro , Polonia cu 2148.66 mil.euro, Spania cu 2097.63
mil.euro, Cehia cu 2006.50 mil.euro respectiv Turcia cu 1980.18 mil.euro.
Comparativ cu anul 2014 valoarea exporturilor cu Germania a crescut cu 5462.89 mil.euro,
cu Italia a crescut cu 1503.65 mil.euro, cu Franța a crescut cu 1260.14 mil.euro, cu Ungaria a crescut
cu 634.88 mil.euro, cu Marea Britanie a crescut cu 721.93 mil.eur o, cu Turcia a scăzut cu 375.99 Exporturile României realizate cu
principalele ț ări partenere Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Cehia 1180.19 1364.46 1515.00 1802.25 2006.50
Polonia 1316.32 1463.42 1659.25 1960.72 2148.66
Spania 1392.99 1580.38 1721.57 1869.94 2097.63
Bulgaria 1782.07 1818.09 1850.29 2100.44 2203.65
Turcia 2356.17 2148.38 1818.73 2092.69 1980.18
Marea Britanie 2152.55 2377.85 2489.82 2561.02 2874.48
Ungaria 2671.88 2937.90 2980.53 2940.36 3306.76
Franța 3550.08 3715.81 4141.35 4241.72 4810.22
Italia 6242.28 6799.38 6671.82 7039.03 7745.93
Germania 10098.88 10771.26 12325.20 14352.31 15561.77

34
mil.euro, cu Bulgaria a crescut cu 421.58 mil.euro, cu Spania a crescut cu 704.99 mil.euro, cu Polonia
a crescut cu 832.34 mil.euro iar cu Cehia a cescut cu 826.31 mil.euro.
Figura 2.18.
În tabelul 2.19. este prezentată ponderea exporturilor României realizate cu principalele țări
partenere în perioada 2014- 2018. Se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are Germania
cu 22.98%, urmată de Italia cu 11.44%, Franța cu 7.10%, Ungaria cu 4.88%, Marea Britanie cu 4.24% ,
Bulgaria cu 3.25%, Polonia cu 3.17%, Spania cu 3.10%, Cehia cu 2.96% și respectiv Turcia cu 2.92% .
Tabelul 2 .19. Ponderea exporturile României realizate cu principalele țări partenere
%
Exporturi realizate cu principalele
țări partenere Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Cehia 2.25 2.50 2.64 2.88 2.96
Polonia 2.51 2.68 2.89 3.13 3.17
Spania 2.66 2.89 3.00 2.99 3.10
Bulgaria 3.40 3.33 3.22 3.35 3.25
Turcia 4.49 3.94 3.17 3.34 2.92
Marea Britanie 4.10 4.36 4.34 4.09 4.24
Ungaria 5.09 5.38 5.19 4.69 4.88
Franța 6.77 6.81 7.22 6.77 7.10
Italia 11.90 12.45 11.63 11.24 11.44
Germania 19.25 19.73 21.48 22.91 22.98
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true

35
Figura 2.19.
Din figura 2.19. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 ponderea exporturilor cu
Germania a crescut cu 3.73 procente, cu Italia a scăzut cu 0.46 procente, cu Franța a crescut cu 0.33
procente, cu Ungaria a scăzut cu 0.21 procente, cu Marea Britanie a crescut cu 0.14 procente, cu
Turcia a scăzut cu 1.57 procente, cu Bulgaria a scăzut cu 0.15 procente, cu Spania a crescut cu 0.44 procente, cu Polonia a crescut cu 0.66 procente iar cu Cehia a crescut cu 0.71 procente

2.2.6 Evoluția exportului României pe regiuni geografice in perioada 2014- 2018
În tabelul 2.20. este prezentat exporturile României pe regiuni geografice în perioada 2014-
2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are Europa cu 59422.49 mil. euro, urmată
de Africa și Orientul Apropiat cu 4143.44 mil. euro, America de Nord și America de Sud cu 2085.01
mil. euro și respectiv Asia și Oceania cu 1983.64 mil.euro .
Tabelul 2 .20. Exportul României pe regiuni g eografice in perioada 2014 -2018
mil.euro
Exportul României pe regiuni
geografice in perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Europa 44838. 71 46605. 24 49010. 39 54266. 64 59422. 49
Africa ș i Orientul Apropiat 3989. 74 4203. 83 4265. 47 4188. 59 4143. 44
Asia ș i Oceania 2312. 34 2007. 57 2417. 33 2234. 11 1983. 64
Americ a de N ord ș i America de S ud 1846. 67 1708. 55 1624. 51 1868. 06 2085. 01
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true

36
Figura 2.20.
Din figura 2.20. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea exporturilor cu Europa
a crescut cu 14583.78 mil.euro, cu Africa și Orientul Apropiat a crescut cu 151.7 mil.euro, cu Asia și
Oceania a scăzut cu 328.7 mil.euro, iar cu America de Nord și America de Su d a crescut cu 238.34
mil.euro.

2.2.7 Exporturile României realizate pe principalele moduri de transport in perioada 2014-
2018
În tabelul 2.21. este prezentat exporturile României realizate pe principalele moduri de
transport în perioada 2014- 2018.
Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are transportul rutier cu 50153 mil.euro,
urmat de transportul maritim cu 10750 mil.euro, transportul feroviar cu 3060 mil.euro și respectiv
transportul pe căi navigabile interioare cu 599 mil.euro
Tabelul 2.21. Ex porturile României realizate pe principalele moduri de transport
mil.euro
Moduri de transport Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Transport feroviar 2459 1983 1888 2059 3060
Transport rutier 36238 39245 42227 47028 50153

37
Moduri de transport Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Transport pe că i navigabile interioare 349 362 438 605 599
Transport maritim 10806 10162 9795 9817 10750
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.21.
Din figura 2.21. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea exporturilor
transportului feroviar a crescut cu 601 mil.euro, a transportului rutier a crescut cu 13915 mil.euro, a
transportului pe căi navigabile interioare a crescut cu 250 mil.euro, iar a transportului maritime a
scăzut cu 56 mil.euro.

2.2.8. Evoluția exportului pe grupe de țări în perioada 2014- 2018
Principalele grupe de țari sunt:
• OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) formată din țările
Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Chile, Coreea de Sud, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia,Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Japonia,
Luxemburg, Letonia, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Slovacia, Slovenia, Spania, SUA, Suedia, Turcia și Ungaria;

38
• OCEMN (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră) formată din țările
Alban ia, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România
Rusia, Turcia și Ucraina;
• CCG (Consiliul de Cooperare al Golfului) formată din țările Arabia Saudită, Bahrein,
Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman și Qatar;
• OPEC (Organizația Ț ărilor Exportatoare de Petrol) formată din țările Algeria, Angola,
Arabia Saudită, Ecuador, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Venezuela
• ASEAN (Asociația națiunilor din sud -estul Asiei) formată d in țările Brunei, Cambodgia,
Filipine, Indonezia, Laos, Malaiezia, Myanmar, Singapore, Thailanda și Vietnam;
• APEC (Cooperarea Economică Asia- Pacific) formată din țările Australia, Brunei, Canada,
Chile, China, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, M exic, Noua Zeelandă, Papua
Noua Guinee, Peru, Filipine, Rusia, Singapore,Thailanda, SUA, Vietnam.
În tabelul 2.22. este prezentat ă
evoluția ex portului pe grupe de țări în perioada 2014- 2018.
Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are OECD cu 54892.15 mil.euro, urmat de
OCEMN cu 9015.46 mil.euro, APEC cu 4411.13 mil.euro , OPEC cu 1476.65 mil.euro , CCG cu
665.78 mil.euro și respectiv ASEAN cu 178.70 mil.euro .
Tabelul 2.22. Evoluția ex portului României pe grupe de țări în perioada 2014- 2018
mil.euro
Evoluția importului pe grupe de țări
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
OECD 40642. 75 43350. 24 45500. 91 50182. 77 54892. 15
OCEMN 8700. 44 7645. 14 7469. 82 8679. 71 9015. 46
CCG 679.28 805.15 785.80 670.93 665.78
OPEC 1454. 12 1615. 59 1753 .16 1677. 88 1476. 65
ASEAN 175.53 169.37 334.67 190.15 178.70
APEC 4142. 56 3776. 42 3827. 55 4222. 53 4411. 13
Sursă:www.insse.ro
Din figura 2.22. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea importurilor cu OECD
a crescut cu 14249.4 mil.euro, cu OCEMN a crescut cu 315.02 mil.euro, cu CCG a scăzut cu 13.5
mil.euro, cu OPEC a crescut cu 22.53 mil.euro, cu ASEAN a crescut cu 3.17 mil.euro iar cu APEC a
crescut cu 268.57 mil.euro.

39
Figura 2.22.

40
Capitolul III. Analiza balanței comerciale a României în perioada
2014- 2018

Balanța comercială reprezintă un tablou economico- statistic în care se înregistrează și se
compară sistematic valoarea totală pe grupe de mărfuri a export ului și importului unei țări, pe o
anumi tă perioadă de regulă de un an. Gruparea bunurilor economice exportate și importate se
realizează în modalități diferite de la o țară la alta14.
Fiecare țară urmărește cu ajutorul balanței comerciale, modul în care aceasta participă la
comerțul internațional, în scopul valorificării pe piața externă a rezultatelor activității la scară
națională. Exportul constituie activul în care se înscriu operativ sumele încasate din vânzarea bunurilor
economice, într -o valută convenită. Importul constituie pasivul în care se înscriu sumele plătite pentru
bunurile economice importate, într -o valută înscrisă în contractul de import.
Balanța comercială poate să se înfățișeze sub mai multe forme, determinate pe baza unor
criterii necesare deciziilor p entru întocmirea, urmărirea sau evaluarea balanței. Astfel, după numărul
partenerilor, balanța poate fi: balanță comercială generală, atunci când în balanță se cuprind
schimburile de mărfuri ale unei țări cu toate celelalte țări; balanța comercială parțială, atunci când în
balanță sunt cuprinse schimburile de mărfuri ale unei țări cu agenți economici dintr -o singură țară sau
dintr -o singură grupare de țări.
După raportul dintre export și import, balanța poate fi :
– Excedentară (activă) este atunci când valo area exportului este mai mare decât cea a
importului, țara respectivă realizând venituri suplimentare în valută. O asemenea balanță este
recomandată pentru țările care au datorii externe și a țărilor care doresc să treacă la convertibilitatea
monedei. O ba lanță comercială excedentară se poate realiza prin relații de comerț exterior cu orice
altă țară;
– Deficitară (pasivă) este atunci când valoarea exportului este mai mică decât cea a
importului. Echilibrarea acestei balanțe se poate face prin folosirea rez ervelor valutare proprii sau prin
credite externe rambursabile;
– Echilibrată (soldată) este atunci când valoarea exportului este egală cu cea a importului.
Aceasta se poate realiza în fiecare an sau în mod cumulativ pe mai mulți ani.

14 http://www.creeaza.com/afaceri/comert/Balanta -comerciala -Balanta- de-837.php

41
Starea balanței comer ciale (excedentară, deficitară sau echilibrată) este expresia, îndeosebi, a
gradului de eficientă economică înregistrată în țara respectivă și care determină forța concurenței
mărfurilor ei pe piața mondială.
În situația în care o balanță comercială este d eficitară (pasivă) în mod cronic, înseamnă că
evoluția economică este necorespunzătoare; însă, o stare benefică nu presupune neapărat o balanță
comercială excedentară continuu, ci necesită o balanță comercială echilibrată în dinamică, pe
orizonturi medii d e timp și pe ansamblul relațiilor de export- import. Pentru evaluarea corectă a
situației balanței comerciale trebuie să se țină seamă și de mecanismul și nivelul prețurilor utilizate pentru bunurile economice care fac obiectul comerțului internațional.

3.1. Soldul balanței comerciale a României în perioada 2014 -2018
În tabelul 3.1. este prezentat soldul balanței comerciale al României realizat în perioada 2014 –
2018. Se observă că în această perioada balanța comercială a României a fost deficitară în fiecare an,
aceasta crescând de la an la an.
Tabelul 3 .1. Soldul balanței comerciale a României în perioada 2014- 2018
mil.euro
Soldul balanței comerciale realizată
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total -6062.86 -8366.01 -9972.18 -12959.85 -15133.69
Sursă:www.insse.ro
Figura 3.1.

42
Din figura 3.1. se observă că deficitul commercial al României s -a mărit în fiecare an ajungând
de la – 6062.86 mil. euro în anul 2014, la – 8366.01 mil.euro în anul 2015, la -9972.18 mil.euro în anul
2016, la -12959.85 mil.euro în anul 2017, respectiv la -15133.69 mil.euro în anul 2018. Comparativ
cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de la -6062.86 mil.euro la –
15133.69 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 9070.83 mil.euro.

3.2. Soldul balanței comerciale Intra UE a României în perioada 2014- 2018
În tabelul 3.2. este prezentat soldul balanței comerciale Intra U.E. al României realizat în
perioada 2014- 2018. Se observă că în aceasta perioada balanța comercială a României a fost deficitară
în fiecare an, aceasta crescând de la an la an.
Tabelul 3 .2. Soldul balanței comerciale Intra UE a României în perioada 2014- 2018
mil.euro
Soldul balanței comerciale Intra
U.E. realizată în perioada
2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total -6815. 17 -8345. 83 -8870. 33 -9798. 29 -9893. 50
Sursă:www.insse.ro
Figura 3.2.
Din figura 3.2. se observă că deficitul comercial al României s -a mărit în fiecare an ajungând
de la – 6815.17 mil.euro în anul 2014, la -8345.83 mil.euro în anul 2015, la -8870.33 mil.euro în anul

43
2016, la -9798.29 mil.euro în anul 2017, respectiv la -9893.50 mil.euro în anul 2018. Comparativ cu
anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de -6815.17 mil.euro la -9893.50
mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 3078.33 mil.euro.

3.3. Soldul balanței comerciale Extra UE a României în perioada 2014- 2018
În tabelul 3.3. este prezentat soldul balanței comerciale Extra U.E. al României realizat în
perioada 2014- 2018. Se observă că în aceasta perioada balanța comercială a României a fost deficitară
în fiecare an, except ând anul 2014 în care balanța a fost excedent ă.
Tabelul 3 .3. Soldul balanței comerciale Extra UE a României în perioada 2014- 2018
mil.euro
Soldul balanței comerciale Extra
U.E. realizată în perioada
2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 752.31 -20.19 -1101. 85 -3161. 56 -5240. 19
Sursă:www.insse.ro
Figura 3.3.
Din figura 3.3. se observă că deficitul comercial al României s -a mărit în fiecare an ajungând
de la 752.31 mil.euro în anul 2014, la -20.19 mil.euro în anul 2015, la -1101.85 mil.euro în anul 2016,
la -3161.56 mil.euro în anul 2017, respectiv la -5240.19 mil.euro în anul 2018. Comparativ cu anul

44
2014 deficitul balanțe i comerciale față de anul 2018 a ajuns de 752.31 mil.euro la -5240.19 mil.euro
ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 4487.88 mil.euro.

3.4. Principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în perioada
2014 -2018
În tabelul 3.4. sunt prezentate principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în
perioada 2014- 2018 acestea fiind China, Ungaria, Polonia, Federația Rusă, Olanda, Kazahstan,
Austria, Germania, Turcia, Belgia. În anul 2018 cel mai mare deficit îl are China cu -3661509.63
mii.euro urmată de Polonia cu -2463234.13 mii.euro, Ungaria cu -2388021.50 mii.euro, Federația
Rusă cu -2051426.16 mii.euro, Turcia cu -1622056.11 mii.euro, Olanda cu -1461700.15 mii.euro,
Germania cu -1393964.18 mii.euro, Kazahstan cu -1294118.28 mii.euro, Austria cu -1173336.90
mii.euro respectiv Belgia cu – 756311.97 mii.euro
Tabelul 3 .4. Principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014- 2018
mii.euro
Principalele țări partenere în
deficitul balanței comerciale în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
China -1783171. 72 -2363629. 22 -2825111. 34 -3056444. 01 -3661509. 63
Ungaria -1914337. 82 -2066998. 27 -2077369. 21 -2739530. 80 -2388021. 50
Polonia -1408886. 52 -1584040. 20 -1800397. 93 -2152626. 86 -2463234. 13
Federaț ia Rusă -824654. 30 -992655. 73 -1010977. 48 -1378020. 77 -2051426. 16
Olanda -826045. 98 -1139711. 93 -1312823. 53 -1390435. 31 -1461700. 15
Kazahstan -2223971. 88 -967209. 32 -766450. 88 -1083973. 81 -1294118. 28
Austria -953970. 16 -1052932. 85 -1032658. 26 -1051024. 78 -1173336. 90
Germania -1119177. 41 -1730983. 90 -1504953. 64 -785155. 31 -1393964. 18
Turcia -407480.70 -134666. 83 -735515. 31 -925471. 59 -1622056. 11
Belgia -352830.00 -462902. 93 -472402. 82 -518210. 65 -756311. 97
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true
În figura 3.4. se observă că în anul 2018 comparativ cu anul 2014 deficitul comercial al Chinei
a crescut de la -1783171.72 mii.euro la -3661509.63 mii.euro, al Ungariei a crescut de la -1914337.82
mii.euro la – 2388021.50 mii.euro, al Poloniei a crescut de la -1408886.52 mii.euro la -2463234.13
mii. Euro, al Federației Ruse a crescut de la – 824654.30 mii.euro la – 2051426.16 mii.euro, al Olandei

45
a crescut de la -826045.98 mii.euro la -1461700.15 mii.euro, al Kazahstan- ului a scăzut de la –
2223971.88 mii.euro la -1294118.28 mii.euro, al Austriei a crescut de la -953970.16 mii.euro la –
1173336.90 mii.euro, al Germaniei a crescut de la -1119177.41 mii.eu ro la – 1393964.18 mii.euro, al
Turciei a crescut de la -407480.70 mii.euro la -1622056.11 mii.euro iar al Belgiei a crescut de la –
352830.00 mii.euro la – 756311.97 mii.euro.
Tabelul 3.4.

3.5. Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în
perioada 2014 -2018
În tabelul 3.5. sunt prezentate principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în
perioada 2014 -2018 acestea fiind Marea Britanie, Egipt, Norvegia, Franța, Moldova, Maroc, Li ban,
Algeria, Arabia Saudită și Iordania. În anul 2018 cel mai mare excedent îl are Marea Britanie cu
1129166.37 mii.e uro urmată de Franța cu 588726.26 mii.euro, Egipt cu 570563.30 mii.e uro, Norvegia
cu 484647.85 mii.euro, S.U.A. cu 432202.29 mii.euro, Mol dova cu 413062.66 mii.e uro, Maroc cu
372901.52 mii.e uro, Algeria cu 289605.62 mii.e uro, Liban cu 286029.58 mii.e uro respectiv Arabia
Saudită cu 281933.63 mii.e uro
În figura 3.5. se observă că în anul 2018 comparativ cu anul 2014 excedentul comercial al
Mari Britanie a crescut de la 820796.73 mii.euro la 1129166.37 mii.euro, al Egipt ului a crescut de la
512431.99 mii.euro la 570563.30 mii.euro, al Norvegiei a crescut de la 476375.88 mii.euro la
484647.85 mii.euro, al Franței a crescut de la 228151.92 mii.euro la 588726.26 mii.euro, al Moldovei

46
a scăzut de la 450897.86 mii.euro la 413062.66 mii.euro, al Marocului a crescut de la 236681.10
mii.euro la 372901.52 mii.euro, al Liban ului a scăzut de la 311100.23 mii.euro la 286029.58 mii.euro,
al Algeriei a scăzut de la 393379.85 mii.euro la 289605.62 mii.euro, al Arabiei Saudite a crescut de
la 278419.25 mii.euro la 281933.63 mii.euro iar al Iordania a crescut de la 294548.74 mii.euro la
432202.29 mii.euro.
Tabelul 3 .5. Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014 -2018
mii.euro
Principalele țări partenere în
excedentul balanței comerciale
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Marea Britanie 820796. 73 809962. 65 953255. 96 870188. 47 1129166. 37
Egipt 512431. 99 635679. 49 433155. 31 331874. 58 570563. 30
Norvegia 476375. 88 424006. 68 178228. 97 177953. 17 484647. 85
Franț a 228151. 92 205240. 76 409998. 45 238363. 76 588726. 26
Moldova 450897. 86 259383. 94 252092. 18 343858. 39 413062. 66
Maroc 236681. 10 252830. 60 355050. 15 387605. 07 372901. 52
Liban 311100. 23 340734. 19 195607. 88 245008. 86 286029. 58
Algeria 393379. 85 410666. 09 347803. 11 336898. 79 289605. 62
Arabia Saudită 278419. 25 364393. 75 269875. 30 270113. 61 281933. 63
S.U.A. 294548. 74 373074. 43 318515. 50 13809. 38 432202. 29
Sursă: http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ- lunar/?inheritRedirect=true
Figura 3.5.

47
Concluzii

În urma elaborării lucrării și a evaluării analizei schimburilor comerciale ale Romaniei am
ajuns la următoarele concluzi i:
Valoarea importurilor totale ale României în perioada 2014 -2018 a crescut în fiecare an
ajugând de la 58521.51 mil.euro în anul 2014 la 82866.83 mil.euro în anul 2018 ceea ce reprezintă o
creștere cu 24345.32 mil.euro.
Importurile Intra U.E. ale României în perioada 2014- 2018 au crescut în fiecare an ajugând de
la 44123.24 mil.euro în anul 2014 la 61875.62 mil.euro în anul 2018 ceea ce reprezintă o creștere cu
17752.38 mil.euro.
Importurile Extra U.E. ale României în perioada 2014- 2018 au crescut în fiecare an exceptând
anul 2015 când s -a înregistrat o scădere față de anul 2014.Valoarea importurilor extra U.E. în anul
2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 14398.27 mil.euro la 20991.21 mil. euro ceea ce
reprezintă o creștere cu 6592.94 mil.euro.
Importurilor pe principalele grupe de produse au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor
pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse ale industriei
constructoare de mașini a crescut în anul 2018 cu 11604.61 mil.euro, a produselor ale industriei textile
și pielăriei a crescut cu 1541.27 mil.euro, a produselor minerale a crescut cu 911.64 mil.euro, a
produselor ale industriei c himice și mase plastic a crescut cu 3338.67 mil.euro, a produselor
agroalimentare a crescut cu 2519.96 mil.euro, a metalelor comune și articole din acestea a crescut cu 2536.06 mil.euro, a produselor al e industriei lemnului, hârtiei a crescut cu 1355.26 mi l.euro, a
articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 392.5 mil.euro.
Ponderea importurilor României pe principalele grupe de produse în anul 2018 este structurat ă
astfel: produsele ale industriei constructoare de mașini cu 40.73% urmată de produse ale industriei
chimice și mase plastic cu 16.35%, metale comune și articole din acestea cu 10.68%, produse
agroalimentare cu 9.22%, produse ale industriei textile și pielăriei cu 8.48%, produse minerale cu
8.08%, produse ale indust riei lemnului și hârtiei cu 4.75%, și respective de articole din piatră, ipsos,
ciment, sticlă și ceramiă cu 1.33%.
Valoarea importurilor pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în
perioada 2014- 2018 au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse alimentare și animale vii a crescut în anul 2018 cu 4124 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 306 mil.euro, a materialelor crude,

48
necomes tibile, exclusiv combustibili a crescut cu 1227 mil.euro, a combustibililor minerali,
lubrifianților și materialelor conexe a scăzut cu 533 mil.euro, a uleiurilor, grăsimilor și ceruri de
origine vegetală și animală a crescut cu 73 mil.euro, a produselor c himice și produselor conexe,
nespecificate în altă parte a crescut cu 5468 mil.euro, a produselor prelucrate clasificate în principal
după materia primă a crescut cu 5597 mil.euro, a mașinilor și echipamentelor de transport a crescut
cu 13913 mil.euro, a a rticolelor manufacturate diverse a crescut cu 4669 mil.euro iar a bunurilor
necuprinse în altă secțiune cu 15 mil.euro.
În anul 2018 Germania este principala țară cu care România importă cel mai mult cu o valoare
totală a importurilor de 16955.74 mil. euro urmată de Italia cu 7778.35 mil. euro, Ungaria cu 5694.78
mil.euro, Polonia cu 4611.89 mil.euro, China cu 4407.27 mil.euro, Franța cu 4221.49 mil.euro, Turcia
cu 3602.23 mil.euro, Olanda cu 3218.19 mil.euro, Federația Rusă cu 3131.06 mil.euro, respectiv
Austria cu 2721.83 mil.euro. Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor în anul 2018 cu
Germania a crescut cu 5737.68 mil.euro, cu Italia a crescut cu 1454.74 mil.euro, cu Ungaria a crescut
cu 1108.56 mil. euro, cu Franța a crescut cu 899.56 mil.euro, cu Polonia a crescut cu 1886.69 mil.euro,
cu China a crescut cu 2058.62 mil.euro, cu Turcia a crescut cu 1653.54 mil.euro, cu Olanda a crescut cu 1035 mil.euro, cu Federația Rusă a crescut cu 858.22 mil.euro iar cu Austria a cescut cu 522.73
mil.euro .
În ceea ce privește ponderea importurilor României realizate cu principalele țări partenere în
anul 2018 ponderea cea mai mare o are Germania cu 20.46%, urmată de Italia cu 9.39%, Ungaria cu
6.87%, Polonia cu 5.57%, China cu 5.32%, Franța cu 5.09%, Turcia cu 4.35%, Olanda cu 3.88%,
Federația Rusă cu 3.78% și respectiv Austria cu 3.28% .
În ceea ce privește I mporturile României pe regiuni geografice în anul 2018 cea mai mare
valoare o are Europa cu 73497.92 mil.euro, urmată de Asia și Oceania cu 6535.84 mil.e uro, America
de Nord și America de Sud cu 1638.16 mil.euro și respectiv Africa și Orientul Apropiat cu 1179.65
mil.euro .
Importurile României realizate pe principalele moduri de transport în anul 2018 au fost astfel:
transportul rutier cu 61246 mil.euro, urmat de transportul maritim cu 12407 mil.euro, transportul
feroviar cu 2082 mil.euro și respectiv transportul pe căi navigabile interioare cu 297 mil.euro .
În ceea ce privește importului pe grupe de țări în anul 2018 cea mai mare valoare o are OECD
cu 65354.70 mil.euro, urmat de OCEMN cu 12729.37 mil.euro, APEC cu 10368.50 mil.euro , ASEAN
cu 623.51 mil.euro , OPEC cu 623.13 mil.euro și respectiv CCG cu 97.42 mil.euro .

49
Valoarea exporturilor totale ale României în perioada 2014 -2018 a crescut în fiecare an
ajugând de la 52458.66 mil.euro în anul 2014 la 67733.14 mil.euro în anul 2018 ceea ce reprezintă o
creștere cu 15274.48 mil.euro.
Exporturilor Intra U.E. ale României în perioada 2014- 2018 au crescut în fiecare an ajugând
de la 37308.07 mil.eur o în anul 2014 la 51982.12 mil.euro în anul 2018 ceea ce reprezintă o creștere
cu 14674.05 mil.euro.
Exporturilor Ex tra U.E. ale României în perioada 2014- 2018 au crescut în fiecare an exceptând
anul 2015 și 2016 când s -au înregistrat scăderi față de anul 2014. Valoarea exporturilor extra U.E. în
anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 15150.58 mil.euro la 15751.02 mil.euro ceea ce
reprezintă o creștere cu 600.44 mil.euro.
Valoarea exporturilor pe principalele grupe de produse au înregistrat, în majoritate, creșteri
ale livrărilor pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 valoarea exporturilor de produse ale
industr iei constructoare de mașini a crescut în anul 2018 cu 11573.5 mil.euro, a produselor ale
industriei textile și pielăriei a crescut cu 148.59 mil.euro, a produselor minerale a scăzut cu 357.67 mil.euro, a produselor ale industriei chimice și mase plast ic a crescut cu 1042.7 mil.euro, a produselor
agroalimentare a crescut cu 915.25 mil.euro, a metalelor comune și articole din acestea a crescut cu 1300.19 mil.euro, a produselor al e industriei lemnului, hârtiei a crescut cu 509.56 mil.euro, a
articolelor d in piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 116.52 mil.euro.
Ponderea exporturilor României pe principalele grupe de produse realizate în anul 2018 este
structurat ă astfel: produsele ale industriei constructoare de mașini cu 51.11% urmată de produse
agroalimentare cu 9.58%, produse ale industriei chimice și mase plastic cu 9.0% metale comune și
articole din acestea cu 8.85%, produse ale industriei textile și pielăriei cu 8.56%, produse ale industriei
lemnului și hârtiei cu 7.29%, produse miner ale cu 4.27%, și respective de articole din piatră, ipsos,
ciment, sticlă și ceramic cu 0.60% .
Valoarea exporturilor pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în
perioada 2014- 2018 au înregistrat, în majoritate, creșteri ale livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse alimentare și animale vii a crescut în anul
2018 cu 544 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 27 mil.euro, a materialelor crude,
necomestibile, exclusiv combus tibili a scăzut cu 61 mil.euro, a combustibililor minerali, lubrifianților
și materialelor conexe a scăzut cu 357 mil.euro, a uleiurilor, grăsimilor și ceruri de origine vegetală și
animală a crescut cu 18 mil.euro, a produselor chimice și produselor conex e, nespecificate în altă parte
a crescut cu 251 mil.euro, a produselor prelucrate clasificate în principal după materia primă a crescut

50
cu 2631 mil.euro, a mașinilor și echipamentelor de transport a crescut cu 9883 mil.euro, a articolelor
manufacturate div erse a crescut cu 2348 mil.euro iar a bunurilor necuprinse în altă secțiune a scăzut
cu 9 mil.euro.
În anul 2018 Germania este principala tară cu care România exportă cel mai mult cu o valoare
totală a exporturilor de 15561.77 mil.euro urmată de Italia cu 7745.93 mil.euro , Franța cu 4810.22
mil.euro , Ungaria cu 3306.76 mil.euro, Marea Britanie cu 2874.48 mil.euro , Bulgaria cu 2203.65
mil.euro , Polonia cu 2148.66 mil.euro, Spania cu 2097.63 mil.euro, Cehia cu 2006.50 mil.euro
respectiv T urcia cu 1980.18 mil.euro. Comparativ cu anul 2014 valoarea exporturilor cu Germania a
crescut cu 5462.89 mil.euro, cu Italia a crescut cu 1503.65 mil.euro, cu Franța a crescut cu 1260.14
mil.euro, cu Ungaria a crescut cu 634.88 mil.euro, cu Marea Britanie a crescut cu 721.93 mil.euro, cu
Turcia a scăzut cu 375.99 mil.euro, cu Bulgaria a crescut cu 421.58 mil.euro, cu Spania a crescut cu 704.99 mil.euro, cu Polonia a crescut cu 832.34 mil.euro iar cu Cehia a cescut cu 826.31 mil.euro.
În ceea ce privește ponderea exporturilor României realizate cu principalele țări partenere în
anul 2018 ponderea cea mai mare o are Germania cu 22.98%, urmată de Italia cu 11.44%, Franța cu
7.10%, Ungaria cu 4.88%, Marea Britanie cu 4.24%, Bulgaria cu 3.25%, Polonia cu 3.17%, Spania
cu 3.10%, Cehia cu 2.96% și respectiv Turcia cu 2.92% .
În ceea ce privește exporturile României pe regiuni geografice în anul 2018 cea mai mare
valoare o are Europa cu 59422.49 mil. euro, urmată de Africa și Orientul Apropiat cu 4143.44 mil.
euro, A merica de Nord și America de Sud cu 2085.01 mil. euro și respectiv Asia și Oceania cu 1983.64
mil.euro .
Exporturile României realizate pe principalele moduri de transport în anul 2018 au fost astfel:
transportul rutier cu 50153 mil.euro, urmat de transportul maritim cu 10750 mil.euro, transportul
feroviar cu 3060 mil.euro și respectiv transportul pe căi navigabile interioare cu 599 mil.euro .
În ceea ce privește evoluția exportului pe grupe de țări anul 2018 cea mai mare valoare o are
OECD cu 54892.15 mil.euro, urmat de OCEMN cu 9015.46 mil.euro, APEC cu 4411.13 mil.euro ,
OPEC cu 1476.65 mil.euro , CCG cu 665.78 mil.euro și respectiv ASEAN cu 178.70 mil.euro .
Balanța comercial ă a României în perioada 2014- 2018 a fost deficitară în fiecare an, aceasta
crescând de la an la an. Deficitul commercial al României s -a mărit în fiecare an ajungând de la –
6062.86 mil. euro în anul 2014, la – 8366.01 mil.euro în anul 2015, la – 9972.18 mil.euro în anul 2016,
la -12959.85 mil.euro în anul 2017, respectiv la -15133.69 mil.euro în anul 2018. Comparativ cu anul
2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de la -6062.86 mil.euro la -15133.69
mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 9070.83 mil.euro.

51 Balanța comercială Intra U.E. a României în perioada 2014 -2018 a fost deficitară în fiecare
an, aceasta crescând de la an la an. Deficitul comercial al României s -a mărit în fiecare an ajungând
de la – 6815.17 mil.euro în anul 2014, la -8345.83 mil.euro în anul 2015, la -8870.33 mil.euro în anul
2016, la -9798.29 mil.euro în anul 2017, respectiv la -9893.50 mil.euro în anul 2018. Comparativ cu
anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de -6815.17 mil.euro la -9893.50
mil.euro ceea ce reprezintă o c reștere a deficitului cu 3078.33 mil.euro.
Balanța comercial ă Extra U.E. a României în pe rioada 2014 -2018 a fost deficitară în fiecare
an, exceptând anul 2014 în care acesta a fost excedentară. D eficitul comercial al României s -a mărit
în fiecare an ajungând de la 752.31 mil.euro în anul 2014, la -20.19 mil.euro în anul 2015, la -1101.85
mil.euro în anul 2016, la -3161.56 mil.euro în anul 2017, respectiv la -5240.19 mil.euro în anul 2018.
Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de 752.31 mil.euro
la -5240.19 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 4487.88 mil.euro.
Principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014 -2018 acestea sunt
China, Ungaria, Polonia, Federația Rusă, Olanda, Kazahstan, Austria, Germania, Turcia, Belgia. În
anul 2018 cel mai mare deficit îl are China cu -3661509.63 mii.euro urmată de Polonia cu -2463234.13
mii.euro, Ungaria cu -2388021.50 mii.euro, Federația Rusă cu -2051426.16 mii.euro, Turcia cu –
1622056.11 mii.euro, Olanda cu -1461700.15 mii.euro, Germania cu -1393964.18 mii.euro,
Kazahstan cu -1294118.28 mii.euro, Austria cu -1173336.90 mii.euro respectiv Belgia cu -756311.97
mii.euro.
Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014- 2018 sunt Marea
Britanie, Egipt, Norvegia, Franța, Moldova, Maroc, Liban, Algeria, Arabia Saudită și Iordania. În anul
2018 cel mai mare excedent îl are Marea Britanie cu 1129166.37 mii.euro urmată de Franța cu
588726.26 mii.euro, Egipt cu 570563.30 mii.euro, Norvegia cu 484647.85 mii.euro, S.U.A. cu
432202.29 mii.euro, Moldova cu 413062.66 mii.euro, Maroc cu 372901.52 mii.euro, Algeria cu
289605.62 mii.euro, Liban cu 286029.58 mii.euro respectiv Arabia Saudită cu 281933.63 mii.euro.
Ca o concluzie generală, putem spune că România în perioada 2014- 2018 importă mult mai
mult decat exportă, acest lucru fiind exprimat în balanța comercială a Romîniei care a fost deficitară
în fiecare an din perioada a nalizată, deficit ce a crescut în fiecare an.

52
Bibliografie

1. Oana Maria Milea, Daniela Popa, Mediul De Afaceri European, Editura Universitară,
București 2014
2. Oana Maria Milea, Economie Europeana, Editura Universitară, București 2013
3. Oana Maria Milea, Economie , Editura Universitară, București 2012
4. http://imm.gov.ro/wp -content/uploads/2018/11/RO -Comert -international -12-2017- 1.pdf
5. http://imm.gov.ro/wp -content/uploads/2018/11/RO -Comert -international -12-2016.pdf
6. http://www.creeaza.com/afaceri/comert/Balanta -comerciala -Balanta- de-837.php
7. http://www.dce.gov.ro/Sinteza/sinteza_2014/dec.pdf
8. http://www.dce.gov.ro/Sinteza/sinteza_2015/dec.pdf
9. http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2019/03/RO -Comert -international -12-
2018.pdf
10. http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ –
lunar/?inheritRedirect=true
11. http://www.insse.ro/cms/ro/c ontent/anuarul -de-comer%C5%A3 -interna%C5%A3ional -al-
rom%C3%A2niei -carte- 1
12. http://www.insse.ro/cms/ro/publicatii- statistice -in-format –
electronic? field_categorie_publicatie_value_i18n%5B%5D=12&created=6&field_cuvinte_c
heie_value=&items_per_page=10
13. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_de_comert_international_al_romaniei_1.pdf
14. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/buletin_statistic_de_comert_international_nr.12_2018.pdf
15. www.ier.ro