Subsemnatul(a) DRAGOȘ VIOREL , coordonator științific al lucrării metodico -științifice cu titlul: „FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC PRIN… [622617]

~ 1 ~

AVIZUL COORDONATORULUI

Subsemnatul(a) DRAGOȘ VIOREL , coordonator științific al lucrării
metodico -științifice cu titlul: „FORMAREA COMPORTAMENTULUI
ECOLOGIC PRIN ACTIVITĂȚI DE EXPLORARE A MEDIULUI ”
elaborată de CINAR IRINA avizez favorabil lucrarea pentru depunere la
secretariatul DPPD.

Numele și semnătura:
DRAGOȘ VIOREL

Data: _____________

Precizare: Avizul coordonatorului științific se va consemna pe prima pagină a
lucrării metodico -științifice

~ 2 ~
UNIVERSITATEA ” BABEȘ BOLYAI”, CLUJ -NAPOCA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI
DIDACTIC
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
EXTENSIA SIGHETU MARMAȚIEI

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
pentru obținerea gradului didactic I

Coordonator științific:
Lector Universitar Doctor
DRAGOȘ VIOREL Candidat: [anonimizat] 2017 -2019

~ 3 ~

UNIVERSITATEA ” BABEȘ BOLYAI”, CLUJ – NAPOCA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI
DIDACTIC
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
EXTENSIA SIGHETU MARMAȚIEI

FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC
PRIN ACTIVITĂȚI DE EXPLORARE A MEDIULUI

Coordonator științific:
Lector Universitar Doctor
DRAGOȘ VIOREL Candidat: [anonimizat] 2017 – 2019

~ 4 ~
CUPRINS

ARGUMENT ………………………………………………………….. …………………….. ………………………….7
CAPITOLUL I: EDUCAȚIA ECOLOGICĂ -MEM – NOI ACCENTE
CURRICULARE ÎN ABORDAREA DISCIPLINELOR CUNOAȘTEREA,
EXPLORAREA ȘI PROTEJAREA MEDIULUI
1. Ce este educația ecologică?…………………………. ………………………………. …………………………11
1.1. Educația ecologică, ca răspuns al provocări lor lumii contemporane……………………12
1.2.Educația ecologică și necesitatea învățării ei la vârste timpurii…………………………13
1.3.Educația ecologică realizată în școli………………………………………………………14
1.4.Explorarea mediului înconjurător în învățământul
primar …………. ……………………………….. …………………………………………………………………………16
2. MEM – Matematică și explorarea mediului / Curriculum…………………… ……………….. .18
2.Importanța disciplinei explorării mediului și influența sa în dezvoltarea persona lității
elevului……… ………………………………………………………………………………21
2.1. Specificul dezvoltării psihice a școlarului pentru formarea gândirii științifice î n cadrul
discipli nei explorării mediului ………….. ………… ………………………………………….. 21
2.2. Rolul învățătorului în desfășurarea lecției de explorare a mediului…………… ……….22
2.3. Importanța cunoașterii și explorării mediul ui în școală…… ……… ……………………24
2.4.Cultivarea interesului copiilor / Formarea comportamen tului ecologic, prin explorarea
mediului înconjurător și ocrotir ea lui………………………….. ……………………… ….…26
3. Importanța explorării și protejări i mediului………………………………………………30
3.1. Noțiunea de mediu înco njurător…………………………………………………………30
3.2. Importanța explorării mediului……… …………… ………… …………………… ..……31
3.3. Protejarea mediului încon jurător………………………………………………………..32

~ 5 ~
3.4.Conservarea și ocrotirea m ediului………………………………………………………..33
3.5.Poluarea și formele de poluare a mediului……………………………………………….35
3.6. Importanța poluării asupra sănătății viețuit oarelor… ……………………………………36
4. Noile educații …………………………………………………………………….………37
4.1. Zile internaționale dedicate mediului
înconjurător…………………………………………………………………………………..40
4.2. Iunie ,,Ziua Mondială a Mediului”………………………………………………………41

CAPITOLUL II : EXPLORAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR –
METODOLOGIE, SPECIFIC ȘI FINALITĂȚI
1. Finalitățile explorării mediului ……………………………………………………………43
1.1.Scopul explorării mediului ………………………………………………………………43
1.2.Obiectivele explorării mediului ………………………………………………………….46
1.3. Comportamente metodologice cu exemple din programă …………………………………………47
2.Metodologie de realizare a explorării mediului ……………………… ……………………49
2.1.Etapele explorării mediului ……………………………………………………………. …49
2.2.Nivelurile exploră rii mediului ……………………………………………………………………………….51
3.Modalități de realizare a explorării mediului …………………………………………… ….52
4.Metode și strategii de activizare a elevilor în cadrul orelor de explorarea a
mediului ……………………………………………………………………………………………………53
4.1. Demonstrația ………………………………………………………………………………………………………53

~ 6 ~
4.2. Problematizarea …………………………………………………………………………………………………..55
4.3.Experimentul ……………………………………………………………………………………………………….56
5.Metode, activități și tehnici de învățare specifice gândirii critice aplicabile în predarea
explorării mediului ………………………………………………………………………………………57
6.Dreptul la un mediu ambiant sanatos este un drept elementar……………………………59

CAPITOLUL III : CERCETAREA
III.1.Prezentarea temei de cercetat……………………………………………………………. ………………… 63
III.2.Scopul și obiectivele cercet ării…………………………………………………………. ………………….64
III.3. Ipoteza și variabilele cercetării…………………………………………… ……….……65
III.4. Eșantionul de subiecți………………………………………………… ………….. …………………………66
III.5. Eșantionul de conținut…………………………………………………………………….. ……………….. 68
III.6. Metode și instrumente de cercetare …………………………………… ………………68
III.7.Desing -ul cercet ării……………………………………………………………………… …………………….71
III.7.1.Etapa pre -experimental ă…………………………………………….. …………………………72
III.7.2. Etapa experimental ă…………………………………………….. ……………………………..84
III.7.3. Etapa post -experimentală…………………………… ………………………..98

~ 7 ~
CAPITOLUL IV: ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR CERCETᾸRII ……………… ……………………… ………………………… 113
IV.1. Efectuarea de comparații între rezultatele obținute la eșantionul experimental și eșantionul de
control în etapa pre -experimental ă și post -experimentală……………………………………..…116
IV.2. Schemă – compararea rezultatelor eșantioanelor…….. ……………………………………………………121
V.CONCLUZII ………………………………… …………………………………. ……122
BIBLIOGRAFIE …….. ……………………… …………………………………………………………….. …123
ANEXE …………………… ……………………………………… ……………………… 125

~ 8 ~
ARGUMENT
,,Frumusețea va salva lumea, dacă lumea va sti să salveze frumusețea” . (Dostoievski)
Educația este unul dintre fenomenele care a apărut odată cu societatea umană, suferind
modificări esențiale pe parcursul evoluției sale.
Copilul de astăzi va fi cel care va duce cercetarea mai departe și va descoperii noi taine ale
universu lui. Î nvățământul actual înclină balanța de la informativ spre formativ, de la cantitate
spre calitatea cunoștințelor.
Motivația alegerii acestei teme este si constatarea privind starea actuală a mediului
înconjurător. Degradarea continuă a mediului înconj urător ce se petrece sub ochii nosștrii, este
un element major al unei ,,crize de civilizație” și care se datorează tocmai intervenției omului în
natură.
,,Dacă nu vom gospodării cu înțelepciune rezervele planetei și nu vom ocroti natura, vom rămâne
în cel e din urmă singuri pe o planetă pustie” . (Ștefan Mincu)
Se știe că la copii, interesul și dragostea pentru natură sunt instinctive, ele nu se învață.
Plimbările în natură, excursiile, drumețiile, vizitele la parcurile zoologice sunt tot atâtea
posibili tăți de a -i pune pe copii în contact cu natura.
Copiii trebuie sensibilizați față de problemele mediului, dar și antrenați în rezolvarea lor. De
aceea am considerat că trebuie conștientizată necesitatea protecției mediului, a ocrotirii vieții în
cele mai variate forme ale sale. Pentru formarea și dezvoltarea conștiinței copiilor, am insistat pe
conștientizarea valorilor referitoare la mediu (economisirea resurselor, protecția mediului,
managementul deșeurilor ) și la propria persoana (sănătate, alimentație sănătoasă, igienă
personală).
Educația ecologică este o orientare de bază a Noilor Educații, dintre cele mai îndelung și
temeinic fundamentate în procesul evoluției cunoașterii umane, și dintre cele mai b ine structurate
și vertigios dezvoltate în contemporanitate.
Trebuie să ne ocupăm și de explorarea mediului prin care să -i învățăm pe copii de ce și cum
trebuie protejată natura. Formarea elevilor cu conștiință și o conduită ecologică devine o cerință
deosebit de importantă pentru orice demers educativ atât școlar cât și extrașcolar.

~ 9 ~
Apărarea mediului înconjurător a devenit un exercițiu de practică socială, iar școala trebuie să
facă acest exercițiu cu întreaga populație școlară care ,,mâine ” va av ea răspunsuri mari și
concrete în gestionarea rațională a tuturor condițiilor de mediu natural și social.
Prin obiectivele, conținutul și modul lor de organizare, act ivitățile de explorare a mediului, se
pun bazele formării intelectuale, morale și estetice ale copiilor, le formează structurile de
asimilare și adaptare la m ediu. Așadar, explorarea mediului reprezintă calea de a ajunge, prin
cunoaștere, atât la înțelegere cât și la res pectarea naturii înconjurătoare.
În decursul anilor de activit ate cu elevii am constatat că aceștia întâmpină problem e în
ceea ce privește ,,relația” cu mediul înconjurător, observând că uneori conduita lor față de acesta
lasă de dorit. Ei nu au formate anumite deprinderi legate de mediu, iar lipsa acestora va duce l a
formarea unor adulți iresponsabili, lipsiți de conștiința de a ocroti natura înconjurătoare. În
școală trebuie să se pună accent pe formarea conduitei și conștiinței față de mediu, atât încât,
după parcurgerea anilor școlarității aceștia să discearnă car e dintre acțiunile lor sunt sau nu
benefice pentru mediu în care trăiesc.
Explorarea mediului a elevilor se realizează prin implicarea lor directă în diverse activități
desfășurate în mijlocul naturii , întocmai pentru a observa , sesiza și vedea ,, cu proprii ochi” care
sunt problemele cu care se confrunta natura din cauza acțiunilor dăunătoare pe care le manifestă
omul față de acesta.
Copilul pus în față cu aceste probleme, din observarea atentă a pădurilor defrișare iresponsabil
de care nimeni nu s-a mai preocupat să replanteze, a ambalajelor din material plastic aruncate în
apă sau pe marginea străzii, a peștilor morți care plutesc pe râurile poluate, a gunoaielor pe care
din păcate le vedem peste tot, a fumului negru care iese din hornul unei fa brici, poate trage niște
concluzii, își poate da seama că tot semenii lui, prin activitățile lor, au făcut atât rău mediului.
,, În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, ci totul se transformă”. (Antoine Lavoisier)
Nenumărate sunt întrebările copiilor și ale copilăriei. Pentru a putea răspunde copiilor trebuie
să îi învățăm să observe cu mai multă atenție ceea ce se întâmplă în jurul lor, să pună întrebări și
să caute răspunsuri, dar mai ales să ac ționeze conștient, fiincă și ei fac parte din marea carte a
naturii.

~ 10 ~
De-a lungul timpului, lucrând cu elevii, am observat nu de puține ori că aceștia nu au formate
deprinderi elementare în ceea ce privește îngrijirea mediului în care își desfășoară activitatea în
sala de clasă, în curtea școlii, sau acasă. Copilul trebuie să își întipărească în minte că doar
păstrându -și curat mediul în care viețuiește va reuși să își păstreze sănătatea sa și a celorlalți
semeni, dar și cea a plantelor și animalelor din jur.
Datoria noastră, a dascălilor, este s ă-i învățăm pe elevi cum să ocrotească acest ,, templu cu
stâlpi verzi ”.
Am mai remarcat că elevii din ciclul primar nu reușesc ,,să înțeleagă” natura, nu apreciază
frumusețea acesteia, întâmpinând dificultăți în descoperirea comportamentelor și
particularităților ei precum în ceea ce privește protejarea și conservarea med iului înconjurător în
scopul unei dezvoltări durabile a acestuia.
Natura reprezintă frumusețe, liniște, culoare, armonie. Prin evitarea poluării vor reuși să
păstrăm natura așa cum a fost ea creată, să permită o viață sănătoasă, trăită în cele mai bune
condiții.
Cercetarea mediului împreună cu elevii permite îmbogățirea volumului de cunoștințe, lărgirea
orizontului științific, formarea unei gândiri sănotoase despre lume și viață.
Consider că implicând elevii în activități organizate, vor reuși i să își formeze anumite
deprinderi legate de protejarea naturii, vor ajunge să cunoască îndeaproape mediul și problemele
cu carea acesta se confruntă, și în final să îl ajute să se rezolve.
În cadrul proiectului educațional de activități extracurricu lare pe care le -am implementat,
activitățile practice desfășurate cu elevii sunt diverse : activități de observare și recoltare a unor
elemente poluante (deșeuri de plastic, sticle, flacoane, pungi, ambalaje, conserve ), activități
practice de îngrijire și amenajare a spațiilor verzi (colțul naturii vii, grădina școlii ), amenajare
unei mini -gropi de gunoi , lecturarea unor curiozități din lumea plantelor și animalelor, plimbări,
excursii, postere și afișe pe tema contribuției copiilor la protejarea mediului, experimente în
îngrijirea plantelor și animalelor . În cadrul activităților am utilizat fișe, teste, imagini,

~ 11 ~
chestionare, care vin în completarea constatărilor și observațiilor comportamentale făcute în
situații concrete.
Probleme de mediu sunt urgen t și trebuie abordate de întreaga comunitate, iar educația
reprezintă o soluție. Când elevi iau parte la un proiect al comunității pentru a juta la
îmbunătățirea calității mediului sau la rezolvarea unei probleme a comunității, ei se ajută pe sine
și îi a jută și pe ceilalți în același timp, afirmându -și propriile valori și realizând cât de mult
contează acțiunile lor.
Doresc ca elaborând această lucrare să demonstrez că, învățătorul atunci când antrenează și
stârnește interesul elevilor, în cadrul orel or de cunoaștere a mediului, orizontul de cunoaștere al
acestora se lărgește permanent, trăsăturile morale se accentuază.
Prin activitățile extrașcolare ce implică contactul direct cu natura, interesul copiilor pentru
univers, natură, se dezvoltă necon tenit, iar orele devin mai eficiente. Numai așa se poate forma o
concepție sigură despre lume și viață, copilul devenind participant active la propria sa instruire.
Ca învățători, ne revine sarcina de a trezi încă de la cea mai fragedă vârstă, interes ul și
curiozitatea pentru cunoașterea, în domeniul ecologic. Copilul trebuie strimulat în activitățile cu
caracter experimental și demonstrative, implicarea copilului în îngrijirea mediului cuprinzând,
actiunile practice, în care exemplul să fie adultul, e ducat în spiritual respectului față de natură.
Cu siguranță este dificil să realizăm educația pentru mediu a copiilor în prezența unor modele
puține, într -un sistem care promovează insuficient valorile mediului, cu resurse financiare și
material puține , dar învățătorul dăruit trup și suflet copiilor și profesiei, poate constituii acea
resursă care generează puterea de a străbate acest drum al vieții spre o dezvoltare durabilă, într -o
societate bazată pe cunoaștere.

~ 12 ~
CAPITOLUL I: EDUCAȚIA EC OLOGICĂ -MEM – NOI ACCENTE
CURRICULARE ÎN ABORDAREA DISCIPLINELOR
CUNOAȘTEREA, EXPLORAREA ȘI PROTEJAREA MEDIULUI
1.Ce este educația ecologică?
Scurt istoric
În anul 1970 în Nevada, SUA, la conferința IUCN – Uniunea Internațională pentru Conserarea
Naturii, specialiștii au definit educația ecologică ca fiind: ,, procesul prin care sunt recunoscute
valorile și clarificate concepte pentru a se putea dezvolta abili tăți și atitudini necesare
înțelegerii și aprecierii relațiilor dintre om, cultura din care face parte și mediul biofizic.
Educația ecologică include de asemenea, exersarea luării unei decizii și formarea unui cod
propriu de conduită privind calitatea medi ului.”
Pentru a defini conceptul educație pentru protecția mediului trebuie explicate doua noțiuni :
a) mediu natural
b) deteriorarea mediului
a)Mediu natural – ansamblul de condiții și elemente natural ale Terrei: aerul, apa, solul,
subsolul, peisajul, straturi atmosferice, toate materiile organice și anorganice, ființe vii, sisteme
naturale în interacțiune, include valorile material și spiritual, calitatea vieți i și condițiile care
pot influența bunăstarea și sănătatea omului.
b) Deteriorarea mediului – comportamente natural ale mediului înconjurător, afectarea
echilibrului ecologic, și a calității vieții, cauzate de poluare apei, aerului și solului,
supraexploat area resurselor, amenajarea necorespunzătoare a teritoriului.
Educația ecologică cunoaște trei abordări principale:
Educația în mediu – asigură experința practică a învățării, prin contactul direct cu componentele
mediului, culegerea datelor și investigare a pe teren, stimulează preocuparea față de mediu.

~ 13 ~
Educația pentru mediu – finalizează educația despre mediu, dezvoltă responsabilitatea față de
mediu. Dimensiune esențială a educației fundamentale, care implică dezvoltarea personală și
socială, prin abordarea colaborativă și relații socio -economice și de mediu.
Educația ecologică este un proces educațional format din cinci elemente bazate pe concepte
individuale:
1. Conștientizare 3. Atitudini 5. P articipare, implicare.
2. Cunoștințe 4. Abilități, talente, aptitudini
1.1. Educația ecologică, ca răspuns al provocărilor lumii contemporane
Descoperirile tehno -științifice au produs schimbări majore în viața noastră și asupra medi ului
înconjurător. Printre factorii determinanți ai schimbărilor din educația contemporană, ca :
globalizarea, evoluția tehnologiilor informaționale, explozia demografică, evoluția spre
descentralizare, dinamica forței de muncă, se numără și poluarea mediu lui.
Ritmul rapid al schimbărilor a condus omenirea în fața unei alternative extreme, care poate
impinge lumea spre o catastrofă finală, dacă nu se iau măsuri de rigoare. În acest sens sunt
necesare crearea unui nou stil de viață și mai ales a unei noi conștiințe , problemele în
realizarea cărora educația are un rol hotărâtor.
Educația ecologică este o educație globală, care se desfășoară pe durata existenței umane,
reflectând schimbări rapide în jurul nostru. Acest tip de educație trebuie să pregătească copilul
pentru viață, să -i formeze calitățile necesare, pentru a juca un rol creativ în vederea ameliorării
condițiilor de viață și a protejării mediului.
Distingem patru cazuri de macropoluare:
* Păstrarea substanțelor toxice în mediu – rezid urile radioactive fără soluții de eliminare
* Poluarea atmosferei superioare din cauza cantităților mari de fum și a alți poluanți –
apariția găurilor din stratul de ozon
* Efectul de sevă – crește nivelul temperaturii de la suprafața pământului

~ 14 ~
* Distrugere a pădurilor și acidizarea lacurilor – schimbări climatic cu efect devastator:
eroziuni, alunecări de teren, inundații.
Degradarea continuă a mediului se produce chiar sub ochii noștrii și se datorează intervenției
omului asupra naturii. Pericolul este mare, trebuie să sensibilizăm copii și adulții, față de
problemele mediului. Numai ocrotind cu grijă viața din jurul nostru, planetele, animale ne
asigură nouă o viață fără pericol de îmbolnăvire.
Idealul educațional al lumii de astăzi este omul tota l, apt să desfășoare o activitate social
multilateral ă, să se adapteze rapid la dimensiunea transformărilor condițiilor de existență.

1.2.Educația ecologică și necesitatea învățării ei la vârste timpurii
Termenul de ecologie a fost introdus de către biologul ge rman Ernest Heackel (1834 -1919),
care avea la început înțelesul de ,, gospodărirea naturii ”. El a definit ecologia ca știința relațiilor
dintre or ganisme vii și mediul ambiant sau o știință a condițiilor luptei pentru existența naturii.
Educația ecologică, educația privind mediul este o latură a educației moral -civică, și -a câștigat
un rol important, fiind una dintre noile educații, cu impact deosebit asupra învățământului
primar.
Idealul educațional de azi îl reprezintă omul, care stă pânește schimbarea, ceea ce presupune o
permanentă adaptare la realitate.
Este necesar ca educația ecologică să înceapă timpuriu, pentru că la acestă vârstă începe
formarea viitorului cetățean, este foarte important în formarea viitorului individ, tranzmitând
norme elementare de comportament.
Copiii vor fi încurajați să desfășoare activități în aer liber, vor face excursii în natură,
experiențe ce au funcții educative și recreative. Natura le oferă în orice anotimp și orice vreme,
oportunități de învățare și joacă .

~ 15 ~
La această vârstă pot fi formate atitudini pozitive precum : închiderea becului atunci când e
suficientă lumină, cunoașterea faptului că lumina trebuie reciclată, oprirea apei în timpul spălării
dinților. Este esențial ca educația privind mediul înconjurător să înceapă încă din clasele primare,
când li se po t educa copiilor emoțiile, sentimentele și atitudinile positive față de acesta. Acum
pot fi învățate majoritatea lucrurilor și le vor folosi copiilor pe tot parcursul vieții.

1.3.Educația ecologică realizată în școli
Educația ecologică are un ca racter interdisciplinar și pluridisciplinar. Sistemul de cunoștințe
se acumulează treptat. Elevii trebuie să înțeleagă faptul că mediul, raporturile om -natură ți om –
mediu social sunt absolut vitale pentru fiecare persoană în parte, dar și pentru societate.
Natura este foarte dinamică, iar starea diferitelor sisteme ecologice este determinată de
accidente ale istoriei, inclusiv influențe umane, modificările climatului și altele. Natura are limite
de rezistență și o capacitate mică de revenire după o pe rturbare majoră.
Înțelegerea ecologiei în sine induce pentru cei implicați drepturi, dar și responsabilități. O
responsabilitatea deosebită revine mijloacelor de comunicare în masă, care au accesul la
informația științifică.
Scopul esențial al educ ației privind protecția mediului înconjurător este de a oferi posibiltatea
fiecăruia să -și manifeste atitudinea personală, responsabilitatea față de mediu în care trăiește.
Manifestarea unei atitudini responsabile apare la copii ca urmare a desfășurării un or acțiuni
variate din punct de vedere al temei, conținutului și strategiilor utilizate, care pun copilul în
situația de a exersa numeroase acțiuni de îngrjire și ocrotire a mediului, copiii fiind prietenii
naturii.
Ocroturea naturii, păstrarea și pr otejarea mediului trebuie să fie o preocupare majoră a
tuturor, mai ales a noastră, a dascălilor, care prin specificul activității noastre, avem datoria și
posibilitatea de a forma viitorii adulți în spiritul respectului pentru mediu înconjurător. Dacă
privim cu atenție în jurul nostru și încercăm să înțelegem pericole care pândesc mediul
înconjurător, ne vom da seama de importanța educării despre mediu a tinerei generații.

~ 16 ~
Educația elevilor despre mediu necesită cunoașterea interacțiunii om -mediu, co nștientizarea
de către micul cetățean a necesității implicării în protecția mediului, participarea lui directă la
activități care conduc la rezolvarea problemelor de mediu, deoarece ei sunt gestionarii și
consumatorii de mâine al resurselor.
În școala primară elevii sunt foarte receptivi la ce li se arată și spune despre mediu, fiind
dispuși să acționeze. Menirea școlii este să ofere cunoștințele științifice care motivează conduite
și norme ecologice, să organizeze activități educative privind protejar ea mediului înconjurător:
întreținerea ți protejarea parcului, locului de joacă, ocrotirea animalelor, desfășurarea activităților
care oferă posibilitatea să intre în contact direct cu ce ne înconjoară, de a amenaja, îngriji și
menține în stare bună ce au, pot urmării evoluția plantelor sau a păsărilor, așa capătă cunoștințe
noi și aprofundează ce știu.
Educația ecologică trebuie începută încă de la vârstele cele mai mici, tocmai pentru a reuși în
timp formarea unei conduite adecvate, omul de mâine să fie capabil să discearnă asupra binelui și
a răului , să acționeze în folosul naturii și a sa. Este benefic să se realizeze și activități în echipă,
iar fiecare membru să ducă la bun sfârșit sarcina, de aici rezultă atingerea scopului și
colaborarea. Orice activitate desfășurată în afara sălii de clasă înseamnă activitate în contact
nemijlocit cu mediul înconjurător.
Sub îndrumarea cadrului didactic elevii vor percepe vizual, auditiv, olfactiv, tactil, mediul
înconjurător în timpul observării naturii. Acest lucru se realizează în timpul excursiilor, sau
ieșirilor în natură, parc, livadă. Elevii pot completa fișe de observație despre loc, plantele și
animalele din zonă, gradul de poluare sau nepoluare a zonei,
Adevărata educație ecologică își va ati nge scopul numai atunci când se va reușii ca elevii de
azi- cetățeni de mâine să fie absolut convinși de necesitatea ocrotirii naturii, implicându -se activ
în procesul de ,,consiliere” a omului cu natura.
Dacă tuturor activităților le von găsi o fo rmă de organizare atractivă în care elevii să fie
realizatorii acțiunii, atunci, cu siguranță, micii ecologiști de astăzi vor fi cetățenii responsabili de
mâine ai Terrei.

~ 17 ~
A înțelege natura înseamnă a înțelege viitorul, dar a face ceva pentru a salva naturii atât de
amenințată astăzi, înseamnă a contribuii la fericirea omenirii .

1.4.Explorarea mediului înconjurător în clasele primare
“Există un singur obiect de studiu pentru educație, și acela este Viața, în toate manifestările
sale”.
(Alfred North Whitehead, 1929)

Științele au au constituit dintotdeauna o modalitate prin care omul a încercat să
înțeleagă realitatea lumii înconjrătoare. Știința poate oferi elevilor posibilitatea să observe să
cunoască și să cerceteze, prin experimente simple, utilizând materiale fami liare lor, modul în
care se produc anumite fenomene și o mare varietate de aspecte din natură. Acest tip de activități
vor duce la formarea capacității elevilor de a realiza conexiuni de tip cauză -efect între diferite
acțiuni. Și la obținerea unor răspun suri pentru întrebări specifice științelor naturale cum sunt
cele de tipul “de ce ?” sau “cum?”
Învățarea, in mod special învățarea științelor despre natur ă, trebuie să se producă
pornindu -se de la ceea ce știe și ce cunoaște elevul spre descoperirea comp lexității naturii și a
diferitelor fenomene pe care le studiază. Elevul trebuie să învețe și să descopere prin
experimentele pe care le realizează el însuși și nu doar observănd experimentele care se fac în
fața lui.
Rolul dascălului este unul foarte impor tant în dirijarea învățării prin descoperire. Acesta
trebuie să -i ofere elevului un suport științific bogat și bine întocmit pentru a ca elevul să aibă
posibilitatea de a folosi cele mai bune mijloace prin care culeagă date exacte referitoare la ceea
ce studiază sau experimentează.
Astfel elevul va învăța să învețe , să descopere și să tragă concluzii, iar cunoștințele
acumulate vor avea o bază solidă, ele fiind obținute de către elevi utilizând propriile priceperi,

~ 18 ~
deprinderi și cunoștințe care, sub îndrum area profesorului, sunt canalizate în folosul descoperirii
lor.
Dintre noile tipuri de educație, educația pentru mediu capată o tot mai mare amploare în
contextul schimbarilor climatice care se produc și care ne afectează viața prin efectele sale cum
sunt inundațiile, secetele prelungite și alte dezastre naturale.
Trebuie să conștientizăm că această schimbare este un pericol pentru viața omului și că
schimbările din natură ne dau un adevărat semnal de alarmă pentru schimbarea atitudinii noastre
față de natu ră.
Simțul de responsabilitate pentru mediu, se poate dezvoltă încă de la cele mai fragede
vârste,. în actualul curriculum național, disciplina matematică și explorarea mediului este
introdusă încă din clasa pregătitoare.
Fiind dornici să muncească, copiilor li se pot încredința o mulțime de sarcini. Să nu
uităm că deprinderile și atitudinile copilului de astăzi reflectă atitudinile adultului de mâine. Nu
este deloc prea devreme ca de la cea mai fragedă vârstă să sădim în sufletele copiilor sentimentu l
de apartenență la o colectivitate, de întrajutorare și acțiune comună pentru realizarea unor
obiective.
În paralel cu achiziționarea cunoștințelor, experimentând și observând impactul pe care
il poate avea omul asupra mediului înconjurător elevul va adop ta și unele atitudini și
comportamente adecvate legate de propria sănătate și a celor din jur, de protecție a naturii ca
mediu de viață pentru om. Astfel, elevii trebuie formați astfel încât, odata ajunși la maturitate, ei
să aibă o atitudine de protector al naturii și nu doar de exploatator al acesteia.
Natura trebuie înțeleasă în toată complexitatea ei, legile ei fiind supuse legilor mult mai
largi care guvernează planeta noastră, aceasta, la rândul ei, fiind supusă legilor sistemului solar,
iar în cele din urmă a universului.
Din acest motiv studiul naturii și al Pământului, ca parte componentă a unui sistem
solar, este necesară pentru înțelegerea fenomenelor care se produc, precum și a faptului că
anumite acțiuni ale omului pot avea efecte negative asup ra întregii planete.
Științele pot explica astfel formarea zilei și a nopții, sucesiunea anotimpurilor, existența
diferitelor zone climatice pe glob. Legat de aceasta se poate studia adaptarea plantelor și

~ 19 ~
animalelor la diferite medii de viață, rolul omulu i în distrugerea sau refacerea echilibrelor
naturale.
Prin comunicare, studiu individual, înțelegerea și valorificarea informațiilor de natură
științifică, relaționarea în mediul natural și social, elevii vor acumula cunoștințe de bază care vor
fi un supor t solid pentru formarea unei educații științifice corecte care să fie folosită pentru
dezvoltarea unei educații ecologice adecvate.
Sistemul de cunoștințe despre mediu se acumulează treptat și constituie premisa
indispensabilă a înțelegerii de către elevi a faptului că mediul înconjurător, precum și felul
raporturilor om -natură și om -mediu sunt absolut vitale atât pentru individ, cât și pentru întreaga
umanitate.

2. MEM – Matematică și explorarea mediului / Curriculum
Programa disciplinei Matematică și explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou
model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Construcția programei este realizată
astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din
perspect iva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe
permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea
personalității elevului.
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme
generale, în contexte particulare diverse.
Competențele general e vizate la nivelul disciplinei Matematică și explorarea mediului
jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice ade cvate unor contexte de învățare
variate.

~ 20 ~
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru
alfabetizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate.
Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
– Numere
– Figuri și corpuri geometrice
– Măsurări
– Date
– Științele vieții
– Științele Pământului
– Științe fizice
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activității di dactice, precum și
elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare exemplificate. Se urmărește
astfel realiz area unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor
prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Includerea clasei
pregătitoare în învățământul general și obligatoriu implică o perspectivă n uanțată a
curriculumului la acest nivel de vârstă.
Este necesară o abordare specifică educației timpurii, bazată în esență pe stimularea învățării
prin joc, care să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic, în
funcție de nivelul de achiziții variate ale elevilor. Disciplina Matematică și explorarea mediului
are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în clasele I și a II -a
din învățământul primar.

~ 21 ~
În planul -cadru de învățământ, d isciplina Matematică și explorarea mediului face parte din
aria curriculară Matematică și Științe ale naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor
specifice domeniilor Matematică și Științe ale naturii, pentru care sunt alocate, la clasa
pregătito are și clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II -a, 5 ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii și a unor elemente
de științe ale naturii în cadrul aceleiași programe sunt următoarele:
– O învățare holistică la această vârstă are mai multe șanse să fie interesantă pentru elevi, fiind
mai apropiată de universul lor de cunoaștere.
– Contextualizarea învățării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporește profunzimea
înțelegerii conceptelor și a proceduri lor utilizate.
– Armonizarea celor două domenii: matematică și științe permite folosirea mai eficientă a
timpului didactic și mărește flexibilitatea interacțiunilor.
Studiul disciplinei Matematică și explorarea mediului, început în clasa pregătitoar e, se
continuă până în clasa a II -a, urmărind o dezvoltare progresivă a competențelor, precum și a
celorlalte Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a – Matematică și explorarea mediului 3 achiziții
dobândite de elevi, prin valorificarea experienței spe cifice vârstei elevilor, prin accentuarea
dimensiunilor afectiv -atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor. Programa de
Matematică și explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să
promoveze un demers di dactic centrat pe dezvoltarea unor competențe incipiente ale elevului de
vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învățări aprofundate ulterioare.

~ 22 ~
2.Importanța disciplinei exporarea mediului și influența sa în dezvoltarea
personalității elevului
2.1. Specificul dezvoltării psihice a școlarului pentru formarea gândirii
științifice î n cadrul disciplinei explorarea mediului

Un rol important în dezvoltarea proceselor intelectuale îl au și modelele de predare folosite de
învățători în funcț ie de particularități de vârstă ale elevilor. Reevaluare a metodologiei didactice
nu se poate realiza dacă nu se iau în seamă cele mai noi achiziții ale psihologiei și pedagogiei, al
comunicării, aducând un suport teoretic practicii școlare.
Dezvoltarea optimă a elevului în procesul de învățământ, presupune folosirea intensă a forțelor
lui de cunoaștere, încât fiecare copil să obțină într -o anumită perioadă de evoluție, performanțe
cogniteve maxime, perfecțiune, potrivit cu vârsta, dar fără a -i pereclita sănătatea.
Însușirea de către elevi a unor cunoștințe despre natură și om, alături de dezvoltarea operațiilor
intelectuale, are ca rezultat final formarea de reprezentări și noțiuni. Omul poate depășii
informațiile oferite nemijlocit de simțuri, poate pătrunde în esența fenomenelor, poate să prevadă
desfășurarea lor viitoare.
Putem afirma că gândirea este activitatea constructivă cu ajutorul căreia, pe baza experienței
anterioare, ajungem la cunoașterea unor fapte din lumea înconjurătoare. Operațiile gândirii sunt:
analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizare a.
Funcțiile psihologice ale elevilor din clasa 0, I și a II -a permit constatări simple în legătură cu
unele fenomene din natură, ,,este zăpadă și este frig că este iarnă” , ,, se mișcă frunzele copacilor
fiindcă bate vântul”. Cu ajutorul disciplinei cu noașterea mediului elevii sunt pu și să descopere
anumite fenomene, să observe legăturile între cauză și efect, să completeze conținutul unor
noțiuni despre natura înconjurătoare.

~ 23 ~
Cunoscând aspectele psihologiei copilului voi prezenta posibilitățile de însușire a cunoștințelor
științifice despre natură și om. Perceperea prin simțuri a naturii reprezintă treapta cunoașterii,
observării caracterului material al lumii, care trebuie urmată de activitatea gândirii.
Observarea direct în natură a unor fenomene –vânt, zăpada, ploaie, tunet, fulger, chiar dacă nu
realizează raportul de cauzalitate între ele. Este absolute necesar ca elevii să fie îndrumați să
gândească, să examineze l ucrurile, obiectele, fenomenele naturii, într -o legătură reciprocă.
Formarea gândirii științifice la elevii de clasele I -IV se poate obține cu ușurința dacă
învățătorul reușește să le trezească interesul pentru obiect.
Concepțiile științifice s -au mate rializat urmând schema:
a) materializarea fenomenelor
b) conexiunea fenomenelor
c) unitatea dintre organism și mediu
d) circuitul continu al materiei în univers – circuitul apei în natură
Prin munca de educare științifică, elevii își formează concepți a științifică despre lume și viață.

2.2. Rolul învățătorului în des fășurarea lecției de explorare a mediului
Pregătirea științifică a învățătorului trebuie să fie la curent cu toate noutățile apărute pe plan
mondial și să fie corelate cu pregătirea p sihopedagogică a elevului din ciclu primar. Prin studiul
celor două obiecte contopite se ajunge la educarea și formarea unei conduite ecologice, care
presupune acțiuni pentru conservarea, gospodărirea, ocrotirea și protejarea naturii.
Învățătorul are rolul, în etapa inițială, de a pregătii elevii într -o educație permanentă, în
vederea cunoașterii naturii și descifrării tainelor ei – necesitatea de a o păstra sănătoasă pentru ei
și generațiile viitoare.

~ 24 ~
Este foarte importantă cunoașterea particularităților psihice ale elevilor de către învățător, căci
în raport cu ele se stimulează și dezvoltă posibilitățile lor de gândire, asimilare, aplicare în
practică, creare și cercetare de noi cunoștințe.
În ciclul primar, în procesul de învățământ participă doi factori care se intercondiționează:
învățătorul și elevul. Rezultatul depinde în mare măsură de modul în care învățătorul reușește să
coreleze acțiunea cu particularitățile elevului.
Învățătorul t rebuie să aibă în vedere realizarea obiectivelor care urmăresc :
– perceperea fenomenelor și proceselor din realitatea înconjurătoare prin contactul elevilor cu
lumea vie (plante, animale) și lumea neînsuflețită (sol, relief, ape);
– înțelegerea, formarea și asimilarea unor noțiuni știinșțifice precise;
– formarea și dezvoltarea capacității elevilor de a surprinde realitățile , transformările din natură,
schimbărilor ce au loc;
– crearea unei atitudini ecologice, înțelegerea factorilor perturbatori și adapt area
comportamentului de ocrotire a mediului înconjurător.
Învățătorul poate face legături intradisciplinare și interdisciplinare care au rolul de a consolida
informația anterioară și de a clădii o nouă grupare de elemente. Prin predarea lecțiilor de
cunoașterea mediului, învățătorul trebuie să urmărească să dezvolte capacitatea creatoare și
imaginația elevilor.
Unul dintre rolurile importante ale învățătorului este acela de a dirija discret întreaga activitate
în centrul căreia să anine dominant e levul. Astfel învățătorului îi revine rolul de a alege din toate
ofertele manualul cu cele mai multe valențe formative, căci poate stimula elevul, îi stârnește
interesul, captează atenți a, mai ales în cazul explorării mediului, aici conținutul științific o feră
cadrul de atracție începând de la cei mai mici școlari.
În vederea realizării unor scopuri instructiv -educative, învățătorul organizează drumeții, vizite,
excursii. Respectarea de către învățător a ideilor și convingerilor pe care le au elevii det ermină să
arate mai mult respect față de propria lor gândire și procesul de învățare în care sunt implicați.

~ 25 ~
Este esențial să comunicăm elevilor că opinia lor are valoare, că gândirea critică este apreciată,
iar opiniile lor contribuie la mai bună înțelege re a conceptelor discutate.
Învățătorul are rolul de evaluator, căci monitorizează activitatea de evaluare. Poate fi
identificat și rolul de model pentru că se comportă exemplar în acțiunea de proiectare, structurare
și valorificare a curriculum -ului.

2.3. Importanța cunoașterii și explorării mediului înconjurător în școală
Mediul înconjurător în care copiii își desfășoară activitatea, prin variatele aspecte, constituie
un prilej permanent de influenșare asupra personalității acestora. Pentru copil, mediul constituie
un cadru necesar dezvoltării lui și în același timp principala sursă de impresii, care vor sta la baza
procesului de cunoaștere a realității.
Cunoașterea și explorarea mediului înconjurător de către copii reprezintă o importanț ă
deosebită în dezvoltarea lor multilaterală, precum și o sarcină de bază a procesului instructiv –
educativ desfășurat în școală. Orele de explorarea a mediului contribuie în mod deosebit la
educația intelectuală a școlarilor.
Mediul ambiant oferă copil ului posibilitatea de a venii mereu cu ceva nou pentru el, care îi
târnește curiozitatea, dorința de a -l cunoaște. Comcomitent cu tranzmiterea cunoștințelor se
formează copilului o atitudine corespunzătoare, un anumit mod de comportare.
Curiozitatea p e care copiii o manifestă față de fenomenele naturii trebuie menținută și
transformată într -o puternică dorință de a cunoaște și înțelege din ce în ce mai bine, educând
atenția, spiritul de observație, deprinderea de -a sesiza schimbări în natură și dorința de-a
cunoaște cauzele acestora.
Răspunzând la întrebările elevilor, învățătorul trebuie să le explice fenomenele respective în
raport cu capacitatea lor de înțelegere. Orizontul de cunoaștere a copiilor se îmbogățește treptat,
ceea ce permite să înțe leagă că plantele și animalele au nevoie de anumite condiții de dezvoltare

~ 26 ~
– hrană, căldură, lumină, adăpost, că trebuie îngrijite de om, că fiecare fenomen este rezultatul
unei cauze, că fenomenele sunt legate între ele și depind unele de altele.
Observarea sistemică a naturii de către copii, sub îndrumarea învățătorului contribuie la
îmbogățirea cunoștințelor lor, la înțelegerea fenomenelor naturii, dezvoltarea spiritului de
observare, a gândirii și limbajului. Observând natura, copiii sesizează frum usețile ei; în felul
acesta li se educă simțul estetic, sentimentul de adirație, dragoste și mândrie pentru bogățiile și
frumusețile naturii patriei noastre.
O mare însemnătate a importanței a orelor de cunoașterea mediului rezidă din faptul că prin
acestea se reușește cultivarea unei atutudini active de ocrotire a naturii și de protejare a mediului,
a unei conduite ecologice în relațiile copiilor cu natura și mediul. În aceste activități elevii
exersează deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului, educând atitudinea pozitivă față de
naturăm și stimulând curiozitatea pentru investigarea acesteia.
Orele de explorare a mediului prezintă o importanță deosebită, deoarece oferă copiilor șansa
de a descrie aspectele generale ale celor patru anotimpuri , de a clasifica elementele mediului
natural, de -a recepta frumosul din natură.
Din practica didactică am constatat că elevii vin din familie cu o serie de noșiuni eronate
despre viețuitoare, fenomene ale naturii și cauzalitatea producerii acestora. P entru a depăși aceste
dificultăți, am căutat să proiectez și realizez demersuri didactice eficiente, având ca obiective :
– să identifice elementele de mediu, pe baza observării realității înconjurătoare;
– să dobândească un sistem coerent de cunoștințe des pre mediu înconjurător;
– să perceapă caracterul unitar al mediului;
– să utilizeze diferite aparate și instrumente de lucru în scopul formării deprinderii;
– să dobândească deprinderi de îngrijire a mediului, a sănătății;
– să apere și ocrotească natura;

~ 27 ~
– să conștientizeze creșterea și dezvoltarea plantelor și animalelor sunt determinate de anumite
cause material – hrană, căldură, limină, aer;
– elevii să se raporteze corect față de realitatea obiectivă, înconjurătoare ca parte integrate a ei.
Pentru a demonstra ipoteza formulată, am pornit de la premise că trebuie cunoscut nivelul
inițial al copiilor, din punct de vedere al cunoștințelor dobândite , priceperi și deprinderi formate
despre mediu, deoarece numai formându -și o imagine clară și corectă de spre mediu, îl pot proteja
și ocroti.
Școala trebuie să pregătească elevul pentru integrarea viitoare în societate. Școlii îi revine
misiunea de a forma primele deprinderi de muncă ale elevilor, dar și sentimentul de a -și iubi cu
pasiune și dăruire țar a. Acest contact nemijlocit este facilitat de vizite, drumeții și excursii.

2.4.Cultivarea interesului copiilor / Formarea comportamentului ecologic,prin
explorarea mediului înconjurător și ocrotirea lui
În epoca contemporană, o problemă actuală este formarea și educarea elevilor în spiritul unor
responsabilități umane ce vizează protecția mediului înconjurător. Absența sau ignoranța
măsurilor necesare de apărare a mediului poate declanșa o criză ecolo gică cu consecințe
catastrofale pentru omenire. Iată de ce socotim că formarea conștiinței și conduitei ecologice
devine o cerință deosebit de importntă pentru orice demers educativ, școlar și extrașcolar.
Educația ecologică se face începând cu primii ani de viață, continuând în grădiniță și școală.
La intrarea în școală copiii au o serie de reprezentări despre mediul natural, în care trăiesc. Pe
măsură ce cresc, educațialor ecologică se aprofundează. Școala este chemată să determine
sentimentul de admi rație față de frumusețea naturii, precum și convingerile și deprinderile de
protejare a mediului înconjurător.
Elevii trebuie să înțeleagă că natura și ecosistemele naturale sunt izvoare de oxigen necesare
omului, asigură condiții de hrană pentru între aga omenire, care este în plină expansiune, că
trebuie să le protejeze și să le ocrotească. Pentru a realiza obiectivele instructiv -educative ce se

~ 28 ~
cer îndeplinite prin predarea orelor de cunoașterea mediului, este necesar să se pună accentul pe
activitate a elevilor, pe contactul nemijlocit cu plantele, animalele, fenomenele, activitățile
extrașcolare.
Mediul înconjurător este format dintr -o componentă naturală – mediul natural, viețuitoare,
lumină, aer, apă, solul, care sunt în strânsă acțiune, asig urând echilibrul ecologic și determinând
condițiile de viață pentru om și dezvoltarea societății. Realitatea demonstrează neîndoielnic
transformările ce se petrec în natură, observând că pe lângă factori naturali, și omul influențează
natura între anumite limite, modificând -o, perturbând adesea echilibrul ecologic.
Iată câteva modalități prin care se poate realiza, încă de la vârstă școlară mică, educarea
spiritului de protejare a mediului de viață:
1. Prin diferite discipline incluse în procesul de înv ățământ trebuie să convingem elevii de
necesitatea apărării mediului înconjurător împotriva poluării și să le formăm conduita ecologică
modernă. Acest lucru se realizează în cadrul lecțiilor de explorare a mediului, menite să înțeleagă
organismele vegetale și animale, a proceselor de întreținere a vieții, legăturilor insolubile dintre
plante -animale -mediu.
2. Introducerea unei discipline opționale ,,Natura prietena mea” – o modalitate deosebit de
eficientă.
3. Desfășurarea activităților extrașcolare ce pot contribui la cultivarea spiritului de protejare a
mediului de viață.
4. Desfășurarea activităților în mediul înconjurător, învățând copiii cum să se comporte cu
mediul în care trăim. Dornici de cunoaștere, de a investiga, de a vedea cu ochii minții frumuse țea
naturii, elevii trebuie sensibilizați prin organizarea cât mai multor plimbări, drumeții, excursii –
modalitate prețioasă de educație ecologică, deoarece copiii văd plantele și animalele în mediul
lor de viață, percep natura în toată varietatea ei, cu b ogăția de culori, imagini, sunete.
5. Prin convorbirile și conversațiile euristice despre viețuitoare, plante, felul cum ne comportăm
cu ele, elementele primare – sol, aer, apă, lumină, căldură, încurajăm exprimarea propriilor idei,

~ 29 ~
dar mai ales sădim în s uflet seriozitatea de a privi problemele mediului înconjurător și de a
participa la menținerea sănătății naturii.
6. Concursurile pe teme ecologice ,, Cel mai frumos colț ecologic”, ,,Să învățăm de la natură”,
constituie nu numai moment de bună dispoziție, dar și un minunat prilej de sistematizare a
cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor învățate pe această temă.
7. Prin activitățile cu caracter practice se consolidează informațiile ecologice primate în
activitățile frontale și li se formează copiilor a titudini positive față de mediu, ce vor fi aplicate în
viața de zi ci zi.
Dintre modalitățile folosite de mine, în afara clasei, în scopul educării ecologice, amintim:
– excursii și vizite pentru a constata situația în care se află mediul local și de a întreprinde acțiuni
în sprijinul măsurilor adoptate pentru apărarea mediului
– acțiuni de igienizare și înfrumusețarea clasei, școlii și a împrejurimilor
– crearea unui colț viu în clasă sau școală; copiii seamănă semințe, le creează condiții optime de
viață, urmăresc primele încolțiri, apariția mlădițelor, primelor frunze și flori, apoi efectuarea
primelor operații de îngrijire, formându -și deprinderi de comportament ecologic adecvat față de
plante
– acțiuni de colectare a hârtiei, sticlei, ambalajelor si ntetice și deșeuri textile
– acțiunile de poluare a Zilei Internaționale a Protecției -5 Iunie, program artistic și diverse
acțiuni de ecologizare a mediului local, expoziții, creații inspirate din vârsta problematică a
protejării mediului.
Am încercat din toate împrejurările să satisfac curiozitatea copiilor, manifestată prin
întrebările de ce ? pentru ce? cum? Și chiar să -i încurajez conducându -i la primele forme ale
descoperirii. Am insistat asupra observării atente a plantelor și animalelor, fenome ne naturale, în
diferite ipostaze și anotimpuri.

~ 30 ~
Prin vizitele efectuate în localitate și în afară, elevii au observat formele de relief, legatura care
există între altitudine, vegetație, faună, specii de plante, albia râului din apropiere. Prin contac tul
nemijlocit, le -am oferit posibilități multiple de înțelegere, constituind principala sursă de
impresii, care stăla baza procesului de cunoaștere a realității.
În întreaga muncă de educație ecologică cu școlarii mici trebuie să ajungem la convingere a că
mediul natural nu poate fi apărat numai într -o zi -5 iunie – numai de ecologi, biologiși
silvicultori., ci și toate cele 365 de zile ale fiecărui an, în fiecare clipă a zilei, de ătre toți
locuitorii planetei. Totul depindede noi, cadrele didactice, de imaginația și voința noastră, de
modalitățile și mijloacele folosite în lecțiile desfășurate, prin care sădim germenii gândirii
ecologice. Rezultatele se verificăîn timp, deoarece copiii, oamenii de mâine, vor valorifica ceea
ce au primit de la noi potriv it temperamentului și sensibilității sufletului fiecăruia.
Astfel în cadrul orelor de explorare a mediului, noi dascălii putem realiza obiectivul principal
de cultivare a interesului față de menținerea unui mediu natural echilibrat și propice vieții,
comportament favorabil ameliorării favorabil relațiilor dintre om și natură.
Particularitățile de vârstă ale elevilor din clasele I -IV permit formarea și dezvoltarea
conștiinței ecologice și a unui comportament adecvat. Activitățile cu copiii își găse sc finalitatea
în comportamentul copiilor care devin mai buni, mai sensibili față de mediu apropiat, protectori,
disciplinați, responsabili, plini de inițiativă și prompți în ocrotirea a tot ceea ce -i înconjoară.
Frumusețea naturii sensibilizează copi lul, îl apropie de plante și viețuitoare, îl îndeană să
iubească și să prețuiască frumosul. Este firesc ca școala să rămână un partener de bază în efortul
general de înfăptuire a protejării mediului înconjurător.

~ 31 ~
3. Importanța explorării și protejării mediului

3.1. Noțiunea de mediu înconjurător
Mediul în sens larg poate fi asimilat cu acele forme de materie și energie situate în imediata
vecinătate a sistemelor biologice vii. Organismele vii și mediul de viață al acestora sunt siste me
unitare funcționale.
Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înțelege ansamblul de elemente și fenomene
naturale și artificiale de la exteriotul Terrei, care condiționează viața în general și pe cea a
omului în special.
O altă definiție o găsim în Legea protecției mediului, în care mediul înconjurător este
ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei – aerul, apa, solul, subsolul, toate straturile
atmosferei, toate materiile organice și anorganice, precum și f iințe vii, sisteme naturale în
interacțiune, precum și valorile materiale și spirituale.
Noțiunea de ,,mediu înconjurător ” nu trebuie confundată cu aceea de natură, care îi este
anterioară și are un conținut dificil. Mediul înconjurător are caracter de sistem, complex, unitar,
format dintr -un număr foarte mare de elemente și legături, având o anumită capacitate de
autoreglare și în care factorul cel mai active îl reprezintă comunitățile omenești.
Conținutul mediului înconjurător reprezintă o îmbina re de elemente natural întrepătrunse și
dinamic corelate între ele. Sunt grupate în trei categorii:
a. component primare – fundal fizic, neînsuflețit
b. component derivate – dezvoltate pe seama celor primare, mediu biotic
c. component antropice – introduce de om prin activități conștiente
Mediul înconjurător reprezintă un element esențial al existenței umane și reprezintă rezultatul
interferențelor unor elemente naturale – sol, aer, apă, climă, biosferă – cu elemente create prin

~ 32 ~
activitatea umană. Toate a ceste interacționează și influențează condițiile existențiale și
posibilitățile de dezvoltare viitoare a societății.
Mediul natural, ca parte a mediului înconjurător este reprezentat de factori naturali aflați în
echilibru relative, cu rolul important în crearea condițiilor de viață pentru regnul vegetal, animal
și om.
Mediul înconjurător este construit din factori ca aerul, apa, alimentele, locuința, solul,
elemenet neînsuflețite sau vii, natural sau artificial cu proprietățile lor fizice – temperat ură,
umiditate, radiații. În acest mediu, fiecare organism uman trebuie să -și armonizeze existența cu
diferiți factori de mediu, păstrându -și integritatea fizico -chimică și interdependența individual. El
trebuie să se modeleze față de caracteristicile medi ului, conservându -și toată structura,
compozițiile și funcțiile.

3.2. Importanța explorării mediului
Însemnătatea vitală pentru om, pentru socitatea umană, a atras atenția asupra necesității de a -l
proteja, de a preveni deteriorarea lui, de a -i cons erva resursele. Realizarea unor efecte de
protecție reală, benefică, durabilă, implică acțiuni concentrate, la nivel local și global, ale unor
factori socio -emoționali, economici și politici.
În asigurarea unei baze sociale a măsurilor de protecție, un rol important revine informației și
educației. Orintându -se informația, asupra comportamentelor degradate, în curs de degradare sau
care prezintă riscul degradării, asupra unei atitudini iraționale, se poate generaliza prin educație,
o nouă etică a comp ortamentului uman.
În felul acesta legislația de protecție nu va mai fi percepută ca un ansamblu restrictiv și
punitiv, ci un cadru logic, necesar, de reglementare a comportamentului uman în mediu.
Înțelegerea, acceptarea și stimularea premiselor necesare unei protecții eficiente nu sunt
suficiente pentru a asigura acțiunilor respective randamentul dorit și durabilitatea efectelor.
Atingerea acestor deziderate necesită raportarea permanentă la funcționalitatea sistemică datorită

~ 33 ~
căreia situații ris cante se pot produce nu în momentul în care calitatea unor elemente sau
structuri scade brutal, afectând viața spontană sau interesele socității umane.
Numai o explorare corectă, completă și în timp util a tendinței de evoluție după realizarea
pragurilor respective poate asigura o protecție rațională.
Protecția nu se limitează la nivelul național și regional deoarece coexistența sistemelor
naturale și sistemului soci o-economic impune permanent geosistemului un caracter de unitate
temporo -spațială.
În consecință disfuncțiile sunt transmisibile și extensibile, așa cum acțiunile de protecție pot
difuza efecte benefice sau deficiențe. De exemplu, poluarea aerului și a apelor are adesea un
caracter transfrontalier, surse de energie calorică suplimentară, provenite din activități
industriale, iar procesul general de încălzire afectează întreaga atmosferă terestră.

3.3. Protejarea mediului înconjurător
Protejare a mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre,
atunci când omul a cucerit întreg spațiul al Terrei, prielnic vieții. Acum, bogățiile și resursele de
energie au fost afectate încât se întrevede epuizarea rapidă a unor dintr e ele, iar unele condiții
esențiale existenței umane, ca apa sau aerul, dau semne de otrăvire.
Omul a înțeles că face și el parte din natură, că Terra și resursele ei sunt limitate, că planeta
funcționează ca un sistem, și că dereglările produse într -un loc pot avea repercursiuni pentru un
întreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunța la ritmurile înalte de dezvoltare
economică.
Primele inițiative de ocrotire a mediului au apărut cu aproximativ 200 de ani, din necesitatea
salvării unor specii pe cale de dispariție. Începând cu 1970, au apărut semne clare de îmbolnăvire
a planetei: subțiere stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea apelor, a aerului și
a solului. Oamenii au început să înțeleagă necesitatea adoptăr ii unui comportament responsabil
față de natură.

~ 34 ~
Construind fabrici și uzine, dezvoltând orașele și transporturile, defrișând pădurile pentru a
folosi lemnul și a mări suprafețele agricole, aruncând nepăsător în aer și apă cantități mari de
deșeuri to xice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, încât uneori și -a
pus în pericol viața lui. Ființa umană s -a văzut nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea răului pe
care l -a produ s și să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecția mediului înconjurător,
menținerea în natură a unui echilibru normal între toți factorii care compun mediul. Pentru ca
pământul să rămână o planetă vie, interesul oamenilor trebuie corelate cu legile naturii.
Mediul înconjurător ne asigură condițiile necesare vieții, însă depinde de noi dacă dorim să
folosim aceste elemente esențiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieții
noastre. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece și se pare că populația nu acordă interes
acestui proces nociv. Ocrotirea pla netei este o problemă mondială și de aceea fiecare om trebuie
să își asume această responsabilitate.
Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină la cea de problemă a conștiinței comune,
națională și internațion ală, reprezintă o realitate tristă, când distrugerea echilibrului natural al
întregii planete este vizibil. Lupta împotriva poluării solicită colaborare și cooperare
internațională și de aceea depinde de noi dacă vom trăi într -un mediu curat, sănătos și ne poluat.
Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente și să găsească soluții pentr a opri continuarea și
agravarea acestui proces dăunător.

3.4.Conservarea și ocrotirea mediului
Protecția mediului înseamnă conservare plus ocrotire.
Prin conservare se înțelege utilizarea resurselor naturii cu maximă eficiență, rațional, pe baza
respectării potențialului productiv și a capacității de suport a mediului respectiv. Conservarea
impune cunoașterea profundă a naturii, echilibrelor din natură, interconexiun ile dintre elementele
mediului.
Ocrotirea mediului este a doua componentă a protecției. Formele de ocrotire sunt – parcurile
naționale, rezervațiile, refugiile, declararea unor specii de plante sau animale. Pentru ocrotirea și

~ 35 ~
protejarea mediului este n ecesară: folosirea rațională a resurselor naturale, cunoașterea și
popularizarea consecințelor poluării, protejarea naturii și a oamenilor față de poluanți, reducerea
și eliminarea factorilor poluanți, crearea de arii de protejare cât mai întinse, permit r efacerea
echilibrului ecologic sau menținerea cadrului natural existent, instruirea și educarea elevilor,
părinților, comunității locale.
La Conferința asupra mediului de la Stockhlom din 1972 s -a lansat ideea că problemele
mediului sunt inseparabile d e cele ale bunăstării omenirii și de procesele economice. A fost
acceptat conceptul de dezvoltare durabilă având obiectiv general găsirea unei interacțiuni optime
pentru patru sisteme : – uman, economic, tehnologic și de mediu, într -un proces dinamic și
flexibil de funcționare.
Efervescența și acțiunile ce s -au declanșat au făcut din protecția mediului una din marile idei –
forță ale etapei actuale.
Reconcilierea omului cu natura ar trebui să se facă la diferite niveluri, în diferite scopuri, cu
mijlo ace variate. Oamenii ar trebuii să înțeleagă că persistența ființelor vii și bunăstarea omenirii
depinde de modul în care om ul știe să păstreze biosfera cu toate sisteme ei ecologice sănătoase,
cu varietatea de plante și animale, solur i fertile, apă pură și aer curat.
Starea de sănătate a fiecăruia dintre noi nu poate fi menținută respirând aer poluat, consumând
alimente și apă contaminată cu substanțe chimice. Societatea umană și fiecare persoană ar trebui
să își asume responsabilitatea față de ce se î ntâmplă în mediul nostru de viață și să ne analizăm
comportamentul față de natură, dacă are implicații pozitive sau negative asupra ei. Fiecare ar
trebui să conștientizeze că ignoranța generează efecte poluante asupra mediului.
Copiii și toți oamenii ar trebui să învețe să își schimbe modul de viață pentru a proteja mediul.
Păstrarea calității mediului începe cu doruința de a evidenția frumosul din natură pentru că ne
ajută să privim natura dintr -o perspectivă bazată pe înțelegere și responsabilit ate.

~ 36 ~
3.5.Poluarea și formele de poluare a mediului
Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezența unor componente
străine, numite poluați, ca urmare a activității omului, care provoacă în timpul ce acțiomează,
efecte noc ive asupra sănătății, crează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale
mediului esențiale vieții.
Poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s -a dezvoltat și diversificat pe măsura evoluției
societății umane, ajungând una dintre importa ntele preocupări a întregii populații a pământului.
Principalele forme de poluare a meidului:
I.Poluarea biologică – cea mai veche și bine cunoscută, produsă prin eliminarea și răspândirea a
germenilor microbieni producători de boli. Poluarea bacteriană însoțește omul, iar pericolul
principal reprezentat de poluarea biologică constă în declanșarea de epidemii, care fac
numeroase victime. Datorită măsurilor luate în prezent, poluarea bilogică – bacteriologică,
virusologică, parazitologică, are o frecvență f oarte redusă.
II. Poluarea chimică – eliminarea și răspândirea în mediu a diverselor substanțe chimice. Devine
din ce în ce mai evidentă, prin creșterea nivelului de poluare și diversificarea ei. Pericolul
principal îl reprezintă potențialul toxic ridicat a l acestor substanțe.
III. Poluarea fizică – este cea mai recentă și cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă –
extinderea folosirii izotopilor radioactivi în știință, industrie, agricultură,medicină. Poluarea
sonoră – zgomotul, vibrațiile, ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă și de viață
al omului modern, intensificările fiind în continuă creștere. Supraaglomerarea și traficul, doi
mari poluanți fonici, care au consecințe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului,
ducând la stări de anxietate, palpitații, amnezii, lipsa concentrării, și dureri de cap. Poluarea
termică poate cea mai recentă formă, cuinfluențe puternice asupra apei și aerului și indirect
asupra sănătății populației.
Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt- poluarea apei, solului, aerului. Solul este la fel
de important ca și aerul și apa. De calitatea solului depinde formarea și protecția surselor de apă.
Poluarea solului este considerată ca consecița unor obiceiuri neigienice, datorită depozităriila

~ 37 ~
întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, deșeurile, utilizarea
necorespunzătoarea a unor substanțe chimice în practica agricolă.
Ca măsuri de prevenire și combatere a poluării solului sunt: colectarea rezidurilor menajere,
depozitare a controlată, utilizarea în agricultură ca îngrășământ natural, incinerarea rezidurilor
uscate, reutilizarea rezidurilor.
Apa este un factor de mediu indispensabil vieții. Ea îndelinește multiple funcții, iar lipsa de
apă sau consumul de apă poluată a re multiple consecințe negative asupra omului și sănătății
sale.Ca măsuri de prevenire a poluării apei sunt: îndepărtarea rezidurilor, organizarea corectă a
sistemelor de canalizare, construirea de stații de epurare.
Aerul formează învelișul gazos al P ământului, reprezentând un element indispensabil vieții.
Măsurile cele mai importante pentru împiedicarea poluării masive a atmosferei sunt – construirea
de întreprinderi în afarazonelor de locuit, reducerea concentrației de poluanți, reducerea și
eliminare a poluanților, amenajarea cât mai multor spații verzi.
Formele de poluare sunt foarte diverse și afectează multe aspecte ale Terrei. Unele din efectele
devastatoate ale poluaților nu pot fi observate în momentul poluării, dar afectează întreaga
planetă, în special omul. Cea mai mare parte a poluării este cauzată de activitățile umane.

3.6. Importanța poluării asupra sănătății viețuitoarelor
Acțiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variată și complexă. Poate
merge de la simple inco modități în activitatea omului, disconfort, pâna la perturbări puternice și
chiar pierderea vieții omenești.
Efectele cronice reprezintă reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acțiunii
mediului asupra sănătății. Încărcarea organismulu i populației cu anumiți poluanți, reprezintă un
alt aspect important al influenței poluării mediului înconjurător asupra sănătății.

~ 38 ~
Efectele indirecte ale poluării constau și în influența asupra faunei și florei, care sunt mai
sensibile uneori decât organismul uman la activitatea diversilor poluanți. Animalele, păsările,
insectele, plantele suferă influența poluanților până la disp ariția sau distrugerea lor.
Cunoașterea acestor aspecte ale poluării mediului asupra sănătății a condus la necesitatea
instituirii unor măsuri de protecție a mediului înconjurător. Toate efectele asupra sănătății
oamenilor sunt rezultatul ruperii echil ibrului dintre organismul uman și mediul înconjurător. În
anumite situații de poluare s -au înregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumatii, bronșite,
cancer pulmonar, febră tifoidă, holeră, poliomelită, hepatită epidemică, intoxicații.
În concluzie, s e pare că poluarea mediului înconjurător dăunează foarte mult asupra sănătății
omului și de aceea ar trebui să ne îndreptăm cu toții atenția asupra acestei consecințe a poluării.

4. Noile educații
„NOILE EDUCAȚII“ – PARADIGMĂ A SISTEMULUI EDUCAȚIONAL MODERN
Noile educații sunt definite în programele UNESCO, adoptate în ultimele decenii, ca
„răspunsuri ale sistemelor educaționale la imperativele lumii contemporane" de natură politică,
economică , ecologică, demografică, sanitară etc.
Conținuturile specifice, propuse din această perspectivă, sunt integrabile la toate nivelurile,
dimensiunile și formele educației. Ele sunt prezentate în termenii unor obiective pedagogice
prioritare care vizea ză:
– educația relativă la mediu;
– educația pentru bună întelegere și pace;
– educația pentru participare și democrație;
– educația în materie de populație;
– educația pentru o nouă ordine internațională;

~ 39 ~
– educația pentru comunicare și pentru massm edia;
– educația pentru schimbare și dezvoltare;
– educația nutrițională;
– educația casnică modernă.
Noile educații sunt adaptabile la nivelul fiecărei dimensiuni a educației, în funcție de
particularitățile acestora, dar și de ciclurile vieții ș i de condițiile sociale specifice fiecărui sistem
educațional. De exemplu, educația ecologică sau educația relativă la mediu, care poate fi
integrată la nivelul educației morale (în învățământul general), educației intelectuale (în
învățământul liceal), ed ucației tehnologice (în învățământul profesional), ridică probleme
specifice în anumite zone sau țări ale lumii, respectiv în cadrul diferitelor sisteme sociale și
educaționale.
Metodologia valorificării noilor educații vizează toate dimensiunile – intelectuală, morală,
tehnologică, estetică, fizică – și formele – formală, nonformală, informală – ale educației.
Procesul declanșat prin această abordare stimulează trecerea de la demersurile specifice, la
abordările globale, interdisciplinare, care perm it aprofundarea unor probleme sociale care cer
soluții concrete: pacea, democrația, justiția socială, dezvoltarea, mediul, alimentația, sănătatea,
protejarea copiilor și a tinerilor, promovarea învățământului și a cercetării științifice etc.
Implementarea noilor educații presupune elaborarea și aplicarea unor strategii pedagogice și
sociale speciale. Ele vizează:
– pătrunderea noilor educații în programele școlare sub forma unor recomandări sau module de
studiu independente, difuzate și prin s istemele de comunicare moderne: televiziune, radio, rețele
de calculatoare etc;
– implicarea noilor educații în programele educaționale, ca alternative proiectate în diferite
formule pedagogice: module de instruire complementară (formală -nonformală), ghid uri,
îndrumări metodologice, lucrări fundamentale centrate asupra problemelor mari ale lumii

~ 40 ~
contemporane (dezvoltarea economică, tehnologia societății informatizate, educația permanentă,
democratizarea școlii, reforma educației etc.);
– regândirea sistem elor de selectare și de organizare a informației în cadrul unui curriculum care,
fie introduce module specifice
– pentru noile educații
– integrate ca discipline distincte în planul de învățământ (educația ecologică, educația pentru o
nouă ordine economi că internațională etc.), fie introduce conținuturile specifice unei noi educații
în sfera mai multor discipline, printr -o abordare infuzională.
Aceste strategii pot dezvolta și o altă tendință tipică proiectelor transdisciplinare: abordarea
unei pro bleme sau chiar a unei discipline de învățământ cu contribuția unor cunoștințe
metodologice provenite din direcția tuturor conținuturilor integrate generic în formula noile
educații.
Evoluția noilor educații răspunde provocărilor emergente, grave și de anvergură planetară
înregistrate sub genericul problematicii lumii contemporane. Noile educații reprezintă, într -un
fel, o continuare a curentului pedagogic afirmat la începutul secolului XX, sub numele de
„Educația nouă“. „Educația nouă“ era centrată, mai ales, asupra înnoirii raportului metodologic
educator – educat. Noile educații sunt centrate, mai ales, asupra unor obiective și mesaje noi,
care determină conținuturile și strategiile educației în condițiile lumii contemporane.
Noile educații evoluează în funcție de procesarea realizată la nivelul obiectivelor propuse
care dau și denumirea fiecărei structuri de conținut, structură ce poate fi proiectată ca modul sau
disciplină de studiu concepută strategic în plan disciplinar, dar mai ales în p lan interdisciplinar și
transdisciplinar.
Educația ecologică sau educația relativă la mediu vizează formarea și cultivarea
capacităților de rezolvare a problemelor declanșate odată cu aplicarea tehnologiilor industriale și
postindustriale la scară socială, aplicare prin care au fost induse numero ase efecte negative la
nivelul naturii și al existenței umane.

~ 41 ~
Evoluția noilor educații marchează și procesul de valorificare metodologică a acestora la
nivelul celor cinci dimensiuni ale activității de formare -dezvoltare a personalității. Se poate vorbi
astfel, de un demers intelectual al noilor educații, un demers moral, un demers tehnologic, un
demers estetic al acestora.

4.1. Zile internaționale dedicate mediului înconjurător
Întrucât mediul ne oferă condițiile de trai de care avem nevoie, la nivelul internațional au fost
stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător:
– 22 martie – Ziua mondială a protecției apelor
– 27 martie – Ziua internațională a apei
– 1 aprilie – Ziua internațională a păsărilor
– 15 aprilie – Ziua pă durii
– 22 aprilie – Ziua Pământului
– 5 iunie – Ziua mondială a mediului
– 8 iunie – Ziua mondială a oceanelor
– 16 septembrie – Ziua internațională a ozonului
– 4 octombrie – Ziua internațională a protecției animalelor
– 6 octombrie – Ziua mondială a habitatului
Aceste zile oficiale recunoscute la nivel internațional, formează ,,calendarul ecologistului ” și
fiecare pământean ar trebui să -și amintească, importanța faptului de a trăi într -un mediu
nepoluat, curat, și cât să își dea seama cât de esenț ial este acest lucru pentru viața sa.

~ 42 ~

4.2. 5 Iunie ,,Ziua Mondială a Mediului”.
În fiecare an, la 5 Iunie, pe întreg globul pământesc se sărbătorește Ziua mondială a mediului.
Ziua Mondială a Mediului constituie un prilej pentru instituțiile guverna mentale, administrațiile
locale, asociațiile de tineret, organizațiile nonguvernamentale, mass -media de a se mobiliza prin
manifestări comune menite să atragă atenția asupra necesității protejării factorilor de mediu.
Marcarea acestei zile reprezintă u n îndemn de a acționa unitar pentru salvarea patrimoniului
nostru natural pe care avem datoria a -l lăsa nealterat generațiilor viitoare.
Manifestările dedicate Zilei Mondiale a Mediului se înscriu în efortul comun de tranzmitere
către generațiile viito are a unui mediu curat și sănătos, cu respectarea celor trei dimensiuni ale
dezvoltării durabile : economic, ecologică și social, constituind un exemplu active de colaborare
între autoritățile administrației publice și UE, unde protecția mediului constituie o prieoritate a
dezvoltării economico -sociale.
Ziua Mondială a Protecției Mediului se înscrie în efortul comun de a promova dezvoltarea
durabilă a orașelor, care promovează principiile ecologice și dezvoltările durabile a vieții umane,
în scopul asigu rării unui viitor prosper și sigur din punct de vedere ecologic.
Ziua Mediului este sărbătoarea tuturor cetățenilor indiferent de țară, rasă sau natură. Poate fi
marcată prin: parade ale bicicliștilor, raliuri stradale, concerte ecologice, con cursuri ș colare,
postere, plantare de arbori, eforturi de reciclare, colectare a deșeurilor. Acest eveniment este
utilizat pentru a atrage atenția populației asupra problemelor de mediu existente pe plan local,
național, regional.
Anual se reamintește omenirii cât de grave pot devenii lucrurile dacă nu se manifestă grijă
pentru patrimoniu natural. Spațiile verzi, grădinile și parcurile sunt a devărate refugii pentru mulți
dintre noi. Ceea ce facem în direcția protejării, facem pentru noi și sănătatea noastră și a
generațiilor care vor urma.

~ 43 ~
Este important a sădi în mintea și sufletul fiecărui cetățean, conceptul că omul este dependent
de natură și nu poate trăii fără ea.
Fiecare din noi poate contribui semnificativ la ameliorarea și protejarea parcurilor, spațiilor
verzi, a grădinilor, precum și celebrarea acestor sărbători prin participare și susținere.

~ 44 ~

CAPITOLUL II : EXPLORAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR –
METODOLOGIE, SPECIFIC ȘI FINALITĂȚI

1. Finalitățile explorării mediului
1.1. Scopul explorării mediului
Pentr u realizarea corectă a explorării mediu, în școală, trebuie să se parcurgă mai multe etape :
formarea scopurilor și a obiectivelor educaționale, stabilirea c onținuturilor, alegerea mijloacelor
și metodelor de învățământ adecvate, stabilirea tehnicilor de evaluare.
În atingerea finalităților educaționale trebuie să ținem cont de :
* Explorarea mediului a apărut ca soluție la problemele care amenință omenirea;
*Este necesară cunoașterea mediului natural -geografic și biologic, dar și cel social pentru a
interveni într -un mod pozitiv;
*Explorarea mediului trebuie realizată prin intermediul educației formal e, nonformale și
informale;
*Conținuturile trebuie cunoscute;
*Explorarea mediului trebuie să facă apel la metode și tehnici care sensibilizează publicul, care
pot ajuta în încercările de salvare a mediului.
Scopul educa ției raportat la mediu este ,, de ai ajuta pe cei care învață să dobândească
cunoștințe legate de mediu, să -și formeze priceperi, să devine ființe umane dedicate care sunt
dispuse să lucreze individual sau colectiv cu scopul de a atnge sau a menține un echilibru
dinamic dintre calitatea vieții și calitatea mediului.”

~ 45 ~
Finalitățile explorării mediului sunt:
*Dezvoltarea conștiinței ecologice, a simțului responsabilității, solidarității pentru indivizi,
pentru păstrarea și ameliorarea mediului;
*Dezvoltarea capacității de a lua decizii, d e a identifica și a pune în practică soluții pentru
prevenirea și rezolvarea problemelor legate de relația individului cu mediul său de viață;
*Pregătirea cetățeanului pentru influența pozitivă cu privire la mediu.
Explorarea mediului cultivă și un sistem de valori. Copiii se maturizează, și promovează
sistemul de valori, influențând opiniile și deciziile referiitoare la problemele de mediu. Valorile
aduc consistența vieții, realizând un concept mai bun despre sine.
Ajungând să -și cunoască dreptul de cetățeni, dându -le dreptul să acționeze, clarificând
legăturile dintre sănătatea individuală, familial și de mediu, trezindu -și interesul față de lumea
natural.
Un rol important în dezvoltarea proceselor intelectuale îl au și model ele de predare folosite de
învățători în funcție de particularități de vârstă ale elevilor. Reevaluare metodologiei didactice nu
se poate realiza dacă nu se iau în seamă cele mai noi achiziții ale psihologiei și pedagogiei, al
comunicării, aducând un supor t teoretic practicii școlare.
Dezvoltarea optimă a elevului în procesul de învățământ, presupune folosirea intensă a forțelor
lui de cunoaștere, încât fiecare copil să obțină într -o anumită perioadă de evoluție, performanțe
cogniteve maxime, perfecțiun e, potrivit cu vârsta, dar fără a -i pereclita sănătatea.
Însușirea de către elevi a unor cunoștințe despre natură și om, alături de dezvoltarea operațiilor
intelectuale, are ca rezultat final formarea de reprezentări și noțiuni. Omul poate depășii
informațiile oferite nemijlocit de simțuri, poate pătrunde în esența fenomenelor, poate să prevadă
desfășurarea lor viitoare.
Putem afirma că gândirea este activitatea constructivă cu ajutorul căreia, pe baza experienței
anterioare, ajungem la cunoașterea unor fapte din lumea înconjurătoare. Operațiile gândirii sunt:
analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea.

~ 46 ~
Funcțiile psihologice ale elevilor din clasa 0, I și a II -a permit constatări simple în legătură cu
unele fenomene din natură, ,,este zăpadă și este frig că este iarnă” , ,, se mișcă frunzele copacilor
fiindcă bate vântul”. Cu ajutorul disciplinei cunoașterea mediului elevii sunt pu și să descopere
anumite fenomene, să observe legăturile între cauză și efect, să completeze conținutu l unor
noțiuni despre natura înconjurătoare.
Cunoscând aspectele psihologiei copilului voi prezenta posibilitățile de însușire a cunoștințelor
științifice despre natură și om. Perceperea prin simțuri a naturii reprezintă treapta cunoașterii,
observării caracterului material al lumii, care trebuie urmată de activitatea gândirii.
Observarea direct în natură a unor fenomene –vânt, zăpada, ploaie, tunet, fulger, chiar dacă nu
realizează raportul de cauzalitate între ele. Este absolute necesar ca elevii să fie îndrumați să
gândească, să examineze lucrurile, obiectele, fenomenele naturii, într -o legătură reciprocă.
Formarea gândirii științifice la elevii de clasele I -IV se poate obține cu ușurința dacă
învățătorul reușește să le trezească interesul pen tru obiect.
Concepțiile științifice s -au materializat urmând schema:
a) materializarea fenomenelor
b) conexiunea fenomenelor
c) unitatea dintre organism și mediu
d) circuitul continu al materiei în univers – circuitul apei în natură
Prin munca de educare științifică, elevii își formează concepția științifică despre lume și viață.

~ 47 ~
1.2.Obiectivele explorării mediului

*Sensibilizare față de natură și creșterea responsabilității la problemele de mediu ;
*Cunoașterea aspectelor esențiale ale mediului în totalitate;
*Formareade priceperi și deprinderi de observare, experimentare și cercetare;
*Formarea unei etici ecologiste;
*Crearea de noi comportamente individuale, care să reflecte preocuparea față de menținerea
calității mediul ui.
Obiectivele educa ției pentru mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menținem și
îmbunătățim calitatea mediului, să prevenim problemele în viitor. Informarea și sporirea
cunoștințelor.
Educația pentru mediu accentuază cinci obiective: (generale)
*Conștientizarea – înțelegere, pricepere, deosebire ;
*Cunoașterea – căpătarea unei înțelegeri, interacțiunile omului cu mediul, rezolvarea
problemelor de mediu ;
*Atitudinea – motivația și devotamentul de a participa la menținerea calității mediului ;
*Deprinderi – abilități de identificare și investigare și contribuția la rezolvarea problemei de
mediu ;
*Participarea – acțiuni positive și bine gândite pentru rezolvarea problemelor mediului.

~ 48 ~
Din obiectivele generale deriv ă următoarele obi ective specifice:
* Cultivarea dragostei pentru elementele Terrei – apă, plante, animale;
* Creșterea dorinței de ocrotire și respectare, protejare, prin implicare activităților demonstrative
și experimentale;
*Dezvoltarea aptitudinilor de cercetare, exploatare, investigare a mediului;
*Însușirea unor norme de comportament necesare pentru asigurarea echilibrului;
*Formarea unei atitudini dezaprobatoare față de cei care încalcă normele de păstrare a igienei
meidului;
*Cunoașterea posibilităților de ocrotire și conservare a naturii și a plantelor și animalelor octotite
de lege;
*Antrenarea elevilor în activități de îngrijire a sp ațiilor verzi, reciclarea deșeurilor, salubrizarea
localităților;
*Conștientizarea necesității de a economisi apa, energia e lectric ă, lemnul;
*Exploatarea unor modalități de poluare a mediului, recoltarea plantelor medicinal, a fructelor
benefice sănătății;
*Reciclarea materialelor refolosite;
*Formarea unui comportament etic, civic, simț estetic;
*Însușirea unor norme de compo rtament specific asigurării echilibrului dintre sănătatea
individului, a societății și mediului.

~ 49 ~
1.3. Comportamente metodologice cu exemple din programă
a) Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul
înconjurător
Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referință dat,
folosind sintagmele învățate
– identificarea poziției pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
alte obiecte precizate;
– poziționarea obiectelor în spațiu, în raport cu alte obiecte precizate;
– descrierea structurii unui ansamblu de obiecte/ persoane în raport cu poziția lor spațială;
– realizarea unor desene, respectând condiții date;
– recunoașterea poziției verticală, orizontală sau oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau
în cadrul unor desene;
– compararea poziției a două obiecte din mediul apropiat;
b) Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural și social
– efectuarea de d rumeții în scopul de a observa medii de viață naturale;
– identificarea consecințelor unor acțiuni ale omului asupra mediilor de viață explorate;
– exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire la anumite atitudini și comportamente
observate în medi ile de viață explorate;
– realizarea unor postere referitoare la regulile ce trebuie respectate în pădure/la locul de picnic/
pe stradă etc.; – realizarea de proiecte tematice individuale și în grup;
– plantarea unor arbori/arbuști;
– inițierea și parti ciparea la programe/proiecte eco;

~ 50 ~
c) Formularea unor consecințe rezultate în urma observării unor relații, fenomene, procese
simple
– realizarea de asociații între fenomene și cauzele posibile;
– explicarea apariției zilei și nopții ca urmare a rotației Pământului în jurul axei sale, prin
modelare;
– identificarea și explicarea unor schimbări/evenimente din viața plantelor, a animalelor și a
omului, ca urmare a ciclului zi -noapte;
– explicarea rolului aerului/oxigenului pentru supraviețuirea speciei umane, a plantelor și
animalelor;
– descrierea condițiilor pentru supraviețuirea oamenilor, animalelor, plantelor;
– realizarea unor colaje pentru evidențierea caracteristicilor unor medii de viață : lac/iaz/baltă;
pădure; deltă; mare etc. ;
– asocierea în care trăiesc, în scopul recunoașterii adaptărilor la mediu;
– realizarea unor jocuri de rol ”La doctor” pentru recunoașterea unor simptome ale unor boli
frecvente;
– identificarea efectelor inte nsității și tăriei sunetelor asupra viețuitoarelor; – stabilirea efectelor
lipsei de igienă asupra propriei persoane și a celor din jur;
– organizarea unor jocuri de tip „Ce s -ar întâmpla dacă…?” unor caracteristici speciale ale
plantelor și animalelor cu anumite caracteristici ale mediului.

~ 51 ~
2.Metodologie e realizare a explorării mediului
2.1.Etapele explorării mediului
1) Instruirea ecologică
Una dintre cauzele atitudinii negative față de mediu înconjurător este cunoașterea insuficietă
a pericolelor la care este expusă omenirea și indiferența față de conservarea mediului și
protejarea lui. Este necesar un minim de cunoștințe ecologice referitoare la raporturile omului
cu natura, care vor forma cultura ecologică a omului modern . Instruirea ecologică se
realizează prin tranzmiterea cunoștințelor referitoare la comportamente umane, în relația
cu mediul înconjurător .

2) Formarea convingerilor ecologice
Cu cât cunoștințele sunt mai temeinic însușite, cu atât ele se pot transforma mai ușor în
convingeri ecologice cu o structură complexă, în care sunt incluse elementele educației
intelectuale, moral -civice, estetice șia care se întemeiază pe:
*Cunoașterea dreptur ilor naturii ;
*Înțelegerea necesității conservării și ameliorarea mediului ambiant;
*Conștientizarea că resursele natural e sunt limitate;
*Înțelegerea că deteriorarea mediului poate avea influențe negative asupra calității vieții
oamenilor;
*Dezvoltarea s entimentului responsabilității față de generația actual ă și cele viitoare.

~ 52 ~
3) Formarea comportamentelor ecologice
Aduce în prim plan grija față de mediu , intervenția pentr u stoparea poluării,
desfășurarea acțiunilor de păstrare, îmbogățirea și înfrumusețarea mediului . Atitudinea
ecologică se bazează pe convingeri și sentimente pe formarea responsabilității moral -civice
individului, cât și colectivului căruia aparține, față d e natură.
Atitudinile și comportamentele ecologice au ca finalitate:
– grija față de mediu;
– intervenția pentru apărarea mediului împotriva poluării și deteriorării;
– realizarea unor acțiuni de păstrare, îmbogățire și înfrumusețare a mediului

2.2. Nivelurile explorării ediului
Explorarea mediului ar trebui să atingă următoarele niveluri:
1) Conștientizarea, dezvoltarea sensibilității fașă de mediu și problemele lui: ajută copiii să aibă
o înțelegere și sensibilitate față de întreg mediu și problemele acestuia, dezvoltă abilitatea de a
pricepe și a deosebi stimulii, de a procesa și extinde percepții, contribu ie la folosirea abilităților
în mai multe contexte.
2) Cunoașterea unui ansamblu structurat de informații despre mediu ca sistem, despre
funcționalitatea și interacțiunea oamenilor cu mediul lor de viață ajută copiii să înțeleagă
funcționarea mediului, int eracțiunea oamenilor cu mediul, ș i despre cum apar și pot fi rez olvate
probleme de mediul.
3) Atitudinea față de mediu set de valori și sentimente de grijă pentru mediu, asigură motivația și
dorința de a participa la acțiuni de menținere a calității mediul ui.
4) Abilitățile , capacitățile de deprindere și formare pentru investigarea și interpretarea
fenomenelor și proceselor din mediu.

~ 53 ~
5) Participarea la acțiuni concrete, cadru de experimentare a cunoștințelor și abilităților
dobândite.
Nivelul 1 Concepte e cologice : include prezentarea generală a conceptelor despre mediu și
ecologie.
Nivelul 2 Conștientizarea conceptuală : se referă la înțelegerea modului în care comportamentul
individual și colectiv față de mediu influențează relația dintre calitatea vieții și calitatea mediului,
sau modul în care comportamentul uman poate rezolva în mod practic problemele mediului.
Nivelul 3 Investigare și evaluare : vizează dezvoltarea cunoștințelor și deprinderilor necesare
pentru identificarea problemelor de mediu și eval uarea eventualelor soluții pentru remedierea
acestora.
Nivelul 4 Deprinderile : dezvoltă abilitățile și deprinderile necesare pentru realizarea unor acțiuni
pozitive în rezolvarea problemelor de mediu.
Studiile arată că elevii parcurg doar primele doua niveluri, atunci când nu înregistrează
modificări de comportament. Îmbunătăția comportamentelor față de mediu se înregistrează
numai dacă elevii parcurg gradual toate cele patru niveluri menționate ant erior.
Principiile care dirijează modificările de comportament sunt: înțelegerea motivelor care au
generat modificarea comportamentului, depășirea unor bariere apărute în calea schimbării,
furnizarea informațiilor procedurale, eliminarea reacțiilor ned orite. Aceste elemente ar trebuii
incluse în programe educaționale sau campanii de informare, focalizând efortul asupra
schimbărilor de comportament. Este important să fi sensibil la problemele de mediu cu care se
confruntă comunitatea. Se remarcă faptul c ă învățarea despre mediu devine o învățare cognitivă,
afectivă și activă sau o chestiune de ,,cap, inimă și mâini” .

~ 54 ~
3.Modalități de realizare a explorării mediului
Explorarea mediului se poate realiza prin diferite tipuri variate de activități: școlare,
extrașcolare, științifice, literare, artistice, plastice, sportive.
Modalități de realizare pot fi: observația, experimentul, desenul, activități practice,
drumeții, excursii, joc uri de mișcare, expoziții, spectacole, vizionări de materiale TV, scene
ecologice, concursuri.
Legat de aceste modalități e realizare a explorării mediului în învățământul primar aș aminti
folosirea metodelor activ -participative atât clasice – învățarea prin descoperire, instruirea
asistată pe calculator, conversația euristică, modelarea, cât și cele moderne – cubul, ciorchinele,
piramida, braistorming -ul.
Noul Curriculum pune accent pe metode care măresc potențialul intelectual al copilului, prin
angajarea lui la un efort personal, în actul instruirii și educării.

4.Metode și strategii de activizare a elevilor în cadrul orelor de explorarea a
mediului
Cele mai folosite metode în lucrarea nostră de față au fost:
4.1. Demonstrația
Dintodeauna, învățământul a căutat să aducă elevii în fața r ealității, să -i ajute să studiez e pe
viu, lumea obiectelor și fenomenelor reale.
A demostra, a înseamna, a arată, a prezenta elevilor obiecte și fenomene reale sau înlocuitoare
acestora , în scopul ușurării efortului de explotare a realității, a asigurării unui suport perceptiv
suficient de sugestiv pentru a face accesibile cunoștințele respective presupune folosirea unei
game largi de material didactic.

~ 55 ~
Demonstrația este met oda pri n care se prez intă elevilor, obiectele și fenomenele realității
obiective cu scopul de a asigura activității de învățatre o bază perceptivă.
Datorită diversității foarte mari de materisl intuitiv ce poate fi utilizat în predare -învățare în
cadrul orelo r de explotare a mediului, medoda demonstrației poate îmbrăca forme variate:
-Prezentarea plan telor și animalelor în starea lor naturală de existență și manifestare ;
-Prezentarea plantelor și animalelor conservate ;
-Demonstrația cu ajutorul experiențelor ;
-Demonstrația cu ajutorul modelelor – mulaje, planșe, scheme, desene ;
-Demonstrația cu ajutorul mijloacelor audio -vizuale, instructiv -educative ;
-Demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene, evenimente ;
-Demonstrație cu ajutorul materialului natural – plante, animale, roci;
-Demonstrație cu ajutorul materialelor figurative – tablouri, scheme, desene;
-Demonstrație cu ajutorul acțiunii.
Cerințele didactice ale folosirii metodei demonstrației sunt:
-selectarea și organiz area materalului respectiv pentru fiecare capitol sau lecție, în raport cu
obiectivele cadru și de referință, din programă;
-materialul didactic să fie bine executat;
-situarea materialului într -un loc vizibil pentru toți elevii;
-prezentarea generală a materialului și scopul acestu ia, pentru creșterea motivației;
-explicarea și analiza prin întrebări a materialului, dirijând observarea de către elevi a
elementelor esențiale.

~ 56 ~
Pentru ca demonstrația să asigure realizarea obiectivelor propuse, am respectat următoarele
cerințe:
-stabilirea de la începutul activității a principalelor puncte de reper, ce urmează să orienteze
percepția;
-prezentarea fenomenelor și a viețuitoarelor în diferite stadii de dezvoltare;
-asigurarea unui ritm corespunzător demonstrației, pentru ca elevii să -și însușească corect
problemele.
Cel mai mult am folosit demostrația cu ajutorul experiențelor în activitatea practică a
copiilor.
Demostrația cu ajutorul acțiunii am folosit -o prin organizarea cu elevii a lucrărilor de
îngrijire a spațiilor verzi din jurul școlii, plantarea de florin în ghivece, colectarea deșeurilor de
pe lângă apă și din spațiile verzi.
Scopul fundamental pe care l -am urmărind folosind metoda demonstrație i, a fost formarea
unui bagaj de cunoștințe cât mai bogat, în imagini și reprezentări corecte, familiarizarea elevilor
cu efectuarea și implicarea corectă a acțiunilor motorii.

4.2. Problematizarea
Învățarea pe bază de problemă, problematizarea este o variantă a metodei euristice, o altă
modalitate a învățării prin descoperire, care se poate aplica la toate nivelele procesului de
învăț ământ. De altfel, crearea situaț iei problem ă constituie începutul activității de cunoaștere.
Problematizarea orientează și activizează gândirea elevilor în procesul învățării dirijate a
cunoștințelor despre natură și om, îi conduce la rezolvarea unor situații conflictuale.
Folosirea problematizării la acest obiect înseamnă ca dificultățil e conținutului să nu fie
dezvăluite ,,de -a gata”, ci să se prezinte elevilor doar câteva informații, puncte de reper care să -i

~ 57 ~
conducă la rezolvarea problemei date. Metoda solicit ă elevilor selectarea, prelucrarea,
ierarhizarea cunoștințelor dobândite ante rior și folosirea lor în condiții noi.
Folosind această modalitate, învățătorul nu mai comunică pur și simplu concluziile finale, gata
elaborate, ci punând problem a, conduce gândirea elevilor spre descoperirea adevărurilor,
construcția unuo noi struct ure mintale.
Prima misiune a învățătorului este aceeea de a creea și prezenta situații problematice. Aceasta
se face în doua moduri diferite: determinând elevii să observe obiecte și fenomene existente în
mediu înconjurător și prin intermediul material ului demonstrativ. Urmează ca elevii să
definească problema, să distingă caracteristicile situației, iar învățătorul are rolul de a orienta cu
discreție atenția elevilor spre conștientizare, trezind dorința de a formula întrebări și de a trece la
analiza situației date. Învățătorul poate in tervenii pentru a face mai clar datele problemei, pentru
a reorganiza, ajutându -i să elucideze contradicția.
Utilizarea problematizării în disciplina MEM , adică explorarea mediului conduce la trezirea
interesului și a curiozității pentru cunoașterea particularităților lumii vii, modului de existență a
viețuitoarelor, dezvoltarea spiritului de observație și a unei motivații pozitive pentru învățare.
Rezolvarea unor situații -problemă nu este un simplu exercițiu de aplicare a unor cunoștințe
anterioare, ci o căutare activă de observare critică, creativă, de incitare la investigație sau cum
spunea R.M. Gagne, ,,este un proce s care generează o nouă învățare”.
4.3. Experimentul
,,Explorarea mediului” ca disciplină de învățământ, are ca scop observarea și perceperea lumii
în ansamblul său, cu componentele, procesele și fenomenele specifice.
Se impune ca încă de ca încă de la venirea copilului în școală să fie ajutat să cuno ască
fenomenele de viață existente în mediu înconjurător și să învețe să le ocrotească.
Experimentul se definește ca un procedeu de cercetare în știință, care constă în provocarea
intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor, observație
provocată, experiență.

~ 58 ~
Lucrările experimentale constau în obser varea, pr ocată și dirijată a unor fenomene ce urmează
să fie verificate experimental. Au un pronunțat caracter activ -participativ, adică elevii vor fi
curioși în momentul desfășurării experimentului, de către învățător, apoi se vor implica, prin
propriile acțiuni, la realizarea acestuia.
Experimentul ca metodă activă, are mai multă forță de convingere decât orice altă metodă și
posibilități sporite de înrâurire asupra formării concepției despre natură la elevi.
Procesul de predare a Explorării medi ului are la bază experimentul atât ca metodă de
investigație, cât și ca metodă de învățare.
Experimentul și observarea nemijlocită a realității constituie cei doi stâlpi de susținere ai unei
metodologii active în predarea științelor., încă din secolul al XIX -lea.
Primul pas în cercetarea naturii se face prin organizarea observațiilor în mijlocul acesteia –
vizite, excursii, drumeții.
Învățătorul trebuie să antreneze elevii nu numai în observarea directă a unui experiment, ci și
în executarea i ndividuală a experimentelor.
Metoda experimentală are mai multă forță de convingere decât oricare altă metodă, și posibilități
sporite asupra formării concepției la elevi. Dirijându -i pe elevi să observe lumea înconjurătoare,
să mânuiască material biologi c și să interpreteze ștințific fenomenele naturii, îi învățăm să
cunoască natura, s -o prețuiască și s -o ocrotească.

5.Metode, activități și tehnici de învățare specifice gândirii critice aplicabile în
predarea explorării mediului
Dinamismul timpului istoric actual impune învățarea de tip inovator, care are ca caracteristici
esențiale caracter activ și participativ.
Metodele trebuie atent selectate și aplicate adecvat specificului disciplinei Explorării mediului.

~ 59 ~
Printe metodele care activează predarea -învățarea sunt și cele prin care elevii lucrează
productiv unii cu alții, își dezvoltă abilitățile de colaborare și ajutor reciproc. Ele pot avea un
impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor foarte ușor de r eținut, caracterul ludic și
oferind alternative de învățare cu ,,prize ” la copii.
Cele mai folosite metode de noi sunt: Braistorming -ul și Cubul .
1. Braistorming -ul
În traducerea directă ,, furtună în creier” sau ,,asalt de idei” este o metodă utilizată pentru a -i
ajuta pe copii să emită cât mai repede, cât mai multe idei. Reprezentând un mod simplu și
eficient de a genera idei noi.
Este o metodă de stimulare a creativității în cadrul activităților de gru p. Se poate practica oral
și se folosește pentru a găsii cât mai multe soluții pentru o problemă.
Metoda poate fi folosită începând cu clasa a doua, într -o fază ușoară.
Etapele desfășurării
– Alegerea temei și a sarcinii de lucru;
– Solicitarea exprimă rii în mod cât mai rapid, în faze scurte și concrete, a tuturor ideilor;
– Înregistrarea ideilor în scris;
– Anunțarea unei pauze pentru așezarea ideilor;
– Gruparea ideilor pe categorii, cuvinte cheie, imagini care reprezintă diferite criterii;
– Analiza critică, evaluarea, argumentarea, la nivelul clasei;
– Selectarea ideilor originale sau cele mai apropiate de soluții aplicabile;
– Afișarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale –cuvinte, propoziții, imagini,
cântece, joc de rol.

~ 60 ~
Avantajele folosirii metodei
– Participare activă a tuturor participanților;
– Dezvoltarea capacităților de a trăii diferite situații, de a l e analiza, și de a lua decizii
privind alegerea soluției optime;
– Exprimarea personalității;
– Eliberarea de prejudecăți;
– Exersarea creativității și ar unor atitudini deschise la nivelul clasei;
– Dezvoltarea relațiilor interpersonale, prin valorificarea ideilor fiecăruia;
– Realizarea unei ambianțe pline de prospețime și de emulație.
În lecțiile desfășurate la clasă am fosit braistorming -ul cu scopul de a capta atenția elevilor,
de a stimula interesul pentru viitoarele cunoștințe, de a da frâu liber imaginației acestora, de a
activiza elevii.

2. Cubul
Cubul e ste o strategie de predare care ajută la studierea unei teme din mai multe perspective
în scopul lărgirii viziunii copiilor și aprofundării acesteia.
Este o tehnică prin care se evidențiază activitățile și operațiile de gândire implicate în
învățarea unui conținut. Presupune rezolvarea unor sarcini de lucr u diferite, pe ace eași temă, de
grupuri diferite de elevi și presupune colaborarea elevilor din aceeași grupă.

Etape
– Realizarea unui cub care are fețele numerotate de la 1 -6;
– Anunțarea subiectului pus în studiu;
– Împărțirea clasei în 6 grupe care exa minează tema din perspectiva cerinței de pe una din fețele
cubului.
1. Descrie! Explică!
2. Compară!
3. Asociază!
4. Analizează!
5. Aplică!

~ 61 ~
6. Argumentează!
În cazul c opiilor de ciclu primar, acțiun ile și operațiile solicitate sunt însoțite de cerințe
suplimentare cu caracter concret. Este foarte important cum se implică cadrul didactic în
realizarea unei activități folosind metoda cubului, cât de bine își cunoaște clasa de elevi, pentru
ca fiecărui elev să -i revină acele sarcini de lucru care corespund potențialului intelectual
dobândit până în prezent.

6.Dreptul la un mediu ambiant sanatos este un drept elementar

La naștere fiecare persoană capătă capacitatea de folosință constând în prerogativa unui om de
a avea atât drepturi cât și obligații. Ne bucurăm de o serie de drepturi umane, pe care trebuie să
le respectăm, iar pe altă parte trebuie să ne îndeplinim obligațiile impuse.
Dreptul la viață este dreptul cel mai important din todeauna. Dreptul la viață cuprinde și
dreptul la un mediu s ănătos, care a fost inclus în catalogul drepturilor fundamentale a omului.
Atât persoanele fizice, cât și cele juridice au obligația de a respecta mediul înconjurător și de a
contribuii la menținerea calității acestuia.
Simboliza dintre om și natură p resupune în final mai mult respect al omului față de mediu în
care trăiește.
Acest drept presupune aer curat și nepoluat, apă în stare pură, deșeuri cât mai puține,
agricultură ecologică, mărirea spațiilor verzi, respect pentru tot ceea ce este creat d e natură. Să
folosim acest drept pentru a putea apăra de marii poluatori ai locului în care trăim.
Fiecare preocupare a noastră de contracarare și anihilare a surselor poluate va păstra mediul
mai sănătos. Din acest punc de vedere, efortul acțiunilor n oastre este mai mare și presupune
cooperarea internațională pentru atingerea dezideratului unui mediu sănătos. Să ne întrece zi de
zi în a descoperii noi sensuri ale dreptului la un mediu sănătos și să îl respectăm! Fiecare
contribuț ie a noastră asupra med iului mediul va fi mai în siguranță și generațiile viitoare la fel.

~ 62 ~
Omul este principalul vinovat de poluarea mediului înconjurător și tot el suportă efectele
negative asupra sănătății sale, de la o banală îmbolnăvire până la pierderea vieții.
Școala oferă, deși încă prea modest, o educație în sensul respectului față de mediu și societate.
Îmbinarea măsurilor educative în direcția formării unei conștiințe ecologice este una dintre
marile necesități de rezolvat în societatea românească.
Pe plan modial se constată o preocupare asiduă pentru rezolvarea dezechilibrelor care s -au
propus, pentru aplicarea unor măsuri speciale de exploatare a resurselor plantei, a conservării
resurselor în prag de dispariție sau de reciclare acolo unde este posibil. S e impune ca încă din
clasele primare , copiii să cunoască formele de viață existente în mediul înconjurător și să învețe
să le ocrotească. Ei trebuie să cunoască în același timp resursele natrurale care asigură viața
precum și principalele cauze și forme d e manifestare ale dezechilibrelor naturale din mediu
înconjurător, în deosebi ale celor produse de activitatea omenească – poluarea aerului, apei și a
solului.
Educația timpurie reprezintă baza educației și autoeducației continue a viitorului cetățean,
căruia ne pregătim să -i asigurăm compatibilitatea cu valorile europene. Ceea ce învață copiii în
primii ani de școlaritate reprezintă mai mult de jumătate decât vom învăța în tot restul vieții.
Una dintre definițiile mediului înconjurător o găsim pe Le gea protecției mediului – ,,ansamblu
de condiții și elemente naturale ale Terrei –aerul , apa solul și subsolul, toate straturile
atmosferei, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în
interacțiune, cuprinzând valo rile materiale și spirituale.”
Starea mediului înconjurător depinde de fiecare din noi în parte, afectează în mod direct viața
și sănătatea noastră. Este nevoie de mai multă atenție și responsabilitate din partea fiecărui
cetățean pentru a trăi într -un medu curat, pentru a respira aer c urat, pentru a bea apă curată și
pentru a putea folosi condițiile de viață pe care ni le oferă natura.
Se pare că oamenii tratează cu neglijență acest aspect important al vieții lor, ceea ce aduce la
agravarea procesului de poluare și distrugere a med iului și implicit la distrugerea sănătății
fiecăruia dintre noi și a celor din jur.

~ 63 ~
Poluarea reprezintă ,, modificarea componentelor naturale prin prezența unor componente
străine, numite poluați, ca urmare a activității omului, și care provoacă prin na tura lor, prin
concentrația în care se găsesc și prin timpul cât acționează, efectele nocive asuora sanătății,
crează disconfort sau impiedică folosirea unor componente ale mediului esențiale vieții.”
Poluarea poate fi atât rezultatul unor fenomene nat urale, cât și activități umane, când omul își
murdărește propriul său mediu. Produce deșeuri, îngreunând sau făcând imposibilă viața în
mediul dat.
Cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului este omul. Pentru că primejdia
reprezentatăde pol uare a crescut și crește neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan național și
internațional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării.
Protecția mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre.
Primele inițiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani, din
necesitatea salvării unor specii pe cale de disparișie. Începând cu 1970, au apărut semne clare de
imbolnăvire a planetei prin subțierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea
apelor, aerului și solului. Responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător este
atât individuală, dar și colectivă, căci prin colaborare și sprijin reciproc pe plan local, județean,
național și mai ales inte rnațional.
Construind fabrici și uzine , dezvoltând orașele și transporturile, defrișând pădurile pentru a
folosi lemnul și a mări suprafețele agricole, aruncând nepăsător în aer și apă cantități mari de
deșeuri toxice. Omul a stricat echilibrul natur al existent în mediu înconjurător, încât uneori și -a
pus în pericol însă și viața lui. Ființa umană s -a văzut nevoită să ia atitudini pentru înlăturarea
răului pe care l -a produs și să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protejarea mediului
înconjur ător.
Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor trebuie corelate cu legile
naturii.

~ 64 ~
Mediul înconjurător ne asigură condițiile necesare vieții, însă depine de noi dacă dorim
folosirea acestor elemente esențiale. Ocrotirea planet ei este o problemă mondială și de aceea
omul trebuie să își asume responsabilitate.
Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare și cooperare și depinde de noi dacă
vrem să trăim într -un mediu sănătos și curat, având obligația să -l întreținem, evitând poluarea
acestuia.

~ 65 ~
III.CERCETAREA PEDAGOGICĂ

III.1.PREZENTAREA TEMEI DE CERCETAT
Alegerea temei de cercetare a fost determinată, pe de o parte de specializarea mea, dar și de
experiența practică proprie de predare în învă țământul primar care chiar dacă nu este foarte
bogată mi -a permis să observ unele dificultăți, unele probleme mai mult sau mai puțin critice,
precum și să intuiesc și chiar să încerc să ameliorez aceste neajunsuri. Mai mult, schimbările din
reforma educațională, sunt probleme de actualitate care interesează pe toți cei care lucrează în
domeniu, iar lucrarea aceasta se înscrie în unele din aceste direcții strategice.
Chiar dacă nu va fi posibilă identificarea, experimentarea și validarea d e soluții științifice
pentru toate problemele care vor fi identificate, sper că lucrarea va prezenta o sursă bibliografică
pentru celelalte colege învățătoare și va oferi o sursă de inspirație.
În lucrarea de față am vrut să evidențiez că o mul trebuie s ă își formeze comportamentul
ecologic, adică să respecte și să ocrotească mediul în care trăiește, deoarece acesta îi oferă toate
condițiile de care are nevoie pentru a trăi. Protecția mediului se referă la: prevenirea deteriorării
mediului, acțiuni de dep oluare și reconstrucție ecologică, păstrarea zonelor depoluate. Copiii
trebuie educați încă din clasele primare să fie responsabili față de mediu, prin participarea la
diferite activități practice, în funcție de specificul vârstei și trebuie să știe că ori ce copil poate
deveni un prieten al naturii. Deoarece acțiunea copilului are la bază imitația, comportamentul
adulților este foarte important pentru el.
Copiii trebuie să știe că florile trăiesc mai mult in mediul natural decât în vaze, iar unele
insecte sunt foarte folositoare pentru plante (buburuza, albina). În timpul ieșirilor în natură, copiii
trebuie să -și însușească și să respecte câteva reguli de comportare civilizată. Mijloacele de
realizare a comportamentelor pot fi informative (povestiri, l ecturi după imagini, poezii, emisiuni
TV) sau formative ( activități practice în care copiii sunt puși în situația de a acționa). Activitățile
extracurriculare (plimbările, vizitele, excursiile) contribuie la îmbogățirea cunoștințelor copiilor
despre mediu , îi ajută pe aceștia să își petreacă timpul într -o manieră relaxantă, dar au și un efect
pozitiv pentru munca desfășurată în grup, creând un sentiment de siguranță și încredere. Pentru a
testa comportamentul copiilor față de mediul înconjurător, s -a desfă șurat cu aceștia proiectul

~ 66 ~
tematic „Prietenii naturii” . Pe parcursul derulării proiectului copiii au realizat plimbări,
observări în natură, jocuri, au fost informați desp re cum trebuie protejată natura , au desfășurat
diferite activități cu caracter ecolo gic, învățând astfel, cât de important este pentru om mediul în
care trăiește. Copiii trebuie să înțeleagă că omul și natura sunt noțiuni inseparabile, că aceasta
trebuie respectată și nu dominată și că schimbările care au loc în natură nu se petrec la voi a
întâmplării, ci sunt supuse unor legi obiective.

III.2.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCET ᾸRII

SCOPUL CERCET ᾸRII:
Formarea deprinderii în rândul școlarilor mici a dorinței de a trăi într -un mediu cât mai curat,
care să le ofere condiții optime de dezvoltare atât fizică cât și intelectuală precum și
îmbunătățirea comportamentului elevilor în funcție de problemele m ediului înconjurător. Școlarii
trebuie să conștientizeze importanța unui mediu curat, îngrijit, și faptul că fără ajutorul și
contribuția lor nu este posibil acest lucru.

OBIECTIVELE CERCET ᾸRII:
1. Însușirea unui bagaj minim de cunoștințe ecologice, care să-i ajute la înțelegerea
problematicii mediului;
2. Formarea de priceperi si deprinderi de protecție și îngrijire a mediului înconjurător;
3. Organizarea unui program cu activități extracurriculare de protejare a mediului înconjurător, al
căror conținut îi învață cum să aibă o atitudine responsabilă față de mediu;
4. Conștientizarea comportamentelor negative la copii față de natură și diminuarea / eliminarea
lor;
5. Identificarea nivelului de cunoștințe ale elevilor despre mediu înconjurător.
6. Stimular ea participării copiilor la activități aplicative, prin valorificarea rezultatelor cercetării.

~ 67 ~

III.3. IPOTEZA ȘI VARIABILELE CERCETĂRII

Pe parcursul desfășurării cercetării pedagogice în lucrarea de față, mi -am propus următoarea
ipoteză de lucru:

III.3.1. IPOTEZA CERCETĂRII:
Dacă în ac tivitățile de explorare a medului se vor utiliza programe extracurriculare , atunci
aceste activități vor contribuii semnificativ la formarea comportamentelor și convingerilor
ecologice, la dezvoltarea unor depri nderi de îngrijire a naturii, la educarea unei atitudini
responsabile față de mediu.
III.3.2. VARIABILA INDEPENDENT Ᾰ:
Este reprezentată prin aplicarea sistematică, pe parcursul unui an școlar, în c adrul activității
opționale, a P rogramului opțional de explorare a mediului „ Prietenii naturii!”

III.3.3.VARIABILA DEPENDENT Ᾰ:
Centrată atât pe asimilarea de cunoștințe despre mediu cât și pe formarea comportamentului
ecologic și a unei conduite pozitive față de acesta.
Desfășurarea unor acțiuni p recum:
-organizarea unui colț viu al clasei;
-confecționare de costume sau jucării din material reciclabile;
-acțiuni de plantare de pueți, plantare sau răsădire de plante ornamentale;
-amenajarea unei mini -gropi de gunoi;
-acțiuni de ecologizare a unei po rțiuni din albia râului Vișeu;
-drumeții în pădure.

~ 68 ~
III.4. EȘANTIONUL DE SUBIECȚI:
Cercetarea s -a desfășurat la Școala Gimnazială Crasna Vișeului, prin alegerea clasei a II -a a
școlii din Centru și tot clasa a II -a școlii apartinatoare ,,Maidan”, cea la care lucrez cu un efectiv
de 12 școlari, nivelul de vârstă predominant fiind de 8 -9 ani. Clasa din școala din Centru, a
reprezentat eșantionul de control, unde s -au desfășurat activități normale, activitați ecologice, iar
ce-a din ,,Maidan ” a reprez entat eșantionul experimental, activitățile bazându -se pe formarea
comportamentului ecologic realizate în cadrul opționalului ”Prietenii naturii!”
Experimentul de cercetare s -a desfășurat pe durata anului școlar 2018 -2019.
Ȋn vederea atingerii ob iectivelor și a verificării ipotezei, am cuprins în cercetare un număr de
24de școlari, din care 12 școlari de la Școala ,,Maidan” reprezentând Eșantionul experimental
(EE) și 12 școlari de la „Maidan ”, reprezentând Eșantionul de control (EC) , ambele de l a Școala
Gimnazială Crasna Vișeului.
Eșantioanele prezintă următoarele caracteristici:
Tabelul nr.1 – Prezentarea Eșantionului experimental (EE) și a Eșantionului de control (EC)
EȘANTION EȘANTION
EXPERIMENTAL(EE) EȘANTION DE
CONTROL(EC)
NUM ᾸR SUBIECȚI 12 12
GENUL BᾸIEȚI 5 6
FETE 7 6
VÂRSTA 8 ANI 10 11
9ANI 2 1

~ 69 ~
O altă preocupare în vederea cunoașterii fiecărui subiect îl reprezintă familia, care are un rol
major asupra dezvoltării copilului școlar și în formarea acestuia ca viitor adult responsabil. Ȋn
realizarea cercetării mele am ținut cont și de acest a spect, datele culese fiind incluse în tabelul
următor.
Tabelul nr.2: Mediul familial( Eșantionul experimental)
MEDIUL FAMILIAL -EȘANTIONUL EXPERIMENTAL(EE)
NIVEL
ECONOMIC NIVEL CULTURAL TIPUL FAMILIEI CLIMATUL
FAMILIAL DEZVOLTAREA
FIZIC Ᾰ/STAREA DE
SᾸNᾸTATE
FB B S Superioare Liceu Medii Normală Divorțați Armonios Conflictual Normală Disfuncții
12 7 4 1 2 3 7 11 1 12 0 12 0

Tabelul nr.3: Mediul familial( Eșantionul de control)
MEDIUL FAMILIAL -EȘANTIONUL DE CONTROL(EC)
NIVEL
ECONOMIC NIVEL CULTURAL TIPUL FAMILIEI CLIMATUL
FAMILIAL DEZVOLTAREA
FIZIC Ᾰ/STAREA DE
SᾸNᾸTATE
FB B S Superioare Liceu Medii Normală Divorțați Armonios Conflictual Normală Disfuncții
12 7 3 2 3 5 4 12 0 12 0 12 0

~ 70 ~

.5. EȘANTIONUL DE CONȚINUT
Testarea ipotezei de lucru a presupus organizarea și desfășurarea unei investig ații științifice
experimentale. A ceasta a constat în proiectarea, organizarea și desfăș urarea u nor activități prin
aplicarea P rogramulu i opțional de explorare a mediului “Prietenii naturii!”, derulat pe parcursul
anului școlar 2018 -2019, care să contribuie semnificativ la formarea comportamentului ecologic
și la achiziționarea de cuno ștințe și conduit de protejare a mediului înconjurător.

III.6. METODE ȘI INSTRUMENTE DE CERCETARE :

Ȋn cadrul acestei cercetări am optat pentru utilizarea mai multor metode de cercetare
pedagogică a căror contribuție a fost complementară în colect area, analiza și interpretarea
datelor.

III.6.1. EXPERIMENTUL PSIHOPEDAGOGIC
Constituie metoda principală a cercetării de față. Este o metodă de investigație prin care
învăță toarea, cercetând, poate provoca efectiv anumite fenomene educaționale, av ând
posibilitatea să le izoleze parțial sau în totalitate, poate modifica condițiile de manifestare, poate
surprinde mai ușor relațiile dintre variabilele experimentale. Așadar, scopul cercetării este de a
adeveri sau dezminți ipoteza, precum și de a suger a alte eventuale întrebări sau ipoteze. Punerea
în fapt a cercetării presupune parcurgerea a trei etape: etapa pre -experimentală, etapa
experimentală și etapa post -experimentală.
Principalul dezavantaj al metodei experimentului psihopedagogic îl constituie faptul că este
dificil de controlat de către cercetător toate variabilele care pot influența un anumit
comportament uman.
Astfel, în cadrum experimentului psihopedagogic de tip formative am verificat dacă realizarea
unui program sistematic de activități ecologice extracurriculare elevi clasei a II -a își vor forma
anumite deprinderi de a se comporta în natură, adică își vor forma un comportament pozitiv față
de mediul încon jurător, și în acelaș timp își vor îmbogății cunoștințele legate de mediu și
protejarea acestuia.

~ 71 ~
III.6.2. OBSERVAȚIA SISTEMATICĂ

Am folosit -o pentru a cunoaște în permanență rezultatele în fiecare etapă a cercetării. Astfel
am urmărit să înregis trez sistematic diferitele manifestări la eșantionul experimental și cel de
control, pentru a putea compara exact compo rtamentul, reacțiile școlarilor și condițiile psiho –
pedagogice în care s -au aplicat metodele de verificare și evaluare. Această metodă a fost utilizată
pe parcursul întregului demers investigativ, at ât în etapa pre -experimentală prin întocmirea fișei
de observare a comportamentelor elevilor față de mediul înconjurător, cât și în etapa
experimentală (formativă) am observat comportamentele el evilor în timpul în timpul acțiunilor
extracurriculare desfășurate, și în ultima etapă, cea post -experimentală, am observat modul în
care s -a modificat comportamentul elevilor față de mediu în urma introducerii factorului de
progres.
Metoda observație i este cel mai des folosită în cercetare, fiind considerată o metodă eficientă
în cunoaștere.

III.6.3. METODA CONVORBIRII PSIHOPEDAGOGICE
Am folosit metoda convorbirii pe toată durata desfășurării experimentului, iar în discuții pe
care le -am purta t cu elevii în cadrul cercetării efectuate am încercat să țin cont de părerea
fiecăruia, să nu îi dezaprob, am discutat deschis, degajat, am notat răspunsurile la finalul
convorbirii, am amânat discutarea subiectelor pe care elevii nu le doreau. Am utiliza t această
metodă nu neaparat ca metodă de sine stătătoare, ci mai mult integrată în cadrul metodei
observației psihopedagogice.
Avantajul convorbirii este acela că permite colectarea într -un timp scurt a unei mari cantități
de informații despre aspirațiile și interesele elevilor, exprimându -și liber părerile, ideile.
Dezavantajul convorbirii este acela că obiectivitatea in formațiilor obținute depinde foarte
mult de sinceritatea interlocutorului. În unele situații copiii refuză să răspundă la întrebările care
li se adresează.

~ 72 ~
Confruntând materialul obținut cu datele furnizate de celelalte metode, convorbirea contribuie
la întregirea portretului psihologic al personalității elevului, ajută la laurea unor măsuri eficiente
de înlăturare de eșec, favorizând obținerea performanțelor școlare.

III.6.4 . TESTUL (CHESTIONARUL)

Este un instrument de cercetare alc ătuit dint r-un ansamblu de întrebări , care vizează
cunoașterea fondului informativ și formativ dobândit de subiecții investigați, respectiv
identificarea existenței/ absenței unor cunoștințe, capacități, competențe, comportamente. Testul
l-am folosit în etapa pre -experimentală, cât și în cea post -experimentală, rezultatele înregistrate
ajutându -mă să obțin in formații obiective asupra formării comportamentului ecologic a
școlarilor .

III.6.5 . METODA AN ALIZEI PRODUSEL OR ACTIVITĂȚII ELEVILOR
Această metodă reprezintă un instrument complex de înmagazinare a datelor despre progresul
copilului. Prin aplicarea acestei metode obținem date cu privire la: capacitățile psihice de care
dispun copiii (forța imaginației, calitatea cunoștințelor, deprinderilor, priceper ilor și
aptitudinilor), stilul realizării (personal sau comun, obișnuit), nivelul dotării (înalt, mediu, slab),
progresele realizate în învățare (prin realizarea repetată a unor produse ale activității). Analizele
efectuate asupra portofoliilor copiilor au avut în vedere ambele dimensiuni ale produs elor
activității preșcolarilor:
 pe de o parte, procesul de căutare, informare, cercetare, colectare, prelucrare
și interpretare de date;
 pe de altă parte, produsul final;
În cadrul acestei cercetări, am al es să folo sesc pentru început metoda analiza produselor
rezultate în urma acestor teste de evaluare inițială. Consider că, e pasul cel mai important din
etapa de colectare a datelor inițiale, din cadrul căruia va fi ales eșantionul de subiecți necesari
cercetării. În etapa pre -experiment ală a cercetării, selectarea grupei experimentale și a celei de

~ 73 ~
control s -a realizat în urma administrării unor probe de evaluare inițială care au avut rolul de a
constata nivelul general al claselor . În funcție de rezultat ele obținute, s -au stabilit clasele
experimentale și de control, aproximativ de același nivel.
În cercetarea efectuată, prin analiza produselor activității elevilor, am depistat elevi cu
potențial creativ remarcabil, care au realizat portofolii cu luc rările lor, au realizat desene și afișe
cu mediul, reprezentate și de rezultatele obținute în urma acțiunii de ecologizare , copaci plantați
în livada școlii, colț verde al clasei, căsuță pentru păsărele, grădină cu flori,
În etapa post -experiment ală s-au utilizat probe de evaluare finale identice la ambele clase .
Rezultatele obținute au fost comparate c u cele obținute de aceeași clase la probele inițiale, pentru
a aprecia evoluția ambelor clase . În final s -au comparat rezultatele claselor experime ntale cu cele
ale școlarilor din clasele de control pentru a valida variabila independentă introdusă.

III.7. DESING -UL CERCET ᾸRII
În vederea testării ipotezei de lucru am organizat și desfășurat unele investigații științifice –
experimentale, parcurgând următoarele etape:

FAZELE
EXPERIMENTULUI
CRONOLOGIE
ACTIVITĂȚI REALIZATE

FAZA DE DEBUT (ETAPA
PRE -EXPERIMENTALᾸ )

-începutul anului școlar 2017 -2018 ;

-aplicarea testelor de evaluare
inițială;
-interpretarea acestora;

FAZA DEZVOLTATĂ
(ETAPA EXPERIMENTULUI
PROPRIU -ZIS
-pe parcursul anului școlar 2017 –
2018 ;
-desfășurarea activității opționale,
respectând planificarea întocmită
în prealabil;

~ 74 ~

FAZA FINALĂ
(ETAPA POST –
EXPERIMENTAL Ᾰ)
-sfârșitul anului școlar;

-aplicarea testelor de evaluare
finală;
-analiza și compararea rezultatelor
obținute;

III.7.1.ETAPA PRE -EXPERIMENTAL Ᾰ (PRETEST)

Aceast ă etapă are rolul de a stabili nivelul de cunoștințe al preșcolarilor, existent în
momentul inițierii experimentului psihopedagocic, atât la eșantionul experimental cât și la cel de
control. Ea s -a desfășurat pe o perioadă de trei săptămâni , respectiv 25.09.2018 -13.10.2018, în
primul semestru al anului școlar în curs, după ce părinții și -au exprimat dorința de a alege acest
tip de activitate opțională pentru copiii lor.
Ȋn cadrul acestei etape s -au desfășurat activități de evaluare inițială, planificate în cadrul
opționalului ”Prietenii naturii!”, la ambele clase supuse cercetării, pentru a putea observa
comportamentul elevilor în diferite situații.
Obiectivele etapei pre -experimentale sunt subordonate obiectivelor generale și se vor
dezvolta îu vederea stabilirii datelor de început și a eșantionării. Acestea sunt:
 O1-Stabilirea și interpretarea modalit ăților didactice opera ționale în care cadrele
didactice contribuie la formarea comportamentului ecologic al elevilor;
 O2-Alcătuirea e șantionului de subiec ți și aplicarea probelor de evaluare ini țială în
scopul determin ării nivelului de cuno ștințe legate de tema abordat ă;
 O3-Interpretarea și determinarea nivelului ini țial de preg ătire al pre școlarilor din punct
de vedere al cunoa șterii mediului;

EVALUAREA INIȚIALᾸ
S-a desfășurat în perioada 25 septembrie – 13 octombrie 2017 și a constat în
aplicarea unui test de evaluare inițială a cunoștințelor legate de mediu înconjurător,

~ 75 ~
precum și întocmirea unei fișe de observație a c omportamentului ecologic al elevilor
clasei a II -a.
Aceast ă evalua re a presupus verificarea cunoștințelor despre mediu înconjurător de
care dispun copiii în acest moment. Ȋn vederea ob ținerii unor rezultate plauzibile s -au
aplicat ni ște probe cu con ținut ecologic, iar în urma observa ției directe și a
comportamentului / trăirilor manifestat /e de copii s -a putut aplica un chestionar, acesta
reprezent ând punctul de pornire în probarea ipotezei de lucru.

Obiectivele probelor ini țiale:
-Cunoa șterea elementelor de baza din mediul înconjurător ;
-Conștientizarea compor tamentelor positive și negative față de mediu
înconjurător .

Activitatea 1
TITLUL ACTIVITĂȚII: ,,Cum se produce curentul electric ?”

DURATA : 1 oră
LOCUL DESFĂȘURĂRII: sala de clasă
GRUPA ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să enumere sursele de energie existente pe Terra – apa, vântul, soarele, combustibilii
-să recunoască modalitățile de producer a energiei electrice
-să descrie modul de producere a curentului electric
-să realizeze corect afișul
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea
MIJLOACE DIDACTICE: imagini, baterii, becuri, lipici, carton.
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:

~ 76 ~
Captarea atenției se face prin vizionarea unui scurt film care redă modul de producer a
curentului electric.
Decupeaza imagini reprezentative, pe care le vor lipi pe carton și vor realize un afiș care să
îndemne la economisirea energiei electrice, pe care o vor afi șa pe holul școlii.
EVALUARE: expoziție cu lucrările elevilor.

Proba 1
Denumirea probei: ,,Răspunde repede și bine” – probă orală
Scop: Cunoașterea caracteristicilor unor animale și a mediului lor de viață; clasificarea lor după
anumite criteria.
Sarcini :
– Spune ce ști despre animalele sălbatice!
– Găsește trei caracteristici, ale animalului preferat!
– Motivează de ce îți place acest animal.
Punctaj: Această probă s -a punctat prin acordarea a câte 3 puncte pentru realizarea fiecărei
sarcini.

Activitate a 2
TITLUL ACTIVITĂȚII: Grădina școlii mele e cea mai frumoasă

DURATADESFĂȘURĂRII: 1 oră
LOCUL: grădina școlii
GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să exemplifice moda litățile de înfr usețare a mediului din apropierea școlii;
– să enumere etapele de amenajare a grădinuței de flori (pregătirea solului, plantarea răsadurilor,
tropirea lor);
– să planteze semințele și plantele pestraturi;
– să utilizeze corect uneltele;

~ 77 ~
DES CRIEREA ACTIVITĂȚII:
Activitatea va începe prin efectuarea acțiunilor de curățare a solulu – săpare greblare, stropire,
apoi vor realiza straturi ș ronduri, pentru ca grădina să aibă un aspect plăcut. Plantarea
răsadurilor, a semințelor și a bulbilor va începe cu săparea găurilor și sanțurilor la dimensiunea
potrivită. Se va așeza corespunzător și se va tasa pământul în jurul lor, iar la final se vor strop ii
cu apă. Activitatea a decurs într -o atmosferă plăcută, elevii fiind foarte încântați de aspectul
muncii lor.
EVALUARE:
-se vor face fotografii în timpul acțiunii și se vor afișa pe holul școlii, într -o expoziție tematică.
Rezultatele se raportează la obiectivele operaționale proiectate.

Proba 2 ,,Îngrijim florile din sala de clasă” – probă practică
Scop : Formarea unor deprinderi corecte de îngrijire a plantelor, din sala de grupă.
Desfășurarea probei: Copiii desemnați ,,Prietenii naturii” vor primii eșarfe verzi și pe parcursul
unei zile de lucru în grădiniță vor avea grijă de flori :
-le vor uda cu stropitoarea;
– se vor asigura că sunt așezate la lumină;
– vor îndepărta frunzele uscate și eventualele buruieni;
Punctaj:
-puncte pentru realizarea tuturor sarcinilor
-6 pentru realizarea a doua dintre ele
-0 pentru nerealizarea nici uneia, dintre sarcini.

Activitatea 3
TITLUL ACTIVITĂȚII: ,,Ce se ascunde în copac ?”

~ 78 ~
DURATA DESFĂȘURĂRII: 1 oră
LOCUL: în pădure
GRUPUL ȚINTĂ: clasa aII -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să observe pădurea, speciile de arbori, unele viețuitoare;
– să denumească părțile unui copac;
– să enumere modalități de folosire a părților copacilor de către viețuitoare;
– să deseneze plante și animale specifice zonei de pădure;
– să redea prin joc de rol, după desenele realizate asociația de vițuitoare care trăiesc în acelaș i
copac;

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Elevii vor face o drumeție pe potecile pădurii pentru a observa frumusețea naturii, dar mai
ales efectele negative pe care omul le -a produs (observarea unei porțiuni defrișate). Apoi vom
poposi într -o poieniță, unde voi cere copiilor să găsească toți prietenii – plante, animale, insecte,
ciuperci, păsărele, care ar putea locui alături de copaii din pădure.
Fiind împărțiți în două grupe, voi da fiecăruia câte o coală pe care este desenat scheletul unui
copac cu p ărțile sale componente. Le voi cere să le denumească și să decoreze copacul cu
desenele lor. Activitatea este un mod amuzant de a descoperi faptul că mai multe viețuitoare
folosesc copacul pentru adăpost sau hrană.
În final, după ce fiecare grup și -a prezentat copacul, pornind de la desenele realizate, ne vom
întoarce la școală, unde vom expune lucrările realizate.
EVALUARE:
– se vor face fotografii în timpul activității
– expunerea lucrărilor realizate
Rezultatele se raportează la obiectivele o peraționale proiectate.

~ 79 ~
Proba 3 Joc didactic ,,Cine și unde trăiește?”
Scop : Consolidarea deprinderilor de asociere a animalelor în funcție de mediul de viață.
Sarcina didactică: Gruparea animalelor în funcție de mediul de viață.
Regula jocului: Fiecare copil primește câte o ilustrație reprezentând un mediu de viață al
animalelor – pădure, acvatic, junglă, zonă polară. Având la dispoziție diferite jetoane, cu animale
din toate aceste medii, le vor alege doar pe acelea care se potrivesc mediului reprezenta t în
ilustrația lor.
Puntaj: Pentru un animal așezat corect – 3p.
Pentru 3 animale așezate corect – 6 p.
Pentru 5(toate) animale așezate corect – 9 p.
Aplic ând aceste probe am putut s ă diagnostichez nivelul de cunoștințe al copiilor,
comportamentele și deprind erile privind explorarea mediului , cu care aceștia vin copiii celor
două eșantioane, alese pentru efectuarea cercet ării, le -au manifestat, iar în urma lor am putut s ă
aplic chestio narul de evaluare pentru fiecare copil în parte, prin acesta put ându-se efectua și
notarea nivelului fiec ărui copil.
Pentru depășirea dificultăților, am căutat ca în etapa următoare să proiectez demersuri
didactice eficiente, utilizând strategii adecva te, privind ideea formării unor comportamente
ecologice, pozitive față de mediu înconjurător.

Test de evaluare inițială aplicat elevilor clase a II -a

1. Cum îți faci curațenie în camera ta? Cum procedezi?
2. Ce animale trăiesc pe lângă casa omului, pe care el le îngrijește? Exemplifică.
3. Cum contribui la ocrotirea păsărilor și animalelor?
4. Este bine să sădim un pom? Cum procedăm?
5. Ce părere aveți despre cei care rup crengile copacilor, calc ă iarba și rup florile din ronduri?
6. Cum vă comportați voi în mediul înconjurător? Dați exemple de comportamente.

~ 80 ~
Descriptori de performanță
Itemul 1
F.B.- Dă exemplu de cel puțin 3 activități prin cae arată că își face curat – îmi fac patul, îmi
împătu resc hainele, șterg praful.
B.- Exemplifică numai două activități
S.- Exemplifică doar o singură activitate
I.- Nu dă exemplu de nici o activitate
Itemul 2
F.B.- Denumește animalele ca fiind ,,domestice”, și dă cel puțin 5 exemple
B.- Denumește animalele ca fiind ,,domestice”, și dă cel puțin 3 exemple
S.- Nu denumește animalele ca fiind ,,domestice” și dă cel puțin 3 exemple
I.- Nu denumește animelele și dă 1 -2 exemple
Itemul 3
F.B.- Precizează că le oferă hrană, apă și adăpost
B.- Precizează că le oferă doar doua și cele 3 condiții
S.- Precizează o singură condiție
I.- Nu precizează nici o condiție
Itemul 4
F.B.- Răspunde afirmativ, menționând cei trei pași de sădire a unui pom -săpatul gropi, plantarea
pomului, și tasarea pământului în jurul său, și udatul cu apă.
B.- Răspunde afirmativ, precizând doar doua din cele trei etape
S.- Răspunde afirmativ, dar în ceea ce privește etapele, răspunsul e ambiguu, precizând o etapă
I.- Răspunde afirmativ fără alte precizări
Itemul 5
F.B.- Își exprimă părerea pro prie venind cu argument solide împotriva celor care distrug natura

~ 81 ~
B.- Își explică părerea dar argumentele nu sunt clare
S.- Își exprimă părerea fără argumente
I.- Nu își exprimă părerea
Itemul 6
F.B.- Exemplifică 4 comportamente positive față de mediu
B.- Exemplifică 3 comportamente pozitive
S.- Exemplifică 2 comportamente pozitive
I.- Exemplifică 1 comportament sau niciunul
În urma aplicării testului inițial elevii clasei a II -a au obținut următoarele rezultate:
Rezultatele pe care aceștia le -au obți nut au fost introduse în tabelele următoare:

EȘANTION DE CONTROL
CALIFICATIV FB B S I
NR. COPII 3 4 3 2

EȘANTION EXPERIMENTAL
CALIFICATIV FB B S I
NR. COPII 4 4 2 2

Iată și diagramele aferente rezultatelor ob ținute îu urma aplic ării evalu ării inițiale.

~ 82 ~
Fig. nr.1: Evaluarea inițială: Eșantion de control

Fig.nr.2:Diagrama areolar ă privind evaluarea ini țială a eșantionului de control

00.511.522.533.54
FB B S IE…
FB
25%
B
33%S
25%I
17%ESANTION DE CONTROL

~ 83 ~

Fig. nr.3: Evaluarea inițială: Eșantion experimental

Fig.nr.4:Diagrama areolar ă privind evaluarea ini țială a eșantionului experimental

00.511.522.533.54
FB B S IEE
FB
33%
B
33%S
17%I
17%ESANTION EXPERIMENTAL

~ 84 ~

Aplicând testarea inițială, am putut să compar cele două eșantioane.
Fig.5. Rezultate evaluare inițială cele două eșantioane

TABEL SINTETIC NR.1
f.- deprindere formată
p.f.-deprindere parțial formată
n.f.- deprindere neformată
Nr. art. Deprinderi Deprindere
formată % Deprindere
parțial formată% Deprindere
inexistentă%
1. Deprinderea de a face
curățenie atât în sala de
clasă cât și în exteriorul
acesteia 2

24%
3

36%
2

24%
2. Deprinderea de a îngriji
plantele și animalele 3
36% 3
36% 1
12%
00.511.522.533.54
FB B S IEC
EE

~ 85 ~
3. Deprinderea de a
economisi resursele
naturale
1
12%
2
24%
4
48%
4. Deprinderea de a colecta
diferite deșeuri 0
0% 2
24% 5
60%
5. Deprinderea de a refolosi
materialele reciclabile 0
0% 1
12% 6
72%
Datele obținute la evaluarea inițială au fost consemnate în tabel și m -au ajutat la
diagnosticarea nivelului de cunoștințe al copiilor, comportamente și deprinderi privind educația
ecologică, cu care aceștia vin din etapa anterioară, nivelul 1. Sau dir ect din familie, care
cumulate cu observațiile la fiecare zi, cu munca copiilor, m -au ajutat în conturarea acțivităților
viitoare.
Pentru depășirea dificultăților, am căutat ca în etapa următoare, să realizez demersuri
didactice eficiente, utilizând startegii adecvate, modalități de realizare variate, privind ideea
formării unor convingeri ecologice, la copii și a unui comportame nt pozitiv față de mediu.
Prin intermediul acestor activit ăți, organizate sub form ă de joc, dar mai ales ca și observa ție,
am constatat c ă elevii de țin „bagajul de cuno ștințe”, pentru cum trebuie s ă se comporte în unele
situa ții cu mediul înconjurător , dar am întâmpinat dificult ăți în momentul în care ace știa sunt
puși în situație să dea dovadă de comportament . Dacă la începutul activității vorbeau unul peste
altul, pe parcurs am reușit să le explic modul în care trebuie să decurgă o conversație civili zată,
adică vorbim pe rând.
Ȋn urma aplic ării acestor probe și a parcurgerii primei etape din cadrul cercet ării, cea pre –
experimental ă s-a putut constata o disfunc ție în privin ța celor dou ă grupe, acest lucru dator ându-
se rezultatelor ob ținute. Astfel s -a putut trece la cea de -a dou a etapă a cercetării.

~ 86 ~
III.7.2.ETAPA EXPERIMENTAL Ᾰ
S-a desfășurat pe perioada 16.10.2018 – 1.03. 2019 și a cuprins proiectarea, organizarea și
desfășurarea unor activitați, care să răspundă obiectivelor propuse, urmărindu -se antrenarea
tuturor copiilor în cadrul activității de opțional.
Cele două eșantioa ne fiind stabilite, s -a putut pune în practică variabila independentă care
constă în desfășurarea la grupa experimentală a unui op țional de dezvoltare a explorării mediului,
intitulat „Prietenii naturii!”, la clasa de control, procesul instructiv -educativ desfășurându -se în
mod firesc, precum cel de dinaintea începerii cercetării, cu opționalul aferent „Știm să ocrotim
ceea ce avem”.
Pe baza observărilor efectuate și a rezultatelor obținute în urma efectuării evaluării inițiale,
am trecut la întocmirea planificării calendaristice pentru activitatea opțională „Prietenii naturii!”
în elaborarea căreia am ținut cont de particularită țile de vârstă, de nivelul clasei, dar mai ales de
carențele pe care le -am identificat în etapa pre -experimentală și pe care mi -am propus să le
remediez.
Având în vedere că elevii au nevoie atât de asimilare de cunoștințe despre mediu câi și a unui
comportament pozitiv față de acesta, am decurs la desfășurarea unei serii de activități și probe
variate, care ajută să realizeze aceste lucruri.
În etapa formativă am îmbinat metoda observației cu cea a experimentului, interviului și a
analiza produselo r activității elevilor.
Acțiunile s -au desfășurat atât în școală, cât și în exteriorul acesteia. Multe dintre acestea au
avut loc în scoală – (ateliere de creație, organizarea unui colț viu al clasei, expoziții de lucrări,
confecționare de costume sau jucării din materiale reciclabile), în curtea școlii (plantare de flori,
seminte, pu ieți, amenajarea unei mini -gropi ecologie de gunoi) dar și în exteriorul școlii (acțiune
de ecologizare a unei porțiuni din albia râului Vișeu, drumeții în pădure ).

Voi prezenta în continuare planificarea activităților propuse:
NR.
ART DEPRINDERI VIZATE SPRE
FORMARE ACTIVITĂȚI REALIZATE

~ 87 ~
1
2
3
4
5

1

2

3

4

5

6

7 Deprinderea de a economisi
resursele naturale (energia
electrică)

Deprinderea de a îngriji plantele și
animalele Discuții ,,Ce sunt resursele naturale?”
Cum se produce curentul electric?
Dezbatere cu tema ,,Ce înseamnă să risipesc curent ul electric?”
Discuție pe tema evitării accidentelor cauzate de folosirea
necorespunzătoare a curentului electric
Scris oare pentru prietena mea, Terra.

Sceneta ,,Istoria prietenului meu, Pomișor”
Atelier de creație – activitate de desen și pictură
Afișe cu mesaje care îndeamnă la protejarea mediului
Jurnal eco al clasei – confecționarea unor colecții de desene ,
caricaturi eco, mesaje,afișe, ghicitori, cuvinte care se referă la
mediu însoțite de explicații.
În cea mai curata clasă – activitate prin care elevii își exersează
deprinderea de a face curățenie în sala de clasă
,,Curățenie de primăvară ”- activitate de c urățare a ierburilor
uscate prin degradarea spațiului verde, a crenguțelor uscate
rămase în urma curățirii pomilor, precum și celorlalte gunoaie.
Curățenia e mama sănătății!
Activitate de ecologizare a unei porțiuni din albia râului Vișeu
1

2
3

4
5

6
7 Deprinderea de a face curățenir atât
în interior cât și în exteriorul sălii
de clasă ,,Ziua mondială a Păsărilor” –construire de căsuțe pentru păsări
,,Am pomișorul meu” – Activitatede plantare de pueți în livada
școlii
Grădina școlii mele e cea mai frumoasă!
Ce se ascunde în copac? – drumeție în pădurea din apropere
pentru a admira frumusețea naturii
,,Colțul viu al clasei” – activitate de plantare de flori și ghivece
Speci pe cale de dispariție
Comportament dăunător sau nu?
Activitate dedicată,, Zi lei mondiale a sănătății” – piesă de teatru

~ 88 ~

8
9
,,Curățel sau murdărel”
Activitate de ,,Ziua mondială a Pământului” – atelier de creație
și desene reprezentative pe tema ,,Cadou pentru Ziua
Pământului”.
1
2
3
4

Deprinderea de a colecta diferite
deșeuri Dezbatere pe tema ,,Cum îmi dau seama care material e
biodegradabil ?” deșeuri și poluarea
Amenajarea unei gropi ecologice de gunoi (compost natural)
Confecționare decor -eco- atelier de creație
Să construim satul nostru! – machetă

1
2
3
4
5

Deprinderea de a refolosi
materialele reciclabile ,,Colectăm, recuperăm, mediul îl ajutăm!” – leție
Păpuși pe suport din lingură de lemn – atelier de creație
,,Parada sacoșelor biodegradabile “-activitate de decorare a
sacoșelor de hârtie
,,Suntem micii croi tori”- activitate de confecționare de costume
și măști din pungi de plastic, peturi, hârtieși alte materiale
reciclabile
Activitate mixtă dedicată ,,Ziua mondială a mediului”
– eco-serbare
– parada costumelor eco
– expoziție cu lucrările elevilor
– aplica re chestionar
– împărțire diplome și ecusoane

~ 89 ~

Temele activităților și probelor g ândite de mine, le -am conceput sub forma unor scenarii care
să fie atractive, dar care, în aceea și măsură, să răspund ă obiectivelor propuse, pe care s ă le și
ating ă. Astfel am încercat s ă diversific activit ățile pentru a fi c ât mai bine înțelese de cei mici.
Am utilizat materiale atractive, dar totodat ă simple și aflate la îndem ână, încât să reușesc s ă-i
motivez, iar randamentul s ă fie pe m ăsură.
Pe lângă aceste activități, am desfășurat multe alte activități reprezentative:
Observația a avut drept scop surprinderea unor aspecte privind formarea la copii de
convingeri și deprinderi ecologice. Pentru formarea unor noțiuni clare și corecte despre lumea
înconjurătoate, am organizat vizite, excursii și drumeții, prin care elevii au luat contacul direct cu
natura și au desfășurat observări spontane, urmărind schimbările atitudinii față de natură , în
vederea menținerii unui mediu natural curat și sănătos. Am organizat vizite la păstrăvăria din
localitate, pădurile din împrejurimi, copiii făcând observații și adresând întrebări. Cu această
ocazie le -am făcut cunoscute copiilor și efectele poluării, care aduc cu ea pericolul dispariției
plantelor și animalelor. Întorși la clasă am evaluat cunoștințele despre natură, dar și despre
datoria de cetățean responsabil, de a păstra și ocroti natura.
La începutul verii am organizat o excursie pe malul râului Vișeu, unde copiii au colectat
gunoaie și s ticle de plastic.
Un alt experiment a fost ca copiii au pus în ghiveci cu pământ boabe de grâu și porumb, în
diferite condiții – fără apă, cu apă curată și cu apă poluată cu detergent. După o săptămână au
putut observa că în ghivecele fără apă semințe le au fost cum le -am pus, la cele cu apă curată,
boabele s -au umflat și au scos firișoare albe, iar cele cu apă poluată, avem semințe neîncolțite.
Semințele care au stat la căldură au încolțit și au dat naștere la plante mici. Astfel elevii au
realizat că plantele sunt și ele vii și necesită o îngrijire atentă.
Pe lângă aceste activități, copiii împreună cu învățătoarea au plantat flori și plante
ornamentale în curtea școlii și au format colțul viu al clasei prin îngrijirea plantelor din interior.
O altă acțiune realizată este aceea de colectare a deșeurilor, dar și reciclarea acestora. Astfel
am confecționat diferite obiecte și costume ecologice din material refolosibile.
Cunoștințele elevilor referitoare la protecția și îngriirea naturii au fost consolidate prin
desfășurarea jocului didactic ,,Semaforul ecologic”, care a reușit să fixeze cunoștințele legate de
relația dintre om și natură, ceea ce a condus la formarea unei atitudini dezaprobatoare față de cei
care încalcă normele de protecție a naturii.

~ 90 ~

SCENARII DIDACTICE:
Formarea comportamentului ecologic

Activitatea 1
TITLUL ACTIVITĂȚII ,,Am pomișorul meu!” – activitate de plantare de pueți în livada
școlii
DURATA ACTIVITĂȚII: 3 ore
LOCUL DESFĂȘURĂRII: livada școlii
GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să enumere activități prin care omul poate proteja pădurea
-să argumenteze importanța operațiunii de plantare de poi
-să enumere etapele de plantare a unui pom
-să planteze pueți, respectând etapele enumerate
-să mânuiască corect uneltele –lopată, hârleț
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, observația, experimentul, exercițiul
MIJLOACE DIDACTICE: puieți de pomi fructiferi, lopată, hârleț,apă, găleți
FORMĂ DE ORGANIZARE: individual, în perechi
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Pornind de la premise că orice copac plantat înseamnă un gest dăruit vieții și o încântare
pentru f iecare, elevii vor planta pueți de pomi fructiferi în livada școli.
Activitatea începe pr in vizionarea unui material în care este explicat modul cum se plantează
corect pueții de pomi fructiferi – respectarea etapelor de plantare (săparea grop ilor la anumite
dimensiuni, presărarea unui strat subțire de pământ în gropi – mocirlirea, descălcirea rădăcinilor,
fixarea puetului în poziție verticală, umplerea gropii cu pământ, tasarea pământului și udarea
puetului).

~ 91 ~

EVALUARE:
– vizite periodice și observații asupra copacilor plantați
– se vor face fotografii în timpul ativității și se vor afișa pe ho lul școlii
– elevii vor conștientiza că fiecare pom înseamnă o nouă sursă de energie
Rezultatele se raportează la obietivele operaționale proiectate.

Proba 1
Joc pentru învățarea unor reguli de comportament social: ,,Spune, ce a greșit ursulețul!”
Scop : Învățarea prin aplicarea corectă a normelor de comportament social
Regula jocului : Fiecare copil interpretează un personaj , animal din pădure ,,Ursulețul” va
manifesta un comportament inadecvat , ales doar de învățătoare și de el (va rupe flori, crengi
de copac, va arunca hârti, va alerga alt animal, îl va ataca). Restul copiilo își vor exprima
acordul, dezacordul față de comportamentul acestuia. Cu cât numărul comportamentelor
indezidrabile sun t depistate de un anume copil în număr mai mare, cu atât punctajul obțnut de el,
va crește. Am notat cu câte 3 puncte îndeplinirea fiecărei sarcini.

Activitatea 2
TITLUL ACTIVITĂȚII ,,Colțul viu al clasei”
DURATA ACTIVITĂȚII: 1 oră
LOCUL DESFĂȘURĂRII: curtea școlii
GRUPUL ȚINTĂ: elevi clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să identifice mediul de viață al plantelor prin valorificarea experienței anterioare
– să observe modul de creștere al plantelor, stadiilor de dezvoltare, părților component precum ș i
ce rol are fiecare parte și ce îi trebuie pentru a se dezvolta
– să planteze răsaduri și semințe de plante în ghivece

~ 92 ~
– să îngrijească plantele ornamentale din sala de clasă și de pe holul școlii
– să execute correct sarcinile propuse
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, observația, experimentul
MIJLOACE DIDACTICE: ghivece, pământ de flori, mlădițe de plante ornamentale, bețișoare de
bambus, bucăți de panglică, semințe de grâu, porumb
FORMĂ DE ORGANIZARE: individual, în perechi
DESCRIEREA ACTIVITĂ ȚII:
Activitatea începe printr -o discuție referitoare la importanța plantelor din viața noastră,
precum și despre plantele ornamentale și scopul pentru care acestea se plantează. Apoi se
precizează care sunt etapele de plantare corectă.
Elevii vor trece la acțiunea propriu -zisă de plantare, precum și de semănare a semințelor de
cereale pentru ornamente pentru masa de Paște.
După aceasta, elevii vor curăța de crenguțe și frunze uscate , le vor uda periodic, vor șterge
frunzele de praf, le vor l eg ape cele ce au nevoie de susținere, învățând să îngrijească și să
ocrotească plantele.
EVALUARE:
– Se vor face fotografii în timpul activității și se vor afișa.

Proba 2
Joc de rol : ,,În excursie”
Scop: Familiarizarea copiilor cu reguli de securitate pe rsonală și protecție a naturii ce trebuie
respectate în timpul desfășurării unei excursii. Desfășurare : Echipați cu rucsacuri, șepcuțe,
îmbrăcăminte lejeră, copiii stabilesc un itinerar împreună cu învățătoarea, luând în calcul
posibilele obstacole și difi cultăți care ar putea apărea de -a lungul excursiei. Astfel, copii vor
imita modul în care se ridică un cort, vor căuta lemne pentru foc, vor pregătii prânzul în aer liber,
vor observa unele aspect din viața animalelor sălbatice – o veveriță care culege alu ne, un iepure
care stă pitit după o tufă, o căprioară care bea apă.
Punctaj : Se va puncta modul în care școlarii au participat la desfășurarea jocului . Astfel am
evaluat cu :

~ 93 ~
-0 puncte pe cei, care au participat pasiv și doar au privit acțiunile celorlalți
-3-4 puncte, pe cei, care au rezolvat o parte din sarcinile repartizate de învățătoare și colegi
-8-9 puncte pe cei, care au dovedit inițiativă , au veit cu idei noi, rezolvând situații de criză.

Activitatea 3
TITLUL ACTIVITĂȚII Amenajarea nei gropi ecologice de gunoi – producerea de compos
natural
DURATA ACTIVITĂȚII: 3 ore
LOCUL DESFĂȘURĂRII: grădina școlii
GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
– să selecteze deșeurile degradabile de cele nedegradabile
– să recunoască importanța obținerii compostului
– să amenajeze mini -groapa de gunoi ecologică
– să mânuiască cor ect uneltele și materialele de lucru
– să respecte etapele de realizare.

METODE ȘI PROCEDEE: experimentul, conversația, demonst rația, observația
MIJLOACE DIDACTICE: apă, hârleț, lopată, plasă de sârmă, bucăți d scândură, sârmă, cuie
FORMĂ DE ORGANIZARE: frontal
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Se va purta o discuție premergătoare activitățiipropriu -zise, despre importanța obținerii
compostului natural, precum și modul de obținere a acestuia. Etapele amenajării gropii – săparea
unei găuri în pământ, împrejurarea cu grilaj din lemn și plasă de sârmă, depunrea materialelor

~ 94 ~
biodegradabile (resturi menajere, frunze, hârtie, carton, lemn, etc ), stroprea periodic cu apă,
școlii.
EVALUARE:
-Se fac fotografii în timpul activității
-elevii vor primi aprecieri verbale, precum și diploma personalizae.

Proba 3
Denumire ,, Fii prietenul naturii!”
Scop: Respectarea unor reguli de protecție și îngrijire a naturii
Itemi: 1. Folosindu -te de mouse, separă acțiunile negative de cele positive ale oamenilor, față de
natură!
2. Ajută -l pe tata să planteze pomi și flori aducându -i unelte de grădinărit.
3. Așează animalele în mediul în care le place să t răiască, apoi dă -le să mânânce hrana referată.
Dacă animalul este mulțumit, atunci linia va fi verde, iar în sens contrar linia va înroși.
Punctaj: Fiecare sarcină a fost cotată cu 3 puncte.

Activitatea 4
TITLUL ACTIVITĂȚII ,, Deșeuri și reciclarea lor” – Păpuși pe su port din lingură de
lemn
DURATA ACTIVITĂȚII: 2 ore
LOCUL DESFĂȘURĂRII: sala de clasă
GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să definească noțiunea și clasifice deșeurile
-să argumenteze de ce deșeurile sunt dăunătoare pentru mediul încojurător
-să realizeze păpuși pe lingură de lemn

~ 95 ~
METODE ȘI PROCEDEE: observația, explicația, învățarea pr in descoperire, conversația,
problematizarea
MIJLOACE DIDACTICE: linguri de lemn, saci menajeri, pungi de plastic, șervețele colorate,
markere, material textil
FORMĂ DE ORGANIZARE: frontal, în perechi
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Activitatea începe prin discuții referitoare la modul cum omul îmbolnăvește mediul poluând
cu deșeuri solul, apa, aerul, găside de modalități de reducere a cantității de deșeuri, felul cum
putem înlătura degradarea și poluarea. Stabilim că deșeurile se depozitează în locuri special
amenajate, urmând a fi distruse prin ardere.
Învățăm să clasificăm deșeurile, să cunoaștem consecințele poluări i mediului cu deșeur i, să
conștientizăm că mediul trebuie protejat, să luăm măsuri pentru prevenirea poluării.
Pentru a consolida faptul că putem refolosi anumite materiale, împărțiți în perechi, păpușelele
pe suport din lemn, îmbrăcate și accesorizate în costume populare confecționate din material
reciclabile, pe care le vom expune.
EVALUARE:
-prezentarea lucrărilor obținute prin p relucrarea unor deșeuri
-expunerea acestora pe holul școlii

Proba 4
Denumire ,, Fiecare deșeu la coșul lui”
Scop: Formare de deprinderi de a selecta gunoiul produs în sala de clasă pentru a putea fi ușor
reciclat
Desfășurarea probei: Împreună cu învățătoarea, copiii vor aduna gunoiul de pe stradă școlii în
saci, apoi îl vor sorta și depozita în pubelele ecologice.
Punctaj: Se acordă 3 puncte pentru fiecare din acțiunile următoare:
-colectarea gunoiului;
-sortarea corectă a gunoiului;

~ 96 ~
-finalizarea sarcinilor și înțelegerea scopului urmărit.

Activitatea 5
TITLUL ACTIVITĂȚII ,,Suntem micii croitori” – activitate de confecționare de costume și
măști din material refolosbile

DURATA ACTIVITĂȚII: 4 ore
LOCUL DESFĂȘURĂRII: sala de clasă
GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să proiecteze costume, creând modele originale
-să selecteze deșeuri în vederea realizării unor creații vestimentare
-să realizeze accesorii și ornamente, pentru ca costumele să poată fi purtate
METODE ȘI PROCEDEE: conversața, demonstrația, observația, exercițiul, exper imentul,
brainstorming -ul
MIJLOACE DIDACTICE: ziare, reviste, flori, hârtie igienică, farfurii de unică folosință, pahare
din plastic, pungi, saci de guno, CD -uri
FORMĂ DE ORGANIZARE: frontal, individual
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Prin această activitate este stimulată creativitatea elevilor, imaginația de a reușii să facă din
nimic, ceva care să ne încânte cu adevărat privirea.
Elevii vor sorta materialele pe care le au, apoi vor hotărâ ce vor putea face din acestea:
obiecte de vestimentație, măști, pălării, căciuli, poșete, bijuterii, curele.
Îmbinând diferite tehnici cum ar fi – decupare, lipire, coasere, împle tire, elevii vor realize ceea
ce și-au prpus, îpărtășindu -și reciproc ideile.
EVALUARE:
-defilarea în fața colegilor purtând obiectele confecționate

~ 97 ~
-organizarea nei expoziții cu produsele realizate.

Proba 5
Denumire ,,Fluturașii ecologiști” –Lucru pe fișe
Scop: Reprezentarea prin desen a unui îndemn ecologic – păstrarea curățeniei, reciclarea
deșeurilor, economisirea apei, energiei elect rice, plantarea copacilor, protejarea mediului
Sarcini : 1. ,,Privește imaginile și spune ce reprezintă ele”
2. ,,Conturează și apoi colorează adecvat”
3. ,,Spune cumpot ajuta copiii, la păstrarea și ocrotirea sănătății mediului.”
Punctaj:
Fiecare item s -a notat cu 3 puncte. Punctele s -au convertit apoi, în comportamente – NS, D, A.

Activitatea 6
TITLUL ACTIVITĂȚII ,,Curățenia e mama sănătății” – activitate de ecologizare a unei
porțiuni din albia râului Vișeu
DURATA ACTIVITĂȚII: 5 ore
LOCUL DESFĂȘURĂRII: albia râului Vișeu
GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să definească poluarea mediului
-să identifice sursele de poluare, realizând afișe pentru protejarea mediului
-să colecteze deșeurile de pe albia râului, și pe drumul de la râu
-să colecteze deșeurile pe categorii – metale, plastic sticlă
-să observe urmările nefaste ale aruncării deșeurilor oriunde ș oricum
METODE ȘI PROCEDEE: exercițiul, conversația

~ 98 ~
MIJLOACE DIDACTIC E: saci menajeri, mânuși, cântar, apa rat foto, carton, carioca, foarfece,
bandă scoci
FORMĂ DE ORGANIZARE: frontal, în echipe
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Întâi vom realize afișe care conțin diverse îndemnuri referitoare la păstrarea curățeniei în
natură, precum: ,,Nu arunca ți gunoaie! ” Păstrați curățena !” ,,Lăsați natura curată!”
Vom începe activitatea pritr -o drumeție de jumătate de oră, până l a locul desfășurării
activității, albia râului Vișeu. Pe drum vom lipi afișele realizate. Elevilor li se va lua la cunoștință
ce au de făcut, adică faptul că trebuie să adune cât mai multe gunoaie până la final, iar cel ce va
reuși să adune cantitate mai m are, va câștiga diploma ,,Micul ecologist”, iar pentru ca activitatea
să fie cât mai atractivă se va desfășura sub formă de concurs
După cântărirea gunoaielor, vom sorta pe 3 categorii, după care le vom vinde la fier vechi, iar
cu banii obținuți vom cu mpăra bulbi și semințe de flori pentru a amenaja grădinuța școlii.
EVALUARE:
-expunerea publică a afișelor realizate de elevi
-oferirea diplomei ,,Micul ecologist”
-cântărirea gunoaielor.

Proba 6
Denumire: ,,Așa da, așa nu!” –realizarea unui desen
Scop: Clasificarea acțiunilor omului asupra naturii, în acțiuni pozitive, negative și reprezentarea
lor prin desen, de către copii.

Sarcini:
1. Dă exemplu de acțiuni în care omul devine dușmanul naturii. Enumeră situații în care omul
este prieten cu natura.
2. Reprezintă în prima jumătate a foii acțiunile care fac bine Pământului, iar în cealaltă jumătate
acțiunile care dăunează naturii.

~ 99 ~
Punctaj : Realizarea fiecărei sarcini a fost notată cu 5 puncte –
Toate aceste activități și probe au fost gândite și ap licate astfel încât, școlarii să reușească să –
și formeze comportamentul ecologic, să conștientizeze greșelile, să respecte regulile, să înțeleagă
propriile importanța protejării. Am fost plăcut surprinsă când am văzut reacții pozitive din partea
copiilor, semn că activitățile alese au fost îndrăgite. Aceste activități, au reușit să -i sensibilizeze
pe cei mici, și acest lucru s -a putut citi pe fața lor. Reacțiile lor au fost dintre cele mai diferite,
aspect care m -a făcut să înțeleg că obiectivele propuse de mine au fost atinse. Și jocurile au fost
apreciate de ei pentru că „au fost altfel decât cele pe care le facem la alte activități”, acestea au
fost cuvintele lor. Sarcinile pe care le -au avut de rezolvat s -au dovedit a fi apreciate și utile în
același tim p.
Făcând o scurtă trecere în revistă asupra etapei experimentale, pot să afirm cu sinceritate că
temele abordate au reușit, prin conținutul lor, să -i stimuleze pe copii și să -i motiveze în formarea
și remedierea comportamentul ecologic.

~ 100 ~
III.7.3. ETAPA POST -EXPERIMENTAL Ᾰ (POSTTEST)
La sfârșitul experim entului, respectiv luna mai 2019, după ce eșantionul experimental a
participat la un program de lucru în care am desfășurat diverse activități pentru demonstrarea
importanței desfășurării opționalulu i de educație ecologică, școlarii au fost supuși unui test de
evaluare finală, identic pentru ambele eșantioane (și cel de control).
În etapa post -experimentală s -a făcut evaluarea finală cu respectarea obiectivelor și
compor tamentelor urmărite în Curriculum pentru Învățământul preșcolar. Comportamentele
urmărite au fost similare celor de la testul inițial.
În urma interpretării rezultatelor obținute, a analizei comparative a rezultatelor, se va putea
observa în ce măs ură s -a realizat progresul în ceea ce prive ște formarea comportamentului
ecologic .
Rezultatele obținute s -au folosit la testarea ipotezei de cercetare prin:
 efectuarea de comparații între rezultatele obținute la evaluarea iniț ială și evaluarea
finală la grupul experimental și de control;
 efectuarea unei co mparații între achizițiile dobândite ;
 analiza și autoanaliza procesului didactic din pe rioada experimentului formativ;
EVALUAREA FINAL Ᾰ
Evaluarea finală reprezintă încheierea cercetării, care a avut loc în 1 -22 iunie 2019, și a
constat în aplicarea unui test de evaluare finală a cunoștințelor legate de mediu înconjurător,
precum și întocmirea unei fișe de observații a conduitelor ecologic e manifestate de elevii clasei a
II-a, în urma implementării la nivelul clasei a Programului de activități ecologice extracurricular
propus.
Având în vedere faptul că evaluarea finală reprezintă o viziune largă în ceea ce privește
achiziția de cunoș tințe și comportamente pe parcursul unui an școlar, mi -am permis să fac o

~ 101 ~
evaluare de ansamblu asupra acestor aspecte, lucru care a vizat ambele clase la care am aplicat
un chestionar de evaluare.
Mi-am perm is aplicarea lui la ambele clase , ținând cont de faptul că, deși clasa de control a
desfășurat un opțional diferit față de ce a desfășurat clasa experimentală, totuși nivelul de progres
se poate observa și din celelalte act ivități desfășurate la școală (și mă refer aici la Domeniul Om
Societate ca re are un aport deosebit în dezvoltarea comportamentului, dar și celelalte domenii).
Țin să precizez faptul că în aplicarea acestui chestionar am ținut cont atât de rezultatele
obținute la evaluarea inițală, dar mai ales de comportamentul manifestat în urma realizării etapei
experimentale, monitorizarea și observația făcându -mă să utilizez un astfel de chestionar,
relevant pentru activitățile desfășurate până în acest moment.
Ȋn vederea aplicării acestuia, am utilizat, la fel ca și la etapa pre -experimentală, probe de
verificare a achizițiilor de protejare și îngrijire a naturii . Acestea au avut un grad puțin mai
ridicat de dificultate, având în vedere faptul că pe parcursul anului s -au putut realiza niște
achiziții semnificative din toate punctele d e vedere.

Activitatea 1
TITLUL ACTIVITĂȚII: Ziua mondială a Păsărilor – construire de căsuțe pentru păsări
DURATA ACTIVITĂȚII: 3 ore
LOCUL DESFĂȘURĂRII: în aer liber
GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să selecteze materialele necesare construirii căsuțelor pentru păsărele
-să construiască adăposturi pentru păsărele, respectând algoritmul de lucru
-să monteze în copaci lucrările realizate

~ 102 ~
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, demonstrația, explicația, exercițiul
MIJLOACE DIDACTICE: ciocan, clește, sârmă, cuie, scândură, ferăstrău, vopsea, pensulă
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Vom începe activitatea printr -o discuție referitoare la necesitatea construirii de adăposturi
pentru păsărele și a ocrotirii acestora. Apoi vom selecta materiale le pe care copiii le -au adus de
acasă, și vom porni spre locul unde vom desfășura activitatea.
Am considerat ca dacă această acțiune va avea loc în mijlocul naturii, chiar acolo unde aceste
viețuitoare trăiesc, printre cântecele lor, voi cultiva conșt iința elevilor și dorința de ale face bine
și de a le ocroti, oferindu -le căsuțe construite chiar de mâna lor.
Vor proiecta ceea ce și -au propus, urmând mai mulți pași: proiectare, trasare, decupare,
asamblare, vopsire. În final căsuțele vor fi ancora te, legate în copaci, așteptându -și ,,chiriașii
cântători”.
EVALUARE:
-montarea căsuțelor în copaci
-fotografii

Proba 1
,,Păsări îngrijite, păsări fericite!”
Scop: Formarea deprindelor de a hrăni și proteja păsările.
Desfășurarea: În colivia păsărilor din holul școlii, copiii vor face curat, vor așeza vasele cu
semințe și apă pentru păsărele.
Proba s -a punctat cu :
– 9 puncte pentru realizarea tuturor sarcinilor
– 6 puncte pentru realizarea a doua dintre ele
– 0 puncte pentru nerealizarea niciuneia dint re sarcini.

~ 103 ~
Activitatea 2
TITLUL ACTIVITĂȚII: Specii pe cale de dispariție
DURATA ACTIVITĂȚII: 2 ore
LOCUL DESFĂȘURĂRII: rezervație de Zimbrii
GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să explice modul în care omul prin activitatea sa periclează viața multor specii și dăunează
mediului înconjurător
-să enumere speciile și plantele periclitate
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, observația, problematizarea
MIJLOACE DIDACTICE: aparat foto, mijloc de transport
DESFĂ ȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Activitatea constă într -o excursie, în care vom vizita rezervație de zimbrii din Piatra -Neamț,
care este una din cele patru rezervații de la noi din țară și este catalogată ca una din cele mai mari
din Europa. Pe lângă 6 exemplare de zimbri, se mai pot întâlni cerbi, vulpi, iepuri, urși, lupi.
Din această vizită, elevii trebuie să înțeleagă faptul că pământul este locuit de viețuitoare,
legate prin relații interdependente și datorită creșterii populației umane, s -au răspândit a ctivitățile
devastatoare – defrișarea pădurilor, emiterea poluanților în atmosferă, agricultură intensivă.
Elevii vor învăța în această activitate despre cauzele umane și naturale, care periclitează
supraviețuirea speciilor.
EVALUARE:
-se vor face fot ografii care se vor pune în albumul clasei

Proba 2
Denumirea probei: ,,Răspunde repede și bine” – probă orală
Scop: Cunoașterea caracteristicilor mediului înconjurător, animale pe cale de dispariție

~ 104 ~
Sarcini:
-Spune din ce elemente este alcătuit mediul!
-Dați-mi exemple de animale și păsări pe cale de dispariție.
-Enumeră locuri, special amenajate, în care omul ocrotește animalele pe cale de dispariție.
Punctaj : Această probă s -a punctat prin acordarea a 3 puncte pentru realizarea fiecărei sarcini.

Activ itatea 3
TITLUL ACTIVITĂȚII: Satul meu curat
DURATA ACTIVITĂȚII: 4 ore
LOCUL DESFĂȘURĂRII: curtea școlii
GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei a II -a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să selecteze materialele din natură, deșeuri în vederea realizării temei date
-să realizeze căsuțe, copaci, mașini, flori din materialele selectate
-să asambleze obiectele create, pentru a obține o machetă a satului
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, observația, problematizarea, exercițiul
MIJLOACE DIDACTICE: coli de polist iren, ace cu gămălie, bandă sco ci, lipici, aracet, hârtie
glasată, creponată, carton, bețișoare de bambus.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
După anunțarea temei, fiecare elev va primi câte un rol – arhitectul, proiectantul, inginerul,
constructorul. Înainte de a aduce de cizii lucide despre schimbarea înfățișării unei localități,
arhitecții trebuie să ia în considerare și mediul înconjurător.
Elevii vor construi un model al satului ecologic. În timp ce lucrează vor avea loc discuții
referitoare la faptul că o localit ate trebuie să asigure cetățenilor condiții optime de trai – să existe
locuințe, surse de furnizare a căldurii, electricitate, etc.
Elevii vor realiza din materiale reciclabile case, școală, biserică, copaci, flori, apoi le vor
aședa pe coli de polist iren, obținând macheta unei localități rurale. Macheta obținută se afișează

~ 105 ~
în sala de clasă pentru a le reaminti elevilor că trebuie să ținem cont de mediul ce ne înconjoară
și să ne asigurăm că schimbările efectuate nu vor periclita natura.
EVALUARE:
-fotografierea lucrărilor obținute
-expunerea acesteia
-elevii vor câștiga noi cunoștințe despre planuirea unei localități.

Proba 3
Denumire : ,,Ce s -ar întâmpla dacă”
Scop: Dezvoltarea gândirii și identificarea unor resurse natural și forme de energie, precum și
modul de folosire rațională a acestora
Itemi: 1. ……florile și florile s -ar ofili?
2……..am arunca gunoaile peste tot, la întâmplare?
3……..nu ar exista apă și alte forme de energie?
Punctaj: Fiecare sarcină a fost n otată cu 4 puncte.

~ 106 ~
TESTUL E EVALUARE FINALĂ APLICAT
ELEVLOR CLASEI a II -a

1.Confirmă valoarea de adevăr a propozițiilor :
(–) Colectarea și reciclarea deșeurilor este o acțiune interzisă de lege.
(–) Este un lucru bun să aruncăm deșeuri în apa râurilor.
(–-) Deșeurile poluză mediul înconjurător.
(–) Activitatea omului nu produce niciodată deșeuri.
(–) Reciclarea hârtiei salvează pădurile.
(–) Anumite deșeuri sunt folositoate.
2. Dă exemple de patru obiecte care pot fi refolosite/ reciclate.
3. Separă prietenii naturii de dușmanii ei, grupând în doua coloane cuvintele din următoarele
enumerate: drujbă, chibrit, foc, păsărele, resturi, hârtii, to por, coș de gunoi, sticle de plastic,
pomișor, cuțit, pușcă, floricele, greblă.
4. Completează spațiile libere:
Nu aruncăm…………….pe stradă.
După picnic pădurea trebuie să rămână………….
Nu ne jucăm cu………….în pădure.
Nu tragem cu praștia după………………………
5. Enumerați cel puțin patru acțiuni de protecție a naturii pe care le pot desfășura copiii.
6. Numiți trei produse, lucruri care pot fi aruncate în groapa de gunoi ecologică, pentru a obține
compost.
7.Ce înțelegeți prin poluare?
a) îngrijirea mediului
b) mu rdărirea mediului

~ 107 ~
c) curățarea mediului
8. Enumeră etapele plantării unui pom.
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
Itemul 1
F.B.- bifează correct, găsind valoarea de adevăr a tuturor celor 6 propoziții
B.- găsește valoarea de adevăr pentru 4 -5 propoziții
S.- găsește valoarea de adevăr pentru 3 -4 propoziții
I.- .- găsește valoarea de adevăr pentru mai puțin de 3 propoziții
Itemul 2
F.B.- dă 4 exemple de material reciclabile
B.- dă 3 exemple de material reciclabile
S.- dă 2 exemple de material reciclabile
I.- dă mai puțin de 2 exemple
Itemul 3
F.B.- grupează corespunzător cuvintele, găsind 5 pentru prietenii naturii și 9 pentru dușmanii
acesteia
B.- notează greșit 2 cuvinte
S.- notează greșit 3 -4 cuvinte
I.- notează greșit mai mult de 4 cuvinte
Itemul 4
F.B.- completează corect cele 4 spații
B.- completează corect cele 3 spații
S.- completează corect cele 2 spații
I.- completează corect mai puțin de 2 spații

~ 108 ~

Itemul 5
F.B.- enumeră cel puțin 4 acțiuni
B.- enumeră 3 acțiuni
S.- enumeră 2 acțiuni
I.- exemplifică mai puțin de 2 acțiuni
Itemul 6
F.B.- numește 3 produse
B.- numește 2 produse
S.- numește un singur produs
I.- nu numește nici un produs
Itemul 7
F.B.- răspunde cor ect b)
B.-
S.-
I.- allege alt răspuns
Itemul 8
F.B.- enumeră cor ect etapele
B.- enumeră etap ele cu unele ezitări
S.- enumeră etapele cu mai multe ezitări, încurcând ordinea acestora
I.- nu răspunde

~ 109 ~
Tabel nr.1
CALIFICATIVE
FB B S I
8 2 1 0

Ȋn urma aplicării evaluării finale am obținut următoarele rezultate:

Tabel nr.2
EȘANTION DE CONTROL
CALIFICATIV FB B S I
NR. DE COPII 5 4 2 1
Fig.nr.1.Histograma Eșantion de Control(EC)

012345
FB B S I

~ 110 ~

Fig.nr.2:Diagrama areolară a eșantionului de control privind evaluarea finală

Tabel nr.3
EȘANTION EXPERIMENTAL
CALIFICATIV FB B S I
NR. DE COPII 8 2 2 0

FB
42%
B
33%S
17%I
8%ESANTION DE CONTROL

~ 111 ~

Fig.nr.3.Histograma Eșantion Experimental(EE)

Fig.nr.4:Diagrama areolară privind evaluarea finală a eșantionului experimental

01234567
FB B S IEE
FB
67%B
16%S
17%I
0%ESANTION EXPERIMENTAL

~ 112 ~

Rezultatele celor două eșantioane la evaluarea finală au fost introduse în histograma
următoare:

Fig.nr.5.Histograma Evaluare finală

Așadar, vizualizând această histo gramă se poate constata un real progres în privința
Eșantionului Experimental , față de cel înregistrat de Eșantionul de Control. Ȋn același timp și la
grupa de control s -au observat îmbunătățiri, dar nu chiar așa de evidente și semnificative.
Observând aceste grafice se poate afirma că utilizarea activităților și probelor aplicate în cadrul
programului opțional ”Prietenii naturii!”, determină formarea comportamentului ecologi c. Prin
urmare acest program a dat roade.
TABEL SINTETIC NR.1
f.- deprindere formată
012345678
FB B S IEC
EE

~ 113 ~
p.f.-deprindere parțial formată
n.f.- deprindere neformată
Nr. art. Deprinderi Deprindere
formată % Deprindere
parțial formată% Deprindere
inexistentă%
1. Deprinderea de a face
curățenie atât în sala de
clasă cât și în exteriorul
acesteia 4

48%
3

36%
0

0%
2. Deprinderea de a îngriji
plantele și animalele 5
60% 2
% 0
0%
3. Deprinderea de a
economisi resursele
naturale
2
24 % 4

48%
1
12%
4. Deprinderea de a colecta
diferite deșeuri 4
48 % 2
24% 1
12%
5. Deprinderea de a refolosi
materialele reciclabile 2
24% 4
48% 1
12%
Am obținut aceste date, analizând în ce măsură elevii au aceste deprinderi formate/parțial
formate /neformate.

TOTAL ELEVI TOTAL
DEPRINDERI
URMĂRITE NUMĂR
DEPRINDERI
FORMATE NUMĂR
DEPRINDERI
PARȚIAL
FORMATE NUMĂR
DEPRINDERI
NEFORMATE
12-100% 5-100% 8-80% 4-40% 0-0%

Analiza progreselor înregistrate de școlari.
Analiza comparativă a datelor obținute în evaluarea inițială și finală a cunoștințelor elevilor
clasei a II -a este evidențiată în tabelul următor.

~ 114 ~
CALIFICATIVUL
OBȚINUT EVALUAREA INIȚIALĂ
NR. ELEVI EVALUAREA FINALĂ
NR. ELEVI
Foarte bine 1 3
Bine 3 3
Suficient 2 1
Insuficient 1 0

În ceea ce privește schimbarea conduitei ecologice a elevilor în urma desfășurării activităților și
probelor, s -au produs modificări :
În rândul elevilor clasei a II -a observ următoarele:
GRADUL DE FORMARE A
DEPRINDERILOR EVALUARE
INIȚIALĂ EVALUARE
FINALĂ
Deprindere formată 0 3
Deprindere parțial formată 2 2
Deprindere neformată 3 1

~ 115 ~
IV. ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
CERCETᾸRII

În această etapă s -au analizat rezultatele evaluărilor inițiale și finale, urmărindu -se astfel
evoluția grupei experimentale. Totodată, am comparat rezultatele finale ale celor două grupe
implicate în cercetare, pentru a putea observa mai clar impactul produs de programul
extracurricular de educație ecologică asupra elevilor din clasa experimentală.
În urma aplicării probelor de evaluare inițială am putut cunoaște nivelul de dezvolta re a
competențelor de protejare a mediului înconjurător . Com parân rezultatele evaluării inițiale și
finale se observă că ipoteza de lucru propusă inițial se verifică, iar proiectarea și realizarea unui
program extracurricular de educație ecologică va adduce cu sine modificări positive în conduit
ecologică a elevilo r, precum și însușirea de noi cunoștințe în ceea ce privește mediul înconjurător
și protejarea lui.
Pe parcursul desfășurării activităților elevii au dat dovadă de bunăvoință și răbdare, tact și
îndemânare, curiozitate și creativitate. Au manife stat permanent dorința de a învăța lucruri noi
despre natură în care trăiesc și despre protejarea acesteia. Au fost foarte încântați de aceste
activități, ceea ce a condus la realizarea obiectivelor acestora.
În funcție de aceste rezultate a fost posibilă paralela între eșantionul experimental și cel
de control, iar compararea rezultatelor ne -a permis prelucrarea și interpretarea datelor, precum și
emiterea unor concluzii. Astfel, rezultatele cercetării au fost analizate, prelucr ate, interpretate în
scopul valorificării beneficiului introducerii în activitatea didactică a unui program
extracurricular de educație ecologică.
Prin activitățile și jo curile desfășurate cu elevii clasei a II -a din cadrul opționalului
”Prietenii naturii” , cât și prin activit atea de la grupa de control s -a urmărit atingerea obiectivelor
stabilite la începutul cercetării.
Astfel analizând tabelel e reiese că rezultatele pe clasă față de evaluarea inițială sunt mai
ridicate acest lucru se datorează și faptului că , copii au trecut prin tr-o activitate de verificare și
consolidare a cunoștințelor vizate prin itemi, iar rezultatele mult mai bune înregistrate la clasa
experimentală se datorează eficienței activităților de educație ecologică.

~ 116 ~
Tabelele și histogramele de comp arație scot în evidență dezvoltarea conduitelor și
formarea comportamentului ecologic a copiilor în urma aplicării setului de activități și probe la
evaluarea finală. Diferențele individuale s -au obținut prin totalul de comportamente acumulate la
probele aplica te. Tabelele se pot interpreta pe orizontal, obținâ ndu-se date despre achizițiile
copiilor în urma aplicării opționalului , dar și pe vertical. În acest caz, se obțin date despre gradul
în care a fost realizată fiecare probă la nivelul grupei. Progresele cele mai evidente au fost
depistate la școlarii din clasa experimentală. Ȋn urma aplicării acestei cercetări se poate constata
o creștere semnificativă a valorii comportamentelor atinse la evaluarea finală la grupul
experimental.
Făcând o co mparație între rezultatel e obținute de către școlarii clasei a II -a din clasa
experimental la toate probele aplicate în cel e două faze (pre -experimentală și post –
experimentală) se obse rvă că numărul calificativelor de FB crește în faza finală, iar numărul
celor de I , scade. Dacă analizăm performanțele din cele două etape (pretest și post test), observăm
că fiecare în parte a înregistrat o creștere a performanțelor. Această creștere a rezultatelor la
grupul de control, care nu a fost expus la intervenția expe rimentală, putem să o punem pe seama
maturizării subiecților participanți la cercetare, a achizițiilor d obândite pe parcursul anulu i
participând la activitățile planificate conform programei.
Totuși cele două grupe, care au pornit de la nivelur i similare de perfo rmanță la nivelul
acestei variabile dependente, în faza de posttest se caracterizează prin apariția unei sch imbări
interesante. Modificările apărute ne permit să deducem că, subiecții care a u parcurs programul
extracurricular “Prietenii naturii!”, au reușit să -și formeze comportamentul ecologic, utile atât în
cadrul școlii, dar care le vor fi folositoare și după finalizarea ciclului primar și nu numai.
O analiză de ansamblu și detaliată a rezultatelor cercetării de față, atât din punct de
vedere calitativ cât și cantitativ, m -a condus la concluzia că, rezultatele obținute de eșantionul
experimental sunt net superioare celor obținute de eșantionul de control.
În concluzie conduita ecologică a elevilor s -a schimbat în bine în urma desfășură rii
activităților ecologice propuse. Elevii au înțeles care sunt poblemele cu care se confruntă mediul
înconjurător, precum și cauzele apariției acestora, și și -au propus ca de acum încolo își vor forma
un stil de viață ecologic, vor fi mai responsabili în ceea ce privește atitudinea față de natură, și
vor informa și pe alții despre ce trebuie să facă pentru a trăii într -un mediu curat și sănătos.

~ 117 ~
IV.1. EFECTUAREA DE COMPARAȚII ÎNTRE REZULTATELE OBȚINUTE LA
EȘANTIONUL EXPERIMENTAL ȘI EȘANTIONUL DE CONTROL ÎN ETAPA PRE –
EXPERIMENTALĂ ȘI POST -EXPERIMENTALĂ
Analizând cu atenție rezultatele obținute de grupul experimental și grupul de control la
evaluările finale, se poate observa o diferență semnificativă între rezultatele celor două grupuri ,
în favoare a grupei experimentale, la care s -a introdus variabila independentă și care a constat î n
aplicarea unui program extra curricular de explorare a mediului . Compararea procentajelor și
evidențierea rezultatelor obținute în cercetare s -a făcut prin histogramele de comparație care
urmează, iar prin interpretarea lor am căutat să găsesc explicații și soluții de optimizare a
stimulării creativității.

Histograme redând comparații între rezultatele obținute între grupul experimental și
grupul de control în etapele pre-experimentală și post -experimentală :

Fig nr.1:Etapa pre -experimantală:

Fig.nr.2:Etapa post -experimentală:
00.511.522.533.54
FB B S IEC
EE

~ 118 ~

Din cele două histograme reiese clar diferența între subiecți, acest lucru datorându -se
eficienței programului extracurricular aplicat la clasa experimentală.

Fig.nr.3: Rezultate le evaluarii inițial e a celor două eșantioane în procente

După cum se poate observa, în figura de mai sus, am evidențiat rezultatele celor două
eșantioane obținute în urma efectuării evaluării inițiale. Se poate vedea că în urma acesteia,
procentajul ambelor eșantioane participante la experiment se afla undev a între 30% -40%
(calificativ FB); 33% (calificativ B); 25% -16% (calificativ S); 17% -10% (calificativ I). Astfel se
012345678
FB B S IEC
EE
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%
FB B S IEC
EE

~ 119 ~
poate observa ca eșantioanele au plecat de undeva de la același nivel, diferențele nefiind atât de
majore, plusul fiind acordat eșantionului experimental care a obținut un procentaj relativ mai
mare față de cel de control.

Fig nr.4: R ezultate le evaluarii final e a celor două eșantioane în procentaje

La fel ca în figura precedentă, și în cazul de față, am comparat rezultatele celor două
eșantioane la evaluarea finală. După cum se poate observa, procentajele s -au înregistrat între
33%-67% (calificativ FB); 33% -16% (calificativ B); 17% -17% (califica tiv S); 16% -0%
(calificativ I). Astfel de pot vedea diferențe majore între cele două eșantioane, progresul cel mai
mare fiind realizat de eșantionul experimental care a obținut un procent de aproape 70%
calificativ FB, față de 40% cât a realizat la cea ini țială. Și în privința celorlalte calificative,
diferențele sunt evidente, semn că abordarea unui astfel de program opțional a dat roade.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%
FB B S IEC
EE

~ 120 ~
Fig.nr.5:Compararea rezultatelor la cele două grupe

Așadar, din figurile de mai sus se poate observa rezultatul superior al eșantionului
experimental în comparație cu cel al eșantionului de control, de unde deducem faptul că,
folosirea programului extra curricular de explorare a mediului s-a dovedit a f i eficient în formarea
comportamentului ecologic a școlarilor , fapt ce ne permite să afirmăm că ipoteza noastră de
cercetare se confirmă.

EVALUAREA FINALA
ESANTION DE CONTROL
ESANTION EXPERIMENTAL

~ 121 ~

IV.2. Schemă – compararea rezultatelor eșantioanelor

EC
12 COPII
EE
12 COPII

PRETEST
1.FB -3
2.B-4
3.S-3
4.I-2
POSTTEST
1.FB -5
2.B-4
3.S-2
4.I-1 PRETEST
1.FB -4
2.B-4
3.S-2
4.I-2 POSTTEST
1.FB -8
2.B-2
3.S-2
4.I-0
Așadar, vizualizând aceast tabel, se poate constata un real progres în etapa de posttest fața
de cea de pretest, la ambele eșantioane. Totuși în privința Eșantionului Experimental , se
înregistrează un progres mai mare, față de cel înreg istrat de Eșantionul de Control, deoarece a
fost aplicat acest Programului opți onal de explorare a mediului “Prietenii naturii!” . Ȋn același
timp și la grupa de control s -au observat îmbunătățiri, dar nu chiar așa de evidente și
semnificative.

~ 122 ~

V.CONCLUZII

În zilele noastre, când în societate se perindă schimbări rapide î n fiecare zi, când timpul nu
mai ajunge și permanent omului i se cere să gâseacă soluții rapide și potrivite, elevii trebuie să
fie formați în așa fel încât să se poată adapta cu ușurință acestor schimbări, să dea dovadă de
tenacitate, flexibilitate și asi duitate în rezolvarea problemelor cu care se întâlnesc.
Atitudinea elevilor în raport cu mediul înconjurător se formează în strânsă legătură cu
convingerile pe care și le -au format în ceea ce privește ocrotirea mediului, cu cunoștințele pe
care aceștia le posedă, dar și prin activitatea practică desfășurată în mijlocul naturii.
Explorarea mediului este un proces amplu, care necesită timp, o varietate de acțiuni și
activități care să ajute la formarea unor priceperi și deprinderi legate de mediu, care să ducă la
formarea comportamentului ecologic al ele vilor. Aceștia sunt învățați în primul rând să înțeleagă
problemele de mediu, să conștientizeze care sunt efectele ulterioare ale acțiunilor lor și faptul că
murdăria naturii înseamnă îmbolnăvirea atât a omului, cât și a celorlalte viețuitoate.
Scopul principal al explorării mediului este acela de a oferii fiecărui copil posibilitatea de a
manifesta o atitudine personală, responsabilă față de mediu, rezolvând nevoile copilului de
cunoaștere concretă, transformă comportamentul copilului, dintr -un egocen trist într -un altruist,
contribuind la formarea unei atitudini de protecție și ocrotire față de mediu, cât la formarea unui
comportament civilizat între relațiile interumane.
În cercetarea pe care am efectuat -o am insistat pe antrenarea elevilor în ac tivitățile pe care le –
am desfășurat, prin informarea prin diverse metode, pe formarea unei conduite pozitive față de
mediu înconjurător. Am desfășurat împreună cu elevii clasei a II -a activități și probe
extracurriculare, printre care: vizite, excursii, ac tivități de ecologizare, activități de plantare,
activitate de desen.
De asemenea, am încercat să ofer în mod gradat, în acord cu particularitățile lor de vârstă ,
cunoștințe privind protejarea mediului înconjurător.
La baza acestei cercetări a st at dorința de conștientizare și responsabilizare a elevilor,
încurajarea acestora în formarea unor norme de etică ecologică implementate pri n activitățile
extracurriculare , prin care să fie capabili să ia decizii clare, să devină cetățeni activi, care se
implică în viața comunității, să ajute semenii să își schimbe comportamentul față de natură și să-
și dezvolte cultura ecologică.
După prezentarea și interpretarea rezultatelor , este evident că ipoteza de lucru pe care am
formulat -o la începutul cercet ării, și obiectivele propuse se confirmă. S -a înregistrat progres în
formarea celor cinci deprinderi pe care ne -am bazat: deprinderea de a face curățenie în sala de

~ 123 ~
clasă și în exteriorul acesteia, deprinderea de a îngriji plantele și animalele, deprindere a de a
economisi resurse naturale, deprinderea de a colecta diferite deșeuri și deprinderea de a refolosii
materialele reciclabile.
Majoritatea elevilor au obținut calificative bune în evaluarea finală, față de evaluarea inițială,
iar ceilalți s -au men ținut pe aceiași poziție. Din evaluarea inițială am constatat că niciuna dintre
cele cinci deprinderi nu era pe deplin formată, în evaluarea finală lucrurile s -au schimbat vizibil,
toți elevii schimbându -și în bine comportamnetul față de mediu.
Prin a ctivitățile la clasă proiectate și desfășurate conform modelului cuprins în lucrare, prin activitățile
extracurriculare organizate cu elevii în vederea cunoașterii elementelor componente ale mediului
înconjurător, ca și prin acțiunile concrete de ocrotire a unor plante și animale, de înfrumusețare și
îmbogățire a unor colțuri din natură, am contribuit la stimularea receptivității elevilor față de natura
înconjurătoare, declanșarea unor trăiri pozitive față de acestea , formarea unor premise ale conduitei
adecvate față de tot ce este în jur. Plimbările , vizitele și excursiile, micile incidente i -au pus pe elevi în
situații diverse de rezolvare a problemelor, de adaptare, adaptabilitatea fiind o condiție esențială pentru
omul modern.
O altă concluzie la care am ajuns în urma realizării acestui experiment, este aceea că
importanța în formarea personalității copilului, este educația extrașcolară. Activitățile realizate în
cadrul experimentului , majoritatea fiind în mijlocul naturii, au avut o deosebită inf luență
formativă, elevii învățând ușor, plăcut, relaxant. Elevii au fost puși în față cu realitatea, fiind
nevoiți să vină cu idei și soluții noi, au observant fenomene, plante, animale, precum și habitatele
acestora. Astfel, elevii învață să respecte natu ra, să o iubească, să o ocrotească, în concluzie își
formează comportamnetul ecologic.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o component eficientă și valoroasă a
educației către fiecare dascăl trebuie să -i acorde atenție, urmărind să modifice modul de gândire
al elevilor, să -i încurajeze să își adopte o atitudine creatoare.

~ 124 ~
BIBLIOGRAFIE
1. Amărucăi, Teodora Georgeta, 2010, Educația pentrumediu realizată în mod interactive, Ed.
Presa Universitară Clujană, Cluj Napoca
2.Axinte To nia, Corbuleac, Educarea ecologică a elevilor în învățământul primar , București,
Ed. Miniped, 2004
3.Bălteanu D., Neguț, Bran F., Popescu C., Modificări globale ale mediului – contribuții științifice
românești, Ed. ASE, București, 2002
4.Breben, S.,Lazăr, V., Tuturugă, 2008, Formarea pentru viitoarea Educație pentru protecția
mediului, Ed. Arves
5.Bozga, Livia -Rodica, 2010, Învățarea unor măsuri de protecție a mediului de către elevii din
ciclul primar, Ed. Presa Universitară Clujană, Cl uj Napoca
6.Bran, F., Dincu, 1998, Educație general și protecția mediului, Ed. ASE București
7.Bran, Florina, 1997, Probleme ecologice și riscuri de mediu, Ed. ASE București
8.Bucovală, C., 2003, Metode modern de educație pentru mediu , Ed. Corint, Bucureșt i
9.Cerghit, I. Metode de învățământ, Ed. A IV -a, Ed. Polirom, Iași, 2007
10.Ciomoș, Florentina, 2007, Studiu asupra poluării apei, realizat în cercul de elevi, Ed. Presa
Universitară Clujană, Cluj Napoca
11.Costică, Naela, 2008, Educație pentru mediu , Ed. Ștefan, Iași
12.Cristea, V., 1996, Ocrotirea naturii și protejarea mediului în România, Presa Universitară
Clujană, Cluj Napoca
13.Drăgan Ion – ,,Cercetarea psihopedagogică” – ghidul pentru elaborarea lucrărilor metodico –
ștințifice în vederea obținerii gradului didactic I, Ed. Tipomur, 1993
14.Dinca, E., Copiii și natura – Educație ecologică și de protecție a mediului, Ed. Caba,
București, 2008
15.Erabu. I., Natura -aerul vieții, Ed. Științifică București, 1989
16.Ieremie, Zanaida, – Educație pentru sănătat e, Ed. Corint, București, 2005
17.Iordache, V., Enciclopedie și protecția mediului, Ed. Matrixrom, București, 2007

~ 125 ~
18.Lungu. I., Stoica, N., Contribuția școlii în realizarea educației elevilor, în scopul protejării și
conservării mediului înconjurător , Rev ista Natura nr. 3, 1989
19.Movileanu, Lenuța, Cum să cresc sănătos , Ed. Corint, București, 2005
20.Parvu, Constantin, Îndrumător pentru cunoașterea mediului , București, 1982
21.Revista Educația ecologică , nr 2 -1997
22.Stanciu, Stoian, Cercetarea pedagogic , București 1969
23.Tofan, Tatiana, A.B.C. -ul ocrotiriinaturii, Colecția Natura
24.Tudor, V., Bărbuleanu, R., Metodica predării cunoștințelor despre natură și om la cls. I -IV,
București, 1981
25.Platon, V., Dezvoltarea durabilă și reciclarea materialelor, Ed. Expert, București, 2006
26. Tufescu, V., Ecologia și activitatea umană , Ed. Albatros, București, 2001
27.Educația ecologică – Raport de cercetare, Satu-Mare, 2010
28.Legea protecției mediului, nr, 137, 1995
29.Criza ecologică și educația pentru mediu, hpp//www.naturalist.ro
30.Pricolici Larisa -Cristina, Împreună pentru un mediu mai sănătos , hpp//staticlb.didactic.ro.

~ 126 ~
ANEXE
ANEXA 1
CLASA A II -A
DISCIPLINA: Cunoașterea mediului
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Protejarea mediului înconjurător
TEMA LECȚIEI: Recapitulare
TIPUL LECȚIEI: De consolidare
OBIECTIV CADRU: Dezvoltarea intresului față de realizarea unui mediu natural echilibrat și
propice vieții
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să definească noțiunea de mediu înconjurător
-să explice fenomenul de poluare și tipurile de poluare
-să identifice acțiunile copiilor care protejează mediulși cei care distrug mdiul
-să realizeze afișe care îndeamnă la ocrotirea mediului
METODE: conversația, explicația, problematizarea, demonstrația, exercițiul, ciorchinele
MIJLOACE: manuale, planse, caiete, imagini, carioci, fișe de lucru,
FORMĂ DE ORGANIZARE: individual, frontal, perechi
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
MOMENT ORGANIZATORIC:
Stabilesc liniștea și disciplina în sala de clasă. Asigur un climat optim pentru desășurarea
lecției și pregătesc materialul didactic.
REACTUALIZAREA UNOȘTINȚELOR:
Fișă de activitate
Completați spațiile punctate:
1.Acțiunile omului prin care se produc daune mediului înconjurător se numește…………….

~ 127 ~
2.Câte tipuri de poluare există?
Poluarea………
Poluarea……….
Poluarea……….
3.După ce servești masa la iarbă verde ce faci cu gunoaiele ?
-le arunc în pădure
-le adun și le depozitez la un coș de gunoi
-le dau foc în pădure
CAPTAREA ATENȚIEI:
Voi capta atenția elevilor prin introducerea unui personaj surprinză numit Curățel, care se
prezintă prin următoarele versuri :
,,Vă salut! Sunt Curățel,
Unii îmi spun chiar Voinicel.
Am venit acum la voi,
Să găsim soluții no i
La o problemă destul de mare,
Ce v-o propun într -o scrisoare,
Mediul ce ne -nconjoară
Este un mediu sănătos, oare?
-Cum se numește personajul care ne vizitează?
-Ce exprimă fața lui Curățel? –tristete
-Să citim scrisoarea adusă de Curățel și vom afla motivul tristeții lui.
-Se va citi de către un elev scrisoarea adusă de Curățel:

~ 128 ~
Dragă prietene
Să ști că planeta noastră este în mare pericol. Poluarea mediului înconjurător amenință pământul
zi de zi. Oare tu, micuțule școlar, poți contribui la diminuarea poluării? Sigur că da! Elevul
trebuie să fie primul om civilizat care nu poluază cu nimic mediul ambiant. Făcându -i rău
pământului, ne facem rău nouă înșine. Fiecare din noi contribuim la sănătat ea planetei. S -o
menținem curată și frumoasă cât mai mult timp! Astăzi dacă vei fi atent poți contribui la
protejarea mediului,. Semnat, Curățel.
ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR:
Vom învăța astăzi ce trebuie să facem noi, copiii, pentru ca mediul în conjurător să fie bine,
vom rezolva exercițiile din fișa de lucu și vom desena afișe care îndeamnă la protejarea mediului.
Vom scrie titlul lecției pe tablă ,,Protejare mediului înconjurător de către copii!”
DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII:
Vom adresa elevilor cât eva întrebări:
-Ce aflăm din scrisoarea lui Curățel? (Că planeta este în pericol din cauza poluării)
-Ce este mediul înconjurător ? (reprezintă natura înconjurătoare)
Se poartă o discuție despre anumite acțiuni ale copiilor, care dăunează mediului și acțiuni care
protejează mediul.
-Ce faceți voi pentru a proteja mediul?
Voi cere elevilor să dea exemplu de activități desfășurate în natură în săptămâna de Școala altfel.
-sădirea copacilor
-plantare de flori
-activitate de ecologizare
-Construirea și montare în copaci a căsuțelor pentru păsărele
-îngrijirea plantelor și animalelor
Voi prezenta o plașă cu mai multe desene ce reprezintă acțiuni dăunătoare sau nu pe care copiii
le fac asupra mediului
Voi realiza 2 ciorchini, una cu tema centrală ,,acțiuni dăunătoare mediului”, iar cealaltă cu
,,acțiuni folositoare mediului ”.

~ 129 ~
Elevii vor venii pe rând și vor sorta și aranja copăceii pe care sunt scrise acțiunile – copăceii vor
fi veseli sau triști, în funcție de tipul acțiunii.
Voi cere elevilor să rezolve sarcinile de lucru din fișele de pe bancă și vor rezolva fișa de
activitate independentă.
FIȘA DE ACTIVITATE
1.Alegeți imaginile în care copiii procedează corect!

2.Alege ce ți se potrivește!
Atenție! Dacă faci alegerea potrivită vei fi declarat un mic ecologist.
Când mergi la un picnic lași resturile alimentare, hârtii, pahare acolo.

Nu rupi plantele din jurul tău.

Hrănești păsările și le confecționezi căsuțe.

Nu îngrijești plantele ornamentale din clasă.

Arunci paharele goale și le arunci în coș.
OBȚINEREA PERFORMANȚEI:

~ 130 ~
Voi prezenta un material Power Point cu ajutorul videoproirctorului, în care sunt prezentate
sursele de poluare, adică acțiunile dăunătoare mediului.
-Ce unelte sunt necesare pentru următoarele activități?
-plantarea unui pom
-colectarea deșeurilor
-construirea căsuțelor pentru păsări
Voi cere copiilor să îți imagineze că se află într -o pădure, la iarbă verde cu familia, niște oameni
pleacă, iar peste o jumat de oră focul lor se reaprinde.
-Cum ai proceda?
EVALUARE :
Voi cere copiilor să deseneze afișe care îndeamnăla ocrotirea mediului.
RETENȚIA ȘI TRANSFERUL:
Voi acorda calificative
Ca temă – vor continua acasă confecționarea afișelor.
Încheierea activității se face prin readucerea lui Curățel, dar acesta are o altă ex presie a feței –
veselie, mulțumire.
,,Viața ne va fi frumoasă
De vom păstra planeta sănătoasă!
Am încredere în voi
Ca aceste reguli noi
Le veți aplica cum bine știți
Mult succes, mici ecologiști!”
Fac aprecierile individuale și colective, evidențieri și recomandări.

~ 131 ~

ANEXA 2

ALCĂTUIREA UNEI PLANTE

1. Completează cu cuvintele potrivite din paranteză:

Majoritatea plantelor sunt formate din: ……………………. , ………………………. ,
………………………. , ……………………….. și ……………………………. .
Nu toate plantele fac …………………… ……… și ………………………….. .
Părțile componente sunt …………………………. de la o plantă la alta, dar toate au
rol în …………………….. plantei.
(diferite, tulpină, rădăcină, dezvoltarea, frunze, flori, fructe)

2. Scrie ce face:
 rădăcina: …………………………………………………………………………………………
 tulpina: …………………………………………………………………………………………..
 frunza: … …………………………………………………………………………………………
 floarea: …………………………………………………………………………………………..
 sămânța: ………………………… ……………………………………………………………….

3. Alege și colorează pentru fiecare cuvânt sau expresie partea plantei pe care o
reprezintă:
 firișoarele din pământ
tulpină rădăcină Fruct floare frunză

~ 132 ~
 cartofii (tuberculii)
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
 cârceii viței de vie
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
 paiele grâului
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
 ghinda
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
 spicul
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
 păstaia
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
 caisa
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
 conul de brad
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
 varza
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
 mărarul
tulpină rădăcină Fruct floare frunză
4. Dă exemplu de plante care au:
 rădăcină îngroșată: ……………………………………………………………………………
 tulpină bună de mâncat: …………………………………………………………………….
 trunchi și coroană: …………………… ……………………………………………………….
 frunze crestate: …………………………………………………………………………………
 flori albe: ………………………………………………………….. …………………………….
 fructe zemoase: ………………………………………………………………………………..

5. Adevărat sau fals ?

Rădăcina crește în pământ.
Tulpina arborilor este lemnoasă.
Frunzele arborilor au a ceeași formă.
În frunză se pregătește mâncarea plantei.
Toate plantele fac fructe.
Fructele nu sunt comestibile.

~ 133 ~

6. Citește poezia și află cum se hrănesc plantele:

Frunza gospodină
de Georgeta Stefanescu
De cum s -a ivit lumina
Planta a pornit la treabă
Ordin dă la rădăcină
Seva să o ia degrabă.

Prin tulpină hrana crudă
Trece în bucătărie
La frunză ca s -o gătească
Așa cum prea bine știe.

Ca o bună gospodină
Mâncarea o pregătește
Și la masă, în grădină,
Toată planta o poftește.  Desenează planta preferată!

~ 134 ~
ANEXA 3
Nume și prenume:___________________________________
Data:_________

Animale domestice
(fișă de lucru)

1. Identifică animalele domestice:

_________ __ _______ _________ ________
_________

~ 135 ~

________ ________ __________ ________ __________
___________

2. Bifează cu „X” foloasele pe care le are omul de la fiecare animal.

vacă găină oaie porc
carne
ouă
lapte
piele
grăsime
blană
fulgi, pene, puf

3. Completează cu numele animalelor domestice respectând numărul de picioare:

2 picioare
4 picioare

4.Numește puiul animalului dat:

animal rață vacă gâscă cal oaie găină capră câine
puiul lui

5. Stabilește valoarea de adevăr (A) sau fals (F) a enunțurilor:

~ 136 ~
Părțile componente ale unui animal sunt: cap, trunchi și membre.
Pisica are două picioare și două aripi.
Animalele domestice sunt acele animale care trăiesc pe lăngă casa omului și
sunt hrănite de
acesta.
Șoarecele este un an imal domestic.

6. Grupează animalele date după modul lor de hrănire:
cal, oaie, porc, capră câine, pisică, măgar.

erbivor carnivor omnivor

7. Realizează un afiș pentru a face reclamă unui produs obținut de la animalele
domestice.

8. Activitate în completare: “ Ghici, ghicitoarea mea!”

Este un prieten bun,
El mă duce unde -i spun
Cu căpăstru și cu șa,
Iarna -mi plimbă sania.

(_________) Un prieten credincios,
Fără frică, bătăios,
Hoțul frică de el are
Când îi iese în cărare.
Poți să spui cum se numește
Cel ce curtea ți -o păzește?
(___________) Are și mustăți și gheare,
Uneori ca tigrul sare.
Lângă mine n -o mai las!
Am și -acuma semn pe nas!
(___________)
Ea este bună la toate,
Ne dă carne, ne dă lapte, Bucălaia de la stână

~ 137 ~
Iar vițeii mititei
Se numesc copiii ei.
(__________)
Un dovleac pe patru bețe,
Geme șunca în cotețe!
(___________) Ne dă miel, lapte și lână!
(_________)
Are coarne și bărbiță
Părul aspru și -o codiță.
Ea pe pomi se cațără,
Iedul drag își apără.
(__________)
Cărăuș vestit în turmă,
Duce oile din urmă.

(__________) Nu sunt ceas, nu cânt tic, tac,
Gălăgie însă fac,
Zorile eu le vestesc
și pe toți eu vă tre zesc.

(____________)
Cine -i mândru și -nfoiat
și cu moț de nas legat?
(__________) Motocel, mititel, auriu,
Cu glasul viu,
Strigă tare: piu, piu, piu! (_____) Jupâneasa durdulie,
Cu rochița cenușie,
Lucrată din pene lucii,
Caută pe lac papucii.
(_________)

ANEXA 4

~ 138 ~
ANEXA 5

~ 139 ~

ANEXA 6
DIN ACTIVIT ᾸȚILE NOASTRE…

~ 140 ~

~ 141 ~

~ 142 ~

~ 143 ~

~ 144 ~

~ 145 ~

~ 146 ~

~ 147 ~
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnata Prof. Înv. Preșcolar CINAR IRINA , înscrisă la examenul pentru
obținere a gradului didactic I seria 2017 -2019 , specializarea Pe dagogia
Învățământului Primar , prin prezenta, certific faptul că lucrarea metodico -științifică
cu titlul : “ FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC PRIN
ACTIVITĂȚI DE EXP LORARE A MEDIULUI ”, coordonator științific
Conf.Univ.Dr. DRAGOȘ VIOREL , este rezultatul propriilor mele activități de
investigare teoretică și aplicativă și prezintă rezultatele personale obținute în
activitatea mea didactică.
În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista
bibliografică, iar preluările din diferitele surse, inclusiv din alte lucrări personale,
au fost citate în lucrare.
Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte c ontexte evaluative, examene sau
concursuri.

Data: _____________ Semnătura:
_____ ___________