Planul de management al Parcului Național Cozia și al siturilor Natura 2000 din zona [622615]

1

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Anexă din 07 iunie 2016

Planul de management al Parcului Național Cozia și al siturilor Natura 2000 din zona
acestuia ROSCI0046 Cozia și ROSPA0025 Cozia – Buila -Vânturarița, din 07.06.201 6

În vigoare de la 13 ianuarie 2017

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 38bis din 13 ianuarie 2017. Nu există modificări până la 27 septembrie 201 7.

Lista abrevierilor utilizate în textul Planului de Management al PN Cozia și siturilor Natura 2000 din zona acestui a

ANPA Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură
APIA Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură
APM Agenția pentru Protecția Mediului
APNC Administrația Parcului Naț ional Cozia
Br. – Bl. Metoda Braun -Blanquet
CCA Consiliul Consultativ de Administrare
CMN Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – Academia Română
CȘ Consiliul Științific
DAF Drum auto forestier
DN Drum Național
DS Direcț ia Silvică
DSVSA Vâlcea Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vâlcea
E81 Drum European 81

2
EUNIS Sistemul European de Informații despre Natură – European Nature
Information System
EEC Comunitatea Economică Europeană
FC Fond cinegetic
FFI Fauna&Flora International
GEF – UNDP Fondul Global de Mediu – Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare,
Global Environment Facility – United Nations Development Programme
GIS Sistemul Geografic de Informații – Geograp hic Information System
GF Grupa funcțională
H.G. Hotărâre de Guvern
ICAS Institutul de Cercetări și Amenajări Sivice
I.C. BIOL. Institutul de Cercetări Biologice
INSPIRE Infrastructura pentru Informații Spațiale în Comunitatea Europeană –
Infrastructure for Spatial Information in the European Community
IGFCOT Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și Organizarea
Teritoriului
ITRSV Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare
IUCN Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii – International Union
for Conservation of Nature
IT Tehnologia Informației – Information Technology
MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
MMSC Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
MMAP Minist erul Mediului, Apelor și Pădurilor
OMAPAM Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului //////
ONG Organizație non -guvernamentală
Ord. Ordin (pentru clasificare plante și animale)

3
O.U.G. Ordonanță de Urgență a Guvernului
OS Ocol silvic
PF Persoană fizică (în tabele, pentru suprafețe de teren)
PN Cozia Parcul Național Cozia (în text)
PNC Parcul Național Cozia (în tabele)[DC1]
POS Mediu Programul Operațional Sectorial de Mediu
PUG Plan de Urbanis mtic General
PUZ Plan de Urbanis mtic Zonal
RNP -ROMSILVA Regia Națională a Pădurilor -Romsilva
"ROMSILVA" – R.A. Regia Autonomă a Pădurilor " ROMSILVA" – R.A.
SNCFR Societatea Națională Căile Ferate Române
SCI Situri de Importanță Comunitară – Sites of Comunity Importance
sec. secol
SPA Arii de Protecție Speciale Avifaunistice – Special Protection Areas
spp. specii
subas. subasociație
subsp. subspecie
Supraf (ha). Suprafața în hectare (în tabele)
syn. sinonim
UA, ua Unitate amenajistică
u.a.t., UAT Unitate administrativ teritorială
UP Unitate de producție
UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură – United
Nations Educational, Scientific and Cultural Organization

4
ZCD Zonă de conservare durabilă
ZDD Zonă de dezvoltare durabilă
ZPI Zonă de protecție integrală
WWF Fondul Mondial pentru Natură – World Wide Fund for Nature

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE ȘI CONTEX T

1.1. Scurtă descriere a Planului de Manage ment
Prezentul Plan de Management constituie documentul care integrează o sinteză a valorilor naturale specifice PN Cozia
și a siturilor de interes comunitar ROSCI0046 Cozia și ROSPA0025 Cozia – Buila -Vânturarița din zona acestuia, cu măsurile
de mana gement necesare conservării biodiversității și peisajelor, a promovării ecoturismului și dezvoltării durabile a
comunităților locale, în scopul unei bune administrări a zonelor protejate respective .
Prin Planul de acțiuni sunt stabilite activităț ile planificate pe o perioadă de 5 ani și condițiile în care acestea se pot
desfășura, atât în perimetrul ariei protejate cât și în vecinătate, astfel încât Administrația Parcului Național Cozia, împre ună
cu alți parteneri, să realizeze obiectivele manager iale propuse prin prezentul Plan de Management .
Elaborarea Planului de Management s -a făcut cu avizul Consiliului Științific și consultarea factorilor interesați, posibil
afectați de măsurile propuse, armonizându -se principiile moderne de conservare a biodiversității ariilor protejate și
peisajului, cu cele de dezvoltare durabilă a comunităților locale, precum și a promovării ecoturismului și educației
ecologice .
Din Planul de Management fac parte anexele și hărțile, în care sunt prezentate info rmații detaliate pentru administrarea
PN Cozia și a ariilor naturale protejate din zona acestuia. Perioada de valabilitate a acestui Plan de Management este de
5 ani, de la aprobarea lui .
1.2. Scopul înființării PN Cozia. Arii naturale protejate din z ona acestui a
1.2.1. Scopul înființării PN Cozi a
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei să lbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările
și completările ulterioare, un parc național are drept scop "protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru

5
spațiul biogeogra fic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico -geografic, floristic,
faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în s copuri
științifice, educati ve, recreative și turistice. "
În cazul PN Cozia, acest spațiu biogeografic este reprezentat de Masivul Cozia în totalitate, partea estică a Munților
Căpățânii, denumită Narățul și sectorul Doabra -Călinești din Munții Lotrului. Toate aceste zone, unit e prin Defileul Oltului,
sunt armonizate prin unicitatea și bogăția formelor de viață și prin frumusețea aparte a peisajelor .
În acest parc național, cadrul natural a rămas nemodificat pe suprafețe mari în decursul timpului, oferind posibilitatea
cercetărilor în domeniul științelor naturii .
Această zonă întrunește și oportunități deosebite pentru desfășurarea unor activități educative, recreative și turistice .
Scopul înființării PN Cozia îl constituie protecția și conservarea unor eșantioa ne reprezentative pentru spațiul
biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico -geografic, floristic, faunistic,
hidrologic, geologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri știi nțifice, educative, recreative și
turistice .
1.2.2. Arii protejate declarate în zona PN Cozia și obiectivele de management ale acestor a
1. Parcul Națion al Cozi a
PN Cozia corespunde categoriei II IUCN – Parc național: o zonă naturală sau ap roape naturală, de mari dimensiuni, cu
speciile și ecosistemele specifice, desemnată pentru protejarea la scară largă a proceselor ecologice și care oferă cadrul
pentru oportunități de tip spiritual, științific, educațional, recreațional și turistic, compa tibile din punct de vedere cultural și
al protecției mediului .
Având în vedere specificul PN Cozia, în această arie naturală protejată se impune cu prioritate realizarea următoarelor
obiective majore de management :

Tabelul nr. 1. Obiective de man agement în PN Cozi a

Nr.
Crt. Obiective de management Prioritatea
1 Asigurarea condițiilor pentru protejarea și conservarea populațiilor
de plante și animale. 1
2 Menținerea nealterată a peisajului natural în zona PNC. 1

6
3 Posibilitatea utilizării unor resurse naturale, necesare subzistenței,
de către comunitățile locale. 1
4 Promovarea unor forme de turism și recreere care să nu afecteze
starea de conservare a habitatelor și peisajele din parc și care să
ducă la crește rea respectului pentru valorile parcului. 1
5 Încurajarea comunităților locale în vederea dezvoltării unor
activități economice în afara PNC și păstrarea resurselor naturale
din parc, în beneficiul altor avantaje pe care acesta le poate oferi. 2
6 Conștientizarea și educarea publicului și a factorilor interesați
pentru înțelegerea importanței conservării naturii și pentru
obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor PNC. 2

Pentru realizarea acestor obiective, î n cadrul Planului de acțiuni sunt prevăzute activitățile planificate a se desfășura pe
durata a 5 ani de implementare a prezentului Plan de Management .
2. Arii naturale protejate de interes european – Situri NATURA 200 0
2.1 ROSCI 0046 Cozi a
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările
și completările ulterioare :
– situl de importanță comunitară este "situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie
semnificativ la menținerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr.
2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în Anexa nr. 3 și care contribuie semnificativ la coerența rețelei " Natura
2000" și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective.
Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară trebuie să corespundă zonelor
din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii " .
Prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului d e arie naturală protejată
a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu
modificările ulterioare, suprafața PN Cozia a fost declarată sit de importanță comunitară, în baza Directivei Habita te, având
codul ROSCI0046 Cozia .
Suprafața acestui sit este de 16.813 ha, suprapunându -se peste limitele PN Cozia .

7
Conform Directivei Habitate și a legislației românești, obiectivul principal al administrării ROSCI0046 Cozia este
menținerea înt r-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și speciilor din acest sit. Prin măsurile de
management impuse prin Planul de Acțiuni se va urmări ca :
– arealul natural și suprafețele pe care le acoperă habitatele Natura 2000 să fie stabile sau în creștere ,
– habitatele Natura 2000 să -și mențină structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea lor pe termen lung ,
– dinamica populațiilor speciilor să indice faptul ca acestea se mențin și au șanse să se mențină pe termen l ung ca o
componentă viabilă a habitatului natural ,
– arealul natural al speciilor nu se reduce și nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil .
2.2. ROSPA0025 Cozia -Buila Vânturariț a
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările
și completările ulterioare :
– ariile de protecție avifaunistică sunt "ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo
unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatel or specifice, desemnate
pentru protecția de păsări migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A" .
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, c a parte integrantă
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, suprafața PN Cozia a fost
inclusă în aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0025 Cozia -Buila -Vânturarița. Administrația Parcului Nați onal
Cozia, denumită în continuare APNC, a luat în administrare prin Contractul nr. 117/RNP -ROMSILVA/08.10.2014, încheiat
pentru a se derula pe o perioadă de 10 ani, doar partea din acest sit care se află în zona Parcului Național Cozia .
În prezentul Plan de Management se va face referire doar la această parte a sitului, nu și la suprafața care se află în
zona Parcului Național Buila – Vânturarița .
Conform determinării GIS a sitului ROSPA0025 Cozia -Buila -Vânturarița de pe hărțile oficiale ale ac estuia, rezultă că are
o suprafață de 17.279 ha, fiind mai mare decât limitele PN Cozia, cu aproximativ 466 ha, ca urmare a includerii în suprafața
sitului a lacurilor de acumulare Turnu și Gura Lotrului de pe cursul râului Olt și a terenurilor dintre limi tele PN Cozia de pe
ambele maluri al râului Olt, între punctele baraj lac de acumulare Turnu – baraj lac de acumulare Cornet. Stabilirea limitelor
pe teren și măsurătorile exacte ale suprafeței pe categorii de terenuri, se vor realiza prin implementarea Pl anului de acțiuni
de la Capitolul 6 al prezentului document .

8
Conform Directivei Păsări și a legislației românești, obiectivul principal al administrării ROSPA0025 Cozia -Buila –
Vânturarița, este protecția, managementul și controlul speciilor de păsări, precum și stabilirea regulilor pentru conservarea
lor. Măsurile pentru atingerea acestui obiectiv vor viza speciile de păsări, ouăle acestora, cuiburile și habitatele lor .
Prin măsurile de management impuse prin Planul de Acțiuni, pentru menținerea într-o stare de conservare favorabilă a
speciilor de păsări din acest sit Natura 2000, se va urmări ca :
– dinamica populațiilor speciilor să indice faptul că aceastea se mențin și sunt șanse să se mențină pe termen lung ca o
componentă viabilă a habit atului natural ,
– arealul natural al speciilor nu se reduce și nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil .
3. Rezervația naturală Pădurea Călinești – Brezo i
Este declarată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III -a –
zone protejate .
Prin implementarea proiectului "Realizarea de seturi de date spațiale în conformitate cu specificațiile tehnice INSPIRE
pentru ariile naturale protejate, in clusiv a siturilor Natura 2000, având în vedere optimizarea facilităților de administrare a
acestora" – cod SMIS 43380, în anul 2014 s -au făcut măsurători GIS ale suprafeței și limitelor rezervației Pădurea Călinești –
Brezoi pe localizarea descrisă în docum entele care specifică limitele acesteia și a rezultat că suprafața rezervației este de
400 ha .
În consecință, APNC va face propuneri ca, urmare a implementării proiectului INSPIRE cod SMIS 43380, să se modifice
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Plan ului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III -a – zone protejate, pentru
a corecta suprafața acestei rezervații naturale la 400 ha .
Pădurea Călinești – Brezoi este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV -a IUC N – rezervație
naturală de tip mixt. Este situată în județul Vâlcea, pe teritoriul u.a.t. Brezoi .
Geografic, rezervația se află în partea sud -estică a Munților Lotrului și cea nordică a orașului Brezoi și satului Călinești,
la o altitudine medie de 4 00 m .
Pădurea Călinești – Brezoi face parte din zona de protecție integrală a PN Cozia și s -a constituit din suprafețele forestiere,
ua 181 -191 ale amenajamentului silvic UP I Călinești din anul 1993 al Ocolului Silvic Cornet. În anul 2015, conform
amenajamentelor în vigoare, proprietarii/administratorii acestei rezervații sunt :
a) Obștea Călinești/OS Clăbucet (privat) pentru UP I Călinești, ua: 181 -186,
b) statul român/RNP -Romsilva, DS Vâlcea, OS Voineasa pentru UP III Pă scoaia, ua: 687 -691.
Rezervația naturală Pădurea Călinești -Brezoi, este una geomorfologică, floristică și peisagistică .

9
Geomorfologic, zona are un specific aparte cu un relief ruiniform, deosebit de spectaculos modelat în conglomerate de
Brezoi , cu stânci sub formă de: ace, turnuri, hornuri, piramide, clăi, abrupturi, polițe, grohotișuri, grote .
Floristic, aici se întâlnesc elemente termofile sudice, precum scumpia (Cotynus coggygria), specii endemice și rare, cum
ar fi: Diantus henteri, G alium valantoides var. bailloni, Thymus comosus, dedițelul (Pulsattilla montana), tulichina mică
(Daphne cneorum), tulichina mare (Daphne mesereum) .
Peisagistic, zona are un aspect aparte datorat reliefului variat cu păduri, creste, văi și mici pajiș ti secundare .
Fauna din această rezervație este foarte bogată, fiind prezente aici printre altele: râsul (Lynx lynx), capra neagră
(Rupicapra rupicapra), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), jderul de piatră (Martes foina), jderul de
copac (Martes martes), vipera cu corn (Vipera ammodytes) .
În habitatele rezervației, cu un areal totuși destul de restrâns, pe cele aproximativ 400 ha se găsesc o mulțime de păsări
cu specii de stâncă, de pădure și de pajiști .
Managementul acestei rezervații va avea în vedere conservarea speciilor și habitatelor, precum și păstrarea nealterată
a peisajelor și a formațiunilor geologice specifice .
1.3. Baza legală a elaborării Planului de Managemen t
Planul de Management al PN Cozia s-a elaborat în baza prevederilor art. 21 alin. (1) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completă rile
ulterioare, prevederi care specifică: "Planurile de management și regulamentele ariilor natural protejate care au structuri
de administrare special constituite, se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultati ve
de administrare, se avizează de către consiliile științifice și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice ce ntrale
pentru protecția mediului, apelor și pădurilor, emis în baza avizelor autorităților publice centrale din domeniul culturii,
dezvoltării regionale și administrației publice și al agriculturii și dezvoltării rurale (…)" .
1.4. Legislația privind înființarea, reglementarea și administrarea PN Cozia și a ariilor protejate din această zon ă
1.4.1. Baza legală pentru înființ area și reglementarea regimului de arie protejată a PN Cozia și a ariilor protejate din
această zon ă
a) Hotărârea nr. 659/1966 a Sfatului Regional Argeș, prin care Masivul Cozia a fost declarat rezervație naturală ,
b) Amenajamentele silvice ale o coalelor silvice Călimănești, Brezoi și Cornet, în care, încă din anii 1970, silvicultorii au
prevăzut pentru actuala suprafață a PN Cozia măsuri speciale de protejare a genofondului și ecofondului forestier și de
conservare a unor păduri de interes științ ific,

10
c) Ordinul ministrului apelor, pădurilor și mediului înconjurător nr. 7/1990, ce consemnează înființarea unor parcuri
naționale și naturale printre care și PN Cozia ,
d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III -a – zone protejate,
prin care se declară PN Cozia în suprafață de 17.100 ha, aflat în întregime pe suprafața județului Vâlcea ,
e) Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale
și constituirea administrațiilor acestora ,
f) Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor
naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice ,
g) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare ,
h) Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioar e,
i) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare ,
j) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată
a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 200 0 în România, cu
modificările ulterioare ,
k) Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare ,
l) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și
completările ulterioare .
1.4.2. Baza legală de funcționare a Administrației PN Cozi a
Înființarea APNC, s -a făcut în baza Hotărârii Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor
naționale și parcurilor naturale și constituirea admini strațiilor acestora .
APNC este unitate cu personalitate juridică în cadrul RNP -ROMSILVA, având denumirea de R.N.P. -ROMSILVA,
Administrația Parcului Național Cozia RA, conform Hotărârii Guvernului nr. 229/2009 privind reor ganizarea RNP –
ROMSILVA, aprobată cu modificările ulterioare .
În baza Ordinului ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire
în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, s -a atri buit către APNC administrarea PN Cozia și a siturilor Natura
2000 din zona acestuia .

11
Conform legislației ariilor protejate, activitatea APNC este îndrumată de Consiliul Științific al PN Cozia, acesta având în
principal rolul de autoritate științifică pe raza PN Cozia .
Înființarea, funcționarea și componența Consiliului Științific al PN Cozia, precum și regulamentul de organizare și
funcționare al acestuia, au fost aprobate prin ordin al autorității mediului și pădurilor .
Pe lângă APNC func ționează și Consiliul Consultativ de Administrare, care este alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor,
organizațiilor economice, autorităților, comunităților locale, proprietarilor/administratorilor de terenuri, etc, care dețin cu
orice titlu suprafețe în perimetrul PN Cozia și care sunt implicate și interesate în aplicarea măsurilor de protecție, conservare
și dezvoltare durabilă a zonei .
Rolul acestui consiliu este de a permite participarea reprezentanților factorilor interesați la activitățile d e management
ale PN Cozia. Componența Consiliului Consultativ de Administrare s -a propus de APN Cozia și a fost confirmată prin ordin
al autorității mediului și pădurilor .
Consiliul Consultativ de Administrare funcționează pe baza unui regulament pro priu de organizare și funcționare .
1.5. Procesul de elaborare a Planului de Managemen t
Forma actuală a acestui plan a fost elaborată de APNC, prin utilizarea bazei de date existente despre PN Cozia și despre
ariile naturale din zona acestuia la data preluării în administrare, iar ulterior în urma culegerii unor informații noi din teren,
a unor repetate consultări cu factorii interesați, a numeroase instruiri și pregătiri profesionale ale personalului administr ației
parcului în acest scop .
La fundamentarea acestui plan au stat studiile și cercetările științifice efectuate după preluarea în administrare a PN
Cozia în anul 2004, mai ales cele din perioada 2009 -2014 în urma implementării unor programe finanțate prin POS Mediu
Axa 4, ce au vizat realizarea unui set complex de inventarieri ale patrimoniului natural și monitorizarea stării de conservare
a unor specii și habitate din PN Cozia .
În principal elaborarea Planului de Management a parcurs următoarele etape :
a) organizarea de ate liere de lucru cu participarea membrilor Consiliului Științific și membrilor Consiliului Consultativ, atât
în etapa de început a procesului de planificare, cât și pentru discutarea proiectului de plan în vederea definitivării lui ,
b) implicarea în pro cesul de elaborare a planului, respectiv invitarea la sesiunile de lucru speciale în grupul de lucru
restrâns, a reprezentanților factorilor interesați ,
c) solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesați și de la specialiști din diverse d omenii în perioada de elaborare
a planului ,
d) consultarea factorilor interesați înainte de a solicita aprobarea Planului de Management, conform prevederilor legale .

12
1.5.1. Calendarul de elaborar e
Încă de la înființarea Consiliului Științif ic, membrii acestui for s -au implicat în elaborarea Planului de Management,
lucrând efectiv alături de administrația parcului la redactarea acestui document în cadrul mai multor ateliere de lucru .
Planul de Management a fost dezbătut și însușit de fa ctorii interesați în ședințele de lucru ale Consiliului Consultativ de
Administrare al PN Cozia în perioada 2005 -2015 .
Prin proiectul POS Mediu Axa 4 "Măsuri de conservare a biodiversității din PN Cozia ș i promovarea unor tehnici avansate
de vizitare a zonei" cu termen de finalizare 31.12.2015, APNC a prevăzut activitatea de revizuire a documentelor anterioare,
în lumina noilor studii de teren realizate și parcurgerea etapelor de aprobare a Planului de Man agement. Ulterior procesului
de elaborare, acest document a parcurs procedura de evaluare de mediu pentru planuri și programe și a obținut Avizul de
Mediu nr. 2 din data de 06.10.2014 de la Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea. Conform acestei procedur i, publicul
interesat și alți factori de interes au consultat prevederile Planului de Management și au avut posibilitatea formulării de
comentarii și sugestii față de conținutul acestui document, în perioada de timp alocată legal .
Actuala formă a Pla nului de Management, a fost avizată de Consiliul Științific al Parcului Național Cozia .
În Anexa nr. 1 este avizul Consiliului Științific pentru actuala formă a Planului de Management al PN Cozia .
1.5.2. Aprobare și revizuir e
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificăr ile
și completările ulterioare, Planul de management se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru
protecția mediului, apelor și pădurilor, în baza avizelor autorităților publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării
regionale și administraț iei publice și al agriculturii și dezvoltării rurale .
În scopul aprobării acestui document, au fost parcurse următoarele etape :
a) informarea Consiliului Consultativ de Administrare ,
b) avizul Consiliului Științific ,
c) analizarea și p romovarea spre aprobare de către autoritatea de mediu ,
Revizuirea Planului de Management se va face la 5 ani de la aprobarea lui .
Modificarea Planului de Management se face printr -o procedură similară celei de aprobare a lui .
1.6. Implemen tarea Planului de Managemen t
Responsabilitatea implementării Planului de Management revine APNC. Implementarea se realizează prin acțiuni
planificate în baza planurilor anuale de lucru .

13
Consiliul Științific evaluează modul în care sunt aplicate și îndeplinite măsurile prevăzute în Planul de Management și
prezintă anual sau ori de câte ori este necesar Academiei Române și autorității centrale pentru protecția mediului informări
cuprinzând constatări, propuneri, recomandări .
Activitățile din planul de lucru anual se implementează astfel :
a) în mod direct de către APNC prin responsabilii de activități ,
b) pe bază de contracte sau protocoale/parteneriate, prin implicarea unor specialiști din țară sau străinătate (persoane
fizice sau j uridice specializate, organizații neguvernamentale, instituții, servicii publice, administrații, organisme cu activitate
în domeniu și altele asemenea). În acest caz, APNC supraveghează dacă implementarea acestor activități se face conform
caietelor de sar cini sau se încadrează în prevederile stabilite .

CAPITOLUL 2
DESCRIER E

2.1. Descriere general ă
2.1.1. Localizare și acces, drumuri existente pe raza PN Cozia și a ariilor naturale protejate din zona acestui a
PN Cozia se află situat în partea central -sudică a Carpaților Meridionali, mărginit la nord de Depresiunea Loviștei,
străvechea Terra Loystha, o vastă arie încărcată de istorie, cu multe localități, organizate odinioară în ținutul lui Senesla u,
unde populația continuă tradițiile și obiceiurile străvechi .
La vest, PN Cozia este separat de restul Munților Căpățânii prin culmile: Frăsineiului, Dosul Pământului și Valea lui
Stan.
La sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea -Berislăvești .
La est, versanții abrupți ai Coziei, Sturului și Pietrei Șoimului, delimitează PN Cozia de Mușcelele Topologului prin Șaua
Groșilor și mai la nord, acesta se învecinează cu localitatea Poiana .
Față de depresiunile înconjurătoare ce au înălț imi relativ mici de 500 -700 m, Masivul Cozia se detașează net, apărând
din depărtări ca o cetate de stâncă cu abrupturi, cu contraforturi și cu o mulțime de turnuri marginale și interioare. Aceast ă
arie montană este străbătută, pe direcția nord -sud, de ape le râului Olt, realizând impresionantul Defileu Gura Lotrului –
Cozia .
Teritoriul PN Cozia este cuprins aproximativ între: 24°10’ și 24°26’ longitudine estică, și 45°16’ și 45°24’ latitudine
nordică .

14
Harta cu localizarea PN Cozia este publicată în Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor
biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora .
Accesul în PN Cozia se face în principal prin DN 7/E 81, care este una din legăturile capitalei cu restul Europei. Distanțele
față de principalele orașe din apropierea PN Cozia sunt de 25 km până la Râmnicu Vâlcea și de 45 km până la Sibiu.
Distanța pe DN7/E 81 până la București este de 200 km. În vecinătat ea PN Cozia se găsesc orașele Brezoi și Călimănești .
Principalele drumuri de acces în PN Cozia sunt prezentate în următorul tabel :

Tabelul nr. 2. Drumuri de acces în PN Cozi a

Puncte de intrare –
ieșire Drum de acces – categorie, denumire Lungime pe raza
PNC (km)
Căciulata -Cornet Drum național, DN 7/E 81 28,0
Brezoi -Valea lui Stan Drum național, DN 7A 6,0
Berislăvești -Vf.Cozia Drum județean, DJ 703N 20,0
Cornet -Poiana Drum județ ean, DJ 703M 15,0
Valea lui Stan Drum forestier, 155D1 7,2
Proieni Drum forestier Bețel, 228D 4,0
Lotrișor – Narățu Drum forestier Valea Lotrișor, 84D 5,7
Lotrișor – Narățu Drum forestier Scorțaru, 85D 1,0
Lotrișor – Narățu Drum forestier Vătuiu, 86D 2,4
Lotrișor – Narățu Drum forestier Galbenu, 87D 2,2
Lotrișor – Narățu Drum forestier Lotrișor – Puturoasa,
88D 4,8
Perișani Drum forestier Sâmniceanu, 183D 6,8
Perișani -Dângești Drum comunal D14A 7,8

15
Perișani Drum forestier Valea Bisericii, 185 1,2
Perișani Drum forestier Valea Călugăresii,
184D 1,4
Perișani Drum forestier Valea Oii, 185D 0,9
Păușa Drum forestier Valea Păușa –
Stânișoara, 131D 5,6
Berislăvești Drum forestier Valea Mică, 166D 2,2
Berislăvești Drum forestier Valea Rădoii, 167D 1,1
Berislăvești Drum forestier Piscul cu brazi, 165D 1,0
Dângești Drum forestier Pietrile lacului, 164D 1,0
Pătești Drum forestier Pătești, 162D 7,0
Cornet Drum forestier Lotrișor – Cozia, 133D 4,5
Cornet Drum forestier Lotrișor – Drăgănești,
134D 4,0
Păușa Drum forestier Călimanu, 132D 1,6
Păușa Drum forestier Paltinu – Păușa, 135D 1,6
Pătești Drum forestier Alămanu 163D 2,4

Prin Defileul Oltului trece tronsonul de cale ferată Râmnicu Valcea -Sibiu cu următoarele stații de oprire pe raza PN
Cozia: Păușa, Turnu, Cozia, Gura Lotrului, Călinești – Bețel și Cornet .
2.1.2. Dreptul de proprietate/administrare și de folosinț ă a terenurilo r
Din suprafața totală a PN Cozia de 16.813 ha, terenurile forestiere reprezintă 16.072 ha, având o pondere majoritară de
aproximativ 96%. Dintre aceste suprafețe forestiere, în anul 2015, statul român administrează prin RNP -ROMSILVA un
procent de aproximativ 54%, suprafață aflată pe raza ocoalelor silvice Călimănești și Voineasa din cadrul DS Vâlcea .
O parte din pădurile aflate în PN Cozia au redevenit proprietate a persoanelor fizice și juridice, prin aplicarea legilor
funciare d e după 1990: Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , cu modificările și

16
completările ulterioare și Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri
adiacente, cu modificările și compl etările ulterioare .
De menționat este faptul că până la publicarea Hotărârii Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor
biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor lege acestora, precum și publicarea
Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003, în PN Cozia a fost retrocedat un procent mic de
suprafețe forestiere .
Pajiștile montane, aflate în proprietatea statului până în 1990 au fost retrocedate foștilor proprietari după anul 1990 .
Regimul de proprietate asupra terenurilor din PN Cozia și modul de administrare al acestora, în în anul 2015, este
prezentat în tabelul următor :

Tabelul nr. 3. Structura proprietății și mo dul de administrare a terenurilor din PN Cozia, anul 201 5

Proprietar/Categorie de
teren Administrator Suprafața (ha) % din
supraf.
PNC ZPI ZCD ZDD TOTAL
1). Statul Român/Fond
forestier RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Călimăneș ti 4.640 3.361 37 8.038
RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Voineasa 544 78 1 623
Total Statul român, RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea 5.184 3.439 38 8.661 51,5
2). Obștea de moșneni
Cozia -Priboiasa/Fond
forestier OS Clăbucet (privat) 59 167
226 1,3
3). Obștea de moșneni
Drăgănești -Vărateca/Fond
forestier OS Cozia -Negoiu (privat) 3 1.159 2 1.164 6,9
4). Obștea de moșneni
Călinești/Fond forestier OS Clăbucet (privat) 263 266
529 3,2
5). Obștea de moș neni
Proieni/Fond forestier OS Clăbucet (privat) 44 561
605 3,6

17
6). Obștea Moșnenilor
Brezoieni/Fond forestier OS Clăbucet (privat) 1.334 592 1 1.927 11,5
7). Obștea de moșneni
Obștea Valea lui
Stan/Fond forestier Fără contract de admini strare în
anul 2015
27
27 0,1
8). Obștea de moșneni
Surdoi -Pripoara/Fond
forestier * OS Clăbucet (privat)
785
785 4,7
9). Mânăstirea Cozia/Fond
forestier RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Călimănești 253
253 1,3
10). Mână stirea
Turnu/Fond forestier OS Poiana Cerbului (privat) 264 378
642 3,8
11). Mânăstirea
Stânișoara/Fond forestier RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Călimănești 20 30
50 0,3
12). Schitul Ostrov/Fond
forestier RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Călimă nești
21
21 0,1
13). Schitul Cornet RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Călimănești
31
31 0,2
14). Alte persoane fizice și
juridice/Fond forestier Ocoale silvice de stat și private 710 438 1 1.149 6,9
15).Primăria Perișani/Fond
forestier Primăria Perișani
2 2
I. TOTAL FOND
FORESTIER X 8.134 7.894 44 16.072 95,6
II. Diverși
proprietari/Enclave în fond
forestier Diverși proprietari/ administratori 77 76
153 0,9
III. Diverși proprietari
/Pajiști montane, fânețe Diverși proprietari/administratori 263 48 47 358 2,1
IV. Diverși proprietari/ Zona
Defileul Oltului Diverși proprietari/administratori
217 217 1,3
V. Diverși proprietari/
Administrativ și agricol Diverși proprietari/administratori
13 13 0,1

18
TOTAL II+III+IV+V X 340 124 277 741 4,4
TOTAL PN COZIA: I +
II+III+IV+V
8.474 8.018 321 16.813 100

* din care 588,8 ha regim silvic suspendat în anul 201 5

2.1.3. Resurse de management și infrastructur ă
Administrația PN Cozia își are sediul în localitatea Brezoi, str. Lotrului nr. 8A, jud. Vâlcea, în clădirea Centrului de vizi tare
realizat prin proiectul POS Mediu Axa 4 "Măsuri de conservare a biodiversității din PN Cozia și promovarea unor tehnici
avansa te de vizitare a zonei", infrastructură care oferă condițiile și mijloacele tehnice unei bune funcționări a echipei acestei
administrații .
În perioada 2004 -2015 Administrația PN Cozia a realizat din surse financiare ale RNP – ROMSILVA sau a achizițion at
prin diverse proiecte implementate, o bogată bază materială de bunuri, având în anul 2015 o bună capacitate tehnică
destinată administrării parcului și celorlate arii naturale din această zonă .
Administrația PN Cozia dispune și de o valoroasă bază științifică necesară cercetării capitalului natural din zona ariei
protejate :
a) biblioteca parcului ,
b) instrumentar de analiză a unor factori de mediu: apă, aer, sol .
De asemenea, administrația parcului deține echipamente de teren pentru personalul angajat .
O situație detaliată cu baza materială și baza științifică, aflate în dotarea APNC la data aprobării prezentului Plan de
Management se află în anexele Contractului de Administrare a PN Cozia pentru perioada 2014 -2024 .
Tot î n acest contract de administrare se găsește și Angajamentul bugetar pentru 5 ani, reprezentând suma minimă
anuală pe care RNP -ROMSILVA o asigură pentru administrarea PN Cozia și a ariilor naturale din zona acestuia .
Bugetul total necesar administrări i PN Cozia și a ariilor naturale care se suprapun, așa cum a rezultat folosind
metodologia de calcul elaborată în cadrul proiectului GEF -UNDP "Îmbunătățirea Sustenabilității Financiare a Sistemului de
Arii Naturale Protejate din Carpați" este prezentat în Anexa nr. 2 .
Pentru atingerea obiectivelor de management, APNC va întocmi și depune proiecte la finanțatori, cu scopul de a folosi
oportunitățile de finanțare în domeniul ariilor naturale protejate. APNC are elaborat un plan de venituri proprii pentr u

19
susținerea unor activități pe termen lung. Colaborarea cu persoane fizice, instituții și alte organizații din țară și străină tate
se face pe bază de acorduri/contracte de parteneriat .
2.1.4. Hărțil e
Pentru suprafețele forestiere, administrația parcului utilizează hărțile amenajistice în vigoare, ale UP -urilor din parc la
scara de 1: 20.000, realizate de ICAS sau de către alte firme de amenajare .
Pentru întreaga suprafață a PN Cozia, administrația parcului dispune de harta generală la scara de 1: 20.000. Acest
material cartografic a fost realizat pe baza temelor GIS, folosind imaginea satelitară Landsat TM 1990 în cadrul Proiectului
GEF "Managementul Conservării Biodiversității" .
Având la bază această hartă, administrația parcu lui poate consulta pentru conformitate hărțile silvice, scara 1:20.000 și
1:50.000, pentru proprietarii și administratorii de terenuri forestiere din zona ariei protejate, realizate la amenajările
ulterioare retrocedării unor suprafețe din PN Cozia .
APNC deține 50 planuri de bază 1: 5.000 IGFCOT în format digital, planuri care acoperă complet zona PN Cozia și a
siturilor Natura 2000 din zona acestuia .
APNC folosește tehnologia GIS pentru prelucrarea datelor geografice, utilizând programele speci ale în acest domeniu,
prin care se actualizează straturile de bază cu informațiile noi pentru realizarea hărților necesare .
Conform acestor tehnici, sau folosind materialele cartografice oficiale existente despre PN Cozia și siturile Natura 2000
din zona acestuia, au fost realizate și sunt anexate prezentului Plan de Management următoarele hărți :
1. Harta cu localizarea generală a PN Cozia în România, scara 1: 2.000.000 ,
2. Harta cu localizarea generală a PN Cozia în județul Vâlcea, scara 1: 500.000 ,
3. Harta Sitului Natura 2000 -SCI0046 Cozia, scara 1: 100.000 ,
4. Harta Sitului Natura 2000 -SPA0025 Cozia -Buila -Vânturarița, scara 1: 90.000 ,
5. Harta administrativă a PN Cozia pe u.a.t -uri, scara 1: 100.000 ,
6. Harta UP -uri din PN Cozia conform amenajamentelor silvice din anul 2015, scara 1: 65.000 ,
7. Harta pajiștilor din PN Cozia, scara 1: 100.000 ,
8. Harta cu traseele turistice din PN Cozia, anul 2015, scara 1:100.00 0
În Regulamentul Parcului N ațional Cozia și al siturilor Natura 2000 din zona acestuia, document anexat Planului de
Management, se află și următoarele hărți :
1. Harta zonării interioare a PN Cozia, scara 1: 70.000 ,
2. Harta traseelor de escaladă sportivă din PN Cozia .

20
În Anexa nr. 7 a prezentului Plan de Management este Harta Habitatelor din PN Cozia .
2.1.5. Limitele, zonarea interioară și vecinătatea PN Cozia. Suprafața operațională a Planului de Managemen t
2.1.5.1. Limitele și zonarea interioar ă
Limitele PN Cozia au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei,
parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora. Limitele exterioare ale P N Cozia au fost
materializate în teren prin semnele distinctive reglementate prin actul normativ menționat mai sus, respectiv pătrat roșu
având laturile între 10 și 15 cm, înconjurat de o bandă albă având lățimea între 2 și 4 cm. Modificarea limitelor PN C ozia
se poate face la propunerea APNC, cu avizul Consiliului Științific, în baza unor acte legislative emise de Guvernul
României .
Zonarea interioară a PN Cozia se face prin stabilirea următoarelor categorii de zone: zone de protecție integrală – ZPI,
zone de conservare durabilă – ZCD și zone de dezvoltare durabilă – ZDD. Inițial, prin Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 au fost stabilite zonele de conservare specială din PN Cozia .
Întrucât acest ordin co nține omisiuni importante ale unor suprafețe forestiere cu valoare conservativă ridicată, în sensul
că acestea fac parte din grupa funcțională 1 -5A în amenajamentele silvice care au stat la baza înființării PN Cozia, dar nu
au fost menționate în ordinul re spectiv ca zone de conservare specială, se impune corectarea acestuia la situația de fapt .
Suprafețele zonei de protecție integrală, corectate, sunt prezentate în Anexa nr. 3 a Planului de Management al PN
Cozia. Includerea pe viitor și a altor supra fețe în zona de protecție integrală, va fi susținută de determinarea valorii de
conservare a suprafețelor respective în baza unor studii și cercetări de specialitate. Cu prioritate, se vor avea în vedere
pădurile încadrate în categoria pădurilor virgine/cv asivirgine din zona PN Cozia .
Suprafața totală a PN Cozia, stabilită prin calculul suprafețelor, pe categorii de terenuri, pe zone interioare, conform
limitelor descrise în H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naț ionale și parcurilor naturale
și constituirea administrațiilor acestora, este de 16.813 ha .
Suprafața pe categorii de terenuri și proprietari, a sitului Natura 2000 ROSPA0025 Cozia -Buila – Vânturarița va fi
determinată cu precizie prin implementarea a cțiunilor din prezentul Plan de Managemen t
În Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III -a – zone protejate,
suprafața PN Cozia este de 17.100 ha .
Zonarea interioară a PN Cozia, în funcție de care se stabilesc obiectivele majore de management și activitățile permise
sunt:

21
A. Zona de protecție integrală, denumită în continuare ZPI – cuprinde patrimoniul natural cel mai valoros din interiorul PN
Cozia .
Suprafața totală a ZPI este de 8.474 ha, fiind formată din 8.134 ha terenuri forestiere și 340 ha alte categorii de terenuri:
pășuni, enclave în fondul forestier din ZPI .
În cuprinsul ZPI, din cadrul celor 8.134 ha terenuri forestiere, sunt 3.447 ha suprafeț e cu un capital natural de o mare
importanță științifică, formate din păduri virgine și seculare de fag, în care nu au existat intervenții antropice sau nivelu l
acestora a fost foarte redus. Cele 3.447 ha, considerate zone sălbatice sau aproape sălbatice, sunt propuse ca situri ale
Patrimoniului Mondial UNESCO – patrimoniu natural comun al Europei. Situația acestor situri ale Patrimoniului Mondial
UNESCO, aflate în proprietatea statului român și administrate de RNP -ROMSILVA prin DS Vâlcea, OS Călimănești, e ste
prezentată în Anexa 3 .
Activitățile permise a se desfășura în ZPI sunt cele prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Pentr u ZPI se vor
adopta măsuri care să asigure protecția speciilor și ecosistemelor specifice zonei, precum și a proceselor ecologice
naturale .
În ZPI a PN Cozia este inclusă și rezervația naturală Pădurea Călinești – Brezoi, declarată prin Legea nr. 5/2 000. Această
rezervație este constituită din suprafețele forestiere UP I Călinești, ua 181 -191, așa cum a fost prevăzut în amenajamentul
silvic al OS Cornet din anul 1993. În anul 2015 aceste suprafețe sunt în proprietatea Obștii de moșneni Călinești (UP I
Călinești, ua 181 -186, administrate de OS Clăbucet -privat) și a statului român (UP III Păscoaia, ua 687 -691 administrate
de RNP -Romsilva, DS Vâlcea, OS Voineasa) .
B. Zona de conservare durabilă, denumită în continuare ZCD, constituie în PN Cozia o zo nă tampon care mărginește
zona de protecție integrală .
Suprafața ZCD este de 8.018 ha, alcătuită din 7.894 ha. terenuri forestiere și 124 ha. alte terenuri: pășuni, fânețe,
enclave în fondul forestier din ZCD .
Activitățile permise a se desfășur a în această zonă sunt cele prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare .
În primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu pr otecție integrală se execută lucrări de îngrijire și conducere a
arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale și fără extragerea lemnului mort,
cu excepția cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai p ădurii ce se pot extinde pe suprafețe întinse .

22
C. Zona de dezvoltare durabilă a activităților umane, denumită în continuare ZDD, este formată din suprafețele în care
se permit activități de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic , dar cu respectarea principiului de utilizare
durabilă a resurselor naturale și de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității .
Conform tabelelor nr. 3 și nr. 4 din prezentul document, suprafața totală a ZDD este de 321 ha., fiind compusă din: 44
ha. fond forestier (drumuri forestiere, pepiniere silvice, terenuri de sub clădiri silvice și terenuri pentru administrarea a cestor
clădiri, terenuri destinate traseelor pentru desfășurarea unor activități sportive și de recreer e din UP IV Lotrișor, ua 73D%,
terenuri cu construcții de interes turistic sau afectate de aceste activități din UP III Căciulata, ua 57G, etc.); 47 ha. fân ețe
și alte terenuri agricole din zona Doabra -Sulița și alte zone; 217 ha. zona Defileul Oltului (zo na SNCFR, zona DN 7, zona
lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice, etc,) și 13 ha. alte terenuri (stâni și alte terenuri administrative de pe
pășuni, construcțiile, curțile, aleile de acces și terenurile agricole ale Mânăstirii Stânișoara, zona Releu Vârful Cozia și a
construcțiilor turistice Vârful Cozia, etc,) .
În ZPI, ZCD și ZDD o categorie aparte de terenuri o reprezintă traseele turistice descrise în Strategia de vizitare a PN
Cozia și în Anexa nr. 8 a prezentului Plan de Manageme nt. Pe aceste trasee, cu acordul proprietarului/admnistratorului
terenului, se pot face amenajări specifice cum ar fi: marcaje, stâlpi indicatori, panouri informative, măsuțe, băncuțe, vetre
de foc, observatoare, punți, cabluri, mâini curente, scări, trept e, sisteme de iluminare pe timp de noapte. În baza hotărârii
Consiliului Științific, cu acordul proprietarului/admnistratorului terenului și cu avizul APNC se pot amenaja și trasee de
cățărare și escaladă sportivă, trasee ecvestre, circuite mountain -bike, trasee pentru desfășurarea unor activități sportive și
de recreere (gen parc de aventură), trasee marathon, locuri de campare, dacă acestea nu afectează în mod nepermis
starea habitatelor naturale .
Pentru corelarea informațiilor din teren și transpun erea lor pe hărți, în cazul suprafețelor de fond forestier au fost utilizate
informațiile din amenajamentele silvice ale celor 3 ocoale silvice pe raza cărora s -a constituit PN Cozia :
a) OS Brezoi, amenajamentele din anul 1991 ,
b) OS Călimănești, amenajamentele din anul 1993 ,
c) OS Cornet, amenajamentele din anul 1993 .
Pornind de la prevederile acestor amenajamente, a fost actualizată situația cu informațiile amenajamentelor silvice, în
vigoare în anul 2015, pe proprietari/administrator i de terenuri .
Zonarea interioară a PN Cozia, din punct de vedere al necesității de conservare a ecosistemelor naturale și a diversității
biologice, pentru suprafețele de fond forestier conform amenajamentelor silvice în vigoare în anul 2015, zonare propusă
prin prezentul Plan de Management, este prezentată în tabelul următor :

23

Tabelul nr. 4. Zonarea interioară a PN Cozia pentru suprafețele de fond forestie r

UP/Ocolul
Silvic conform
amenajamente
1991, 1993 UP/Proprietar/OS
administrator,
conform amenaja –
mente în vigoare în
anul 2015 Zona de protecție
integrală (ZPI) Zona de conservare durabilă
(ZCD) Zona de Dezvoltare
Durabilă (ZDD) Supraf.
totală în
PNC (ha) Ua Supraf.
(ha) Ua Supraf.
(ha) Ua Supraf.
(ha)
UP III.
Căciulata/OS
Călimănești
1993 UP II. Cozia –
Căciulata/
Mănăstirea
Cozia/OS
Călimănești 57-68 252,9 – – – – 252,9
UP III. Căciulata/OS
Călimănești 68-75 194,33 – –
– 194,33
UP III. Că ciulata/
persoane fizice,
juridice 57A 0,76 – – 57G 1,02 1,78
TOTAL UP III Căciulata 448,0 – – – 1,02 449,02
UP IV.
Lotrișor/OS
Călimănești
1993 UP IV. Lotrișor/OS
Călimănești 1-5, 25 -30,
58-73ABC,
73D% 941,86
1,81 6-24, 31 -57, 1.467,73 22C, 65A,
40AA, 73CC,
73D%, 84D,
85D, 86D, 87D,
88D 19,18 2.430,58
UP II. Valea Oltului –
Brezoi/Obștea
Moșnenilor
Brezoieni/OS Cozia
Negoiu 474-483 393,9
393,9
TOTAL UP IV. Lotrișor 1.337,57
1.467,73
19,18 2.824,48

24
UP V.Cozia/OS
Călimănești
1993 UP V. Cozia/OS
Călimănești 5-23, 31 -36,
43-47, 8AB,
49AB, 51,
52N, 53 –
75AN, 76 –
79, 92ABN,
93, 94,
95AB, 96 –
8,100B 2.381,41 42, 65R1, 65R2,
66R, 72R1,72R2,
73R,
86R,99A,100A,
106-117 429,83 107C, 107P
131D,
132D,133D,
134D,135D 9,33 2.820,57
UP V. Cozia/Schitul
Ostrov/OS
Călimănești – – 85, 86, 88R1 21
21
UP II. Cozia –
Căciulata/Schitul
Cornet – – 1A,B,C,D,F,R 31,5
31,5
UP
V.Cozia/Mănăstirea
Turnu/OS Poiana
Cerbului 75B-77A,
80-84,
92B%, 101 264,1 87-92A, 102 -105 377,7
641,8
UP
V.Cozia/Mănăstirea
Stânișoara/OS
Calimănești 95A 19,5 86A,B, 30,5 – – 50
UP I. Drăgănești –
Vărateca/Obștea
Drăgănești –
Vărateca/OS
Clăbucet 30N1, 30N2,
31N1, 31N2 2.9 21-50 908,8 22Ad, 25Ad,
37Ad. 2,1 913,8
UP V.
Cozia/Persoane
fizice
29PF -51PF 21,9
21,9
TOTAL UP V.Cozia 2.667,91
1.821,24
11,43 4.500,58

25
VI. Berislă –
vești/OSCăli –
mănești 1993 UP VI.
Berislăvești/OS
Călimănești 9-15, 19,
38A, 38C,
40A 277,65 5-8, 10R, 11R,
14R, 15R, 16 -18,
20-37, 38R, 38B,
38D-39, 40B -53,
55-58, 120 1.201,88 10C, 41C,162D,
164D, 165D
166D, 167D,
120P 6,72 1.486,25
TOTAL UP VI. Berislăvești
277,65
1.201,88
6,72 1.486,25
UP VIII. Valea
Băiașului/OS
Corn et, 1993 UP VIII. Valea
Băiașului/OS
Călimănești 127-133,
139-150,
151B, 158B,
159A, 173B 842,32 116M, 118A,Ad,
125-126, 148M,
151A, 152 -157,
158A, 159B,
173A 261,66 118C, 118P
184D, 185D, 1,38 1.105,36
UP VIII. Valea
Băiașului
(DAF)/Primă ria
Perișani
182D; 183D 2,7 2,7
UP I. Drăgănești –
Vărateca/Obștea
Drăgănești –
Vărateca/OS
Clăbucet
12-20 250,6
250,6
UP I. Cozia Priboiasa
/Obștea Cozia –
Priboiasa/OS
Clăbucet 139, 140 58,8 134-136, 137,
138, 171A, 171B,
172 166,8
225,6
UP I.Pripoara –
Surdoiu /Obștea
Pripoara –
Surdoiu/OS Clăbucet
115, 116B,
116V1, 121, 122,
123, 124 196,2
196,2
UP VIII. Valea
Băiașului/Obștea
Pripoara -Surdoiu
/OS Călimănești
(regim silvic
suspendat)
103-114, 116 C,
116 D, 117 -120 588,8
588,8

26
UP VIII. Valea
Băiașului /persoane
fizice 132PF –
133PF,
139PF,
140PF,
148PF 58,63 121PF -122PF,
137PF, 138PF,
160, 161 62,3
120,93
TOTAL UP VIII. Valea Băiașului 959,75
1.526,36
4,08 2.490,19
UP I. Călinești
/OS Cornet
1993 UP III. Păscoaia/OS
Voineasa 687-691 203,3
689C1,689C2,
689A 0,74 204,04
UP II. Bețelu –
Vasilatu/Obștea
Proieni/OS 3 44,3 4-10, 14 -23, 560,5
604,8
Clăbucet
UP I.
Călinești/Obș tea
Călinești/OS
Clăbucet 35, 36, 37,
181-186 262,6 11-13, 24 -27 29 –
34, 38, 39, 41 266,11
528,71
UP II. Valea Oltului –
Brezoi/Persoane
fizice 1PF 3,9
3,9
UP I.
Călinești/Persoane
fizice 1PF, 2PF 52,8 27PF, 28, 29PF,
31PF, 39PF,
40,41PF 164,79
217,59
TOTAL UP I Călinești 566,9
991,4
0,74 1.559,04
UP I. Brezoi/
OS Brezoi,
1991 UP II. Valea Oltului –
Brezoi/Obștea
Moșnenilor
Brezoieni/OS Cozia
Negoiu 101, 105 –
108, 116 –
128, 152 671,0
671,0
UP I. Valea Lotrului –
Brezoi/Obștea
Moșnenilor
Brezoieni/OS Cozia
Negoiu
14, 52 -70 592,2 3C1, 3P1 0,8 593

27
UP I. Brezoi/Obștea
Vl Valea lui Stan/fără
contract administrare – – 48A%, B%, C% 27,4 – – 27,4
UP III. Pă scoaia/OS
Voineasa 201-239 240,78 244-251, 351 78,21
318,99
UP I. Brezoi,
Persoane fizice 1PF, 2PF –
4PF, 9PF –
13PF, 15PF,
29PF -43PF, 508,57 44PF -51PF,
151A 136,87
645,44
TOTAL UP I Brezoi 1.420,35
834,68
0,8 2.255,83
VI. Vasilatu/ OS
Brezoi, 1991 UP III. Păscoaia/OS
Voineasa 519-522,
531-533, 99,78 518% 0,65
100,43
UP II. Valea Oltului –
Brezoi/Obștea
Moșnenilor
Brezoieni/OS Cozia
Negoiu 619N, 623N,
624N, 625N,
626N, 627,
628A, 628B,
634A, 634B,
635, 636 269,2 – –
269,2
UP VI Vasilatu,
Persoane fizice 119PF –
122PF,
129PF –
130PF,
131PF –
133PF 87,12 117PF, 118PF 49,95
137,07
TOTAL UP VI Vasilatu 456,1
50,6
506,7
TOTAL PN Cozia 8.134,24
7.893,88
43,97 16.072,09
TOTAL PN Cozia rotunjiri 8.134
7.894
44 16.072

Ulterior anului 1991, structura proprietarilor și administratorilor de terenuri forestiere din zona PN Cozia s -a modificat
foarte mult, înființâ ndu-se ocoale silvice private. Administratorii de terenuri forestiere, atât ocoalele silvice de stat cât și cele
private, s -au reorganizat continuu în funcție de ritmul retrocedărilor și de asocierea la o formă administrativă sau alta .

28
Corespondența între unitățile de producție (UP) ale suprafețelor forestiere din amenajamentele silvice care au stat la
baza descrierii limitelor PN Cozia în H.G. nr. 230/2003 și a zonării interioare din OMAPAM nr. 552/2003, cu UP -urile din
amenajamentele silvice în vigoare în anul 2015, este prezentată în tabelul următor :

Tabelul nr. 5. Corespondența între UP -urile din amenajamentele silvice care au stat la baza descrierii limitelor PN Cozia
în H.G. nr. 230/2003 și a zonării interne în OMA PAM nr. 552/2003, cu UP din amenajamentele silvice, în vigoare în anul
2015

Nr.
crt. Număr și denumire UP, OS,
care a stat la baza H.G. nr.
230/2003 și OMAPAM nr.
552/2003, anul amenajării Corespondența cu numărul ș i denumirea UP,
proprietar/administrator, anul 2015
1 -UP III Căciulata, OS
Călimănești, "ROMSILVA"
– R.A, 1993 -UP III Căciulata, statul român/ RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Călimănești,
-UP II Cozia -Căciulata, Mănăstirea Cozia/ RNP -ROMSILVA,
DS Vâlcea OS Călimănești,
-UP III Căciulata, Persoane fizice și persoane juridice/ OS
private
2 -UP IV Lotrișor, OS
Călimănești, " ROMSILVA"
– R.A, 1993 -UP IV Lotrișor, statul român/ RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea, OS
Călimănești,
-UP II Valea Oltului -Brezoi/Obștea Moșnenilor Brezoieni/OS
Cozia Negoiu (privat)
3 -UP V Cozia, OS
Călimănești, " ROMSILVA"
– R.A, 1993 -UP V Cozia, statul român/ RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea, OS
Călimănești,
-UP V Cozia, Mănăstirea Turnu/OS Poiana Cerbului (privat),
-UP II Cozia -Căciulata, Schitul Cornet/ RNP -ROMSILVA, DS
Vâlcea, OS Călimănești,
-UP V Cozia, Schitul Ostrov/ RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea, OS
Călimănești,
-UP V Cozia, Mănăstirea Stânișoara/ RNP -ROMSILVA, DS
Vâlcea, OS Călimănești,
-UP I Drăgănești -Vărateca/Obștea Drăgănești -Văratec a/OS
Clăbucet (privat),
-UP V Cozia, Persoane fizice/OS private

29
4 -UP VI Berislăvești, OS
Călimănești, " ROMSILVA"
– R.A, 1993 -UP VI Berislăvești, statul român/ RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Călimănești,
5
-UP VIII Valea Băiaș ului, OS
Cornet, " ROMSILVA" – R.A,
1993 -UP VIII Valea Băiașului, statul român/ RNP -ROMSILVA, DS
Vâlcea, OS Călimănești,
-UP I Drăgănești -Vărateca/Obștea Drăgănești -Vărateca/OS
Clăbucet (privat),
-UP I Cozia -Priboiasa/Obștea Cozia -Priboiasa/OS Clăbucet
(privat),
-UP I Pripoara -Surdoiu/Obștea Pripoara -Surdoiu/OS Clăbucet
(privat),
-UP VIII Valea Băiașului/Obștea Pripoara -Surdoiu/ RNP –
ROMSILVA, DS Vâlcea, OS Călimănești, (regim silvic
suspendat),
-UP VIII Valea Băiașului -DAF/Primăria Perișani,
-UP VIII Val ea Băiașului, Persoane fizice/OS private
6 -UP I Brezoi, OS Brezoi, "
ROMSILVA" – R.A, 1991 -UP III Păscoaia, statul român / RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Voineasa,
-UP II Valea Oltului -Brezoi/Obștea Moșnenilor Brezoieni/OS
Cozia Negoiu (privat),
-UP I Valea Lotrului -Brezoi/Obștea Moșnenilor Brezoieni/OS
Cozia Negoiu, (privat),
-UP I Brezoi, Obștea Valea lui Stan/fără contract administrare,
-UP I Brezoi, Persoane fizice/OS private
7 -UP VI Vasilatu, OS Brezoi,
" ROMSILVA" – R.A, 1991 -UP III Păscoaia , statul român / RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Voineasa,
-UP II Valea Oltului -Brezoi/Obștea Moșnenilor Brezoieni/OS
Cozia Negoiu (privat),
-UP VI Vasilatu, Persoane fizice/OS private
8 -UP I Călinești, OS Cornet, "
ROMSILVA" – R.A, 1993 -UP III Păscoaia , statul român / RNP -ROMSILVA, DS Vâlcea,
OS Voineasa,
-UP II Bețelu -Vasilatu, Obștea Proieni/OS Clăbucet (privat),
-UP I Călinești, Obștea Călinești/OS Clăbucet (privat),
-UP II Valea Oltului -Brezoi/Persoane fizice/OS Cozia Negoiu
(privat),
-UP I Călineșt i, Persoane fizice/OS Private

30

Situația UP -urilor, conform amenajamentelor silvice în vigoare în anul 2015, la nivelul PN Cozia, este prezentată și în
harta anexată Planului de management .
Limitele zonei de protecție integrală , pentru terenurile menționate în tabelele nr. 3 și 4 sunt menționate în Anexa nr. 4 .
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011,
cu modificările și completările ulterioare, Sec țiunea a 3 -a, art. 22 alin. (8), lit. j), în primul rând de parcele întregi limitrofe
zonei de protecție integrală se execută doar "lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare
cu accent pe promovarea regenerării naturale și fără extragerea lemnului mort, cu excepția cazurilor în care se manifestă
atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafețe întinse" .
Deoarece, ulterior înființării PN Cozia, modul de organizare teritorială a structurilor silvice, pr ecum și denumirile UP -urilor
și numerotarea ua -urile, s -au modificat în mod repetat (tabelul nr. 5), existând posibilitatea ca și pe viitor acestea să se mai
modifice, APNC are obligația aducerii la cunoștință către ocoalele silvice a respectării prevederi lor legale referitoare la
statutul primului rând de parcele întregi limitrofe ZPI. Acest aspect se va rezolva cu ocazia amenajării suprafețelor foresti ere
de pe raza PN Cozia .
2.1.5.2. Vecinătatea PN Cozi a
1. Zonele culturale vecine PN Cozia sunt constituite din uat -urile Berislăvești, Brezoi, Călimănești, Perișani, Racovița,
Sălătrucel, în care principalul obiectiv în raport cu activitățile propuse prin Planul de Management al PN Cozia îl constitui e
sprijinirea și promovarea culturii specifice și a practicilor tradiționale durabile ale comunităților. Obiectivele și prioritățile de
management principale sunt legate de obiceiurile și tradițiile locale: pășunatul de transhumanță sau sezonier, târgurile,
meșteșugurile, folclorul, artizanatul și alte a specte culturale specifice comunităților din zonă .
2. Zonele limitrofe PN Cozia cu potențial pentru înființarea pe viitor a unor coridoare ecologice, inclusiv coridoare pentru
migrația unor specii de faună .
Din această categorie fac parte habita tele și ecosistemele care se află în afara limitelor PN Cozia, în care obiectivul
principal este evitarea fragmentării habitatelor pentru menținerea și protejarea unor specii de floră și faună sălbatică. De
asemenea, crearea și menținerea coridoarelor ecol ogice, inclusiv a celor de migrație a speciilor va avea ca obiectiv
conservarea conectivității și funcționalității ecologice, menținerea și/sau îmbunătățirea conectivității pentru rețeaua de ar ii
protejate, inclusiv a rețelei Natura 2000. Aceste coridoare sunt:
a) coridorul care face legătura între PN Cozia și Parcul Național Buila -Vânturarița ,
b) coridorul care face legătura între PN Cozia și Munții Făgărașului ,

31
c) coridorul care face legătura între PN Cozia ș i ariile naturale protejate din zona Munților Lotrului ,
d) pădurile cvasivirgine și virgine aflate în afara limitelor PN Cozia, dar care fac parte din aceleași UP -uri care sunt și pe
raza acestui parc național .
3. Zone de educație și recreere. Pr in activitățile desfășurate în aceste zone se reduc presiunile asupra unor locuri foarte
frecventate din interiorul PN Cozia, unde pot fi afectate biodiversitatea sau starea peisajelor (de exemplu Poiana de la
Stânișoara, locurile de popas de pe văile Păuș a, Lotrișor, Vârful Cozia, etc). Zonele de educație și recreere din vecinătatea
PN Cozia sunt :
a) Poiana Păușa, din imediata apropiere a fondului forestier de pe Valea Păușa ,
b) Poiana Turnu, din apropierea Gării Turnu, limitrofă fondului foresti er,
c) Poiana Bivolari, din apropierea castrului roman Arutela ,
d) poienile din apropierea râului Lotru, în zona Brezoi ,
e) poienile de pe Valea Călinești, în amonte de localitatea Călinești, limitrofe fondului forestier ,
f) poienile di n apropierea Văii Băiaș, limitrofe fondului forestier ,
g) Poiana de la Roșia, în apropierea Văii Roșiei, limitrofă fondului forestier ,
h) Poiana Groși din apropierea localității Poiana .
În poienile de mai sus, cu acordul proprietarilor, se pot desfașura activități de educație și recreere, în special pentru elevi
și studenți .
2.1.5.3. Teritoriul căruia îi sunt aplicabile prevederile Planului de Managemen t
Efectul acțiunilor prevăzute în Planul de Management se produce asupra zonei cuprinse în limitele geografice ale PN
Cozia menționate în Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 și ale sitului Natura 2000 ROSPA0025 Cozia -Buila -Vânturarița din
zona PN Cozia, deoarece suprafața acestui sit se extinde în exteriorul suprafeței PN Cozia .
2.2. Descrierea mediului fizic al PN Cozia și ariilor naturale din zona acestui a
2.2.1. Geologi e
Din punct de vedere geologic, suprafața parcului se suprapune în principal formațiunilor cristaline – partea centrală și
nordică, și într -o mai mică măsură formațiunilor sedimentare situate în sudul zonei cristaline dispusă sub forma unei fâșii
cu orientare generală est – vest, de o parte și alta a Oltului .
În perimetrul parcului, suprafața cea mai întinsă este ocupată de formațiuni cristalofili ene cunoscute în literatura de
specialitate sub denumirea de «gnaise de Cozia». Caracteristice pentru munții Coziei sunt pantele lor foarte înclinate de
50°-70°, pe care, din acest motiv, solul se formează anevoios. Se întâlnesc în parc și formațiuni sedim entare. Pe teritoriul

32
munților Cozia și Narățu, breciile ocupă perimetre destul de importante. Conform definiției, «brecia» sau "formațiunea de
Brezoi" reprezintă formațiuni sedimentare prejurasic -superioare alcătuite din brecii, greu de deosebit de fundam ent. Pe
baza unor cercetări recente, s -a stabilit că în regiune există cel puțin patru categorii de brecii de geneză și vârstă diferite,
care nu pot fi incluse într -o singură formațiune. Cele mai vechi formațiuni sedimentare din regiune apar pe versantul d rept
al Văii lui Stan. S -a stabilit că acest masiv aparține unității supragetice. Un alt element structural important îl reprezintă falia
Cozia, care delimitează la nord cristalinul de Cozia față de sedimentarul din depresiunea Brezoi -Titești .
În ans amblu, masivul Cozia se prezintă ca o cută anticlinală, cu o serie de cute secundare pe flancul sudic. Din punct
de vedere geologic, Cozia are o structură interesantă. În realitate, aparține zonei șisturilor cristaline ale Carpaților
Meridionali, dar depre siunile amintite sunt alcătuite atât înspre sud cât și înspre est, pe suprafețe apreciabile din roci
terțiare. Cea mai mare parte a regiunii centrale a Coziei este alcătuită din grano -gnaise cu ochiuri mari de microclin, așa
zisul gnais de Cozia, care înce pe cu Muntele Foarfeca, din malul drept al Oltului și reapare peste Cozia ca un brâu orizontal
îngust, până la râurile Topolog, Argeș și Vâlsan. Acest gnais de Cozia a fost tăiat de râul Olt, precum și de afluenții săi.
Caracteristice pentru gnaisele de Co zia sunt pantele lor foarte înclinate, iar din acest motiv solul se formează anevoios.
Partea estică a masivului se deosebește prin morfologie și prin vegetație față de versantul apusean. Astfel, în timp ce
părțile stâncoase ale versantului de apus sunt ac operite mai uniform de păduri, pe versantul răsăritean se află turnuri,
brâne și pereți stâncoși lipsiți de vegetație, cu jgheaburi înguste și înierbate. Această parte este cea de deasupra Mănăstir ii
Stânișoara, care atrage atenția cercetătorului ce trece pe aici .
2.2.2. Geomorfologi a
PN Cozia, situat în masivele Cozia -Narățu -Doabra, prezintă caractere specifice din punct de vedere geomorfologic, de
unde ș i denumirea de relief de tip Cozia. Masivul Cozia este un " horst" izolat. Versantul nordic este abrupt, iar cel sudic
prelung .
În alcătuirea geomorfologică a PN Cozia se disting trei elemente majore: Masivul Cozia, Masivul Narățu și Defileul
Oltului . La acestea se adaugă sectorul Doabra cuprins între Valea Lotrului și Valea Pârâu lui Negoi, la nord de Valea
Călinești. Acestea realizează un ansamblu al cărui rezultat îl putem admira vizitând cel puțin o parte din parc, sau numai
străbătând Valea Oltul ui.
Cercetările geomorfologice au evidențiat particularitățile masivului Cozia, care constau în gruparea culmilor mai înalte,
sub formă de muchii, cu vârfuri ascuțite și însoțite de abrupturi. Relieful de tip Cozia este reprezentat de versanți foarte
abrupți și inaccesibili, cu înclinări de 45 -60°, etajarea aproape concentrică a treptelor hipsometrice de la 300 m la 1600 m

33
altitudine. Alcătuirea structurală este relativ omogenă, fiind individualizate două unități structurale principale: unitatea
centr al-nordică a formațiunilor cristaline, în principal gnaise, și unitatea sudică a formațiunilor sedimentare .
Masivul Cozia și Muntele Narățu au o pronunțată asimetrie între versantul nordic, foarte abrupt și versantul sudic mai
prelung, cu pante mai d omoale. Această asimetrie este datorată faliei Brezoiului, falie în lungul căreia zona muntoasă a
cunoscut o înălțare de peste 1000 m. În zona cristalină poate fi semnalată foarte rar prezența suprafețelor plane sau relativ
plane. Chiar dacă Masivul Cozia se individualizează prin relieful de tip Cozia și prin gnaisul ocular de Cozia, ambele
prezente și în Masivul Narățu, se cuvine să adăugăm și elementele de microrelief specific ce aduc un surplus de
originalitate acestui masiv. Aceste microforme, modelate în regim periglaciar, constituie elemente deosebite de atracție.
Între ele se pot aminti portalurile, grotele și chipurile antropo și zoomorfe. Portalurile sunt elemente în formă de arcadă
care reprezintă pe alocuri chiar porți de trecere de pe un versant pe altul. Dintre acestea amintim: Poarta Omului, Poarta
de Piatră, Poarta Banului, Poarta Turnului, Poarta de sub Durduc .
Grotele au cea mai mare răspândire în întreg PN Cozia. Fiind modelate în șisturi cristaline, mai rar în gresii, se pot
aminti: G rota Haiducului, Grota Urșilor, Grota lui Meletie, Grotele Zmeilor. Numeroase stânci privite din anumite poziții
prezintă asemănări cu chipul uman sau cu diverse animale. Între formele reprezentative se pot aminti: Băiatul și Fata,
Moșneagul, Ursul, Vidra, Moș Gerilă. Relieful Coziei, cu o diferență altitudinală de circa 1360 m. între Valea Oltului și Vârful
Cozia și de aproximativ 1000 -1100 m față de plaiurile și depresiunile limitrofe se caracterizează printr -un pronunțat caracter
dinamic: diferențe foart e mari altitudinale pe suprafețe restrânse, abrupturi spectaculoase și inaccesibile. În esență, masivul
se evidentiază "ca o cetate de stâncă zidită din abrupturi și sprijinită de contraforturi și numeroase turnuri marginale și
interioare" .
2.2.3. Hidrologi a
Toate râurile care drenează PN Cozia se varsă în râul Olt, fie direct – Valea Băiașului, Valea Lotrișor de Narățu, Valea
Lotrișor de Cozia, Valea Păușa, Valea Călinești, fie indirect prin colectarea acestora de râul Lotru (ca de exemplu Valea
Vasilatu). Prin barajele construite pe Olt s -au format mai multe lacuri de acumulare, dintre care lacul Turnu, situat în amonte
de Cozia se află pe teritoriul parcului, iar lacurile Călimănești, Gura Lotrului și Cornet se află în vecinătatea PN Cozia .
Caracterul hidrografic dominant al regiunii îl constituie orientarea radiară și divergentă a văilor care își au obârșia în
nodul orohidrografic din partea centrală a Masivului Cozia. În ceea ce privește Masivul Cozia, periferic, apele sunt colectat e
de o rețea inelară, ce înconjoară dar și delimitează Masivul: Oltul împreună cu cei doi afluenți ai săi: Băiașul în nord și
Coisca în sud .

34
Întreaga rețea hidrografică a Masivului Cozia aparține bazinului Olt, acestuia revenindu -i direct sau prin interme diul Văii
Băiașului și Văii Sălătrucelului toate apele scurse de pe suprafața masivului și implicit a parcului. Pârâul Băiașul este cel
care drenează versanții nordici și nord -estici ai Masivului Cozia incluși în PN Cozia. Pârâul Coisca drenează apele de p e
versanții sud -estici ai Coziei .
În ansamblu, suprafața parcului prezintă o densă rețea hidrografică, deseori adânc încrustată în masa cristalină a
gnaisului. Din punctul de vedere al regimului hidrologic, rețeaua hidrografică aferentă PN Cozia se î ncadrează în tipul
carpatic -meridional, cu ape mari primăvara și la începutul verii și cu posibilitatea apariției viiturilor în timpul verii, după ploi
cu caracter torențial, și la sfârșitul iernii cu ocazia topirii zăpezii .
2.2.4. Clima
Din pun ct de vedere climatologic Masivul Cozia, ca de altfel întreaga zonă a PN Cozia, prin așezarea sa geografică are
câteva particularități: culmile înalte ale Munților Făgăraș situate în partea nordică protejează această zonă de curenții rec i
și de precipitați ile excesive iar în partea sudică se simte influența curenților calzi, submediteraneeni, care urcă pe Defileul
Oltului, pe văile și fețele cu expoziție însorită. De asemenea, structura mineralogică a rocilor, în care predomină gnaisele
de Cozia și gresiile , precum și poziția izolată a văilor și stâncilor, favorizează formarea de microclimate locale, caracterizate
în general prin temperaturi și precipitații moderate .
Clima în general este mai caldă decât în restul Carpaților Meridionali, având o temper atură medie anuală de circa +3,3°
C și o medie a precipitațiilor de 1015 mm/an, înregistrate în zonele înalte ale masivului. Pe măsură ce altitudinea scade,
temperatura crește și precipitațiile scad, ajungându -se la valori medii anuale de +10° C și respect iv 700 mm în zona
Defileului Oltului. Amplitudinea termică în Masivul Cozia este de 19,7 °C, aspect care denotă un regim termic moderat .
Regimul pluviometric este echilibrat în timpul anului, cele mai mari precipitații înregistrându – se în lunile mai , iunie, iulie.
De obicei nu se înregistrează perioade de secetă, iar frecvența ploilor torențiale este scăzută .
Regimul eolian este influențat de așezarea geografică a Masivului Cozia, constatându -se vânturi predominante din sud,
sud-vest și nord -vest cu viteze mai mici primăvara și mai mari toamna. Iarna se pot înregistra vânturi cu viteze de peste
3m/s care străbat Defileul Oltului .
2.2.5. Soluril e
Principalele soluri din PN Cozia reflectă influența puternică a particularităților morfolo gice ale reliefului asupra naturii și
a distribuției acestora .
Altitudinea specifică munților mijlocii determină distribuirea etajată a solurilor. Partea superioară a munților este acoperi tă
de spodosoluri, iar cea inferioară este reprezentată de sol uri din clasa cambisolurilor .

35
Gnaisele de Cozia și celelalte tipuri de roci întâlnite în PN Cozia își pun amprenta asupra trăsăturilor de bază ale
învelișului de sol. Cea mai mare parte a suprafeței PN Cozia, reprezintă un domeniu de dezvoltare a cam bisolurilor. Dintre
cambisoluri sunt foarte bine reprezentate solurile brun acide pe fațada vestică a masivului Cozia, în estul și sudul aceluiaș i
masiv, dar și pe fațada estică a Narățului. Pe versanții nordici ai Munților Cozia, dar și pe dreapta Oltului , solurile brun
acide sunt asociate cu litosoluri .
2.3. Descrierea mediului biologic al PN Cozia și ariilor naturale din zona acestui a
2.3.1. Flora
Pădurile îmbracă aproximativ 96% din masivele Cozia, Narățu, Doabra -Călinești. Acestea, împr eună cu toată bogăția
floristică și faunistică acoperă în PN Cozia un ecart altitudinal între 300 m și 1667 m. Compoziția generală a pădurilor din
PN Cozia este constituită majoritar din fag – 57%, gorun – 14%, molid – 18% și specii de amestec: carpen, cir eș, tei,
mojdrean și alte specii – 11%. Suprafața arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale și
artificiale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. Valoarea științifică a PN Cozia o constituie existența pe suprafețe întinse
a ecosistemelor forestiere și de pajiști naturale, puțin modificate de om, de o mare originalitate și variabilitate. Existenț a
concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formațiunii geologice majoritare – gnaisul – relieful de tip "horst" și
pantelor abrupte cu expoziții diverse, factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate .
Flora micologică. Până în prezent au fost identificate 402 specii de ciuperci parazite sau saprofite. Numărul combinațiilor
ciuperci -substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. De pe teritoriul parcului au
fost descriși patru taxoni noi pentru Romania: Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni, Peronospora eynoglossi,
Tamularia thesii .
Dintre licheni au fost identificați 76 taxoni, incluzand în special licheni epifitici și tericoli, 9 taxoni sunt amintiți în premieră
pentru Romania, iar 54 taxoni pentru Cozia. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit ș i din punct de vedere lichenologic.
Comunitățile de licheni de pe scoarța arborilor sunt considerate sinuzii și sunt tratate în prezentul Plan de Management,
subordonate formațiunilor forestiere în care vegetează .
Mușchii. Dintre briofite au fost inv entariate în total 199 specii. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae, iar 158
din clasa Musci. Cercetările s -au efectuat în toate formațiunile vegetale ale muntelui și s -au recoltat materiale saxicole
35%, tericole 34%, corticole 20%, poliedafice și supralignicole 11% .
Flora cormofitică. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana,
Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa coziae, Stipa crassiculmis spp. Heterotri cha. Endemitele
carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma,

36
Draba simonkaiana, Doronicum carpaticum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta turbith
spp. Hungarica, Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria transsilvanica și altele. Dintre speciile rare, menționăm:
Leontopodium alpinum, Daphne blagayana, Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa crassiculmis spp. Heterotricha, Lilium
carniolicum spp .jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum .
De asemenea, în zona parcului există și specii de interes comunitar, cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica, specie
protejată conform Directivei Consiliului Europei nr. 92/43 EEC, fiind inclusă și în Convenția de la Berna .
O caracteristică specifică a condițiilor ecologice de interferență fitoclimatică diferită o constituie pătrunderea în masivul
Cozia a unor specii forestiere xerofil -termofile meridionale dinspre M unții Banatului, cum ar fi: mojdreanul – Fraxinus ornus,
nucul – Juglans regia, scorușul grecesc – Sorbus graeca, scumpia – Cotynus coggygria, care vegetează la altitudini de circa
700 m și mai ales a gorunului – Quercus delechampii, Quercus polycarpa, car e urcă până la 1200 -1300 m, record altitudinal
în Carpați. Se remarcă interferența speciilor eurasiatice cu cele meridionale și atlantice, la care se adaugă endemitele
carpatice și endemitele locale .
În Anexa nr. 5 este Lista speciilor de plante prot ejate din PN Cozia și siturile Natura 2000 din zona acestuia, după M.
Oltean, G. Negrean, A. Popescu, N. Roman, G. Dihoru, V. Sanda, S. Mihăilescu, 2004 .
2.3.2. Vegetați a
Muntele Cozia prezintă un interes deosebit prin poziția sa izolată din Car pați, prin structura sa geologică, precum și prin
flora sa interesantă. În acest masiv, în afară de elemente floristice ale Europei Centrale, flora se mai îmbogățeste și cu al te
plante provenite din regiuni geografice mult mai îndepărtate, cum sunt Caucazu l, Alpii, Balcanii, ținuturile mediteraneene
și regiunile circumpolare ale Europei sau ale Asiei .
Se poate vorbi de o inversiune de așezare pe verticală a vegetației, diferită de la un versant la altul: gorunul urcă în
Cozia până la 1350 m, împreună cu alte elemente termofile Fraxinus ornus, Allysum murale, Stipa crassiculmis spp.
Heterotricha. De asemenea unele elementele ale vegetației boreale și subboreale sunt prezente la altitudinea de peste
1600 m și numai pe versanți umbriți. Totodată, bradul ș i fagul coboară mult altitudinal, până la 300 -400 m pe văile umbrite
luând locul gorunului. Se realizează astfel vecinătăți de ecosisteme forestiere atipice și unice, cu floră indicatoare specif ică
fiecărui ecosistem. Una din particularitățile vegetației o constituie faptul că pe distanțe relativ mici se întâlnesc numeroase
stațiuni forestiere și zone fitoclimatice cuprinse în subetaje, de la gorunete de deal până la molidișuri de limită, care în mod
natural vegetează la mari depărtări altitudinale și spați ale. Existența acestor ecosisteme variabile se datorează formațiunii
geologice majoritare – gnaise, reliefului de tip horst și pantelor abrupte cu expoziții diverse, factori care au contribuit la

37
crearea unor microclimate locale foarte diversificate. În an samblu, învelișul vegetal al PN Cozia este organizat pe 38
asociații vegetale identificate până în prezent .
2.3.3. Faun a
Fauna de nevertebrate este bogată. Pe parcursul derulării proiectelor implementate de APNC, una dintre activitățile din
teren a fost inventarierea, evaluarea și cartarea nevertebratelor, fiind inventariate un număr de 105 specii, aparținând la
76 de genuri și 21 de familii de coleoptere și un număr de 17 specii de ortoptere, aparținând la 14 genuri și 4 familii .
Dintre sp eciile regăsite, doar 6 sunt considerate specii prioritare: Isophya harzi, Odontopodisma rubripes și Pholidoptera
transsylvanica (Ortoptere) și Carabus variolosus, Cerambyx cerdo și Lucanus cervus (Coleoptere), fiind menționate în
Formularul Standard Natur a 2000 al sitului ROSCI0046 Cozia și enumerate în Anexa II a Directivei Habitate și în Anexa 3
a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu
modificările și completările ulterioare. De ase menea, au mai fost identificate în teren următoarele specii importante de
faună, conform Formularului standard Natura 2000: Carabus (Chaetocarabus) intricatus, Carabus (Megodontus) violaceus,
Morimus asper funereus, Rosalia alpina (Coleoptere) și Pezotetti x giornae (Ortoptere). În zona PN Cozia se află numeroase
specii de nevertebrate care contribuie la menținerea echilibrului ecologic. Cel mai frecvent se întâlnesc specii de
coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole și araneae, în timp ce alte grupe c a chilopodele, formicidele și lumbricidele
apar sporadic .
O mențiune aparte trebuie făcută și pentru arahnide, dintre care se evidențiază pseudoscorpionul Neobisium
carpathicum, specie termofilă protejată, de origine mediteraneeană, frecventă atât î n Masivul Cozia, cât și în Narățu .
Fauna PN Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale. Dintre vertebrate importanță
deosebită o prezintă speciile de carnivore mari: ursul brun – Ursus arctos, lupul – Canis lupus, râsul – Lynx lynx, dar și
ierbivorele: căpriorul – Capreolus capreolus, cerbul – Cervus elaphus, capra neagră – Rupicapra rupicapra și altele. Alte
specii întâlnite în parc sunt: pisica sălbatică – Felis silvestris, jderul de copac – Martes martes, jderul de piatră – Martes
foina, bursucul – Meles meles, veverița – Sciurus vulgaris, pârșul – Glis glis, șoarecele de pădure – Apodemus silvaticus,
ariciul – Erinaceus europaeus .
În ceea ce privește ornitofauna, sunt cunoscute în PN Cozia 164 specii de păsări. Defi leul Oltului, pe lângă importanța
sa peisagistică, este și un culoar favorabil pentru migrația păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee și invers,
iar ca urmare a apariției lacurilor de acumulare Turnu și Gura Lotrului, s -au creat condiții pentru staționarea temporară și
chiar iernarea păsărilor de apă .

38
Dintre speciile de păsări amintim: eretele – Circus cyaneus, uliul porumbar – Accipiter gentilis, șoimul călător – Falco
peregrinus, ciuful de pădure – Asio otus, ochiul boului -Troglodytes tr oglodytes, acvila de munte – Aquila chrysaetos, pupăza
– Upupa epops, botgrosul – Coccothraustes coccothraustes, turtureaua – Streptopelia turtur, stârcul cenușiu – Ardea cinerea,
cucul – Cuculus canorus, corbul – Corvux corax, pițigoiul mare – Parus major , pițigoiul de brădet – Parus ater, pițigoiul de
munte – Parus montanus, sfrâncioc roșiatic – Lanius collurio, gaița – Garrulus glandarius, huhurez mic – Strix aluco, huhurez
mare – Strix uralensis, ciuvica – Glaucidium passerinum, mierla – Turdus merula, forfecuța – Loxia curvirostra, cocoșul de
munte – Tetrao urogallus, ierunca – Tetrastes (Bonasa) bonasia etc. La marginea râurilor se întâlnesc frecvent: codobatura
de munte – Motacilla cinerea, codobatura albă – Motacilla alba, pescarelul negru – Cinclus cinclus, pescarușul râzător –
Larus ridibundus .
Reptilele sunt prezente prin următoarele specii: gușterul – Lacerta viridis, șopârla de munte – Lacerta vivipara, șoparla
de ziduri – Lacerta muralis, năpârca – Anguis fragilis, șarpele de apă – Natrix tesselata, vipera de munte – Vipera berus
berus, vipera cu corn – Vipera ammodytes. Vipera cu corn e protejată prin lege datorită rarității sale .
Din clasa amfibienilor se întâlnesc următoarele specii: salamandra – Salamandra salamandra, tritonul cu creastă –
Triturus cristatus, tritonul de munte – Triturus alpestris alpestris, broasca râioasă brună – Bufo bufo, buhaiul de baltă –
Bombina variegata, șopârla de munte – Lacerta vivipara, șopârla de câmp – Lacerta agilis agilis, gușterul – Lacerta viridi s
viridis .
Fauna acvatică este reprezentată printr -un număr mare de nevertebrate și peste 30 specii de pești specifici râurilor de
munte ca de exemplu: păstrăvul – Salmo trutta fario, zglăvocul – Cotus gobio, boișteanul – Phoxynus phoxynus, scobarul –
Chondrostoma nasus, mreana – Barbus barbus, crapul – Cyprinus carpio, nisiparița – Sabanejenia romanica, ultima fiind
endemică în România și deci se impune asigurarea nu numai a supraviețuirii speciei ca atare, ci și supraviețuirea ei în cât
mai multe ba zine din țară .
În Anexa nr. 6 sunt listate speciile de animale din PN Cozia și siturile Natura 2000 din zona acestuia, protejate prin
convenții internaționale .
2.3.4. Habitate din Parcul National Cozia și situl Natura 2000 ROSCI0046 Cozi a
La nivel european au fost elaborate mai multe sisteme de clasificare ale habitatelor, clasificări care au încercat să
cuprindă întreaga diversitate ecosistemică a continentului. Unele sisteme sunt mai detaliate: CORINE 1991, PALEARCTIC,
HABITATS 1996, 1999 și EUNIS 1997 -2005, iar altele mai sumare, cuprinzând numai acele tipuri de habitate care necesită
adoptarea unor măsuri speciale de conservare: Emerald 2000, Directiva Habitate (după Doniță & al. 2005) etc .

39
Deoarece nivelul de detaliere al habitate lor este foarte diferit de la un sistem de clasificare la altul, în abordarea
prezentului Plan de Management s -a folosit menționarea tipului sau a tipurilor de habitate prezente, conform clasificării
habitatelor din România, după Doniță și alții, 2005 și c orespondența lor cu sistemele de clasificare NATURA 2000 și
PALEARCTIC HABITATS, pe care le -am considerat ca fiind cele mai relevante .
În descrierea generală a acestora sunt incluse și asociațiile vegetale din Parcul National Cozia, caracteristice pe ntru
unitatea de cartare respectivă. În vederea separării tipurilor de pădure, s -a folosit drept criteriu de diferențiere raportul
dintre speciile componente ale stratului arborescent, conform informațiilor preluate din amenajamentele silvice .
Habita tele din Parcul National Cozia și situl Natura 2000 ROSCI0046 Cozia au fost cartate și inventariate prin proiectul
POS Mediu Axa 4 "Măsuri de conservare a biodiversității din Parcul National Cozia și promovarea unor tehnici avansate
de vizitare a zonei", î n perioada 2012 -2013. Cu acestă ocazie a fost stabilită și starea lor de conservare .
NOTĂ:
Un asterisc înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar în Anexa I a Directivei Habitate .

HABITATUL 322 0
Natura 2000: 3220 – Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montan e
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 24.221, 24.22 2
HABITATE DIN ROMÂNIA: R5416, R5418, R5420, R542 3
Descriere generală :
Pe teritoriul PN Cozia se găsește doar subtipul 24.222 .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Calamagrostietum pseudophragmitis Beldie 1967; Chrysosplenio alpini – Saxifragetum stellaris Paw³. et Walas 1949;
Swertio punctatae – Saxifragetum stellaris Coldea 1997; Philonotido – Calthet um laetae (Krajina 1933) Coldea 1991;
Cardaminetum opizii Szafer et al. 1923; Caltho laetae – Ligularietum sibiricae Ștefan et al. 2000; Carici remota – Calthaetum
laetae Coldea (1972) 1978. Pe raza Parcului National Cozia, habitatul are în general un stat ut de conservare bun, dar
prezintă un grad ridicat de fragmentare, iar zonele de ocurență sunt dispersate și au suprafețe mici .
Suprafața acestui habitat în Parcul National Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 90 ha .
HABITATUL 3 240
Natura 2000: 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de -a lungul râurilor montan e

40
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 24.22 4
HABITATE DIN ROMÂNIA: R441 7
Descriere generală :
Habitatul este reprezentat p rin desișuri sau tufărișuri înalte formate din specii precum Salix spp., Hippophaë rhamnoides,
Alnus spp., Betula spp., printre altele, care se dezvoltă pe depozitele de pietriș ale cursurilor de apă montane și boreale
nordice, care au un regim hidrologic de tip alpin, cu debit maxim în timpul verii. Habitatul este alcătuit din formațiuni de
Salix elaeagnos, Salix purpurea subsp. gracilis, Salix daphnoides, Salix nigricans și Hippophaë rhamnoides pe depozitele
înalte de pietriș fluvial din văi .
Substr atul este format din roci psamito -pelitice, cu succesiune de marne, argile, argile nisipoase, nisipuri, prundișuri iar
solurile sunt constituite din aluviosoluri, nisipuri sărace, uneori salinizate, dune marine .
Fitocenoza este edificată de specii eu rasiatice europene, central europene, dar și numeroase specii cosmopolite și
adventive. Exigențele ecologice încadrează speciile componente în categoriile mezotermofile, mezzo – higrofile, euritrofe,
cu tendințe oligotrofe, slab hidrofile. Stratul arbuștil or este edificat de Hippophaë rhamnoides, iar Salix elaeagnos devine
codominantă în zonele aluviale de dealuri .
Înălțimea stratului ajunge la 3 -4 m cu o acoperire de 30 -80 %. Stratul erbaceu se dezvoltă între pâlcurile de tufe, unde
poate înțeleni bi ne terenul nisipos, ajungând la o acoperire de 80 %, fiind dominat de Carex digitata, Agrostis stolonifera,
Sanguisorba minor, Teucrium chamaedrys, Bupleurum falcatum, Asperula cynanchica .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Hippopho – Salicetum elaeagni Br. – Bl. et Volk 1940; Salicetum elaeagnipurpureae Sillinger 1933. Statutul de conservare
al habitatului pe raza PN Cozia este afectat de ploile torențiale extraordinare din ultimii ani, cu viituri mari, care au dis trus
pe alocuri vegetația și au provocat eroz iunea straturilor de sol. La acest aspect se mai adaugă și gradul de fragmentare
ridicat, specific unor stațiuni cu structuri liniare aflate în lungul râurilor montane .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și î n siturile Natura 2000 este de aproximativ 40 ha .
HABITATUL 406 0
Natura 2000: 4060 – Tufărișuri scunde alpine și boreal e
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 31.41, 31.42, 31.43, 31.44, 31.46, 31.47, 31.49, 31.4A, 31.4B .
HABITATE DIN ROMÂNIA: R3101, R3107, R3108, R3109, R3111, R3115, R3617 .

41
ASOCIAȚII VEGETALE :
Cetrario – Loiseleurietum procumbentis Br. – Bl. et al. 1939 (syn.: Loiseleurietum procumbentis Pușcaru etal. 1956);
Rhododendro myrtifolii – Vacci nietum Borza (1955) 1959, Boșcaiu 1971 (syn.: Rhodoretum kotschyi auct. Rom., Rhodoreto
– Juncetum trifidi Resmeriță 1974 Saxifragetosum paniculatae Horeanu et Vițalariu 1991); Junipero – Bruckenthalietum
Horvat 1936 (syn.: Juniperetum intermediae Nyár. 19 56 n.n. Bruckenthalietum spiculifoliae Buia et al. 1962 p.p., as. cu
Bruckenthalia spiculifolia și Antennaria dioica Șerbănescu 1961, as. cu Nardus stricta și Bruckenthalia spiculifolia
Șerbănescu 1961); Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966 (syn.: Juniperetum nanae Soó 1928, Juniperetum
sibiricae Rațiu 1965, Vaccinio – Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto Vaccinietum Pușcaru et al. 1956 n.n.);
Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966 (syn.: Juniperetum nanae Soó 1928, Juniperetum sibiric ae Rațiu 1965,
Vaccinio – Juniperetum communis Kovács 1979, Junipereto Vaccinietum Pușcaru et al. 1956 n.n.) Empetro – Vaccinietum
gaultherioidis Br. – Bl. 1926 (syn.: Cetrario – Vaccinietum gaultherioidis austrocarpaticum Boșcaiu 1971); Campanulo
abietina e – Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boșcaiu 1971 (syn.: Vaccinietum myrtilii Buia et al. 1962, Junceto trifidi –
Vaccinietum Resmeriță (1975) 1976 p.p., Melampyro saxosi – Vaccinietum myrtilii Coldea 1990); Juniperetum sabinae
Csûrös 1958; Achilleo schurii – Dryadetum (Beldie 1967) Coldea 1984 .
În PN Cozia habitatul prezintă un grad diferit de fragmentare, mergând de la zone mediu fragmentate din masivul Cozia
până la zone foarte puternic fragmentate aflate mai ales în zona de sud – vest (î mprejurimile vârfului Cârligele – vârful
Olăneștilor) .
În absența zonelor alpine din PN Cozia, prezența acestui habitat este una atipică. Cu toate acestea, în zonele mediu
fragmentate, tufărișurile alpine și boreale au un statut de conservare foarte bun.
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 216 ha .
HABITATUL 40A0 *
Natura 2000: 40A0* – Tufărișuri subcontinentale peri -panonic e
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 31 .8B12p, 31.8B13, 31.8B14, 31.8B3 p
HABITATE DIN ROMÂNIA: R3116, R3118, R3121, R3124, R3125, R3126, R3127, R3130, R3131, R4413 .
Include următorii cenotaxoni :
Prunetum fruticosae Dziuba³towski 1926 (syn.: Crataego – Prunetum fruticosae Sóo 1 951); Prunetum tenellae Soó 1947
(syn.: Amygdaletum nanae Soó 1951); Syringo – Carpinion orientalis Jakucs 1959; Calamagrostio – Spiraeetum ulmifoliae
Resmeriță et Csûrös 1966; Spiraeetum crenatae Morariu et Ularu 1981; Syringo – Genistetum radiatae Maloș 1972;

42
Asplenio – Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959; Carici humilis – Sorbetum dacicae Gergely 1962; Corno – Fraxinetum
orni Pop et Hodiuan 1964; Alno incanae – Syringetum josikaeae (Borza 1965) Rațiu et al. 1984 .
Analiza gradului de fragmentare pentru acest habitat, cu distribuție vastă, dar insulară, și cu structură tranzițională între
habitatele de stâncărie și/sau pajiște și cele forestiere indică o variație largă a acestui parametru (shape index), asociată
condițiilor staționare caracteristi ce fiecărei locații. Astfel, se relevă poligoane cu fragmentări mari, medii, dar și foarte
scăzute sau absente, predominante fiind totuși cele cu nivel scăzut al fragmentării, datorită izolării și dificultății de acc es
către aceste structuri spațiale .
Statutul de conservare al acestui habitat în PN Cozia este unul foarte bun, stațiunile ocupate fiind în cea mai mare parte
în zona de protecție integrală .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 517 ha .
HABITATUL 615 0
Natura 2000: 6150 Pajiști boreale și alpine pe substrat silicio s
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 36.3 2
HABITATE DIN ROMÂNIA: R3602, R3603, R3604, R3615, R6302, R6303, R6304, R6305, R630 6
ASOCIAȚII VEGETALE :
Primulo – Caricetum curvulae Br. – Bl. 1926, Oberd. 1957; Oreochloo – Juncetum trifidi Szafer et al. 1927 (syn.: Juncetum
trifidi Buia et al. 1962, Rhododendro – Juncetum trifidi Resmeriță 1975, Junceto trifidi – Vaccinietum Resmeri ță (1975) 1976
p.p.); Potentillo chrysocraspedae – Festucetum airoidis Boșcaiu 1971; Salicetum herbaceae Br. – Bl. 1913; Arenarietum
biflorae Voik 1976; Polytrichetum sexangularis Br. – Bl. 1926; Luzuletum alpino -pilosae Br. – Bl. 1926 ;
Soldanello p usillae – Ranunculetum crenati (Borza 1931) Boșcaiu1971; Soldanello hungaricae – Ranunculetum crenati
Coldea 1985; Nardo – Gnaphalietum supini Bartsch 1940; Poo supinae – Cerastietum cerastioidis (Sory 1954) Oberd. 1957
(inclusiv subas. Chrysosplenietosum a lpinae Coldea1985) .
Statutul de conservare al acestui habitat în PN Cozia este unul foarte bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 43 ha .
HABITATUL 6230 *
Natura 2000: 6230* Pajiști m ontane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioas e
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 35.1, 36.3 1

43
HABITATE DIN ROMÂNIA: R3608, R360 9
Descriere generală .
Habitatul cuprinde pajiștile permanente, î n care este prezentă specia Nardus, xeromezofile sau mezofile, care ocupă
soluri silicatice în zonele de șes, deal și munte. Vegetația (Nardetalia) este foarte variată, însă această variație este
caracterizată prin continuitate. Bogăția de specii atribuie valoare ridicată pajiștilor pe care se dezvoltă acest tip de habitat,
iar acestea vor fi interpretate ca situri remarcabile pentru numărul de specii. De asemenea, la acest habitat pot fi incluse și
faciesuri cu Nardus stricta ale altor asociații de pajiști din etajul colinar – montan, cu condiția ca substratul să fie silicatic și
bogăția specifică relativ ridicată .
Bogăția specifică relativ ridicată a acestor pajiști este, în general, corelată cu o acoperire a lui Nardus stricta de până l a
50% din aco perirea totală a vegetației (corespunzător valorii 3 de abundență dominanță pe scara Braun – Blanquet) .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Scorzonero roseae – Festucetum nigricantis (Pușcaru et al. 1956) Coldea 1978 (syn.: Festucetum rubrae fallax Pușcaru
et al. 1956, Festucetum rubraemontanum Csûrös et Resmeriță 1960); Violo declinatae – Nardetum Simon 1966 (syn.:
Nardetum strictae montanum Resmeriță et Csûrös 1963, Nardetumstrictae alpinum Buia et al. 1962, Nardetum alpigenum
carpaticum Borza 1959); Hieracio pilosellae – Nardetum strictae Pop et al. 1988; Nardo – Festucetum tenuifoliae Buiculescu
1971; Festuco rubrae – Agrostietumcapillaris Horvat 1951 subas. Nardetosum strictae Pop 1976 .
Habitatul este prezent la nivelul PN Cozia în șase zone. Cea cu g rad maxim de fragmentare are cea mai mare suprafață
și este situată în împrejurimile vârfului Cozia. Celelalte cinci, situate în jurul acesteia, deși prezintă suprafețe mult mai mici,
nu sunt fragmentate .
Deși aflate într -un grad mare de fragmentare, habitatul are un statut de conservare bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 76 ha .
HABITATUL 643 0
Natura 2000: 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpi ilor pana la cel montan si alpi n
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 37.7, 37. 8
HABITATE DIN ROMÂNIA: R3701, R3702, R3703, R3706, R3707, R3708, R371 4
ASOCIAȚ II VEGETALE: Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990; Adenostylo – Doronicetum austriaci Horvat
1956; Cirsio waldsteinii – Heracleetum transsivanici Pawl. Ex Wals 1949; Petasitietum kablikiani Szafer et al.1926; Telekio
– Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriță et Rațiu 1974; Telekio – Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae –

44
Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico – Cirsietum oleracei Tüxen 1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931em. Schwich
1944; Filipendulo – Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo hirsuti Filipenduletum Nieman et al 1973; Lysimachio
vulgaris – Filipenduletum Bal. – Tul. 1978; Chaerophylletum aromatici Neuhäuslova – Novotna et al 1996; Arunco –
Petasitetum albi Br. – Bl. et Sutter 1977; Convolvulo – Eupatorietum cannabin i Görs 1974; Convolvulo – Epilobietum hirsuti
Hilbig et al. 1972; Aegopodio – Anthriscetum nitidae Kopeckz 1974; Angelico sylvestris – Cirsietum cani Burescu 1998;
Cicerbietum alpinae Bolleter 1921 .
Deși este prezent în multiple locații în PN Cozia, habitatul are un grad ridicat de fragmentare, cu excepția câtorva zone
cu suprafețe mici în care gradul de fragmentare este scăzut, îndeosebi în zone cu altitudini mai mari .
Statutul de conservare al acestui habitat în PN Cozia este unul foarte bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 523 ha .
HABITATUL 652 0
Natura 2000: 6520 Fânețe montan e
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 38. 3
HABITATE DIN ROMÂNIA: R380 1, R3803, R380 4
Descriere generală :
Acest habitat grupează fânețele mezofile bogate în specii din etajele montan și subalpin (majoritatea aflate la altitudini
care depășesc 600 metri), fiind dominate de obicei de Trisetum flavescens la care se adaugă Heracleum sphondylium,
Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, C. pyrenaica, Polygonum bistorta, Silene dioica, S. vulgaris,
Campanula glomerata, Salvia pratensis, Centaurea nemoralis, Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus, Ge ranium
phaeum, G. sylvaticum, Narcissus poëticus, Malva moschata, Valeriana repens, Trollius europaeus, Pimpinella major,
Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi Caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina, Phyteuma halleri, Phyteuma
orbiculare, P rimula elatior, Chaerophyllum hirsutum și multe altele .
La acest habitat nu trebuie incluse pajiștile aparținând subas. Festuco rubrae – Agrostietum capillaris nardetosum,
întrucât ele nu sunt în general exploate ca fânețe, datorită bogăției lor flor istice relativ ridicate, se circumscriu tipului de
habitat 6230 .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Poo – Trisetetum flavescentis (Knapp 1951) Oberd. 1957; Trisetetum flavescentis (Schrõter) Brockmann 1907; Festuco
rubrae – Agrostietum capillaris Horvat 1951; Anthoxantho – Agrostietum capillaris Silinger 1933 .

45
Habitatul a fost regăsit în locații situate în nordul PN Cozia. Suprafețele mai mari prezintă un grad de fragmentare mai
ridicat. Statutul de conservare al acestui habitat în PN Cozia este unul bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 476 ha .
HABITATUL 7220 *
Natura 2000: 7220* – Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion )
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 54.1 2
HABITATE DIN ROMÂNIA: R5417, R541 9
Descriere generală :
Izvoare de apă dură cu formare activă de travertin sau tuf calcaros. Aceste formațiuni se întâlnesc în medii foarte diverse,
precum păduri sau zone rurale deschise, având suprafețe în ge neral mici (formațiuni punctiforme sau liniare) și sunt
dominate de briofite (Cratoneurion commutati) .
Pot forma complexe cu mlaștini de tranziție, mlaștini eu -mezotrofe, comunități casmofitice din stațiuni reci și umede,
tufărișuri și pajiști de sub strate calcaroase (Festuco – Brometea). Pentru a conserva acest habitat, cu extindere foarte
limitată în teren, este esențială menținerea habitatelor învecinate și a întregului sistem hidrologic aferent. Acest habitat
este condiționat de existența stratulu i de tuf calcaros. Unele dintre comunitățile vegetale indicate mai sus pot apărea și în
mlaștini formate pe substrat calcaros, fără existența unui strat vizibil de tuf .
Deși acest tip de habitat este caracterizat fie de locații punctiforme, fie de st ructuri liniare, totuși, singura locație
identificată ca aparținând habitatului 7220* – Izvoare mineralizate încrustante cu formare de tuf calcaros prezintă un nivel
slab al gradului de fragmentare, dovedește o bună conservare a acestuia .
Suprafața a cestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 0,1 ha .
HABITATUL 811 0
Natura 2000: Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani )
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: H2.3,61. 1
HABITATE DIN ROMÂNIA: R6101, R6102, R6103, R6104 .
Descriere generală :
Conform Manualului de interpretare a habitatelor Natura 2000 în România publicat în anul 2008, habitatul cuprinde atât
comu nități de grohotiș silicatic din etajul montan superior până la nivelul zăpezilor permanente, care cresc pe "sisteme
crioclastice" mai mult sau mai puțin mobile, cu granulometrie variabilă, aparținând ordinului Androsacetalia alpinae, cât și

46
vegetația din etajul montan din centrul și vestul Europei, care crește pe grohotișuri – uneori de origine artificială (derocări
efectuate în scop economic). În termeni generali habitatul constă în comunități alpine, adesea bogate în briofite, licheni și
uneori în ferigi (Cryptogrammacrispa), aparținând ordinului Galeopsietalia .
De asemenea, habitatul este strâns asociat cu vegetația casmofitică de pe versanții stâncoși, constituiți din roci silicatice
– habitatul 8220 .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Sileno acaulis – Minuartietum sedoidis Puscaru et al. 1956; Festucetum pictae Krajina 1933 (syn.: Festuco pictae –
Senecionetum carniolicae Lungu et Boșcaiu 1981); Saxifragetum carpathicae – cymosae Coldea (1986) 1990; Saxifrago
bryoidis – Silenetum acaulis Boșcaiu et a l. 1977; Veronico baumgartenii – Saxifragetum bryoidis Boșcaiu et al. 1977 .
Habitatul a fost regăsit în două locații situate la sud de vârful Cozia, prezentând preponderent grade ridicate de
fragmentare. Situat în zona de protecție integrală a PN Coz ia, deși cu o prezență insulară, acest habitat are un statut de
conservare bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 1 ha .
HABITATUL 822 0
Natura 2000: 8220 Versanți stâncoși cu vegetatie cha smofitica pe roci silicioas e
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 62.21, 62.25 .
HABITATE DIN ROMÂNIA: R6201, R6203, R6210, R6211, R6219, R6220, R6221 .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Silenetum dinaricae Schneider – Binder et Voik 1976; Senecio glaberrimi – Silenetum lerchenfeldianae Boșcaiu et al.
1977; Sileno lerchenfeldianae – Potentilletum haynaldianae (Horvat et al. 1937) Simon 1958; Asplenio trichomanis – Poëtum
nemoralis Boșcaiu 1971; Hypno – Polypodietum Jurko et Peciar 1963; Woodsio ilvensis – Asplenietum septentrionalis Tüxen
1937(inclusiv subas. Dianthetosum henteri (Schneider – Binder 1972) Drăgulescu 1988); Asplenietum septentrionalis –
adianti – nigri Oberd. 1938; Aspleniet um septentrionalis Schwick 1944; Sempervivetum heuffelii Schneider – Binder 1969;
Diantho henteri – Silenetum lerchenfeldianae Stancu 2000 .
Habitatul este prezent în mai multe locații de pe teritoriul PN Cozia. Cu toate că majoritatea acestora au un grad ridicat
de fragmentare, există și zone slab fragmentate sau chiar nefragmentate. Gradul de aglomerare este mai mare în cazul
zonelor fragmentate, suprafețele nefragmentate fiind mai mici și mai izolate .
Statutul de conservare al acestui habitat în PN Cozia este unul foarte bun .

47
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 203 ha .
HABITATUL 911 0
Natura 2000: 9110 Păduri de fag de tip Luzulo – Fagetu m
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 41.111, 41.112 .
HABITATE DIN ROMÂNIA: R4102, R4105, R4106, R4107, R4110 .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Festuco drymejae – Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati – Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987 (syn.:
Desc hampsio flexuosae – Fagetum Soó 1962) .
Habitatul ocupă o suprafață semnificativă din PN Cozia. Sunt prezente mai multe porțiuni cu fragmentare ridicată,
comparativ cu cele care au o fragmentare slabă. În estul teritoriului PN Cozia există o zonă în c are habitatul ocupă o
suprafață mai mare, urmată de către sud – estul, centrul și sudul parcului .
Statutul de conservare al acestui habitat în PN Cozia este unul foarte bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 1077 ha .
HABITATUL 913 0
Natura 2000: 9130 Păduri de fag de tip Asperulo – Fagetu m
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS 41.131, 41.133, 41.13 5
HABITATE DIN ROMÂNIA: R4118, R4119, R412 0
Descriere g enerală :
Habitatul este format din pădurile de Fagus sylvatica și, în munții mai înalți, de Fagus sylvatica – Abies alba sau de Fagus
sylvatica – Abies alba – Picea abies dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu humus de calitate (mull), din do meniile
medio – europene și atlantice ale Europei occidentale și ale Europei centrale și central – nordice. Este caracterizat printr -o
reprezentare masivă a speciilor aparținând grupurilor ecologice ale lui Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium)
galeobdolon , Galium odoratum și Melica uniflora iar la munte din specii diferite de Dentaria, formând un strat ierbos mai
bogat în specii și mai abundent decât în pădurile de la 9110 și 9120 .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Carpino – Fagetum Paucă 1941; Galio schulte sii – Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ștefan 1994; Lathyro veneti –
Fagetum (Dobrescu et Kovács 1973) Chifu 1995 .

48
Acest habitat ocupă cea mai mare suprafață din parc, majoritatea suprafețelor acoperite fiind concentrate în jumătatea
nord-vestică a PN Cozia. Sunt prezente în general habitate fragmentate .
Statutul de conservare al acestui habitat în PN Cozia este unul bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 3579 ha .
HABITATUL 917 0
Natura 2000: 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio – Carpinetu m
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS 41.261, 41.262 .
HABITATE DIN ROMÂNIA: R4123, R412 8
ASOCIAȚII VEGETALE :
Carici pilosae – Carpinetum Neuhäusl et Neuhäuslova – Novotna 1964 (syn.: Dentario bulbiferae – Quercetum petraeae
Resmeriță 1975, Caricipilosae – Carpinetum Chifu 1995, Carici pilosae Quercetum petraeae typicum Sanda et Popescu
1999) .
Prezența habit atului predomină în nordul și centrul PN Cozia. Există zone puternic fragmentate, intercalate cu suprafețe
în care gradul de fragmentare este mic sau chiar absent. Statutul de conservare al acestui habitat în PN Cozia este unul
foarte bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 1148 ha .
HABITATUL 9180 *
Natura 2000: 9180* Păduri de Tilio – Acerion pe versanți abrupti, grohotișuri și raven e
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITA TS 41.464 2
HABITATE DIN ROMÂNIA: R411 7
Descriere generală :
Habitatul cuprinde pădurile mixte formate din specii de amestec (Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Ulmus glabra,
Tilia cordata) care vegetează pe grohotișuri, versanți stân coși abrupți sau coluvii grosiere ale versanților, în special pe
substrate calcaroase, dar și pe substraturi silicatice (Tilio – Acerion Klika 1955). Se poate face distincție între o grupare
tipică stațiunilor reci și umede (păduri sciafile și mezo -higrofi le), în general dominate de paltin (Acer pseudoplatanus) –
subalianța Lunario – Acerenion, și o alta, tipică grohotișurilor uscate și calde (păduri xerotermofile), în general dominate de
tei (Tilia cordata, T. platyphyllos) – subalianța Tilio – Acerenion .

49
ASOCIAȚII VEGETALE :
Aceri – Fraxinetum Paucă 1941 (syn. Acereto – Ulmetum Beldie 1951); Corylo – Tilietum cordatae Vida 1959 .
Deși prezența habitatului în mai multe zone ale PN Cozia este evidentă, gradul de fragmentare este ridicat, exis tând
puține zone, cu suprafețe mici în care habitatul este nefragmentat sau slab fragmentat. Cu toate acestea, statutul de
conservare al acestui habitat în PN Cozia este unul foarte bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 200 0 este de aproximativ 4325 ha .
HABITATUL 91E0 *
Natura 2000: 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno – Padion, Anion incanae, Salicion
albae )
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 44.3, 44.31, 44.32, 44.33, 44.2,44.21, 44.22,44.1 3
HABITATE DIN ROMÂNIA: R4401, R4402, R4405, R4407, R440 8
Toate subtipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic de cr eșterea nivelului
râului (sau pârâului) cel puțin o dată pe an, însă altfel bine drenate și aerate în perioada în care debitul apei este scăzut .
Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Ca rdamine
spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) și poate conține diverse geofite vernale, precum Ranunculus
ficaria, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Corydalis solida .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Telekio speciosae – Alnetum incan ae Coldea (1986) 1991; Stellario nemorum – Alnetum glutinosae (Kästner 1938)
Lohmeyer 1957; Carici brizoidis -Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae – Fraxinetum Koch ex
Faber 1936; Pruno padi – Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler 1924 .
Habitatul este prezent în multiple locații aflate pe teritoriul parcului, dar majoritatea acestora sunt puternic fragmentate.
Zonele în care fragmentarea este scăzută sau absentă sunt puține și au o suprafață mică .
Pe unele suprafețe statutul de conservare al acestui habitat în PN Cozia este afectat de inundațiile și ploile extraordinare
din ultimii ani .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 1069 ha .
HABITATUL 91Q 0
Natura 2000: 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestri s
CORESPONDENȚE :

50
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 42.54 2
HABITATE DIN ROMÂNIA: R215, R21 7
ASOCIAȚII VEGETALE :
Seslerio rigidae – Pinetum sylvestris Csûrös et al. 1988; Daphno blagayanae – Pinetum sylvestris Coldea et Pop 1988 .
Habitatul este prezent în mai multe locații de pe teritoriul parcului. Cele cu suprafața mai mare, în număr de șapte, au și
cel mai r idicat grad de fragmentare. Cu toate acestea, există porțiuni mici cu fragmentare slabă. Statutul de conservare al
acestui habitat în PN Cozia este unul foarte bun .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 255 ha .
HABITATUL 91V 0
Natura 2000: 91V0 – Păduri dacice de fag (Symphyto – Fagion )
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALEARCTIC HABITATS: 41. 1
HABITATE DIN ROMÂNIA: R4101, R4103, R4104, R4108, R4109, R411 6
Descriere generală :
Păduri de Fagus sylvatica, Fagus sylvatica – Abies alba, Fagus sylvatica – Abies alba – Picea abies și Fagus sylvatica –
Carpinus betula din Carpații românești și din dealurile subcarpatice, din alianța Symphyto cordati – Fagion, cu specii tipice
de Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice și uneori acide .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 (inclusiv subas. Taxetosum baccatae Comes et Täuber 1977);
Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Soó 1964) Tä uber 1987; Symphyto cordati – Fagetum Vida 1959 (inclusiv subas.
Taxetosum baccatae Hodoreanu 1981); Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1963 .
Gradul de acoperire pentru acest habitat este semnificativ. Majoritatea suprafețelor sunt concentrate de la su d-vest la
nord – est, în nord – vestul și sud – estul PN Cozia fiind prezent doar sporadic. Cea mai mare parte a zonelor de ocurență
prezintă o fragmentare ridicată. Aproape toate suprafețele nefragmentate sau slab fragmentate sunt flancate de către zone
cu fragmentare ridicată .
În zona de conservare durabilă a PN Cozia, pe unele suprafețe în care s -au efectuat lucrări de exploatări forestiere,
statutul de conservare al acestui habitat este afectat, datorită nerespectării regulilor silvice .
Supr afața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 2.326 ha .
HABITATUL 941 0

51
Natura 2000: 9410 Păduri acidofile de Picea – abies din regiunea montană (Vaccinio – Piceetea )
CORESPONDENȚE :
CLASIFICARE PALE ARCTIC HABITATS: 42.21, 42.2 5
HABITATE DIN ROMÂNIA: R4203, R4205, R4206, R4207, R4208, R4209, R4212, R4214 .
ASOCIAȚII VEGETALE :
Soldanello majoris – Piceetum Coldea et Wagner 1998; Hieracio rotundati – Piceetum Paw³. et Br. – Bl. 1939 (sy n.: Luzulo
sylvaticae – Piceetum Wraber1953); Hieracio rotundati – Abietetum (Borhidi 1974) Coldea 1991; Leucanthemo waldsteinii
– Piceetum Krajina 1933 .
Habitatul ocupă o suprafață importantă în estul parcului, fiind de asemenea prezent, dar într -o mai mică măsură în vest
și în nord. Zonele cu fragmentare ridicată alternează cu zone nefragmentate sau slab fragmentate. Statutul de conservare
al acestui habitat este afectat pe o suprafață de aproximativ 1,5 ha în zona Vârful Cozia de factori antropici (incendii de
pădure în anul 2012) .
Suprafața acestui habitat în PN Cozia și în siturile Natura 2000 este de aproximativ 849 ha .
Urmare a studiilor de inventariere, evaluare și cartare a habitatelor efectuate prin proiectul POS Mediu "Măsuri de
conservare a biodiversității din Parcul Național Cozia și promovarea unor tehnici avansate de vizitare a zonei" s -a constatat
faptul că habitatul :
– 3230 – Vegetatie lemnoasă cu Myricaria germanica de -a lungul râurilor montane, citat î n formularul standard Natura
2000 nu se regăsește în PN Cozia .
În schimb, au mai fost identificate 2 tipuri noi de habitate prioritare :
– 40A0* – Tufărișuri subcontinentale peripanonice ;
– 7220* – Izvoare mineralizate incrustate cu formare de tuf calcaros .

Tabelul nr. 6. Habitate Natura 2000 din Situl ROSCI0046 Cozi a

Cod Habitat Formularul
Natura 2000 Habitat identificat
în PNC și situl
Natura 2000
ROSCI0046
Cozia Observa ții

52
3220 Vegetație herbacee de pe malurile
râurilor montane x x
3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria
germanica de -a lungul râurilor
montane x
3240 Vegetație lemnoasă cu Salix
elaeagnos de -a lungul râurilor
montane x x
4060 Tufăriș uri scunde alpine și boreale x x
40A0* Tufărișuri subcontinentale peri –
panonice
x
6150 Pajiști boreale și alpine pe substrat
silicios x x
6230* Pajiști montane de Nardus bogate
în specii, pe substraturi silicioase x x
6430 Comunități de lizieră cu ierburi
înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor, până la cel montan și
alpin x x
6520 Fânețe montane x x
7220* Izvoare petrifiante cu formare de
travertin (Cratoneurion)
x
8110 Grohotișuri silicioase din etaju l
montan până în cel alpin (
Androsacetalia alpinae și
Galeopsietalia ladani) x x
8220 Versanți stâncoși cu vegetație
chasmofitică pe roci silicioase x x
9110 Păduri de fag de tip Luzulo –
Fagetum x x
9130 Păduri de fag de tip Asperulo –
Fagetum x x
9170 Paduri de stejar cu carpen de tip
Galio -Carpinetum x x
9180* Păduri din Tilio -Acerion pe versanți
abrupți, grohotișuri si ravene x x

53
91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa
și Fraxinus excelsior (Alno -Padion,
Alnion incanae, Salicion albae) x x
91Q0 Paduri relictare de Pinus sylvestris x x
91V0 Păduri dacice de fag ( Symphyto –
Fagion) x x
9410 Păduri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio –
Piceetea). x x

Harta habitatelor descrise mai sus se află în Anexa nr. 7.
2.3.5. Peisaje natural e
O mulț ime de locuri din cadrul natural al PN Cozia, cu aranjamente estetice deosebite, ce pot fi surprinse într -o singură
privire, sunt presărate peste întreaga suprafață a acestei arii protejate .
Dintre aceste peisaje naturale, specifice PN Cozia sunt cel e care se încadrează în tipul reliefului dinamic, cu diferențe
mari altitudinale pe spații restrânse. Masivele muntoase Cozia, Narățul, Doabra, Călinești apar ca adevărate cetăți de
stâncă zidite din abrupturi și sprijinite din contraforturi cu numeroase t urnuri pe margini. Peisajul ruiniform cu stâncării sub
formă de ace, turnuri, colți, bulzuri, clăi, este cel cu pondere mare în toată zona PN Cozia. Valoarea estetică a acestora
crește prin prezența și a altor elemente ale cadrului natural, ca de exemplu: păduri, culmi, pajiști, văi, cascade. Câteva
puncte de belvedere din care pot fi observate o parte din peisajele importante pentru promovarea turismului legat de natură
în PN Cozia, sunt: Poarta Stânișoarei, Vârful Cozia, Durducul, Muchia Turneanu, Vârful Narățu, Poarta Vânturilor, Doabra,
Defileul Oltului, Vârful Omu. Aceste locuri, dar și altele, vor fi promovate prin Planul de Acțiuni și Strategia de vizitare, ele
aflându -se pe căile de acces din parc sau pe traseele turistice .
Defileul Oltului, de și puternic antropizat din cauza lucrărilor hidrotehnice, a căilor de transport, a aducțiunii de apă
Brădișor -Râmnicu Vâlcea, a rețelelor electrice și de telefonie, păstrează, totuși frumusețea unor peisaje în care
componentele esențiale sunt apa, vegetați a, versanții abrupți și impunători .
2.3.6. Procese și relații ecologic e
Zona PN Cozia este una cunoscută pentru asocierile atipice ale diferitelor specii de plante cu comportament și cerințe
diferite față de condițiile staționale de exemplu: în Cozia și Narățu bradul și gorunul se găsesc pe alocuri în amestecuri
aproape intime .

54
Pe versanții sudici au loc inversiuni de așezare pe verticală a diferitelor etaje de vegetație, de exemplu: fagul și bradul
coboară până la altitudinea de 300 -400 m, iar gorunul depășeste etajul molidului ajungând sub stâncile Foarfecii din Cozia
până la altitudinea de 1350 m .
Deși zona PN Cozia are un ecart cuprins între 300 m – dealuri joase și 1667 m – subalpin, întâlnim aici ecosisteme și
habitate specifice de la zonele de stepă până la zonele alpine .
Legat de inversiunile și asocierile vegetației au loc și anumite deplasări ale unor specii de animale care s -au adaptat la
habitatele locale .
2.3.7. Starea actuală de conservare a habitatelor ș i speciilo r
Habitatele formate în cea mai mare parte din păduri, vegetație lemnoasă și tufărișuri, reprezentând aproximativ 96 %
din suprafața PN Cozia, sunt în general bine conservate. O suprafață considerabilă a acestora, aproximativ 8.134 ha. se
află în ZPI, printre acestea fiind și păduri virgine sau cvasivirgine, în care și speciile de plante și animale prezente au o
stare de conservare bună, datorită în primul rând nonintervențiilor antropice .
Conform amenajamentelor silvice, toate păduril e de pe raza PN Cozia sunt încadrate în grupa I funcțională: păduri cu
funcții speciale de protecție .
Habitatele de fânețe și pajiști montane, situate în general pe înălțimile munților, sunt încadrate în ZPI a PN Cozia. Aceste
pajiști, aflate în imed iata apropiere a stâncăriilor, au un grad mare de acoperire cu roci la suprafață, fiind pajiști secundare,
în care covorul erbaceu alternează cu suprafețe formate din roci. Cele mai importante pajiști ca suprafață se găsesc în
Masivul Cozia: Mocirle, Babol ea, Urzica, Sâmniceanu, Foarfeca, Rotunda, Cozia. Pe unele porțiuni din suprafața lor s -a
instalat vegetația lemnoasă sub formă de tufărișuri dese sau grupe de arbori. Un factor esențial în păstrarea biodiversității
acestor pajiști, în special cea floristi că, este stoparea invaziei arborilor și arbuștilor prin practicarea unui pășunat durabil,
cu un număr optim de ovine în lunile iunie, iulie și august .
Zona de protecție integrală a PN Cozia, cu păduri și pajiști, are cele mai valoroase ecosisteme nat urale, în care se află
un număr mare de specii importante pentru patrimoniul natural românesc și cel european :
a) plante: endemice Coziei sau Carpaților, rare, termofile, relicte, cu proveniențe balcanice sau caucaziene, de la alpine
până la plante de stepă. O caracteristică importantă a acestora este și inversiunea de așezare pe verticală, precum și
amestecurile atipice realizate între aceste specii ,
b) animale: mamifere carnivore mari și mici, ierbivore, pasări, reptile, amfibieni, insecte. Într eaga piramidă trofică a
acestora, are ca trăsătură importantă numărul mare de specii și de indivizi .

55
De o valoare științifică deosebită, în mod special pentru păsările sălbatice, este și coridorul ecologic Defileul Oltului, în să
această zonă este afe ctată într -o anumită măsură de amenajările existente: hidrotehnice, de transport rutier și feroviar,
aducțiunea de apă de la Brădișor, rețelele electrice și de telefonie. Activitățile antropice care se desfășoară în această
zonă, pe lângă faptul că fragmen tează suprafața PN Cozia, generează și un anumit grad de poluare asupra habitatelor din
apropiere .
Concluzionând, putem spune că starea actuală de conservare a ecosistemelor naturale din PN Cozia este în general
bună .
2.3.8. Scurt istoric al cer cetărilor botanic e
Zona PN Cozia, deși foarte interesantă din punctul de vedere al patrimoniului natural, cu procese ecologice aparte, a
fost insuficient studiată și cercetată până la înființarea administrației acestui parc național. Cele mai multe l ucrări despre
PN Cozia, efectuate anterior înființării APNC, au fost mai mult pe componenta turistică în scopul promovării frumuseții
peisajelor și a promovării punctelor de atracție. Totuși, câteva studii și cercetări merită o atenție aparte. Primul cerce tător
care a studiat plantele din actuala zonă a PN Cozia a fost Ulrich Hoffmann, în anul 1862, datele fiind publicate de D.
Brândză. Cu această ocazie a fost descoperită și specia Gallium baillonii – taxon considerat azi endemit local. Specia
respectivă a mai fost studiată și de Erika Schneider -Binder în anul 1973. Date asupra florei avem și de la G.P.Grintescu și
T. Săvulescu .
I. Dumitriu -Tătăranu cercetează muntele Cozia în 1948, iar în 1955 E.I.Nyarady cercetează vegetația muntelui Cozia și
identi fică noi taxoni .
În 1988, G. Coldea și Adriana Pop publică date interesante despre vegetația acestor munți în lucrarea intitulată "Cercetări
fitocenologice în Muntele Cozia". Alte informații botanice au publicat și I.C.Banu și Maria Ciurchea .
K. Bartok a publicat în anul 1990 un studiu asupra lichenilor din muntele Cozia intitulat "Comunități de licheni din muntele
Cozia". Lucrarea "Contribuții la cunoașterea vegetației din Defileul Oltului" a fost realizată de V. Sanda, A.Popescu și M.I.
Doltu. În 1993, Universitatea din București a elaborat Studiul de Fundamentare al Parcului Național Cozia .
În 2001 și 2002, Marilena Onete publică materiale referitoare la vegetația muntelui Cozia. Speciile mediteraneene și
pontic -mediteraneene au fost stu diate de cercetătorii: V.Sanda, A.Popescu, M. Doltu .
În anul 2004 prof. Dr. Gheorghe Ploaie a publicat o importantă lucrare despre această arie naturală protejată, intitulată
Parcul Național Cozia. Conținutul lucrării prezintă atât aspectele științif ice despre biodiversitatea parcului cât și propuneri
ale unor măsuri manageriale necesare pentru o bună administrare a zonei .

56
În afară de cercetătorii amintiți, și alți botaniști s -au ocupat de studiul florei masivului Cozia: D.Grecescu, Gh. Dihoru, G.
Negrean, N. Donită .
În perioada 2009 -2014 administrația parcului a inițiat și implementat 3 proiecte POS Mediu Axa 4, fiecare dintre acestea
având obiectiv principal inventarieri, cartări și monitorizări ale unor specii și habitate de interes cons ervativ din zona
parcului. Prin aceste proiecte au fost elaborate și publicate :
a) Ghidul Păsărilor din Defileul Oltului și din PN Cozia ,
b) Studiul științific despre avifauna din PN Cozia ,
c) Raportul privind inventarierea, evaluarea ș i cartarea mamiferelor din PN Cozia ,
d) Raportul privind inventarierea, evaluarea și cartarea habitatelor din PN Cozia ,
e) Raportul privind inventarierea, evaluarea și cartarea speciilor de nevertebrate din PN Cozia ,
f) Raportul privind inve ntarierea, evaluarea și cartarea amfibienilor și reptilelor din PN Cozia .
2.4. Informații socio -economice și cultural e
2.4.1. Arheologie, semnificație și interes istori c
Mărturii arheologice privind istoria veche a acestor locuri au fost sc oase la iveală fie prin descoperiri întâmplătoare –
unelte neolitice din Țara Loviștei și pe Valea Coisca, fie prin cercetări sistematice arheologice făcute încă din secolul al
XIX-lea. Pe malul stâng al Oltului, romanii au deschis unul din principalele lo r drumuri de acces către inima Daciei – "Drumul
Oltului". Prima cale de acces și cea mai veche, folosită de împăratul Traian în timpul expediției din anul 105 și după aceea
de către toți voievozii munteni până în secolul al XVIII -lea, urma traseul: Călimăn ești – Jiblea – Berislăvești – Rădăcinești –
Pripoare – Perișani – Titești – Boișoara – Câineni, un drum ce înconjura Masivul Cozia și evita cataractele Oltului din defileu.
Mai târziu, acest drum a fost cunoscut sub numele de "Drumul Loviștei" .
A doua ramură se continuă de la Jiblea spre nord, pe malul stâng al Oltului, pe la poalele Coziei. Drumul săpat în stâncă
sau suspendat pe numeroase poduri de lemn încastrate în stâncă a fost construit la ordinul împăratului Hadrian, după anul
123. De -a lungul celor două artere au fost ridicate castre romane ale căror urme mai pot fi văzute și astăzi la Jiblea, Poiana
Bivolari – Arutela, Vărateca, Copăceni – Pretorium, Câineni – Pons Vetus, iar pe varianta drumului Loviștei castrele:
Sălătrucel, Rădăcinești, Ti tești.
1. Locuri și monumente în lungul Defileului Oltulu i
a) Castrul Arutela – cu vestigii romane construite pe o veche așezare dacică, situat pe malul stâng al Oltului în Poiana
Bivolari, odinioară o mare bivolărie domnească. În prezent se menț in urme ale castrului și termelor romane construite de
arcașii sirieni din armata romană, precum și o porțiune a vechiului drum roman, pavat cu piatră cioplită. În urma săpăturilor

57
arheologice au fost găsite inscripții de pe vremea împăraților romani Hadri an și Antoninu Pius. Întreaga fortificație, mult
mai amplă în perioada când era folosită, a fost distrusă de o mare inundație a Oltului. În prezent acest castru este parțial
conservat și reconstituit. Lângă ruinele romane se află izvoarele și puțul cu ape termale de la Bivolari .
b) Masa lui Traian – un promontoriu stâncos ce prelungește Muchia lui Teofil până în albia Oltului. În prezent apare doar
ca o mică insulă ieșită din apele lacului de acumulare Turnu. Legenda spune că aici ar fi luat masa împăr atul Traian în
timpul campaniei de cucerire a Daciei. Tradiția populară locală mai păstrează și numele de "Masa lui Mihai", care și el s –
ar fi oprit aici în drumul său spre Transilvania. Dimitrie Bolintineanu a fost inspirat de această stâncă în 1846 când a scris
poezia – "Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare", alături de poezia "Umbra lui Mircea la Cozia" .
c) Castrul Pretorium – situat pe partea stângă a Oltului, lângă satul Copăceni -Racovița, cu două construcții monumentale:
una pe malul Oltului cu caracter de apărare și o altă construcție pe terasa superioară a Oltului, o adevărată așezare romană
fortificată .
Rețeaua de castre romane din apropierea Masivului Cozia se integra în vechiul sistem de apărare roman – "Limex
Alutanus" .
2. Monumente Istorice Medievale :
A) Mănăstiri :
a) Mănăstirea Cozia – situată în orașul Călimănești, pe malul drept al Oltului, locaș de călugări cu hramul "Sf. Treime". În
secolul al XIV -lea la 20 mai 1388 este consemnată hotărârea lui Mircea cel Mare de a ridica o mânăstire "la locul numit
Călimănești -Cozia pe Olt", așa cum reiese din Codicele Mânăstirii Cozia. Ctitorie a marelui voievod, cu o arhitectură
deosebită, mânăstirea este locul de veci al lui Mircea cel Bătrân ,
b) Bolnița sau spitalul Mă năstirii Cozia – construită în sec al XVI -lea, unde încă de la înființare și -au vindecat suferințele
o mulțime de bolnavi, atât români cât și străini ,
c) Mănăstirea Turnu – lăcaș de călugări cu hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică " pentru Biserica veche și
"Schimbarea la Față" pentru biserica nouă, ctitorite în secolul al XVIII -lea;
d) Schitul Ostrov – oraș Călimănești, ctitorit în secolul al XVI -lea cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" ,
e) Mănăstirea Stânișoara – lăcaș d e călugări, ctitorită în secolul al -XVII-lea,
f) Mănăstirea Frăsinei – comuna Muereasca, ctitorită în secolul al XVIII -lea, lăcaș de călugări cu hramul "Nașterea Sf.
Ioan Botezătorul" pentru biserica Veche și "Adormirea Maicii Domnului" pentru biseric a nouă. Este un mare complex
monahal ,
g) Schitul Cornet – localitatea Călinești, locaș de călugări cu hramul "Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul" – sec. XVI -lea.

58
B) Biserici :
a) Biserica Păușa din sec. al XVII -lea,
b) Biserica Veche C ălimănești din sec al XVI -lea,
c) Biserica Scăueni – replica în miniatură a Mănăstirii Cozia din sec. al XV -lea,
d) Biserica Proieni ,
e) Biserica Călinești .
C) Locuri istorice :
a) Satul Pripoare, comuna Perișani. Unii istorici cons ideră că aici se găsește trecătoarea Posada, loc unde oștile conduse
de domnitorul muntean Basarab I au învins armata lui Carol Robert de Anjou în anul 1330, consfințind întemeierea statului
de sine stătător Țara Românească ;
b) Cetatea lui Vlad Tepeș – situată pe Valea Băiașului – punct fortificat. Valea Băiașului, este o denumire ce provine de la
ocupația vechilor locuitori care locuiau odinioară aici – "băiași". Aceștia se ocupau cu căutarea, extracția și prelucrarea
aurului ,
c) Dealul viilor – Jiblea Veche, cumetoh al mănăstirii Cozia și vii în terase, cultură de viță de vie din vremea dacilor situată
la cea mai înaltă altitudine din țară .
2.4.2. Folosința și managementul terenurilor în trecu t
Fondul forestier este categoria majoritară a terenurilor din PN Cozia, acesta acoperind cea mai mare parte din suprafața
parcului .
Pădurile foste proprietăți ale obștilor de moșneni au fost primite în dar ca danii de la domnitorii Țării Romanești: Obștea
Drăgănești -Văratica, Obștea Moșnenilo r Brezoieni, Obștea Călinești, Obștea Proieni, Obștea Cozia Priboiasa, Obștea
Surdoi -Pripoara, Obștea Valea lui Stan .
O suprafață considerabilă a terenurilor forestiere din zona actuală a PN Cozia, a aparținut unor mănăstiri și schituri, ca
de exempl u: Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Turnu, Mănăstirea Stânișoara, Schitul Cornet, Schitul Ostrov .
Odată cu secularizarea averilor mănăstirești în anul 1864, o parte din aceste păduri au devenit proprietate a statului .
În trecut, pădurile din apropi erea așezărilor omenești au fost folosite ca pășuni împădurite. Se defrișau păduri pentru
extinderea terenurilor agricole și se făceau exploatări de arbori pentru lemn de foc și construcții .
Folosirea pe scară tot mai largă a lemnului a dus la î ntocmirea unor studii sumare de exploatare care priveau numai
latura economică a exploatării, fără a se urmări regenerarea arboretelor. Astfel, prin tăierile rase la fag s -a instalat
mesteacănul, iar prin extragerea rășinoaselor din făgete a fost redus mul t subetajul amestecurilor de rășinoase cu fag .

59
După primul razboi mondial s -a pus problema exploatării pădurilor pe o scară mult mai largă, fapt care a dus la întocmirea
de amenajamente silvice. Lucrările aplicate nu aveau î ntotdeauna principii ecologice, acestea punând accentul în special
pe latura economică. Se remarcă, totuși, că în perioada interbelică s -au făcut multe împăduriri, fie cu salcâm pe terenurile
degradate, fie cu rășinoase în pădurile din apropiere de localit ățile Călimănești și Brezoi .
În anul 1948, prin constituție, toate pădurile au fost trecute în proprietatea statului .
Până în anul 1948 pășunile de pe raza PN Cozia au avut următorul regim de proprietate: Pășunea Rotunda aparținea
Primăriei Căl imănești, Pășunea Sâmniceanu aparținea locuitorilor comunei Perișani, Pășunea Cozia aparținea Obștii Cozia
Priboiasa, Pășunea Mocirle aparținea locuitorilor comunei Sălătrucel și Pășunea Cozia -Foarfeca aparținea locuitorilor
comunei Sălătrucel. După 1948 a cestea sunt trecute în proprietatea statului și retrocedate în anul 1990 .
2.4.3. Informații socio -economice și culturale actual e
O trăsătură caracteristică zonei ce înconjoară Masivul Cozia constă în faptul că așezările omenești s -au dezvoltat î n
funcție de condițiile de relief. Concentrarea populației în cele două depresiuni – la Nord Țara Loviștei, la sud Jiblea –
Berislăvești, de regulă pe cursurile apelor, dă o notă specifică pentru configurația istorico -geografică a zonei .
În comunități le rurale, se găsesc aspecte foarte vechi ale arhitecturii construcțiilor și ale modului de organizare internă
a satelor. Această situație are, pe de o parte, o explicație istorico – geografică (așezarea satelor, în depresiuni și dealuri cu
locuri mai ferit e, menținând o anumită izolare) și pe de altă parte, motivația naturală datorată configurației reliefului local,
îndeajuns de fragmentat pentru a facilita comunicarea decât în anumite locuri: interfluvii, șei. Împrejurările menționate de
relativă izolare c are au caracterizat satul și gospodăria tradițională din zona Coziei, au avut consecințe asupra culturii și
civilizației locale, acționând în direcția păstrării caracterelor autentice de străveche tradiție, pe de o parte, și pe de al ta, în
direcția găsirii de noi forme și expresii în arhitectură, în uneltele casnice și gospodărești, în diversitatea de produse
meșteșugărești și obiecte de artă populară, care să satisfacă utilul și gustul pentru frumos. Așezările omenești din această
zonă, cu case și anexe go spodărești izolate, înconjurate de grădini sau pe sub poale de pădure, în mare parte au fost sate
libere. Diferențierile sociale s -au răsfrânt în mod nemijlocit în organizarea gospodăriilor, în arhitectura și interiorul locuinței
sau în portul popular. Arh itectura zonei Loviștea, din punct de vedere tradițional, are la bază folosirea și prelucrarea
lemnului, a pietrei, a lutului iar mai târziu a cărămidei .
2.4.4. Comunități locale. Presiuni și amenințări asupra valorilor culturale ale comuităților .
În apropierea PN Cozia se află comunitățile umane din următoarele localități: orașele Călimănești și Brezoi și comunele
Racovița, Perișani, Berislăvești, Sălătrucel .
În interiorul Parcului viețuiesc trei comunități de călugări la Mănăstirile Turnu , Stânișoara și Schitul Sălbatic .

60
Orașul Călimănești este cunoscut ca o destinație turistică importantă atât pe plan național, dar și pe plan internațional,
datorită existenței izvoarelor minerale și geotermale puse în valoare încă din secolul al – XIX-lea.
Orașul Brezoi a reprezentat un important centru industrial pentru prelucrarea lemnului, însă în prezent această activitate
s-a restrâns considerabil, ducând la declinul economic al zonei .
Agricultura – zootehnia și pomicultura, reprezin tă principala activitate economică pentru locuitorii comunelor din raza PN
Cozia, însă aceasta are un pronunțat caracter de subzistență .
În ultima perioada s -a constatat dezvoltarea unor pensiuni în zona Căciulata -Cozia – Călimănești și în zona Brezo i, pe
Valea Lotrului. Zonele Perișani, Racovița, Berislăvești și Sălătrucel, deși au un potențial agroturistic deosebit, nu au
înregistrat o dezvoltare semnificativă în acest sens .
Un specific aparte îl au zonele culturale ale comunităților de romi d in cătunele Valea lui Stan, Poiana, Păușa, Călinești,
Valea Băiașului și Jiblea .
Principalele presiuni și amenințări care duc la declinul culturii și specificului comunităților locale, identificate până la
elaborarea Planului de Management sunt :
a) pierderea tradițiilor ;
b) depopularea satelor și îmbătrânirea populației ;
c) importul și adoptarea unor elemente subculturale străine ;
d) lipsa unor programe de revitalizare a culturii tradiționale .
2.4.5. Alți factori de interes în zona PN Cozi a
Anumite instituții, organizații sau persoane fizice, în desfășurarea activității lor au interese legate de PN Cozia, atât în
interiorul acestuia cât și în imediata vecinătate. Aceste interese au la bază :
a) prestarea unor servicii (Serviciul public SALVAMONT, ghizi specializați, agenții de turism) ,
b) calitatea de proprietar/administrator al terenurilor/clădirilor ,
c) dreptul de utilizare a resurselor naturale de pe raza parcului ,
d) interesul de a organiza anumite a ctivități pe raza parcului sau în imediata apropiere a acestuia cu efecte posibile
asupra biodiversității parcului .
Pentru administrația PN Cozia, importanți sunt acei factori care interacționează în realizarea obiectivelor de management
prevăzute în acest plan .
2.4.6. Repartizarea administrativă a terenurilor pe localităț i

61
PN Cozia și Situl Natura 2000 ROSCI0046 au aceleași limite și suprafață. Conform Ordinul ministrului mediului și
dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modifică rile ulterioare, repartizarea suprafeței PN Cozia pe unități administrativ
teritoriale este: Berislăvești – 14%, Brezoi – 29%, Călimănești – 46%, Perișani – 12%, Racovița – 22%, Sălătrucel – 31%.
Situl Natura 2000 ROSPA0025 Cozia -Buila -Vânturariț a depășește suprafața PN Cozia în această zonă, terenurile
respective fiind pe raza unității administrativ – teritoriale Brezoi .
2.4.7. Facilități pentru activități educativ e
Administrația Parcului Național Cozia are legături strânse cu toate șc olile generale, dar și cu cele 2 licee (Grupul Școlar
Economic Administrativ și de Servicii Călimănești – cu profil de turism și alimentație publică și Liceul Teoretic Brezoi) din
zona parcului. Împreună cu elevii și cadrele didactice de la aceste instituț ii de învățământ se desfășoară în parteneriate,
programe de educație ecologică, atât la Centrul de vizitare Brezoi cât și pe teren .
Există câteva ONG -uri care colaborează cu APNC în desfășurarea unor programe educative pe probleme de mediu în
zona PN Cozia: Nedeea Vâlceană, Asociația Cercetașii României, ATM Ecoțurțudan Brezoi, Ecotur Sibiu, Veteran Mont,
AEST București, ProPark Fundația pentru Arii Protejate. Acestea se implică în activități și acțiuni educative specifice ariil or
naturale protejate .
Accesul la mass -media este ridicat în orașele Călimănești și Brezoi și mai limitat în celelalte localități din raza parcului:
comunele Sălătrucel, Berislăvești, Perișani, Racovița .
În imediata apropiere a PN Cozia sunt taberele școlare: Cozia c u 150 locuri de cazare, Căciulata cu 135 locuri de cazare,
Arutela cu 100 locuri de cazare, Brădișor cu 130 locuri de cazare. Aceste tabere au facilitățile corespunzătoare pentru
desfășurarea în bune condiții a multor activități educative și de recreere pe ntru elevi și studenți .
2.4.8. Facilități pentru turism/recreer e
Zona PN Cozia și a vecinătăților acestuia este cunoscută ca o destinație turistică importantă în România, care prin
potențialul ei natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrol ogie, faună, floră) și antropic (mănăstiri, monumente istorice)
reprezintă o destinație interesantă atât pentru turiștii din țară, cât și pentru turiștii din străinătate .
Monitorizările fluxului turistic în perioada 2003 – 2008 au scos în evidență că un număr de aproximativ 50.000 turiști pe
an au vizitat această zonă, dar numărul lor a crescut foarte mult, în anii 2008 -2014, principalele motivații fiind :
a) posibilitatea de a face drumeții, plimbări în natură ,
b) practicarea unor sporturi, organizarea de expediții, tabere și concursuri în aer liber ,
c) vizitarea unor lăcașe de cult, locuri și monumente istorice ,
d) vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite: Defileul Oltului, Cheile Lotrișorului, Cascada Gardului, Bulzul ,

62
e) însușirea unor cunoștințe despre natură .
O parte din vizitatorii care frecventează în general locurile mai accesibile din parc sunt sosiți în zonă pentru tratament
balnear în Stațiunea Călimănești – Căciulata – Cozia .
Formele de turism practicab ile pe suprafața PN Cozia sunt :
A) Monta n
Călătoriile în natura din zona montană a PN Cozia, pe traseele turistice și potecile marcate, cu vizitarea unor locuri de
belvedere, este cel mai specific aspect al turismului în acest parc național. Pro gramele turistice sunt, în general, de 1 -3
zile. Situația traseelor turistice, în anul 2015, este prezentată în Anexa nr. 8. La data elaborării prezentului Plan de
Management traseele turistice din PN Cozia nu sunt omologate. Toate traseele au semnele de m arcaj refăcute cu vopsea,
sunt echipate cu stâlpi și săgeți indicatoare pentru mai bună orientare a turiștilor, iar pentru informarea celor interesați sunt
amplasate panouri informative cu harta turistică a PN Cozia și alte informații utile. În locurile de belvedere și de popas, pe
unele porțiuni din traseele turistice sunt amplasate mese și băncuțe pentru odihna vizitatorilor .
B) Monahal -istori c
Mănăstirile sunt obiectivele cu un important aflux de turiști. Acestea oferă, în anumite limite, caza re, masă și ghid de
prezentare pentru pelerinii și turiștii interesați de obiectivele pe care le vizitează .
Unele mănăstiri găzduiesc ateliere de pictură pe lemn sau sticlă, sculptură în lemn și puncte de vânzare a unor obiecte
cu specific religios. Mănăstirile din zonă au o vechime foarte mare, acestea fiind în general ctitoriile unor domnitori români,
care la vremea respectivă au avut și un important rol politic și administrativ. Arhitectura mănăstirilor de aici este una
specifică ortodoxiei vechi r omânești .
C) Cultural și etnofolclori c
Zona culturală a localităților din apropierea PN Cozia păstrează încă o mulțime de elemente specifice comunităților din
mărginimea munților. O bună parte dintre vizitatorii acestei zone sunt interesați și î n realizarea unor filme, fotografii,
achiziționarea unor obiecte, realizarea unor monografii .
D) Sporti v
Practicarea unor sporturi: cățărări, săniuș, ciclism, cros, sărituri cu parașuta, lansări cu parapanta, sporturi nautice pe
râul Olt – câștigă tot mai mulți amatori în zona PN Cozia .
E) Agroturism și turism rura l
Zonele agroturistice ale localităților aparținând comunelor Perișani, Sălătrucel, Berislăvești, Racovița au un mare
potențial turistic, beneficiind de ambianța montană pitorească și nepoluată, cu factori naturali de mediu care le recomandă

63
ca pe niște interesante destinații de cunoaștere a spațiului rural montan românesc, a tradițiilor, a obiceiurilor culturale ș i a
datinilor străbune. Aceste aspecte dau savoare vieții r urale din localitățile respective și contribuie la atragerea unor vizitatori
și turiști de pe alte meleaguri .
F) Balnea r
Factorii de cură din stațiunea Călimănești – Căciulata – Cozia sunt căutați de o mulțime de amatori, care își completează
timpul petrecut în zonă și cu vizite în PN Cozia .
G) Științifi c
Este practicat de o categorie aparte de vizitatori, proveniți în general din mediile universitare și academice. Aceștia sunt
interesați în completarea cunoștințelor despre natură pentru realizarea unor lucrări științifice .
H) Reuniuni și congres e
În stațiunea Călimănești – Căciulata – Cozia se organizează numeroase simpozioane, cursuri de perfecționare și
pregătire, workshop -uri, olimpiade cu participanți din țară și str ăinătate. O parte dintre aceste programe au în completare
și ieșiri în natură în zona PN Cozia, pentru vizitarea unor obiective. APNC va armoniza interesele de vizitare ale zonei arie
protejate și vecinătăților acesteia, prin Strategia de Vizitare a PN Coz ia, care să integreze toate aceste forme de turism .
În acest scop, principalele acțiuni vor fi :
– realizarea de parteneriate cu principalii actori în turismul local, regional și național ,
– crearea de oportunități pentru micii operatori loc ali în turism ,
– acțiuni pentru promovarea unor afaceri locale bazate pe specificul cultural tradițional al zonei ,
– marketingul zonei cu ajutorul imaginii ariei protejate .

CAPITOLUL 3
EVALUAREA PRINCIPALELOR ASPECTE LEGATE DE SPECIFICUL PN C OZIA ȘI ARIILOR PROTEJATE DIN
ACEASTĂ ZON Ă

3.1. Evaluarea aspectelor legate de biodiversitate. Presiuni și amenințăr i
În PN Cozia întâlnim o mare varietate de tipuri de păduri naturale și seminaturale alături de o suprafață relativ mică de
pajiști montane. Acest ansamblu păduri – pajiști alcătuiește o rețea de ecosisteme valoroase pentru conservarea
biodiversității parcului, cotația maximă fiind în zonele de protecție integrală .

64
Referitor la evoluția pădurilor din zona de conservare durab ilă, prin planurile amenajamentelor silvice din anii 1960 s -a
trecut la introducerea masivă a rășinoaselor, diminuându -se foioasele în compoziția totală a acestor păduri. De exemplu,
în studiul general al amenajamentului OS Călimănești din 1962, ocol silvi c cu suprafață majoritară în parc, era prevăzut la
Capitolul VIII: "Pentru viitor, în urma unei aplicări corecte și la timp a prevederilor prezentului amenajament se va ajunge
la o sporire simțitoare a rășinoaselor – de la 7 % cât reprezintă în prezent la 51 % ". Multe dintre aceste arborete compuse
dintr-un amestec echilibrat între foioase și rășinoase constituie în prezent ecosisteme stabile cu biodiversitate mare și
resurse de lemn valoroase – amestecuri de foioase cu duglas, brad, molid, pin. Nu se poat e face o evaluare exactă a
efectului acestor intervenții pentru că nu există disponibilă și situația arboretelor cu compozițiile vechi și arboretele cu
compozițiile actuale, pentru studii și comparații. În puținele suprafețe cu monoculturi de rașinoase înf iințate în urmă cu 30 –
40 de ani, treptat speciile vechi existente înaintea intervențiilor de înlocuire, revin în compoziția pădurii .
Legat de intervențiile antropice în zona PN Cozia este demn de menționat și faptul că în anii 1979 – 1981 s -a implem entat
proiectul privind "Amenajarea, popularea și gospodărirea zonei favorabile caprei negre în Masivul Cozia", prin care au fost
aduse un număr de 15 capre negre din zona Munților Făgăraș în Masivul Cozia. Această măsură a fost luată de silvicultori
ca ur mare a scăderii efectivelor de capră neagră în zona masivului Cozia. Rezultatul este că în prezent există aici
aproximativ 80 de exemplare din această specie, constituite într -o populație viguroasă bine adaptată condițiilor locale .
Un aspect deosebit privind biodiversitatea PN Cozia și a siturilor Natura 2000 din zonă este apariția castorului (Castor
fiber) pe râul Olt, eveniment semnalat masiv, începând cu anul 2005. Se impune un studiu asupra acestei populații și a
efectelor prezenței castorilor în habitatele din lungul văii Oltului și la gurile de vărsare a principalilor săi afluenți .
În urma implementării în perioada 2010 – 2012 a proiectului POS Mediu "Studii și cercetări ale avifaunei din Defileul
Oltului și conștientizarea factorilor de in teres pentru un management protectiv al acesteia", s -a constatat că speciile de
păsări sălbatice identificate pe parcursul inventarierilor se află într -o stare de conservare bună. Aici se află populații
considerabile ale unor specii care se regăsesc în ane xele Directivei Păsări. Zona în cauză face parte din culoarul de
migrație al multor păsări sălbatice, dar constituie și habitatul unor specii sedentare, în special de apă dulce și pădure. În
ultimii ani, multe specii de păsări de apă își extind arealul în zona Defileului Oltului de pe raza PN Cozia și a sitului Natura
2000 ROSPA0025 Cozia – Buila – Vânturarița. Prin Planul de acțiuni, în continuare, se impune monitorizarea speciilor de
păsări de interes conservativ din zona PN Cozia și a sitului Natura 2000 ROSPA0025 Cozia – Buila – Vânturarița .
În urma implementării în perioada 2010 -2014 a proiectului POS mediu Axa 4 "Măsuri de conservare a biodiversității din
PN Cozia si promovarea unor tehnici avansate de vizitare a zonei", în cadrul activității de monitorizare a speciei Lynx lynx
s-a constatat prezența a cel puțin 10 -12 exemplare din această specie în Masivul Cozia, populație care se află într -o stare

65
de conservare bună. Acest fapt se datorează în special ecosistemelor valoroase din zona pădurilor v irgine și cvasivirgine
ale PN Cozia .
Tot în cadrul acestui proiect, rapoartele prezentate de specialiștii cooptați în urma implementării activităților :
a) Inventarierea, evaluarea și cartarea habitatelor ,
b) Inventarierea, evaluarea ș i cartarea speciilor de nevertebrate ,
c) Inventarierea, evaluarea și cartarea amfibienilor și reptilelor ,
d) Inventarierea, evaluarea și cartarea mamiferelor, au scos în evidență o stare de conservare în general bună a prezenței
acestor specii și a habitatelor în care se află. Prin Planul de acțiuni, în continuare, se impune monitorizarea acestor habitate
și specii inventariate și cartate până la elaborarea Planului de Management, pentru a cunoaște pe viitor evoluția stării lor
de conservare și ev entual stabilirea a unor măsuri, în caz de nevoie .
În cadrul inventarierii speciilor de plante și animale din PN Cozia și siturile Natura 2000 din zona acestuia, s -a constatat
faptul că o serie de specii rare/endemice, care sunt adevărate simboluri a le patrimoniului natural românesc, nu se regăsesc
în listele din anexele O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flo rei
și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2 011, cu modificările și completările ulterioare.
Cele mai importante specii din acest punct de vedere, pentru PN Cozia, sunt: Galium baillonii, Lilium carniolicum spp.
Jankae, Dianthus henterii, Rosa villosa spp. Coziae, Centaurea stoebe spp. Coziensis, Da phne blagayana, Doronicum
hungaricum, Stipa crassiculmis spp. Heterotricha, Euscorpius carpaticus .
Prin Planul de acțiuni al prezentului document (Activitatea A.18), APNC își propune să efectueze demersuri active, ca
în viitoarele acte legislative să fie incluse în listele speciilor protejate și aceste specii rare/endemice din PN Cozia .
Prin proiectul POS Mediu Axa 4 "Măsuri integrate de management pentru cunoașterea și protejarea valorilor PN Cozia",
în anul 2013, în urma implementării activită ții de monitorizare a ursului brun în scopul stabilirii unor măsuri adecvate de
management pe viitor, s -a constatat prezența unei populații de urs brun (Ursus arctos) într -o stare de conservare bună la
nivelul PN Cozia. Cele 3 exemplare capturate prin proi ect și marcate cu colare GPS în vederea monitorizării lor, au oferit
informații foarte utile despre comportamentul acestei specii și despre habitatele preferate. Aceste aspecte, alături de
rezultatele măsurătorilor și probele genetice recoltate de la cele 3 exemplare oferă informații de primă importanță în
managementul viitor al ursului brun la nivelul PN Cozia dar și la nivel național .
Starea cea mai bună a habitatelor din PN Cozia este cea din ZPI, zone menținute și datorită măsurilor de noninterven ție
antropică. În consecintă, asupra acestor habitate nu se întrevăd amenințări mari nici în viitor .
Presiuni și amenințări asupra stării de conservare a biodiversității PN Cozia și siturilor Natura 2000 din zona acestuia .

66
La nivelul î ntregului parc și a siturilor Natura 2000 din zona acestuia, până la elaborarea Planului de Management, au
fost identificate și câteva amenințări asupra unor habitate și specii :
a) intensificarea activităților turistice, cu efecte negative pentru biod iversitate și peisaje, din cauza recoltării de material
biologic cu valoare conservativă, a abandonării de deșeuri, tulburarea liniștii animalelor sălbatice ,
b) exploatarea nedurabilă a resurselor, în special a lemnului în zona de conservare durabilă ,
c) incendiile ,
d) braconajul ,
e) presiunea pentru schimbare a categoriei de folosință a unor suprafețe de teren, din pădure, prin scoatere din fondul
forestier și transformarea în teren pentru construcții .
Câteva dintre speciile de pl ante și animale de interes național și comunitar vizate de aceste amenințări sunt: Ursus
arctos – Urs brun, Canis lupus – Lup, Lynx lynx – Râs, Lutra lutra – Vidra, Lutra, Felis silvestris – Pisică sălbatică, Lacerta
agilis – Șopârlă cenușie, Lacerta virid is – Gușter, Podarcis muralis – Șopârlă de zid, Coronella austriaca – Șarpe de alun,
Natrix tessellata – Șarpe de apă, Vipera ammodytes -Viperă cu corn, Triturus cristatus – Triton cu creastă, Triturus vulgaris
ampelensis – Triton comun transilvănean, Bombi na variegata – Buhai de baltă cu burta galbenă, Rana dalmatina – Broască
de pădure, Pelobates fuscus – Broască de pământ, Broască gheboasă, Bufo viridis – Broască râioasă verde, Chilostoma
banaticum .
Deoarece aceste specii și habitatele lor necesită o protecție strictă, vor fi în atenția APNC pentru măsuri de management
prin care să se elimine aceste amenințări și pentru monitorizarea continuă a stării lor de conservare .
Există intenții, în special după anul 2004, de a se construi o instalație d e transport pe cablu, instalație care să lege zona
Căciulata de zona Vârful Cozia, în cea mai mare parte prin ZPI a PN Cozia. Conform scopului și obiectivelor PN Cozia,
prezentul Plan de Management exclude o astfel de amenajare prin ZPI, întrucât suportul ecosistemelor naturale pe versanții
sudici ai Coziei este gnaisul de Cozia – o rocă puternic alterată, cu fisuri adânci, aflată într -un continuu proces de
dezagregare și care nu conferă siguranță unor amenajări de acest gen fără intervenții și măsuri speci ale de protecție pe
suprafețe foarte mari. Mai mult, odată declanșată eroziunea pe pantele foarte mari ale Coziei ca urmare a unor lucrări de
construcții, fenomenul se poate extinde pe suprafețe întinse. La acestea se adaugă degradarea peisajului și fragme ntarea
habitatelor pe care o astfel de instalație o poate produce, ambele contravenind fundamental scopului pentru care a fost
declarat PN Cozia .
O problemă deosebită o ridică și proiectul privind autostrada Sibiu -Pitești. Primele documentații efectu ate pentru
proiectarea traseului acestei căi de transport, prevăd ocolirea PN Cozia, prin partea de Nord -Est, mărginindu -se cu acesta

67
pe o porțiune considerabilă – aproximativ 15 km, în zona Perișani -Valea Băiașului. În eventualitatea realizării acestui pr oiect
se impune luarea măsurilor de asigurare a deplasării (trecerii) animalelor sălbatice, pentru eliminarea izolării lor și a
efectelor cauzate de fragmentarea habitatelor .
DN7/E81, care traversează PN Cozia și siturile Natura 2000 din zona acestui a de la nord la sud, nu este prevăzut cu
nici un loc de pasaj pentru animalele sălbatice. Frecvent se produc accidente în urma cărora numeroase exemplare sunt
rănite sau omorâte, din cauza încercării acestora de a folosi rutele străvechi de trecere dintr -o zonă în alta. În lipsa unei
infrastructuri de îngrijire, recuperare și reintroducere în natură a acestor animale, gestionarii fondurilor cinegetice și AP NC
nu pot interveni în ajutorul lor .
Legat de efectele negative ale activităților turistice asup ra biodiversității se constată în principal: abandonarea unei
cantități mari de gunoaie în locurile de popas și chiar pe traseele turistice, nerespectarea potecilor de acces și crearea al tor
poteci, nerespectarea liniștii naturii, recoltare de flori, reali zarea de inscripții pe coaja arborilor etc .
Exploatarea lemnului în zona de conservare durabilă s -a intensificat mult în urma retrocedării terenurilor forestiere,
având tendințe de utilizare nedurabilă a acestei resurse. Efectul negativ este accentua t și prin faptul că se extrag cu
preferință arborii calitativ superiori din speciile valoroase: brad, molid, cireș, paltin, gorun, frasin, nuc. Prin Planul de Acțiuni
din prezentul Plan de Management și Regulamentul ariilor protejate se impun măsurile nece sare a fi aplicate în vederea
redresării acestei situații .
Efectele pășunatului cu capre și oi sunt evidente în zona pășunilor montane și în fondul forestier din apropierea
localitătilor: Brezoi, Perișani, Berislăvești, Sălătrucel. În general, suprap ășunatul determină: compactarea solului, invazia
buruienilor, eroziunea și schimbările în compoziția vegetației. În plus, pășunatul perturbă liniștea animalelor sălbatice, în
special a caprelor negre, a ierbivorelor și păsărilor .
Ca efect al pășunatu lui, atât pe pășunile din PN Cozia cât și pe terenurile din vecinătatea acestuia, frecvent există
pagube produse de lup (Canis lupus) în rândul efectivelor de oi/capre și numeroase conflicte între crescătorii de animale
și această specie. Se impune un stud iu asupra populației de lupi din zona PN Cozia și realizarea unui protocol între
gestionarii fondurilor cinegetice și proprietarii de animale pentru diminuarea pagubelor în rândul animalelor domestice și
reducerea conflictelor cu paznicii sau proprietarii acestora .
Pentru lilieci (ordinul chiropterelor) este necesară promovarea unui studiu în vederea stabilirii unor măsuri de conservare
deoarece asupra lor acționează câteva amenințări: exploatarea arborilor mari scorburoși din păduri sau din afara fon dului
forestier, aprinderea focului de către turiști sau crescătorii de animale în grote, tratamentele severe cu pesticide în livez ile
din apropierea pădurii. Speciile de lilieci inventariate în PN Cozia și siturile Natura 2000 din zona acestuia, vizate de acest

68
studiu sunt: Rhinolophus ferrumequinum – Liliacul mare cu potcoavă, Rhinolophus hipposideros – Liliacul mic cu potcoavă,
Myotis blythi – Liliac comun mic, Myotis dasycneme – Liliac de iaz, Myotis myotis – Liliac comun, Myotis emarginatus – Liliac
cărămiziu, Barbastella barbastellus – Liliac cârn, Vespertilo murinus – Liliacul bicolor .
Alte activități cu impact negativ asupra biodiverstității din PN Cozia sunt: colectarea broaștelor de către localnici, în
special în zona Brezoi și Călinești, cee a ce poate duce la un declin accelerat al celor două specii colectate, respectiv Bufo
bufo și Rana arvalis – amândouă fiind listate pe anexele Convenției de la Berna .
În habitatele din zona pășunilor Mocirle, Sâmniceanu, Cozia și în pădurile de molid sau amestec din apropirea lor,
datorită efectelor cumulate ale pășunatului, turismului intens pe traseul din zonă, a lucrărilor de recoltare masă lemnoasă
și a prezenței căinilor hoinari, s -a constatat o scădere a numărului de exemplare de cocoș de munte (Tetrao urogallus),
fenomen semnalat mai ales după anii 1990. Prin Planul de acțiuni se impune realizarea unui studiu asupra acestei populații,
stabilirea și implementarea unor măsuri de readucere la nivelul optim a populației .
Braconajul are unele t endințe de a deveni o amenințare la adresa faunei sălbatice din PN Cozia. Practicarea vânătorii
până în luna iunie 2006 pe fondurile de vânătoare de pe raza parcului a făcut dificil controlul acestui fenomen. În prezent,
fondurile cinegetice se suprapun în continuare pe suprafața parcului, dar vânătoarea este interzisă. Capcanele și otrăvurile
utilizate de braconieri fac victime în special în efectivele de urs, capră neagră, cerb, căprior – vânate atât pentru trofee, cât
și pentru carne .
Necunoașterea suficientă a efectelor amenajărilor hidroenergetice de pe râul Olt asupra unor ecosisteme din PN Cozia,
prin menținerea pe un areal limitat între baraje a unor specii și indivizi din fauna acvatică, poate constitui pe viitor o al tă
amenințare pentru acest e specii .
Tendințe de schimbare a unor categorii de folosință a terenurilor sunt în special în zona de protecție integrală din UP III
Căciulata, unde în urma retrocedării unor păduri către persoane fizice sau juridice există solicitări pentru realiza rea unor
construcții .
3.2. Aspecte privind conservarea și managementul faunei sălbatice și a resurselor acvatice vii de pe fondurile cinegetice
și fondurile piscicole din PN Cozia și siturile Natura 2000 din zona acestui a
Fauna sălbatică .
Până în anul 2006 vânătoarea în parcurile naționale a fost permisă. Prin Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic
nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare, această activitate a fost interzisă în parcur ile naționale, deci și în
PN Cozia. Fauna sălbatică se supune legii ariilor naturale protejate din zona PN Cozia, aplicându -se managementul de
ocrotire și conservare a acesteia .

69
Fondurile cinegetice constituite pe suprafața PN Cozia sunt :

Tabelul nr. 7. Fondurile cinegetice de pe raza PN Cozi a

Nr.
Crt. Denumire fond
cinegetic Suprafața
totală (ha) Suprafața cuprinsă în
PNC
Denumire gestionar
Ha % din total
Fond
Cinegetic
1 7 Brezoi 12.377 665 4 Filiala de Vână toare și
Pescuit Sportiv
Cinegetică Loviștea
2 8 Malaia 11.405 2.240 19,6 Filiala de Vânătoare și
Pescuit Sportiv
Cinegetică Loviștea
3 9 Câineni 16.410 1.520 9,2 AJVPS Vâlcea
4 12 Poiana 10.021 3.520 35 AVPS Artemis
5 13 Cozia 14.261 5.650 39 RNP – DS Vâlcea
6 15 Călimănești 12.963 3.280 25,3 AVPS Artemis
7 TOTAL – 16.813 X X

Resursele acvatice vii .
La data elaborării prezentului document, situația zonelor de pescuit în care această activitate este reglementată conform
legislației ariilor protejate și a pescuitului și acvaculturii este următoarea :

Tabelul nr. 8. Zonele de pescuit de pe raza PN Cozia și a siturilor Natura 200 0

70
Nr.
crt. Denumirea zonei de
pescuit/limitele zonei de
pescuit Lungimea
fondului de
pescuit –
km Suprafața
lacului de
acumulare
în care se
practică
pescuitul –
ha Activitatea de
pescuit
permisă Gestionar
1. Lotrișor/UA 28 la UA 74
din UP IV Lotrișor 23,2 – Pescuit
sportiv –
recreativ DS Vâlcea
2. Lotrișor Drăgănești/UA 2
la UA 25 din UP V Cozia 9,8 – Pescuit
sportiv –
recreativ DS Vâlcea
3. Lacul de acumulare
Turnu de pe râul Olt – 149,5 Pescuit
sportiv –
recreativ ANPA
4. Lacul de acumulare
Gura Lotrului de pe râul
Olt – 98,5 Pescuit
sportiv –
recreativ ANPA

Restrângerea după anul 1990 a unor activități economice industriale poluatoare sau practicarea unor activități mai puțin
poluatoare în zona râului Olt, în am onte de PN Cozia, au avut ca efect o creștere a populațiilor resurselor acvatice vii și în
apele acestui râu de pe raza ariilor protejate ale PN Cozia. În aceste condiții, unele specii piscicole, ca de exemplu Alburn us
alburnus – obletele, Barbus barbus – mreana, Cottus gobio – zglăvocul, și -au reluat vechile rute de migrații, repopulând
afluenți ai Oltului, ape în care, odinioară, aceste specii se găseau din abundență: râul Lotru, Valea Băiaș, Valea Călinești,
Valea Păușa .
Pe cursul Oltului, speciile piscicole s -au adaptat noilor condiții ale amenajărilor hidroelectrice realizate în urmă cu mai
multe decenii, actual, acestea existând într -o stare de conservare bună în PN Cozia și vecinătatea acestuia: lacurile de
acumulare Călimănești, Turnu, Gura Lot rului și Cornet .
Prin planul de acțiuni din Planul de Management se impune :
– reglementarea pescuitului pe cursul râului Olt în zona de dezvoltare durabilă a PN Cozia și în situl Natura 2000
ROSPA0025 Cozia – Buila – Vânturarița. Î n acest sens este permis doar pescuitul sportiv -recreativ, în perioadele și la
speciile premise de legislația în vigoare privind pescuitul și acvacultura ,

71
– măsuri de pază și control a activității legate de pescuit și eliminarea braconajului ș i a surselor de poluare din apele
aflate în PN Cozia și a siturilor Natura 2000 din zona acestuia ,
– realizarea de amenajări tip scări pentru pește pe cursul Văii Băiaș, în scopul accesibilizării rutelor de migrații ale unor
specii spre cursul superio r al văii, pentru liniște, hrănire și depunere a icrelor ,
– repopularea pe Valea Lotrișorul de Narățu, Valea Călinești, Lotrișorul de Cozia și Valea Păușa cu păstrăv indigen,
specie care a fost distrusă de viiturile mari din anii 2010 – 2014 .
3.3. Evaluarea peisajului și a mediului fizic. Presiuni și amenințăr i
Cel mai cunoscut aspect de către publicul larg despre PN Cozia este peisajul montan cu formațiuni geomorfologice
aparte, cu păduri, cu văi repezi în trepte și cascade, cu pajiști sau goluri de munte situate pe vârfurile Coziei sau Narățului .
Defileul Oltului, mai ales în zona cârligelor, îmbină armonios imagini cu o mulțime de versanți abrupți sau culmi mai
domoale, acoperite de păduri care coboară până în firul apei .
În ge neral, starea bună de conservare a peisajului din PN Cozia constituie un motiv de atracție pentru turiști, dar există
și zone cu peisaje afectate. Dintre acestea, menționăm :
a) zona Vârful Cozia, cu o suprafață de aproximativ 10 ha. cu arbori de molid doborâți de fenomene naturale. De
asemenea tot în zona Vârful Cozia este o suprafață de aproximativ 1,2 ha. cu vegetație arsă în urma unui incendiu din anul
2012 ,
b) suprafețe cu alunecări de teren pe Valea Păușa, Valea Lotrișor, Defileul Oltului ,
c) goluri mici în pădure cauzate de exploatarea arborilor în apropierea localităților Drăgănești, Perișani, Valea lui Stan ,
d) aspectul degradat al unor drumuri .
Dintre amenințările cele mai importante asupra peisajului și mediului fizic enum erăm :
a) abandonarea gunoaielor ,
Acestea, pe lângă poluarea produsă, imprimă un aspect urât al unor locuri de popas și belvedere. Unele peisaje locale
din apropierea locurilor de campare, a cabanelor sau a traseelor turistice sunt afectate de gu noaiele abandonate de turiști
sau administratorii cabanelor. Inclusiv pe râurile Olt și Lotru plutesc deseori o mulțime de PET -uri sau alte deșeuri ,
b) incendiile de pădure cauzate de factori antropici .
Acestea alterează frumusețea peisajului da torită aspectului neplăcut al arborilor carbonizați, pe picior sau căzuți .
3.4. Evaluarea aspectelor legate de utilizarea resurselor naturale din PN Cozia. Presiuni și amenințăr i
În munții din PN Cozia cu pădurile, apele și pajiștile lor se află o mulțime de bogății naturale ale acestui valoros parc
național. Exploatarea și utilizarea acestor bogății în decursul istoriei, fie în folosul comunităților locale, fie pentru int erese

72
naționale, a fost în general una chibzuită. Așa se explică faptul că în anul 1990 starea corespunzătoare de conservare a
naturii din aceste locuri a făcut posibilă propunerea ca zona să fie declarată parc național .
Recoltarea lemnului. Lemnul este principala resursă naturală din PN Cozia. Exploatarea lui se face doar în zona de
conservare durabilă, în baza amenajamentelor silvice .
Terenurile forestiere din actuala zonă de protecție integrală a parcului au fost puse de silvicultori sub un regim special
de protecție încă de la elaborarea primelor amenajamente silvi ce, fiind gospodărite ca păduri de interes științific pentru
conservarea și protejarea genofondului și ecofondului forestier .
În zona de conservare durabilă, în cea mai mare măsură, s -au practicat tratamentele silvice cu perioadă lungă de
regenerare pe cale naturală .
Până în 1990, politica forestieră națională de a se menține sau crește suprafața acoperită cu păduri a țării, a avut și
reglementări prin care orice gol mai mare de 9 metri pătrați din pădure trebuia împădurit, măsură aplicată și în zona PN
Cozia. Acest fapt a avut ca rezultat menținerea vegetației forestiere cu funcțiile ei de protecție și producție. Însă, un asp ect
negativ al acestei acțiuni a fost că prin eliminarea unor poieni sau goluri din păduri a dispărut mozaicul de ecosiste me
complexe necesare pentru hrana, refugiul sau locurile de reproducere a unor specii de animale .
Pe viitor, în unele arborete aflate în zona de conservare durabilă se impune reducerea extragerilor volumului de lemn
mort aflat pe picior sau că zut la pământ, mergându -se până la eliminarea unor tăieri de igienă pentru menținerea unui
anumit procent de lemn mort în folosul proceselor ecologice necesare ecosistemelor naturale și a menținerii biodiversității
biologice .
O presiune constatată as upra recoltării lemnului, apărută în special după retrocedarea unor terenuri forestiere, este
tendința de nerespectare a regulilor silvice și a normelor tehnice de aplicare a tratamentelor și de recoltare a unor
sortimente valoroase doar pe principii econo mice. Pentru eliminarea acestor presiuni, administrația PN Cozia va urmări
respectarea regulilor și a tehnologiilor de exploatare ale masei lemnoase .
Folosirea pajiștilor montane. A doua categorie de terenuri din PN Cozia în care se impune reglementa rea utilizării
durabile a resurselor naturale este cea a pajiștilor montane .
Pășunatul durabil, efectuat în perioada iunie -august, cu un număr optim de ovine, este în general benefic biodiversității
acestor pajiști .
O presiune cu efect negativ asupra utilizării acestor terenuri, mai ales în zona Vârful Cozia, este pășunatul cu ovine,
atunci când se depăsește încărcătura cu animale/hectarul de teren .

73
În astfel de cazuri, hrana devine insuficientă, apare o degradare a pășunilor respective ca urmare a dispariției stratului
erbaceu, fapt ce duce la apariția eroziunii, aspecte amplificate și datorită fenomenelor de secetă. Pentru prevenirea acestor
situații, APNC în colaborare cu proprietarii/administratorii de pășuni vor impune prin caietele de sarcini reglementarea
numărului de animale/ha și a perioadelor de pășunat. De asemenea, prin Planul de acțiuni va fi prevăzută reactualizarea
studiilor privind bonitatea pășunilor și reglementarea pășunatului pe pășunile din PN Cozia .
Recoltarea uno r produse accesorii. În general din această categorie fac parte acele produse ale pădurii, altele decât
lemnul. Dintre cele mai importante produse accesorii, pentru a căror recoltare se impun măsuri de control și monitorizare
în scopul utilizării durabile, în zona PN Cozia, sunt: ciuperci comestibile, fructe de pădure și plante medicinale .
Câteva amenințări constatate ca urmare a recoltării lor :
a) recoltarea haotică, nereglementată, cu concentrarea acestei activități în suprafețele accesibile ,
b) tulburarea liniștii unor specii de animale și păsări în perioadele recoltării produselor accesorii ,
c) distrugerea surselor de hrană pentru unele specii de faună ,
d) recoltarea unor specii sau părți din exemplare, strict protejate .
În afara acestor aspecte, legat de utilizarea resurselor naturale din parc, nu este exclusă creșterea presiunii în viitor și
apariția unor tendințe de colectare și prelucrare la o scară mult mai mare decât în prezent a acestor resurse, mai ales în
condițiil e în care se face o intensă mediatizare a nevoii de "întoarcere la produsele naturale" .
3.5. Evaluarea aspectelor legate de comunitățile local e
Comunitățile locale joacă un rol deosebit de important în realizarea scopului și obiectivelor de mana gement ale PN
Cozia. Un număr mare de proprietari au terenuri în parc, fapt ce impune ca APNC să armonizeze scopul și obiectivele PN
Cozia, ținând cont și de interesele proprietarilor de terenuri în elaborarea strategiilor și a planurilor de lucru .
Comunitățile din zona rurală a PN Cozia – Brezoi, Racovița, Perișani, Berislăvești, Sălătrucel se confruntă în prezent cu
probleme economice și sociale mai grele. Cu toate acestea, aici se găsesc o mulțime de oameni care sunt purtători ai
adevăratelor valor i culturale românești. Tradițiile și meșteșugurile vechi mai dăinuie încă în rândul acestor comunități.
Puținele familii noi care vor să continue viața în aceste locuri, caută așezămintele din apropierea instituțiilor de bază ale
localităților: școală, bis erică .
Aceste comunități, prin administrațiile locale, au în diferite stadii, proiecte care vizează îmbunătățirea infrastructurii și
așteaptă surse de finanțare. Prezența PN Cozia și legătura dintre acestă arie protejată și comunități, ar putea oferi
potențialilor finanțatori un motiv în plus pentru a susține aceste proiecte și a demara noi investiții .

74
De asemenea, PN Cozia constituie o oportunitate pentru promovarea zonei, prin atragerea de finanțări pe programe de
dezvoltare durabilă în specia l pentru activități legate de turism, impunând astfel zona pe piața turistică națională și
internațională .
Tradițiile și produsele tradiționale nu sunt suficient promovate pe piață și au o pondere redusă în viața economică a
comunităților .
Prezența PN Cozia – arie naturală protejată de interes național și european, poate convinge autoritățile în a acorda o
atenție sporită investițiilor și dezvoltării economice a acestor zone .
Comunitățile din partea de sud a PN Cozia, mai ales în zona staț iunii Cozia -Căciulata au dezvoltat un sistem de
construcții moderne, în cea mai mare parte cu destinații turistice. În această zonă sunt amenințări și presiuni mari asupra
terenurilor forestiere din zona de protecție integrală, care vizează schimbarea cate goriei de folosință a terenului .
3.6. Evaluarea aspectelor legate de turism și recreere. Analiza SWO T
În vecinătatea PN Cozia există o infrastructură turistică dezvoltată mai ales în stațiunea Călimănești – Căciulata – Cozia,
ce cuprinde: hotelu ri, moteluri, pensiuni, baze de tratament, restaurante cu specific tradițional, tabere școlare, zone de
campare, locuri de distracție și petrecere a timpului liber .
Rețeaua traseelor turistice din PN Cozia este mai densă în Masivul Cozia, acestea avâ nd grade de dificultate diferite,
fiind accesibile multor categorii de turiști .
Analiza SWO T
Puncte tari :
a) parcul este situat în zona central -sudică a țării, având o bună accesibilitate pentru vizitare, atât pe șosele cât și pe
calea fer ată,
b) prezența peisajelor cu relief montan deosebit de frumoase ,
c) prezența a numeroase elemente naturale de interes științific major: floră, faună, geologie, hidrologie ,
d) prezența unor elemente de interes cultural și istoric ,
e) biodiversitate bogată: inversiuni de așezare pe verticală și asocieri interesante ale speciilor de plante, specii de floră
și faună de importanță comunitară, specii rare sau endemice, păduri virgine sau cvasivirgine, arbori impresionanți prin
dimensiuni și formă ,
f) bogăția Defileului Oltului în calitate de coridor de migrație al păsărilor dinspre sud spre Europa Centrală și de Nord ,
g) condiții naturale de tratament balnear ,
h) trasee turistice accesibile unei mari categorii de turiști ,

75
i) păstrarea unor obiceiuri și tradiții în Țara Loviștei și Depresiunea Jiblea – Berislăvești .
Puncte slabe :
a) infrastructura de transport în zona comunităților din vecinătatea PN Cozia, este în general necorespunzătoare ,
b) insuficiente servicii turistice și produse turistice recunoscute pe piață, atât în interiorul parcului cât și în zona
comunităților ,
c) insuficientă publicitate și mediatizare a unor evenimente culturale (ex. târgurile, festivalurile specifice din zon a unor
comunități etc.) ,
d) programe turistice puține ,
e) gradul de confort scăzut în unele unități de cazare ,
Oportunități :
a) crește interesul turiștilor străini și români pentru ecoturism în viitor ,
b) existența unui cadru juri dic național ce promoveză ecoturismul în ariile naturale protejate ;
c) interesul unor instrumente financiare naționale și internaționale pentru susținerea ariilor naturale protejate ,
d) zona comunităților adiacente parcului are numeroase elemente culturale valoroase ,
e) existența în zona parcului a unui număr mare de persoane tinere calificate în turism sau geografie, disponibile pentru
a lucra în domeniul turismului ,
f) existența unui flux turistic important în apropierea parcului dator ită prezenței stațiunii Călimănești – Căciulata – Cozia ,
g) preocupări la nivel regional și național pentru dezvoltarea durabilă a zonei parcului cu accent pe ecoturism .
Amenințări :
a) pierderea biodiversității unor zone frecventate de turi știi și vizitatorii care nu respectă regulile de vizitare ,
b) afectarea frumuseții peisajului din cauza unor lucrări de infrastructură ,
c) modernizarea sau pierderea tradițiilor în zona comunităților ,
d) schimbarea categoriei de folosință a terenurilor ,
e) poluare a mediului din cauza abandonării deșeurilor ,
f) tulburarea liniștii naturii, deranjarea unor specii de faună ,
g) pericol de incendii .
3.7. Evaluarea aspectelor legate de educație și conștientizare public ă

76
Scopul principal de protecție și conservare a unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național,
cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită din PN Cozia și siturile Natura 2000 din zona acestuia, se realizează
și prin educație și conștientizare publică a factorilor de interes .
"Educația de mediu reprezintă procesul care servește la recunoașterea valorilor mediului înconjurător și la clarificarea
conceptelor privind mediul înconjurător. Scopul său este de a promova formarea ap titudinilor și atitudinilor necesare pentru
a înțelege inter -relațiile dintre oameni, cultură și mediul înconjurător, pentru dezvoltarea unor activități conștiente și
responsabile care au drept scop îmbunătățirea calității mediului." (IUCN, 1979) .
Mulțimea posibilităților pentru educația/informarea publicului larg, este dată în primul rând de diversitatea ecosistemelor,
bogăția de plante și animale, prezența habitatelor încă nealterate sau foarte puțin influențate de prezența omului,
frumusețea aparte a peisajelor. Aceste valori fac din PN Cozia un adevărat muzeu al naturii. Zonele degradate sau afectate
de activitățile economice, aspectele negative ale activităților turistice, constituie repere de analiză pentru înlăturarea lo r în
viitor, la nivelul î ntregului parc național .
Principalele activități pentru educația de mediu și conștientizarea publică a unor grupuri țintă, vor urmărit în special :
a) realizarea și distribuirea de materiale informative și promoționale în unități de învățământ, p e la diferite autorități,
instituții etc ,
b) acțiuni pentru celebrarea unor evenimente speciale legate de mediu: " Ziua Mondială a Zonelor Umede", "Ziua
Mondială a Apei", "Ziua Pământului", "Ziua Europeană a Parcurilor", "Ziua Internațională a Mediulu i", "Ziua pentru Protecția
Stratului de Ozon ", "Ziua Păsărilor și a Arborilor", " Ziua Parcului Național Cozia", " Luna Plantării Arborilor" etc ,
c) expoziții de desene, afișe cu tematică ecologică, caravane de fotografie cu imagini din PN Cozia, ban nere despre
educație ecologică și altele asemenea ,
d) concursuri și alte activități dedicate elevilor, pe teme specifice educației pentru mediu: vizite la unități de învățământ
pentru predarea unor lecții pe probleme de mediu, prezentă ri de filme despre PN Cozia, organizarea și desfășurarea de
Tabere ecologice și Tabere Ranger Junior pentru elevi și studenți ,
e) amplasarea în teren a unor panouri informative cu reguli de vizitare și informații despre flora și fauna din parc pentru
turiști și vizitatori ,
f) prezentarea unor informații pe site -ul www.cozia.ro ,
g) publicarea unor articole în presa scrisă, realizarea de reportaje radio -tv despre PN Cozia ,
h) organizarea în colaborare cu administrațiile publice locale și O NG-uri a unor târguri de ecoturism și de produse culinare
tradiționale din zona Parcului .

77
Efectul acestor activități nu este suficient pentru conștientizarea și educarea publicului și a factorilor interesați în scop ul
obținerii sprijinului de a reali za obiectivele parcului. Cauza principală este că la nivel național, problemelor de conservare
a naturii încă nu li se acordă importanța cuvenită .
Un rol activ în desfășurarea unor activități de educație și informare pentru protejarea naturii îl are Centrul de vizitare de
la Brezoi, obiectiv special realizat în anul 2012 pentru acest scop, prin proiectul POS Mediu Axa 4 "Măsuri de conservare
a biodiversității din PN Cozia și promovarea unor tehnici avansate de vizitare a zonei". Aici, se vor organiza diferite
evenimente pentru informarea și conștientizarea comunităților locale, dar și a publicului larg în scopul cunoașterii și
protejării naturii în general și a PN Cozia în mod special .
3.8. Evaluarea capacității de management a APN C
La baza administrării PN Cozia și a ariilor naturale protejate din această zonă, pentru perioada de implemetare a
prezentului Plan de Management, stă Contractul de Administrare a Parcului Național Cozia pe perioada 2014 -2024 .
Mijloacele tehnice ș i administrative aflate la dispoziția APNC, realizate cu fonduri de la RNP – ROMSILVA sau prin diverse
proiecte, asigură în mare măsură posibilitatea desfășurării în bune condiții a activităților manageriale de conservare a
ecosistemelor și recreere .
Zona PN Cozia are o infrastructură insuficient dezvoltată și modernizată. Cabanele și refugiile nu oferă condiții optime
de cazare. Marcajul traseelor turistice poartă multe semne ale unor acțiuni desfășurate până la înființarea APNC, cu aspect
inestetic s au pe alocuri chiar greșit .
Consiliul Știițific al PN Cozia, prin atribuțiile și responsabilitățile din regulament, sprijină echipa APNC pentru îndeplini rea
sarcinilor manageriale ale ariei protejate .
Consiliul Consultativ, în cea mai mare part e a abordării unor probleme ce privesc mai ales zona de conservare durabilă,
respectă statutul parcului național. Proprietarii pădurilor situate în zona de protecție integrală solicită despăgubiri pentr u
restricțiile de utilizare a resurselor din această z onă. În general, în domeniul utilizării terenurilor și deci a resurselor, de
către proprietari și administratori, se înregistrează cele mai mari dificultăți. Măsurile de gospodărire propuse în
amenajamentele silvice și prevederile referitoare la biodiversi tate și peisaje trebuie adaptate unui parc național pentru a se
putea atinge mai ușor scopul și obiectivele de conservare .
APNC are o bogată bază de date despre ecosistemele parcului, despre zonele culturale ale comunităților și alte aspecte
specific e legate de administrarea PN Cozia. De asemanea APNC dispune de tehnica de monitorizare și de supraveghere
a florei și faunei din parc .

78
Până la momentul elaborării Planului de Management, APNC dispune de Centrul de vizitare de la Brezoi. Pentru mai
buna funcționare a acestei investiții, pe viitor prin Planul de acțiuni al Planului de Management se impune ca măsură
completarea dotărilor și amenajărilor, inclusiv adaptarea unui sistem adecvat de încălzire bazat pe folosirea energiei solare .
Pentru atrag erea sprijinului factorilor de interes în atingerea obiectivelor de administrare a PN Cozia și a siturilor Natura
2000 din zona acestuia, se impune ca măsură realizarea a 2 puncte de informare moderne în zona PN Cozia sau a
comunităților locale .
APNC implică cu succes și alți parteneri în realizarea unor acțiuni în parc. Un mare număr de voluntari aparținând în
special unor ONG -uri de mediu sunt deja de ani buni partenerii APNC în lucrări de igienizare, marcare trasee și monitorizare
a fluxului turist ic. Diverși specialiști în domeniul științelor naturii, efectuează teme de cercetare fie individual, fie cu grupuri
de studenți ai unor școli de profil, realizând lucrări de inventarieri mai ales despre flora, fauna și geologia parcului .
Mai sunt îns ă foarte multe zone nestudiate și, în consecință, necatalogate din punct de vedere științific. Despre aceste
zone se cunosc doar puține generalități, fiind posibilă existența unor aspecte interesante din punct de vedere științific, ce
pot crește mult valoa rea PN Cozia .

CAPITOLUL 4
MĂSURI SPECIALE DE PROTEJARE ȘI CONSERVARE a habitatelor și speciilor din PN Cozia și din siturile Natura
2000 aflate în zona acestui a

Pentru atingerea obiectivelor privind protejarea și conservarea habitatelor și spec iilor din PN Cozia și siturile Natura
2000 din zona acestuia, se vor respecta prevederile legislației ariilor naturale protejate privind desfășurarea unor activită ți,
diferențiat pe zonele interioare și în functie de distributia speciilor/habitatelor pentr ut siturile Natura 2000. Prin Planul de
acțiuni se va urmări implementarea și a unor măsuri speciale, cu scopul de a se atinge mai bine aceste obiective. Dintre
acestea enumerăm :
– Supravegherea pe timp de zi/noapte a zonelor vulnerabile în care se po t produce încălcări ale Regulamentului arilor
protejate din zona PN Cozia (sustrageri de arbori, braconaj, incendii, distrugeri ale diverselor amenajări, etc.,), cu o rețe a
de camere foto trapping și camere video live. Aceste echipamente vor fi folosite și în cadrul unor activități de monitorizare
floră/faună, activități turistice, etc. ,
– Restricționarea sau limitarea accesului în punctele în care acest lucru se impune, prin amplasarea unei rețele de bariere
fixe și mobile ,

79
– Efectuarea de patrul ări săptămânale, pe cuprinsul ariilor protejate din zona PN Cozia de către agenții de teren ai APNC
cu organe ale Jandarmeriei Montane, Poliției, etc, .
– Instituirea unui sistem de evacuare a deșeurilor din parc și realizarea de coșuri de gunoi anti – urs care să evite atragerea
animalelor sălbatice și dependența lor de resturile menajere ,
– Combaterea de către gestionarii fondurilor cinegetice a câinilor și pisicilor hoinare, care aduc pagube directe și indirecte
unor specii de faună, prin tulbura rea liniștii, uciderea unor exemplare – în mod special a puilor, distrugerea cuiburilor, a
ouălor, răspândirea de boli și paraziți, etc. ,
– Realizarea scărilor de trecere pentru speciile piscicole, pe văile cu amenajări (lucrări corecții torenți) care limitează
deplasarea acestor specii: Valea Băiașului, Lotrișorul de Narățu, Valea Păușa. Repopularea cu specii de pește indigen a
văilor calamitate de viiturile extraordinare din ultimii ani: Valea Călinești ,
– Menținerea unui volum de lemn mort în h abitatele forestiere. Deoarece în ZPI nu se fac tratamente și lucrări silvice care
să impună aceste intervenții, măsura privește doar ZCD. Arborii uscați pe picior sau cei cazuți la pământ, contribuie la
menținerea echilibrului relațiilor pradă -prădător și la complexitatea unor lanțuri trofice ce duc la stabilizarea ecosistemelor
pădurii. Având în vedere specificul terenurilor forestiere din zona PN Cozia, cu pante în general mari, cu volum edafic
relativ mic, se impune menținerea unui număr de arbori uscaț i pe picior, între 5% -10% din numărul total de arbori uscați la
ha., în funcție și de situația concretă din teren ,
– Interzicerea tăierilor rase în arboretele de rășinoase din zona PN Cozia. Motivația acestei măsuri este pentru faptul că
în PN Cozia p ădurile de rășinoase din ZCD care pot face obiectul exploatărilor forestiere, sunt situate la altitudini înalte, pe
pante relativ mari. Se asigură astfel protecția solurilor împotriva eroziunii și aspectul peisagistic al cadrului natural înt r-o
arie protej ată de interes național ,
– Referitor la recoltarea masei lemnoase, pentru amplasarea unor noi căi de acces (drumuri forestiere, drumuri de tractor),
se vor analiza toate variantele de evitare a traversării cursurilor de apă. În situația în care acest lucru nu este posibil,
traversarea se va face perpendicular pe cursul de apă și se vor amplasa podețe pereate sau tuburi .
Precizările cu privire la evaluarea și avizarea activităților silviculturale în PN Cozia și Modelul de fișă pentru evaluarea și
avizarea proiectelor de execuție a lucrărilor silvice ce se vor desfășura pe suprafața PN Cozia și a ariilor siturilor Natura
2000 din această zonă sunt prezentate în Anexa nr. 9 .
Pentru speciile de păsări din Situl Natura 2000 din zona PN Cozia, avâ ndu-se în vedere că acest sit se extinde și în
afara limitelor parcului în zone în care se desfășoară activități antropice mai intense, măsurile ce se vor implementa vor
ține cont de specificul grupelor mari de specii de avifaună .

80
Dintre acestea, au fost identificate câteva grupe de specii care necesită o atenție deosebită din partea APNC pentru
stabilirea unor măsuri speciale :
Răpitoarele de zi au nevoie de teritorii largi și condiții bune de cuibărit, fiind vulnerabile în special în timpul sez onului de
cuibărit. Activitățile umane pot determina părăsirea ouălor sau a puilor de către adulți. Principiile generale care asigură
condiții necesare pentru protejarea răpitoarelor sunt următoarele :
– cuiburile existente nu trebuie distruse indifere nt dacă sunt active sau nu ,
– trebuie identificate toate cuiburile răpitoarelor (acestea sunt alcătuite din crengi uscate și au dimensiuni considerabile).
În pădurile de foioase sunt ușor de identificat în perioada fără frunziș ,
– activităț ile umane trebuie desfășurate în apropierea cuiburilor doar în afara sezonului de cuibărit ,
– în perioada de cuibărit este necesară stabilirea unei zone tampon în jurul cuibului în care activitățile umane să fie
restricționate conform biologiei fiecăr ei specii (cel mai adesea această distanță variază între 150 – 1000 m) ,
Răpitoarele de noapte folosesc pentru cuibărit scorburi existente în copacii bătrâni însă pot ocupa și cuiburile altor specii
(șorecar comun, barză neagră, uliu porumbar). Pentru protejarea lor se va urmări ca :
– în perioada de cuibărit să se realizeze o zonă tampon în jurul cuibului în care activitățile umane să fie restricționate
conform biologiei fiecărei specii (cel mai adesea această distanță variază între 150 – 1000 m) ,
– în parchetele în curs de exploatare, pe suprafețele în care există arbori scorburoși, să se păstreze un număr suficient
dintre acești arbori, în scopul asigurării locurile de cuibărit pentru speciile de păsări răpitoare de noapte .
Pentru unel e specii (huhurez mare) se pot amplasa cuiburi artificiale în special când nu există suficienți arbori cu
scorburi .
Ciocănitorile cuibăresc în arbori maturi și scorburoși. Păstrarea arborilor uscați pe picior asigură atât spații necesare
cuibăritului dar și resurse de hrană. Avându -se în vedere că numărul ciocănitorilor de munte (Picoides tridactylus) depinde
de volumul de lemn uscat rămas în picioare pentru protejarea lor se recomandă :
– Păstrarea a 5 % -10% din arborii uscați pe picior la ha. în pădurile în care se execută exploatări de masă lemnoasă ,
– Evitarea utilizării pesticidelor neselective cu remanență mare .
Stârcii pot forma colonii mixte de dimensiuni mari (până la câteva mii de cuiburi) ce sunt păstrate perioade lungi de tim p
dacă cerințele ecologice ale speciilor sunt îndeplinite. Pentru protecția stârcilor trebuie să se țină seama că :
– sunt preferate pâlcurile de sălcii mature în care se instalează colonii mari. Numărul cuiburilor este mai mare în sălciile
cu deschide re spre apă ,

81
– deranjul provocat de prezența umană în perioada cuibăritului duce la părăsirea cuiburilor cu risc mare pentru puii ce
pot cădea din cuiburi. De aceea constituirea și respectarea unei zone tampon este esențială (minim 150 m) ,
– fiind plasate în zone umede și distribuite în pâlcuri separate de zone cu apă, un risc ridicat pentru cuiburile acestor
specii îl reprezintă tăierea pâlcurilor de arbori de către localnici în perioadele de îngheț când accesul este mult mai ușor ,
– menține rea coloniei perioade lungi de timp (10 – 20 de ani) duce la uscarea parțială sau totală a unor sălcii, ceea ce
determină mutarea treptată a coloniei. În cazul în care sălciile nu sunt scorburoase pentru a putea fi folosite de alte speci i,
exemplarele usca te pot fi înlocuite ,
– instalarea de pâlcuri de sălcii în zonele în care aceste specii cuibăresc, asigură suportul necesar așezării cuiburilor și
evitarea inundării acestora la variații mari a nivelului apei .
În general, pentru toate speciile de păsări sunt de evitat modificările de habitat precum și deranjul, în special în perioadele
de cuibărit și creștere a puilor .

CAPITOLUL 5
PLANUL DE ACȚIUN I

În cadrul acestui plan sunt stabilite a se desfășura acțiuni pe durata celor 5 ani de im plementare a Planului de
Management pe principalele domenii de activitate și obiective de management .
Pentru mai buna urmărire a realizării lor, acestea au fost programate și pe semestre. Prioritățile s -au stabilit ținându -se
cont atâ t de obiectivele majore de management, cât și de resursele disponibile. Fiecărei acțiuni i s -a asociat o prioritate
din cele trei tipuri utilizate. Cele trei priorități au următoarea semnificație :
a) Prioritatea 1: acțiuni care trebuie să se realizeze în perioada de implementare a Planului. Realizarea acestor acțiuni
este hotărâtoare pentru întreg planul .
b) Prioritatea 2: acțiuni care ar trebui să se realizeze. Există flexibilitate, dar trebuie să existe un motiv temeinic dacă
aceste acțiuni nu s e vor realiza .
c) Prioritatea 3: acțiuni ce ar putea să fie realizate când timpul și/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea
acțiunilor cu prioritatea 1 și 2 .
În baza acestui plan de acț iuni, echipa APNC va elabora planurile de lucru anuale .
Tabelul următor prezintă acest plan de acțiuni :

82
Tabelul nr. 9. Planul de acțiuni pe durata celor 5 ani de implementare a Planului de Managemen t

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

CAPITOLUL 6
MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMEN T

Planul de monitoring reprezintă modul prin care se urmărește respectarea prevederilor Planului de Management al PN
Cozia și modul de desfășurare a activităților. Planul de monitoring conține programul de înregistrare a evidențelor privind
implementarea acțiunilor prevăzute în planul de management .

Tabelul nr. 10. Monitorizarea implementării activităților din planul de acțiun i

108

Tema Monitorizarea implementării activităților din planul de acțiuni
Obiectiv Monitorizarea sistematică a planului de management,
înregistrarea și evaluarea rezultatelor și adaptarea
corespunzătoare a planului.
Modalitatea/mijloacele de monitorizare Corespondența cu
acțiuni Frecvența
C – continuă
P – periodică
N – dacă
este nevoie Indicatorul
monitorizat
Completarea bazei de date despre flora și
fauna PNC prin inventarieri și monitorizări
raportate la sistem ul informațional
geografic al parcului A1,A3 -A9,
A11,A12,A20, P Baza de date specii/
habitate,
Harți GIS cu
distribuție
specii/habitate
Completarea bazei de date Natura 2000 A1- A9, A17, C1, C2 C Formular standard
Natura 2000
Completarea bazei de date despre
geologie, soluri, hidrologie, climă A1, A20 P Bază de date despre
geologie, soluri,
hidrologie, climă.
Verificarea anuală a semnelor de
delimitare a PNC și a altor delimitări A10,C1,C2,C3 P Patrule rangeri și
perso nal aparat
APNC
Evaluarea stării de conservare a speciilor
și habitatelor care prezintă interes
conservativ deosebit – prioritare,
vulnerabile, rare, etc., A1,A3 -A9, P Rapoarte anuale
Verificarea anuală a cursurilor de apă,
inclusiv monitorizarea efectelor repopulării
cu păstrav indigen și a amenajărilor cu
scări pentru speciile de pești A10,A15,A16 P Rapoarte anuale

109
Evalurea anuală a impactului asupra
biodiversității și peisajului, produs de
traseele turistice, locuri de campare,
drumuri for estiere, amenajările turistice,
cabanele și refugiile turistice B1, B2, B3, D5, D6,
D10, D11 P Rapoarte anuale
Monitorizarea recoltării produselor
nelemnoase (accesorii) C4, P Rapoarte anuale
Verificarea mijloacelor fixe ș i obiectelor de
inventar din gestiunea APNC F6 C Liste inventar
Monitorizarea stării de curățenie a locurilor
frecventate de turiști A10,A16,B2,B3 C Rapoarte rangeri
Monitorizarea atitudinilor și
comportamentelor turiștilor.Măsuri PSI A19, D3, D7, D9, G2,
G7 C Chestionare
monitorizare
Efectuarea de evaluări comparative ale
nivelului de educație și conștientizare
despre conservarea biodiversității, înainte
și după desfășurarea unor programe sau
realizarea unor materiale publicitare G1-G8 N Chestionare
monitorizare
Studiu statistic
Monitorizarea și supravegherea ca
lucrările în PNC să se desfășoare conform
aprobărilor și avizelor date A12, A14, B1, C4, C5 C Fișe de lucrări
Arhivarea documentațiilor și publicațiilor
despre activităț ile din parc, inclusiv
înființarea unei biblioteci știițifice a PNC A1-A9, A11 -A14, A20,
C2, C3, C4, D2, E1,
E3, E4, F6, F8 C Arhiva PNC
Elaborarea și implementarea planului de
lucru anual. Consemnarea în rapoarte și
alte documente a activităților ca re au fost
planificate a se desfășoara în parc și în
afara lui, precum și a activităților
neplanificate, dar care prezintă importanță
pentru managementul parcului F6 P Plan de lucru anual
Rapoarte activități

110
Asigurarea că cercetătorii științ ifici,
conducătorii grupurilor de voluntari și
organizațiile care desfășoară activități în
parc depun rapoarte cu informații complete
despre munca lor A1-A9, A11 -A15,A17 C Contracte de
cercetare, voluntariat
Fișe de raportare
Asigurarea că factorii d e interes din zona
PNC – consiliul consultativ, sunt informați
despre cadrul legislativ referitor la PNC,
despre studiile efectuate și despre
măsurile pe care le intreprinde
administrația în zona parcului G4, G5, F6 C Procese verbale
ședințe,
Minute înc heiate
Asigurarea că unele documente oficiale
despre parc – hărți cu zonarea internă,
Regulamentul parcului, Planul de
Management ajung la factorii de interes D3, F2, F5 C Procese verbale
ședințe,
Minute încheiate
Monitorizarea pregătirii, competenț ei și
performanțelor personalului administrației F3, C Fișe de post,
Fișe anuale de
evaluare
Analiza anuală a realizării prevederilor
planului de management și a respectării
Regulamentului PNC împreună cu
Consiliul Ștințific ș i Consiliul Consultativ,
adaptarea planului dacă este cazul F2,F5,F6 P Raport anual
Asigurarea resurselor necesare
implementării planurilor de lucru anuale
(personal, fonduri, timp, etc,.) F7,F8 P Organigramă APNC
BVC anual
Evaluarea Planului d e Management în anul
5 și întocmirea unui nou plan de
management F9 P Raport final de
evaluare
Plan de Management
nou

ANEXA Nr. 1

111

ANEXA Nr. 2

112
Bugetul pentru Planul de Management al PN Cozia pentru administrarea acestui parc și a ariilor naturale protejate care
se suprapun, conform metodologiei de calcul dezvoltat ă în cadrul proiectului GEF -UNDP " Îmbunătățirea Sustenabilității
Financiare a Sistemului de Arii Naturale Protejate din Carpați "

Programe și sub -programe NECESAR DE FINANȚARE
Scenariu critic* Scenariu optim**
Ore lucru Fonduri (lei) Ore lucru Fonduri (lei)
P1 Managementul biodiversității
1.1. Inventariere și cartare 2205 269.383 4677 503.612
1.2. Monitorizare stării de conservare 2429 62.172 4913 119.779
1.3. Paza, implementare reglementări și
măsuri specifice de protecție 6625 154.378 11224 249.518
1.4. Managementul datelor 2103 74.979 3023 95.375
1.5. (Re) introducere specii (extincte)
1.6. Reconstrucție ecologică
Subtotal P1 costuri operaționale anuale 13362 560.911 23838 968.284
Investiții P1 – 5 ani (durata planului de
management)
84.000
894.000
P2 Turism
2.1. Infrastructura de vizitare 3189 79.222 3189 79.222
2.2. Servicii, facilități de vizitare și
promovarea turismului 934 31.383 2006 92.777
2.3. Managementul vizitatorilor 1289 23.328 2760 49.950
Subtotal P2 costuri operationale anuale 5412 133.932 7955 221.949
Investiții P2 – 5 ani
2.450.000
2.510.000
P3 Conștientizare, tradiții, etc

113
3.1. Tradiții și comunități 515 9.320 1270 22.977
3.2. Conștientizare și comunicare 2677 51.007 3493 65.767
3.3. Educație ecologică 1281 28.518 1609 34.456
P3 Subtotal costuri operaționale anuale 4473 88.845 6372 123.200
Investi ții P3 – 5 ani
0
0
P4 Management și Administrare
4.1. Echipament și infrastructura de
funcționare 499 96.575 499 126.575
4.2. Personal conducere, coordonare,
administrare 5084 93.425 5998 110.360
4.3. Documente strategice ș i de planificare 480 8.690 480 8.690
4.4. Instruire personal 313 25.656 313 40.656
P4 Subtotal costuri operaționale anuale 6375 224.346 7290 286.281
Investiții P4 – 5 ani
Total costuri operaționale anuale 499 96.575 499 126.575
Investiții totale (5 ani) 5084 93.425 5998 110.360
TOTAL FINANȚARE (5ANI)
7.574.171
11.402.566
Costuri operaționale anuale pentru sit
N2000 ROSPA0025 în afara parcului: Scenariu
critic Scenariu optim
Suprafață parc (ha) 16.813 16.813
Nr. ha sit în afara parcului (ha) 466 466
Total costuri (lei) 254.326 382.875

* Scenariu critic = Nivelul de finanțare pentru misiunea critică este acela care permite atingerea cerințelor de bază pentru
funcț ionarea ariei protejate. Funcțiile misiunii critice sunt acele activități care sunt obligatorii, conform legii, pentru
îndeplinirea unui anumit mandat prin care să se asigure atingerea minimă a obiectivelor prioritare ale administrării PN
Cozia și siturilo r Natura 2000 din zonă :

114

– Protejarea și conservarea populațiilor de plante și animale .
– Menținerea nealterată a peisajului natural .
– Utilizarea durabilă a resurselor naturale .
– Promovarea unor forme de turism ș i recreere prietenoase mediului din zona protejată .
– Conștientizarea și educarea publicului și a factorilor interesați pentru protejarea naturii .
** Scenariu optim = Nivelul de finanțare pentru misiunea optimă este acela care permite realizarea tuturor activităților pe
programe și subprograme, pentru atingerea în întregime a scopului și obiectivelor pentru care a fost declarată aria protejată ,
conform prevederilor Planului de Management. Acest nivel de finanțare este o stare ideală care depășește cerințele minime
impuse legal și se poate atinge în condițiile în care ar fi suficiente fonduri disponibile pentru misiunea de administrare a PN
Cozia și siturilor Natura 2000 din zona lui .

ANEXA Nr. 3

Zona de protecție integrală, care include ș i suprafețele propuse ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO – patrimoniu
natural comun al Europei, din PN Cozi a

Zona de protecție integrală a PN Cozia include parcelele/subparcelele forestiere, enclavele înconjurate sau din interiorul
acestor grupuri de parcele, precum și întreg golul subalpin al Muntelui Cozia :

Nr.
Crt. CATEGORII TERENURI,
Proprietar/administrator ZPI
1. FOND FORESTIER Localizare, UP/ua -uri Supraf.
(ha)
Mănăstirea Cozia/RNP –
Romsilva, DS Vâlcea, OS
Călim ănești UP II Cozia -Căciulata/ua: 57 -68 252,9
RNP -Romsilva, DS Vâlcea, OS
Călimănești UP III Căciulata/ua: 68 -75 194,33

115
Persoane fizice, juridice/OS
private UP II. Căciulata/ua: 57A 0,76
RNP -Romsilva, DS Vâlcea, OS
Călimănești UP IV Lotri șor/ua: 1 -5, 25 -30, 58 -72, 73A,
73B, 73C, 73D% 943,87
Obștea Moșnenilor
Brezoieni/OS Cozia Negoiu UP II Valea Oltului -Brezoi/ua: 474 -483 393,7
RNP -Romsilva, DS Vâlcea, OS
Călimănești UP V Cozia/ua: 5 -23, 31 -36, 43 -47, 48AB,
49AB, 51, 52N, 53 -75AN,76 -79,92ABN,
93,94, 95AB,96 -8,100B 2.381,41
Mănăstirea Turnu/OS Poiana
Cerbului UP V Cozia/ua: 75B -77A, 80 -84, 92B, 101 264,1
Mănăstirea Stânișoara/RNP –
Romsilva, DS Vâlcea, OS
Calim ănești UP V Cozia/ua: 95A 19,5
Obștea Drăgănești
Vărateca/OS Clăbucet UP I Drăgănești Vărateca/ua: 30N1, 30N2;
31N1,31N2 2,9
RNP -Romsilva, DS Vâlcea, OS
Călimănești UP VI Berislăvești/ua: 9 -15, 19, 38A, C, 40A 277,65
RNP -Romsilva, DS Vâ lcea, OS
Călimănești UP VIII Valea Băiașului/ua: 127 -133, 139 –
150, 151B, 158B, 159A, 173B 842,32
Obștea Cozia Priboiasa UP I Cozia Priboiasa/ua: 139, 140 58,8
Persoane fizice/OS private UP VIII Valea Băiașului/ua: 132PF -133PF,
139PF, 140PF; 14 8PF; 58,63
RNP -Romsilva, DS Vâlcea, OS
Voineasa UP III Păscoaia/ua: 687 -691 203,3
Obștea Proieni/OS Clăbucet UP II Bețelu -Vasilatu/ua: 3 44,3
Obștea Călinești/OS Clăbucet UP I Călinești /ua: 35, 36, 37,181 -186 262,6
Persoane fizice/OS private UP II Valea Oltului -Brezoi/ ua: 1PF 3,9
Persoane fizice/OS private UP I Călinești/ua: 1PF,2PF 52,8

116
Obștea Brezoi/OS Cozia
Negoiu UP II Valea Oltului -Brezoi/ua: 101, 105 -108,
116-128,152 671,0
RNP -Romsilva, DS Vâ lcea, OS
Voineasa UP III Păscoaia/ua: 201% -239% 240,78
Persoane fizice/OS private UP I Brezoi/ua: 1PF, 2PF -4PF,9PF -13PF,
15PF,29PF – 43PF, 508,57
RNP -Romsilva, DS Vâlcea, OS
Voineasa UP III Păscoaia/ua: 519% -522%, 531% –
533%, 99,78
Obștea Moșnenilor
Brezoieni/OS Cozia Negoiu UP II Valea Oltului -Brezoi/ua: 619N, 623N,
624N, 625N,626N,
627,628A,628B,634A,634B,635,636 269,2
Persoane fizice/OS private UP VI Vasilatu/ua:119PF -122PF,129PF –
30PF,131PF – 133PF 87,12
TOTAL FOND FORESTI ER, rotunjiri 8.134
2. Total enclave în fond forestier /
persoane fizice și juridice În zona parcelelor forestiere din ZPI 77
3. Total pajiști montane /
persoane fizice și juridice Golul Muntelui Cozia 263

TOTAL PN COZIA
8.474

Suprafețele din interiorul ZPI propuse ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO – patrimoniu natural comun al
Europei :

NR.
Crt. CATEGORIE TEREN,
proprietar/ administrator UP, ua Suprafață
(ha)
1. Fond forestier,
statul româ n/RNP -Romsilva,
DS Vâlcea, OS Călimănești UP III Căciulata, ua: 69 -75 187

117
2. Fond forestier,
statul român/RNP -Romsilva,
DS Vâlcea, OS Călimănești UP IV Lotrișor, ua: 1 -5; 25 -30; 58 -73 944
3. Fond forestier,
statul român/RNP -Romsilva,
DS Vâ lcea, OS Călimănești UP V Cozia, ua: 5%, 6%, 7 -22, 23%, 31%,
32,
33%, 34%, 35, 36%, 43%, 44, 45, 46%,
47%,
48A, 48B%, 49, 50A, 50B%, 51%, 52, 53 -74 1.793
4. Fond forestier,
statul român/RNP -Romsilva,
DS Vâlcea, OS Călimănești UP VIII Valea Băiașului , ua: 143 -46, 147B,
148B, 149,150, 151B, 158B,159A, 173B 523

TOTAL X 3.447

ANEXA Nr. 4

Descrierea limitelor zonei de protecție integrală a Parcului Național Cozi a

1. Sectorul Cornet – Călinești :
Pornește din interfluviul stâ ng al Văii Călinești, din înșeuarea aflată la nord -vest de Culmea Cârciumii – borna silvică
417/V din UP III Păscoaia, se continuă spre sud -est pe culmea Cârciumii prin bornele silvice 439/V, 440/V până la baza
acesteia în lunca Oltului – borna silvică 437 /V din UP III Păscoaia. De aici, limita se orientează spre sud, pe partea dreaptă
a DN 7/E81, pe marginea fondului forestier, ocolind pe la vest localitatea Țuțulești, până la baza culmii Negoiu – borna
silvică 426/V din UP V Călinești. În continuare limit a ZPI urcă în amonte pe marginea fondului forestier pe partea stângă
tehnică a Văii Călinești, ocolind satul Călinești, trece cu aproximativ 250 m de confluența Pârâul Sulițelor – afluent drept cu
Valea Călinești până în borna silvică 415/V, apoi spre nord prin bornele silvice 414/V și 416/V din UP V Călinești până
închide acest sector în borna silvică 417/V din UP III Păscoaia .
Din acest sector, în ZPI mai sunt și parcelele forestiere 35, 36 și 37 din UP I Călinești, situate pe partea dreaptă tehnică
a Văii Călinești și delimitate de bornele silvice 83/V, 456/V, 81/V, 80/V, 85/V, 87/V, 88/V, 86/V și 84/V .
2. Sectorul Brezoi – Doabr a
Pornește din Plaiul Doabra, coboară pe limita dintre UP V Călinești și UP VI Vasilatu, trece prin Vârful Sori ța – 732 m,
ajunge până la borna silvică 252/IV din UP VI Vasilatu, de unde coboară pe culme până la borna silvică 11/V UP V Călinești

118
în imediata apropiere a localității Corbu. De aici limita ZPI continuă spre sud pe marginea fondului forestier ocolind
localitatea Golotreni până la borna silvică 1/V UP V Călinești. Apoi limita ZPI continuă spre vest pe limita fondului forestier ,
în amonte pe malul stâng al râului Lotru până la borna silvică 235/IV din UP VI Vasilatu. De aici limita continuă spre nord
prin bornele silvice 235 bis/IV, 236/IV, 217/IV, 238/IV și 244/IV din UP VI Vasilatu, apoi continuă pe Plaiul Doabra prin
bornele silvice 213/IV și 246/IV din UP IV Vasilatu până la borna silvică 228/IV UP VI Vasilatu, la limita cu UP V Călinești,
închizând ace st sector .
3. Sectorul Narățu – Căciulat a
Pornește de pe partea dreaptă tehnică a râului Lotru, de la ieșirea Văii Mesteacănului din fondul forestier, înainte de
confluența cu râul Lotru, borna silvică 70 UP III Păscoaia, în aval, pe marginea fo ndului forestier ocolind localitatea Brezoi
până în punctul Gura Lotrului, borna silvică 1 UP II Valea Oltului -Brezoi. De aici limita ZPI continuă pe partea dreaptă
tehnică a Văii Oltului, în aval spre sud, pe marginea fondului forestier până în zona Căciu lata, ocolind UA 57 G din UP III
Căciulata, până la borna silvică 91 UP III Căciulata. De aici limita ZPI continuă spre nord -vest pe culme, prin bornele silvice
87, 85 și 104, din UP III Căciulata până la borna silvică 13 UP IV Lotrișor, apoi coboară 200 m pe Culmea Puturoasa până
la borna silvică 6 UP IV Lotrișor. De aici limita ZPI continuă spre nord prin cota 718,0 m pe culme, prin bornele silvice 8, 7
și 3 IV Lotrișor, apoi urcă până la borna silvică 36 IV Lotrișor pe Valea Puturoasa. De aici continuă s pre nord, pe limita
dintre ua 24 UP IV Lotrișor și ua 25 UP IV Lotrișor, până la borna silvică 38 IV Lotrișor, apoi prin bornele silvice 41, 125,
45 și 46 din UP IV Lotrișor. De aici, limita urcă pe Valea Lotrișorului în amonte pe partea stângă tehnică a a cestei văi prin
bornele silvice 99, 97, 95, 49, 79, 92, 90, 81 și 85, din UP IV Lotrișor până la borna silvică 102 UP II Valea Oltului – Brezoi
în culmea Coșurile. Apoi, limita ZPI se îndreaptă spre nord pe Culmea Pietrelor prin bornele silvice 100, 104, 9 4bis și 91
din UP II Valea Oltului -Brezoi. De aici limita continuă în aval prin obârșia Văii Mesteacănului prin bornele silvice 77/I, 76/I,
75/I, 72/I, 79/I, 71/I și 80/I din UP II Valea Oltului – Brezoi până la borna silvică 70/I din UP III Păscoaia .
4. Sectorul Munților Cozi a
Pornește din sudul localității Vărateca, borna silvică 118 UP V Cozia, în aval pe partea stângă tehnică a Oltului pe
marginea fondului forestier, până la borna silvică 164 UP V Cozia. Ocolește terenurile agricole și zona c onstrucțiilor
Mânăstirii Turnu, mergând pe marginea fondului forestier prin bornele silvice 166, 168, 173 și 176 din UP V Cozia. Apoi
limita ZPI continuă prin bornele silvice 179, 180, 175, 174, 172 și 194 din UP V Cozia până în Valea Păușa, de unde urcă
în amonte pe marginea fondului forestier pe dreaptă tehnică a acestei văi până la borna silvică 215 din UP V Cozia. De
aici limita ZPI a PN Cozia continuă spre est trecând prin bornele silvice 216, 218, 220, 222, 213, 214 și 209, din UP V
Cozia, ocolește pe la est terenurile agricole și construcțiile Mânăstirii Stânișoara și continuă prin fondul forestier prin borna

119
silvică 209 pe limita dintre 99A UP V Cozia și 99B UP V Cozia, pînă în borna silvică 208 și continuă până în Plaiul
Călimanului, borna silvică 1 2 din UP VI Berislăvești .
În continuare limita ZPI urcă în amonte pe Plaiul Călimanului până la borna silvică 16 din UP VI Berislăvești, continuă
spre est până la borna silvică 17 a UP VI Berislăvești, apoi coboară pe stânga tehnică a Pârâului Curmăt urii prin bornele
silvice 23 și 13 din VI Berislăvești pe marginea fondului forestier până la borna silvică 36 a UP VI Berislăvești. De aici li mita
urcă spre nord trecând prin bornele silvice 34, 35, 25 și 30 ale UP VI Berislăvești până în Plaiul Sâmnicean u. De aici limita
ZPI continuă prin fondul forestier prin bornele silvice 315, 317 și 318 ale UP VIII Valea Băiașului și coboară pe marginea
fondului forestier pe partea stângă tehnică a văii Roșia până în borna silvică 311 a UP VIII Valea Băiașului. De ai ci limita
continuă spre nord -vest prin bornele silvice 327, 328 și 339 ale UP VIII Valea Băiașului, apoi coboară pe stânga tehnică a
văii Șasei pe marginea fondului forestier, până la borna silvică 351 a UP VIII Valea Băiașului .
De aici limita ZPI oc olește terenurile agricole ale locuitorilor din comuna Perișani mergând pe marginea fondului forestier
spre vest până în Valea Călugăreasa borna silvică 415 a UP VIII Valea Băiașului. Continuă apoi prin fondul forestier spre
nord-vest prin borna silvice 41 6 a UP VIII Valea Băiașului – în Valea Oii, apoi urcă până în borna 8 a UP V Cozia – pe
culmea Claia cu Brazi de unde coboară pe limita de subparcelă până la intersecția cu Pârâul Lotrișorul de Cozia. Apoi
limita coboară pe marginea fondului forestier pe s tânga tehnică a acestui pârâu până la borna silvică 11 din UP V Cozia.
De aici limita continuă prin fondul forestier prin bornele silvice 43, 72 și 78 – Valea Tocileasa, 82 – Valea Vizuini, 125, 106
– Pârâul Vărateca, 109 ale UP V Cozia până în sudul local ității Vărateca, închizând astfel acest sector .
În sectorul munților Cozia mai sunt 2 insule cu ZPI, respectiv parcelele forestiere ua 38A și ua 40 A din UP IV Berislăvești,
limitele zonei de protecție integrală fiind pe limitele acestor subparcele c onform amenajamentului silvic în vigoare în anul
2015 al UP VI Berislăvești, Ocolul Silvic Călimănești .

ANEXA Nr. 5

Lista speciilor de plante protejate din PN Cozia și siturile Natura 2000 din zona acestuia, după M. Oltean, G. Negrean, A.
Popescu, N. Roman, G. Dihoru, V. Sanda, S.Mihăilescu, 200 4

Legenda: Lista roșie a plantelor superioare din România 1994; Anexa 2 a Directivei Habitate nr. 92/43/EEC, Anexa V a
Directivei Habitate nr. 92/43/EEC; Anexele O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ar iilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 .

120
A = endemică, E = pereclitată, V = vulnerabilă, R = rară, K = insuficient cunoscută, Nt. = neamenin țată, CR = critic
pereclitată .

Nr
crt SPECIA FAMILIA Lista
roșie
(1994) DH
92/43/
EEC O.U.G.
57/2007
1 Abies alba Miller Pinaceae E
2 Campanula serrata (Kit.)
Hendrych Campanulaceae –
X
3 Carlina acaulis L. Asteraceae –
4 Centarium erythraea Raf. Gentianaceae R
5 Centaurea coziensis Nyar. Compositae R
6 Corydalis solida L. Papaveraceae R
7 Dactylis glomerata Gramineae R
8 Daphne blagayana Freyer Thymelaeaceae V/R
9 Dianthus henteri Heuffel ex
Griseb.&Schenk Caryophyllaceae Nt
10 Dianthus spiculifolius Schur Caryophyllaceae R
11 Dianthus tenuifolius Schur Caryophyllaceae Nt
12 Dictamnus albus L. Rutaceae V/R
13 Diphasium tristachyum
(Pursh.)Rothm. Lycopodiaceae V/R
14 Doronicum carpaticum
(Griseb.&Schenk) Nyman Compositae R
15 Draba simonkaiana Jav. Cruciferae V/R
16 Fritillaria orientalis Adams Liliaceae V/R

121
17 Galanthus nivalis L. Amaryllidaceae Nt
X
18 Galium baillonii Brandza Rubiaceae R
19 Genista januensis Viv. Leguminosae R
20 Gentiana acaulis L. Gentianaceae R
21 Gentiana clusii Perr.& Song. Gentianaceae R
22 Geranium sylvaticum L. spp.
Caeruleatum (Schur)
D.A.Webb.&I.K.Ferguson Geraniaceae R
23 Gymnadenia conopsea (L.) R.
Br. Orchidaceae R
24 Hieracium alpicola Schleicher
ex Gaudin Compositae R
25 Iris aphylla subsp. hungarica Iridaceae
x
26 Jovibarba heuffelii (Schott)
A&D. Love Crassulaceae R
27 Larix decidua Mill Pinaceae R
28 Leontopodium alpinum Cass. Compositae V/R
29 Leucanthemum waldsteinii
(Schultz Bip.) Pouzar Compositae R
30 Ligularia sibirica (L.) Cass. Compositae R x x
31 Lilium jankae A. Kerner Liliaceae R
32 Limodorum abortivum (L.)
Swartz Orchidaceae R
33 Lycopodium spp.L. Lycopodiaceae
x
34 Melica ciliata L. Gramineae R
35 Monotropa hypopitys L. Pyrolaceae R
36 Neottia nidus -avis (L.) L.C.M.
Richard Orchidaceae R

122
37 Ophrys cariophora L. Orchidaceae R
38 Ophrys fusca Link Orchidaceae R
39 Ophrys ustulata L. Orchidaceae R
40 Pinus sylvestris L. Pinaceae R
41 Platanthera bifolia (L.) L.C.M.
Richard Orchidaceae R
42 Platanthera chlorantha
(Custer) Reichenb Orchidaceae R
43 Polygonum alpinum All. Polygonaceae R
x
44 Potentilla haynaldiana Janka Rosaceae R
x
45 Potentilla rupestris L. Rosaceae R
46 Primula halleri J.F.Gmelin Primulaceae R
47 Pulsatilla vulgaris Miller spp.
Grandis(Wenderoth) Ranunculaceae R
x
48 Ranunculus pseudomontanus
Schur Ranunculaceae R
49 Rosa coziae Nyar. Rosaceae R
50 Saxifraga marginata Sternb. Saxifragaceae R
51 Saxifraga pedemontana All.
Spp.cymosa Engler Saxifragaceae R
52 Scabiosa lucida Vill.
Spp.barbata Nyar. Dipsacaceae R
53 Scorzonera purpurea L. spp.
Rosea (Waldst.&Kit.) Nyman Compositae R
54 Scrophularia heterophylla
Willd spp.laciniata
(Waldst.&Kit.)&Petitmengin Scrophulariaceae R
55 Senecio aquaticus Hill Compositae R

123
56 Serpevivum montanum L. Crassulaceae R
57 Seseli gracile Waldst.&Kit. Umbelliferae R
58 Seseli rigidum Waldst.&Kit. Umbelliferae R
59 Silene flavescens
Waldst.&Kit. Caryophyllaceae R
60 Silene lerchenfeldiana
Baumg. Caryophyllaceae R
61 Silene nutans L.spp.dubia
(Herbich) Zapal Caryophyllaceae R
62 Sorbus graeca (Spach)
Kotschy Rosaceae R
63 Spiranthes spiralis (L.) Chevall Orchidaceae R
64 Stipa crassiculmis
P.Smirn.subsp. heterotricha
Dihoru&Roman Gramineae R
65 Symphyandra wanneri
(Rochel) Heuffel Campanulaceae R
66 Tanacetum macrophyllum
(Waldst.&Kit.) Schultz Bip. Compositae R
67 Taxus baccata L. Taxaceae V/R
68 Thlaspi dacicum Heuffel Cruciferae R
69 Thymus comosus Heuffel ex
Griseb. Labiatae nt
70 Thymus longicaulis C. Presl. Labiatae R
71 Trollius europaeus L. Ranunculaceae R
72 Vaccinium uliginosum L. Ericaceae R
x
73 Veratrum nigrum L. Liliaceae R
74 Verbascum glabratum
Friv.spp.brandzae (Franchet
ex Brandza) Murb Scrophulariaceae R

124
75 Veronica bachofenii Heuffel Scrophulariaceae R

ANEXA Nr. 6

Lista speciilor de animale identificate în PN Cozia și în siturile Natura 2000 din zona a cestui a

Legenda: Cartea roșie a vertebratelor din România, Anexele 2, 4, 5 ale Directivei Habitate nr. 92/43/EEC; Anexele I, II,
III ale Directivei păsări nr. 79/409/EEC; anexele O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conser varea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 .
Nevertebrate :

Nr.
crt. Specia Familia Directiva
Habitate
92/43/EEC O.U.G.
57/2007

Ord. Lepidoptera
1. Parnassius (Latreille, 1804)
mnemosyne distincta
(Bryk&Eisner,1930) Papilionidae
x

Ord. Orthoptera
2. Isophya harzi (Kis 1960) Tettigoniidae x x
3. Odontopodisma rubripes
(Ramme1932) Acrididae x x
4. Pholidoptera transsylvanica (Fischer
1853) Decticidae x x

Ord. Coleoptera
5. Carabus variolosus (Fabricius 1787) Carabidae x x
6. Cerambyx cerdo (Linnaeus, 1758) Cerambycidae x x
7. Lucanus cervus (Linaeus,1758) Lucanidae x x

Vertebrate :

125

Nr.
crt Clasa Mammalia Familia Cartea roșie a
vertebratelor Directiva
Habitate
92/43/EEC O.U.G.
57/2007
1. Arvicola terrestris (L.) Cricetidae x – –
2. Barbastella
barbastellus Schreber Vespertilionidae x x x
3. Canis lupus L. Canidae x x x
4. Capreolus capreolus
(L.) Cervidae x – x
5. Cervus elaphus L. Cervidae x x x
6. Crocidura leucodon
(Herm.) Soricidae x – –
7. Dryomys nitedula
(Pallas) Leporidae x – x
8. Felis silvestris
Schreber Felidae x x x
9. Lepus europaeus
Pallas Leporidae – – x
10. Lutra lutra (L.) Lutrinae x x x
11. Lynx lynx (L.) Felidae x x x
12. Martes martes (L.) Mustelidae x x x
13. Meles meles (L.) Melinae – – x
14. Micromys minutus
(Ockskay) Murinae x – –
15. Microtus agrestis (L.) Sciuridae x – –
16. Miniopterus
schreibersii Kuhl. Vespertilionidae x x x
17. Muscardinius
avellanarius (L.) Grilidae x – x
18. Mustela erminea L. Mustelidae x – x
19. Mustela lutreola L. Mustelidae x x x

126
20. Mustela nivalis L. Mustelidae – – x
21. Mustela putorius L. Mustelidae – x x
22. Myotis myotis (Borkh.) Vespertilionidae x x x
23. Neomys anomalus
Cabrera Soricidae x – x
24. Neomys fodiens
(Schr.) Soricidae x – –
25. Pipistrellus pipistrellus
Schreber Vespertilionidae – x x
26. Plecotus auritus (L.) Vespertilionidae x – –
27. Rhinolophus euryale
Blasius Vespertilionidae x x x
28. Rhinolophus
ferrumequinum
Schreber Rhinolophidae x x x
29. Rhinolophus
hipposideros (Bechst.) Rhinolophidae x x x
30. Rupicapra rupicapra Bovidae x x x
31. Sciurus vulgaris L. Sciuridae – – x
32. Sus scrofa Thomas Suidae – – x
33. Ursus arctos L. Ursidae x x x
34. Vespertilio murinus L. Vespertilionidae x – x
35. Vulpes vulpes L. Canidae – – x

Nr.
crt Clasa Amphibia Familia Cartea roșie a
vertebratelor Directiva
Habitate
92/43/EEC O.U.G.
57/2007
1. Bombina variegata
(L.) Discoglossidae x x x
2. Bufo bufo (L.) Bufonidae x – x
3. Bufo viridis (L.) Bufonidae x x x

127
4. Hyla arborea (L.) Hylidae x x x
5. Rana dalmatina
(Bonaparte.) Ranidae x x x
6. Rana esculenta (L.) Ranidae – x x
7. Rana ridibunda
(Pallas) Ranidae – x x
8. Rana temporaria (L.) Ranidae x x x
9. Salamandra
salamandra (L.) Salamandridae x
x
10. Triturus cristatus
(Laurenti.) Salamandridae x
x
11. Triturus vulgaris (L.) Salamandridae x – x

Nr. Clasa Reptilia Familia Cartea roșie a
vertebratelor Directiva
Habitate
92/43/EEC O.U.G.
57/2007
1. Anguis fragilis
(Nordmann) Anguidae x – x
2. Coronella austriaca
(Laurenti) Colubridae x x x
3. Elaphe longissima
(Laurenti) Colubridae x x x
4. Lacerta agilis (Laurenti) Lacertidae – x x
5. Lacerta viridis (L.) Lacertidae – x x
6. Lacerta vivipara
(Jacquin) Lacertidae – – x
7. Natrix natrix (L.) Colubridae – x –
8. Natrix tessellata
(Laurenti) Colubridae x x x
9. Vipera ammodytes (L.) Viperidae x x x
10. Vipera berus (L.) Viperidae x – x

Nr.
Crt Clasa Aves Familia Cartea roșie a
vertebratelor Directiva
păsări
79/409/EEC O.U.G.
57/2007

128
1. Accipiter gentiles (L) Accipitridae – x x
2. Accipiter nisus (L) Accipitridae – x x
3. Aegithalos caudatus
(L) Aegithalidae – – –
4. Aquila pommarina (L) Accipitridae x x x
5. Aquila chrysaetos (L) Accipitridae x x x
6. Ardea cinerea (L) Ardeidae – – x
7. Athene noctua (L) Strigide – – x
8. Bubo bubo (L) Strigidae x x x
9. Buteo buteo (L) Accipitridae – – x
10. Certhia familiaris (L) Certhiide – – –
11. Ciconia ciconia Ciconiidae x – x
12. Ciconia nigra Ciconiidae x – x
13. Circaetus gallicus Accipitridae x – x
14. Cinclus cinclus (L) Cinclide – – x
15. Coccothraustes
coccothraustes (L) Fringillidae – – x
16. Columba palumbus
(L) Columbidae – x x
17. Corvus corax (L) Corvidae x – –
18. Corvus corone cornix
(L) Corvidae – x x
19. Corvus frugilegus (L) Corvidae – x x
20. Coturnix coturnix (L) Phasianide – x –
21. Cuculus canorus (L) Cuculide – – x
22. Delichon urbica (L) Hirudinidae – – –
23. Dendrocopos
leucotos (L) Picidae – x x

129
24. Dendrocopos major
(L) Picidae – x x
25. Dryocopus martius
(L) Picidae – x x
26. Egretta garzetta (L) Ardeidae x x x
27. Erithacus rubecula
(L) Turdidae – – –
28. Falco peregrinus Falconidae x x x
29. Falco subbuteo (L) Falconidae – – x
30. Ficedula albicollis (L) Muscicapidae – x x
31. Fringilla coelebs (L) Fringillidae – – x
32. Garrulus glandarius
(L) Corvidae – x x
33. Hieraaetus pennatus
(L) Accipitridae x x x
34. Hippolais icterina (L) Sylvidae – – –
35. Hirundo rustica (L) Hirudinidae – – –
36. Jynx torquilla (L) Picidae x – x
37. Lanius collurio (L) Laniide – x x
38. Larus argentatus (L) Laridae – x –
39. Larus
melanocephalus (L) Laridae x x x
40. Larus ridibundus (L) Laridae – x –
41. Loxia curvirostra (L) Fringillidae – – x
42. Motacilla alba (L) Motacillidae – – x
43. Motacilla flava (L) Motacillidae – – x
44. Nucifraga
caryocatactes (L) Corvidae – x –
45. Nycticorax nycticorax
(L) Ardeidae x x x
46. Pandion haliaetus Pandionidae x – x

130
47. Parus ater (L) Paridae – x x
48. Parus caeruleus (L) Paridae – – x
49. Parus major (L) Paridae – – x
50. Parus montanus (L) Paridae – – x
51. Perdix perdix (L) Phasianide – x x
52. Phalacrocorax carbo
(L) Phalacrocoracidae – – x
53. Phylloscopus
trochilus (L) Sylvidae – – –
54. Phylloscopus
sibilatrix (L) Sylvidae – – –
55. Phylloscopus
sibilatrix (L) Sylvidae – – –
56. Pica pica (L) Corvidae – – x
57. Ptyonoprogne
rupestris (L) Hirudinidae – – –
58. Regulus regulus (L) Sylvidae – – –
59 Saxicola rubetra (L) Turdidae – – –
60. Serinus serinus (L) Fringillidae – – x
61. Sitta europaea (L) Sittidae – – x
62. Streptopelia turtur (L) Columbidae x x x
63. Strix aluco (L) Strigidae – x x
64. Strix uralensis (L) Strigidae
x x
65. Tetrao urogallus (L) Tetraonidae – x x
66. Troglodytes
troglodytes (L) Troglodytidae – x x
67. Turdus merula (L) Muscicapidae – x –
68. Tyto alba (L) Tytonide x – x
69. Upupa epops (L) Upupidae x – x

131
Nr.
Crt. Supraclasa Pisces Familia Cartea roșie a
vertebratelor Directiva
Habitate
92/43/EEC O.U.G.
57/2007
3. Alburnus alburnus (L.) Cyprinidae – – –
4. Alburnoides bipunctatus
(L.) Cyprinidae – – –
7. Barbus barbus (L.) Cyprinidae – x x
8. Barbus meridionalis (L.) Cyprinidae – x x
5. Chondrostoma nasus
(L.) Cyprinidae – – –
11. Cottus gobio (L.) Cottidae – x x
14. Gymnocephalus baloni
Holcik&Hens Percidae x – x
1. Leuciscus cephalus (L.) Cyprinidae – – –
9. Misgurnus fossilis (L.) Cobitidae – x x
2. Phoxinus phoxinus (L.) Cyprinidae – – –
6. Rhodeus sericeus
amarus (L.) Cyprinidae – – x
12. Sabanejewia aurata
balcanica Karaman Cobidae – x x
13. Sabanejewia romanica Cobidae x – –
10. Silurus glanis (L.) Siluridae –

ANEXA Nr. 7

Harta Habitatelor din PN Cozi a

132

133

ANEXA Nr. 8

Situația traseelor turistice din PN Cozia în anul 201 5

1. Gara Turnu (310 m) – Curmătura "La Troiță" (700 m) – Muchia Turneanu – Cabana Cozia (1573 m )
Timp de mers: 5 -5 ½ ore ,
Marcaj: bandă roșie ,

134
Diferență de nivel: 1263 m .
2. Gara Lotru (317 m) – Vărateca – Muchia Urzicii – Stâna Rotunda – Cabana Cozia (1573 m )
Timp de mers: 5 ½ – 6 ore ,
Marcaj: bandă albastră ,
Difere nță de nivel: 1256 m
3. Gara Turnu (310 m) – Pietrele Roșiei (750 m) – Muchia Turneanu – Cabana Cozia (1573 m )
Timp de mers: 5 ½ – 6 ore ,
Marcaje: triunghi roșu (Gara Turnu – Pietrele Roșiei – Muchia Turneanu) și bandă roș ie (Muchia Turneanu – Cabana
Cozia )
Diferență de nivel: 1263 m
4. Căciulata (300) – Paușa sat (317) – Mănăstirea Stânișoara (720 m) – Muchia Vlădesei – Muntele Durduc (1568 m) –
Cabana Cozia (1573 m )
Timp de mers: 6 -7 ore ,
Marcaj: ba ndă albastră ,
Diferență de nivel: 1273 m
5. Cabana Cozia (1573) – Curmătura Mocirlele (1427) – Vf. Omul (1558) – Muchia Șirul de Pietre – Poiana Cozia (1231) –
Satul Pripoare (520 m )
Timp de mers: 5 ore ,
Marcaj: bandă roșie ,
Diferență de nivel: 1053 m .
6. Brezoi (340m) -Vultureasa -Vf Narățu (1509 m) – Poiana Târsa (1280m) – Poiana lui Pavel -Plaiul Lotrișor -Valea Lotrișor
– Gura Lotrișor (320m )
Timp de mers: 9 ore ,
Marcaj: punct roșu ,
Diferență de nivel: 20 m
7. Brezoi (340 m) – Doabra -Vf. Sulița (1013 m) – Valea Călinești – sat Călinești (300 m )
Timp de mers: 5 ore ,
Marcaj: cruce roși e
Diferență de nivel: 40 m

135
8. Căciulata (300 m) – Castrul roman Arutela – Poiana Nucetel – Curmătura "La Troiță" (700 m) – Mănăstirea Stânișoara
(720 m) – Muchia Vlădesei – Muntele Durduc (1568 m) – Cabana Cozia (1573 m )
Timp de mers: 5 ½ -6 ore ,
Marcaje: cruce galbenă (Caciulata – Curmătura "La Troiță") și bandă albastra (Curmătura "La Troiță – Manastirea
Stânișoara – Cabana Cozia (1573) .
Diferența de nivel: 1237 m .
9. Căciulata (300 m) -Valea Păușa -Mânăstirea Stânișoara (720 m )
Timp de mers: 3 -3½ ore ,
Marcaj: cruce albastr ă
Diferența de nivel 420 m
10. Gara Călimănești (300 m) – Plaiul Sitarului – Dealul Făgețel – Muchia Vlădesei – Cabana Cozia (1573 m) .
Timp de mers: 8 -9 ore ,
Marcaj: triunghi albastru .
Diferența de nivel: 1273 m
11. Cabana Cozia (1573 m) – Stâna Mocirle – Poarta de Piatră – Cabana Cozia (1573 m) .
Timp de mers: 4 -5 ore ,
Marcaj: punct roș u
Aceste trasee turistice sunt marcate și semnalizate corespunzător pentru a oferi celor interesați informații utile despre
efectuarea unor căl ătorii în natură .

ANEXA Nr. 9

Precizări cu privire la evaluarea și avizarea activităților silviculturale în PN Cozia :

În arii naturale protejate, funcțiile de protecție ale pădurilor au rol prioritar, funcțiile economice fiind subordonate scopului
principal. Pe termen lung se urmărește să se realizeze o structură de ansamblu și de detaliu optimă a pădurii, structură
care să se apropie de cea naturală. Recoltarea produselor principale ale pădurii se va face în condiții de siguranță
ecologică .
În cadrul unei fișe standard se vor evalua de către APNC, la avizarea oricărui tip de lucrări, cel puțin următoarele :

136
1. Adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice cu Planul de Management al ariei naturale protejate ;
2. Identificarea în teren și evaluarea factorilor de risc care pot afecta capitalul natural (biodiversitate, peisaj, habitate,
specii floră, faună) ;
3. Amplasarea lucrărilor, etapelor de lucru în teren cu urmărirea următoarelor aspecte :
– eliminarea pe cât posibi l a factorilor de risc identificați ;
– minimizarea impactului negativ asupra mediului – condiție prioritară la avizarea lucrărilor în arii naturale protejate ;
– promovarea continuității pădurii în general și a speciilor și a habitatelor protejate și prioritare în special .
4. Analiza influențelor pozitive și negative a măsurilor aplicate asupra stării, structurii, funcționalității și eficacității ar iei
protejate ;
5. La aplicarea practică a tratamentelor silvice se vor urmări cel puțin urm ătoarele :
– deschiderea de ochiuri cu intensitate moderată (ritmul în care se instalează regenerarea naturală nu trebuie să
devanseze ritmul planificat al tăierilor în suprafața ua -urilor) și să fie corespunzător amplasate pentru minimizarea inclusiv
a prejudiciilor de exploatare ulterioare ,
– executarea tăierilor de produse principale se va face numai în ani de fructificație, tăierile urmând să se efectueze după
diseminare și în afara perioadelor de restricție legale ,
– Revenirea cu noi tă ieri în ochiurile regenerate se va corela cu ritmul de creștere și dezvoltare a semințișului speciilor
principale ,
– Pe tot parcursul conducerii regenerării se vor adopta și aplica, anual, lucrările de îngrijire a semințișurilor, reclamate de
mersul r egenerării în fiecare ochi ,
– În ochiurile în care s -a realizat închiderea stării de masiv se va trece la aplicarea primelor degajări (depresaj) fără a se
aștepta regenerarea integrală a arboretului .
6. Evaluarea impactului asupra mediului a tehn ologiilor de exploatare propuse/aplicate ;
7. Evaluarea impactului măsurilor gospodărești asupra populațiilor de păsări din pădurile incluse în arii naturale protejate .
Fișele propuse, al căror model îl prezentăm mai jos, vor fi folosite pentru e valuarea și avizarea proiectelor de execuție a
lucrărilor silvice ce se vor desfășura pe suprafața ariilor naturale protejate .
Modelul de fișă pentru evaluarea proiectelor de execuție a lucrărilor silvice ce se vor desfășura pe suprafața PN Cozia
și a ariilor siturilor Natura 2000 din această zon ă
Lucrare propusă, localizare, descriere :

137
Condiții necesare Evaluare condiție Explicații justificative
1. Lucrarea propusă se
încadrează în legislația specifică
privind ariile naturale p rotejate și
este conformă cu Planul de
Management al PN Cozia și
amenajamentul silvic Se încadrează/nu se
încadrează
2. Condițiile concrete din teren
permit executarea lucrării în acest
moment – fructificație, regenerare
naturală, condiții de exploata re,
sezon, conforme cu normele
tehnice
3. Modul de aplicare a lucrării
propuse este conform
normativelor tehnice în
silvicultură și recomandărilor
privind ariile naturale protejate

1. În urma evaluării se constată îndeplinirea tuturor condiț iilor și se avizează lucrarea propusă :
2. În urma evaluării se constată că nu se îndeplinesc toate condițiile necesare avizării, dar lucrarea se va supune reavizării
după modificarea următoarelor elemente din proiectul de execuție :
3. În urma eva luării se constată că lucrarea nu se poate aviza în forma propusă și nici alte modificări aduse proiectului
nu conduc la reducerea substanțială a impactului negativ asupra mediului :

Reprezentant Reprezentant
Administrație Silvică Administraț ie PN Cozia

NOTĂ:
Se va încercui dintre soluțiile cu numerele 1, 2, 3, soluția aleasă, iar celelalte două se vor tăia cu bară peste text .

HĂRȚ I

138

1. Harta cu localizarea generală a PN Cozia în România, scara 1: 2.000.000 ,
2. Harta cu localizarea generală a PN Cozia în județul Vâlcea, scara 1: 500.000 ,
3. Harta Sitului Natura 2000 -SCI0046 Cozia, scara 1: 100.000 ,
4. Harta Sitului Natura 2000 -SPA0025 Cozia -Buila -Vânturarița, scara 1: 90.000 ,
5. Harta administrativ ă a PN Cozia pe u.a.t -uri, scara 1: 100.000 ,
6. Harta UP -uri din PN Cozia conform amenajamentelor silvice din anul 2015, scara 1: 65.000 ,
7. Harta pajiștilor din PN Cozia, scara 1: 100.000 ,
8. Harta cu traseele turistice din PN Cozia, anul 2 015, scara 1:100.00 0
În Regulamentul Parcului Național Cozia și al siturilor Natura 2000 din zona acestuia, document anexat Planului de
Management, se află și următoarele hărți :
1. Harta zonării interioare a PN Cozia, scara 1: 70.000 ,
2. Harta traseelor de escaladă sportivă din PN Cozia .

BIBLIOGRAFI E

1. Badea – Klebleev F., V. Sultana, N. Costache – Aspecte fitogeografice în Valea Oltului între Brezoi și Rm. Vâlcea,
Analele Univ. București, Ser. Geol -geogr., an 19, 1970 .
2. Badea L., Constanța Rusenescu – Județul Vâlcea, Editura Academiei RSR, București, 1971 .
3. Banu I., Măldărescu P. – Contribuții la cunoașterea florei muntelui Cozia, în vol. "Ocrotirea naturii în Oltenia ", editat
de Com. de cult. și educ. Soc. al jud . Vâlcea, Rm. Vâlcea, 1984 .
4. Beldie Al. – Endemismele și elementele dacice din flora Carpaților României, Comunicări de Botanică, București, 1967 .
5. Berbece V. – Contribuții la studiul reptilelor din Munții Coziei, Rev. Natura, ser. Biol., 1, 1968 .
6. Berbece V. – Considerații biogeografice asupra zonei muntoase Cozia -Narățu, Studii și Cercetări, Comitetul de cultură
și educ. Socialistă al jud. Vâlcea, Rm. Vâlcea, 1973 .
7. Berbece V. – Vegetația munților Cozia -Narățu, în vol. "Ocrotir ea naturii în Oltenia", editat de Com. de cult. și educ. Soc.
al jud. Vâlcea, Rm. Vâlcea, 1984 .
8. Berbece V. – Forme de microrelief structural în gnaisul Muntelui Cozia, Studii și Cercetări, Comitetul de cultură și educ.
Socialistă al jud. Vâ lcea, Rm. Vâlcea 1973 .

139
9. Berbece V. – Contribuții la studiul Carabidelor (Coleoptere) din zona Muntelui Cozia, Studii și Cercetări, volum editat
de Comitetul de cultură și educ. Socialistă al jud. Vâlcea, Rm. Vâlcea, 1973, p. 239 -245.
10. Berbec e V., I. Banu – Noi date privind flora Muntelui Cozia, Studii și Cercetări, Ed. Cons. Cult. și ed. Social, Rm.
Vâlcea, 1973 .
11. Bobârnac B., M. Popescu, D. Cîrțu, 1984, Rezervații naturale și monumente ale naturii din Oltenia, Editura Sport –
Turism, București .
12. Călinescu Gh., Elena Soare, 2002, Particularitățile circulației locale în Defileul Oltului, Vol. "Geografia județului Vâlcea
– teorie și practică", editat de Inspectoratul școlar și Casa personalului didactic Rm. Vâlcea, p.62 -69.
13. Ciurchea Maria – Aspecte din vegetația de pe Valea Oltului între Gura Văii și Cornetu (R. Râmnicu Vâlcea), Contrib.
Bot., 1966, 127 -140.
14. Coldea Gh., Pop Adriana, Cercetări fitocenologice în Muntele Cozia, Contrib. Bot., p. 51 -65, 1988 .
15. Conea I. – Corectări geografice la istoria românilor, București, 1938 .
16. Costache N. – Observații fitogeografice în Masivul Cozia, Analele Univ. București, ser. Geogr., 22, 1973 .
17. David M. – Cercetări petrologice în formațiunile cristalinul ui de Cozia, Teză de doctorat, Univ. Din Cluj -Napoca, 1974 .
18. Dimitriu – Tătăranu I. – Observațiuni asupra vegetației muntelui Cozia, Rev. Păd., nr. 1, 1949 .
19. Dimofte C., Georgescu M. – Observații petrostructurale în cristalinul de la Brezoi în vederea construirii unui baraj pe
Valea Oltului, Analele Univ. București, 21, 1972 .
20. Dihoru G., Pârvu G. – Endemitele României. Ed. Ceres, București, 1987 .
21. Doniță N., Chiriță C., Stănescu V. – Tipuri de ecosisteme forestiere din Români a. Red de propagandă the. Agr.,
București, 1990 .
22. Doniță N., Ivan Doina, Coldea Gh. și alții – Vegetația Românie, Ed. Tehnică Agricolă, București, 1992, Giurgiu V.
Conservarea pădurilor. Ed. Ceres, București, 1998 .
23. Gafta D. & Mountford J.O. (Coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura
Risoprint, pag. 104 .
24. Giurgiu V. – Amenajarea pădurilor cu funcții multiple. Ed Ceres, București, 1988 .
25. Ghika – Budești St. – Depresiunea intramontană Lo viștea și creasta horstului Coziei, St. și cerc. de geol., tom. 3, 1,
1958 .
26. Ionescu Mariana, Simona Condurățeanu -Fesci – Parcuri și Rezervații Naturale pe glob, Ed. Albatros, 1985 .

140
27. Instrucțiunile UICN privind categoriile de management al ariilor protejate – Interpretare și aplicare pentru categoriile
de management al ariilor protejate în Europa, 2000 .
28. Măldărescu P., Popescu R., Banu I. – Chipuri și portaluri de piatra în Muntele Cozia, Studii și Cerc., Com. de cult. ș i
educ. Soc., Rm. Vâlcea, 1973 .
29. Michael R Appleton – Procesul de elaborare a Planurilor de Management pentru arii protejate din România,
Fauna&Flora International .
30. Mohan Gh., Ielenicz M., Patroescu Maria – Rezervații ș i monumente ale naturii din Muntenia, Ed. Sport -turism,
București, 1986 .
31. Oarcea Zeno – Studiu privind organizarea și administrarea Parcului Național Cozia. IPROTAS Timișoara, 1991 .
32. Oarcea Zeno – Ocrotirea naturii. Filozofie și împliniri. Parcuri naționale și naturale. Ed. Presa Universității Române,
Timișoara, 1999 .
33. Olteanu, M. ș.a. Lista roșie a plantelor superioare din România, Inst. De Biologie. 25. Studii sinteze, documentații de
ecologie, București, 1994 .
34. Onete M., 2 002, Aspects of the saxicolous vegetation in the Cozia Mountains, Rév. Roum. Biol. – Biol. Végét.,
Bucharest, 46(1): 29 -34.
35. Onete M., 2002, Contribution to the study of the shrub vegetation from Cozia Mountains and coenological
considerations on t he populations of Daphne blagayana Freyer, Proceedings Instit. Biol., IV: 109 -114.
36. Panighianț E. – Valea Oltului, Ed. C.N.E.F.S., București, 1969 .
37. Păunescu Irina – Contribuții la studiul Gasteropodelor din zona Muntelui Cozia, Studii și c ercetări, volum editat de
Comitetul de Cultură și educ. Socialistă al jud. Vâlcea, Rm. Vâlcea, 1973, p. 183 -195.
38. Popescu N. – Munții Căpățânii și Coziei, Ed. C.N.E.F.S., București, 1968 .
39. Popescu N. – Munții Căpățânii, Colecția "Munții noș tri", Ed. Sport – turism, București, 1977 .
40. Popescu N. C., Dănuț Călin – Munții Coziei, Colecția "Munții noștri", Ed. Sport -turism, București, 1987 .
41. Ploaie Gh. – Valea Lotrului, Ed. Sport -turism, București, 1983 .
42. Ploaie Gh. – Natur a Sălbatică din Vâlcea – Vâlcea Wild Life, Ed. Prisma, Rm. Vâlcea, 999 .
43. Ploaie Gh. – Tourism and conservation în the mountains of Vâlcea County, în Vol. "Rural canges în România",
Leicester University, edited by D. Turnock, 1995 .
44. Richard B. Primack ș.a. – Conservarea Biodiversității, Ed. Tehnică, București, 2002 .
45. Roșu Al. – Geografia fizică a României, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1973 .

141
46. Sanda V., Popescu A., Doltu M., Contribuții la cunoașterea vegetației din D efileul Oltului, Muzeul Bruckenthal, St.
Com., St. Nat., 18, 51 -70, 1973 .
47. Savu Al. – Unele trăsături ale reliefului din Masivul Cozia, Probleme de Geografie, Ed. Academiei RPR, vol. 10, 1963 .
48. Socolescu M., Ciocîrdel R., Airinei St., Popes cu M. – Fizica și structura scoarței terestre din România, Ed. Tehnică,
București, Teofilescu T. – Ecartul altitudinal al gorunului (Quercus petraea Loebe) în raza Ocolului Silvic Călimănești, în
vol. "Ocrotirea naturii în Oltenia", editat de Com. de cult. și educ. Soc. al jud Vâlcea, Rm. Vâlcea, 1984 .
49. Stoiculescu D. Cr. – Cercetări privind starea actuală și perspectiva dezvoltării de rezervații naturale în fondul forestier,
I.C.A.S., 1992 .
50. Stoiculescu D. Cr. – Cercetă ri privind constituirea unei rețele unitare de rezervații naturale în fondul forestier și
monitorizarea acestora, I.C.A.S., 1992 .
51. Todiriță – Mihăilescu Victoria – Date noi asupra faunei cretacice din bazinul Brezoi, Analele Univ. București, vol. 2 2,
99-106, 1973 .
52. Toniuc N., Olteanu M., Romanca G., Zamfir M. – Lista ariilor protejate din România. Ocrotirea naturii și a mediului
înconjurător, 1992 .
53. Vaida G. – Cozia, lăcaș de gândire și de cultură românească, Studii Vâlcene, Rm. Vâlc ea, vol. VI, 77 -88, 1983 .
54. XXX- Studii privind organizarea și funcționarea rețelei de arii protejate pe teritoriul țării. Cercetări pentru conservarea
biodiversității și reconstrucțieI ecologice. Delimitarea și zonarea interioară, stabilirea supraf ețelor și delimitarea rezervațiilor
pentru PN Cozia – I.C. BIOL. București, Universitatea București, Manuscris, 1992 .