Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura si dinamica cheltuielelor [622507]

Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura si dinamica cheltuielelor
publice in Romania si Finlanda
Profesor coordonator: Sava Anca
Student: [anonimizat] 4
Anul 2
1

Cuprins:
Capitolul 1: Cadrul concepual si metodologic
Capitolul 2: Analiza comparativa a nivelului si dinamicii cheltuielilor publice in Romania si
Finlanda
Capitolul 3: Analiza comparativa a structurii cheltuielilor publice in Romania si Finlanda
Concluzii
Bibliografie

2

Capitolul 1. Cadrul conceptual si metodologic
1.1.Conceptul de cheltuiala publica si structura cheltuielilor publice
Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in expresie baneasca care se manifesta
intre stat pe de o parte si persoane fizice si juridice pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii
resurselor financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestuia.
Cheltuielile publice, in ansamblu, si cele bugetare, in pricipal, constituie componenta cu rol
declansator pentru procesele si relatiile prin care se definesc finantele publice si problematica
politicii financiare in acest domeniu, iar in mod obiectiv, fundamentarea deciziilor aferente devine,
in principiu, punctul de plecare in raport cu a celor privind resursele acoperitoare, fara a se ignora
interdependentele existente si posibilitatea inversarii raporturilor de determinare. In acest sens,
poate fi invocat faptul ca numai in masura conturarii nevoilor de finantat apare necesara si rationala
stabilirea surselor si alegerea modalitatilor de procurare a resurselor acoperitoare, ceea ce nu
exclude, insa, existenta raporturilor de conditionare inversa, care pot duce si la reconsiderarea
dimensiunilor sau a structurii cheltuielilor.
Intr-un plan larg, problematica politicii financiare in sfera cheltuielilor poblice are la baza
cunoasterea obiectivelor socio-economice de realizat si fundamentarea lor sub aspect financiar,
acestea aflandu-se in corespondenta directa cu politica generala promovata de catre autoritatile de
tip statal. Ca urmare, ea presupune obtiuni ale factorilor de decizie din cadrul entitatilor publice, in
primul rand, ale autoritatilor de stat asupa dimensiunilor si structurii cheltuielilor de finantat, in
concordanta cu nevoile de infaptuire a obiectivelor sau actiunilor considerate de interes public,
intr-o perioada sau alta.
Totodata, conceperea si aplicarea politicii financiare privind cheltuielile publice necesita
cunoasterea si luarea in considerare a inpacului lor asupra multitudinii de procese economice si
sociale cu care interactioneaza, inclusiv a celor din sectorul economic privat. O asemenea
interconditionare are in vedere faptul ca dimensiunile si structura cheltuielilor publice determina,
intr-o masura inseamnata, proportiile la care se realizeaza o buna parte a proceselor economico-
sociale, respectiv a celor din economia reala, ceea ce face necesara preocuparea pentru optimizarea
acelor cheltuieli si in raport cu cerintele derularii normale a acestor procese. In acest sens, pentru
luarea deciziilor caracteristice acestui domeniu, sunt utile si analizele comparative axate pe
informatiile privind dinamica si structura cheltuielilor publice inregistrate pe parcursul anumitor
perioade semnificative, intr-o tara sau alta.
Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice
si anume aceea a repartizarii resurselor financiare pe diferite destinatii. Prin cheltuielile publice
statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada.
Cheltuielile publice se manifesta sub forma platilor efectuate de stat din resurse mobilizate pe
diferite cai pentru achizitii de bunuri sau prestari servicii necesare indeplinirii obiectivelor politicii
statului.
Trebuie facuta distinctie intre notiunea de "cheltuieli publice" si cea de "cheltuieli bugetare".
Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutiilor
publice care se acopera fie de la buget, fie din fondurile extrabugetare, fie de la bugetul propriu al
institutiilor pe seama veniturilor obtinute de acesta.
Cheltuielile bugetare se refera numai la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul de stat din
bugetele locale sau bugetele asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare avand, in concluzie, o
sfera mai restransa decat cheltuielile publice in cadrul carora sunt cuprinse.
3

Structura cheltuielilor
In practica si literatura financiara se folosesc urmatoarele clasificatii:
a) Clasificatia administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile
publice (ministere, unitati administrativ teritoriale).
Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utila deoarece alocatiile bugetare se stabilesc
pe beneficiari (ministere, institutii, judete, orase, comune). Acest criteriu administrativ este folosit
deci la repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii de credite bugetare.
b) Clasificatia economica foloseste doua criterii de grupare:
1.dupa continutul economic al cheltuielilor acestea sunt:
– cheltuieli curente sau de functionare care asigura intretinerea si buna functionare a
institutiilor publice, reprezentand consum definitiv de produs intern brut si trebuie reinoite
anual (salarii);
– cheltuieli de capital sau investitii ce constau in achizitionarea de bunuri de folosinta
indelungata care duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public;
2.al doilea criteriu imparte cheltuielile in:
– cheltuieli ale serviciilor publice sau administative care cuprind plata serviciilor,plata
prestatiilor, plata furniturilor, achizitionaea de aparatura, de echipamente, mobilier, etc.;
– cheltuieli de transfer (subventii) care reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la
dispozitia unor persoane fizice sau juridice;
c) Clasificatia functionala foloseste ca si criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre
care sunt dirijate resursele financiare publice si alte destinatii de cheltuieli privind transferurile intre
diferite niveluri ale administratiei publice, plata dobanzilor la datoria publica sau constituirea de
rezerve.
d) Clasificatia financiara grupeaza resursele financiare in functie de momentul la care se
efectueaza:
– cheltuieli definitive;
– cheltuieli temporare;
– cheltuieli virtuale sau posibile.
Cheltuielile definitive cuprind atat cheltuieli curente cat si cele de capital.
Cheltuielile temporare sunt acele cheltuieli finalizate prin parti cu scadente certe. Aceste
cheltuieli nu figureaza in bugetele publige ci se gestioneaza separat prin trezoreria publica
(rambursarea imprumuturilor).
Cheltuielile virtuale sau posibile sunt acele cheltuieli pe care statul se angajeaza sa le efectueze
in anumite conditii (garantii acordate de stat pentru anumite imprumuturi care devin cheltuieli in
clipa in care debitorii nu restituie imprumutul).
e) Clasificatia in functie de rolul cheltuelilor in procesul reproductiei sociale :
–cheltuieli reale din care fac parte cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, plata
dobanzilor la imprumuturi, intretinerea si dotarea armatei, etc., deci acele cheltuieli care
reprezinta un consum definitiv de produs intern brut;
–cheltuieli economice care cuprind investitii facute de stat pentru infiintarea si dezvoltarea de
firme, construirea de drumuri si poduri, respectiv cheltuielile de capital.
f) Clasificatia folosita de Organizatia Natiunilor Unite grupeaza cheltuielile publice dupa doua
criterii principale:
1.din punct de vedere functional avem cheltuieli pentru:
– servicii publice generale;
– aparare;
– educatie;
– sanatate;
4

– securitate sociala;
– locuinte si servicii comunale;
– recreatie, cultura si religie;
– actiuni economice;
– alte cheltuieli;
2.din punct de vedere economic cheltuielile se impart in:
– consum final: dobanzi, subventii, etc.;
– formarea de capital: investitii, stocuri materiale;
– achizitii de terenuri si active necorporale;
– transferuri de capital.
In Romania cuprinderea in buget a cheltuielilor publice se analizeaza la criteriile utilizate de
ONU, folosindu-se urmatoarele grupari:
–clasificarea economica;
–clasificarea functionala;
–clasificarea administrativa.
1.2. Indicatori utilizati pentru aprecierea nivelului, a dinamicii si structurii cheltuielilor
publice
Analiza cheltuielilor publice se realizeaza cu ajutorul indicatorilor privind nivelul cheltuielilor:
volumul sau marimea acestora. De asemenea un alt indicator utilizat fiind structura cheltuielilor ce
reflecta densitatea resurselor financiare in domeniul public si dinamica acestora ce reflecta evolutia
in timp a cheltuielilor publice.
a.Nivelul cheltuielilor publice , totale si al diferitelor categorii de cheltuieli publice se poate
realiza atat static (valoarea acestora la un moment dat), cat si dinamic (evidentiind modificarea si
sensul modificarii lor in timp).
Un prim indicator ce ne ajuta la determinarea nivelului este volumul cheltuielilor publice ,
acesta reprezinta totalitatea cheltuielilor publice prevazute in bugetele componente ale sistemului
bugetar si poate fi exprimat in marimi nominale sau reale. Valoarea sa in expresie nominala
reprezinta totalitatea cheltuielilor publice exprimate in preturile curente ale anului in calcul iar
valoarea sa in expresie reala reprezinta totalitatea cheltuielilor publice exprimate in preturile
constante ale unei perioade de baza, obtinandu-se prin impartirea valorii nominale la un sistem de
pret.
Ponderea cheltuielilor publice in PIB (G) este un alt indicator care poate caracteriza nivelul
cheltuielilor publice dintr-o anumita perioada.
Se calculeaza pe baza relatiei G=(C p/PIB)*100, unde:
G-ponderea cheltuielilor publice in PIB;
Cp-cheltuieli publice totale;
Cheltuielile publice totale ce revin in medie unui locuitor este un indicator de nivel foarte
sugestiv, ce ilustraza coantumul cheltuielilor publice de stat ce revin unui locuitor.
Se calculeaza:Mc p=Cp/N, unde:
Mcp-cheltuieli publice medii pe locuitor;
Cp-cheltuieli publice exprimate in preturi curente sau constante;
N-numarul de locuitori corespunzator anului bugetar;
b.Analiza dinamicii cheltuielilor publice: sub aspect dinamic releva modificarile care intervin
in cuantumul si structura cheltuielilor publice in decursul unei perioade de timp.
Un prim indice este modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor publice ce exprima
5

cresterea sau descresterea acestora de la o perioada la alta, in marime absoluta, determinandu-se
conform relatiei:∆Cp(1-0)=Cp1-Cp0, unde:
∆Cp(1-0)- modificarea absoluta a cheltuielilor publice, in perioada curenta (1) fata de perioada de
baza (0);
Cp1-cheltuielile publice in perioada curenta;
Cp0-cheltuieli publice in perioada de baza;
Modificarea absoluta a ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut arata cu cat a
crescut sau scazut acest indicator de la o perioada la alta. Se calculeaza dupa formula: ∆G=G1-G0,
unde:
∆G-modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut in perioada curenta fata de
perioada de baza;
G1si G0-ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut in perioada curenta si in perioada de
baza;
Raportul procentual dintre G 1 si G0 reprezinta modificarea relativa a ponderii cheltuielilor
publice in produsul intern brut.
Modificarea absoluta a nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor arata marimea si
sensul modificarii de la o perioada la alta a nivelului mediu al cheltuielilor publice ce revin in medie
unui locuitor.
Modificarea absoluta a structurii cheltuielilor publice ilustreaza evolutiile structurale de la o
perioada la alta, reflectand politica bugetara din perioada analizata.
Se calculeaza astfel: ∆g cpi = gcpi1 – gcpi0
Coeficientul de devansare a cresterii produsului intern brut de catre cresterea cheltuielilor
publice este acea valoare ce ilustreaza corespondenta dintre evolutia PIB si cea a cheltuielilor
publice. Se calculeaza: k=I Cp1/0/IPIB1/0, unde:
k-coeficientul de devansare a cresterii produsului intern brut de catre cresterea cheltuielilor publice;
Icp1/0-indicele cresterii cheltuielilor publice in perioada curenta fata de perioada de baza;
IPIB1/0-indicele cresterii produsului intern brut;
Elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brut masoara amploarea reactiei
cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut.
Formula de calcul: e cp=(∆Cp(1-0)/Cp0)/(∆PIB(1-0)/PIB0), unde:
ecp-elasticitatea cheltuielilor pubice fata de produsul intern brut;
∆Cp(1-0)-modificarea cheltuielilor publice in perioada curenta fata de perioada de baza;
Cp0-cheltuielile publice din perioada de baza;
∆PIB(1-0)-modificarea produsului intern brut in perioada de referinta;
PIB0-produsul intern brut in perioada de baza;
Acest indicator exprima tendinta de utilizare a PIB la acoperirea cheltuielilor publice si poate lua
urmatoarele valori: >1, reflecta o elasticitate accentuataa cheltuielilor publice in raport cu PIB; =1
tendinta ramane nemodificata de la o perioada la alta; <1 valoarea indica un ritm de crestere al
cheltuielilor publice care devanseaza ritmul de crestere a PIB.
c.Analiza structurii cheltuielilor publice vizeaza calculul ponderii pe care o fiecare grupa de
cheltuieli publice in total si se calculeaza dupa formula: g cpi=(cpi/Cp)*100, in care:
gcpi-greutatea specifica cheltuielilor publice din grupa "i" in totalul cheltuielilor publice;
cpi-nivelul cheltuielilor publice din grupa "i";
Cp-cheltuieli publice totale.
6

Capitolul 2. Analiza comparativa a nivelului si dinamicii cheltuielilor publice in Romania
si Finlanda
2.1. Nivelul cheltuielilor publice totale din bugetele generale consolidate in Romania si
Finlanda in perioada 2010-1014
Ani/Tari Romania Finlanda
Mil.euro %PIB Mil.euro %PIB
201050.134,4 39.6102.467,0 54.8
201152.163,6 39.1107.009,0 54.4
201248.672,0 36.5112.169,0 56.1
201350.795,6 35.2116.738,0 57.6
201452.363,9 34.9119.536,0 58.3
2.2Nivelul si dinamica cheltuielilor publice totale in Romania si Finlanda in perioada
2010-2014
Analizand comparativ nivelul si dinamica cheltuielilor publice ale Romaniei si ale Finlandei in
perioada 2010-2014 pe baza tabelului de la 2.1 am observat ca alocarea banilor catre nevoile
publice a fost in proportii mult mai mare in Finlanda decat in tara noastra si nu vorbind de sume ci
strict de ponderea lor in PIB.
Daca Romania in anul 2010 a alocat 39,6% din PIB catre cheltuiala publica, cu trecerea anilor
observ ca guvernul a diminuat ponderea catre aceleasi cheltuieli, ajungand ca in anul 2014 sa
distribuie doar 34,9% cu 4,7% mai putin spre deosebire de Finlanda, care contrar in aceeasi
perioada de ani observ o crestere aproape constanta exceptand anul 2011 de 3,5%.

720102011201220132014010203040506070
Romania
Finland

2.3Valorile coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice in raport cu PIB in
Romania si Finlanda in perioada 2010-2014
GEO/TIME 20102011201220142014
Romania126.746,4133.305,9133.511,4144.253,5150.018,5
Finlanda187.100,0196.869,0199.793,0202.743,0205.178,0
Elasticitatea cheltuielilor publice bugetare ale Romaniei in raport cu PIB in perioada
2010-2014
Perioada/
IndiciIndicele modificarii
relative nominale al
cheltuielilor publice
(ΔCP/Cp0)*100(%)Indicele modificarii
relative nominale al PIB
(∆PIB/PIB0)*100(%)Ke=(∆CP/Cp0)/
(∆PIB/PIB0)
2011/2010 4,04% 5,17% 0,8
2012/2011 -6,69% 0,15% -40
2013/2012 4,36% 8,04% 0,5
2014/2013 3,08% 3,99% 1
1.Indicele modificarii relative nominale al cheltuielilor publice
(ΔCP/Cp0)*100=(CP2011-CP2010)/CP2010*100
2011/2010: (52.163,6-50.134,4)/50.134,4*100=4,04%
2012/2011: (48.672,0-52.163,6)/52.163,6*100=-6,69%
2013/2012: (50.795,6-48.672,0)/48.672,0*100=4,36%
2014/2013: (52.363,9-50.795,6)/50.796,6*100=3,08%
2. Indicele modificarii relative nominale al PIB
(∆PIB/PIB0)*100=(PIB2011-PIB2010)/PIB2010*100
2011/2010: (133.305,9-126.746,4)/126.746,4*100=5,17%
2012/2011: (133.511,4-133.305,9)/133.305,9*100=0,15%
2013/2012: (144.253,5-133.511,4)/133.511,4*100=8,04%
2014/2013: (150.018,5-144.253,5)/144.253,5*100=3,99%
3. Valorile coeficientului de elasticitate
Ke=(∆CP/Cp0)/ (∆PIB/PIB0)
2011/2010: 0,04/0,05=0,8
2012/2011: -0,06/0,0015=-40
2013/2012: 0,04/0,08=0,5
2014/2013: 0,03/0,03=1
8

Elasticitatea cheltuielilor publice bugetare ale Finlandei in raport cu PIB in perioada
2010-2014
Perioada/
IndiciIndicele modificarii
relative nominale al
cheltuielilor publice
(ΔCP/Cp0)*100(%)Indicele modificarii
relative nominale al PIB
(∆PIB/PIB0)*100(%)Ke=(∆CP/Cp0)/
(∆PIB/PIB0)
2011/2010 4,43% 5,22% 0,8
2012/2011 4,82% 1,48% 4
2013/2012 4,07% 1,47% 4
2014/2013 2,39% 1,20% 2
1. Indicele modificarii relative nominale al cheltuielilor publice
(ΔCP/Cp0)*100=(CP2011-CP2010)/CP2010*100
2011/2010: (107.009,0-102.467,0)/102.467,0*100=4,43%
2012/2011: (112.169,0-107.009,0)/107.009,0*100=4,82%
2013/2012: (116.738,0-112.169,0)/112.169,0*100=4,07%
2014/2013: (119.536,0-116.738,0)/116.738,0*100=2,39%
2. Indicele modificarii relative nominale al PIB
(∆PIB/PIB0)*100=(PIB2011-PIB2010)/PIB2010*100
2011/2010: (196.869,0-187.100,0)/187.100,0*100=5,22%
2012/2011: (199.793,0-196.869,0)/196.869,0*100=1,48%
2013/2012: (202.743,0-199.793,0)/199.793,0*100=1,47%
2014/2013: (205.178,0-202.743,0)/202.743,0*100=1,20%
3. Valorile coeficientului de elasticitate
Ke=(∆CP/Cp0)/ (∆PIB/PIB0)
2011/2010: 0,04/0,05=0,8
2012/2011: 0,04/0,01=4
2013/2012: 0,04/0,01=4
2014/2013: 0,02/0,01=2
In baza acestor calcule observ ca pentru 2011/2010 nu numai ca atat in cazul Romaniei cat si a
Finlandei elasticitatea este subunitara, chiar ia aceeasi valoare. Elasticitatea fiind de 0,8 atunci
ritmul de crestere al PIB devanseaza ritmul de crestere al cheltuielilor publice, cum este si firesc, pe
seama sporului de PIB recuperandu-se cheltuieli publice finantate.
O astefel de elasticitate subunitara mai intalnim pentru 2013/2012 de data aceasta doar in cazul
tarii noastre.
9

Tot in cazul Romaniei observ ca pentru 2014/2013 elasticitatea este unitara, ceea ce in aceasta
perioada de timp nu am intalnit si pentru Finlanda. Faptul ca elasticitatea este unitara atunci are loc
o mentinere in timp a ritmului de crestere al cheltuielilor publice in raport cu cel al PIB.
Elasticitatea Finlandei pentru 2012/2011; 2013/2012 si 2014/2013 este supraunitara ceea ce in
Romania in perioada 2010-2014 nu avem, indicand un ritm de crestere al cheltuielilor publice ce
devanseaza ritmul de crestere al PIB.
Factorii de influienta asupra cresterii cheltuielilor publice sunt de natura:
–demografica: modificari de au loc in numarul si structura populatiei ce ar trebui sa
determine adaptari corespunzatoare in ponderea cheltuielilor publice;
–economica: ce vizeaza in mod special functia statului de redistribuire a resurselor financiare
publice dupa criteriul eficientei si echilibrului;
–sociala: se refera la functia de armonizare a veniturilor medii individuale apartinand
diferitelor categorii sociale;
–legati de urbanizare:favorizeaza cresterea cheltuielilor publice;
–militara: cresc cheltuielile publice in eventualitatea unor conflicte armate;
–istorica: perpetuarea in timp a unor probleme ca datoriile publice mostenite de la un regim
politic la altul sau ca inflatia;
–politica:se refera la complexitatea functiilor statului.
10

Capitolul 3. Analiza comparativa a structurii cheltuielilor publice in Romania si Finlanda
3.1Analiza structurii econimice a cheltuielilor publice in Romania si Finlanda
3.1.1. Geutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice (potrivit structurii economice) in totalul
cheltuielilor din bugetele generale consolidate in Romania si Finlanda in perioada 2010-2014
Cheltuiala publica/
Anul/Tara20102011201220132014
RomaniaFinlandaRomaniaFinlandaRomaniaFinlandaRomaniaFinlandaRomaniaFinlanda
1. Cheltuieli curente
Bunuri si servicii
Mil.euro6.852,320.540,07.636,621.418,07.787,622.483,08.064,223.441,07.760,323.868,0
% 5.40%11.00%5.70%10.90%5.80%11.30%5.60%11.60%5.20%11.60%
Cheltuieli de personal
Mil.euro12.021,626.433,010.404,427.449,010.284,428.561,011.592,529.128,011.455,929.180,0
% 9.50%14.10%7.80%13.90%7.70%14.30%8.00%14.40%7.60%14.20%
Subventii
Mil.euro1.274,02.650,01.133,92.724,0955,92.740,0867,62.697,0812,12.785,0
% 1.00%1.40%0.90%1.40%0.70%1.40%0.60%1.30%0.50%1.40%
Dobanzi
Mil.euro1.901,02.497,02.141,92.745,02.336,62.840,02.519,32.560,02.488,32.536,0
% 1.50%1.30%1.60%1.40%1.80%1.40%1.70%1.30%1.70%1.30%
Asistenta sociala
Mil.euro17.412,637.467,017.521,238.909,016.205,441.342,016.850,043.923,017.828,945.970,0
% 13.70%20.00%13.10%19.80%12.10%20.70%11.70%21.70%11.90%22.40%
2. Cheltuieli de capital
Mil.euro7.195,96.963,07.248,27.486,06.507,57.970,06.558,58.407,06.443,68.405,0
% 5.70%3.70%5.40%3.80%4.90%4.00%4.50%4.10%4.30%4.10%
Total (1+2)
Mil. euro46.657,596.544,046.086,2100.731,044.077,4105.936,046.45110.156,046.789,1112.744,0
% 36.80%51.60%34.50%51.20%33.00%53.10%32.10%54.40%31.20%55.00%
11

3.1.2 Greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice,potrivit structurii economice, pentru 3
exercitii bugetare-reprezentate grafic
12Cheltuieli cu bunuri si serviciiCheltuieli cu salariile
SubventiiDobanzi
Asistenta socialaCheltuieli de capital0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Romania
2014
2012
2010
Cheltuieli cu bunuri si serviciiCheltuieli cu salariile
SubventiiDobanzi
Asistenta socialaCheltuieli de capital0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Finlanda
2014
2012
2010

3.1.3 In baza datelor ce se regasesc in tabelul de la 3.1.1 facand o analiza asupra distribuirii din
fiecare an a fiecarei cheltuieli ce se regaseste in tabel avand in vedere ponderea acestora din totalul
cheltuielilor publice observ ca anual atat Romania cat si Finlanda aloca cea mai mare suma catre
serviciul de asistenta sociala respectiv intre 11,7% in 2013 si 13,7% in 2010 in cazul Romaniei, iar
Finlanda intre 22,4% in 2014 si 19,8 in 2011. La Romania observandu-se o oarecare scadere pe
parcursul acestor ani exceptand anul 2014 cand se observa o mica crestere fata de 2013 pe cand in
cazul Finlandei se observa o crestere exceptand anul 2011 in care are loc o mica scadere.
Deasemenea cele mai mici sume sau alocat catre subventii unde Romania a oscilat intre 0,5% in
2014 si 1% in 2010 intr-o continua scadere iar Finlanda are o oarecare constanta distribuind 1,4%
aproape anual exceptand anul 2013 unde observ o mica scadere pana la 1,3%.
Analizand ponderea fiecarei cheltuieli in parte observ ca pentru cheltuielile curente precum:
Cheltuielile cu bunuri si servicii unde Romania aloca intre 5,2% in 2014 si 5.8% in 2012
crescand din 2010 pana in 2012 apoi scazand in 2013 si 2014 iar Finlanda pentru aceeasi categorie
de cheltuiela aloca intre 10,9% in 2011 si 11,6% in 2013 mentinanduse constanta in ultimii 2 ani,
Finlanda alocand aproape dublu fata de Romania catre acest tip de cheltuiala.
Cheltuielile de personal, aici Romania aloca intre 9,5% in 2010 si 7,6% in 2014 scazand pe
parcursul anilor exceptand anul 2013 iar Finlanda aloca intre 13,9% in 2011 si 14,4% in 2013
observand o fluctuatie continua.
Dobanzi: in cazul acestui tip de cheltuiala Romania aloca intre 1,5% in 2010 si 1,8% in 2013
crescand pana in 2012 apoi scazand si mentinandu-se la 1,7% pana in 2014 iar Finlanda aloca
acestui tip de cheltuiala intre 1,3% si 1,4% mentinandu-se oarecum constanta. Aici romania aloca
mai multi bani decat Finlanda.
Analizand ponderea cheltuielile de capital, observ ca Romania aloca intre 4,3% in 2014 si 5,7%
in 2010 observandu-se o scadere continua iar Finlanda intre 3,7% in 2010 si 4,1% in 2014 de data
aceasta avand o crestere continua.
13

3.2Analiza structurii functionale a cheltuielilor publice in Romania si Finlanda
3.2.1 Greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice (potrivit structurii functionale) in totalul
cheltuielilor din bugetele generale consolidate in Romania si in Finlanda in perioada 2009-2013
Cheltuiala publica/
Tara/ Anul20092010201120122013
RomaniaFinlandaRomaniaFinlandaRomaniaFinlandaRomaniaFinlandaRomaniaFinlanda
Servicii publice generale
Mil.euro5.233,714.046,05.717,414.409,06.450,915.749,06.571,916.376,07.087,516.812,0
%10.70%14.20%11.40%14.10%12.40%14.70%13.50%14.60%14.00%14.40%
Aparare nationala
Mil.euro1.774.62.883,01.834,92.817,01.112,72.681,0958,32.966,01.134,62.984,0
%3.60%2.90%3.70%2.70%2.20%2.50%2.00%2.60%2.20%2.60%
Ordine publica si siguranta nationala
Mil.euro2.560,22.575,03.018,02.771,02.904,22.691,02.892,42.781,03.176,32.810,0
%5.20%2.60%6.00%2.70%5.60%2.50%5.90%2.50%6.30%2.40%
Actiunile economice
Mil.euro9.496,58.932,08.867,59.073,09.421,99.366,08.759,59.570,08.898,49.530,0
%19.40%9.00%17.70%8.90%18.00%8.80%18.00%8.50%17.50%8.20%
Protectia mediului
Mil.euro679,4619,0958,1520,01.235,9480,01.040,1496,01.071,6514,0
%1.40%0.60%1.90%0.50%2.40%0.40%2.10%0.40%2.10%0.40%
Locuinte, servicii si dezvoltare publica
Mil.euro1.638,7889,01.624,3917,01.618,41.008,01.468,5869,01.666,1804,0
%3.30%0.90%3.20%0.90%3.10%0.90%3.00%0.80%3.30%0.70%
Sanatate
Mil.euro4.540,714.233,04.182,914.713,05.481,115.421,05.131,516.377,05.797,716.867,0
%9.30%14.40%8.30%14.40%10.50%14.40%10.60%14.60%11.40%14.50%
Recreere, cultura si religie
Mil.euro1.275,62.145,01.313,72.287,01.409,92.352,01.338,32.394,01.252,82.963,0
%2.60%2.20%2.60%2.20%2.70%2.20%2.80%2.10%2.50%2.50%
Educatie
Mil.euro4.877,911.779,04.222,412.311,05.476,512.725,04.022,012.871,04.091,313.076,0
%10.00%11.90%8.40%12.00%10.50%11.90%8.30%11.50%8.10%11.20%
Protectia sociala
Mil.euro16.851,941.033,018.460,442.649,017.088,644.536,016.456,347.469,016.555,450.337,0
%34.40%41.40%36.80%41.60%32.70%41.60%33.80%42.30%32.60%43.10%
Total
Mil.euro48,929,499.134,050.199,5102.467,052.210,2107.009,048.638,8112.169,050.731,7116.697,0
%100.00%100.00%100.00%100.00%100.00%100.00%100.00%100.00%100.00%100.00%
14

3.2.2 Greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii functionale, pentru 3
exercitii bugetare-reprezentate grafic
15Servicii publice generaleOrdine publica si siguranta nationala
Protectia mediuluiSanatate
Educatie0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Romania
2013
2011
2009
Servicii publice generaleOrdine publica si siguranta nationala
Protectia mediuluiSanatate
Educatie0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Finlanda
2013
2011
2009

3.2.3 Analizand tabelele si graficele ce se regasesc la subpunctul 3.2 avand in vedere felul in care au
fost distribuite cheltuielile publice sub aspectul ponderei fiecarei din totalul cheltuielilor publice
observ ca atat Romania cat si Finlanda distribuie cea mai mare suma catre protectia sociala astfel,
Romania aloca intre 32,6% in anul 2013 si 36,8% in 2010 iar Finlanda intre 43,1% in 2013 si
41,4% in 2009 observand o crestere continua exceptand anii 2011 si 2012 unde se mentine
constanta.
Cele mai mici sume fiind alocate atat de Romania cat si de Finlanda protectiei mediului astfel,
Romania aloca intre 1,4% in 2009 si 2,4% in 2011 crescand pe aceasta perioada, ajungand sa scada
din nou in 2012 si mentinandu-se la 2.1% in ultimii 2 ani iar Finlanda distribuie inte 0,6% in 2009
si 0,4% in 2011 inregistrand o scadere ajungand in 2011 la 0,4% ramanand constant si in 2012 si
2013.
Analizand ponderea fiecarei cheltuieli in parte observ ca pentru:
Serviciile publice generale, aici Romania distribuie intre 10,7% in 2009 si 14% in 2013
evidentiindu-se o crestere constanta iar Finlanda aloca intre 14,1% in 2010 si 14,7% in 2011 unde in
cadrul aceleuiasi tip de cheltuiala atat Romania cat si Finlanda aloca aproximativ acelasi procentaj
din PIB.
Apararea nationala: in ceea ce priveste aceasta cheltuiala Romania aloca intre 2% in 2012 si
3,7% in 2010 iar Finlanda intre 2,5% in 2011 si 2,9% in 2009 pe parcursul acestor ani scazand,
crescand in 2012 ramanand constanta la 2,6% si in 2013.
Ordine publica si siguranta nationala: unde Romania slocs intre 17,5% in 2013 si 19,4% in
2009 observandu-se o oarecare crestere iar Finlanda aloca intre 2,4% in 2013 si 2,7% in 2010.
Cheltuielile cu actiunile economice: aici Romania aloca intre 17,5% in 2013 si 19,4% in 2009
iar Finlanda intre 9% in 2009 si 8,2% in 2013 aflandu-se intr-o constanta scadere.
Locuinte,servicii si dezvoltare publica: Romania aloca intre 3% in 2012 si 3,3% in 2009
scazand pe aceasta perioada iar in 2013 ajungand inapoi la 3,3% iar Finlanda aloca constant 0,9%
in primii 3 ani scazand apoi pana la 0,7% in 2013.
Sanatate: aici Romania aloca intre 8,3% in 2010 si 11,4% in 2013 avand o oarecare crestere iar
Finlanda aloca constant 14,4% in primii 3 ani crescand la 14,6% in 2012.
Recreere,cultura si religie: unde Romania aloca intre 2,5% in 2013 si 2,8% in 2012
mentinandu-se constant in primii 2 ani, crescand urmatorii 2, scazand iarasi in 2013 iar Finlanda
aloca intre 2,1% in 2012 si 2,5% in 2013 primii 3 ani mentinandu-se la 2,2%.
Educatie: Romania aloca intre 8,1% in 2013 si 10,5% in 2011 iar Finlanda intre 11,2% in 2013
si 12% in 2010 fluctuand continuu in cazul ambelor tari.
16

Concluzii:
Cheltuielile publice, in ansamblu, si cele bugetare, in pricipal, constituie componenta cu rol
declansator pentru procesele si relatiile prin care se definesc finantele publice si problematica
politicii financiare in acest domeniu, iar in mod obiectiv, fundamentarea deciziilor aferente devine,
in principiu, punctul de plecare in raport cu a celor privind resursele acoperitoare, fara a se ignora
interdependentele existente si posibilitatea inversarii raporturilor de determinare.
Concluzionand aceasta analiza a cheltuielilor publice comparativa intre cele doua tari, respectiv
Romania si Finlanda demonstreaza in ce masura se distribuie banii publici, cum si daca raspunde
satisfacerii nevoilor publice pentru ca pana la urma sunt banii nostri,ai cetatenilor.
Este cunoscut faptul ca Romania este o tara in curs de dezvoltare, procente semnificative fiind
alocate destenatiilor de tip economice, avand menirea sa sustina domeniile neatractive pentru
capitalul de tip privat si functionarea de bunuri si servicii publice.
Analizand comparativ nivelul si dinamica cheltuielilor publice ale Romaniei si ale Finlandei in
perioada 2010-2014 pe baza tabelului de la 2.1 am observat ca alocarea banilor catre nevoile
publice a fost in proportii mult mai mare in Finlanda decat in tara noastra si nu vorbind de sume ci
strict de ponderea lor in PIB.
Procente semnificative sunt alocate de catre cele doua tari atat de catre Romania cat si Finlanda
serviciului de asistenta sociala respectiv intre 11,7% in 2013 si 13,7% in 2010 in cazul Romaniei,
iar Finlanda intre 22,4% in 2014 si 19,8 in 2011 si catre protectia sociala astfel, Romania aloca intre
32,6% in anul 2013 si 36,8% in 2010 iar Finlanda intre 43,1% in 2013 si 41,4% in 2009.
Eficienta cheltuielilor la nivel public este, pana pana la urma, o problema de credibilitate pentru
guvern, iar pentru ca acesta sa fie credibil este necesar sa stimuleze transparenta si sa intocmeasca
bugetele bazate pe performanta.

17

Lista tabelelor si figurilor:
–tabel privind nivelul cheltuielilor publice totale din bugetele generale consolidate in
Romania si Finlanda in perioada 2010-1014 + grafic tip line;
–tabel cu ponderea PIB exprimata in milioane euro;
–tabel cu elasticitatea cheltuielilor publice bugetare ale Romaniei in raport cu PIB in perioada
2010-2014 si indicii modificarii relative nominale al cheltuielilor publice si a PIB;
–tabel cu elasticitatea cheltuielilor publice bugetare ale Finlandei in raport cu PIB in perioada
2010-2014 si indicii modificarii relative nominale al cheltuielilor publice si a PIB;
–tabel cu geutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice (potrivit structurii economice)
in totalul cheltuielilor din bugetele generale consolidate in Romania si Finlanda in perioada
2010-2014;
–grafice privind greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice,potrivit structurii
economice, pentru 3 exercitii bugetare (2010,2012 si 2014) pentru fiecare tara;
–tabel cu greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice (potrivit structurii
functionale) in totalul cheltuielilor din bugetele generale consolidate in Romania si in
Finlanda in perioada 2009-2013;
–grafice privind greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii
functionale, pentru 3 exercitii bugetare (2009,2011 si 2013) pentru fiecare tara;
Bibliografie:
•http://ec.europa.eu/eurostat ;
•suport curs Finante Publice;
•Paul Marinescu "Managementul institutiilor publice";
•Mariana-Cristina Cioponea "Finante Publice si Teorie Fiscala";
18