SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ în ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE Lucrare de disertație Coordonator științific, Prof. dr. ing. Dumitru Radu Stanciu… [622414]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA Ș I
MANAGEMENTUL AFACERILOR
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ în
ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE

Lucrare de disertație

Coordonator științific,
Prof. dr. ing. Dumitru Radu Stanciu

Masterand: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA Ș I
MANAGEMENTUL AFACERILOR
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ în
ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE

Lucrare de disertație
Soluții Software pentru
managementul performaței

Coordonator științific,
Prof. dr. ing. Dumitru Radu Stanciu

Masterand: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Introducere
Lucrarea de față prezintă utilitatea unui sistem de managementul performanței
pentru Facultatea de Management din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și
Administrative. Prin elaborarea unei analize calitative asupra unor soluții software
dedicate managementului performanței am găsit o soluție optimă pentru facultate și i –
am demostrat utilitatea.
Lucrarea tratează problematica managementului performanței ca funcție
independentă a organizației și demonstrează cât de utilă poate fi folosirea unei soluții
software special creată pentru masurarea performa nțelor organizației. Relevanța
utilizării unor programe software în construirea unui sistem de managementul
performanței este foarte mare pentru că acestea oferă posibilitatea unor analize
amănunțite care pot fi făcute pe perioade de timp lungi, oferă solu ții de îmbunătățire a
performanțelor și au capacitate foarte mare de stocare a datelor.
Elementul practic abordat în această lucrare este folosirea produselor companiei EDmin
pentru a masura performanțele studenților Facultății de Management, analiza efect uată
în întregime în parteneriat cu firma care furnizează produsul.
În linii mari lucrarea pleacă de la conceptele teoretice din domeniul
managementului performanței și prezintă definiții, abordări, teorii și instrumente
folosite în acest domeniu, concepte care mai tarziu sunt utilizate în partea practică a
lucrării prin intermediul unor analize comparative, analize de conținut și utilizarea
finală a produselor EDmin.

Capitolul 1. Revizuirea literaturii de specialitate
1.1. Definiție
Managementul performanței este definit de Armstrong (2006, p. 1 -2) ca fiind
un proces sistematic cu rolul de a îmbunătăți performanțele organizației prin
dezvoltarea performanțelor indivizilor și echipelor. Creșterea performanțelor se face
prin înțelegerea și gestionar ea performanțelor într -un cadru convenit de obiectivele
planificate, standarde și cerințe de competențe.
Conceptul de management al performanței a atras atenția, în ultimele decenii,
atât a mediului academic, numărul cercetărilor, cărților și studiilor de caz făcute în
această zonă crescând considerabil de la an la an, cât și a mediului de afaceri (Karima
Kourtit și André de Waa l, 2008, p. 1). Putem vedea astăzi din ce în ce mai multe
organizații care implementează sisteme de managementul performanței. Cont ribuția
acestor sisteme fiind vizibilă atât în realizarea obiectivelor financiare ale organizației în
cauză, cât și în îmbunătățirea și dezvoltarea abilităților și competențelor angajaților.
Adkins (2006, p .2.) spune că sistemul de management al performanț ei oferă
cadrul de executare a strategiei unei organizații, că acesta este planul prin care strategia
este transpusă în rezultatele dorite și că ar trebui să privim acest sistem ca pe un concept
umbrelă care integrează metodologiile de îmbunătățire a activ ității cu tehnologia. Astfel
se depășește stadiul de aplicare izolată a metodologiilor. Așadar, Adkins afirmă faptul
că managementul performanței are funcția de a crea valoare adăugată la nivel de
organizație și indivind.
În lucrarea, Taticchi (2010, p.10) prezintă o cercetare exploratorie centrată pe
părerile top managerilor despre sistemele de managementul performanței și folosirea
indicatorilor cheie de performanță, recunoscuți în literatura de specialitate sub
denumirea de KPI. Rezultatele concludente a u fost că majoritatea intervievaților
consideră utilă folosirea unui sistem de managementul performanței doar că aceștia îl
folosesc mai mult cu precădere în zona de satisfacere a clienților și furnizorilor, iar după
această direcție fiind concepuți și ind icatorii de performanță. Critica adusă de Taticchi
(2010, p.10) acestei abordări este faptul că se lasă în urmă ideea de dezvoltare a
angajaților, lucru pe care îl voi detalia la puctul 2.2. al acestei lucrări.

Mă întorc la teoria lui Adkins (2006, p.4) care spune că sistemul de
managementul performanței este universal aplicabil, dar trebuie particularizat în fucție
de sectorul și domeniul de activitate al fiecărei organizații. Fie că vorbim de sectorul
public unde avem instituții de stat și non -profit, f ie că vorbim de sectorul privat. Este
limpede că diferența între acestea este ideea de a face profit, dar asta nu înseamnă că în
instituțiile publice nu pot fi măsurate performanțele, ca de exemplu scăderea costurilor,
reducere deficitelor, atragerea unor finanțări mai mari etc. Deși, în multe cazuri
managementul perfomanței se referă la concepte pentru profit, nu înseamnă că
principiile acestuia nu pot fi aplicate și în sectorul public, indiferent de instituție.
O perspectivă diferită este dată de Cokins ( 2004, p.16 -17) care vede rolul
managementului performanței ca o necesitate pentru că piața muncii este într -o continuă
evoluție, există un număr mare de angajați care lucrează în proiecte fără să aibă un loc
fix de muncă ceea ce reduce capacitatea manageri lor de a îi controla. Astfel sistemul de
managementul performanței capătă rolul de a îi motiva pe angajați și de a îi
responsabiliza. Cokins susține acestea pe fondul ideii că angajații dau randament mai
mare atunci când controlul din partea șefului ierarh ic este mai redus, astfel el definește
managementul performanței ca fiind un sistem care crează muncitori ai cunoșterii
(denumiți knowledge workers în literatura internațională) prin responsabilizarea
fiecăruia pentru rezultatele obținute și un sistem care conduce la coordonare colectivă
a rezultatelor.

1.2. Abordare
Pentru a exemplifica modalitatea de abordare a unui sistem de managementul
performanței voi folosi modelul elaborat și propus de Varma, Budhwar și DeNisi (2008,
p.81-93). Modelul propus de aceștia vine după o analiza efectuată pe mai multe modele
folosite în organizații cu activitate în diferite domenii și industrii. Modelul este
structurat pe punctele forte găsite în comun la cele studiate și nu emite pretenția de a fi
un model etalon, doar că poate fi folosit ca punct de plecare în elaborarea unui sistem
de managementul performanței.
Modelul este construit pe următorii facotri de analiză în jurul cărora se poate
construi un sistem de management al performanței: factori de distanță, factori de
proximitate, factori de intervenție, factorii de distorsiune. Factorii de distanță au
influență la nivel macro și organizația nu îi poate schimba sau gestiona în vreun fel.
Aceștia pot fi: cultura, sistemul legislativ, tehnologia etc.

1.2.1. Factorii de proxi mitate
Se referă la mediul intern al organizației, cei care pot influența în mod direct
acțiunea de evaluare a performanțelor, din această cauză fiind și cei mai critici în luarea
deciziilor. Printre aceștia se regăsesc: scopul pentru care se face evaluar ea, normele și
ierarhia în organizație, acceptarea sistemului de evaluare etc.

1.2.2. Factorii de intervenție
Apar ca o variabilă între factorii de distanță și factorii de proximitate, sunt
neprevăzuți și se pot schimba rapid. Printre ei se numără: frecvența evaluărilor, sursa
evaluărilor, relația dintre evaluator și evaluat, motivația evaluatorului etc.

1.2.3. Factorii de distorsiune
Sunt acei factori care pot vicia evaluarea și luarea unor decizii, printre ei se
numără: sistemul de recompensare a performanțelor și consecințele unei evaluări.
Astfel, autorii mai sus menționați, au constatat că evaluatorii pot fi tentați să falsifice

indicii de rating în funcție de efectele pe care le poate avea evaluarea, fie că vorbim de
recompense mai mari sau de o „pedeapsă” ma i mică.
O altă abordare venită să completeze modelul mai sus enunțat este a lui Ward
(2005, p.2) care spune că rolul de evaluator trebuie să fie mai degrabă un „ajutor” decât
un „judecător”, iar evaluarea să fie orientată spre dezvoltarea în viitor. Recomp ensele
postevaluare trebuie să aibă o conotație financiară cât mai mică iar plata salariilor să se
facă separat de rezultatele evaluării pentru a nu se reduce motivația angajaților.

1.3. Teorii ale managementului performanței
În domeniu există mai multe teorii cu ajutorul cărora poate fi implementat și
dezvoltat un sistem de managementul performanței. Eu voi trata două dintre ele pe care
le consider și cele mai importante: teoria stabilirii obiectivelor și teoria organizațională.
Mai prec is aceste două teorii tratează performanțele din perspectiva individului și din
perspectiva organizației. Cele două nu trebuie privite separat ci trebuie să fie corelate
între ele, cu strategia de management a organizației și astfel tot sistemul să devină un
factor integrator, după cum spunea Armstrong.
Teoria stabilirii obiectivelor (Locke & Latham, 2013, p.3 -12) este strâns legată
de comportamentul uman și are la bază ideea că scopul obiectivului reprezintă
principala sursă de motivare pentru angajați. C ei doi autori prezintă obiectivele ca fiind
compuse din două aspecte: conținutul obiectivului, reprezentat de ținta care este de dorit
să fie atinsă și intensitatea obiectivului, reprezentată de efortul pe care îl depune un
individ pentru a atinge ținta do rită.
Gradul de dificultate a obiectivelor este într -o relație directă cu performanțele,
astfel cei doi autori constată că obiectivele specifice și dificile conduc la performanțe
mai mari în comparație cu obiectivele vagi sau chiar lipsa acestora.
Teoria stabilirii obiectivelor identifică trei categorii de factori care influențează
relația obiectiv -performanță, acestea fiind: mecanismul de stabilire a obiectivelor,
variabilele care moderează relația obiectiv -performanță și alți factori. Fiecare dintre
aceste trei categorii conțin la rândul lor alți factori pe care îi voi detalia mai jos.

1.3.1. Mecanismul de stabilire a obiectivelor este format din :
• Direcția obiectivului care canalizeaz ă atenția și efortul individului c ătre acțiunii
specifice pentru a atinge ținta dorită;
• Efortul pe care trebuie s ă îl depună individul pentru a atinge obiectivul difer ă
de la caz la caz în funcție de dificultatea obiectivului;
• Persistența este reprezentat ă de timpul pe care un individ trebuie s ă îl acorde
activităților de îndepli nire a obiectivului;

• Experiența anterioar ă a individului în realizarea unor obiective asem ănătoare
este un factor mai cognitiv dec ât cele de mai sus și presupune ca obiectivele s ă
fie atribuite în funcție de cuno ștințele oamenilor.

1.3.2. Variabilele care modereaz ă relația obiectiv -performan ță:
• Abilitățile individului de a atinge obiectivul la nivelul de performan ță dorit.
Este indicat ca oamenii cu abilit ăți dezvoltate s ă primească obiectivele mai
dificile pentru a cre ște performan țele.
• Feedback -ul trebuie să existe pe parcursul activit ăților de atingere a
obiectivului. Aceste este foarte important pentru c ă poate deveni un factor
decizional în stabilirea obiectivelor viitoare.
• Angajamentul, determinarea și atașamentul individului vizavi de obiectiv.
Aceste au rolul de cre ște performan țele dacă exista și un scop personal pentru a
atinge ținta dorită.
• Complexitatea sarcinilor.
• Constr ângerile situa ționale și resursele disponibile.
• Personalitatea individului.
• Efectul pe care îl poate avea îndeplinirea obiectuvu lui. În final, acesta poate fi
motivator sau nemul țumitor pentru persoana în cauză.

1.3.3. Alți factori :
• Obiectivele multiple. Oamenii au capacitatea de a urm ări simultan îndeplinirea
mai multor obiective și de a le prioritiza.
• Autoeficien ța se bazeaz ă pe autoevaluarea tuturor factorilor personali care pot
afecta performan țele unui individ. Astfel o anumit ă persoană are capacitatea de
a înțelege singur ă nivelul de performan ță la care poate îndeplini un anumit
obiectiv.

Această teorie emisă de Locke și Latham este rezultatul unor cercetări de
patruzeci de decenii și are ca scop principal integrarea obiectivelor în strategia

organizației pentru a scădea eventuale conflicte apărute între obiectivele indivizilor,
echipelor sau entităților.
Ca o scurtă concl uzie la cele expuse mai sus fac o trimitere către afirmația lui
Pulakos (2004, p.1) care spune că sistemele de mangementul performanței care includ
evaluarea performanțelor angajaților sunt „călcâiul lui Ahile” pentru dezvoltarea
organizației și că aceste sisteme trebuie centrate în jurul următoarelor trei idei:
• Consilidarea abilit ăților individuale și creșterea productivit ății de grup;
• Dezvoltarea capacit ăților angaja ților prin preg ătire continu ă și feedback;
• Construirea unui comportament care s ă se alinieze cu valorile, obiectivele și
strategia organiza ției.
Teoria din perspectiva organizațională (Armstrong, 2006, p.119 -121) propune
îmbunătățirea constantă a performanțelor organizației, aceasta fiind o parte
fundamentală a managementului performa nței. Obiectivele organizației trebuie să aibă
ca scop comun atingerea unor performanțe mai mari. Această viziune se confruntă cu
problema managerilor care doar așteaptă creșterea performanțelor din partea
angajaților, fără ca ei să se considere responsabi li pentru acest lucru sau pentru
eventuale eșecuri, dar cauza unui eșec poate avea originea chiar în deciziile luate la
nivelul conducerii.

Armstrong identifică următoarele trei puncte prin care aceste probleme să fie
evitate:
• Managerii trebuie s ă exprime clar așteptările și să încerce să obțină randamente
cât mai mari cu resursele disponibile;
• Mangerii trebuie s ă aibă la îndem ână o varietate de proceduri, regulamente,
programe și sisteme cu ajutorul c ărora să își exprime viziunea și să producă
rezultate m ai bune;
• Managerii trebuie s ă producă un sentiment de responsabilitate printre angaja ți
și să ofere tot sprijinul pentru îndeplinirea obiectivelor, nu doar s ă aștepte o
creștere de performan țe prin delegarea responsabilit ăților.

Rezolvarea problemelor trebuie să fie principala strategie a managementului
performanței și trebuie să includă următoarele aspecte:
• Prioritizarea problemelor și rezolvarea lor în funcție de urgen țe, fapt care
generează sentimentul c ă atingerea obiectivelor este imperativ ă, nu do ar de
dorit;
• Comunicarea vizavi de alocarea sarcinilor, natura obiectivelor, termene limit ă
și constr ângeri trebuie s ă fie clară, să fie împărtășită cu toate p ărțile implicate,
atât la nivel informal c ât și formal;
• Alocarea responsabilit ăților trebuie s ă fie efectuat ă pe baza unui plan de lucru,
apoi să se asigure monitorizarea aplic ării acestuia.

În esență, managementul performanței într -o organizație are rolul de a oferi
managerilor și angajaților capabilitatea de a contribui la definirea direcției de de zvoltare
a organizației (Adkins, 2006, p .1).

1.4. Instrumente ale managementului performanței
În continuare voi aduce în discuție un instrument prezentat de Kaplan
(2010, p.1 -2) care are rolul de a ajuta organizațiile în procesul de implementare
a strategiei dorită. Instrumentul a fost introdus de Robert S. Kaplan și David
Norton într -un articol din Harvard Business Review publicat în anul 1992 și
dezvoltat în continuare ca urmare a aplicabilității pe care a cunoscut -o, fiind
implementat în multe or ganizații din domeniul public, privat și non -profit. Ideea
lor a avut la bază afirmația omului de știiță britanic, William Thomson, Lord
Kelvin, care declara că: „Ceea ce nu poate fi măsurat nu poate fi îmbunătățit”.
Astfel ei au identificat o nevoie reală a organizațiilor de a -și măsura și evalua
activele intangibile.
Instrumentul introdus de Kaplan și Norton este denumit în literatura de
specialitate Balanced Scorecard (BSC) și este conform cu Figura 1 (Kaplan,
2010, p.4) prezentată mai jos:

Figura 1. Balanced Scorecard (Kaplan, 2010, p .4)

Balanced Scorecard se construiește în patru direcții, plecând de la viziunea și
strategia organizației:
• Financiar: care sunt performan țele financiare ale organiza ției și cum pot fi ele
îmbunătățite;

• Clienții: cum poate fi crescut ă satisfacția clienților care beneficiaz ă de
produsul/serviciul oferit de organiza ția în cauză;
• Dezvoltare și creștere: în ce direc ție trebuie s ă se dezvolte organiza ția, cum se
operaționalizeaz ă viziunea și strategia;
• Procesele interne: ce procese și cum trebuie modificate pentru a avea
performan țe interne mai mari.
Scopul principal al BSC este de a încuraja managerii să stabilească un echilibru
între obiectivele pe termen scurt și obiectivele pe termen lung.

Un alt in strument este tabloul de bord (dashboard) pe care Few (2006, p.6) îl
descrie ca având rolul asemănător cu cel al ceasurilor de bord ale unui autoturism, care
ne informează în legătură cu toți parametrii și anume: viteza de deplasare, rotațiile
motorului în tr-un minut, consumul de combustibil, distanța parcursă, etc. Nu doar
șoferii de mașini au nevoie să știe în timp real ce resurse utilizează, în ce condiții le
utilizează, ce drum parcurg, aceasta fiind o nevoie și pentru organizații, care utilizează
trei dintre cele mai importante resurse: bani, timp, oameni și mai departe resurse
specifice fiecărui domeniu de activitate. Few definește tabloul de bord ca fiind un afisaj
care expune adunat și sintetizat cele mai importante informații care au legătură cu
activitatea organizației și care servește ca ajutor la realizarea obiectivelor pentru cel ce
îl utilizează.
Așadar, tabloul de bord este un instrument vizual și interactiv care afișează
informații necesare pentru stabilirea unor obiective individuale sau de g rup. Este
conceput cu rolul de diagnosticare, pentru a oferi managerilor o privire de ansamblu
asupra performanțelor organizației și îndeplinește simultan funcții de monitorizare,
planificare, evaluare și facilitarea comunicării interne și externe (Velcu -Laitinen,
Yigitbasioglu, 2012, p. 39 -41).
Tot Velcu -Laitinen și Yigitbasioglu(2012, p.42) vorbesc în studiul lor despre
dezvoltarea tehnologiei IT și introducerea de noi instrumente dedicate managementului
performanței, care au condus la o creștere a utiliz ării tablourilor de bord. Soluțiile
software dedicate realizării managementului performanței au evoluat de la baze de date
simple la baze de date integrate pentru a putea procesa simultan informații din mai

multe structuri ale organizației, scopul fiind de a putea reda sintetizat tablouri de bord
mai utile și de a putea realiza scorecard -uri.

1.5. Tehnologia IT în managementul performanței
Într-un capitol din cartea sa, Cokins (2004, p.249 -253) tratează pe larg subiectul
implementării de soluții software dedicate pentru managementul performanței, astfel
precizează că majoritatea organizațiilor au dificultăți în a realiza cât de valoroase sunt
datele pe care le dețin și cu greu pot facilita schimbul de informații între structuri.
Aceste cau ze survin deseori din utilizarea unor programe care propun îmbunătățiri
rapide, dar crează „munți” de informații și astfel se ajunge la probleme precum
îngreunarea sau chiar blocarea sistemelor de comunicare, iar în organizațiile moderne
computerele au ne voie să comunice cu alte computere.
Inovația în domeniul tehnologiei de stocare a datelor presupune crearea de
bazine de date digitale care să poată interacționa între ele, așadar furnizorii de soluții
software oferă o gamă completă de aplicații și modele de analiză care permit o
gestionare eficientă a performanțelor. Oferta de astfel de soluții este complexă și poate
fi personalizată în funcție de nevoi precum: managementul capitalului uman, scorecard –
uri, tablouri de bord și în funcție de sectorul și dome niul de activitate al organizației.
Analizele efectuate la nivel de organizație prin intermediul unor astfel de programe pot
fi verticale sau orizontale.
Pentru a facilita fluxul de informații, programele folosesc opțiuni precum
„metadata” care reprezintă informații despre datele inițiale, cum ar fi: originea datelor,
cum au fost încărcate, cum au fost utilizate, cum au fost procesate etc. Pentru facilitarea
fluxului de informații, aplicațiile cresc depozitele de date și îngreunează procesarea,
motiv pentru care, înainte de a implementa o aplicație de tip analitic, organizațiile
trebuie să ia în considerare următoarele componente: planificarea arhitecturii IT,
extragerea, transformarea și încărcarea datelor, stocarea facilă, specificul activității
organizați ei și inteligența analitică.

Capitolul 2. Studiu de caz și rezultate
În acest studiu de caz voi vorbi despre soluții software care ajută la
implementarea unui sistem de managementul performanței, particularizat în funcție de
specificul organizației. Cazul concret pe care voi dezvolta aplicația este reprezentat de
performanțele pe care le ating studenții Facultății de Management din cadrul Școlii
Naționale de Studii Politice și Administrative.
Pentru a evidenția acest lucru voi folosi o metoda de cerce tare calitativa, bazata
pe analiza de documente, al continutului latent al acestora si al semnificatiei unor
indicatori de eficiență conferiți de programele pe care le voi prezenta. În finalul studiul
voi propune o soluție concretă de management al perform anței pentru organizația în
cauză.
Ipotezele de cercetare de sunt urmatoarele: „Există soluții software dezvoltate
care pot fi folosite pentru evaluarea performanțelor unei facultăți?”, „Instrumente
precum scorecard sau dashboard, pot fi folosite în evalu area performanțelor unei
facultăți?” și „Rezultatele studenților se instituie într -o măsură a performanțelor unei
facultăți?”.

2.1. Soluții softare pentru managementul performanței
În domeniul managementului performanței există deja o analiză efectuată de
compania Gartner pe margine soluțiilor software existente pe piață. Această analiză este
efectuată în două direcții, și anume din punct de vedere al Student Information
System(SIS) care presupune gestionarea informațiilor despre studenți și Learning
Management System(LMS) care presupune gestionarea procesului de învățare și
dezvoltare pentru studenți. Rezultatele analizei sunt conforme cu tabelele de mai jos1:

1 http://www.turningdataintoaction.org/solutions/

Figura 2. Tabel comp arativ, analiza SIS

Figura 3. Tabel comparativ, analiza LMS

În continuarea studiului de caz voi elabora analiza calita tivă pe alte trei soluții
software existente pe piață decat cele analizate de compania Gartner. Solutiile al ese de
mine sunt: EDmin, Axiom EPM si Excel D ashboard Software.
EDmin2 este o companie prezentă pe piață de peste douăzeci de ani, furnizează
soluți i de învățare pentru peste 5 milioane de utilizatori în peste 50 de state. Produsul
principal al companiei, INFORM ® Learning, este o suită completă de aplicații care
sunt complet integrate, cu un depozit de date academice, oferind profesorilor
instrumente de instruire bazate pe informațiile de care au nevoie pentru a optimiza
rezultatele studenților. Sistemul aliniază rezultatele evalu ării cu rapoarte bazate pe
standarde și oferă resurse adecvate și instrumente de colaborare pentru intervenții
precise. EDmin3 este un sistem accesibil și complet cu ajutorul căruia profesorii pot
măsura cu precizie progresul studenților, de asemenea oferă soluții care pot urmări
dezvoltarea profesională și analiza costurilor.

2 http://www.edmin.com/
3 http://www.edmin.com/about -edmin

Pentru implementarea soluțiilor EDmin, compania oferă suport pentru crearea
unui site de lucru și consiliere pentru încărcarea datelor. Toate acestea fiind posibile
prin intermediul d epartamentului de Client Manager4, atribuit fiecărui client și care se
asigură că soluțiile sunt implementate la timp și în limitele bugetului.
Cu ajutorul INFORM Learning5 nevoile studenților pot fi ușor identificate exact
în momentul în care acestea apar datorită sistemului de date integrate pe care este bazat
și care urmărește rezultatele obținute de aceștia. Pentru atingerea obiectivelor
educaționale această soluție oferă următoarele facilități: măsurarea progreselor
studenților, accesul la rapoarte ana litice ușor de înțeles, utilizarea datelor pentru luarea
deciziilor, identificarea resurselor de învățare și instruire corelată cu standardele în
vigoare, dezvoltarea programei de învățământ, comunicarea cu comunitățile
profesionale și conectarea continuă cu studenții și părinții. Sistemul este construit în
jurul unei baze de date care are ca scop principal să ofere o perspectivă asupra ceea ce
funcționează și ce trebuie îmbunătățit.
INFORM Learning ajută profesorii să facă evaluări privind nivelul de învăț are
al elevilor prin construirea de teste online și încarcă rezultatele într -un motor de
recomandare care generează conținut pentru nevoile individuale ale fiecărui student.
Poate genera teste online de lectură bazate pe măsurile LEXILE pentru a încuraja
studiul suplimentar în funcție de performanțele fiecărui student.
INFORM Learning poate genera rapoarte care exprimă performanțele
studenților printr -o analiză longitudinală și sunt ușor de citit. Pe baza acestor informații
care sunt expuse sub formă de ta bele, grafice sau tablorui de bord, profesorii pot lua
decizii de consultare în funcție de nevoile fiecărui student. Indicatorii de succes ai
studenților oferă vederi dinamice, interactive, bazate pe date d e progres aliniate la
misiunea ș i strategia facultății. Aceste rapoarte pot fi consultate de toate părțile
interesate, de la Consiliul facultății la întreaga serie de studenți până la părinți. Fiecare
student poate vedea gradul lui de performanță. Punctele tari și punctele slabe sunt
evidențiate viz ual pentru a fi ușor de înțeles și pentru a facilita luarea deciziilor în
cunoștință de cauză.

4 http://www.edmin.com/content/k -12-academic -performance -system
5 http://www.edmin.com/content/k -12-instructional -software

Sistemul de resurse al INFORM Learning este gestionat prin intermediul unui
motor de recomandare prin care profesorii pot trimite către studenți resursele necesa re
în funcție de performanțele și nevoile fiecăruia. Are o interfață grafică ușor de fol osit
care oferă posibilitatea profesorilor să noteze comentariile studenților vizavi de orice
resursă. Sistemul de resurse are implementat și un motor de căutare care s ă faciliteze
găsirea rapidă a materialelor necesare studenților și profesorilor.
Axiom EPM6 este o companie care a dezvoltat o soluție software cu rolul de a
gestiona strategia și managementul performanței pentru organizațiile colaboratoare.
De-a lungul ti mpului printre clienții Axiom EPM s-au ramarcat : Heineken , LHP , ST.
John , Mesirow Financial , Westerra , Westinghouse ș.a. Echipa Axiom EPM este
formată din practicieni renumiți care au rolul de a oferi servicii de consultanță pentru
dezvoltarea strategiei organizației și managementului performanței, dar și pentru
utilizarea produsului lor.
Fondată în anul 2006 , are ca principal produs Axiom EPM7, o aplicație software
care are rolul de a sprijini performanțele unei organizații și de a contribui la
imbunătăți rea metodologiilor. De la apariția pe piață acest software a servit mai multe
organizații cu activitate în domenii diferite ș i cu număr de anagajați de la 50 până la
300.000. În anul 2012, Axiom EPM a fost cumpăra tă de KaufmanHall , o companie car e
activeaz ă în domeniul consultanței în management și educației și care are ca rol
principal construirea unei comunități mai bune. În domeniul educației, compania face
cercetare, livrează soluții tehnologice de ultimă generație și oferă consultanță pentru
universită ți și alte instituții cu activitate în acest domeniu. Se bazează pe cunoștințele a
aproximativ 1.750 de membri și reunește experiența a peste 3.000 de companii din
întreaga lume. Acest nou parteneriat combină soluțiile Axiom EPM cu reputația
internaționa lă a KaufmanHall și reușește să exceleze și să aducă inovație în domeniul
managementului performanței.
Axiom EPM oferă control asupra întregii strategii de management prin
intermediul tablourilor de bord, balanced scorecard -urilor, obiectivelor, inițiativelo r și
măsurarea performanței. Acesta soluție software are următoarele funcții8:
manegementul performanței la nivel strategic, managementul indicatorilor cheie de

6 http://www.axiomepm.com/
7 http://www.axiomepm.com/company
8 http://www.axiomepm.com/solutions/core/overview

performanță, managementul obiectivelor, îmbunătățirea performanțelor,
responsabilizarea angajaț ilor, analize drill -down, vizualizarea datelor actualizate,
integrarea datelor, notificările și alertele, administrarea distribuită, felxibilitatea .
Excel Dashboard Software9 este o un instrument care poate crea tablouri de bord
direct din baze de date sub formă de fișier Microsoft Excel. Acesta se găsesște pe piață
într-o variantă gratuită limitată la 60 de minute de utilizare pentru a putea fi testat și
verificat dacă este util și satisface nevoile utilizatorului, apoi urmând să fie achiziționat
sau nu. D iferența între Microsoft Excel și această aplicație este că Excel Dashboard
Software dispune de funcții integrate de date, control și prezentare și redă rapoartele
dorite într -un singur tablou grafic.
Este un instrument flexibil care permite stocarea datel or separat față de
prezentări și modificarea acestora în timpul generării rapoartelor. Permite generarea și
modificarea rapoartelor ad -hoc. Rapoartele construite pot fi exportate și distribuite mai
departe către părți interesate de analizele pe care utiliz atorul le face.
Instrumentul are o multitudine de modele de rapoarte, diagrame, grafice,
cadrane, indicatoare, pe care utilizatorul le poate folosi și prin intermediul cărora poate
construi un tablou detaliat.
Aplicația nu necesită costuri de întreținere, îmbunătățirile sunt efectuate gratuit,
utilizatorul dispune de o gamă largă de modele de grafice, numărul de tablouri pe care
acesta le poate construi fiind nelimitat și putând fi exportate ca fișiere format PDF sau
HTML static.

9 http://www.exceldashboard.org/

2.2. Definirea indicatoril or de performață
Pentru a putea efectua analiza comparativă am identificat o serie de indicatori
relevanți pentru utilizatorul unei soluții software prezentate mai sus și pe care
programele prezentate ar trebui să le ofere sub formă de funcții care să faciliteze un
sistem de managementul performanței la Facultatea de Management din cadrul Școlii
Naționale de Studii Politice și Administrative. Acești indicatori au fost împărțiți în
categorii astfel:

2.2.1. Balanced scorecard -uri, tablouri de bord, managementul indicatorilor:
• Scorecard -urile permit o navigare prin întreaga organizație și dispunerea
informațiilor obținute și prelucrate în materiale grafice care analizează
indicatorii doriți. Analiza se face în sistem „cascadă” și integrează informații
din mai mul te structuri ierarhice, de la top management la middle și line
management.
• Hărțile de proces permit comunicarea și vizualizarea obiectivelor strategice și
proceselor operaționale. Hărțile pot fi legate de direcții strategice, indicatori,
procese și resurse . Acestea pot fi organigrame ale de întregii organizații, ale
departamentelor sau ale unor zone funcționale și pot include măsuri de
performanță ale indicatorilor, fie ei strategici sau operaționali.
• Indicatorii de performanță includ valorile curente, evoluții, valori istorice,
informații suport și grafice multi -funcționale. Sun aliniați cu procesele de
business prin corelarea inițiativelor strategice, a elementelor de risc și a
activităților legate de calitatea proceselor operaționale. Proiectele de am ploare
mare pot fi gestionate mai ușor prin crearea unei colecții centralizate de KPI -uri
și indicatori reutilizabili în întreaga organizație.
• Informările și alertele crează o responsabillizare mai mare în organizație prin
folosirea comentariilor, inițiati velor, listelor de acțiuni corective și
actualizărilor. Au rolul de a informa personalul atunci când o anumită situație
devine critică, dacă apare un risc de depășire a unui termen limită etc.

2.2.2. Rapoarte la nivel de organizație :
Raportul de analiză KPI p resupune construirea unui raport pe baza unei analize
longitudinale care să reflecte evoluția în timp a indicatorilor urmăriți sau pe baza unei
analize drill -down care să reflecte cum pot anumiți indicatori de pe un anumit nivel
ierarhic să influențeze alț i indicatori. Aceste rapoarte pot fi făcute, la nivel de
organizație sau departament, pe orizontală sau pe verticală ca să arate interdependența
funcțiilor organizației.
• Raportul de performanță arată evoluția performanțelor, eficiența, munca depusă
pentru a atinge standarde mai înalte. La fel ca în cazul rapoartelor KPI pot fi
efectuate pe marginea unor analize longitudinale sau drill -down.
• Raportul de îndeplinire al obiectivelor arată în ce măsură obiectivele au fost
îndeplinite, poate monitoriza efectuarea activităților specifice fiecărui obiectiv,
nivelul de performanță la care trebuie atinse obiectivele, costurile cu care
acestea pot fi atinse, timpul dedicat fiecăruia. Poate efectua prioritizarea
obiectivelor în funcție de nevoi și probleme apă rute pe parcursul derulării
activităților de îndeplinire a acestora.

2.2.3. Inițiative, planuri, proiecte :
• Corelarea inițiativelor cu strategia. Obținerea performanței se face prin acțiuni
bine definite. Gestionarea activităților și evoluției inițiativelor strategice se
corelează cu obiectivele și indicatorii de performanță ai acestora. Inițiativele
trebuie standardizate prin șabloane de performanță al elementelor acestora și
trebuie să fi ușor accesibile.
• Monitorizarea derulării inițiativelor. Evoluția și a tingerea obiectivelor trebuie
să fie comunicate constant în organizație. Folosirea resurselor financiare,
materiale, umane și de timp trebuie atent urmărite în procesul de atingere a
obiectivelor pentru a putea fi ajustate pe parcurs. Acestea trebuie sumar izate în
scorecard -uri și proritizate.
• Resposabilizarea personalului prin intermediul inițiativelor trebuie urmărite
pentru fiecare individ în parte pentru a se observa când o anumită acțiune
determină creștere de performanță la nivel personal. Acestea tre buie urmărite

prin intermediul unor conturi personale atribuite fiecărui individ implicat în
procesul de atingere al obiectivelor.

2.2.4. Aplicații educațional e:
• Catalog online. Un astfel de serviciu este facil studenților, profesorilor și
personalului administr ativ pentru că oferă acces rapid la informații. Părinții pot
fi informați în legătură cu situația școlară a copiilor lor. Informarea se poate face
de oriunde, cu acces la internet și economisește timp. În cadrul organizației, un
astfel de catalog are benef iciul de a scădea birocrația.
• Cursuri online. Facilitează studiul, efortul de deplasare la bibliotecă dispare și
studenții au acces la informație în orice moment. Procesul de lecturare devine
flexibil.
• Examinare online. Efortul de deplasare la sala de curs dispare. Profesorii pot
face examinări periodice mai dese și astfel se crează sentimentul de
responsabilitate în rândul studenților iar nivelul de lecturare poate fi crescut.

2.2.5. Utilizarea facilă:
• Utilizare care nu necesită cunoștințe specifice. Aplicațiile software trebuie să
fie concepute ca fiind ușor de folosit pentru că nu toți oamenii au cunoștințe de
programare IT, statistică, matematică ș.a. Aceste instrumente trebuie să conțină
funcții de control integrate și simplificate pentru ca informația să poa tă fi
accesată cât mai ușor de către utilizatori.
• Utilizarea la distanță. Reprezintă un factor de bază în utilizare unei astfel de
soluții software. Oferă un grad ridicat de flexibilitate celor care le utilizează, ei
putând să -și auto -organizeze programul de lucru astfel încât să rămână în
graficul de îndeplinire a obiectivelor. Aplicațiile trebuie să poată fi accesate de
oriunde prin intermediu internetului.
• Consultanță în procesul de utilizare. Compania producătoare de soluții software
trebuie să ofere co nsultanță clienților pentru a putea personaliza sistemul de
managemnt al performanței în funcție de nevoile, specificul și domeniul de
activitate al organizației în cauză.

2.2.6. Facilitarea procesului de comunicare :
• Crearea de comunit ăți online. Implic ă crearea unor grupuri de discu ții care să
fie axate pe subiecte de interes pentru cadrele didactice, studen ți și personalul
administrativ. Prin astfel de metode informa ția poate fi transmis ă mai ușor către
toate părțile interesate și contribuie la îmbunătățirea programului școlar.
• Feedback în timp real. P ărerile critice trebuie expuse într-un mod c ât mai
transparent, at ât din partea personalului facult ății cât și din partea studen ților.
Cu c ât feedback -ul este transmis mai des vizavi de subiecte precum meto da de
evaluare, con ținutul cursului, nivelul de învățare etc. cu at ât mai rapid pot fi
îmbunătățite perfoman țele studen ților. Procesul de feedback are rolul de a
conferi un cadru optim pentru stabilirea obiectivelor, ini țiativelor și pentru a
forma așteptări cât mai reale pentru toate p ărțile implicate în proces.

2.2.7. Gestionarea sistemului financiar :
Analizele financiare au rolul de a reda prin metode grafice, în tablori de bord
sau scorcard -uri, performanțele financiare ale organizației.

2.3. Compararea soluțiilor software prezentate
În partea precedentă am definit indicatorii de analiză relevanți pentru a construi
un bun sistem de management al performanței care să fie gestionat prin intermediul
unei soluții software. Desigur, majoritatea programelor ca re se găsesc pe piață sunt
gândite la nivel general, dar cu posibilitatea de a putea fi personalizate în funcție de
domeniul de activitate al organizației care dorește să implementeze o astfel de soluție.
Însă acestea au și limitări, nu orice software este bun pentru orice organizație, ele pot fi
personalizate doar pentru anumite categorii de organizații în funcție de specificul
fiecăreia. Așadar, voi compara fiecare dintre cele trei soluții software prezentate mai
sus pentru a putea evidenția care este cea mai optimă pentru Facultatea de Management
în funcție de indicatorii identificați și definiți.

2.3.1. Compararea din unct de vedere al Balanced scorecard -uri, tablouri de bord,
managementul indicatorilor:
• Scorecard -urile:
INFORM10Learning poate reda mai multe măsurători legate de progresul
studenților și transformă datele de performanță în informații aplicabile. Poate genera
tablouri de bord, tabele, grafice și poate face analize longitudinale, comparative,
predictive, comparative sau anali ze de trend.
La fel ca și INFORM Learning, Axiom EPM11 oferă posibilitatea de a genera
scorecard -uri, inclusiv după modelul lui Norton și Kaplan12 prezentat în prima parte a
lucrării. Excel Dashboard Sofware13 oferă la rândul său posibilitatea de a efectua
analize grafice sub forma de scorecard -uri, dar nu după principiul enunțat de Kaplan și
Norton, această opțiune fiind bazată pe creativitatea utilizatorului, nefiind o opțiune
direct integrată.

10 http://www.edmin.com/node/79
11 http://www.axiomepm.com/solutions/technology/overview
12 http://www.axiomepm.com/solutions/technology/data -integration
13 http://www.exceldashboard.org/

• Hărțile de pro ces:
INSTRUCT14 urmărește oportunitățile de dezvoltare profesională în
concordanță cu standardele dorite. Conducerea facultății poate urmări dezvoltarea
profesională pentru a identifica nevoile fiecărui student. Prin intermediul acestui
instrument poate fi creat un catal og online, poate genera mesaje legate de curs, precum
anulări sau confirmări, poate reda liste de prezență, de așteptare sau de taxe, permite
utilizatorilor să caute informații legate de curs precum data, locația, ora etc. INSPIRE15
este o soluție de econom isire a timpului pentru cadrele didactice și pentru personalul
implicat în pregătirea planului de învățământ pentru a ajuta studenții care au nevoie de
intervenții speciale. Acesta poate genera forme online de învățare care răspund
studenților cu nevoi spe ciale.
Axiom EPM are integrată opțiunea de a realiza hărți de proces dinamice16 care
să aducă la un loc perspectivele strategice ale organizației și obiectivele. Poate
introduce și comentarii legate de procele introduse în acest plan.
Excel Dashbboard Softw are nu are opțiunea de a crea hărți de proces.
• Indicatori de performan ță:
Toate cele trei soluții software, INFORM Learning17, Axiom EPM Enterprise18, Excel
Dashboard Software19, au opțiunea de a măsura indicatori și de a transpune grafic
evoluții sau tendinț e. Acesta fiind și procesul de bază în managementul performanței.
• Informările și alertele:
EDmin are această opține inclusă în mai multe soluții care vin să îmbunătățească
funcționalitatea INFORM Learning, astfel studenții și profesorii pot fi informați în mod
direct despre evoluția anumitor proiecte, atingerea obiectivelor, examinare, cursuri noi
apărute ș.a.
În cadrul Axiom EPM20, informările și alertele au rolul de a menține standardul de
performanță dorit. Acestea informează responsabilii cu diferite sau rcini sau obiective,

14 http://www.edmin.com/product/instruct%C2%AE
15 http://www.edmin.com/product/inspire
16 http://www.axiomep m.com/industries/higher -education/reporting
17 http://www.edmin.com/node/79
18 http://www.axiomepm.com/industries/higher -education/reporting/dashboards
19 http://www.exceldashboard.org/
20 http://www.axiomepm.com/industries/higher -education/reporting/dashboards

dacă există elemente de acțiune care se află sub nivelul dorit. Au un efect de informare
în masă în rândul indivizilor.
Excel Dashboard Software nu deține o astfel de opțiune.

2.3.2. Compareara din pucnt de vedere al rapoartelor la nivel de organizație :
• Raportul de analiz ă KPI:
Toate cele trei programe aduse în discuție oferă capacitatea de analiză
amănunțită a indicatorilor cheie de performanță, fie că ne referim la analize
longitudinale sau de tip drill -down. Managementul indicatorilor cheie de performanță21
permite îmbunătățirea performanțelor prin analiza acestora la nivel individual sau de
grup, prin urmărirea tendințelor de dezvoltare, prin compararea rezultatelor cu
obiectivele deja setate și prin crearea de formule matematice, simpl e sau complexe.
Acestea ajută utilizatorul să vadă în ce măsură rezultatele obținute se pliază pe strategia
organizației.
• Raportul de performan ță:
Toate cele trei programe pot genera rapoarte de performanță prin măsurarea efortului
depus, costurilor financ iare, materiale și a altor indicatori d efiniți în funcție de situație.
• Raportul de îndeplinire al obiectivelor :
Singurul program care nu poate urmări evoluția activităților și îndeplinirea
obiectivelor este Excel Dashboard Software.
În cadrul Axiom EPM, ma nagementul obiectivelor22 permite o bună gestionare
a obiectivelor individuale, de grup, strategice astfel încât redă automat problemele și
nevoile apaărute pentru îndeplinirea unui obiectiv introdus în sistem. Orice utilizator
poate introduce obiective noi , acestea fiind vizibile pe orice nivel ierarhic.
Pentru o monitorizare eficientă a obiectivelor și performanțelor studenților,
EDmin pune la dispoziție două programe : Test Builder23, care permite profesorilor să
creeze instrumente de evaluare care conduc l a practici de instruire și de optimizarea a

21 http://www.axiomepm.com/industries/higher -education/long -range-planning
22 http://www.axiomepm.com/assets/pdf/brief -higher-ed-overview.pdf
23 http://www.edmin.com/product/test -builder-has-built-best-practices

procesului educațional. Identifică standardele de stare critică, generează instant rapoarte
semnificative de feedback și distribuie datele către alte calculatoare cu care este
conectat, ale conducerii facultății sau ale altor profesori și Total Reader24, care este un
program online de evluare a lecturilor și este special conceput pentru a încuraja cititul
pe parcursul anilor de studiu. Oferă conținut în funcție de nivelul de cunoaștere al
studentului, oferă informații sintetizate și este conceput pe măsuri Lexile care urmăresc
nivelul de lectură al studenților și îi ajută să se pregătească pentru examene. Măsurile
Lexile25 au un principiu simplu de utilizare. Conținutul este introdus într -o bază de date
din ca re studentul alege articolele pe care dorește să le citească, articolele sunt generate
cu o anumită lipsa de cuvinte pe care studentul trebuie să le completeze. După
completare Total Reader măsoară corectitudinea cuvintelor introduce și oferă un raport
de cunoaștere care redă nivelul de lectură la care se află studentul respectiv.

2.3.3. Compararea din pucnt de vedere al aplica țiilor educa ționale :
• Catalog online:
Doar INFORM Learning26 oferă posibilitatea creări unui catalog online prin
care persoanele interesate să aibă acce la informații precum note, absențe, ora și sala la
care se țin cursurile și seminarele.
• Cursuri online:
Doar compania EDmin oferă aplicații care pot gestiona parcurgerea cursurilor
și a altor materiale necesare studenților. Aceste aplicații su nt: EdGate Correlation
Services27, o bază de date care oferă o servicii complete de corelare a unităților de
învățământ28 cu editurile din întreaga lume. Oferă mai mult de 500.000 de metadate ale
materialelor publicațiilor și CURRICULUM MATRIX29, este o bază de date online
cuprinzătoare. Personalizabilă și ușor de folosit care include informații care ajută la
alinierea curriculei școlare proprii cu cea a altor universități din întreaga lume. Este un
sistem de management al curriculei școlare bazat pe practici de cercetare în domeniu.

24 http://www.edmin.com/product/total -reader-keeps-students -track-reading
25 http://www.totalreader.com/c/content/total -reader-overview
26 http://www.edmin.com/node/79
27 http://www.edmin.com/product/edgate
28 http://correlation.edgate .com/products_services
29 http://www.edmin.com/product/pull -everyone -together -transform -curriculum

Oferă acces la mai mult de 400.000 de material care au fost revizuite de experți în
învățământ.
• Examinare online:
EDmin este singurul dintre cei trei furnizori care oferă posibilitatea examinării online
prin intermediul produselor mai sus menționate, Test Builder și Total Reader.

2.3.4. Comparearea din punct de vedere al utiliz ării facile:
• Utilizare care nu necesită cunoștințe specifice :
Toate cele trei soluții prezentate mai sus îndeplinesc acest criteriu, ele
beneficiind de interfețe de utilizare care nu necesită cunoștințe specifice de programare,
statistică, matematică ș.a.
• Utilizarea la distan ță:
Toate cele trei soluții oferă posibilitatea utilizării prin intermediul internetului,
putând fi accesate de pe orice computer cu ajutorul un ui cont și a unei parole.
• Consultan ță în procesul de utilizare :
Excel Dashboard Software este singura companie care nu oferă servicii de
consultanță pentru utilizarea produsului lor.
EDmin30 deține un departament special pentru a oferi acest serviciu.
La fel ca și EDmin, Axiom EPM31 are o echipă întreagă dedicată serviciului de
consultanță. Acest serviciu este mai dezvoltat decât al celor de la EDmin, oferind
consultanță nu doar pentru utilizarea produsului ci și pentru partea de management
strategic și man agementul performanței.

30 http://www.edmin.com/content/k -12-academic -performance -system
31 http://www.axiomepm.com/services/consulting

2.3.5. Compararea din punct de vedere al facilit ării procesului de comunicare :
• Crearea de comunit ăți online :
EDmin este singura companie dintre cele trei care oferă posibilitatea construiri
unei comunități online prin intermediul următo arelor trei produse :
Education World Community32 este o aplicație de tip blog unde profesori din
întreaga lume pot face schimb de experiențe, pot purta discuții publice sau private, se
pot forma grupuri, se poate face transfer de documente. În această apli cație33 există
documente publicate, precum planuri de învățământ;
Education World34 este o soluție online, gratuită, practică și originală care
integrează o multitudine de site -uri de interes pentru profesorii și personalul
administrativ al facultăților din întreaga lume. Mai mult de 400.000 de utilizatori
vizualizează aici informații35 de interes precum articole recomandate, buletine
electronice de știri, interviuri cu experți, link -uri către informații legate de standarde
naționale în domeniul educației.
CurriculumMatrix36 ajută profesorii să creeze pagini web personale pentru
fiecare grupă /serie la care au acces studenții și părinții. Prin intermediul acestei pagini37
profesorii pot publica anunțuri legate de evenimente sau activități școlare, cursuri,
materia le de interes. Utilizatorii primesc informări la fiecare actualizare. Este ușor de
utilizat și nu necesită cun oștințe de programare sau HTML.
• Feedback în timp real :
La fel ca și în cazul comunităților online, EDmin este singura companie care
oferă acest se rviciu, fiind bazat pe mențiunile pe care le pot face profesorii pe marginea
performanțelor obținute de studenți. La rțndul lor, studenții pot acorda note pentru
informații distribuite de profesori pe grupuri sau pe paginile personale.

32 http://www.edmin.com/product/educators -have-right-tools-online-
collaboration
33 http://www.educationworld.com/
34 http://www.edmin.com/product/current -educational -resources -are-easy-find
35 http://www.educationworld.com/help/about.shtml
36 http://www.edmin.com/curriculum -matrix
37 http://new.schoolnotes.com/

2.3.6. Comparerea din punc t de vedere al gestionarii sistemului financiar :
Toate cele trei programe prezentate pot efectua analize în care să includă
indicatori de natură financiară. De remarcat este însă, SchoolNomics38 este o
metodologie care convertește rapoartele financiare în r apoarte de răspundere care redau
beneficiile obținute în funcție de banii cheltuiți și poate genera date de decizie precise.
Redă rapoarte de cheltuieli cu fiecare elev exprimate ca procent din cheltuielile totale.
Aceste date financiare au rolul de a pute a compara cheltuielile cu rezultatele și astfel
beneficiile unei investiții(return on investement) devin clare. De asemenea acesta
răspunde unor nevoi precum: reglementare cheltuielilor, alocarea bugetului central al
universității către fiecare facultate, furnizarea datelor privind chelt uielile fiecărei
facultăți ș.a.

Conform indicatorilor de la punctul 2.2 . am făcut o analiză comparativă între
cele trei soluții prezentate la punctul 2 .1. care este conformă cu tabelul de mai jos :

38 http://www.edmin.com/schoolnomics

Tabelul 1. Tabel comparativ între soluții le analizate
EDmin Axio EPM Excel Dashboard
Balanced
Scorecard;
Tablouri de bord;
Managementul
indicatorilor. Scorecar -uri x x –
Harți de proces x x –
Indicatori de performan ță x x x
Inform ări și alerte x x –
Rapoarte la nivel
de organiza ție Raport de analiz ă a KPI x x x
Raport de perform anță al
studen ților x x x
Raport de îndeplinire a
obiectivelor x x –
Inițiative;
Planuri;
Proiecte. Corelare strategie –
initiative x x –
Monitorizarea derul ării
inițiativelor x x –
Măsurarea
responsabiliz ării
angaja ților x x –
Aplicatii
educa ționale Catalog online x – –
Cursuri online x – –
Examinare online x – –
Utilizare facil ă Utilizare care nu necesit ă
cuno ștințe specifice x x x
Utilizarea la distan ță x x x
Consultan ță în procesul
de utilizare x x –
Facilitarea
procesului de
comunicare Crearea de comunit ăți
online x – –
Feedback în timp real x – –
Gestionarea
sistemului financiar Analize financiare x x x

Acest tabel expune analiza comparativă efectuată pe cele trei soluții prezentate
mai sus și analizate conform facilităților oferite de fiecare și care dintre acestea ar fi de
utilitate pentru Facultatea de Management. Fiecărui indicator analizat îi corespunde în
tabel o căsuță pentru fiecare di ntre cele trei soluții software prezentate: EDmin, Axiom
EPM și Excel Dashboard Software. Căsuțele aferente indicatorilor au fost bifate cu „x”
în dreptul programului, dace acesta îndeplinește funcția definită de indicatorul respectiv
sau cu „ -” dacă nu în deplinește funcția definită de indicatorul în cauză.
Astfel putem observa că din analiza efectuată de mine, soluția EDmin este cea
mai relevantă pentru utilizarea în cadrul Facultății de Management, de altfel acestea
fiind și un program dedicat în special domeniului educațional însă acesta nu este un
motiv pentru a demonstra utilitatea lui pentru că și programul Axiom EPM este folosit
în sectorul educației și cercetării.

2.4. Utilizarea EDmin pentru raportarea performanțelor pentru Facultatea
de Management – SNSPA:
In acest capitol voi demonstra utilitatea practică pe care le au produsele EDmin
în implementarea unui s istem de managementul performanțelor. Am ales EDmin pentru
că acesta a reieșit ca fiind cea mai bună soluț ie conform analizei efect uată de mine.
Pentru a putea genera rapoartele de performanță ș i de informare prin intermediul EDmin
am fost nevoit sa fac o colectar e de date referitoare la studenșii, din toți anii de studiu,
ai Facultăț ii de Management.
Mai jos este prezentat un model d e tablou de bord care arată situația notelor ș i
creditelor obtinute de studentii de anul I, semestru 1:

Figura 4. Tablou de bord, note ș i credite anul I de studiu
(Generat prin intermediul EDmin)

Un alt raport pe care am reușit să îl generez în funcție d e informațiile la care
am avut acces reprezintă notele și creditele obținute de studenții grupei 2 din anul III
de studiu pe semestrul 1. Raportul este redat grafic mai jos:

Figura 5. Tablou de bord, note si credite anul III, grupa 2
(Generat prin intermediul EDmin)

EDmin ofer ă posibilitatea de a consulta rap oarte detaliate pe fiecare grupă a
fiecă rui an de studiu. Raport care redă informații referitoare la performanțele fiecărui
student în funcț ie de cursuri. Am generat un astfel de raport care po ate fi consultat î n
figura de mai jos:

Figura 6. Raport detaliat, note ș i credite anul II, grupa 3
(Generat prin intermediul EDmin)

Acest model de raport poate fi generat și pentru un an î ntreg de studiu sau
poate fi impărțit in funcț ie de sex sau a lte variabile pe care dorim să le alegem.
Edm in are capacitatea de a genera ș i rapoarte detaliate pentru fiecare student,
in funcț ie de infor matiile pe care dorim sa le aflăm : credite, informații personale, note
obținute, prezenta la curs, etc. Exemple in figurile de mai jos:

Figura 7. Raport informativ despre student
(Generat prin intermediul EDmin)

Capitolul 3. Concluzii
În urma cercetării efectuate pot concluziona că există soluț ii software care pot
fi folo site pentru evaluarea performanțelor studenților Facultăț ii de Mamanagment,
instrumente precum tabl ourile de bord pot fi folosite în evaluarea performanțelor
studenților și a facultății, iar rezultatele studenților se instituie î n performanțele
facultăț ii.
În urma uti lizării produselor EDmin, î n special INFORM Learning, pot
recomanda implemen tarea acestora in orice instituție de învățământ superior, ș i nu
numai, din Romania. I NFORM Learning este un produs uș or de utilizat care perm ite
filtrarea ș i corelarea unei mari baze de date ș i care ajuta la e xplicarea si redarea
sintetizată a rezultatelor obținute de studenți. Pe lângă toate acestea dispune de o
interfață dinamică care îi conferă rapiditate în utilizare ș i aplicabilitate cresc ută.
Limitele lucrarii mele au fos t cauzate de accesul la informaț ii precum
obiectivele f acultăț ii, strategia pe termen scurt, mediu și lung și informații de natură
financiară , astfel nu am putut emite scorecard -uri, iar luc rarea mea s -a rezumat la
analiza prin intermediul tablourilor de bord .

Bibliografie
➢ Cărți:
1. Arup Varma, Pawan S. Budhwar and Angelo DeNisi (2008). Performance
management Systems. A Global Perspective. New York: Routledge.
2. Michael Armstrong (2006). Performance Management. Key Strategies an
Practical Guidlines . London: Kogan Page.
3. Tony Adkins (2006). Case Studies in Performance Management. Aguide from the
Experts. New Jersey: John Wiley & Sons, Inc.
4. Paolo Taticchi (2010). Business Performance Measurement and Management.
New Contexts, Themes and Challenges . Perugia: Springer.
5. Gary Cokins (2004). Performance Management. Finding the Missing Pieces (to
Close the Intelligence Gap). New Jersey: John Wiley & Sons, Inc.
6. Edwin Locke and Gary Latham (2013). New Developments in Goal Setting and
Task Performance . New Yo rk: Routledge.
7. Stephen Few (2006). Information Dashboard Design. The effective Visual
Communication of Data . Italy: O’Reilly Media, Inc.

➢ Articole de specialitate:
1. Karima Kourtit and Andr é de Waal (2008). Strategic Performance Management in
Practice: advan tages, disadvantages and reasos for use. Vrije Universiteit
Amsterdam and Maastricht School of Management .
2. Adrian Ward (2005). Whither Performance management?. Bringhton: Institute for
Employment Studies
3. Elaine Pulakos (2004). Performance Management. A roa dmap for developing,
implementing and evaluating performance management systems. USA: Society for
Human Resource Management FOUDATION Robert S. Kaplan (2010).
Conceptual Foundations of the Balanced Scorecard. Harvard Business School
4. Oana Velcu -Laitinen and Ogan Yigitbasioglu (2012). The Use of Dashboards in
Performance Management: Evidence from Sales Managers. The international
Journal of Digital Accounting Research

➢ Internet:
1. http://www.turningdataintoaction.org/solutions
2. http://www.edmin.com/
3. http://www.a ctivestrategy.com/
4. http://www.exceldashboard.org/
5. http://www.totalreader.com/
6. http://correlation.edgate.com/
7. http://community.educationworld.com/
8. http://new.schoolnotes.com/