CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3 INTRODUCERE… [622376]

CUPRINS
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 3
1.1 Jocul de volei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
1.2. Motivarea alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 5
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
VOLEI – FUNDAMENTE ȘTIINȚIFICE ………………………….. ………………………….. ………. 6
2.1. Voleiul pe plan internațional ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
2.2. Voleiu l în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
2.3. Evolu ția regulamentului de volei privind ac țiunile de apărare în linia I …………………. 12
2.4. Sisteme si subsisteme în jocul de volei ………………………….. ………………………….. ………. 13
2.4.1 Subsistemul de atac – acțiunile tehnico -tactice individuale ………………………….. …….. 14
2.4.2 Subsistemul de apărare – acțiunile te hnico -tactice individuale si colective ……………. 17
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 27
MATERIAL SI METODA ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
3.1 Subiec ți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 27
3.2. Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
3.2.1 Metoda observației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
3.2.2 Metoda studierii documentelor de specialitate ………………………….. ………………………. 30
3.2.3 Metoda statistico -matematică ………………………….. ………………………….. …………………. 30
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 33
INTERPRETAREA DATELOR ………………………….. ………………………….. ………………….. 33
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 67
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 67
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 68

3

CAPITOLUL I
INTRODUCERE

1.1. Jocul de volei

Jocul de volei este ,,un joc sportiv inventat în care se urmărește menținerea mingii în joc
în terenul propriu și trimiterea ei în condiții cât mai dificile pentru a forța adversarul să
greșească”. 1
Practicarea jocului de volei de milioane de
tineri și nu numai, dovedește că este unul dintre
cele mai iubite jocuri sportive din lume. Fiind
creat pentru un rol educ ativ, a ajuns să se
practice atât din plăcere și relaxare în timpul
liber cât și în competiții de nivel superior. Jocul
este extrem de atractiv datorită lipsei contactului
direct cu adversarul, regulamentului ușor de
înteles.
Deși, eu consider că elementul cheie al
acestui spor t este accesibilitatea, deoarece pentru
practicarea jocului este necesar doar o minge, un
teren drept acoperit de iarbă, nisip sau pământ și o sfoară întinsă la mijlocul acestuia și
bineînțeles 2 echipe.
Voleiul este un joc în care omogenitatea echipei con tează enorm, iar în comparație cu
celelalte jocuri sportive, aici nu poate fi vorba ca un singur un jucător să își evidențieze
calitățile individuale , datorită celor 3 atingeri permise în terenul propriu, deci colaborarea
între jucatori este esențială.2
Noțiunea de joc a fost definită de Dumitru Colibaba în lucrarea ,, Terminologia educației
fizice și sportului” (1973) ca fiind ,, o activitate complexă, predominant motrică și emoțională,

1 Dina, G., Metodica învățării acțiunilor de atac, Editura Moroșan, București, 2010
2 Adam, V., Inițiere în jocul de volei , Editura Andreas, București, 2004
Fig nr. 1 Joc de volei

4
desfășurată spontan după regulile prestabilite, în scop recreativ, spor tiv și totodată de
adaptarea la realitatea socială”.3
Practicarea unui joc sportiv presupune:
– Dișciplină și punctualitate
– Dezvoltarea fizică armonioasă
– Optimizarea stării de sănătate
– Optimizarea relațiilor dintre jucători și dezvoltarea personalității în tr-un mediu
social
– Integrarea intr -un grup organizat
– Ocuparea timpului liber cu beneficii aduse propriului corp
– Dezvoltarea capacități de concentrare pe durata competițională și
precompetițională
– Dezvoltarea spiritului de competiție și autodepășire
– Manifes tarea emoțiilor în mod constructiv
Din cele relatate mai sus reiese că voleiul este un joc de echipă deci stimulează
comunicarea, autodepășirea propriilor condiții și unitatea grupului , care sunt foarte
importante.
Scopul jocului de volei este transmiter a mingii peste fileu în terenul advers cât mai dificil
cu scopul provocării greșelii adversarului și acumularea punctelor. Sunt permise 3 atingeri ale
mingii, dar mingea atinsă la blocaj cu continuarea fazei în terenul propriu nu se consideră
atingere. O echipă conține 12 jucători (6 titulari și 6 rezerve) , cei 6 titulari sunt așezați pe
treren intr -o anumită formație în funcție de tactica fiecărei echipe și mențin aceasta form ație
până la terminarea setului.
Dar în timpul setului se pot face 6 schimbări în echipa de start și astfel se poate întrerupe
ritmul jocului, de cele mai multe ori în favoarea echipei care a facut schimbările. Câștigă
setul echipa care acumulează 25 de puncte, cu diferență de 2 puncte, iar echipa care deține 3
seturi câștigă partid a. 4

3 Cojocaru, A., Model și modelare în voleiul de performanță, Editura Universitaria, Craiova, 2007
4 Balaiș, F., Îndrumarul instructorului de volei, Editura Sport -Turism, București, 1975

5
1.2. Motivarea alegerii temei
Am ales această temă deoarece practic acest sport minunat de 10 ani și îmi continui
activitatea și în acest moment în cadrul echipei CSU Oradea alături de care am împărtășit
momente minunate .
Un alt argument în vederea alegerii temei mele ar fi că intenționez să practic și meseria de
antrenor în paralel cu cea de profesor de educație fizică și sport, iar prin acest studiu am putut
observa o imagine de ansamblu al desfășurăr ii jocului de volei prin prisma înregistrărilor care
mi-au dat un statut de observator. Pentru că, ce ea ce simți când ești pe teren reprezintă o
mică parte (este diferit) față de ceea ce simt cei din staff -ul echipei.
De la vârsta de 11 ani am intrat în lumea voleiului în or așul natal, Zalău, și până în
prezent continui să rămân pasionată de acest sport. Cea mai mare realizare în volei a fost
participarea cu echipa națională la Campionatul European de Cadete din anul 2011 desfășurat
în Italia unde ne -am clasat pe poziția a 4 -a din 5 echipe reprezentative ale Italiei, Spaniei,
Olandei și Lituaniei.
Datorită acestor experiențe trăite în acest minunat joc sportiv, aș dori ca profesor de
educație fizică și sport sau ca antrenor să induc și elevilor din școală puțin din pasiunea me a
pentru volei.

6

Fig nr. 2 William G. Morgan,
Inventatorul jocului de volei
CAPITOLUL II
VOLEI – FUNDAMENT E ȘTIINȚ IFICE

2.1. Voleiul pe plan internaț ional

Jocul de volei a apărut la sfârșitul secolului al XIX -lea
,în anul 1895 pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Mai
exact în Holyoke la districtul Hampton West din statul
Massachusetts unde, directorul pentru educație fizică și
sport era William G. Morgan (1870 -1942) care a in ventat
jocul pe care îl practică m ilioane de jucători fiind al doilea
joc practicat în lume după fotbal.
William G. Morgan a inventat acest joc în anotimpul
rece având ca scop atragerea atenției și divertismentul la
ora de educație fizică și sport și i -a dat numele de
,,Min tonette”. A reu șit aceasta prin combinarea mingii de baschet cu fileul de la tenis de
câmp care l -a ridicat la 1,83 cm de la pământ , a împârțit colectivul în 2 echipe egale care
aveau voie să lovească mi ngea doar cu brațele trimițând -o în terenul advers. Primele încercă ri
au eșuat deoarece mingea era prea grea așa că profesorul Morgan a stabilit primele reguli :
 Fileul va fi ridicat la 2,40 -2,45 cm .
 Liniile vor fi cele de la terenul de tenis .
 Nu există limită de timp .
 Câștigarea seturilor se va face prin acumularea punctelor .
 Se va considera greșală dacă mingea părăsește suprafața de joc sau atinge
solul .
 Mingea se pune în joc prin serviciu, care se poate repeta de 3 ori .
 intr-o echipa sunt 9 apărători .
În 7 Iulie 1896, doctorul A. T. Halsted din Springfiel d participând la primul meci de volei
s-a gândit să înlocuiască ,,Minonette” cu un alt nume ,, VOLLEY -BALL ” care este

7
prescurtarea expresiei ,,To Volley the B all Back and Foth Over the Net” iar inventatorul
jocului William G. Morgan a fost de acord. Astfel Mintonette a ajuns Volley -Ball.
În primii ani de la apariție, voleiul ajunge foarte popular, in special pe plan international
datorită activităților militare în lume.
Apariția și evoluția jocului de volei pe plan internați onal:
 1906 – Ofițerul A.York duce în Cuba voleiul .
 1908 – Se joacă volei și în Tokyo datorită lui H. Omori.
 1911 – Voleiul ajunge în China datorită lui M. Exner.
 1912 – Prima competiție internațională între China, Japonia și Filipine.
 1914 – George Fisher include voleiul în programele educaționale și recreative ale
militarilor.
 1915 – Voleiul ajunge în Europa și i -a naștere un nou sport numit Beachvolley pe
plajele din Hawai.
 1916 – În Filipine apare un nou stil, ridicarea și lovitura de atac.
 1917 – Jocul de volei ajunge in Italia, Rus ia și India.
 1918 – Voleiul este inclus în taberele militare a mai multor țări. Sunt estimați în
jur de 500.000 de militari care au jucat volei.
 1920 – Apare în Filipine lovitura de atac, dar și primele încercări de a bloca.
 1922 – Înființarea primei fered ații naționale , cea a Cehiei.
 1924 – La Olimpiada de la Paris, se încearcă un meci demonstrativ de volei.
 1928 – Prima carte de volei ,, Volley Ball for Women “ scrisă de Katherine
Montgomery.
 1942 – Moare William G. Morgan la vârsta de 68 de ani.
 1948 – Primul Campionat Mondial, la Praga, unde URSS învinge echipa
Cehoslovaciei.
 1952 – Echipa feminine a URSS devine campioană mondială la Moscova.
 1956 – Apare în Olanda un nou joc, Sitting Volleyball, un joc special creat pen tru
sportive cu deficiențe.
 1957 – Se decide includerea voleiului în programul olimpiadei din 1964.
 1960 -1964 – Echipa Japoniei a dominat voleiul mondial feminin.
 1970 – Prima competiție de beachvolley pe plaja Hermosa din S.U.A.
 1971 – Feredația internațională de Volei organizează primel e cursuri pentru
antrenori.
 1973 – Prima Cupă Mondiala feminină în Uruguay.

8
 1975 – Primul Campionat al Asiei în Australia.
 1976 – Jocurile Olimpice de l a Montreal, unde este inclus în cadrul Jocurilor
Paralimpice purtarea protezelor și desfășurarea după re gulament obișnuit.
 1983 – Meciul amical dintre Brazilia și URSS a adus în tribune 100.000 de
spectator.
 1990 – Voleiul este difuzat la televizor, la Liga Mondială.
 1992 – La Olimpiada de la Barcelona apare prima competiție de beachvolley.
 1993 – Federația Internațională de Volei are 210 de federații asociate.
 2000 – La Olimpiada de la Sydney , voleiul a ajuns în topul 5 al totalul orelor de
difuzare media.
În continuă evoluție, jocul de volei își însușește noi transformări de a lungul anilor,
devenind un sport de echipă care în pre zent conține: secund (trăgătorul zonei 4) , centru
(trăgătorul zonei 3) , ridicător, fals (trăgătorul zonei 2) și apariția jucătorul libero în 1998
(jucător exclusiv al li niei a -2-a care nu poate ser vi,bloca sau ataca în linia 1 și acesta se
evidențiază printr -un tricou de culoare diferită) .5
Regulamentul jocul de volei a evoluat de la primele regului stabilite de William G.
Morgan și până în prezent fapt ce a făcut jocul mai accesibil si popular .
Evoluția regulamentului jocului de volei de la Morgan pâna azi :
 1895 – Apariția jocului mintonette. Înălțimea fileului 1,98m, dimensiunile
terenului conforme terenului de badminton.
 1896 – Mintonette devine Volley -Ball.
 1900 – Înălțimea fileului 2,28m, mec iul se câștigă printr -un singur set de 21 de
puncte.
 1912 – Terenul avea 10,7/18,3 m, circumferința mingii 66 cm, greutatea 0,2 -0,3
kg și se introduce regula ca o echipă să conțină 6 jucători care se vor rota în sensul
acelor de ceasornic.
 1913 – Între 190 0 și până după cel de -al doilea război mondial în Asia se joacă în
9 jucători fără rotație.
 1915 – Numărul jucătorilor poate fi între 2 si 6.
 1916 – Setul se câștigă la acumularea de 15 puncte, iar meciul este câștigat prin
sistemul 3 din 5. Mingea poate f i lovită cu piciorul. Ținerea mingii devine greșală.
Fileul este ridicat la 2,43m. Se execută rotație, iar fiecare jucător ajunge la seviciu.

5 Adam, V., Inițiere în jocul de vole i, Editura Andreas, București, 2004

9
 1918 – Numărul jucătorilor dintr -o echipă ajunge definitiv la 6. Neschimbat și azi.
 1920 – Terenul v -a avea 9/18m ca și în prezent, mingea poate fi jucată cu orice
parte trenului superior iar mingea poate fi lovita de 3 ori înainte sa fie transmisă în
terenul advers.
 1922 – Numărul loviturilor se stabilește la 3. Este permis atacul din linia a doua.
Minge poate fi juc ată cu orice parte a corpului mai sus de mijloc.
 1923 – Înălțimea minimă a sălii este de 5 m. Atingerea liniei de centru este
greșală. Jucătorii au numere pe tricou.
 1924 – Se standarlizează fileul.
 1925 – Greutatea mingii ajunge între 0,27 -0,3 kg, Jucător ii nu au voie să
părăsească terenul fară voia arbitrului. Sunt permise 2 time -out-uri într -un meci.
 1926 – Lungimea fileului ajunge la 9,75m. Echipa care nu are 6 jucători pe teren
este descalificată.
 1932 – Time -out-urile sunt limitate la un minut. Apar benzile laterale ale fileului.
 1935 – Pe teren sunt trasate cruci pentru a marca locul jucătorilor. Este greșală
paravanul. Orice atingere fileului este greșală. Orice distragere a adversarului de
la joc, prin comportament nesportiv este sancționată.
 1938 – Este permis blocajul individual și cel colectiv.
 1942 – Mingea poate fi jucată cu orice parte a corpului de la genunchi în sus.
 1952 – Toți jucatorii din linia 1 au dreptul să blocheze. La 3,5m de fileu apare o
linie care împiedică jucătorii din linia a doua sa efectueze blocaj sau atac din zona
fileului. Jucătorii pot părăsi terenul fără voia arbitrului. Time -out-ul poate fi cerut
de antrenor, căpitan sau manager.
 1953 – O rezervă poate intra de 2 ori în teren. Mingea se poate juca cu orice parte
a corp ului.
 1956 – Jucătorii pot sta oriunde în teren doar cu condiția să fie în ordinea rotației.
Dacă se ajunge la egalitate la seturi 1 -1, echipele schimbă terenul la scorul de 8
puncte.
 1960 – Inălțimea fileului la fete este de 2,28m.
 1968 – Se consider gre șală mingea condusă. Înălțimea minima a sălii este de 8m.
Zona de serviciu este de minim 3,5m. Apare linia de 3 m , de unde se execute
atacul. Jucătorii cand efectuează blocajul le este permis să depășească planul
fileului cu mâinile , atâta timp cât nu at ing mingea înaintea adversarului.

10
Atacanților din linia a 2 -a le estepermis sa ateizeze în spațiul dintre fileu si linia de
3 m cu condiția să nu calce linia de 3m.
 1969 – Blocajul nu mai este inclus la numărul de lovituri.
 1978 – Serviciul poate fi atacat sau blocat de către echipa adversă.
 1982 – Serviciul nu mai poate fi blocat sau atacat de către echipa adversă.
 1984 – Jucătorul care efectuează serviciul din săritură poate ateriza în teren după
efectuarea acțiunilor.
 1992 – Setul 5 se joacă in sis tem tie -break, fara limita de la 17 puncte, mingea se
poate juca cu orice parte a corpului mai sus de genunchi.
 1994 – Mingea poate fi jucată cu orice parte a corpului , exceptând lovirea mingii
cu piciorul la serviciu . Spațiului de serviciul ajunge la 9m.
 1996 – Linia de 3 m se prelungește în afara terenului cu încă 2 linii întrerupte , este
înclusă zona de încălzire din timpul partidei.
 1998 – Seturile 1 -4 se vor termina la 25 , iar setul 5 la 15 cu diferență de 2 puncte
între cele două echipe
 1999 – Mingea servită poate atinge fileul, iar preluarea din serviciu nu este
sancționată dacă este dublă sau ținută. .6

2.2. Voleiul în Româ nia

Jocul de volei a intrat în țara noastră între anii 1919 -1920 , fiind adus de către tinerii
militari ai armatei americane Y.M.C.A. și a fost atât de îndrăgit încât o statistică făcută cu
ocazia împlinirii 100 de ani de volleyball, situeaza România pe locul 8 în lume.
În 1931 ia ființă Federația Română de Basket și Volei, fapt ce i -a determinat pe jucători
să se legitimeze la cluburi sportive pentru ambele ramuri sportive deși ele nu au foarte multe
lucruri în comun. Astfel, în 1931 are loc primul campionat de volei masculin, desfășurat pe
teritoriul Munteniei, ca un an mai târziu să vină rândul fetelor.
În 1946, la București, se organizează prima Balcaniadă de voley masculin și feminin, la
care, România câștigă tot.

6 Ioniță, Marinela, Modelarea pregătirii jocului de volei din perspectiva modificărilor regulamentului , Editura
Universitaria, Craiova, 2007

11
Înființarea in 23 ianuarie 1958 a Federației Române de Volei era esențială, fapt ce a adus
după cum spune O.Bâc , ,,Etapa marilor succese ”.
Cele mai importante com petiții internaționale :
1. Jocurile Olimpice
– 1964, locul 4 la Tokyo cu ambele echipe.
– 1980, locul 3 la Moscova cu echipa masculină.

2. Campionate Mondiale
– 1960, locul 3 la Rio de Janeiro cu echipa masculină.
– 1962, locul 3 la Moscova cu echipa masculină.
– 1966, locul 2 la Praga cu echipa masculină.
– 1977, locul 3 la Helsinki cu echipa masculină.

3. Campionate Europene :
 1958, locul 2 la Praga cu echipa masculină.
 1963, locul 1 la București cu echipa masculină.
 1963, locul 3 la București cu echipa feminină.
 1971, locul 3 la Milano cu echipa masculină.
 2012, locul 2 la Liga Europeana fiind în grupă cu Serbia,Spania și Ungaria , cu echipa
feminină .
 2013, locul 2 la Liga Europeană fiind în grupă cu Turcia, Bulgaria și Ungaria , cu
echipa feminină .
 2013, locul 2 la Campionatul European cu echipa feminină.
 2014, locul 3 la Campionatul European cu echipa masculină.
 2014, locul 2 la Campionatul Mondial de Senioare în faza de calificări de la Ankara,
Turcia.
 2015, locul 4 la Campionatul European cu echipa masculină.
 2015 , locul 15 la Campionatul European cu echipa feminină
 2015, locul 5 la Jocurile Europene cu echipa feminină , la Baku. .7

Cele mai bune rezultate ale echipelor române:

7 http://www.frvolei.ro/pagini/2_loturi_nationale/feminin.html

12
 Rapid București, câștigă C.C.E în anii 1961, 1963, 1965 și se claseză pe locul 2 în ani i
1960, 1962, 1966 și 1967.
 Dinamo București, câștigă C.C.E în anii 1966, 1967 și 1981 , se clasează pe locul 2 în
anii 1968, 1974 și 1977.
 Steaua București se clasează pe locul 2 în 1969 și 1979.
 CS Remat Zalău se clasifică în faza grupelor în Liga Campio nilor între anii 2009 –
2010 și 2010 -2011.8
 Volei Alba Blaj la începutul anului 2016 se clasează în sfeturile de finală a Ligii
Campionilor.9

În Cupa Cupelor :
 Dinamo București ia trofeul în 1979.
 Steaua București se clasează a doua în 1977. 10

În Cupa Balca nică:
 Explorări Baia Mare câștigă trofeul în 1979 și 1980.

2.3. Evoluția regulamentului de volei privind ac țiunile de apărare în
linia I
De-a lungul timpului, regulamentul a suferit multiple schimbări pentru a se forma un
echilibru între ata c și apărare. Apărarea a devenit mai agresivă, prin prisma blocajului,
permițându -se astfel trecerea palmelor peste banda superioară a fileului și apariția blocajului
colectiv format din 3 jucători, ceea ce a făcut ca voleiul să devină mai spectaculos.
 1922 – Apare linia de centru și se interzice depășirea ei.
 1935 – Nu se admite atingerea fileului cu vreo parte a corpului.
 1938 – Jucătorii din linia I se pot opune loviturii de atac a adversarului prin blocaj,
fără să atingă sau să depășească planul fileu lui.
 1964 – Blocajul se poate face prin depășirea planului fileului.

8 http://www.voleiromania.ro/echipe/cs -volei -municipal -zalau -172.html
9http://www.radioblaj.caritas -blaj.ro/?%C5%9Ei -a-fost-victorie! -volei -alba-blaj-%C3%AEncheie -primul -sezon –
de-liga-campionilor -cu-o-calificare -%C3%AEn -sferturile -cupei -cev,1126
10 Bâc,O., Volleyball , Editura Universității din Oradea, Oradea, 1999

13
 1968 – Jucătorii care au atins mingea la blocaj li se permite atingerea mingii a
doua oară.
 1978 – Serviciul poate fi blocat desupra fileului.
 1982 – Serviciul nu mai poate fi blocat de j ucătorii echipei adverse.
 1996 – Linia de 3 m se prelingește în afara terneului de joc cu 2 linii întrerupte,
fiecare având 1,50 .
După cum se o bservă în cele relatate mai sus , evoluția jocului privind acțiunile de apărare
în linia I a adus multe favoruri i apărării care de fiecare data a fost un pas în spatele acțiunilor
din atac. Pentru că se stie că uneori cel mai bun atac este apărarea. Aceste reguli au stopat
forța atacului , care este și motivul jocului( încercarea de a provoca greș eala adversarului, prin
transmiterea mingii cât mai periculos).
Evoluția regulamentului privind acțiunile de apărare în linia I au adus speculozitate
jocului, care avea nevoie de un anumit echilibru între atac și apărare, cum ar fi lovirea mingii
cu piciorul care se poate fol osii în orice moment al jocului, în afara serviciului. 11

2.4. Sisteme si s ubsisteme în jocul de v olei

Jocul de volei deține precum toate ramurile sportive, anumite noțiuni de terminologie
specifice . Toate componentele jocului de volei adun ate constituie un sistem de joc .
Sistemul de joc este alcătuit din acțiuni de atac și apărare. Sistemul de atac reprezintă
schema generală de dispunere în teren a trăgătorilor și ridicătorilor și raportul cifric care
există între ei, precum și relațiile ce se pot stabi lii între aceștia, în funcție de posibilitățile lor
tehnico -tactice și de calitățile fizice, astfel încât să se păstreze un echilibru al potențialului
echipei la oricare rotație.
Sistemul de apărare este alcătuit din dispozitive distincte la care echipa d e angajează
pentru acoperirea zonelor vulnerabile ale terenului în funcție de posibilităție de atac ale
adversarului. 12
Jocul în sine conține 3 structuri de joc:

11 Bâc,O., Volleyball , Editura Universității din Oradea, Oradea, 1999
12 Bâc,O., Volleyball , Editura Universității din Oradea, Oradea, 1999

14
 Structura de joc 1 – care conține serviciu, preluare din serviciu, ridicarea din
preluarea serviciului, atacul din ridicarea preluării serviciului. (S -Rps-Arps).
 Structura de joc 2 – cuprinde blocajul, preluarea atacului, r idicarea din preluarea
atacului , atacul din preluarea atacului (B -Pa-Rpa-Arpa). Aceasta structură se poate repeta
până când una din echipe comite o greșală sau mingea atinge solul . În această structură
apararea are o pondere deosebită , regăsindu -se cele doua acțiuni de apărare (blocajul și
preluarea atacului).
 Structura de joc 3 – reprezintă ansamblul de joc în care se contopes c cele d ouă
acțiuni prezentate mai sus (S-Ps-Rps-Arps+B -Pa-Rpa-Arpa) . 13
Aceste structuri conțin o serie de acțiuni ordonate care constituie un sistem de joc.
Sistemul de joc cuprinde 2 subsisteme care împart acțiunile din structurile prezentate mai sus
în:
2.4.1. Subsistem ul de atac – acțiun ile tehnico -tactice individuale
Tehnica jocurilor sportive este definită de R. Manno ca ,, un ansamblu de procedee,
învățate cât mai rațional prin intermediul exercițiului, în scopul de a rezolva cât mai
economic,cât ma i rațional și cu maxim de eficacitate o anumită sarcină pe bază de
mișcare. ”14
Tehnica mai este definită de E. Scarla t ca fiind ,,un sistem de structuri mortice specific,
efectuate rational și economi, în vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”15
În jocul de volei găsim o serie de acțiuni individual e sau colective (blocajul ) care diferă
între ele prin modul în care este lovită mingea. Aceste acțiuni sunt elementare în vederea
desfășurării jocului. Fiind majoritatea dintre ele mișcări nenaturale, însușirea corectă a
acestora este esențială.
Tactica reprezintă organizarea și coordonarea acțiunilor jucătorilor în vederea obținerii
victoriei prin folosirea conștientă și în limitele regulamentului, a celor mai corespunzătoare
complexe și ac țiuni care valorifică calitățile și particularitățile jucătorilor proprii, precum și
greșelile adversarului.

13 Croitoru, Doina, Șerban, M., Volei în școală , Editura Semne, București, 2002
14 Manno, R., Les bases de l’entrainement sportif , Editura Sportul de Performanță, București, 1996
15 Scarlat, E., Volei -pregătirea echipelor școlare , Editura Sport -Turism, București 2000

15
Tactica jocului de volei se împarte între atac și apărare, unde găsim acțiuni tactice
individuale și colective. Aceste acțiuni sunt strans legate de execuția acțiunilor individuale cu
sau fără minge în vederea organizării cât mai bine a acțiunilor de atac cât și de apărare.16
În timpul jocului alternanța dintre atac și apărare este dată de limita de lovituri admise,
viteza de circulație a mingii și de numărul redus de combinații tactice. Alternanța rapidă a
acestor acțiuni presupune o coordonare precisă a acțiunilor individuale, adică a tehnicii, care
poare rezulta un randament maxim și un rezultat favorabil echipei. Fazele de joc , fiind
alcătuite di n acțiuni din atac și din apărare, este elementară însușirea acțiunilor individuale
cât mai bine deoarece acestea constituie baza acțiunilor tactice colective.
Atacul deține elementele sale specifice care îl face mai atractiv și mai spectaculos.
Tehnica atacului este destul de complicată, iar însușirea acesteia necesită un număr mare de
repetări, cu mare importanță pe însușirea corectă a mișcării deoarece este principalul mijloc
de a obținere a punctului. 17
Acțiuni tactice colective în atac :
 Tactica cole ctivă la serviciul propriu
-Dispozitive cu menținerea formației.
-Dispozi tive cu schimbarea jucătorilor (în linia I,în linia II sau în ambele linii ).
 Tactica în atac după preluarea serviciului
-Acțiuni tactice în atac cu 2 lovituri.
-Acțiuni tactice în at ac cu 3 lovituri.
-Cu participarea a 2 jucători din linia 1.
-Cu participarea a 2 jucători din linia 1 și 1 din linia a 2 a.
-Cu participarea a 3 jucători din linia 1.
-Cu participarea a 3 jucători din linia 1 și 1 din linia a 2 a.
 Tactica în atac după preluarea atacului
-Acțiuni tactice cu participarea a 1 -3 jucători din linia 1.
-Actiuni tactice cu participarea unui jucător din linia 1. 18
Așadar, în subsistemul de atac găsim următoarele acțiunile individuale :
 Serviciul

16 Balaiș, F., Îndrumarul intructorului de volei, Editura Sport -Turism, București, 1975
17 Jarco,S., Volei -Îndrumar practico -metodic, Editura Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș”,Arad, 1999
18 Croitoru, Doina, Șerban, M., Volei în școală , Editura Semne, București, 2002

16

Fig. nr. 3 Jucător la serviciu
Fig. nr.4. Ridicarea mingii pentru atac
 Pasa sau ridicarea mingii pentru atac
 Atacul
2.4.1.1. Serviciu l
Este o acțiune individuală foarte important ă prin
care se începe jocul de volei, deci în procesul de
învățare și perfecționare i se acordă o atenție
deosebită fiind elementul prin care se pot câștiga
puncte cu minim de efo rt.
Serviciul este singura acțiune individuală în care
execuția este determinată exclusiv de calitățile
individuale ale jucătorului. 19
Serviciul poate fi clasificat astfel :
 După locul unde este plasat punctul de lovire
a mingii : serviciu de sus sau de jos.
 După orientarea liniei umerilor fa ță de fileu :
serviciu din fa ță sau din lateral.
 După zborul mingii : serviciu planat, plasat
sau în for ță.
 După pozi ția executantului : serviciu de pe sol sau din săritură. 20
2.4.1.2. Pasa sau ridicarea mingii pentru atac
Reprezintă lovitura a doua în
volei, executată de ridicător, care
prin acțiunile sale construiește
lovitura a treia fiind cel care
transmite mingea favorabil
trăgătorilor în posibilitatea executa
lovitura de atac atât în structura I cât
și în structura II .Jucătorul care a

19 Adam,V., Inițiere în jocul de volei, Editura Andreas, Bucuresti, 2004
20 Croitoru, Doina, Șerban, M., Volei în școală , Editura Semne, București, 2002

17

efectuat ridicarea este obligat să îi acorde dublaj, jucătorului care urmează sa efectueze
atacul. Această acțiune individuală conține următoarele procedee tehnice:
– Ridicare înainte – scurtă sau lungă.
– Ridicare peste cap – scurtă sau lungă.
– Ridicări speciale – întinsă, cu traiectoria mingii în urcare, din lateral, din
săritură, cu fen tă.
2.4.1.3. Lovitura de atac
Lovitura de atac reprezintă
acțiunea individuală prin care se
urmărește obținerea punctului prin
lovirea mingii cu o mână în forță
peste fileu în terenul adversarului
urmărind greșala apărării adverse.
La acest element tehnic se pot
observa elanul, săritura, plutirea în
aer, lovirea mingii și aterizarea.
Realizarea acestei acțiuni cere
perfecționarea prin fo arte multe
repetări și totodată o gama largă de procedee privind lovirea mingii.
Este un element foarte spectaculos în special în voleiul masculin datorită vitezei
deexecuție combinată cu forț a de lovire și în special înălț imea punctului de lovire . 21

2.4.2. Subsistemul de apărare – acțiu nile tehnico -tactice individuale si
colective
Acțiunile individuale ale apărării au o structură mai simplă în comparație cu cele din atac.
Schimbările în regulament privind acți unile individuale ale apărării( lovirea mingi i cu
piciorul, blocajul agresiv, recuperarea mingii preluate î n partea out -ului echipei opuse,etc. ) au
oferit un echilibru între cele 2 faze de joc, atac și apărare, dar și un avantaj de a ține mingea
mai mul t în aer care desemnează un numă r mai mare de schimburi de faze , ceea ce creează o
atractivitate crescută a jocului de volei.
Acțiuni tactice colective în apărare :

21 Dina, G., Metodica învățării acțiunilor de atac, Editura Moroșan, București, 2010 Fig. nr.5 Jucător la atac

18
Fig. nr.6 Jucătorul libero în preluarea mingii
din serviciu  Tactica la preluarea serviciului
– Așezare cu 5 -2 juc ători la preluare.
– Cu un jucător la intrare pentru ridicare .
 Tactica la preluarea atacului
– Tactică colectivă în apărare fără blocaj.
– Tactica colectivă în apă rare cu blocaj individual.
– Tactica colectivă în apărare cu blocaj colectiv.22
În acest subsistem sunt prezentate următoarele acțiuni le tehnice individuale :
 Preluarea mingii
 Blocajul
 Dublarea
 Autodublarea
2.4.2.1. Preluarea mingii
Este acțiunea individuală care forme ază baza construcției atacului și continuarea fazei de
joc. De această acțiune depinde contrucția
atacului echipei proprii, deci are o pondere
foarte mare în etapele de î nsușire a ei, urmată
de un număr mare de repetări în verderea
perfecționării ei. Fiind atât de importantă
această acțiune s -a introdus prin regulament
în anul 1998 , jucătorul libero, specializat pe
apărarea în linia a 2 -a. Poziția fundamentala
are centrul de greutate jos, spatele rotunjit,
brațele întinse jos cu priză la palme,
picioarele depărtate la nivelul umerilor,
privirea spre minge și o deplasare în teren
rapidă. Acest element este caracterizat de jucătorul libero. Preluarea cuprinde 2 categorii:
 Preluarea din serviciu.
 Preluarea din atac.23

22 Croitoru, Doina, Șerban, M., Volei în școală , Editura Semne, București, 2002

19
Tactica colectiva la primirea serviciului :
 Primirea serviciului în 5 jucători
Acest sistem este folosit atât la începători cât și la avansați. Este introdus ca tactică de
apărare la primirea serviciului la începă tori deoarece jucătorii care nu au fost înca repartizați
pe posturi iar prin rotație fiecare când va ajunge în zona 2 v -a lua rolul ridicătorului iar
celilalți 5 vor acoperii mare parte din teren încercând sa efecueze primirea serviciului. La
jucătorii ava nsați care joaca 5T+1R este cel mai cunoscut sistem la preluarea serviciului.
Așezarea seamană cu litera W, cu 3 jucători mai avansați, în zona liniei de 3 m , iar ceilalți 2
sunt repartizați în zona 5 și în zona 1 mai spre linia de fund a terenului. Astfel ridicătorul este
scos din preluare indiferent de zona în care se află, iar terenul este acoperit.
 Primirea serviciului în 4 jucători
La această tactică, 4 jucători formează după linia de 3 m un semicerc, cu extremităti le în
la un pas de linia de 3 m , iar cei din mijloc sunt mai în spate urmând să recupereze mingile
servite lung. Cei 2 care nu participă la prelua re un R și corespondentul său ( în cazul în care R
este în linia a -II-a) sau R și un jucător centru care nu este specializat pe preluare și poate
ataca pe timpul 1 în cazul unei preluări perfecte. 24
2.4.2.2. Blocajul
Succesiunea logică a acțiunilor indiv iduale în cadrul segvențelor ce determină fazele și
structurile de joc cât și acțiunile cu minge și fără minge derulate de toți jucătorii echipei în
momentele jocului, determină formarea acțiunilor tactice colective. 25
Blocajul este principa la și cea mai eficientă acțiune individuală de apărare. Fiind
caracterizat de agresivitate și spectaculozitate aduc e un echilibru între atac și apărare. El este
executat doar de jucători din linia I, individual sau în colectiv de 2 -3 jucători. Jucătorul centru
este principalul vizat în vederea efectuării blocajului, deoarece acesta are sarcina de a asigura
blocajul pe toata lungimea fileului. Este o execuție care ne cesită experiență, coordonare și
anticiparea intenției adversarului prin urmărirea atentă a mingii, de asemenea este prima
acțiune după serviciu care poate realiza multe puncte. În urma efectuării blocajului pot apărea
următoarele situați :

23 Balaiș,F., Îndrumarul instructorului de volei , Editura Sport -Turism, București, 1975
24 Bâc,O., Volleyball , Editu ra Universității din Oradea, Oradea, 1999
25 Dina, G., Metodica învățării acțiunilor de atac, Editura Moroșan, București, 2010

20

 Mingea este blo cată și cade fără a fi recuperată în terenul advers.
 Mingea este blocată și recuperată de echipa în atac.
 Mingea este respinsă în out, din blocajul echipei proprii.
 Mingea trece prin, peste sau pe lângă blocaju l echipei proprii .
Blocajul individual este o acțiune tehnică individuală în care acuitatea viziuală și
vederea periferică sunt esențiale în vederea execuăr ii acestuia. Este o acțiune foarte
spectaculoasă care motivează echipa și îi da încredere în forțele proprii și care demoralizează
adversarul . O caracteristica specifică blocajului individual este că face față jocului rapid și
variat a adversarului.
Blocajul individual are și o parte
tactică deoarece jucătorul aflat la blocaj în
funcție de posiblitățile de atac a
adversarului va acoperii ,,diagonala” sau
,,dreptul“ iar în funcție de blocaj de
organizează toată apărarea. Jucătorul este
în poziție fundamentală în apropierea
fileului pentru a fi pregătit să execute
desprinderea prin pas lateral sau înainte
pentru e fectuarea blocajului colectiv. Poziția fundamentală este descrisă ca fiind cu picioarele
depărtate la nivelul lățimii umerilor, cu genunchii ușor îndoiți, trunchiul înclinat ușor înainte,
brațele îndoite cu mâinile la nivelul umerilor, palmele orientate sp re fileu. Privirea este în
permanență la minge. Elanul pentru blocaj îndividual este de re gulă un pas lateral sau
deplasare laterală executat ă cu rapiditate mare. Declanșarea desprinderii se execută
concomitent cu flexia și extensia trenului inferior și a brațelor care se duc înainte sus,
deasupra fileului cu palmele în terenul advers, degetele răsfirate și încordate. Acțiunea
palmelor este foarte importantă deoarece după cum am relatat la regulament, ne este permis
să introducem palmele în terenul advers cu condiția să nu se atingă fileul în momentul
blocajului. 26

26 Dina,G., Metodica învățării acțiunilor de apărare, Editura Moroșan, București, 2009 Fig. nr.7 Blocaj individual

21
Blocajul colectiv de 2 și 3 jucători are
aceași descriere și execuție tehnică ca și la
blocajul individual, prezentat mai sus, doar
că acestei acțiuni i se adaugă mișcarea de
grupare a jucătoril or în funcție de
posibilitățile de atac a adversarului.
Blocajul de 2 jucători este cel mai des
folosit, conține un jucător (un secund sau
ridicător -fals) care stabilește locul de unde
urmează să se efectueze blocajul, iar celălalt
jucător (jucătorul de centru) își face elanul în
funcție de zona din care se atacă și are
datoria să lipească palmele sale de ale
colegului. Dacă es te efectuat corect reușeste
să oprească sau să oblige adversarul să
recurgă la alt procedeu de atac , care nu poate
pune mari probleme apărări. În funcție de
acțiunea lor, apărarea din linia a 2 a se poate org aniza astfel încât să poată recupera mingile
care au atins sau au trecut pe lângă blocaj . 27
Desprinderea jucătorilor trebuie să fie simultană, iar palmele jucătorilor vor fi orientate în
funcție de valoarea atacului advers dar și de traiectoria mingii în urma loviturii de atac.
Distanța dintre mâinile jucătorilor trebuie sa fie mai mică decât diametrul mingii, iar săritura
trebuie să fie executată în momentul ăn care adversarul lovește mingea pentru a surprinde și
bloca forța cu care este transmisă mingea. La această acțiune este foarte importantă lipir ea
palmelor jucătorilor, pentru a nu lăsa ,,gaură” la blocaj, fapt ce ar duce la o altă organizare a
apărării în linia a 2 a.

27 Balaiș, F., Păcurar, A., Volei , Editura Academica,Galați, 1997
Fig. nr.8 Blocaj colectiv în 2 jucători

22

Fig. nr. 9 Blocaj colectiv în 3 jucători Blocajul de 3 jucători este de
asemenea foarte spectaculos,
fiind folosit mai mult în voleiul
de mare performanță , masculin,
datorită forței extreme care îi
este impregnată mingii, dar și la
feminin este folosit . Este folosit
în cazul în care atacul
adversarului este foarte agresiv
și bine plasat, iar pasul de atac
este înalt și perm ite celui de al
3lea jucător să ajungă în timp
util. Are un mare grad de succes,
datorită celor 6 mâini ridicate
deasupra fileului, care constiuie un fel de zid împotriva atacului care ajută jucătorii din linia a
2 a care au o zonă mai mică de apărat , dar și p oate fi un eșec total când jucătorii nu
sincronizează săritura, exista ,, gaură” în blocaj sau apărarea nu se organizează specific
acestei acțiuni tactice.
Obiectivele blocajului sunt :
 Obținerea ușoară a punctelor prin blocajul agresiv cand mingea nu mai poate fi
recuperată .
 De a opri forța atacului adversarului și de a ușura preluarea în linia II.
 De a intimida adversarul și de al incomoda în efectuarea atacului.
În acțiunea blocajului diferențiem următoarele faze :
– Elanul.
– Săritura.
– Acțiunea brațelor.
– Aterizarea. 28
2.4.2.2.1 . Elanul
Poate fi executat pe loc sau din deplasare în funcție de zona de atac a adversarului. Bătaia
se face pe ambele picioare, dar pot fi și cazuri întâmplătoare când adversarul grăbește jocul în

28 Adam,V., Inițiere țn jocul de volei, Editura Andreas, Bucuresti, 2004

23
atac, schimbând direcția mingii brusc sau se executa atac pe timpul 1, iar jucătorii de la blocaj
nu mai au timp sa efectueze bătaia pe 2 picioare. Elanul de pe loc se realizează din poziția
fundamentală cu picioarele depărtate la nivelul umerilor, genunchii flexati pentru a executa o
săritură cât mai înalta, brațele flexate din cot, palmele înaintea trunchiului la nivelui umerilor ,
degetele răsfirate și încordate , privirea la minge.
Elanul lateral, specific jucătorului principal, (pas lateral, pas încruci șat prin înainte, pas
lateral scurt ) ultimul pas trebuie să fie energic și cu talpa orientat ă perpendicular cu fileul,
aceast ă mișcare fr ânează viteza orizontală și o transform ă în desprindere pe verticală. Centrul
de greutate este jos, datorită flexiei celor 3 articula ții, glezn ă-genunchi -șold, m âinile sunt la
nivelul umerilor cu palma orientat ă spre fileu , degetele răsfirate și încordate , privirea la
minge. După efectuarea ultimului pas, se efectuează desprinderea energică pe verticală
concomitent cu întinderea tuturor articula țiilor pent ru a ajunge la înal țimea maxim ă.
2.4.2.2.2 . Săritura
Săritura este rezultatul impulsiei efectuată la nivelul trenului inferior din elan, urmată de
deprinderea de pe sol cu extensia bra țelor în dreptul mingii oblic înainte si încordate pentru a
oprii minge a să treac ă în terenul propriu.
După tactica echipei și atacul adversar ului care poate fii de departe( în aproprierea lin iei
de 3 m) sau atac pe fileu ( atac scurt sau fuge) se
diferețiază 2 tipuri de blocaj :
– Ofensiv (în care palmele depășesc banda
superioară a fileului și acționează în
terenul advers) .
– Defensiv (în care palmele sunt lăsate pe
spate pentru a oprii forța atacului și a
ușura prelua rea atacului în terenul
propriu ).

Fig. nr.10 Blocaj ofensiv la numărul
1si defensiv la numarul 10

24
Fig. nr.11 Actiunea
bratelor în faza de săritură 2.4.2.2.3. Acțiunea brațelor
În momentul efectuării elanului sunt flexate la nivelui cotului cu palmele orientate spre
plasă și ridicate la nivelul umerilor, degetele răsfirate și încordate.
Odată cu desprinderea de la sol, brațele se întind iar palmele u rcă oblic înainte su s,
privirea este la minge.
2.4.2.2.4. Aterizarea
Aterizarea trebuie sa fie cât mai elastică pentru a permite jucătorului să efectueze un
autodublaj , cu fața spre minge și retragerea rapidă a brațelor pentru nu a atinge fileu.
Impactul cu solul se face pe ambele picioare cu rulare vărfuri -talpă -călcâi. Din această
acțiune se pot petrece multe accidente, datorită neatenției sau săriturii prea apropiate de fileu,
care duc la aterizarea d upă linia de centru, în terenul advers.
Tactica la blocaj :
 .Sistemele de apărare 1 -1-4 și 1 -2-3
Jucătorul centru efectuează bl ocaj individual în zona 3 sau
2, iar apărarea se adaptează, cu un jucător după blocaj urmarind
dublarea blocajului iar ceilalți 4 jucători repartizați pe zonele
specifice postului în cazul sitemul ui 1-1-4. Pentru sistemul 1 -2-
3, jucătorul centru efec tuează blocaj individial în zona 3 ,
corespondentul zonei 2 si 4 sunt ieșiți pe linia de 3 m, deoparte
și alta a blocajului, cei 3 juc ători rămași sunt pe zonele
specifice.
 Sistemele de apărare 2 -1-3 și 2 -2-2
Sunt cele mai utilizate sisteme datorită avantajului care îl
dă blocajul format din 2 jucători( jucătorul centru și jucă torul
din zona 2 sau din zona 4 ). Datorită celor 2 jucători la blocaj ,
conul de umbră al blocajului este cu mult mai mare în comparație cu sistemele prezentate mai
sus, iar jucătorii din linia a 2 -a se organizeaza în funcție de acesta.
Sistemul 2 -1-3 are 2 jucători la blocaj ( centru+ secund sau ridicător/fals), o e xtremă care
nu participă la blocaj în dublarea blocajului , iar ceilalți 3 jucători sunt repartizați în funcție
de zona specifică și conul de umbră al blocajului.

25

Sistemul 2 -2-2 are tot 2
jucători la blocaj, o extremă la
dublarea blocajului în spatele
acestuia și un jucător din linia a
2-a avansat pe linia de 3 m tot
pentru dublarea blocajului , iar
ceilalți 2 jucători sunt mai retrași
și așezați în funcție de conul de
umbră al blocajului.

2.4.2.3. Dublarea atacului
Constă în asigurarea unei porțiuni din terenul propriu în vederea recuperării mingii
transmise de jucătorul aflat în atac în blocajul adversarului și revenirea acesteia în terenul
propriu.
La a ceasta acțiune participă toti jucători prin ocuparea unui plasament cât mai rapid a
poziției în jurul jucătorului care atacă, astfel încât să cuprindă toate variantele prin care
mingea s -ar putea întoarce în terenul propriu, în co mparație cu dublarea blocajului unde sunt
1 sau 2 jucă tori.
În funcție de linia care efectueaza atacul avem :
 Dublarea atacului din linia 1 – presupune plasarea jucătorului înapoia jucătorului care
atacă.
 Dublarea atacului din linia a 2 a –presupune plasarea jucătorului între plasă și
jucătorul la atac.
În funcție de suprafa ța de contact cu mingea :
 Preluarea cu o mână de jos.
 Preluarea cu două mâini de jos.
 Preluarea cu piciorul sau cu alte părți ale corpului.

Fig. nr. 12 Jucători la dublarea atacului

26

Fig. nr. 23 Autodublajul jucătorului de la atac 2.4.2.4. Dublarea blocajului
Este acțiunea de asigurare a blocajului în cazul în care mingea e ste lovită de blocaj si cade
în aproprirea acestuia la 2 -3 m. Este realizată de anumiți jucători desemnați prin sistemul de
apărare specific echipei.29
Jucătorul care efectuează d ublajul , simultan cu ceilalți coechipieri vor acoperii zonele
vulnerabile d in teren prin deplasare în poziție joasă . Cel care este la dublaj trebuie să aibă
viteză de execuție, reacție, mobilitate bună dar și reflexe bune.30
2.4.2.5. Autodublarea
Reprezintă asigurarea
zonei dintre fileu și cei 2m
între care jucătorul de la
dublare nu poate acționa de
către jucătorul care execută
atacul sau blocajul.
Această acțiune
individuală presupune o
mișcare rapidă de intercepție
a jucătorului care este încă în
aer cu t endința de a ateriza.
Înainte de momentul aterizării, jucătorul se întoarce cu fața spre minge, adoptă o poziție
joasă, cu centrul de greutate cât mai jos , execută o fandare, și încearcă o salvare a mingii cu o
mână de jos, dacă mingea este aproa pe de sol , urmat de un plonjon, sau cu două mâini de jos.
31

29 Dina,G., Metodica învățării acțiunilor de apărare, Editura Moroșan, București, 2009
30 Jarco,S., Volei -Îndrumar practico -metodic, Editura Universitatea de Vest ,, Vasile Goldiș”,Arad, 1999
31 Dina,G., Metodica învățării acțiunilor de apărare, Editura Moroșan, București, 2009

27

CAPITOLUL III
MATERIAL SI METODA

3.1. Subiecți

Cercetarea s -a realizat in cadrul echipei CSU Oradea înscrisă în eșalonul Diviziei A2
feminin, care activează în Campionatului Național de Volei feminin, Seria Vest în edutia de
campionat 2015 -2016.
Echipa este compusă din 12 jucătoare, venite din diferite orașe din țară, care au o vârstă
cuprinsă între 17-27 de ani, cu o înalțime medie de 1,72 cm și o experiență practică de minim
6 ani .
Subiect ul studiului de fata este reprezentat de jucătoarea U.C care activează pe postu l
centru (trăgător principal ), care are vârsta de 21 de ani, înă lțimea 1,81 cm. și greutatea 75 kg.
Jocurile au fost inregistrate cu ajutorul unei camere video, atat cat echipa a disputat jocuri
in deplasare dar si pe teren propriu, în sala Polivalentă a Universității din Oradea.
Seria din care face parte echipa studiata este alcatuita din urmatoarele ehipele:
 C.S.S 2 C.N.E Baia Mare
 C.S.U Medicina C.N.U.E Târgu Mureș
 C.S.U Polit ehnica Timișoara
 C.S.U Oradea
 C.S.U.Bravol Brașov
 C.S.M Satu Mare
 A.C.S Agroland Timișoara
In faza I – Echipele înscrise în compeție, au fost repartizate în grupe de câte 6 în funcție
de crite rii geografice, iar meciurile s -au disputa t sub forma de tur -retur, fiecare cu fiecare.

28
In faza II ( play off) – Echipele au jucat după sistemul cel mai bun din 3 meciuri. Primul
joc realizat la echipa mai bine clasată, urmat de al doilea la echipa mai slab clasată. A l treilea
meci, daca este cazul , se disputa la echipa mai bine clasată.
In faza III – Echipele clasate pe primele 2 locuri în urma fazei a 2 -a, au participa t la
turneul de promovare în Divizia A1 .

3.2. Metode de cercetare

În vederea compunerii acestei lucrări am folosit următoarele m etode de cercetare :
 Metoda observației.
 Metoda studierii documentelor de specia litate.
 Metoda statistico -matematică.

3.2.1 . Metoda observației

Observația este o metodă de cercetare descriprivă indiferent de domeniul în care se
realizează cercetarea, unde jocă un rol important în cunoasterea lucrurilor și studierea
fenomenelor. Prin faptul că îi dă cercetătorului un mijloc de culegere a datelor, această
metodă poate fi utilizată într -o mare varietate de tipuri de cercetare.
Observația reprezintă urmăr irea și analiza lucrurilor în starea și desfășurarea lor naturală,
fară ca prezența observatorului să perturbe manifestarea realității date.
Observația este printre cele mai des folosite metode în cercetarea unor diferite aspecte ale
educației fizice și sp ortului, fie ca metoda independentă, fie ca mjloc de culege a datelor
necesare unui experiment.32

32 Maroti, S., Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Editura Universității din Oradea,
Oradea, 2008

29
Pe baza observației, cercetătorul își va nota sistematic datele legate de apectul cercetat,în
urma inregistrărilor, pentru a obține concluzii eficiente. Pe per ioada desfășurării cercetării,
cercetătorii vor respecta cerințele procesul ui instructiv -educativ .
Strângerea datelor a fost efectuată pe o fișă de observare concepută de noi, efectuată
manual , care utilizează un limbaj cifric specific. În urma înregistră rilor am urmărit obiectivul
din punct de vedere cantitativ (numărul total al execuțiilor) , cât și eficacitatea acestora .
Fișa de înregistrare cuprinde observația pe toate seturile disputate de echipa C.S.U
Oradea, urmărind acțiunile individuale sau cole ctive de apărare în linia I a jucătoarei U.C.
Aceste acțiuni cuprind: blocajul individual (Z2, Z3,Z4) , blocajul colectiv( Z2, Z3, Z4) ,
dublarea atacului, dublarea blocajului, preluarea at acului, preluarea serviciului și
autodublarea.
În continuare, prezentăm un model de fișă de înregistrare care a fost utilizat în cercetare:
Unde :
 B.C = Blocaj colectiv.
 B.I = Blocaj individual.
 Z2, Z3,Z4 = Zona 2, 3 și 4.
 D.A = Dublarea atacului. Joc nr.1 CSU Oradea -……………..
S B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D
Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z3
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –
I
I
I
I
I
I
T

30
 D.B = Dublarea blocajului.
 P.A = Preluarea atacului.
 P.S = Preluarea serviciului.
 A.D = Autodublarea.
Calitatea acțiunilor jucătorului de centru a fost împărțită în 3 categorii:
 EXCELENT notat cu (+) – reprezentând acțiuni precise, punct câștigat.
 BUN notat cu (0) – reprezentând acțiuni imprecise, punct câștigat cu control limitat.
 GREȘEALĂ notat cu ( -) – reprezentând acțiuni greșite, pierderea punctului.

3.2.2 . Metoda studierii documentelor de specialitate

Documentele scrise reprezintă principalele mijloace de trensmit ere a informațiilor,
constituind un element de bază a tuturor sistemelor de informare.
Documentarea este activitatea care trebuie să însoțească în permanență activitatea
cercetătorului, atât în faz a de pregătire a demersului său , cât și în etapa de desfășu rare a
cercetării, a prelucrării, analizei și interpretării datelor și elaborarea concluziilor .33

3.2.3 . Metoda statistico -matematică

În acest studiu am decis să ne folosim de calculul statistic care corespunde metodei
statistico -matematică.
Prin această metodă am reușit să prelucrăm datele strânse de -a lungul perioadei
competiționale și să le sistematizăm din fișele de înregistrare calculând indicii statistici pe
care îi vom evidenția.
În stransă legătura cu metoda grafică vom reprezenta grafic datele st ânse în grafice de
diferite forme.

33 Maroti, S., Metod ologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Editura Universității din Oradea,
Oradea, 2008

31
În continuare vom prezenta anumiți indici care au ajutat la calcularea datelor obținute:
Minima reprezintă cea mai mică valoare care o poate avea o funcție sau o cantitate
variabilă, într -un anumit interval.
Maxima reprez intă cea mai mare valoare care o poate avea o funcție sau o cantitate
variabilă, într -un anumit interval.
Media aritmetică reprezintă o masură a tendinței centrale și se calculează astfel:

/X + X + Xn 12X = :nX x n
 

unde:

X
= media aritmetică
 = operatorul adunării (suma)
x = valorile variabilei de la l la n
n = numărul de cazuri
Abaterea standard
Într-un șir de rezultate a cărui repartiție se poate nominaliza, fiecare rezultat diferă și se
poate abate de la media aritmetică cu o anumită valoare. (un număr negativ sau pozitiv sau
uneori chiar 0, după cum și abaterea poate fi în exces sau în deficit).
Deci, abaterea standard este un număr fictiv care aproximează în măsura în care
rezultatele (unui șir de măsurători reale) se împ răștie în jurul valorii centrale.
Este calculată după formula :

32

2
1
2()
1
1xxSn
dSn


S- reprezintă standardul cu care se poate abate de la media aritmetică fiecare din valorile
individuale.
O distribuție este normala dacă într -o abatere standard la stânga și una la dreapta sunt
cuprinse peste 68% din cazuri și nu este normală daca sunt cuprinse mai puțin de 68%din
cazuri. (conform curbei Gauss).
Coeficientul de variabilitate
Practic s -a convenit că dacă:
– CV este <10%, eșantionul este omogen.
– Între 10 -20% indică variabilitate mare, colectivitate mai puțin omogenă.
– Peste 20% indică lipsa de omogenitate sau un număr prea mic de cazuri.
Se calculează după formula :
C.V=
100XXS unde,
C.V= coeficientul de variabilitate
S = abaterea standard
X = media aritmetică

33

0510152025
B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D25
14
2 23
01JOCUL NR.1
TOTAL ACȚIUNI
Graficul nr. 1 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul nr.1 CAPITOLUL IV
INTERPRETAREA DATELOR

În lucrarea de față am urmărit un număr de 10 jocuri oficiale ale echipei C.S.U Oradea,
realizate pe durata competițională 2015 -2016. Meciurile sunt atât când echipa joacă pe
terenul propriu cât ș i în deplasare. În aceste 10 jocuri am urmărit jucătorul de centru ( trăgător
principal) și am înregistrat acțiunile de apărare în linia I specifice acestuia efectuate atunci
când acesta se află în linia I, având în vedere că acesta este schimbat cu jucăto rul libero în
linia a II a. Studiul este făcut pentru a evidenția acțiunile de apărare în linia I ale jucătorului
de centru dar cu specializarea pentru acțiunile sale la blocaj . În continuare vom reprezenta
datele strânse cuprinse în grafice care conțin ra portul și calitatea acțiunilor umărite la fiecare
joc, urmând ca la final să cuprindem toate acțiunile urmarite în cele 10 jocuri și să le
interpretăm din punct de vedre al indicilor statistici.
Jocul nr.1 a fost disputat de echipele CSU Oradea – A.C.S Agroland Timișoara unde,
echipa C.S.U Oradea a jucat în deplasare iar scorul s -a încheiat 3 -0 pentru echipa gazdă.

Jucătoarea a efectuat în acest joc
un total de 45 de acțiuni de apărare,
dintre care cele mai multe se întâlnesc
la blocajul colectiv, 25 de actiun i urmat
de blocajul individual cu 14 actiuni ,
toate efe ctuate de jucatoare in zona 3.
În ceea ce priveș te preluarea din atac,
dublarea atacului, dublarea blocaju lui
și autodubl area au înregistrat un număr
mult mai mic de acțiuni reprezentâ nd 3
,2 ,2 ,1 din numărul total de acț iuni, iar
la preluarea din serviciu jucătoarea
nu a înregistrat nici o acțiune.

34

0
Zona 2
0%
14
Zona 3
100%0
Zona 4
0%
B.I.
Zona 2 Zona 3 Zona 4
18
Zona 2
72%
0
Zona 3
0%
7
Zona 4
28%B.C.
Zona 2
Zona 3
Zona 4Graficul nr. 2 Acțiunile bloc ajului individual În acest g rafic
sunt prezentate
datele blocajului
individual împărțit
pe zone. După cum
se poate obseva în
grafic, jucătoarea a
efectuat totalul
numărului de acțiuni
în zona 3 (14) ceea ce
însemnă 100% din
procentajul
blocajului individual , în celelalte zone efectuându -se blocaj colectiv.

Acest grafic c uprinde
totalul acțiunilor bocajului
colectiv repartizat pe zone.
Conform graficului ală turat,
în zona 2 s -au efectuat cele
mai multe blocaje: 18
reprezentâ nd un procent de
72% din totalul acțiunilor,
urmat de zona 4 cu 7 (28%).
In zona 3 nu s -a înregistrat
nicio acț iune deoarece aceasta
a fost acoperită de jucătorul
de care a efectuat blocaj
individual. Graficul nr. 3 Acțiunile blocajului colectiv

35

Joc nr.1 CSU Oradea – A.C.S Agroland Timișoara
Set B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D Tot
al
Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –
I 2 3 2 3 2 3 4 1 1 1
II 1 3 2 2 2 1 1 1 1
III 2 2 1 1 2 1 1
Tot
al 5 8 5 0 0 0 3 4 0 0 0 0 4 8 2 0 0 0 2 0 0 0 0 1 2 1 0 0 0 0 0 1 0
28
% 44
% 28
% 0 0 0 43
% 57
% 0 0 0 0 29
% 57
% 14
% 0 0 0 100
% 0 0 0 0 100
% 67
% 33
% 0 0 0 0 0 100
% 0

T/
T% 18/ 72% 0 7/ 28% 0 14/ 100% 0 2 1 3 0 1
25 14 2 2 6 0 2 45

B.C
B.I
D.A
D.B
P.A
P.S
A.D
37
30
0
0
2
0
0JOCUL NR.2
TOTAL ACȚIUNI
Zona 2 , 14,
47%
Zona 3 , 15,
50%
Zona 4 , 1, 3%
B.I
Zona 2 Zona 3 Zona 4Graficul nr. 4 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul
nr.2
Graficul nr. 5 Acțiunile blocajului individual Jocul nr.2 a fost disputat de echipele CSU Oradea – C.S.U.Bravol Brașov unde, echipa
C.S.U Oradea a jucat pe terenul echipei brașovene iar scorul s -a terminat 3-1 în favoarea
echipei gazdă.
În acest meci jucătoarea a acumulat
un total de 69 de acțiuni, din c are: 37
blocaje colective , un numă r de 30
blocaje individuale și doar 2 preluă ri
din atac. Celelalte acțiuni: dublarea
atacului, dublarea blocajului, preluarea
din serviciu și autodublarea sunt
echivalente c u 0. Dup ă cum se poate
observa ș i din acest grafic, jucătoarea
de centru intervine într -un procentaj
ridicat la acțiunile de blocaj atât
individual câ t si colectiv iar cele 2
acțiuni al e preluării atacului acumulate
în acest joc s -au realizat prin recuperarea ming ii trecute ușor de echipa adversă si direcționată
spre centru terenului.

În acest grafic sunt
prezentate acțiunile
jucătoarei la blocajul
individual repartizat pe zone.
După cum se poate
observa, cele mai m ulte
blocaje individuale se
regăsesc î n zona 3, zona de
specializare a jucătorului de
centru, unde a acumulat un
număr de 15 acțiuni adică
50% din totalul acțiunilor,

37

Zona 2 , 23,
62%
Zona 3 , 13,
35%
Zona 4 , 1,
3%B.C
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Graficu l nr.6 Acțiunile blocajului colectiv urmat de zona 2 unde a efectuat 14 acțiuni, echivalentul a 47% din total ș i zona 4 unde a avut
o execuție , echivalentul a 3 % din total.

Acest grafic cuprinde totalul acțiunilor jucătoarei la acțiunea blocajului colectiv separată
pe zone.
Așadar în zona 2, s -au efectuat 23 de blocaje colective, adică 62% din totalul acțiunilor,
iar în zona 3 s -au strâns un număr de 13 blocaje, echivalentul a 35% din totalul acțiunilor. În
zona 4 s -a efectuat un singur blocaj colectiv care însemnă 3 % din 100%.

Joc nr.2 CSU Oradea – C.S.U.Bravol Brașov Tot
al

69 Set B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D
Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –
I 1 2 1 2 2 1 1 1 1
II 3 2 1 1 1 4 1 2 1
III 2 4 1 3 1 2 1 1 3 1 1
IV 1 5 2 2 1 2 2 1 3 2
Tot
al 4 14 5 3 7 3 0 1 0 3 9 2 2 9 4 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
17
% 61
% 22
% 13
% 30
% 13
% 0 100
% 0 21
% 64
% 14
% 13
% 60
% 27
% 0 100
% 0 0 0 0 0 0 0 50
% 0 50
% 0 0 0 0 0 0
T/T
% 23/62% 13/35% 1/3% 14/47% 15/50% 1/3% 0 0 2 0 0
37 30 0 0 2 0 0

B.C
B.I
D.A
D.B
P.A
P.S
A.D
35
21
1
3
2
0
5JOCUL NR.3
TOTAL ACȚIUNI
Zona 2 , 8,
38%
Zona 3 , 11,
52%Zona 4 , 2,
10%
B.I
Zona 2 Zona 3 Zona 4
Graficul nr.8 Acțiunile blocajului individual Graficul nr.7 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul nr.3 Jocul nr.3 a fost disputat de echipele CSU Oradea – C.S.M Satu Mare iar partida s -a
jucat pe terenul propriu unde echipa orădeană a pierdut cu scorul 3 -2.
Acest grafic cuprinde totalul
acțiunilor înregistrate î n jocul cu
numărul 3 : B.C(35), B.I(21), A.D
(5), D.B(3), P.A(2), D.A (1) și P.S
(0). După cum se poate observa,
acțiunile la blocaj au fost cele mai
numeroase de 3 5 pentru blocajul
colectiv si 21 pentru blocajul
individual, urmate de autodu blare
care a strâns 5 execuții. De
menționat î n acest joc sunt și
dublare a blocajului (3), preluarea
din atac(2) și 1 acț iune de dublare a atacului.

Acest grafic evidenț iaza
acțiunile jucător ului de centru la
blocajul individual structurat pe
zone.
Conform graficului, cele mai
multe acțiuni sunt în zona 3 care
conține 11 acțiuni adică 52% din
totalul acțiunilor, urmat de zona 2
care conține 8 acțiuni, adică 38%
din total. În zona 4 s -au înregistrat
doar 2 acțiuni, echivalentul a 10%
din totalul acțiunilor.

40

Zona 2 , 23,
66%
Zona 3 , 5,
14%
Zona 4 , 7,
20%B.C
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Graficul nr.9 Acțiunile blocajului colectiv

În acest grafic sunt interpretate acțiunile blocajului colectiv executate de jucătoare,
structurate pe zone.
Cele mai multe acțiuni sunt în zona 2 , 23 de execuții, adică 66% din totalul acțiunilor . În
zona 4 se găsesc 7 acțiuni, adică 20% din total , iar în zona 3 se găsesc 5 a cțiuni, 14% din
totalul acțiunilor.

Joc nr.3 CSU Oradea – C.S.M Satu Mare
Se
t B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D To
tal Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –

67 I 2 3 1 1 1 1 1
II 1 3 1 1 1 2 1 1 1
III 1 4 3 1 3 2 3 1 1 1 1
IV 3 2 2 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1
V 1 1 1 1 1
To
tal 5 9 9 0 5 0 0 6 1 2 5 1 3 6 2 1 1 0 1 0 0 1 2 0 1 0 1 0 0 0 2 2 1
22
% 39
% 39
% 0 10
0% 0 0 86
% 14
% 25
% 62
% 13
% 27
% 18
% 18
% 50
% 50
% 0 10
0% 0 0 33
% 67
% 0 50
% 0 50
% 0 0 0 40
% 40
% 20
%
T/
T% 23/66% 5/14% 7/20% 8/38% 11/52% 2/10% 1 3 2 0 5
35 21 1 3 2 0 5

05101520253035
B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.DJOCUL NR.4
TOTAL ACȚIUNI
Zona 2 , 7,
21%
Zona 3 , 27,
79%Zona 4 , 0,
0%B.I
Zona 2
Zona 3
Zona 4Graficul nr.10 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul nr.4
Graficul nr.11 Acțiunile blocajului individual Jocul nr.4 a fost disputat de C.S.S 2 C.N.E Baia Mare – CSU Oradea , unde echipa C.S.U
Oradea a jucat în deplasare și a câștigat cu 3 -1.
După cum se poate
observa și î n acest joc
acțiunile principale sunt
tot cele de la blocaj, dar
de data aceasta, blocajul
individual a fost mai
activ cu 34 actiuni fa ță
de cel colectiv care a
însumat 24 acți uni.
Celelalte acțiuni de
apărare: preluarea din
atac, dublarea at acului,
dublarea blocajului au
înregistrat câ te 4 si respectiv 2 actiuni, iar la preluarea din serviciu si la autodublare
jucatoarea nu a participat deloc.

Acest grafic conține acțiunile
blocajului individual repartizat
pe zone.
Cele mai multe acțiuni sunt
prezente în zona specifică
jucatorului de centru, zona 3,
unde s -au înregistrat 27 de
acțiuni, adică 79% din totalul
acțiunilor. Zona 2 conține 7
acțiuni, echivalentul a 21% din
totalul acțiunilor, iar în zona 4
nu s-a înregistrat nicio acțiune.

43

Zona 2 , 24,
100%Zona 3 , 0, 0%
Zona 4 , 0, 0%B.C
Zona 2 Zona 3 Zona 4
Graficul 12 Acțiunile blocajului cole ctiv

Acest grafic conține interpretarea datelor acțiunii blocajului colectiv structurat în zone.
Zona 2 conține toate acțiunile realizate de blocajul colectiv, 24 de acțiuni, adica 100% din
totalul acțiunilor.
În zona 3 și zona 4 blocajul colectiv nu a avut loc, deoarece în zona 3 , jucătorul de centru
se poate spune că,, și-a făcut treaba ” singur, iar din datele din primul grafic și din graficul
prezentat mai sus reiese ca bloca jul în zona 4 nu a fost necesar , deoarece echipa adver să ataca
doar din zona 4 și zona 3.

Joc nr.4 C.S.S 2 C.N.E Baia Mare – CSU Oradea
Set B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D Tot
al Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –

66 I 3 1 2 1 3 1 1 1
II 2 6 3 1 1 1 7 3 1 1
III 2 2 1 2 5 1 1 2
IV 1 3 1 2 3 1
Tot
al 5 14 5 0 0 0 0 0 0 1 6 0 7 15 5 0 0 0 1 1 0 2 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0 0
21
% 58
% 21
% 0 0 0 0 0 0 14
% 86
% 0 26
% 55
% 19
% 0 0 0 50
% 50
% 0 100
% 0 0 100
% 0 0 0 0 0 0 0 0
T/T
% 24/100% 0 0 7/21% 27/79% 0 2 2 4 0 0
24 34 2 2 4 0 0

010203040
B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.DJOCUL NR.5
TOTAL ACȚIUNI
Zona 2 , 5,
33%
Zona 3 , 10,
67%Zona 4 , 0,
0%B.I
Zona 2
Zona 3
Zona 4Graficul nr.13 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul nr.5
Graficul nr.14 Acțiunile blocajului individual Jocul nr.5 a fost disputat de echipele CSU Oradea – C.S.U Medicina C.N.U.E Târgu
Mureș , unde echipa CSU Oradea a jucat pe teren propriu,iar partida s -a terminat la sco rul 3 -1
pentru echipa mureșană.

În acest meci jucătoarea a
stâns un total de 62 de acțiuni,
dintre care se remarcă blocajul
colectiv cu 40 de acțiuni, urmat
de blocajul individual cu 15
execuții, autodublarea care a
strâns 4 acțiuni și dublarea
atacului, dublarea blocajului si
preluarea din atac au cate o
acțiune fiecar e, iar preluarea
din serviciu este la fel ca si în celelalte meciuri egală cu 0.

Conform graficului alăturat,
care cuprinde acțiunile blocajului
individual structurat pe zone, cele
mai multe e xecuții s -au realizat
în zona 3 (10), adică 67% din
totalul exe cuțiilor.
În zona 2 s -au strâns 5
execuții, echivalentul a 33% din
total, iar în zona 4 nu a fost
realizat niciun blocaj individual

46

Zona 2 , 23,
57%
Zona 3 , 1,
3%
Zona 4 , 16,
40%B.C
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Graficul nr.15 Acțiunile blocajului colectiv

În acest grafic sunt interpretate datele blocajului colectiv pe care le -a efectuat jucătoarea,
structurat pe zone.
Așadar cele mai multe acți uni sunt în zona 2( 23) adică 57% din totalul acțiunilor.
În zona 4 s -au ac umulat 16 acțiuni, adică 40% din to tal, iar în zona 3 s -a realizat la blocaj
colectiv, echivalentul a 3% din total. Din cele pr ecizate în graficele de mai sus , reiese faptul
ca atacul echipei adverse a fost finalizat de pe toata lungimea fileului, așadar b locajul a fost
foarte activ.

Joc nr.5 CSU Oradea – C.S.U Medicina C.N.U.E Târgu Mureș
Set B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D Tot
al Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –

63 I 5 3 4 1 2 1 1 1
II 1 2 1 3 2 1 1 3 1
III 3 5 1 3 1 1 1 1 1 2
IV 2 1 3 1 3
Tot
al 4 12 7 0 0 1 0 13 3 0 3 2 1 9 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 3 0
17
% 52
% 30
% 0 0 100
% 0 81
% 19
% 0 60
% 40
% 10
% 90
% 0 0 0 0 0 0 100
% 100
% 0 0 100
% 0 0 0 0 0 25
% 75
% 0
T/T
% 23/58% 1/3% 16/40% 5/33% 10/67% 0 1 1 1 0 4
40 15 1 1 1 0 4

Zona 2 , 5,
28%
Zona 3 , 13,
72%
Zona 4 , 0,
0%B.I
Zona 2
Zona 3
Zona 4
051015202530
B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D26
18
1 1 1 1 1
JOCUL NR.6
TOTAL ACȚIUNI
Graficul nr.16 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul nr.6
Graficul nr. 17 Acțiunile blocajului individual Jocul nr.6 este disputat de echipele CSU Oradea – A.C.S Agroland Timișoara , unde
echipa CSU Oradea a jucat pe teren propriu, iar scorul s -a încheiat la 3 -1 pentru echipa din
Timișoara.
După cum se poate
observa în acest grafic, din
totalul de 49 de acțiuni de
apărare efe ctuate de
jucatoarea de centru î n acest
joc, cele mai multe sunt în
zona blocajului astfel: 26
blocaje colective și 18 blocaj e
individuale, iar celelalte
acțiuni la care a participat
jucătoarea , strângând fiecare câ te o acțiune.

În graficul alăturat sunt
interpretate acțiunile jucătoarei la
blocajul individual, structurate pe
zone.
Așadar, în zona 3 s -au efectuat
majoritate a acțiunilor (13) adică
72% din total, urmată de zona 2
care a acumulat 5 acțiuni, (28%)
din total, iar în zona 4 nu s -au
petrecut acțiuni.
.

49

Zona 2 , 19,
73%
Zona 3 , 1,
4%
Zona 4 , 6,
23%B.C
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Graficul nr.18 Acțiunile blocajului colectiv

Conform graficului, care cuprinde acțiunile jucătoarei la blocajul colectiv, cele mai
multe acțiuni s-au acumulat în dreptul zonei 2(19), adică 73% din totatul acțiunilor.
Următoarea în clasament este zona 4 care a strâns 6 acțiuni, echivalentul a 23%, iar zona 3,
are o acțiune, adică 4% din total.

Joc nr.6 CSU Oradea – A.C.S Agroland Timișoara
Set B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D Tot
al Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –

48 I 2 1 2 2 1
II 1 2 1 1 2 3
III 3 1 1 1 1 1 1 1
IV 1 5 2 3 2 2 3 1 1
Tot
al 2 12 5 0 1 0 0 6 0 0 5 0 3 9 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0
11
% 63
% 26
% 0 100
% 0 0 100
% 0 0 100
% 0 23
% 69
% 8
% 0 0 0 0 0 100
% 100
% 0 0 100
% 0 0 0 0 0 100
% 0 0
T/T
% 19/73% 1/4% 6/23% 5/28% 13/72% 0 1 1 1 0 1
26 18 1 1 1 0 1

B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D
17
12
0
0
3
0
1JOCUL NR.7
TOTAL ACȚIUNI
Graficul nr.19 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul nr.7
Graficul nr.20 Acțiunile blocajului individual
Zona 2 , 0,
0%
Zona 3 , 12,
100%Zona 4 , 0,
0%B.I
Zona 2 Zona 3 Zona 4Jocul nr.7 este disputat de echipele C.S.M Satu Ma re – CSU Oradea , unde echipa
orădeană a jucat în deplasare , iar scorul s -a terminat în favoarea echipei gazdă 3 -0.
Conform graficului numă rul
19, jucătoarea a efectuat
majoritatea acțiunilor în dr eptul
blocajului colectiv (17) ș i a
blocajului individual (12),
urmat e de 3 preluari din atac și
o acț iune de autodublare.
Dublarea atacului, dublarea
blocajului ș i preluarea din
serviciu în urma interpretării
datelor din înregistrări nu au
nicio acțiune.

În acest grafic sunt prezentate
acțiunile blocajului individual
structurate pe zone,unde , după cum
se poate observa totalul acțiunilor
blocajului indvidual s -a desfășurat
în zona 3, zona jucătorului de
centru.
Așadar, în zonele 2 și 4 s -a
efectuat blocaj colectiv.

52

Zona 2 , 14,
82%Zona 3 , 3,
18% Zona 4 , 0,
0%
B.C
Zona 2 Zona 3 Zona 4
Graficul nr.21 Acțiunile blocajului colectiv

Acest grafic cuprinde acțiunile jucătoarei la blocajul colectiv care este structurat pe zone.
Conform graficului cele mai multe acțiuni s -au desfășurat în zona 2 (14) care semnifică 82%
din totalul acțiunilor deoarece restul de 18 % sunt surprinse în zona 3 (3) ceea ce înseamnă că
în 3 ocazii, una din extrema fileului a aju tat blocajul pe centru.

Joc nr.7 C.S.M Satu Mare – CSU Oradea
Set B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D Tota
l Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –

43 I 2 1 1 2
II 1 3 3 1 1 1
III 6 2 2 1 4 2
Tota
l 1 11 2 1 2 0 0 0 0 0 0 0 2 9 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 1 0
7
% 79
% 14
% 33
% 67
% 0 0 0 0 0 0 0 17
% 75
% 8
% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100
% 0 0 0 0 0 0 100
% 0
T/T
% 14/82% 3/18% 0 0 12/100% 0 0 0 3/100% 0 1
17 12 0 0 3 0 1

Zona 2 , 0,
0%
Zona 3 , 14,
100%
Zona 4 , 0,
0%B.I
Zona 2
Zona 3
Zona 4
05101520253035
B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D31
14
02 20 1JOCUL NR.8
TOTAL ACȚIUNI
Graficul nr.22 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul nr.8 Jocul nr.8 a fost disputat de echipele CSU Oradea -C.S.M Satu Mare , iar partida s -a
desfășurat pe terenul echipei oradene, unde scorul s -a încheiat 3 -0 în favoarea echipei
oradene.
Conform graficului, cele mai
multe acțiuni sunt bifate în favoarea
blocajului colectiv(31) și a
blocajului individual(14) , urmat de
dublarea blocajului (2), preluar ea
din atac(2) și autodublarea (1), iar
dublarea atacului și preluarea din
serviciu sunt 0.

Graficul alăturat confirmă
faptul că jucătorea este
specializată pe blocajul
individual și colectiv deoarece
datele strânse din meci sunt
interpretate pe zone, iar cele mai
multe blocaje sunt efectuate în
zona 3, zona de specializare a
jucătorului de centru.

Graficul nr.23 Acțiunile blocajului individual

55

Zona 2 , 19,
61%
Zona 3 , 6,
20%
Zona 4 , 6,
19%B.C
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Graficul nr.24 Acțiunile blocajului colectiv

În acest grafic sunt prezentate acțiunile blocajului individual structurate pe zone. Așadar,
61% di n totalul blocajelor colective î nregistrate, au fost efecuate în zona 2, urmată de zonele
3 și 4 care au fiecare câte 6 acțiuni.

Joc nr.8 CSU Oradea -C.S.M Satu Mare
Set B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D Tot
al Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –

50 I 7 1 2 1 1 3 1 1 1 1
II 2 4 1 3 2 2 1
III 1 3 1 1 2 1 1 3 2 1
Tot
al 3 14 2 1 5 0 0 5 1 0 0 0 3 8 3 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0
16
% 74
% 11
% 17
% 83
% 0 0 83
% 17
% 0 0 0 21
% 57
% 21
% 0 0 0 0 0 0 59
% 50
% 0 50
% 50
% 0 0 0 0 100
% 0
T/T
% 19/61% 6/19% 6/19% 0 14/100% 0 0 2/100% 2/100% 0 1/100%
31 14 0 2 2 0 1

Zona 2 , 5,
26%
Zona 3 ,
14, 74%Zona 4 , 0,
0%B.I
Zona 2
Zona 3
Zona 4
051015202530
B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.DJOCUL NR.9
TOTAL ACȚIUNI
Graficul nr.25 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul nr.9
Graficul nr.26 Acțiunile blocajului individual Jocul nr.9 este disputat de echipele CSU Oradea – C.S.U Politehnica Timișoara , unde
echipa din Oradea a jucat în deplasare , iar scorul s -a încheiat în favoarea echipei timișorene.

Conform graficului numarul
25, din totalul de 51 de acțiuni,
26 au fost blocaje colective și 19
blocaje individuale, urmate de
câte 2 acțiuni fiecare de dublare a
blocajului, pr eluari din atac și
autodublari. În cazul dublarii
atacului si a preluarii din serviciu
nu s-a înregistrat nicio acțiune

În acest grafic sunt prezentate datele
blocajului individial efectuat de
jucătoare structurat pe zone.
Conform graficului cele mai multe
acțiuni sunt prezente în zona 3, zona
specifică jucătorului de centru, 14
acțiuni adică 74% din totalul actiunilor
blocajului individual, urmat de zona 2
care a strâns 5 acțiuni , echivalentul a
26% din total, iar în zona 4 nu s -a
înregistrat niciun blocaj indvidual.

58

Zona 2 , 19,
73%Zona 3 , 0, 0%Zona 4 , 7, 27%B.C
Graficul nr.27 Acțiunile blocajului colectiv

Acest grafic este corespondentul interpretat al blocajului colectiv executat de jucătoare în
meci, structurat pe zone.
Așadar cele mai multe blocaje colective s -au inregistrat in zona 2 într -un procent de 73%
din totalul acțiunilor, urmată de zona 4 cu 27% din totalul acțiunilor efectuate, iar în zona 3
nu sunt acțiuni.

Joc nr.9 CSU Oradea – C.S.U Politehnica Timișoara
Set B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D Tot
al Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –

51 I 2 2 1 1 1 2 2 1 1 1 1
II 1 3 2 1 3 2 1 2 3 1 1 1
III 2 5 1 2 1 3 1
Tot
al 5 10 4 0 0 0 1 6 0 0 4 1 4 8 2 0 0 0 0 0 0 0 2 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0
26
% 53
% 21
% 0 0 0 14
% 86
% 0 0 80
% 20
% 29
% 57
% 14
% 0 0 0 0 0 0 0 100
% 0 50
% 50
% 0 0 0 0 50
% 50
% 0
T/T
% 19/73% 0 7/27% 5/26% 14/74% 0 0 2 2 0 2
26 19 0 2 2 0 2

05101520
B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.DJOCUL NR.10
TOTAL ACȚIUNI
Zona 2 , 5,
36%
Zona 3 , 9,
64%
Zona 4 , 0,
0%B.I
Zona 2
Zona 3
Zona 4Graficul nr.28 Totalul acțiunilor cuprinse în jocul nr.10
Graficul nr.29 Acțiunile blocajului individual Jocul nr.10 a fost disputat de echipele CSU Oradea – C.S.U Medicina C.N.U.E Târgu
Mureș unde echipa CSU Oradea a jucat acasă iar scorul s -a terminat favorabil pt echipa
mureșeană.
În graficul alăturat sunt
prezentate datele meciului
unde din totalul de 34
acțiuni câte se pot observa
din grafic, cele mai multe
sunt în sfera blocajului
astfe l: 16 blocaje colective
și 14 bloc aje individuale,
urmate de 2 acț iuni de
preluare din atac. Dublarea
blocajului si autodublarea au adunat câte o acțiune fiecare. În acest meci sunt mai puține
acțiuni, deoarece jucătoarea a fost schimbată în setul II și reintrodusă la mijlocul setului III.

Graficul alăturat reprezintă
interpretarea datelor obținute în
urma înregistrărilor specializate
pe blocajul individual, structurate
pe cele 3 zone.
După cum se observă din
graficul numarul 29, cele m ai
multe acțiuni sunt în zona 3 (9)
intr-un procent de 64% din
totalul acțiunilor, iar în zona 2 s –
au adunat 5 acțiuni, echivalentul a 36% din total. În zona 4 nu sunt acțiuni.

61

Zona 2 , 12,
46%
Zona 3 , 5,
19%Zona 4 , 9,
35%B.C
Zona 2 Zona 3 Zona 4
Graficul nr.30 Acțiunile blocajului colectiv

În acest grafic se găsesc datele înregistrate și interpretate ale blocajului colectiv struct urat
pe zone.
Conform graficului ală turat cele mai multe acțiuni de blocaj co lectiv la care a participat
jucătorul de centru sunt în zona 2 (12) echivalentul a 46% din totalul acțiunilor, urmat de zona
4 (9) adică 35% și zona 3 cu 5 acțiuni care sunt 19 % d in totalul acțiunilor.

Joc nr.10 CSU Oradea – C.S.U Medicina C.N.U.E Târgu Mureș
Set B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D Tot
al Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
+ 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 – + 0 –

36 I 2 1 2 3 1 1 2 1 1 1
II 3 2 1 2 2 1 2 1 1
III 1 3 1 1 1 2 1 1 3
Tot
al 1 8 3 0 4 1 1 7 1 0 4 1 1 7 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0
8
% 67
% 25
% 0 80
% 20
% 11
% 78
% 11
% 0 80
% 20
% 11
% 78
% 11
% 0 0 0 0 0 0 100
% 0 0 50
% 50
% 0 0 0 0 0 100
% 0
T/T
% 12/75% 5/31% 9/56% 5/45% 9/64% 0 0 1/100% 2/100% 0 1/100%
16 14 0 1 2 0 1

Graficul nr. 31 Totalul acțiunilor cuprinse în toate cele 10 jocuri În continuare vom reprezenta într -un tabel centralizator raportul și calitatea acțiunilor
efectuate de jucătoare în totalul celor 10 meciuri înregistrate. Se mai poate preciza faptul că
din totalul celor 10 mecuri, 8 meciuri au fost pierdute de echipa di n Oradea, iar 2 meciuri au
fost câștigate cu scorul 3 -0 și 3 -1.
După cum se poate observa atât în tabelul centralizator cât și în graficul de mai jos,
jucătoarea a acumulat în cele 10 meciuri înregistrate un total de 536 de acțiuni din care 287
blocaje colective cu un proc ent de 54%, urmată de 191 de acț iuni de blocaj individual
reprezentâ nd 36%.
Jucătoarea a participat la 22 preluari din atac (4%), la 16 autodublari (3%) ș i 13 acț iuni de
dublare a bloca jului (2%). Printre cele mai puține acțiuni de apărare î nregistrate au f ost la
dublarea atacului in număr de 7 acț iuni (1%) iar la preluarea din serviciu jucă toarea nu a TABEL CENTRALIZATOR
Joc B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D Total Z2 Z3 Z4 Z2 Z3 Z4
1 18 0 7 0 14 0 2 1 3 0 1 46
2 23 13 1 14 15 1 0 0 2 0 0 69
3 23 5 7 8 11 2 1 3 2 0 5 67
4 24 0 0 7 27 0 2 2 4 0 0 66
5 23 1 16 5 10 0 1 1 1 0 4 62
6 19 1 6 5 13 0 1 1 1 0 1 48
7 14 3 0 0 12 0 0 0 3 0 1 33
8 19 6 6 0 14 0 0 2 2 0 1 50
9 19 0 7 5 14 0 0 2 2 0 2 51
10 12 5 9 5 9 0 0 1 2 0 1 44
T 194 34 59 49 139 3 7 13 22 0 16
536 TOTAL 287 191 7 13 22 0 16
MIN 12 0 0 0 9 0 0 0 1 0 0 22
MAX 24 13 16 14 27 2 2 3 4 0 5 110
MEDIA 9 3 6 5 14 0 1 1 2 0 2 54
AB.ST 4 4 5 4 5 1 1 1 1 0 2 27
C.V 21 133 83 80 36 0 100 100 50 0 100 703

64

54% 36%1%2% 4% 0%3%
TOTAL
ACȚIUNI
B.C B.I D.A D.B P.A P.S A.D
Graficul nr. 32 Totalul acțiunilor cuprinse în toate cele 10 jocuri participat la nicio acșiune datorită faptului că de obicei este ascunsă de fileu fiind primul timp
de atac in combi națiil e organizate de ridică tor.

Din totalul acțiunilor de apărare efectuate de jucătorul urmă rit de noi cu un procentaj de
90% adică 478 de acț iuni au fost înregistrate la blocaj față de un total de doar 58 de acț iuni
(10%) înregistrate la celelalte acțiuni de apărare efectuate î n linia I.
Aceste rezultate confirma ro lul jucatorului de centru la acț iunile de blocaj fie ele col ective
sau individuale, datorită faptului ca indiferent de sistemul de apă rare utilizat de catre echipa,
jucătorul de centru organizează și ia parte la toat e acț iunile de blocaj, efectuâ nd un b locaj
individual acolo unde jucă torul de extrema nu m ai ajunge datorate unei combinații î n atac
mai rapide sau asigurarea unui blocaj colectiv prin lipir ea la blocaj a unuia dintre jucătorii de
extrema sau a ridică torul ui.

65

050100150
Zona 2 Zona 3 Zona 449139
3
BLOCAJUL INDIVIDUAL
Graficul nr. 33 Totalul acțiunilor blocajul individual din cele 10 meciuri înregistrate
Conform graficului care indică activitatea jucătoarei la blocajul individual , din totalul de
meciuri înregistrate se poate observa că cel e mai multe acțiuni, 139 la număr ș i un procentaj
de 73%, s -au realizat în zona 3, zona de specializare a jucătorului de centru in linia I, ceea ce
înseamnă că echipa nu a reușit sa se grupeze într -un blocaj colectiv î n acea stă zonă jucătorul
de extremă fiind nevoit să efectueze dublarea blocajului.
În zona 2 au fost realizate 25% (49) din acțiuni cu o minimă de 0, înregistrată în jocurile
nr.1, 7 și 8 și o maximă de 14 blocaje individuale realizate î n jocul nr.2 încheiat î n 4 seturi.
În medi e au fost realizate 13,9 blocaje individuale pe joc cu o minimă de 9 acțiuni
înregistrate î n jocul nr. 10 și o maximă atinsă de 27 acțiuni în jocul nr.4, la fel ca și î n cazul
blocajului colectiv din zona 2. În zona 4 sunt doar 3 acțiuni reprezentâ nd 2%, de oarece
majoritatea echipelor dețineau atacul cel mai puternic din zona 4 al terenului propriu, așadar
blocajul s -a concentrat mai mult pe zona 2 și 3.
În toate cele 3 zone urmă rite pentru blocajul individual, valorile abateri i de la medie
cuprins între 0,6 7 si 4,99 și valorile î nregistrate la coeficientul de variabilita te de peste 36
actiuni, indica și î n acest c az o dispersie foarte mare a acț iunilor ef ectuate de jucătorul de
centru datorită diferențelor mari între numărul de acțiuni ef ectuate de la o zona la cealaltă dar
și de la un joc la celălalt.

66

050100150200
Zona 2 Zona 3 Zona 4194
3459
BLOCAJUL COLECTIV
Graficul nr. 34 Totalul acțiunilor blocajului colectiv din cele 10 meciuri înregistrate

După cum se poate observa în graficul de mai jos și în tabelul centralizator blocajul
colectiv este cea mai utilizată acțiune de apărare. Cele mai multe acțiuni de blocaj au fost
înregistrate în zona 2, într -un număr de 194, deoarece echipele adverse au fi nalizat
majoritatea combinatiile de atac prin jucatorul de extrema din zona 4 obligând echipa proprie
să se grupeze prin lipirea palmelor jucătorilor din zona 3 (jucato rul de centru) și zona 2
(ridică torul) deasupra fileului. În aceas ta zonă, din cele 10 j ocuri urmă rite s -au înregistrat în
medie 19,4 acțiuni pe meci cu o minimă de 12 acțiuni atinsă în jocul nr. 10, datorită faptului
ca jucătoarea a fost schimbată cu o altă jucătoare, si cu un maxim de 24 de acțiuni înregistrate
în jocul nr. 4 câștigat de ec hipa în 4 seturi.
În zona 4 au fost înregistrate un to tal de 59 de acțiuni cu o minimă de 0 acțiuni
înregistrată în jocul nr.4 și o maximă de 16 execuții in jocul nr.5. Î n medie au fost efectuate
5,9 acț iuni de blocaj colectiv, iar valoarea abaterii standa rd este de 5 acț iuni pe meci.
În zona 3 s -au înregistrat cel mai mic numă r de blocaje colective de 34 acțiuni cu o
minimă de 0 acțiuni și o maximă înregistrată de 3 acțiuni. În medie s -au efectuat 3,4 acț iuni
pe meci cu o abatere de la medie de 4,08 acț iuni.
Valorile mari ș i foarte mari ale coeficient ului de variabilitate calculat în fiecare din
cele 3 zone urmă rite de noi, ne indică o lipsă mare și foarte mare de omogenitate datorită
dispersiei mari a datelor obținute.

67

CAPITOLUL V
CONCLUZII

În urma fina lizării și interpretării datelor obținute în urma studiului, am ajuns la
următoarele concluzii :
1. Am urmărit pe parcursul celor 10 meciuri acțiunile de apărare a jucătorului de centru,
atunci când acesta se află în linia I, deoarece în linia a II -a acest a este schimbat de
jucătorul libero.
2. În urma interpretării datelor strânse în tabelele și graficele întocmite, în toate cele 10
meciuri se poate observa ca balanța s -a înclinat net în favoarea blocajului cu un p rocentaj
de 90% adica 478 de acțiuni, faț ă de un total de doar 58 de acț iuni r eprezentând un
procent de 10%, înregistrate la celelalte acțiuni de apă rare efectuate de jucator in linia I.
3. Datele obținute conturează și întăresc rolul ese nțial al jucătorului de centru în apă rare
în jocul de volei. Acest rol este evidențiat prin blocajul efectuat pe toată lungimea
fileului, atât individual, unde se poate observa experiența și tehnica jucatoarei, cât și la
blocajul colectiv, efectuat în 2 sau 3 jucători, în funcție de tactica utilizată în apă rare a
echipei.
4. De asemenea mai observăm că blocajul colectiv a fost mult mai productiv decât
blocajul individual, având un procent de 54%, ceea ce înseamnă că tactica colectivă de
apară re a echipei a fost bine organizată.
5. În cazul celorlalte acțiuni de apă rare cum ar fi: dublarea atacului, dublarea blocajului,
preluarea din serviciu si autodublarea, valorile mici ale indicilo r statistico -matematici
calculaț i sunt nesemnificative datorate numărului mic de acțiuni la care a luat parte
jucătorul de centr u în cele 10 jocuri urmă rite de noi. Un număr con siderabil de acțiuni
(22) are î n schimb preluarea atacului, car e a fost efectuată de către jucă torul de centru în
urma recuperării mingilor trecute ușor peste fileu de către adversar până în linia de 3 m.
6. În final putem afirma că zona de specializare a jucatorului de centru în faza de apărare
în linia I este zona 3 iar acți unea pe care este specializat ac est jucator este blocajul atât
individual cât și cel colectiv.

68
BIBLIOGRAFIE :

1. Adam,V., Inițiere în joc ul de volei, Editura Andreas, București, 2004
2. Bâc, O., Volleyball , Editura Universitatii din Oradea, Oradea , 1999
3. Bâc, O., Pop N., Volei 100 de ani , Editura Paco Press, Cluj Napoca , 1995
4. Brata, Maria, Meto dica educației fizice școlare: Volumul I , Editura U niversității din
Oradea, Oradea ,1996
5. Balaiș F., Îndrumarul Instructorului de Volei , Editura Sport – Turism, București ,1975
6. Balaiș, F., Păcuraru, A., De la selecție la performanță , Editura Academica,
Galați ,1997
7. Dina, G., Metodica învățării acțiunilor de a tac, Editura Moroșan, București , 2010
8. Dina, G., Metodica învățării ațtiunilor de apărare , Editura Moroșan, București , 2009
9. Ghenadi, V., Modelarea instruirii copiilor și juniorilor , Editura Sport – Turism,
București , 1984
10. Ghenadi,V.,Ciuhureanu, I.,Grapă,F., Model și modelarea în voleiul de performanță,
Editura Plumb, Bacău, 1994
11. Grapă, F., Mârză, D., Volei în învățământ , Editura Plumb, Bacău , 1998
12. Ioniță Marilena, Modelarea pregătirii jocului de volei, din perspectiva modificării
regulamentului, Editura Universitătii din Craiova, Craiova, 2007
13. Jarco, S., Îndrumar practico -metodic , Editura Universitatea de Vest Vasile Goldiș din
Arad, Arad , 1999
14. Maroti, Ș., Metodologia cercetării știițtifice în educație fizică și sport , Editura
Universității din Oradea, Oradea , 2006
15. Maroti, Ș., și colab, Ghid pentru elaborarea lucrării de diplomă , Oradea , 2000
16. Mârză, D., Bazele teoretice și metodi ce, Editura Pim, Iași , 2006
17. Mârză, D., Grapă, F., Volei în învățământ , Editia a II -a, Editura Qim, Iași , 2007
18. Scarlat, E., Volei -pregătirea echipelor școlare , Editura Sport -Turism, București , 2000
19. Surugiu, V., Volei în școală , Editura Stadion, București , 1971
20. Șerban, M., Pierre de Hillerin, Volei -strategie și tactică , Editura Sport -Turism,
București , 1984
21. Șiclovan, I., Teoria antrenamentului sportiv , Editura Sport -Turism, București , 1972

69
22. Teodorescu, L., Probleme în teorie și metodică în jocurile sportive , Editura Sport –
Turism, București , 1975
23. Buletin informativ, nr. 37, 2012

Site-uri consultate:
1. www.fivb.com
2. http://www.frvolei.ro/pagini/2_loturi_nationale/feminin.html
3. www.volleyball.com
4. www.cev.lu
5. http://www.volovolei.ro/de -ce-volei.html
6. http://www.voleiromania.ro/echipe/cs -volei -municipal -zalau -172.html
7. http://www.radioblaj.caritas -blaj.ro/?%C5%9Ei -a-fost-victorie! -volei -alba-blaj-
%C3%AEncheie -primul -sezon -de-liga-campionilor -cu-o-calificare -%C3%AEn –
sferturile -cupei -cev,1126. html