MANAGEMENTUL MODERN AL OBEZITĂȚII COPILULUI ÎN PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE Conducător științific: Șef lucr.dr. CARMEN-ADRIANA DOGARU Îndrumător… [622360]

UNIVERSITATEA DE MEDICIN Ă ȘI FARMACIE
DIN CRAIOV A
FACULTATEA DE MEDICINĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
MANAGEMENTUL MODERN AL OBEZITĂȚII
COPILULUI
ÎN PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE
Conducător științific:
Șef lucr.dr. CARMEN-ADRIANA DOGARU
Îndrumător științific:
Șef lucr.dr. LIGIA FLOREA
Absolventă,
COSMINA MARINESCU
Craiova
2016

CUPRINS
CAPITOLUL 1: INTRODUCERE: OBEZITATEA…………….. 3
1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND OBEZITATEA LA SUGAR ȘI COPIL 3
1.2. CLASIFICAREA OBEZITĂȚII…………………………… 4
1.3. EPIDEMIOLOGIE…………………………………………….. 5
1.4. ETIOPATOGENIA OBEZITĂȚII………………………… 7
1.5. ETIOLOGIE……………………………………………………… 12
1.6. DIAGNOSTICUL OBEZITĂȚII LA COPIL…………. 13
1.7.ALGORITMI DE DIAGNOSTIC PENTRU CAZURILE DE OBEZITATE
ASOCIATĂ ALTOR BOLI………………………………………………….. 16
1.8. COMPLICAȚIILE OBEZITĂȚII………………………… 17
1.9. TRATAMENT…………………………………………………… 19
1.10. EVOLUȚIE…………………………………………………….. 19
CAPITOLUL 2: MATERIAL ȘI METODĂ……………………….. 26
2.1. INTRODUCERE……………………………………………….. 26
2.2. SCOPUL LUCRĂRII…………………………………………. 26
2.3. OBIECTIVE …………………………………………………….. 27
2.4. IPOTEZA DE LUCRU……………………………………….. 27
2.5. TEHNICA DE LUCRU………………………………………. 27
CAPITOLUL 3: REZULTATE………………………………………….. 44
3.1. REZULTATE OBȚINUTE………………………………….. 44
3.2. DISCUȚII…………………………………………………………. 48
CAPITOLUL 4: CONCLUZII…………………………………………… 50
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………. 52
ANEXE…………………………………………………………………………….. 55
ABREVIERI…………………………………………………………………….. 61
2

Capitolul 1. INTRODUCERE
OBEZITATEA
1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND OBEZITATEA LA SUGAR ȘI COPIL.
IMPORTANȚA SUBIECTULUI ȘI PROGNOSTICUL BOLII
Obezitatea reprezintă o boală cronică de nutriție, caracterizată prin creșterea greutății
corporale pe seama acumulării de grăsime în țesutul adipos și/sau în alte țesuturi și organe,
apărând ca rezultat al dezechilibrului balanței energetice, cu implicații multiple, negative, pe
termen scurt, dar, mai ales, pe termen lung pentru individ. Respectiv, obezitatea determină
scăderea speranței de viață și/sau apariția unor tulburări severe în starea de sănătate a individului.
De asemenea, calitatea vieții persoanei obeze este influențată. În situația copilului, prevenirea și
tratarea obezității reprezintă prevenirea problemelor viitoare de sănătate ale adultului (1).
Obezitatea la copil este cea mai frecventă boală cronică (2). Această boală este asociată
frecvent cu sindromul metabolic, este predictivă pentru viitorul adult obez și, predispune la
apariția altor boli cronice, dintre care cele mai importante sunt:
-hipertensiunea arterială (HTA),
-diabetul zaharat insulinorezistent de tip 2 (DZ),
-hiperlipidemia și hipercolesterolemia,
-ateroscleroza de arteră carotidă,
-bolile respiratorii (infecții respiratorii repetate, toleranță scăzută la efort, polipnee, consum
crescut de oxigen, sindrom Pickwick cu hipertrofia ventriculului stâng în timp),
-afecțiunile ortopedice (artroze, deplasarea epifizei capului femural),
-cancerul colorectal,
-disfuncțiile psihosociale (3,4).
Problema semnalată de literatură este: copiii obezi în copilărie, chiar dacă ca adulți își
normalizează indicele de masă corporală, continuă să prezinte aceleași riscuri de boală
3

enumerate mai sus (5).
1.2. CLASIFICAREA OBEZITĂȚII
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit, pe baze statistice, și publicat un set
standard de grafice de creștere pentru evoluția normală a copilului, respectiv pentru intervalul de
vârstă 0-2 ani și 2-18 ani (vezi anexele 1-4) (6,7,8,9).
International Obesity Task Force (IOTF) pornind de la graficele de creștere, specifice pe
vârstă și sex, a validat indicele de masă corporală (IMC) pentru definirea supraponderii și
obezității la copil astfel:
-supraponderali sunt copiii cu IMC peste percentila 85, corespunzător vârstei și sexului, -obezi
sunt cei cu IMC peste percentila 95 pentru vârstă și sex,
-obezitate severă este considerată peste percentila 97.
La copiii peste 2 ani se poate calcula ca la adulți IMC (BMI), respectiv:
IMC (BMI) = G (în kg)/I² (în m)
IMC normal este cuprins între 18,5-24,9.
Pornind de la aceste valori se poate clasifica obezitatea:
Categoria de obezitate IMCProcentul cu care se modifică
greutatea
Supraponderal 25-29,9 20,00%
Obezitate gr.I 30-34,9 50,00%
Obezitate gr.II 35-39,9 70,00%
Obezitate morbidă peste 40 80-100%
Tabel 1: Clasificarea obezității
Sindromul metabolic, la copil, nu are criterii bine definite. Câteva din criteriile propuse
pentru a fi luate în seamă sunt:
1. Circumferința taliei:
4

8 aniM>71 cm, F>70,5 cm
12 aniM>85 cm, F>83 cm
15 aniM>95 cm, F>92 cm
17 aniM>101,8 cm, F>98 cm
2. Trigliceridele:
12-19 aniM>135 mg/dl, F>170 mg/dl
16-19 aniM>165 mg/dl, F>168 mg/dl
3. HDL-colesterolul:
6-8 aniM>37 mg/dl, F>37 mg/dl
9-11 aniM>39 mg/dl, F>38 mg/dl
12-15 aniM>35 mg/dl, F>36 mg/dl
16-19 aniM>33 mg/dl, F>37 mg/dl
4. TA sistolică>percentila 95 pentru vârstă, înălțime și sex
5. Glucoza plasmatică a jeun >/=100 mg/dl sau valoarea toleranței la glucoză la 2 ore >/=140
mg/dl.
1.3. EPIDEMIOLOGIE
Obezitatea la sugar și copil a devenit o problemă de sănătate publică, în plină expansiune
pandemică. Prevalența acestei boli este în permanentă creștere atât în țările dezvoltate, cât și în
cele cu un nivel de trai mai scăzut. Ea este mai frecventă în țările slab și mediu dezvoltate, mai
ales în mediul urban.
Incidența generală este:
-în România: 1 copil din 7 este obez, ceea ce ne situează pe locul 3 în Europa, după Serbia și
Grecia,
-în Statele Unite ale Americii 1 copil din 5 este obez .
Incidența bolii în România:
5

-20% din copiii 6-12 ani,
-11% din copiii 11-18 ani.
Prevalența estimată de OMS pentru copiii școlari cu exces de greutate în diferitele regiuni
ale lumii, 2010-2013 se regăsește în tabelul 2 (10):
Regiunea Obezi Supraponderali (inclusiv obezii)
Sex
masculinSex
femininSex
masculinSex
feminin
America 9,69,327,926,3
Europa și fosta URSS 4,64,220,419,4
Estul Mijlociu și Africa de
Nord6,46,71718,8
Asia de SudEst (inclusiv
India)2,50,512,67,1
Pacificul de Vest (inclusiv
China)21,286,2
Africa (sub-Sahara) 11,13,85,7
Estimarea globală 3,831412,1
Tabelul 2: prevalența estimată – sursa IASO 2013
Ce este foarte important, s-a demonstrat, prin multiplele studiile desfășurate că, în primul
an de viață se formează și se definitivează numărul și dimensiunea adipocitelor. Exact hipertrofia
și hiperplazia adipocitelor este mecanismul morfopatologic prin care se explică creșterea
greutății corpului. În concluzie, sugarul supraponderal reprezintă viitorul obez peste vârsta de 25
de ani (există studii care demonstrează că 1 din 3 copii supraponderali sunt obezi la maturitate).
Riscul copiilor obezi de a deveni adulți obezi este foarte mare:
-30% dintre preșcolarii obezi,
-50% dintre școlarii obezi,
-80% dintre adolescenții obezi (11).
6

1.4. ETIOPATOGENIA OBEZITĂȚII
În general, mai mult de 90% din cazurile de obezitate sunt idiopatice și numai un procent
de 10% sunt asociate cu cauze genetice sau hormonale.
I. În etiopatogenia obezității fără cauză evidentă (exogenă – familială sau nefamilială)
sunt incriminați o multitudine de factori și anume:
1. factorii genetici:
Pentru copiii supraponderali care au un părinte obez, riscul de a deveni adulți
obezi este mai mare comparativ cu copiii normoponderali :
-dacă copilul este obez în perioada 1-3 ani: riscul este de 4 ori mai mare;
-dacă copilul este obez în perioada 3-10 ani: riscul este de 2 ori mai mare;
-dacă copilul este obez în perioada de adolescent: riscul este de 5-20 ori mai mare.
Dacă ambii părinți sunt obezi, riscul copilului de a deveni obez este de 80%.
2. factorii favorizanți :
factori prenatali:
-aportul caloric matern,
-diabetul matern,
-dismaturitatea,
-talia și circumferința craniană mici la naștere (obezitatea abdominală).
factori perinatali:
-climatul rece la naștere,
-vârsta gestațională mare.
factori post-natali:
-intensitatea procesului de creștere a grăsimii corporale până la vârsta de 1 an, -alimentația
artificială de la naștere,
-greutatea la vârsta adolescenței.
3. factorii determinanți (socio-economici, psihologici și educaționali) – factori
7

alimentari de risc:
La sugar:
-absența sau renunțarea rapid după naștere la alimentația naturală,
-folosirea alimentației artificiale sau mixte la sugari care este hipercalorică, hiperlipidică,
hiperprotidică,
-diversificarea precoce,
-administrarea de sucuri de fructe, care reduc senzația de foame pentru că sunt hipercalorice,
-folosirea în alimentația sugarului a laptelui de vacă și a mierii.
La copilul mare:
-alimentație săracă în fibre,
-micul dejun sărac sau absent,
-cina copioasă,
-timpul scăzut dedicat meselor,
-ritmul rapid al masticației,
-calitatea alimentelor: practica alimentară în România este deficitară și constă în folosirea de:
-cantități crescute de grăsime animală (unt, smântână, untură) – „ascunsă“ în mezeluri,
prăjituri, produse de patiserie, înghețată,
-aport crescut de dulciuri, sucuri îndulcite artificial (cu zahăr),
-multe produse bogate în calorii – tip fast food (pizza, snacks, pateuri etc.)
-cantitatea: porțiile oferite de părinți sunt prea mari și, de asemenea, numărul de mese sunt mai
multe (multiple gustări),
-insistența/forțarea copilului,
-folosirea laptelui pentru diluarea altor alimente,
-administrarea de alimente lichide (lapte, suc) în defavoarea alimentelor solide,
-folosirea unor alimente neadecvate vârstei: tocături, sosuri,
-sedentarismul: copiii petrec prea mult timp în casă, în fața televizorului și a computerului, în
8

defavoarea activităților fizice în aer liber (8% din copii alocă timpului de vizionare la televizor
sub 1 oră pe zi, iar 17% peste 4 ore pe zi)
-ignorarea problemelor emoționale ale copilului, care se pot manifesta prin „greva foamei”.
II. Obezitatea secundară, endogenă se asociază cu:
1. boli genetice:
-sindromul Prader-Willi,
-osteodistrofia ereditară Albright,
-acondroplazia,
-pseudohipoparatiroidismul,
-sindromul Laurence-Moon-Biedl,
-sindromul Cohens,
-sindromul Down,
-sindromul Turner,
-sindromul Alstroms,
-sindromul Bardet Bield,
-sindromul Borjeson Forsmsman Lehmann,
-sindromul Frohlich,
-sindromul Fanconi,
-sindromul Mehmo.
2. dezechilibre hormonale:
-deficiența hormonului de creștere,
-rezistența hormonului de creștere,
-hipotiroidismul,
-deficiența de leptină sau rezistența la acțiunea leptinei,
-sindromul Cushing,
-sindrom Stein-Leventhal,
9

-pubertatea precoce,
-sindromul de ovar polichistic,
-tumorile secretante de prolactină,
-insulinomul,
-hipogonadismul,
-sarcina.
3. medicație administrată pe termen lung responsabilă de apariția obezității:
-cortisolul sau glococorticoizii,
-sulfonureea,
-megestrolul acetate (steroid),
-inhibitorii de monoamin oxidază,
-contraceptivele orale,
-insulina în doze mari,
-thiazolidinedionele folosite în tratamentul diabetului insipid,
-antipsihoticele de tipul: risperidona, clozapina, neurolepticele, valproatul de sodiu, litium,
antidepresive triciclice, antagoniștii serotoninei, în special ciproheptadina,
-betablocantele,
-antagoniștii adrenergici.
4. Alte cauze:
-bolile hipotalamice: obezitatea după intervențiile chirurgicale practicate la nivelul
hipotalamusului,
-sindromul Babinski-Fronhlich,
-bolile de stocaj cu depunere particulară de țesut adipos: glicogenoza de tip I von Gierke,
sindrom Mauriac,
-întreruperea fumatului (voluntară),
-problemele psihice legate de actul hrănirii, respectiv: bulimia, senzația de foame noaptea,
10

-alimentația prin tub (12,13).
Mecanismul care determină apariția obezității e reprezentat de un dezechilibru cronic,
între ingestia calorică crescută și/sau consumul energetic scăzut care conduc, ca un continuum, la
o balanță energetică permanent pozitivă. Rezultatul este acumularea de țesut adipos în exces cu
alterarea structurii și funcției secretorii a țesutului adipos. Dieta necorespunzătoare și activitatea
fizică redusă au o puternică influență asupra bilanțului energetic și pot fi considerați principalii
factori, care pot fi modificabili, ce favorizează creșterea în greutate. Principalele modificări
fiziopatologice în obezitate sunt determinate de substanțele secretate de adipocite (citokine,
peptide inflamatorii, angiotensinogen, substanțe procoagulante).
Obezitatea este o boală asociată cu un risc cardio-metabolic crescut, dar acesta depinde
mai mult de dispoziția țesului adipos, decât de volumul său total. Subiecții care prezintă
obezitate abdominală (centrală sau androidă) au un risc cardio-metabolic mai mare decât cei cu
distribuția gluteo-femurală (periferică sau ginoidă). Există diferențe de structură și funcție între
țesutul adipos visceral și țesutul adipos subcutanat care pot explica riscul cardio-metabolic
asociat obezității viscerale (14).
1.5. ETIOLOGIE
Indiferent de vârst a la care apare, factorii care concură la dezvoltarea obezității sunt:
genetici și dobândiți.
1.5.1. Factorii genetici
Până în prezent au fost studiate aproximativ 200 de gene candidate pentru determinarea
apariției obezității – așa numitele gene „ de susceptibilitate“ – variațiile fenotipice dovedind
aspectul poligenic și multifactorial al bolii.
Afectarea unei singure gene – așa numita „genă determinantă“ – stă la baza obezităților
monogenice. Recent, cercetătorii britanici au găsit dovada clară a existenței unei gene relativ
frecvente în rândul popula ției, care ar putea fi explicația pentru care unii oameni adaug ă
11

kilograme în plus cu o mai mare ușurință față de alții. Gena, numită FTO, a fost descoperit ă prin
efectuarea unui studiu asupra unui eșantion de 39.000 de indivizi aparținând rasei caucaziene.
Rezultatele cercetătorilor afirmă că gena FTO este des întâlnit ă în rândul populației, 63% dintre
persoanele supuse studiului având una sau două copii ale acesteia. Din cele 39.000 de persoane
luate în studiu, 47% prezentau o singură variantă a genei FTO, iar 16% dou ă variante.
1.5.2. Factorii dobândiți
Sunt factorii de mediu ce intervin pe terenul genetic predispozant și care sunt
responsabili de comportamentul individu lui față de nutriție și de activitatea fizică. Aceștia sunt
factori socio-economici, educaționali și psihologici. Riscul obezității este prezent atât în rândul
familiilor cu venituri mari, cât și al celor venituri mici. În Europa Central ă și de Est s-au petrecut
în ultimii ani schimbări socio-economice importante, concretizate în principal printr-o nou ă
structură socială, pe fondul dezvoltării economiei de piață. Aceste modificări au avut ca rezultat
adâncirea diferențelor dintre veniturile populației. La o parte a membrilor societății s-au mărit
fondurile destinate alimentației, în paralel micșorarea numărului membrilor familiei – prin
liberalizarea avorturilor. De asemenea, alt fenomen important care s-a petrecut este că s -a
înmulțit foarte mult numărul familiilor aflate la limita subzisten ței, care, din acest motiv, recurg
la o alimentație exclusiv glucidic ă sau hiperlipidică, de proastă calitate. În același timp cu
alimentația dezechilibrată, se constată o tendință tot mai clară de limitare a efortului fizic și
augmentarea conflictelor afective ce pot genera fenomenul de supraalimentație compensatorie, și
anume: destrămarea familiei, pierderea unui părinte, copiii celor plecați să lucreze în străinătate –
lăsați în grija bunicilor, a altor rude sau a vecinilor, traume în urma avorturilor și abuzurilor
sexuale. În concluzie, interacțiunile complexe ce determin ă apariția obezității poligenice
demonstrează că factorii genetici, sociali, comportamentali și de mediu pot influența fenotipul
obezității (15,16,17,18) .
1.6. DIAGNOSTICUL OBEZITĂȚII LA COPIL
12

Îngrijirea copiilor supraponderali și obezi la nivelul segmentului de medicină primară –
căreia îi revine responsabilitatea în prevenirea, depistarea și tratarea acestor copii – presupune o
evaluare amănunțită din punct de vedere medical. Acest proces trebuie să înceapă cu
identificarea excesului de greutate. Evaluarea inițială presupune:
1. anamneză completă,
2. examen fizic amănunțit,
3. calcularea indicelui de masă corporală (IMC) și încadrarea lui în percentilele specifice
vârstei și sexului,
4. investigații paraclinice.
Din datele culese la prima evaluare putem obține:
a) Date generale:
greutatea în exces față de talie,
excesul de greutate față de greutatea ideală a vârstei,
talia normală sau chiar crescută față de media vârstei,
circumferința brațului mediu superioară valorilor vârstei,
grosimea țesutului adipos subcutanat crescută față de valorile normale ale vârstei,
maturația sexuală și somatică (vârsta osoasă) normale sau accelerate,
administrarea de diferite medicamente.
b) Aspectul somatic:
depunerea de grăsime generalizată, simetrică,
mărirea de volum și distensia abdomenului,
la adolescenți se observă depunerea accentuată de grăsime în regiunea pectorală la băieți
și pe fese și coapse la fete,
pe flancuri și coapse frecvent apar vergeturi.
c) Simptomatologie:
În general, starea de sănătate este bună. Dacă există, simptomatologia se încadrează în
13

una dintre următoarele categorii:
probleme psihologice: imagine proastă referitoare la propria persoană, sentimente de
inferioritate și respingere din partea colectivității de copii de aceeași vârstă, depresie,
frustrare, tendință la comportament antisocial, imaturitate în relațiile familiale și sociale,
hiperdependență.
simptome legate de supraîncărcarea mecanică reprezentată de excesul ponderal:
dezadaptare cardio-circulatorie, oboseală, polipnee și dispnee la eforturi moderate, edeme
în ortostatism la membrele inferioare, dureri articulare.
modificări cutanate: piele uscată, vergeturi, intertrigo, eritroză facială, rash, iritație
tegumentară la nivelul plicilor, prurit, abcese, acnee, acanthosis nigricans (marker pentru
DZ tip 2).
tulburări nespecifice: cefalee, vertij, astenie, meteorism, constipație, digestie dificilă,
tulburări menstruale la adolescente, intoleranță la frig, fatigabilitate.
d) Investigațiile paraclinice ne pot oferi următoarele date:
-metabolismul glucidic:
hiperglicemie,
glicozurie prezentă,
eventual scăderea TTGO.
-metabolismul lipidic:
hipercolesterolemie,
hipertrigliceridemie,
nivele crescute ale LDL și apolipoproteinei B,
scăderea HDL și apolipoproteinei A1.
-metabolismul protidic:
creștere moderată a proteinelor serice, a α2- și β-globulinelor,
perturbarea metabolismului aminoacizilor – hiperaminoacidemie și hiperaminoacidurie,
14

la unii este modificat și metabolismul acidului uric (uricemie>6 mg%, uricurie>0,6 g/24
ore).
-profilul hormonal:
nivele serice crescute de insulină și cortizol,
hormonii sexuali sunt modificați, în special după pubertate,
hormonul somatotrop are valori scăzute la copiii obezi comparativ cu normoponderalii,
funcția tiroidiană este, în general, normală,
nivelul calciului seric, fosforului și hormonului paratiroidian sunt importante când se
suspectează pseudohipoparatiroidism.
-echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic:
retenția de sodiu și excreția de potasiu ↑
excreția de aldosteron ↑.
-alte investigații utile:
hemograma: anemie – în special la adolescentele obeze;
testele funcționale ventilatorii : disfuncție ventilatorie de tip restrictiv;
testul de toleranță la efort : dezadaptare cardio-circulatorie;
cariotiparea pentru sindromul Prader-Willi;
rezonanță magnetică nucleară efectuată la nivelul creierului, interesând zona
hipotalamică sau glanda pituitară în caz de suspiciune de patologie asociată;
examenul psihologic (confirmă tulburările de personalitate și comportament).
1.7. ALGORITMI DE DIAGNOSTIC PENTRU CAZURILE DE OBEZITATE
ASOCIATĂ ALTOR BOLI
-statură mică și reducerea ratei de creștere a unui copil care prezintă obezitate sugerează o
deficiență a hormonului de creștere, un hipotiroidism, hipercortisolemie, pseudoparatiroidism
sau o boală genetică, cum este sindromul Prader-Willi,
15

-poliurie, polidipsie poate sugera instalarea unui diabet,
-piele uscată, constipație, intoleranță la frig, fatigabilitate marcată indică un hipotiroidism,
-antecedente de boli ale sistemului nervos central: infecții, traumatisme, hemoragii, radioterapie,
convulsii sugerează o obezitate hipotalamică cu sau fără deficiență a hormonului glandei
pituitare sau hipotiroidism pituitar,
-istoric de cefalee matinală, vărsături, probleme vizuale însoțite de poliurie, polidipsie sugerează,
de asemenea, o tumoră la nivelul hipotalamusului,
-acumularea cu predilecție a grăsimii în zona gâtului și a trunchiului, vergeturi violete diseminate
pe corp indică o hipersecreție de cortisol, mai ales dacă curba de creștere stagnează,
-apariția semnelor de dezvoltare sexuală devreme sugerează apariția pubertății precoce,
-de asemenea, existența părului facial în exces, însoțit de acnee și menstruație neregulată pot fi
generate de un ovar polichistic.
1.8. COMPLICAȚIILE OBEZITĂȚII
Complicațiile care apar la copii obezi sunt:
a) metabolice:
-hiperinsulinemie,
-scăderea toleranței la glucoză,
-diabet zaharat de tip 2,
-hiperlipidemie și hipercolesterolemie,
-sindrom metabolic.
b) endocrine:
-dezvoltare pubertară precoce,
-boala ovarelor polichistice.
c) cardiovasculare:
-HTA,
16

-patologie venoasă,
-proces de ateroscleroză accelerată și generalizată,
-obstrucții de arteră carotidă, de artere coronare,
-toleranță scăzută la efort,
-cord pulmonar cronic și hipertensiune pulmonară,
-cardiomiopatie.
d) respiratorii:
-apneea obstructivă în somn,
-sindromul Pickwick cu hipertrofia ventriculului stâng în timp,
-predispoziție pentru astmul bronșic,
-infecții respiratorii frecvente,
-polipnee,
-consum crescut de oxigen.
e) scheletale:
-decolarea epifizei capului femural,
-necroza aseptică de cap femural,
-boala Blount,
-boala Legg-Calve-Perthes,
-coxa vara,
-osteoartroză,
-lumbago cronic,
-gută.
f) cutanate:
-piodermite,
-intertrigo.
g) digestive:
17

-steatoză hepatică,
-calculi biliari,
-reflux gastroesofagian,
-cancer colorectal.
h) disfuncții ale aparatului reproducător:
-ovar polichistic.
h) disfuncții psihosociale:
-tulburări de comportament,
-scăderea stimei de sine,
-deficite neurocognitive.
Complicațiile acute ale obezității la copil:
-diabet zaharat tip 2,
-HTA,
-hiperlipidemie,
-creștere accelerată și maturare osoasă precoce,
-hiperandrogenism ovarian,
-ginecomastie,
-colecistită,
-pancreatită,
-pseudotumor cerebri,
-ficat gras,
-ciroză (rar),
-glomerulonefrită focală,
-apnee și respirație dezordonată în somn,
-disfuncții neurocognitive,
-hipertensiune intracraniană idiopatică,
18

-depresie și risc crescut de suicid (mai ales la adolescente) (19,20,21,22).

1.9. TRATAMENT
Una dintre caracteristicile definitorii ale obezității la copil este posibilitatea corectării ei.
Optimizarea stilului de viață, rămâne principala intervenție profilactică și terapeutică în
managementul obezității întrucât intervenția asupra factorilor genetici în practica medicală
curentă nu este posibilă.
Tratamentul copilului obez trebuie să urmărească câteva obiective și anume:
1. controlul greutății
2. reducerea IMC-ului lent
3. prevenirea complicațiilor acute și cronice la copil și la viitorul adult.
Principiile generale urmărite în timpul tratamentului sunt :
-va fi inițiat cât mai precoce,
-va viza îndeosebi copiii cu risc crescut de obezitate pe termen lung și de complicații,
-va fi individualizat, fiind adaptat vârstei copilului, nevoilor sale de creștere și dezvoltare precum
și nivelului socio-cultural al familiei,
-copilul și echipa de îngrijire trebuie să fie de acord asupra obiectivelor terapeutice,
-principiul de bază este obținerea unui bilanț energetic negativ – prin reducerea aportului caloric
și prin creșterea consumului energetic,
-educația pacientului – asigură complianța terapeutică și succesul pe termen lung,
-înaintea începerii tratamentului se va efectua anamneza alimentară și a activității fizice,
anamneza alimentară fiind esențială în alcătuirea dietei,
-la stabilirea planului de activități fizice, se vor avea în vedere preferințele culturale și cele legate
de sexul copilului.
Protocolul terapeutic constă în:
a) tratamentul dietetic și educația nutrițională a familiei;
19

b) programul de activitate fizică;
c) terapia comportamentală;
Acestea reprezintă optimizarea stilului de viață al pacientului și se pot realiza prin
consiliere. Consilierea este un proces psiho-educațional ce constă în elaborarea unor reguli de
creare, transformare și control a unor mecanisme specifice în scopuri pozitive și benefice (și este
reprezentată, în cazul nostru, de sfaturi profesioniste).
d) tratamentul medicamentos;
e) tratamentul chirurgical.
a) Tratamentul dietetic – criterii:
-să asigure un ritm normal de creștere și dezvoltare,
-să mențină starea de sănătate,
-să determine o scădere ponderală lentă și progresivă,
-să fie individualizat,
-să conțină și strategia pe termen lung de menținere a greutății atinse.
Se folosesc:
-diete de 1000-1500 de kcal/zi, regimuri alcătuite prin scăderea aportului caloric anterior cu
30%.
-repartiția procentuală în principii nutritive: 55-58% glucide, 27-28% lipide și 15-17% proteine.
-se recomandă consumul de glucide cu absorbție lentă (polizaharide) în detrimentul glucidelor
simple, cu absorbție rapidă (mono și dizaharide).
-în ce privește aportul lipidic, 2/3 va fi reprezentat de acizii grași mono și polinesaturați și doar
1/3 de acizii grași saturați iar consumul de colesterol trebuie să fie mai mic de 100 mg/1000 kcal.
-proteinele de origine animală și vegetală trebuie să fie consumate în proporții egale iar aportul
de minerale va fi corespunzător necesităților impuse de vârstă; va face excepție restricția
moderată de sare, o restricție mai mare indicându-se în cazul HTA asociate.
20

-este benefică o dietă bogată în fibre alimentare care este mai puțin calorică, crește timpul de
masticație și determină mai repede senzația de sațietate.
Părinții trebuie educați să știe că nutriționiștii împart alimentele în grupe, folosind
„culorile semaforului” în funcție de valoarea caloriilor conținute de acestea, și anume :
– „Verde” (grupa alimentelor care se consumă fără a ține cont de limite): legume verzi,
morcovi, roșii, apă, iaurt natural, brânză de vaci cu grăsime 0%,
– „Galben” (grupa alimentelor care se consumă în cantitate moderată): brânză de vaci cu
grăsime 20%; pește slab; carne de pasăre fără piele; carne de vițel, fără grăsime; cartofi, paste
făinoase, pâine; fructe,
– „Roșu” (alimente bogate în grăsimi și carbohidrați, indicate a se consuma maxim o dată
pe săptămână): lapte integral, ou, cereale dulci, sucuri, alune, nuci, fructe uscate, carne sau pește
preparat cu grăsimi.
Valoarea calorică a dietei trebuie să fie cuprinsă între 1000-1300 Kcal/zi. Programele cu
diete foarte scăzute în calorii sunt utilizate, în general, la copiii c e prezintă IMC-ul peste
percentila 95 și pe o durată de maxim 4-12 săptămâni, sub strictă supraveghere medicală. Aceste
diete nu aduc îmbunătățiri evidente pe termen lung și nu sunt recomandate copiilor în perioada
prepubertară. Dieta cuprinde între 600 și 900Kcal/zi, cu conținut redus de proteine cu valoare
biologică mare (1,5-2,5 g/kg/zi) și restricție a consumului de carbohidrați la 20-40 g/zi.
Probleme ce pot apare în cadrul derulării programului de scădere în greutate sunt:
-colecistopatii la adolescenții care scad rapid în greutate;
-încetinirea ritmului de creștere în înălțime, ceea ce impune monitorizarea atentă a copiilor în
timpul dietei restrictive chiar dacă deficitul caloric este pr ogresiv;
-carențe în diferite minerale, vitamine (A, C,E), calciu, fier datorită aportului inadecvat;
-probleme emoționale sau deteriorarea relației părinți-copil dacă dieta și activitatea zilnică devin
subiecte de conflict.
b) Activitatea fizică:
21

-sugar:
sugarul trebuie înfășat cât mai puțin restrictiv pentru a permite libertatea mișcărilor;
îmbrăcămintea va fi adecvată sezonului și temperaturii;
sugarul mare va fi plasat în țarc pentru a promova mobilitatea spontană.
-programul de activitate fizică la preșcolar și școlar:
după testarea rezistenței la suprasolicitările fizice, se începe un program individualizat de
exerciții fizice, completat cu participarea la jocurile copiilor de aceeași vârstă;
se va acorda o atenție deosebită perioadelor de vacanță, organizându-se programe
speciale de activitate fizică în afara școlii (eventual organizarea de tabere speciale).
-la adolescent:
activitatea fizică va fi gradată, începându-se cu activități ușoare, desfășurate în casă, cum
ar fi participarea la unele activități casnice sau diverse jocuri.
dintre activitățile în aer liber, cea mai indicată și mai accesibilă este plimbarea sau mersul
pe jos.
se recomandă inițial plimbări de 10 minute, 3 zile pe săptămână, ajungându-se treptat la
35-40 de minute zilnic.
un alt sport recomandat la început este înotul.
ulterior, odată cu scăderea în greutate, se pot practica și alte activități fizice: dans aerobic,
ciclism, canotaj, ski fond.
c) Terapia comportamentală:
-scopul terapiei comportamentale este de a corecta obiceiurile care au determinat excesul
ponderal și de a promova un stil de viață sănătos.
-strategia acestei terapii cuprinde:
automonitorizarea comportamentului alimentar și a activității fizice (printr-un jurnal
alimentar și al activității fizice);
automonitorizarea factorilor de stress;
22

controlul stimulilor favorizanți pentru obiceiurile alimentare neraționale;
rezolvarea problemelor individuale prin cunoașterea erorilor comportamentale;
restructurarea cognitivă și suportul psihologic (foarte utilă este terapia de grup).
d) Tratamentul medicamentos nu este indicat la copii. Se acceptă folosirea
medicamentelor administrate la adulți numai în situații speciale la adolescent – la copilul mai
mare de 12 ani și în special la cei cu obezitate importantă sau tulburări metabolice semnificative.
Această medicație este-
Orlistat (Xenical).
Sibutramina.
Obesimed.
Obezitatea fiind o boală cronică ce necesită tratament permanent, riscurile și beneficiile
imediate și pe termen lung ale farmacoterapiei trebuie analizate cu mare atenție înainte ca
medicația să fie prescrisă adolescenților.
e) Tratamentul chirurgical bariatric și metabolic poate fi folosit la adolescenții peste 15
ani cu un IMC depășit cu peste 100% și constă în următoarele tehnici:
montare inel gastric pe cale laparoscopică,
reducerea volumului stomacului prin plicatură gastrică,
reducerea volumului stomacului prin gastrectomia longitudinală laparoscopică,
bypass gastric.
Foarte important este că există și posibilitatea de a face profilaxia apariției bolii la copil și
aceasta vizează, în special, copiii cu risc crescut de obezitate. Ea constă în aplicarea unor
principii de optimizare a stilului de viață și presupune:
-în primul rând, în cazul copiilor cu tendință mai rapidă de creștere în greutate, medicul
de familie trebuie să depisteze și să încerce să remedieze obiceiurile alimentare greșite. În acest
sens, trebuie încurajat consumul de fructe, legume și cereale de calitate de la cele mai mici
vârste, spre deosebire de alimentele de tip Fast Food (care sunt hipercalorice și hiperlipidice ) ce
23

ar trebui evitate.
-părinții trebuie să fie educați de medicul de familie asupra riscurilor ce le presupune
apariția obezității la copil, asupra regulilor minime ale alimentației copilului și să încurajeze
practicarea activități lor fizice și sporturilor de către copii.
-școala trebuie să includă în programă ore de educație nutrițională și igienă alimentară.
-massmedia trebuie să realizeze cât mai multe programe de prevenire a obezității.
Dispensarizarea copiilor obezi: cuprinde totalitatea acțiunilor desfășurate în cabinetul
medicului de familie în vederea controlului programului terapeutic și educațional. Supravegherea
propriu-zisă a copilului obez presupune o evaluare clinică și paraclinică desfășurată după
anumite reguli complexe, în paralel cu reluarea, periodic, a anchetei alimentare și a activități lor
fizice.
Copii care în urma tratamentului ajung la greutatea normală, vor fi urmăriți în continuare
pentru ca rezultatele obținute să fie menținute. Ritmul de supraveghere va fi individualizat
fiecărui caz (23,24,25,26,27).
1.10. EVOLUȚIE
Evoluția imediată a obezității copilului tratat corect este de obicei favorabilă: în 3/4 din
cazuri se atinge la o greutate normal ă în decurs de 6-12 (18) luni. Dar evoluția pe termen lung
este rezervată, datorită dificultății de menținere a greutății atinse după scăderea ponderală. Există
studii care demonstrează o creștere a morbidității și mortalității persoanei obeze comparativ cu
persoana normoponderală, proporțional cu gradul excesului ponderal și comorbiditățile cu risc
cardiovascular.
În concluzie, managementul actual al obezității este unul dintre cele mai complexe
procese în practica medicală a medicului de familie , deoarece obezitatea este o boală cronică ce
implică o intervenție atentă, constantă și de lungă durată. În aceeași idee, etiopatogenia bolii este
24

complexă și necesită o abordare mutifactorială și multidisciplinară , iar diversitatea
comorbidităților asociate necesită măsuri specifice cu o a justare continuă a intervenției
terapeutice (28,29).
Obezitatea trebuie să reprezinte o procupare importantă în atenția cercetătorilor și a
instituțiilor care se ocupă de sănătate publică, deoarece predicția OMS pentru anul 2025 este de
300 milioane de obezi.
25

Capitolul 2
MATERIAL ȘI METODĂ
2.1. INTRODUCERE
Obezitatea la copil, ca și la adult, a devenit, în prezent, o boală cronică de nutriție, cu
caracter pandemic, cu multiple implicații pe termen scurt și, mai grave, pe termen lung asupra
sănătății viitorului adult, asupra calității vieții acestuia și asupra speranței sale de viață.
La vârsta copilăriei, neputându-se administra medicație până la vârsta de 12 ani, nu se
poate folosi, ca tratament, decât metoda consilierii copilului și a părinților pentru a reuși să
normalizăm greutatea corporală a copilului și a preveni, astfel, complicațiile bolii. Consilierea
reprezintă o tehnică de comunicare, care este foarte mult folosită în cabinetul medicului de
familie și care are rezultate deosebite, în orice problemă, dacă este folosită adecvat. Consilierea
este o intervenție mai restrânsă decât psihoterapia și, se bazează pe oferirea de suport concret
pacientului pentru a urma o schemă preventivă sau terapeutică aleasă de comun acord cu acesta
(în cazul nostru optimizarea stilului de viață).
2.2. SCOPUL LUCRĂRII a fost acela de a elabora o tehnică tipizată, adaptată la nevoile
pacientului, ce se derulează în etape, cu rezultate măsurabile, punând accentul pe anumiți itemi
ce trebuie corectați, care poate fi aplicată de către medicii de familie la nivelul cabinetului, la
copii obezi pe care îi au în evidență, pentru a preveni, la viitorul adult rezultatele nefaste ale
acestei boli. Lucrarea scoate în evidență posibilitățile pe care le oferă procesul de consiliere
pentru sănătatea viitorului adult în situațiile de obezitate la copil deoarece în prezent considerăm
că se folosește aleator și sub potențialul ei la nivelul cabinetului de medicină de familie.
Obstacolele (motivele pentru care nu se aplică) identificate la nivelul cabinetului sunt
reprezentate de:
-faptul că activitatea de consiliere este un proces cronofag, care necesită alocarea de multiple
26

resurse de timp pacienților, ceea ce în ultima decadă a devenit din ce în ce mai dificil, existând o
permanentă constrângere de timp, prin informatizarea și birocratizarea excesivă a activității
medicului de familie,
-am observat că există o reală lipsă de încredere și interes din partea practicienilor,
-nu există suficientă pregătire în domeniu și abilitate de a oferi consilierea,
-nu există dotarea necesară desfășurării activității,
-aceste servicii nu sunt rambursate de sistemul de asigurări,
-nu există cooperare interdisciplinară și cu alte segemente ale autorităților care ar trebui să ajute
copii (unitățile de învățământ, comunitatea etc.)
2.3. OBIECTIVE. Obiectivul cercetării a fost demonstrarea impactului benefic al
consilierii (tehnică educațională) asupra copiilor obezi și rezultatele pozitive care se pot obține
prin aplicarea ei în cabinet în mod curent și constant.
2.4. IPOTEZA DE LUCRU. Dacă pacienții își optimizează stilul de viață (urmând pași
preciși) datorită procesului de consiliere, ca metodă principală de tratament, se obține o scăderea
ponderală semnificativă?
2.5. TEHNICA DE LUCRU
În studiul clinic desfășurat am folosit tehnica „simplu orb” cu design longitudinal, de tip
trial clinic fix controlat și am analizat o singură variabilă dependentă: valoarea indicelui de masă
corporală. Variabila independentă o constituie intervenția, de tip educațional, respectiv tehnica
de consiliere pentru schimbarea comportamentului igieno-dietetic.
2.5.1. Lotul studiat
2.5.1.1. Selecția loturilor incluse în studiu
Studiul a fost efectuat în cabinet doctor Dogaru Carmen-Adriana situat în Craiova și a
27

beneficiat de un număr total de 2327 de pacienți înscriși, care reprezintă lista totală a acestui
cabinet de medicină de familie (respectiv 1221 pacienți de sex feminin și 1106 de sex masculin).
Din aceast număr s-au selectat pacienții copii (cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani), care la
01.01.2014 (momentul zero al studiului) erau în număr de 400 (fig.1):
Figura 1: Reprezentarea procentuală a copiilor din totalul pacienților cabinetului
Pentru a se aplica intervenția s-au selectat copii cu vârste cuprinse între 2 ani și 16 ani (în
număr de 317 – fig.2). S-au folosit aceste vârste ca și praguri pentru studiul nostru pentru că:
-percentilele sunt specifice 0-24 de luni și 2-16 ani (anexele 1,2,3 și 4),
-până la 2 ani este dificil de a fi aplicată intervenția deoarece, pe de o parte, nu există colaborare
din partea copilului, iar pe de altă parte regimul alimentar este diferit față de cel al copilului ce
depășește vârsta de 2 ani și, de asemenea, părinții copiilor cu această vârstă sunt mai puțin
cooperanți considerând, datorită unei paradigme familiale din România, că „normalul” la copilul
mic înseamnă un copil „gras și frumos”, deși trebuie insistat să se folosească tehnicile de
alimentație recomandate de experți, pentru că numărul și volumul adipocitelor se formează în
primul an de viață.
-s-a oprit intervenția la vârste mai mari de 16 ani deoarece derularea studiului a durat un interval
de 2 ani iar acești copii depășeau vârsta de copil și intrau în categoria de adult. Interesul studiului
28
83%17%
Adulți
Copii

a fost reprezentat strict de vârsta copilăriei.
Figura 2: Reprezentarea procentuală a copiilor 2-16 ani din totalul pacienților cabinetului
Studiul derulat în cabinet a avut 3 etape:
1. o parte retrospectivă (desfășurată prin extragerea datelor de evoluție ale subiecților din
foile de observație ale cabinetului – fără intervenția de consiliere) desfășurată pe o
perioadă de 1 an și jumătate (între 01.07.2012 și 31.12.2013),
2. momentul intervenției de consiliere desfășurat în perioada 01.01.2014-30.06.2014, care
a fost corelat și cu obținerea consimțământului informat de la părinți (anexa 5) pentru a
adera la studiu și,
3. o parte prospectivă (prin supravegherea directă a copiilor ai căror părinți au fost de
acord cu aplicarea intervenției, în perioada 01.07.2014-31.12.2015 după intervenția de
consiliere) în care s-au înregistrat și prelucrat rezultatele obținute . Trebuie subliniat că
studiul desfășut a păstrat limitele eticii medicale, în sensul că, dacă părinții nu au fost de
acord să participe sau unii au dorit la un moment dat să renunțe au fost liberi să o facă.
Părinții au fost complet informați asupra tuturor amănuntelor de desfășurare ale studiului
și au acceptat înrolarea voluntar.
În prima etapă din lotul de 317 copii cu vârste între 2-16 ani s-au identificat (fig.3):
29
86%14%
Adulți și copii 0-2
ani și 16-18 ani
Copii 2-16 ani

-un număr de 254 de copii cu greutate normală sau sub greutatea normală (care nu au intrat în
studiu),
-un număr de 21 de copii supraponderali (care au fost incluși în studiu ca persoane asupra cărora
nu s-a aplicat intervenția – o parte din lotul martor) și,
-un număr de 42 de copii cu obezitate. Toți copii au fost investigați. Din acest număr, 39
prezentau obezitate primară , de aport (care s-a încercat să fie incluși în studiu, dar numai pentru
un număr de 32 de copii au acceptat părinții participarea), iar 3 obezitate secundară, de alte
cauze, au fost incluși în lotul martor din studiu și îndrumați spre specialități pentru a primi
tratament pentru boala de bază.
În concluzie, lotul test (asupra cărora s-a practicat tehnica de consiliere) a fost reprezentat
de cei 32 de copii cu obezitate primară pentru care părinții și-au exprimat consimțământul
informat pozitiv și care au și rămas în studiu până la sfârșit, iar lotul martor a fost reprezentat de
31 de copii (7 copii obezi pentru care nu am primit acordul părinților sau au renunțat pe parcurs,
3 copii cu obezitate secundară și 21 de copii supraponderali) (fig.3).
Figura 3: Reprezentarea grafică a loturilor folosite în studiu
De menționat – conform OMS: -IMC-ul a fost calculat conform formulei: raportul între
greutatea (kg) și înălțimea copilului la pătrat (m2) și trasat individual graficul de creștere în
30
51%49%Lotul test
Lotul martor

înălțime și greutate în funcție de vârstă și sex (pe percentilele acceptate pentru creșterea și
dezvoltarea normală a copilului) – copilul a fost considerat supraponderal dacă depășea
percentila cu +2 scorul Z și obez dacă depășea cu +3 scorul Z.
Percentilele folosite sunt anexate lucrării. Fiecare copil a beneficiat de înregistrarea
parametrilor pe grafice și s-a studiat în dinamică modificările suferite de greutatea copiilor.
Figura 4: Raportul copii normali – supraponderali – obezi din totalul listei
2.5.1.2. Distribuția pe grupe de vârstă a copiilor incluși în studiu
Din cei 32 de copii care au reprezentat lotul test: 18 au fost băieți și 14 fete (fig.5)
Figura 5: Raportul băieți-fete din totalul copiilor obezi în lotul test
Pe grupe de vârstă situația a fost următoarea (fig.6):
31
80%7%13%
Copii normali sau
subponderali
Supraponderali
Obezi
56%44%
Băieți
Fete

-grupa 2-3 ani (etapa de copil mic): 4, din care 2 băieți și 2 fete
-grupa 4-6 ani etapa de copil mare: 6, din care 4 băieți și 2 fete
-grupa 7-10 ani (etapa de școlar mic): 8, din care 5 băieți și 3 fete
-grupa 11-15 ani (etapa de pubertate): 14, din care 7 băieți și 7 fete.
Figura 6: Repartiția pe grupe de vârstă a copiilor obezi în lotul test
Din cei 31 de copii care au reprezentat lotul martor: 18 au fost băieți și 13 fete (fig.7).
Figura 7: Raportul băieți-fete din totalul copiilor obezi și supraponderali în lotul martor
Pe grupe de vârstă în lotul martor situația a fost următoarea (fig.8):
-grupa 2-3 ani (etapa de copil mic): 3, din care 2 băieți și 1 fată
32
13%
19%
25%44%Copii 2-3 ani
Copii 4-6 ani
Copii 7-10 ani
Copii 11-15 ani
58%42%
Băieți
Fete

-grupa 4-6 ani etapa de copil mare: 7, din care 4 băieți și 3 fete
-grupa 7-10 ani (etapa de școlar mic): 10, din care 6 băieți și 4 fete
-grupa 11-15 ani (etapa de pubertate): 11, din care 6 băieți și 5 fete
Figura 8: Repartiția pe grupe de vârstă a copiilor în lotul martor
Comparând cele 2 loturi se poate observa că sunt comparabile ca număr și s-a obținut
următoarea distribuție a pacienților pe loturi și grupe de vârstă (tabel 3, 4 și fig.9):
GRUPA DE
VÂRSTĂ2-3 ani4-6 ani7-10 ani11-15 aniTotal
Lot test4681432
Lot martor 37101131
Total713182563
Tabel 3: Distribuția numerică pe grupe de vârstă în cele 2 loturi
GRUPA DE
VÂRSTĂ2-3 ani4-6 ani7-10 ani11-15 aniTotal
Lot test13,00%19,00%25,00%44,00%100,00%
Lot martor10,00%23,00%32,00%35100,00%
Total11,00%20,00%29,00%40,00%100,00%
Tabel 4: Distribuția procentuală pe grupe de vârstă în cele 2 loturi
33
10%
23%
32%35%Copii 2-3 ani
Copii 4-6 ani
Copii 7-10 ani
Copii 11-15 ani

Fig.9: Repartiția pe grupe de vârstă a pacienților
2.5.1.3. Distribuția pe sexe a copiilor incluși în studiu
Distribuția loturilor pe sexe a fost următoarea (tabelul 5, 6 și figura 10):
-lotul test a inclus 18 băieți și 14 fete,
-lotul martor a inclus 18 băieți și 13 fete.
În concluzie, repartiția a fost uniformă, nefiind preferențială pentru un sex.
Sexul Băieți Fete Total
Lotul test 18 14 32
Lotul martor 18 13 31
Total 36 37 63
Tabelul 5: Distribuția pe loturi și pe sexe
Sexul Băieți Fete Total
Lotul test 56.25% 43.75% 100.00%
Lotul martor 58.06% 41.94% 100.00%
Total 57.12% 42.88 100.00%
Tabelul 6: Distribuția procentuală a copiilor pe loturi și pe sexe
342-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-15 ani0246810121416
lot testlot martor

Figura 10: Distribuția sexelor pe loturi
2.5.1.4. Stabilirea gradului de obezitate în funcție de IMC a copiilor incluși în studiu
IMCSupraponderal
(S) (25-29.9)IMC 1
(30-34.9)IMC 2
(35-39.9)IMC 3
(>40)Total
Lot test 0256132
Lot martor 2191031
Total21347163
Tabel 7: Repartizarea copiilor numeric pe loturi și gradul de obezitate
IMCSupraponderal
(S) (25-29.9)IMC 1
(30-34.9)IMC 2
(35-39.9)IMC 3
(>40)Total
Lot test0,00%78.12%18.75%3.13%100.00%
Lot martor67.75%29,00%3.23%0,00%100.00%
Total33.34%53.9611.11%1.59%100.00%
Tabel 8: Repartizarea copiilor procentual pe loturi și gradul de obezitate
35Lot test Lot martor02468101214161820
56% 58%
44%42%
Băieți
Fete

Figura 11: Distribuția în cel 2 loturi a gradului de obezitate
2.5.2. Metode de studiu
1. Etapa 1 (01.07.2012 și 31.12.2013): Extragerea datelor din fișe pentru lotul martor:
S-au înregistrat următoarele date din fișele existente în evidența cabinetului:
-date de identitate, vârsta de la care a apărut boala, amănunte despre evoluția pe parcursul
primilor ani de viață,
-antecedente heredo-colaterale,
-antecedente personale:
fiziologice: data de apariție a menarhei, caracterele ciclului menstrual,
patologice: dacă există,
-alte date consemnate în FO:
aspecte patologice la examenul clinic pe aparate și sisteme,
măsurarea TA, pulsului,
măsurătorile antropometrice, etc
36SupraponderaliObez gr.1Obez gr.2Obez morbid051015202530
0%74%
86%
100%100%
26%
14%0%Lotul test
Lotul martor

-date paraclinice, dacă există consemnate sau atașate la foaie: hemoleucograma, glicemie,
proteinemie, electroforeza proteinelor serice, acidul uric, colesterol seric total, lipemie, LDL și
HDL colesterolul, trigliceridemie, transaminaze (GPT, GOT), radiografia de pumn (nuclei osoși,
vârstă osoasă), ecografia abdominală, examen psihologic, examen endocrinologic (inclusiv
stadializare pubertară), examene paraclinice speciale (pentru cazurile ce prezintă complicații),
EKG.
2. Etapa 2 (01.01.2014-30.06.2014): Chestionarul aplicat
Părinților cu copii ce prezentau obezitate primară (39) li s-a înmânat, cu condiția de a-l
aduce la următoarea vizită, pentru a completa singuri, acasă, un chestionar (anexa 6) care a
urmărit obținerea de date, în amănunt, despre 2 linii importante urmărite a fi modificate dacă
deviau de la normalul acceptat în literatura de specialitate (principalii factori responsabili de
apariția obezității conform literaturii medicale):
-dieta
-activitatea fizică.
Chestionarul a fost dezvoltat pe baza dovezilor științifice existente în literatura medicală
actuală referitoare la importanța metodei intervenționale aplicate (consiliere) pentru a folosi
nutriția sănătoasă și activitatea fizică în procesul de normalizare a greutății copiilor.
De asemenea, s-a înmânat și consimțământul informat (anexa 5) pentru completare,
explicându-se părinților scopul investigației și procedurile folosite în cursul ei și că, după ce se
va constata ce este în neregulă cu stilul de viață va trebui aplicat și urmat foarte acurat planul de
recuperare pentru obținerea de rezultate maxime.
La prima vizită s-au colectat de la părinți chestionarele completate și acceptul pentru
studiu, s-au obținut date suplimentare în ceea ce privesc antecedentele heredocolaterale pentru
obezitate, boli cardiovasculare și diabet zaharat, s-au analizat obiceiurile greșite și s-au discutat
factorii negativi care influențează dezvoltarea copilului, realizându-se un plan de îmbunătățire a
37

stării copilului (plan de recuperare -stabilit de comun acord cu părintele și copilul) și care s-a
înmânat părintelui. S-au urmărit următoarele mesaje cheie:
-1. creșterea consumului zilnic de fructe și legume (de preferat cele care conțin mai multe fibre)
– 5 porții (de preferat mesele să-și mențină aceleași ore în zi, iar între mese să nu se consume
absolut nimic decât apă și ceaiuri neîndulcite),
-2. înlocuirea consumului de sucuri cu apă în cantitate de 2-3 l/zi, eliminarea băuturilor
răcoritoare de orice fel (a fost atenționat părintele că este corect ca pentru fiecare kilocalorie să
se consume 1 ml de apă),
-3. eliminarea din alimentație a fastfoodului, snacksurilor, dulciurilor (dacă nu se poate măcar să
fie consumate imediat după masă și nu între mese și să se ingere multă apă după ele), alimentelor
bogate în grăsimi și proteine (carnea trebuie aleasă cu conținut mai scăzut în grăsimi, lactate
degresate, smântâna de evitat, maximum 3-4 ouă pe săptămână),
-4. limitarea accesului la calculator și televizor -sub o oră/zi,
-5. practicarea unui sport sau a oricărui efort fizic – cel puțin o oră pe zi,
-6. eliminarea televizorului sau PC din camera copilului.
La vizita inițială (desfășurată în perioada 01.01. – 30.06.2014), când s-au adus și
formularele completate, părinții s-au prezentat împreună cu copii și s-au înregistrat măsurătorile
antropometrice actuale la acel moment (completându-se percentilele din anexe). Din 39 de
părinți cu copii obezi, au participat la studiu un număr de 32 (lotul test), iar din restul de 7: 3 nu
au acceptat intrarea în studiu și 4 au renunțat ulterior, pe măsura derulării studiului.
După măsurători s-au chestionat părinții pentru a putea evalua copilul din punct de vedere
gestațional, comportamental și sociodemografic și pentru a obține anumite amănunte despre
obiceiurile alimentare și practicarea exercițiilor fizice la nivelul tuturor membrilor din familie.
Analiza antecedentelor heredocolaterale pentru obezitate au relevat următoarele date: din
cei 32 de copii incluși în studiu:
-fără antecedente heredocolaterale de obezitate 6 cazuri (20%),
38

-cu antecedente heredocolaterale de obezitate 24 de cazuri (80%) (fig. 12).
Figura 12: Corelația cu AHC pentru obezitate
Se remarcă faptul că prevalența obezității este foarte crescută la cei cu antecedente
heredo-colaterale pozitive pentru obezitate (8 0%).
Analiza antecedentele heredocolaterale pentru boli cardiovasculare ne-a relevat
următoarele:
-copii cu AHC negative pentru boli cardiovasculare: 10 (31%)
-copii cu AHC pozitive pentru boli cardiovasculare: 22 (69%) (fig. 13).
Figura 13: Corelația cu AHC pentru BCV
39
20%
80%
AHC negativeAHC pozitive
31%
69%
AHC negativeAHC pozitive

Se remarcă faptul că la copii obezi și prevalența bolilor cardiovasculare (BCV) în
antecedentele heredo-colaterale este crescută (80%).
Analiza antecedentele heredocolaterale pentru diabet zaharat insulinoindependent ne-a
relevat următoarele:
-copii cu AHC negative pentru diabet zaharat tip 2: 11 (34%)
-copii cu AHC pozitive pentru diabet zaharat tip 2: 21 (66%) (fig. 14).
Figura 14: Corelația cu AHC pentru DZ tip 2
Se remarcă faptul că la copii obezi și prevalența diabetului zaharat tip 2 (DZ tip 2) în
antecedentele heredo-colaterale este crescută (66%).
S-a investigat, de asemenea, alimentația și regimul de practicare a mișcării. S-au obținut
date despre:
-obiceiurile alimentare, tip de alimentație, orar al meselor,
-cosumul de băuturi răcoritoare (frecvență, cantitate),
-sedentarismul copiilor (cât timp petreceau în fața calculatorului, la televizor),
-cât timp desfășurau activitate fizică (joacă, sporturi).
S-au obținut următoarele detalii: toți copii aveau o alimentație complet nesănătoasă și nu
practicau mai mult de 30 de minute de mișcare pe zi, deci domina sedentarismul.
Apoi, s-a derulat momentul în care s-a aplicat intervenția de consiliere , intensivă, cu o
40
34%
66%
AHC negativeAHC pozitive

durată de 30 minute, consiliere care a sfătuit atât copilul cât și părintele asupra avantajelor
revenirii la normal a greutății copilului și asupra posibilelor incidente și accidente pe termen
scurt sau lung, dacă se continuă cu alimentația incorectă și cu activitatea fizică insuficientă.
Pentru a adopta o decizie, atât părintele, cât și copilul parcurge anumite etape:
-analizarea posibilităților,
-ierarhizarea lor (în funcție de interesele proprii),
-alegerea alternativei celei mai bune pentru sine (în raport de nevoile și posibilitățile proprii),
-formularea deciziei alese,
-verificarea deciziei luate, etc.
Este clar că, existența a mai multor alternative este pasul de bază, inițial, care este cel mai
important. Alternativele sunt oferite de raționament. Fără ele, cel care gândește are senzația că nu
poate alege și că este încorsetat în niște tipare prestabilite.
Procesul de consiliere constă tocmai în a ajuta persoana care trebuie să-și modifice un
comportament să-și găsească alternative și să-și adopte decizia proprie. De aceea, când consiliem
trebuie să fim o sursă importantă de informație, adică să fim la curent cu tot ce este nou în
literatura de specialitate și conectați la comunitatea pe care o avem în grijă.
Medicul care oferă consiliere trebuie să aibă în permanență o atitudine pozitivă, să dea
dovadă de toleranță, empatie, profesionalism și să asigure permanent pacienții de
confidențialitatea actului medical. De asemenea, trebuie să fie foarte atent la comunicarea
nonverbală.
Protocolul activității de consiliere, în cazul nostru, a urmărit calea clasică „trei pași pentru
corectarea unui comportament” (SOL):
1.Spune ce vezi (S)
2.Oferă o alternativă (O)
3.Laudă (L).
În cazul persoanelor adulte (părinții) modificarea comportamentului greșit se
înregistrează după un număr mai mare de repetări, motiv pentru care în cursul consilierii s-au
repetat de mai multe ori aceste trei etape, sub diferite formulări. Puțină răbdare și oferirea unor
mici recompense (aprecieri ale persoanei) care impresionează poate face minuni. La copii,
deoarece sunt guvernați de „principiul plăcerii”, li s-a promis și li s-a oferit la diferite perioade
41

de timp (când au revenit la măsurători) diferite recompense (diplome, jucării).
S-au urmărit în derularea protocolului următoarele:
-condiții pentru formularea unui scop – părintele și copilul să-și definească singuri
obiectivele de atins pentru următoarea vizită pentru a fi în acord cu ei însăși, iar la următoarea
vizită același lucru,
-identificarea obstacolelor, resurselor și posibilitățile de realizare,
-aflarea convingerilor care sabotează aplicarea planului de recuperare de către părinte și
copil,
-descoperirea unui nou mod de gândire care va oferi noi posibilități de abordare a
problemei,
-antrenarea părintelui pentru a găsi soluții inovatoare în cele mai dificile momente.
Ca preambul al celor de mai sus s-a explicat părintelui (și copilului, dacă avea peste 6
ani), că nutriția este una din nevoile fiziologice, de bază ale organismului. Nevoia de a te hrăni
este declanșată, fiziologic, de senzația de foame, care este determinată, pe de o parte, de scăderea
nivelului glicemiei (ce poate fi influențat, dacă nu se folosesc alimente cu indice glicemic ridicat)
și, pe de altă parte, de componenta psihologică -tradiții, obiceiuri, preferințe culinare- asupra
căreia se poate interveni. Prin educație se poate induce dorința de a scădea în greutate, perioada
cea mai grea de depășit fiind în primele 2-4 săptămâni, când organismul trebuie să se obișnuiască
cu noul mod de alimentație. După această perioadă, presiunea psihologică scade deoarece
persoana începe să se obișnuiască cu noul regim și încep să apară rezultatele (scăderea
ponderală, creșterea toleranței la efort), ceea ce încurajează persoana să continuie. În această
perioadă este foarte importantă atitudinea anturajului care trebuie să încurajeze și să laude
copilul pentru rezultate.
De asemenea, li s-a explicat părinților că trecerea la o alimentație sănătoasă și scăderea în
greutate este absolut necesară pentru copil pentru a-i asigura în viitor o stare optimă de sănătate,
performanțe fizice și intelectuale crescute, a-i crește speranța de viață, a-i scădea riscul de
42

apariție a unor boli invalidante și fatale (30,31,32,33).
Etapa 3 (01.07.2014-31.12.2015): Examinarea copiilor din lotul de studiu:
La vizitele fixate în decursul unui an și jumătate de supraveghere (la un interval de 3 luni
primele 2 examinări și, apoi la 6 luni – 2 vizite) s-au urmărit următorii parametri:
1. măsurători antropometrice (înălțime și greutate), completându-se percentilele specifice
fiecărui copil și calculându-se IMC și,
2. în ce măsură se aplică indicațiile oferite prin consiliere (obținându-se date atât din discuțiile cu
părintele și copilul, dar și interpretând rezultatele obținute în modificarea greutății) și s-a oferit în
continuare suport pentru aplicarea măsurilor benefice pentru copil în continuare, elaborându-se,
de fiecare dată un nou plan ajustat condițiilor din acel moment pentru recuperare în continuare.
De asemenea, s-au discutat împreună obstacolele apărute și modalitățile de a la depăși,
3. date paraclinice (în limita posibilităților părinților de a le efectua): hemoleucograma,
glicemie, proteinemie, electroforeza proteinelor serice, acidul uric, colesterol seric total, lipemie,
LDL și HDL colesterolul, trigliceridemie, transaminaze (GPT, GOT), radiografia de pumn
(nuclei osoși, vârstă osoasă), ecografia abdominală, examen psihologic, examen endocrinologic
(inclusiv stadializare pubertară), examene paraclinice speciale (pentru cazurile ce prezintă
complicații), EKG. (urmărindu-se în evoluție cele cu valori patologice).
43

Capitolul 3
REZULTATE
3.1. REZULTATE OBȚINUTE
Rezultatele obținute prin activitatea de consiliere cu copii din lotul test (tabel 9):
Nr
.
Cr
t.VârstaSexG
înainte
de
c*(kg)
01.01.
2014G
după
c*
(kg)
31.12.
2015h
înainte
de c*
(cm2)h după
c*
(cm2)IMC
înainte
de c*IMC
după c*Dg.
înainte
de c*Dg.
după
c*
12 aniM25258510534.7322.72O gr.1N<
22 aniM26249010232.0923.14O gr.1N<
33 aniF24238510733.3420.17O gr.1N<
43 aniF28318811336.3624.40O gr.1N<
54 ani M30319511533.3423.48O gr.1N<
64 aniF31331001163124.60O gr.1N<
75 aniM373811012530.5824.36O gr.1N<
85 aniM363810712631.3023.90O gr.1N<
96 aniM464212013031.9524.85O gr.1N<
106 aniF383711212530.4024.36O gr.1N<
117 aniM474512513830.1323.68O gr.1N<
127 aniF484612313731.7824.46O gr.1N<
138 aniM525013014530.7723.13O gr.1N<
148 aniM555612714234.1627.86O gr.1S<
159 aniM525313114630.2324.88O gr.1N<
169 aniF605613515232.9624.24O gr.1N<
1710 aniM615914015531.1324.58O gr.1N<
1810 aniF666513416336.8724.43O gr.2N<
1911 aniM909514617042.2532.87O
morbidăO
gr.1<
2011 aniF806914716737.0324.82O gr.2N<
2112 aniM817315517433.7524.17O gr.1N<
2212 aniM777115017734.2222.68O gr.1N<
2313 aniM849016218032.0627.78O gr.1S<
2413 aniM1018616818635.8124.92O gr.2N<
44

2513 aniF767015217032.9024.22O gr.1N<
2614 aniM858016518831.2522.66O gr.1N<
2714 aniM908516118734.7524.28O gr.1N<
2815 aniF867016317132.4523.97O gr.1N<
2915 aniF907116517533.0923.20O gr.1N<
3015 aniF856015916633.7321.81O gr.1N<
3115 aniF885515115938.5921.82O gr.2N<
3215 aniF1007017017534.6022.87O gr.2N<
Legendă: -c*=consiliere
-G=greutatea
-h=înălțimea
-IMC=indicele de masă corporală
Tabel 9: Înregistrări lotul test
După cum se poate observa prin comparația ultimelor coloane ale tabelului de mai sus,
impactul activității de consiliere a fost foarte mare, mai precis s-au obținut rezultate neașteptate,
în sensul că din 32 de copii, toți au scăzut în greutate semnificativ, un număr de 29 încadrându-se
după 1 an și jumătate în parametrii normali, 2 fiind încă supraponderali și 1 cu obezitate gr.1 (în
condițiile în care la momentul de pornire al studiului suferea de obezitate morbidă) (tabel 10 și
figura 15).
EVOLUȚIE NR.
De la O1 la O2> 0
De la O2 la O1< 0
De la O1 la S< 2
De la O1 la N< 23
De la O2 la N< 6
De la O3 la O1< 1
Tabelul 10: Evoluția copiilor consiliați
45

Fig. 15: Evoluția greutății în lotul test
Evoluția copiilor din lotul martor, care nu au beneficiat de consiliere (tabel 11):
Nr
.
Cr
t.VârstaSe
xG
01.01
.2014
(kg)G
31.12.
2015
(kg)h
01.01
.2014h
31.12
.2015IMC
01.01.
2014IMC
31.12
.2015Dg.
01.01.2014Dg.
31.12.2015
12 aniM1830809528.1333.33SO gr.1>
23 aniM20359210529.7631.81SO gr.1>
33 aniF22349011027.1628.13SS>
44 aniM343610111233.3428.80O sec gr.1S<
54 ani M334410411830.5531.65O sec gr.1O sec gr.1=
64 aniF26369811327.1328.34SS>
75 aniM344410712529.8228.20SS<
85 aniM335011012827.2730.67SO gr.1>
96 aniF324810813227.5827.58SS=
106 aniF405011512730.3031.14O gr.1O gr.1>
117 aniM425512213528.3730.21SO gr.1>
127 aniF405612014024.7728.57SS>
138 aniM466112113531.5033.51O gr.1O gr.1>
148 aniM506013214528.7339.21SO gr.2>
159 aniM596913514432.4133.34O gr.1O gr.1>
169 aniF546913514929.6731.14SO gr.1>
1710 aniM547014015627.5528.80SS>
1810 aniM566914515526.6728.75SS>
4612
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
2122
2324
2526
2728
2930
3132020406080100120
lot test inițiallot test final

1910 aniF567113815229.4730.73SO gr.1>
2010 aniF617714015531.1332.14O gr.1O gr.1>
2111 aniM607814515528.5732.50SO gr.1>
2212 aniF698415216429.8731.34SO gr.1>
2313 aniM798715016935.1130.52O gr.2O gr.1<
2413 aniF768816016829.6831.20SO gr.1>
2513 aniF748516316927.9229.82SS>
2614 aniM9210017017631.8032.36O sec gr.1O gr.1>
2714 aniF798816416629.4732.00SO gr.1>
2815 aniM849416716930.2132.98O gr.1O gr.1>
2915 aniM8510217518027.7831.48SO gr.1>
3015 aniM9911517617932.0335.93O gr.1O gr.2>
3115 aniF828416716929.4929.47SS<
Tabel 11: Înregistrări lotul martor
Copii care nu au beneficiat de consiliere și-au modificat în decursul studiului greutățile
în sens negativ majoritatea, adică: 25 au crescut în greutate, 2 au rămas cu același IMC și 4 au
scăzut, dar nici unul nu s-a încadrat în normal (tabel 12 și figura 16).
EVOLUȚIE NR.
De la S la S> 6
De la S la S< 2
De la S la S= 1
De la S la O1> 11
De la O1 la O2> 1
De la O2 la O1< 1
De la O1 la S< 1
De la O1 la O1= 1
De la O1 la O1 > 6
De la S la O2 > 1
Tabelul 12: Evoluția copiilor neconsiliați
47

Fig. 16: Evoluția greutății în lotul test
3.2. DISCUȚII
Stabilirea stării de nutriție a copiilor din cele 2 loturi de studiu.
Consemnarea greutății și înălțimii copiilor ne-a permis să calculăm indicele de masă
corporală (IMC = G(kg)/T2(m2)). În raport cu indicele de masă corporală există patru grupe de
copii:
– subponderali: IMC < percentila 5th;
-normo-ponderali: percentila 5th ≤ IMC < percentila 85th ;
-supraponderali: percentila 85th ≤ IMC < percentila 95th ;
-obezi: percentila 95th > IMC.
Rezultatele cercetărilor desfășurate pe cei 63 de copii împărțiți în 2 loturi, respectiv lotul
test (care a beneficiat de consiliere – 32) și lotul martor (care nu a beneficiat de nici un ajutor și
și-au urmat viața fără nici o intervenție – 31), cu vârste cuprinse între 2 și 16 ani, au scos în
evidență importanța aplicării tehnicii de consiliere la nivelul cabinetului medicului de familie.
Urmărind în dinamică evoluția greutății acestor copii pe durata a 2 ani s-a înregistrat clar
o scădere semnificativă în greutate a lotului test comparativ cu lotul martor.
În același timp s-a obținut și o îmbunătățire a stării de sănătate, în sensul că după trecerea
la o dietă sănătoasă și creșterea intervalului de solicitare fizică copii au declarat că se adaptează
mai ușor la efort, că nu mai obosesc atât de repede, că au un randament mai bun și, în general se
4812
34
56
78
910
1112
1314
1516
1718
1920
2122
2324
2526
2728
2930
31020406080100120140
lot martor inițiallot martor final

simt mult mai bine decât înainte.
De remarcat faptul că din 39 de copii din lotul inițial test nu au putut finaliza toți
programul și 7 au renunțat de la început sau pe parcurs din varii motive, fiind incluși în lotul
martor, care nu a suferit nici un proces psihologic de îmbunătățire a stilului de viață.
În continuare s-au calculat indicii epidemiologici:
G> G</= Total
Lotul test (cu
consiliere)3 (a) 29 (b) 32 (a+b)
Lotul martor (fără
consiliere)27 (c) 4 (d) 31(c+d)
Total 30 (a+c) 33 (b+d) 63 (a+b+c+d)
Tabelul 13: Împărțirea loturilor: expuși/neexpuși
RR=a(c+d)/c(a+b)= 3×31/27×32=0.1
OR=axd/bxc=0.01.
Calculându-se indicii epidemiologici s-au obținut următoarele valori: RR=0,1 , iar
OR=0.01, ceea ce înseamnă că tehnica de consiliere reprezintă un important factor de protecție
pentru copiii cărora li s-a aplicat.
49

Capitolul 4
CONCLUZII
În urma desfășurării studiului în perioada 01.07.2014-31.12.2015 la nivelul cabinetului de
medicină de familie pe un număr de 63 de copii, din care 32 au consimțit să facă parte din lotul
de studiu și 31 au fost selectați ca lot martor, au rezultat următoarele concluzii:
1. Deoarece obezitatea este a doua cauză de deces (după fumat) și are o acoperire
endemică, această stare poate fi considerată o boală căreia trebuie să i se acorde o importanță
deosebită, pentru că a devenit o problemă de sănătate publică. Ea generează și antrenează
aproximativ 2-7% din cheltuielile alocate sănătății.
2. Obezitatea la copii este în permanentă creștere, ceea ce predispune viitorul adult la o
serie de boli cronice cu impact asupra calității vieții și mortalității, motiv pentru care trebuie
tratată preferențial la nivelul cabinetului de medicină de familie.
3. Cauzele principale generatoare de obezitate sunt reprezentate de alimentația
nesănătoasă și sedentarismul în exces.
4. Tehnica consilierii este ușor de aplicat și are rezultate deosebite dacă se folosește
corect și la timp.
5. Studiul nostru a înregimentat 63 de copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 16 ani, din care
18 băieți (56.25%) și 14 fete (43.75%) în lotul test și 18 băieți (58%) și 13 fete (42%) în lotul
martor. În ambele loturi grupa de vârstă dominantă este 11-15 ani (44% în lotul 1 și 35% în lotul
2).
6. Rezultatele activității de consiliere au fost aproape ideale, în sensul că din cei 32 de
copii, din lotul test, toți au scăzut în greutate semnificativ, respectiv un număr de 29 încadrându-
se după 1 an și jumătate în parametrii normali, 2 fiind încă supraponderali și 1 cu obezitate gr.1,
dar și aceștia au scăzut în greutate față de momentul de start al studiului.
7. Copii care nu au beneficiat de consiliere și-au modificat în decursul studiului greutățile
în sens negativ majoritatea, adică: 25 au crescut în greutate, 2 au rămas cu același IMC și 4 au
50

scăzut, dar nici unul nu a revenit la greutatea normală.
8. Indicii epidemiologici au avut următoarele valori: RR=0.1 , iar OR=0.01, ceea ce
înseamnă că tehnica de consiliere reprezintă un factor de protecție foarte important pentru copiii
din lotul test. În același timp se demonstrează că riscul menținerii obezității la copii fără
consiliere este mult mai mare.
9. Consilierea, ca metodă de comunicare interpersonală, în orice situație, are drept scop
modificarea comportamentului nesanogen în unul sanogen și menținerea acestei schimbări.
10. În concluzie, considerăm că activității de consiliere este necesar să i se acorde mai
multă importanță și timp, deoarece cu cheltuieli minime se pot obține rezultate spectaculoase și,
ar fi necesar să fie inclusă în cadrul politicilor de sănătate ale statului, deoarece ar duce la
scăderea mortalității și la creșterea calității vieții indivizilor.
51

BIBLIOGRAFIE
1. Hollis, J., Robinson, S., Prenatal Experience And Childhood Obesity. Ed. M.L. Frelut,
The ECOG's eBook on Child and Adolescent Obesity, 2015, pag. 1-11 (descărcat pe data de
14.12.2015 de pe ebook.ecog-obesity.eu );
2. Lobstein, T., Prevalence And Trends Across The World. Ed. M.L. Frelut, The ECOG's
eBook on Child and Adolescent Obesity, 2015, pag. 1-17 (descărcat pe data de 14.12.2015 de pe
ebook.ecog-obesity.eu );
3. Ahrens, W., Pigeot, I., Risk Factors Of Childhood Obesity: Lessons From The
European IDEFICS Study. Ed. M.L. Frelut, The ECOG's eBook on Child and Adolescent
Obesity, 2015, pag. 1-15 (descărcat pe data de 14.12.2015 de pe ebook.ecog-obesity.eu );
4. Preda, M.P., Sindromul metabolic în obezitatea copilului , rezumat teză de doctorat,
UMF Iași, 2011;
5. Mocanu, V ., G ăleșanu, C. et. co. – Depistarea și prevenția obezității la copii –
considerații practice, Revista Română de Pediatrie, vol.IX, Nr.2, 2011, pag.223-232;
6. Centers for Disease Control and Prevention , National Center for Health Statistics . On
line database (accesată pe data de 26.12.2015:
http://www.cdc.gov/growthcharts/data/who/grchrt_boys_24hdcirc-l4w_rev90910.pdf și
http://www.cdc.gov/growthcharts/data/who/grchrt_boys_24lw_100611.pdf );
7. Centers for Disease Control and Prevention , National Center for Health Statistics . On
line database (accesată pe data de 26.12.2015:
http://www.cdc.gov/growthcharts/data/who/grchrt_girls_24hdcirc-l4w_9210.pdf și
http://www.cdc.gov/growthcharts/data/who/grchrt_girls_24lw_9210.pdf );
8. Centers for Disease Control and Prevention , National Center for Health Statistics. On
line database (accesată pe data de 26.12.2015:
http://www.cdc.gov/growthcharts/data/set1clinical/cj41c021.pdf );
9. Centers for Disease Control and Prevention , National Center for Health Statistics . On
line database. (accesată pe data de 26.12.2015:
http://www.cdc.gov/growthcharts/data/set1clinical/cj41c022.pdf );
10.International Association for the Study of Obesity. Online database of national
prevalence data from published national survey. London: IASO, 2014. (accesat la 25.01.2014 la
adresa:
http://www.iaso.org/site_media/library/resource_images/Global_Chidhood_Overweight_October
52

_2013.pdf);
11.Schwarz, S. M., Obesity in Children, online database of Medscape, 24.06.2015.
(accesat la 30.12.2015 la adresa: http://emedicine.medscape.com/article/985333-overview );
12.D'Augustine, St., Flossi, T., Compediu de pediatrie , Ed. EduPoint, Târgu Mureș, 2012,
pag.152-153;
13.Cygan, H.R., Baldwin K., et.alt., Six to Success: Improving Primary Care
Management of Pediatric Overweight and Obesity, Journal of Pediatric Health
Care.2014;28(5):429-43;
14.Niculescu, C., Puiu, I., Iordache, E., Evaluarea și tratamentul obezității la copil,
Craiova Medicală Vol 8 Nr 2, 2006, pag.114-118;
15.Fuchs, A., Esențialul în pediatrie , Ed. Farmamedia, Târgu Mureș,2013, pag. 98;
16.Tanda, R., Salsberry, P., The Impact of the 2007 Expert Committee Recommendations
on Childhood Obesity Preventive Care in Primary Care Settings in the United States, Journal of
Pediatric Health Care. 2014;28(3):241-250;
17.Popa, I., Brega1, D. – Obezitatea la copil și adolescent – Revista medicală română –
vol. LVI, nr. 3, an 2009, pag.197-201;
18. http://www.kindl.org/english/questionnaires/ (accesat pe 25.12.2013);
19. Moreno LA, Pigeot I, Ahrens W, eds. Epidemiology of obesity in children and
adolescents – prevalence and etiology . New York, USA: Springer Publisher, 2011;
20. De Henauw S, Verbestel V , Marild S et al., on behalf of the IDEFICS consortium. The
IDEFICS Community-Oriented Intervention Program. A new model for childhood obesity
prevention in Europe? Int J Obes (Lond) 2011; 35(Suppl. 1): pag. 16-23;
21. Knof K, Lanfer A, Bildstein MO, Buchecker K, Hilz H, on behalf of the IDEFICS
consortium. Development of a method to measure sensory perception in children at the
European level. Int J Obes (Lond). 2011; 35(Suppl. 1): pag. 131-6;
22. Suling M, Hebestreit A, Peplies J et al., on behalf of the IDEFICS consortium. Design
and results of the pretest of the IDEFICS study. Int J Obes (Lond) 2011; 35(Suppl. 1): pag. 30-
44;
23. http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/isced-2011-en.pdf – accesat pe
15.08.2015;
24. Committee of Experts on Sports Research EUROFIT. Handbook for the EUROFIT
53

tests of physical fitness , 2nd ed. Strasburg, France: Council of Europe, 1993;
25. Börnhorst C, Huybrechts I, Hebestreit A et al., on behalf of the IDEFICS consortium.
Dietobesity associations in children: approaches to counteract attenuation caused by
misreporting. Public Health Nutr 2013,16(2):256-66;
26. Pala V, Lissner L, Hebestreit A et al. Dietary patterns and longitudinal change in
body mass in European children: a follow-up study on the IDEFICS multicenter cohort. Eur J
Clin Nutr 2013,67(10):1042-9;
27. Lissner L, Lanfer A, Gwozdz W et al. Television habits in relation to overweight, diet
and taste preferences in European children – the IDEFICS study . Eur J Epidemiol
2012,27(9):705-15;
28. Ahrens W, Pigeot I (2015). Risk factors of childhood obesity: Lessons from the
European IDEFICS study. In M.L. Frelut (Ed.), The ECOG’s eBook on Child and Adolescent
Obesity. Retrieved from ebook.ecog-obesity.eu ;
29. White, A., et. Al., (2011). Use of Qualitative Research to Inform Development of
Nutrition Messages for Low-income Mothers of Preschool Children. Journal of Nutrition
Education and Behavior. Volume 43, Number 1;
30.Vasiliu A: Arta și comunicarea în civilizația modernă și publicul ei – Studenție.ro
(Biblioteca Studențească), 2010;
31. Pânișoară I O: Comunicare eficientă , Ed. A 3-a, rev. -Iași, Ed. Polirom, 2006, 122-
151;
32. Zenzano T, Allan D J și colab.: The Roles of Healthcare Professionals in
Implementing Clinical Prevention and Population Health , Published by Elsevier Inc. On behalf
of American Journal of Preventive Medicine. 2011; 40(2): 261-267;
33. UNICEF. The state of the world 's children 2011. New York, UNICEF, 2011.
54

ANEXE
ANEXA 1
55

ANEXA 2
56

ANEXA 3
57

ANEXA 4
58

ANEXA 5
CONSIMȚĂMÂNTUL INFORMAT
Subsemnatul/a…………………………………………………………………………………………, cu CNP =
…………………………………., domiciliat în ………………………………………………………………………………
telefon ……………………………., în calitate de părinte/tutore al copilului …………………………………….
…………………………………………………………………………………….., cu CNP ……………………………………
sunt de acord cu participarea mea și a copilului meu la studiul „Managementul modern al
obezității copilului în practica medicului de familie” desfășurat în CMF Dr Dogaru Carmen-
Adriana cu o durată de 2 ani.
Am fost informat/ă asupra conținutului studiului și a rezultatelor lui asupra copilului. Mi
s-au explicat toate nelămurile pe care le-am avut și sunt de acord cu intrarea copilului meu în
studiu. De asemenea, sunt de acord să urmez toate indicațiile medicului meu de familie și să
semnalez imediat orice problemă apărută.
De asemenea, îmi rezerv dreptul de a întrerupe studiul, dacă doresc și așa consider, cu
obligația de a anunța medicul de familie.
Declar pe propria răspundere că mă voi prezenta cu copilul pentru urmărirea acestuia la
termenele fixate.
Data, Semnătură părinte/tutore,

59

ANEXA 6
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
Nume și prenume copil:
Vârsta:
Data completării:
Data aducerii la cabinet:
1. Câte porții de legume și fructe (o porție = o cantitate egală cu palma copilului)
consumă copilul Dvoastră zilnic (nepreparate sau preparate termic):……………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………..
2. Câte pahare (1 pahar = 250 ml) bea copilul Dvoastră pe zi:
-de apă………………………………………………………………………………………………………………………………
-de sucuri proaspăte stoarse în casă………………………………………………………………………………………
-de băuturi răcoritoare…………………………………………………………………………………………………………
3. De câte ori pe săptămână consumă copilul Dvoastră alimente fastfood sau
snacksuri:………………………………………………………………………………………………………………………….
4. Câte ore pe zi petrece copilul Dvoastră în fața
televizorului/calculatorului/tabletei:……………………………………………………………………………………..
5. Câte ore pe zi face mișcare energică copilul
Dvoastră:…………………………………………………………………………………………………………………………..
6. Există televizor sau PC în camera de dormit a copilului
Dvoastră:…………………………………………………………………………………………………………………………..
60

ABREVIERI:
OMS = Organizația Mondială a Sănătății
IOTF = International Obesity Task Force
IMC (BMI) = Indicele de Masă Corporală (Body Mass Index)
IASO = International Association for the Study of Obesity
DZ= diabet zaharat
TTGO = testul de toleranță la administrarea de glucoză oral
LDL și HDL colesterol = fracțiuni ale colesterolului
HTA = hipertensiune arterială
FO= foaie de observație
EKG= electrocardiogram ă
AHC= antecedente heredocolaterale
c*= consiliere
G= greutate
h= înălțime
61