Modelul Big Five al personalit ății: abordări teoretice și modelarea [622351]

1
Modelul Big Five al personalit ății: abordări teoretice și modelarea
empirică a unui chestionar standardizat.

Pentru citare : Macarie A. Constantin T ., Orzan A., Constantin L. Fodorea A. (2008) – Modelul Big Five
al personalit ății; abordări teoretice și modelarea empiric ă a unui chestionar standardizat., în Revista
„Psihologia Resurselor Um ane”, vol 6, nr. 2/ 2008 ,(pp. 62 – 74) .

Alexandra Macarie, Ticu Constantin, Alina
Orzan, Loredana Constantin, Anca Fodorea
Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, IA ȘI
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educa ției
Str. Toma Cozma, nr. 3, Ia și, cod 700554
Rezumat

Studiul a avut ca obiectiv construirea unui chestionar standardizat autohton de evaluare a
personalit ății, după modelul Big Five , chestionar aplicabil în context organiza țional fiind
rezistent la tendin ța de fațadă specifică situațiilor de selec ție de personal. Conceptele utilizate în
fundamentarea teoretic ă și în construc ția acestei probe au fost cele subsumate modelului Big Five
de evaluare a personalit ății. Metodele utilizate au fost cele specifice construc ției și validării
primare a unei astfel de probe: cele de definire și descriere a dimensiunilor cheie, de modelare a
itemilor, de verificare a validit ății de con ținut (proba exper ților) etc. Chestionarul rezultat a fost
aplicat pe un lot de 524 de subiec ți din cadrul popula ției generale. Rezultatele ob ținute confirm ă
identificarea a 5 factori de personalitate, defini ți de autori ca sociabilitate, neîncredere,
persisten ță, altruism și deschidere , factori coresponden ți ai celor cinci descri și în literatura de
specialitate. Sunt analizate rela țiile celor cinci factori cu variabile semnificative ale personalit ății
puse în eviden ță de alte probe psihologice aplicate în paralel pe acela și lot (introversiune –
extroversiune, stabilitate emo țională – nevrozism, originalitate, eficien ță, conformism etc.). Sunt
descrise și diferențele obținute în scorurile pentru cei cinci factori în func ție de variabilele vârst ă,
sex, studii și nivel de venituri.
Cuvinte cheie: evaluarea personalit ății, modelul Big Five, validitate de con ținut,
validitate concurent ă.

Abstract

The aim of the present study was designing a local standardized questionnaire for
evaluating traits of personality, following the Big Five model. The questionnaire was built for
applying in organizations and to resist social d esirability. The theoretical background used in the
construction of the questionnaire were part of the Big Five model for personality evaluation. The
methods used in this study were specific to the construction and primary validation of a
questionnaire: defining the factors, designing the items, verifying the content validity (expert
testing). The constructed questionnaire was co mpleted by 524 subjects from the general
population. The results confirm the existence of five personality factors, as defined by the
authors: sociability, incertitude, persistance, altruism and openness . These factors correspond to
the 5 factors described in speciality literature. Th e study also analyzed the relations the five
factors have with significant traits of personality measured by other psychological questionnaires
which were applied along with our questionnaire (i ntroversion – extraversion, emotional stability
– neuroticism, originality, efficiency, conformism ). We also described the differences between the
scores for the five factors depending on age, gender, studies and income.

2
1. Concepte și istoric

Personalitate și trăsături de personalitate

Teoriile privind tr ăsăturile personalit ății au influen țat poate cel mai mult evolu ția
instrumentelor de evaluare psihologic ă (Minulescu, M.,1996) . Acest tip de teorii au la
bază afirmația fundamental ă că personalitatea poate fi definit ă ca o structur ă de trăsături,
de moduri caracteristice de comportament, cunoa ștere, reac ție și simțire. (Minulescu,
1996). Conform opiniei lui Allport (1991), o trăsătură de personalitate apare prin
repetarea anumitor comportamente în acord cu o motiva ție internă, comportamente care
sunt valorizate, prin ele însele (motiva ție intrinsec ă) sau prin beneficiile pe care la aduc
subiectului (motiva ție extrinsec ă). Acesta permite stru cturarea unor preferin țe, a unor
tendințe constante de raportare la situa ții, idei, oameni și de a reac ționa în raport cu
acestea. Aceste preferin țe, tendințe, înclina ții, capătă, în timp, o anumit ă stabilitate,
devenind definitorii pentru individ.
O trăsătură de personalitate poate fi în țeleasă ca fiind „orice pattern de
comportament (înl ănțuiri de reac ții), obișnuit și de durat ă, care apare într-o varietate de
situații în care este pus individul” (Dictiona ry of Psychology, 1985) Aceasta face ca
identificarea tr ăsăturilor de pe rsonalitate s ă se poat ă realiza cu ajutorul
chestionarelor/inventarelor de personalitate, instrumente realizate prin compararea datelor
obținute pe e șantioane foarte mari de persoane și "izolarea" prin mijloace statistice a
caracteristicilor comune, a modurilor tipice de a reac ționa. Un individ poate fi descris în
termeni de tr ăsături de personalitate prin compararea rezultatelor înregistrate de el la o
anumită probă psihologic ă cu mediile rezultatelor ob ținute la aceea și probă de eșantionul
general din care el face pa rte. Astfel, el poate ap ărea mai supus sau mai dominant decât
ceilalți, mai activ sau mai pasiv , mai introvertit sau mai extravertit decât majoritatea
subiecților din aceea și populație. Nu trebuie s ă uităm faptul c ă dimensiunile „m ăsurate”
de instrumentele psihologice (tr ăsăturile de personalitate), sunt ni ște “constructe”,
“etichete” lingvistice prin ca re sunt exprimate sintetic regularități ale tendin țelor
individuale, ale atitudinilor generale sau ale expresiilor comportamentale.

Evaluția cercetărilor vizând identificare a celor cinci factori

Ipoteza lexical ă stă la baza construc ției modelelor de personalitate în general și a
modelului Big-Five în special. Aceast ă abordare, numit ă si psiholexical ă, enunță că
diferențele deosebit de semnificative, importante și de referin ță în stabilirea și menținerea
relațiilor interumane sunt codificate virtual în limbaj și se exprim ă prin acei termeni
lingvistici care au semnifica ție pentru descrierile compor tamentului uman (Lewicki, 1986
apud Minulescu, 1996). Acele diferen țe individuale, care sunt saliente și relevante social,
vor fi găsite ca termeni în limbajul comun (Allport și Odbert, 1936). Mai mult, în limbaj
au fost codificate de-a lungul timpului doar acele caracteristici ale personalit ății care au
putut fi percepute destul de frecvent, au fost relativ u șor de recunoscut datorit ă
distinctivit ății lor și au avut suficient ă semnifica ție pentru a fi codate
și reținute în

3limbajul natural (Norman, 1967). În 1988 Gol dberg introduce term enul “categorii
naturale” plecând de la ideea c ă un atribut care se refer ă la o caracteristic ă a
personalit ății, cu cât este mai important, cu atât va avea mai mul ți termeni care s ă îl
numească, vor exista mai multe sinonime și termeni subordona ți care să delimiteze
diferitele fa țete ale acelui atribut (Dîr țu, 2007)
Goldberg (1996) îi menționează pe L.R. Thurstone, Allport și Odbert, R. Cattell,
D. Fiske ca fiind primii exploratori ai modelelor factoriale ale tr ăsăturilor de
personalitate . Allport și Odbert în 1936 selecteaz ă din dicționarul limbii engleze 17.953
de termeni care se refer ă la trăsături de personalitate. Având în vedere num ărul și
diversitatea acestor termeni selecta ți, se poate afirma c ă trăsăturile de personalitate sunt o
component ă important ă a limbajului utilizat de indi vizi în cotidian, în interac țiunea cu cei
din jur. A fost subliniat ă astfel importan ța socială a trăsăturilor de personalitate.
A fost necesar ă reducerea mul țimii de atribute a personalit ății la doar câteva
trăsături esențiale deoarece mai mul ți dintre termenii g ăsiți de Allport și Odbert erau
sinonimi unii cu al ții sau aveau sensuri foarte apropi ate. Allport si Odbert în 1936
grupează în patru mari categorii cuvintele g ăsite. Astfel ei disting între tr ăsături de
personalitate (tendin țe generalizate și personalizate, constante, prin care individul se
adaptează la mediul s ău), stări temporare și dispoziții, judec ăți de valoare asupra
conduitei și reputației și caracteristici fizice, talente în care includ și termenii care nu se
potriveau celorlalte categorii . Deși autorii men ționați și-au dorit s ă încadreze cuvintele în
categorii exhaustive, multe dint re ele se suprapun, nu au grani țele foarte bine stabilite,
ducând la confundarea lor (Aga pe,2004) . Pornind de la a ceste critici Chaplin, John și
Goldberg în 1988 au de finit "prototipul" dup ă care fiecare categorie s ă se defineasc ă în
funcție de concepte largi și nu prin grani țele deja stabilite (John și Srivastava, 2006)
Cattel (apud Digman, 1996) a analizat lista lui Allport și Odbert și a eliminat
sinonimele, reducând-o la 171 de cuvint e. Lista de adjective a fost dat ă unor subiec ți
pentru scorare și apoi s-au analizat rezultatele. Cattell a ob ținut 35 de grupuri majore de
trăsături de personalitate și a mai ad ăugat încă 10 trăsături obținute dintr-o analiz ă a
literaturii psihiatrice. O parte din redundan ță a fost eliminat ă și prin gruparea adjectivelor
cu înțelesuri opuse în factori bipolari, numite și dimensiuni descriptive. Cattell și
colaboratorii lui au construit teste pentru aceste 45 de tr ăsături. Pentru ob ținerea
rezultatelor s-a folosit metoda analizei factoriale în urma c ăreia au rezultat 16 factori
majori de personalitate. Cercetarea s-a conc retizat în construir ea chestionarului 16PF.
Cattell se refer ă la cei 16 factori ca “f actori primari” în opozi ție cu factorii Big-Five pe
care îi nume ște “factori globali”. To ți factorii primari coreleaz ă cu factorii globali și
astfel pot fi considera ți subfactori în interiorul lor.
Într-o a doua etap ă a cercetărilor în domeniu, Tupes și Christal ob țin constant
replicarea în cercet ări diferite a 5 factori ai personalit ății, pornind de la seturi de variabile
derivate din lista celor 35 de grup ări de factori extra și de Cattell, analizând intercorela țiile
dintre ace știa. Denumirile celor 5 factori au fo st reluate ulterior sub forma: extraversie,
agreabilitate, dependen ță, emoționabilitate, cultur ă. Rezultatele acestei cercet ări au fost
confirmate de replic ări ulterioare conduse de Norman, Borgatta, Digman. Norman
pornește direct de la dic ționar și operează clasificări valabile și azi între tr ăsături stabile,
stări și activități temporare, roluri si efecte sociale. Astfel, el ajunge la definirea unui set
de factori predictibili considera ți a reflecta structura de baz ă a personalit ății: extraversie,
conștiinciozitate, agreabilit ate, nevrotism, cultur ă (Minulescu, 1996).

4În cea de-a treia etap ă se disting cercet ările conduse de Costa și McCrae (1990)
(care formuleaz ă o teorie sistematic ă privind semnifica ția celor 5 mari dimensiuni
importante în cunoa șterea personalit ății) și cercetările lui Goldberg (1990) care ajunge la
cea mai sistematic ă si mai elaborat ă structură factorială, echilibrat ă din punct de vedere al
reprezentativit ății termenilor în engleza american ă.

Paradigma „Big-Five” și paradigma „Five Factor Model”

Așa cum am v ăzut, exist ă două abordări diferite, dou ă paradigme în analiza și
descrierea personalit ății cu ajutorul a cinci f actori /atribute ale personalit ății: paradigma
ipotezei lexicale și paradigma modelului big five.
Cercetătorii paradigmei lexicale, cei care practic au ini țiat studiile în acest
domeniu, urm ăresc descoperirea structurilor de personalitate prin analiza limbajului
obișnuit și au elaborat propria concep ție, numită Big-Five, ca alternativ ă la Five Factor
Model. A șa cum am v ăzut, acești autori sus țin că
toate trăsăturile care determin ă
diferențe individuale vor fi reprezentate în limbaj și prin analiza limbajului obi șnuit am
putea realiza o taxonomie comprehensiv ă a atributelor de personalitate.
Pe de altă parte, preocup ările legate de descoperirea structurilor de personalitate
prin prisma datelor oferite de chestionare au condus la apari ția paradigmei intitulat ă
„Modelul Big Five”(Five F actor Model). Distinctiv ă pentru aceast ă paradigm ă este
folosirea datelor culese cu ajutorul chestionarelor și utilizarea analizei factoriale în
reducția datelor. Aceast ă metodologie le-a permis s ă valideze ipoteza c ă toate trăsăturile
de personalitate pot fi redus e la cinci factori independen ți, între care nu mai exist ă
corelații semnificative.
Așa cum sublinia C. Dîr țu (2007), deosebirile dintre aceste dou ă modele sunt îns ă
minore, cea mai important ă dintre ele (în afar ă de cea de metod ă) fiind aceea c ă adepții
ipotezei lexicale (Big-Five), au renun țat la preten ția de a r ăspunde la întrebarea dac ă
numele tr ăsăturilor acoper ă structuri reale sau sunt simp le structuri lingvistice. Ace ști
autori afirm ă că există o strânsă legătură între limbaj și realitate și resping complet ideea
că personalitatea ar putea exista numai în limbaj, ei preferând s ă vorbeasc ă despre
atribute ale personalit ății și nu despre tr ăsături de personalitate.
Faptul că diferențele dintre cele dou ă variante ale modelului celor cinci factori
sunt minore și că țin mai degrab ă de un orgoliu privind supe rioritatea metodei utilizate
este demonstrabil și prin aceea c ă aproape întotdeauna studiile lexicale și cele bazate pe
chestionar apar împreun ă în acelea și publicații iar combatan ții din cele dou ă tabere
adoptă o poziție comună în fața criticilor dure venite din afara modelului (Dîr țu, 2007)

Modelul explicativ al personalit ății propus de Costa și McCrae

În iulie 1994 la Madri d, la a VIIa Conferin ță European ă de Psihologie a
Personalit ății Costa și McCrae (apud Minulescu, 1996) prezint ă pentru prima dat
ă
modelul construit de ei privind evaluarea personalit ății prin cei cinci superfactori
(Modelul Big Five). În articula țiile acestui „model al persoanei” personalitatea apare ca
una dintre subdiviziunile fundamentale, al ături de abilit ățile cognitive, cele fizice și de

5alte aspecte care intr ă în alcătuirea personalit ății ca „material” brut. În opinia autorilor
menționați, ceea ce intereseaz ă psihologul este reprezentat de adapt ările specifice,
respectiv felul în care au fost modelate tendin țele de baz ă prin influen țele externe și
interne. Psihologul nu poate schimba tr ăsăturile de baz ă ale clientului, dar cunoa șterea și
explicarea corect ă a acestora și a felului cum ele intervin în problemele existen țiale ale
persoanei, îl poate ajuta s ă reducă la minim dificult ățile. În acest model-cadru explicativ
susțin Costa și McCrae, explica țiile trebuie c ăutate la diferite nivele și anume, prin
intermediul a șa-numitelor procese de intermediere.

Figura 1. Modelul explicativ al persoanei în diagnoza tr ăsăturilor, Minulescu, 1996, p.26
În explicarea modelului avansat de ei Costa și McCrae consider ă că trăsăturile
bazale, faimo șii superfactori ai personalit ății – nevrozism, extraversie deschidere,
agreabilitate, con știinciozitate – apar ca dispozi ții psihice fundamental e, care nu trebuie
în nici un caz privite ca dimensiuni biologice, ele r ă
mânând constructe psihice care sunt
la rândul lor „servite” de stru cturile biologice (baze biologic e). Personalitatea este supus ă
acestor influen țe endogene (denumite de autori tendin țe bazale) dar și unor influen țe
exogene. Influen țele externe, rezumate prin conceptul de „situa ție existen țială”, reunesc
cadrul socio-cultural în care se formeaz ă persoana și sistemul de evenimente de via ță cu
întăririle pozitive/negative primite de individ de -a lungul vie ții și opereaz ă asupra
individului în dezvoltarea sa ontogenetic ă. În acest cadru biografia obiectiv ă este
constituită de cursul real al comportamentelor și trăirilor care formeaz ă viața individului.
Punctul de focalizare al aces tui model îl constituie adapt ările caracteristice ,
influențate atât de tendin țele bazale cât și de cultur ă, acele obiceiuri, at itudini, deprinderi,
valori, motive, roluri, rela ții care definesc „iden titatea contextualizat ă” și persoana pus ă
în contextul interrela țiilor în care s-a format și evolueaz ă. În acest model, un rol aparte în
evaluarea psihologic ă îl are imginea de sine ca o subdiviziune a adapt ărilor caracteristice
persoanei. R ăspunsurile la chestionarul de persona litate sunt legate cel mai mult și cel
BAZE BIOLOGICE BIOGRAFIE OBIECTIV Ă
Reacții emoționale
Schimbări semnificative
TENDINȚE BAZALE
Nevrozism Extraversiune Deschidere Agreabilitate Con
știinciozitate ADAPTĂRI
CARACTERISTICE Scopuri personale Atitudini
I.S. INFLUEN ȚE
EXTERNE Norme culturale Evenimente Intăriri
IMAGINE DE SINE
Scheme ale eului Mituri personale

6mai direct de acest nivel al imaginii de sine. Între tendin țele bazale și adaptările
caracteristice care constituie expresia direct ă a personalit ății, au avut loc și au în mod
continuu loc procese dinamice responsabile de un anume izomorfism. Individul intr ă în
viață cu anumite dispozi ții particulare c ărora li se d ă culoare local ă și sens prin cultura
prevalentă, prin intermediul proceselor de dezvoltare care creeaz ă acest izomorfism.
Modelul conceptualizat de auto rii americani pune problema explic ării în cadru
dinamic al personalit ății, a felului cum dispozi țiile bazale interac ționează cu un mediu în
schimbare pentru a produce expresiile fenotipice ale personalit ății: valori, proiecte
personale, rela ții personale, imaginea de sine.

Autori și studii confirmatorii ale Modelului Big Five

Studiile lui Costa și McCrae au condus la realizarea și validarea unor chestionare,
care cuprind cei 5 factori și câte 6 fa țete ale fiec ăruia dintre ei: nevrotism, extraversie,
deschidere, agreabilitate și conștiinciozitate . Așa cum observa Minulescu în 1996, un
impresionant num ăr de cercet ări indică un acord general asupra acestui model de 5
factori eviden țiat prin tehnica analizei factoriale și proceduri de autoevaluare și
heteroevaluare, proce duri realizate în lim bi diferite, pe e șantioane de subiec ți de sexe,
vârste și naționalități diferite.
Aceste cercet ări sunt schematizate de Mi nulescu (1996) prezentate dup ă cum
urmează: în Olanda, Brokken definește o structur ă factorial ă în 6 factori:
agreabilitate/dezirabilitate social ă, vioiciune, dominan ță, ordonare/precizie, stabilitate,
intro-extraversie, la care ulterior De Raad și Hofstee aduc o solu ție clară de 5 factori
definiți drept: extraversie, agreabilitate, con știinciozitate, stabilitate emo țională și
intelect. În Germania, Ostendorf define ște și el 5 dimensiuni bazale: activism,
conștiinciozitate, stabilitate emo țională, intelect. Italienii Caprara și Perugini ajung la 5
factori: con știinciozitate, extraversie, iritabil itate, egoism/altruism, conven ționalitate.
Studiile pe popula ția maghiar ă conduse de Szirmak și De Raad indică un acord unanim
pentru primii 4 factori: extraversia, agreabilitatea, con știinciozitatea și stabilitatea
emoțională. În privin ța celui de-al cincilea fact or denumirile sunt înc ă controversate.
Se ajunge la concluzia c ă toate trăsăturile de personalitate pot fi reduse la 5
factori între care nu mai exist ă corelații semnificative, deci sunt independen ți de ceilal ți .
Cei 5 mari factori denumi ți de Goldberg sunt: „Surgency” (cu sens de izbucnire) –
extravertit, vorb ăreț; Agreabilitate – pl ăcut, cooperant; Co știinciozitate – organizat,
sistematic; Stabilitate emo țională – neemotiv, lipsit de invidie; Intelect – creativ,
intelectual.
În concluzie, putem spune c ă există un larg consens printre cercet ătorii și
constructorii de chestionare de personal itate asupra unei structuri a personalit ății constând
din 5 superfactori, mari dimensiuni ale personalit ății. Dincolo de primii 4 factori, exist ă
însă un relativ dezacord privind semnifica ția psihologic ă a factorului 5 (nu a existen ței lui
ca atare). De exemplu, dac ă a r f i să luăm numai conceptele utilizate în literatur ă în
discutarea con ținutului psihologic al acestui celebru f actor 5, am descoperi o variabilitate
influențată în primul rând de concep ția autorilor. Astfel g ăsim termeni precum “Cultur ă”,
“Inteligen ță” (Borgotta, 1964), “Intelect”, “Intelectan ță”(Hogan, 1983), “Inteligen ță
fluidă”, “Grijă”, “Atenție” (Brand& Egan, 1989) și “Deschidere spre experien ță”
(Digman, 1996, John, 1990, apud Minulescu, 1996)

7
2. Descrierea celor cinci fa ctori ai Modelului Big-Five

În urma unor cercet ări elaborate și extensive exist ă un acord qwasi unanim,
asupra denumirii generice pentru cei 5 factori: Nevrotism, Extraversie, Deschidere,
Agreabilitate, Con știinciozitate . Într-o descriere extrem de succint ă și parțială (fiecare
autor propunând diferite fa țete sau nuan țe la modelul de baz ă) acești factori pot fi descri și
astfel (Howard, 2004): 1. Nevrotism (neuroticism) – N – descrie persoane cu accente nevrotice puternice, cu o
emoționalitate accentuat ă, în special în partea sa negativ ă, cu frici, angoase sau
depresii, persoane care necesit ă sprijin afectiv pentru a trece peste astfel de faze.
Polaritatea vizata de scala N este legat ă de continuumul dezechilibru emo țional –
echilibru emo țional .
2. Extraversie (extraversion) – E – descrie persoane comunicative, sociabile, vorb ărețe,
cu o bună prezență socială, cu o capacitate de verbalizare deosebit ă, persoane care se
simt bine în contexte sociale și caută din acest motiv interac țiunile cu ceilal ți.
Polaritatea vizat ă de scala E este surprins ă de continuumul extraversie–introversie.
3. Deschidere c ătre experien ță (openness to experience) – O – descrie persoane deschise
spre experien ț
e senzoriale, cu sim ț artistic, înclina ți spre muzic ă sau arte plastice,
animați de interese intelectuale, caracteriza ți de curiozitate științifică (în special în
științele naturale), apropia ți de natur ă și atrași în general, de o via ță în armonie cu
natura și frumosul. Polaritatea vizat ă de scala O este surprins ă în continuumul
deschidere c ătre experien ță – mod re ținut, conservator de a fi, care include și
preferința pentru familiar.
4. Agreabilitate (agreeableness) – A – descrie persoane agreabile, neagresive, pl ăcute,
animate de sentimente pl ăcute față de copii, fa ță de animale și, în general, fa ță de cei
din jur, cu rezisten ță la frustrare și care nu- și exprimă frustrarea prin acte de
agresivitate fizic ă sau verbal ă. Împreun ă cu scala Extraversiune, aceast ă scală face
referire la acele dime nsiuni ale personalit ății implicate în rela țiile sociale, fiind
caracterizat ă de polaritatea agreabil itate – duritate în rela țiile interpersonale.
5. Conștiinciozitate (conscientiousness) – C – detectează persoane ordonate, care prefer ă
medii de lucru bine structurate și controlate, capabile de munc ă susținută și de
concentrare îndelungat ă a energiei c ătre realizarea obiectivelor propuse, care sunt
dispuse să investeasc ă multă muncă și să nu se lase distrase de tenta ții. Dupa Costa și
McCrae (1990), acest fact or este legat de reu șita profesional ă, de nivel superior,
indiferent de domeniul de activitate, polaritatea exprimat ă de scal ă fiind
constiinciozitate – tend inta spre hedonism .
Așa cum am v ăzut studiile din literatura de specia ltate au condus spre realizarea și
validarea unor chestionare care cuprind cei 5 factori și câte 6 fa țete pentru fiecare dintre
ei (Howard & Howard, 2001).

8Figura 2 Cei cinci factori și dimensiuni subordonate (dup ă Howard & Howard, 2001)

Șase fațete ale
EXTRAVERSIEI INTROVERTIT E- EXTRAVERTIT E+
Afectivitate Rezervat; formal Prietenos, intim
Sociabilitate Rareori caut ă compania celorlal ți Sociabil, caut ă compania celorlal ți
Asertivitate Stă în fundal Î și spune punctul de vedere, conduce
Activitate Ritm lent Ritm rapid
Căutare de provoc ări Nevoie mic ă de provoc ări Urm ărește provocarea
Emoții pozitive Mai puțin exuberant Vesel, optimist
Șase fațete ale
CONȘTIINCIOZIT ĂȚII FLEXIBIL C- CONȘTIINCIOS C+
Competen ță Deseori se simte nepreg ătit Se simte capabil și pregătit
Ordine Dezorganizat, nesistematizat Bine organizat, ordonat
Datorie Liber față de obliga ții Guvernat de con știință, de încredere
Dorința de realizare Nevoie sc ăzută de autorealizare Condus de nevoia de succes
Auto-Disciplin ă Procrastina ție; distras Concentrat asupra îndeplinirii
sarcinilor
Deliberare Spontan; gr ăbit Gânde ște bine înainte de a ac ționa
Șase fațete ale
NEVROTISMULUI INDIFERENT N- REACTIV N+
Teamă Relaxat; calm Îngrijorat
Furie Se înfurie greu Se înfurie repede
Descurajare Se descurajeaz ă greu Se descurajeaz ă repede
Conștiință de sine Se rușinează greu U șor de stânjenit
Impulsivitate Rezistă ușor tentațiilor Tentat cu u șurință
Vulnerabilitate Suportă stressul cu u șurință Vulnerabil
Șase fațete ale
ADAPTABILIT ĂȚII NEADAPTABIL A- ADAPTABIL A+
Încredere Cinic, sceptic Onest, bineinten ționat
Sinceritate Prevenitor, extinde adev ărul Direct, sincer
Altruism Nu vrea s ă se implice Dore ște să-i ajute pe ceilal ți
Agresivitate Agresiv; competitiv Cedeaza u șor, defensiv
Modestie Se simte superior celorlal ți Umil, autodepreciativ
Supunere Încăpățânat; rațional U șor de convins
Șase fațete ale
DESCHIDERII CONSERVATOR D– EXPLORATOR D+
Imaginație Orientat pe “aici și acum” Imaginativ; vis ător
Estetică Neinteresat de art ă Apreciaz ă arta și frumuse țea
Sentimente Ignoră și desconsider ă sentimentele Valorizeaz ă toate sentimentele
Acțiuni Preferă familiarul Prefer ă varietatea; încearc ă lucruri noi
Idei Focalizare intelectual ă îngustă Curiozitate intelectual ă largă

9
O dată cu apari ția Modelului Big Five au ap ărut și numeroase cercet ări și
instrumente de evaluare a personalit ății care au la baz ă aceiași 5 factori. Printre acestea se
numără Five Factor Model, OCEAN si NEO (cu versiunile NEO PI-R și NEO-FFI) etc.
Deși se centreaz ă pe surprinderea și „măsurarea” acelora și 5 factori de personalitate,
fiecare dintre aceste in strumente se diferen țiază de celelalte prin modul de construc ție,
sistemul de cotare și interpretare sau fa țetele personalit ății surprinse.
Pornind de la premisa c ă un astfel de instrument poate fi construit și validat
pornind de la realitatea româneasc ă, ne-am propus și noi construirea și validarea unei
probe autohtone de evaluare a personalit ății după Modelul Big Five .

3. Chestionarul B. F. II.; construc ție și factori

Chestionarul Big-five II a fost construit în inte rvalul 2005-2007 în cadrul
colectivului E-team
1. Chestionarul a fost gândit pentru a fi aplicat în context
organizațional, creându-se premisele necesare cre șterii rezisten ței la tendin ța de fațadă în
situații de selec ție profesional ă. Pentru aceasta, în construc ția factorilor am preferat
utilizarea de aser țiuni cu dou ă variante de r ăspuns (pe cât posibil similare sub aspectul
dezirabilit ății sociale), subiec ții fiind obliga ți să facă o alegere for țată între cele dou ă
variante de r ăspuns, fiecare variant ă exprimând unul dintre cei doi poli ai factorului
evaluat.
În construirea acestor itemi am luat în calcul mai multe perspective diferite de
definire și interpretare a celor 5 factori. De și am pornit de la modele le consacrate propuse
de Costa și McCrae (1994) și Goldberg (1990), factorii chesti onarului construi t de noi nu
se suprapun în totalitate peste factorii acestor modele, preferâ nd o abordare exhaustiv ă și
preluând spre analiz ă și operaționalizare perspective diferite de definire ale celor cinci
factori. În cadrul colectivului E-te am am parcurs mai multe etape pân ă a ajunge la
versiunea chestionarului B. F. II. prezentat în acest studiu.
Astfel, dup ă definirea cadrului conceptual și a semnifica țiilor interpretative
subsumate fiec ăruia dintre cei cinci factori, au fost formula ți itemii, aser țiuni cu dou ă
variante. Exemple de itemi:

Situațiile noi:
a) mă fac să devin curios;
b) mă fac să devin prudent.

Cel mai mult îmi place:
a) să pun în practic ă idei realiste
b) să găsesc idei originale

1 E-team este o echip ă de cercetare mixt ă studenți – cadre didactice – absolven ți, cu peste 45 de
membri și un program de cercetare care presupune întâlniri de lucru s ăptămânale de minim 2 ore
pe săptămână Valori Dogmatic; conservator Deschis la reevaluarea valorilor

10Inițial au fost propu și un num ăr mare de itemi care au fost analiza ți în cadrul
grupului de lucru și au fost re ținuți 131 de itemi ca fiind corect formula ți. Acești 131 de
itemi au fost propu și spre evaluare unui grup de 20 de subiec ți (alții decât cei care au
participat la redactarea itemilor) pentru evaluarea validit ății de con ținut prin proba
experților. Am verificat m ăsura în care fiecare item, într-o prezentare aleatorie, este
recunoscut și alocat corect uneia dintre cele trei dimensiuni descrise anterior. În urma
acestui proces au fost elimina ți 31 de itemi datorit ă dipersiei mari (variabilit ății cu care
experții i-au atribuit diferi ților factori, al ții decât cei presupu și de noi). Chestionarul
obținut astfel a fost aplicat pe un lot de 272 de subiec ți din popula ția general ă și au fost
analizate rezultatele. În urma analizei consisten ței interne au fost elimina ți 25 de itemi și
reținuți 75 de itemi în forma final ă a chestionarului (câte 15 item i pentru fiecare dintre cei
5 factori).
Pentru că am considerat c ă nu există o suprapunere perfect ă a ariei de semnifica ție
a factorilor ob ținuți de noi cu nici unul dintre modelele Big Five consacrate, am preferat
ca, în func ție de fațeta dominant ă surprinsă de factorii chestionarului B.F. II s ă oferim
denumiri specifice, adaptate factorilor ob ținuți.
Corespunz ător factorului extroversiune din Modelul Big Five, am identificat și
definit factorul numit de noi Sociabilitate (comunicare /extroversiune) cu polii „ Izolat ”
(scoruri mici) și „Sociabil ” (scoruri mari). Pentru factorul conștiinciozitate din Modelul
Big Five am identificat un factor numit de noi Perseveren ță (rigurozitate
/conștiinciozitate) cu doi poli „Mobil” (scoruri mici) și „Perseverent” (scoruri mari)
Corespunz ător factorului nevrozism din Modelul Big Five, în modelul nostru am
identificat factorul Nesiguran ță (neîncredere în sine /nevrozism) cu polii „Sigur pe
sine” (scoruri mici) „Îngrijorat” (scoruri mari). Factorul agre bilitate /adaptabilitate a fost
izolat de noi și definit ca fiind Altruism (agreabilitate) având polii „Egocentric” (scoruri
mici) și „Altruist” (scoruri mari). În fine, corespunz ător factorului deschidere la nou
/cultură, am identificat factorul Deschidere (complexitate /deschidere la nou) cu polii
„Administrator” (scoruri mici) și „Explorator” (scoruri mari). Factorii chestionarului B.F.
II au obținut pe acest lot (272 de subiec ți) următorii coeficen ți de consisten ță internă
(Alpha Cronbach):
Sociabilitate = ,822 Perseveren ță = ,706
Nesiguran ță = ,806
Altruism = ,711 Deschidere = ,895
3. Analiza rela țiilor dintre factorii B.F. II
și alte dimensiuni ale personalit ății

3. 1. Designul cercet ării
Chestionarul B.F. II defin it mai sus, a fost aplica t pe un lot de 524 de subiec ți în
vederea (re)verific ării consisten ței interne și verificării relațiilor semnificative stabilite cu
alte variabile ale personalit ății (aspecte legate de verificarea validit ății convergente).

11
Participan ți:

La cercetare au part icipat 524 de subiec ți cu vârstele cuprinse între 18 și 69 de
ani, cu o medie de vârst ă de 39.1 ani și abaterea standard de 9.857. Din totalul subiec ților,
73.1 % sunt femei iar 26.9 % sunt b ărbați. În func ție de nivelul de studii, 2.1 % dinte
subiecți au studii gimnaziale, 56.3 % au studii liceale și 33.5 % au studii universitare. În
funcție de nivelul de venit 6.8 % au venituri mai mici de 100 €, 46.4 % au între 100 și
200€ venit lunar, 26.9 % au 200-300 €, 13.3 % au 300-5 00 €, 1% dintre subiec ți câștigă
între 700 și 1000 € pe lun ă și 1.9 % dep ășesc 1000 € pe lun ă salar. În func ție de specificul
activității, 20.8 % lucreaz ă în domeniul produc ției, 59.4 % în domeniul serviciilor și 19.8
% lucreaz ă în comer ț.

Probele utilizate

Chestionarul Big-Five II a fost aplicat împreun ă cu alte 3 chestionare care au
confirmat, pe fiecare factor, o consisten ță internă superioar ă pragului de ,700 (Alpha
Cronbach): Chestionarul E.P.I. (H.J. Eysenc k), Chestionarul „DA 22006” (T. Constantin)
și Inventarul K.A.I. „Adaptar e – Inovare.” (M. Kirton).
Chestionarul E.P.I. (H.J. Eysenck, 1969) , cu ajutorul a 57 de itemi cu r ăspuns
dihotomic de tip da /nu, vizeaz ă evaluarea a dou ă dimensiuni principale – extraversiunea
și nevrozismul și o scală de minciun ă – liar. Chestionar D.A. 2.2006 (T. Constantin,
2007), având 203 itemi grupa ți în 10 factori, evalueaz ă 10 dimensiuni accentuate
operaționalizate pornind de la mode lul propus de Karl Leonhard: demonstrativitatea,
hiperexactitatea, hiperperseveren ța, nestăpânirea, hipertimia, distimia, labilitatea, exaltarea,
anxietatea și emotivitatea . Inventarul K.A.I. „Adaptar e – Inovare” (M. Kirton, 1976),
cuprinde 33 de itemi cu evaluarea pe o scal ă în 5 trepte și vizează o dimensiune general ă
– stil cognitiv de tip adaptativ – inovativ și trei subfactori /dimensiuni: originalitate,
ineficiență și supunere .
Consisten ța internă a chestionarului Big-Five II a fost probat ă din nou iar
coeficienții Alpha-Cronbach ob ținuți pe lotul de 524 au fost urm ătorii:
Sociabilitate = .814 Perseveren ță = .701
Nesiguran ță = .774
Altruism = .701 Deschidere = .856
3. 1. Analiza și interpretarea datelor

Analiza diferen țelor

Analizând diferen țele între media scorurilor subiec ților aparținând unor categorii
diferite de gen, vârst ă, studii sau nivel de venituri, am identificat câteva diferen țe
semnificative statistic dar de putere redus ă.

12comer t servicii productie
specif_a0.42
0.40
0.38
0.36
0.34
0.32Astfel, testul T a eviden țiat diferen țe semnificative între subiec ții de gen masculin
și cei de gen feminin la factorul nesiguran ță în sensul c ă subiecții de gen feminin au
scoruri ceva mai mari la acest factor.
Folosind Anova One Way s-au identificat diferen țe în funcție de nivelul de venit
al subiec ților pentru factorul nesiguran ță (subiecții cu venituri între 700-1000 € au
scoruri semnificativ mai mi ci la acest factor decât celelalte grupe de subiec ți). În mod
similar s-au identificat diferen țe semnificative în func ție de specificul activit ății în ceea
ce privește scorurile la factorul deschidere , în sensul c ă subiecții care lucreaz ă în
domeniul serviciilor ob țin scoruri mult mai mari la acest factor, comparativ cu celelalte
grupe (produc ție sau comer ț).

Figura 6 : Diferențe între tipul de activitate în func ție de factorul „deschidere”.
S-au observat diferen țe între diferitele grupe de vârst ă în ceea ce prive ște factorii
sociabilitate, perseveren ță, altruism și deschidere în sensul c ă scorurile la altruism și
deschidere scad odat ă cu înaintarea în vârst ă
în timp ce scorurile la perseveren ță cresc
odată cu vârsta.

Analiza corela țiilor

În vederea verific ării unor aspecte ale validit ății convergente s-au analizat
corelațiile dintre factorii chestionarului B.F. II și factorii celorlalte probe prezentate mai
sus.
De exemplu, am presupus c ă între factorii extroversiune EPI și factorul
sociabilitate B.F. II. exist ă corelații puternice datorit ă universului similar al celor dou ă
dimensiuni. În mod similar am presupus c ă între factorul nevrozismul EPI și factorul
nesiguran ță B.F. II vor exista de asemenea corela ții puternice și înalt semnificative.
Tabelul corela țiilor obținute între factorii Big-Five II și factorii EPI (Eysenck) ne
arată că sociabilitatea B.F. II. coreleaz ă puternic, pozitiv și semnificativ cu

13extroversiunea EPI (r=0.650) iar nesiguran ța B.F. II. coreleaz ă puternic, pozitiv și
semnificativ cu nevrozismul EPI (r=0.635). Aceste date credem c ă oferă un suport
empiric solid în sprijinul ideii c ă cei doi factori ai chestionaru lui B.F. II. suprind aspecte
semnificative ale extroversiunii și nevrozismului postulate în Modelul Big Five,
confirmâd astfel validitatea concurent ă a chestionarului B.F. II. pentru ace ști factori.

Figura 3 : Tabelul corela țiilor dintre factorii B.F. II. și EPI (Eysenck, 1969)

Există și alte corela ții semnificative identificate între factorii chestionarului B.F.
II. și factorii EPI care exprim ă relații logice în sensul sus ținerii validit ății convergente.
Factorii nesiguran ță și perseveren ță B.F. II. corelaz ă negativ cu extroversiunea EPI în
timp ce altruismul și deschiderea B.F. II. corelez ă pozitiv cu acela și factor
(extroversiunea EPI ) Am putea presupune c ă extroverti ții (EPI) sunt mai siguri pe ei dar
mai puțin perseveren ți și, în acela și timp, mai altrui ști și mai deschi și spre noi experien țe,
Trebuie precizat îns ă că, între factorii B.F. II și factorii EPI nu exist ă o
suprapunere perfect ă având în vedere c ă factorii chestionarului B.F. II vizeaz ă și alte
aspecte decât cele surpinse de chesti onarul EPI. De exemplu, factorul sociabilitate B.F. II
pe lângă itemii opera ționalizând extroversiunea, con ține și itemi vizând activismul,
asertivitatea și afectivitatea, fiind sensibil diferit atât de extroversiunea EPI cât și de
extroversiunea din Modelele Big Five . În acest din urm ă caz, chestionarul nostru difer ă
de exemplu de modelele propuse de Costa și McCrae (1990) sau de Howard & Howard,
(2001), datorit ă slabei reprezent ări prin itemi a subdimensiunilor căutare de provoc ări și
emoții pozitive.
În mod similar celor descrise mai sus am presupus existen ța unor corela ții
semnificative și puternice dintre factorul deschidere B.F. II și inventarul Adaptare-
Inovare (K.A.I.) sau subfactorii acesteia.
Figura 4 : Tabelul corela țiilor dintre factorii B.F. II. și K.A.I. (Kirton, 1976)
Correlations
Pearson Correlation
.476** -.413** -.438** .384** .627**
.154** -.007 -.564** .259** .368**
.301** -.177** -.458** .244** .553**
.417** -.267** -.680** .394** .687**Originalitate
Ineficienta
Nesupunere
Adaptare_InovareSOCIABILITATE
(extroversiune)NESIGURANTA
(nevrozism)PERSEVERENTA
(constiinciozitate)ALTRUISM
(agreabilitate)DESCHIDERE
(deschidere la nou)
Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).**. Correlations
Pearson Correlation
.650** -.375** -.401** .507** .507**
-.250** .635** .101* -.149** -.178**
.063 -.332** .202** .071 -.015Extroversiune_EPI
Nevrozism_EPI
Minciuna_EPISOCIABILITATE
(extroversiune)NESIGURANTA
(nevrozism)PERSEVERENTA
(constiinciozitate)ALTRUISM
(agreabilitate)DESCHIDERE
(deschidere la nou)
Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).**.
Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).*.

14

Tabelul corela țiilor dintre factorii B.F. II și factorii KAI confirm ă ipoteza ini țială.
Factorul deschidere B.F. II coreleaz ă puternic, pozitiv și semnificativ cu stilul inovativ
KAI (r = 687), originalitatea (r = 627) și nesupunerea (r = 553).
În același timp factorul perseveren ță B.F. II coreleaz ă puternic negativ cu to ți
factorii KAI., din perspectiva acestor corela ții putând afirma c ă o persoan ă cu cât este
mai perseverent ă cu atât este mai pu țin original ă sau inovativ ă, mai supus ă (se
conformeaz ă cu ușurință deciziilor șefilor sau grupului de munc ă) și mai eficient ă. Pe de
altă parte sociabilitatea B.F. II coreleaz ă pozitiv cu originalitatea, nesupunerea și stilul
inovativ KAI, persoanele sociabile fiind recunoscute ca fiind mai originale și inovative și
mai nonconformiste, comparativ cu persoanele mai pu țin sociabile (izolate).
O altă probă folosită în cercetarea noastr
ă – chestionarul DA 2 2006 – pune în
evidență existența unor trăsături accentuate, adic ă a unor „însu șiri speciale sau tr ăsături a
căror intensitate dep ășește media, favorizând o pregnan ță a manifest ării respectivei
trăsături” (K. Leonhard, 1972), în sens pozitiv sau negativ, în situa ții de viață diferite.

Figura 5 : Tabelul corela țiilor dintre factorii B.F. II. și DA 2 2006 .

Am identificat corela ții semnificative multiple între factorii chestionarului B.F. II
și dimensiunile accentuate D.A. 22006. De exemplu, sociabilitatea B.F. II coreleaz ă
pozitiv cu demonstrativitatea (r = .500) și hipertimia (r = .420) și negativ cu distimia (r =
-.441) și anxietatea (r = -.407). Altfel s pus cu cât o persoan ă obține scoruri mai mari la
sociabilitate, cu atât este mai dezinhibat ă, predispus ă să se dezvăluie cu ușurință celorlalți
(demonstrativitate), are un surplus de enegie pe care o investe ște în rela țiile cu ceilal ț
i
(hipertimie), este mai pu țin anxioas ă sau marcat ă de o afectivitate negativ ă (distimie).
Factorul nesiguran ță B.F. II coreleaz ă negativ cu hipertimia (r = -.333) și pozitiv cu
anxietatea (r = .615) , distimia (r = .358) , labilitatea (r = .355) , și emotivitatea (r = .392).
Astfel, cu cât o persoan ă are scoruri mai mari la nesiguran ță (nevrozism) cu atât ea are Correlations
Pearson Correlation
.500** -.188** -.276** .348** .309**
-.206** .158** .546** -.276** -.335**
.020 .175** -.062 -.119** -.035
.133** .240** -.124** -.016 .051
.420** -.333** -.206** .350** .341**
-.441** .358** .420** -.384** -.454**
-.004 .355** -.190** .088 .083
.081 .229** -.065 .212** .019
-.407** .615** .219** -.251** -.391**
-.179** .392** .102* -.036 -.169**demonstativitate
hiperexactitate
hiperperseverenta
nestapanire
hipertimie
distimie
labilitate
exaltare
anxietate
emotivitateSOCIABILITATE
(extroversiune)NESIGURANTA
(nevrozism)PERSEVERENTA
(constiinciozitate)ALTRUISM
(agreabilitate)DESCHIDERE
(deschidere la nou)
Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). **.
Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). *.

15șanse să fie mai anxioas ă, mai emotiv ă, cu tendin țe distimice și o labilitate psihic ă mult
mai pronun țată, comparativ cu persoane cu scorur i mici la acest factor (stabile
emoțional). În mod similar, cu cât o persoan ă obține scoruri mari la factorul persveren ță
B.F. II cu atât are șanse să aibă scoruri mari la hiperexactitate și distimie iar scorurile
mari la factorul altruism (B.F. II) coreleaz ă cu scorurile mari la demonstrativitate și
hipertimie și cu scoruri mici la distimie . În fine, deschiderea B.F. II coreleaz ă pozitiv cu
demonstrativitatea și hipertimia și negativ cu hiperexactitatea, distimia și anxietatea . În
acest din urm ă caz, de exemplu, putem afirma faptul c ă persoanele cu scoruri mari la
deschidere (B.F. II) au capacitatea de a sesiza și folosi oportunit ățile în rela țiile cu ceilal ți
(demonstrativitate) și predispozi ția de a se implica în proiecte diverse și multiple
(hipertimia). În acela și timp astfel de persoane au o înclina ție redusă spre planificare și
verificare (hiperexactitate) și o dispozi ție la polul opus seriozit ății și apatiei specifice
distimicului.

4. Concluzii

Reamintim c ă validitatea de con ținut pentru itemii Chestionarului B.F. II. a fost
verificată la începutul activit ății de cercetare și construc ție a itemilor prin proba
experților, în timp ce consisten ța internă a probei (m ăsură a fidelit ății și estimare a
pragului maxim al validit ății) a fost probat ă pe ambele loturi de subiec ți, obținând valori
superioare pragului de .700 (Alpha Cronbach).
În ceea ce priveste verificarea validit ății convergente, rela țiile prezentate în
paragrafele anterioare credem c ă ilustrează în mod conving ător aspecte semnificative ale
acesteia. La o prim ă estimare, ca rezultate a acest or analize, putem afirma c ă am adus
probe concludente care s ă susțină ideea validit ății concurente pentru factorii nesiguran ță
(nevrozism) și sociabilitate (extroversiune) prin corela țiile mari ob ținute de ace ști factori
cu factori similari din EP I (Eysenck). Prin corela ții obținute între factorii Inventarului
Adapatare – Inovare K.A.I. (Kirton) am probat validitatea concurent ă a factorului
deschidere din B.F. II. și o verificare par țială a factorului perseveren ță (corelații negative
superioare valorii .680 cu scala Adaptare – Inovare). Corela țiile multiple stabilite între
factorii chestionarulu i construit de noi și dimensiunile accentuate puse în eviden ță de
Chestionarul D.A. 22006, completeaz ă acest tablou, oferind alte serii de corela ții
convergente conving ătoare.
Specificăm faptul c ă o verificare complet ă a validit ății concurente a probei
construite de noi o vom considera încheiat ă doar dup ă realizarea unor studii care s ă pună
în relație factorii chestionarului B.F. II. cu alte probe similare construite dup ă Modelul
Big Five. Numai dup ă ce vom ob ține coeficien ți de corela ție la praguri superioare valorii
,600 pentru fiecare dintre perechile de factori similari, din dou ă sau mai multe probe
similare recunoscute, construite dup ă modelul Big Five, ne vom declara multumi ți
considerând verificarea validit ății concurente a probei c onstruite de noi satisf ăcătoare.
Chestionarul construit de noi trece printr-un proces de dezvoltare pentru a
surprinde întreaga plaj ă de semnifica ții a fiecărui factor din modelul Big-Five și printr-un
proces de validare concurent ă. Sunt de asemenea în derulare și studii de verificare a
fidelității și a validit ății de criteriu (validitate predictiv ă).
Prin itemii dihotomici, egal dezirabili, proba construit ă de noi are și avantajul unei
rezistențe mari la tendin ța de fațadă care apare în situa țiile de evaluare psihologic ă. Din

16acest motiv dar și datorită faptului c ă este o prob ă autohton ă, construit ă „după mintea
românului”, credem c ă poate fi o prob ă redutabil ă ce poate fi utilizat ă cu succes în
procesul de selec ție profesional ă.

Bibliografie:

Agape, A. M. (2004) Orientare spre eroare și stil cognitiv – Modelul Big Five și
replicarea acestuia in limba romana manuscris lucrare de licen ță.
Allport, G. W. (1991) Structura și dezvoltarea Personalit ății, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, București
Chaplin, J.P. (1985) Dictionary of Psychology , Second Revised Edition, New York,
Laurel
Costa, R. R., McCrae, P.T. (2003) Personality in Adulthood: A Five Factor Theory
Perspenctive ediția a 2-a, Guilford Press, New York
Dîrțu, C (2007) – Psihologia personalit ății în Psihopedagogie sociala , suport de curs,
anul II ID, Editura Universita ții „Al Ioan Cuza”, Ia și.
Digman, John (1996) The Curious History of the Five-Factor Model î n Handbook of
Psychology: Theory and Research, Guilford, New York
Ghaibi, Mohamed (2000) Contribution des traits de personnalité à la compréhension du
comportement d’achat des internautes: une approche modérée par les facteurs
situationnels http://web.univ-pau.fr/IA E-CREG/IMG/pdf/GHAIBI.pdf
Goldberg, L (1996) The Big Five Factor Structure as an Integrative Framework: An
analysis of Clarke’s AVA Model în Journal of Personality Assesment , 65 (3)
Goldberg, L., Hofstee, W. (1997) A comparison Of Big Five Structures of Personality
Traits in Dutch, English and German în European Journal of Personality , Vol. 11
nr. 1, pp. 15-31,
Howard, P.J., & Howard, J.M. (2001a) Professional Manual for the Workplace Big Five
Profile (WB5P) Charlotte: Center for Applied Cognitive Studies.
Howard, P. J.; Howard, J. M., (2004), The Big Five Quickstart: An Introduction To The
Five Factor Model Of Personality For Human Resource Professionals , in Center
for applied cognitive Studies (CentACS), http://www.centacs.com/quickstart.htm

17Minulescu M., (1996), Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologic ă, Editura
Garell Publishing House, Bucure ști
Srivastava, S., John, O. P The Big-Five Trait Taxonomy: History, Measurement, and
Theoretical Perspectives http://www.uoregon.edu/~sanjay/pubs/bigfive.pdf
Srivastava, S. (2006 ) Measuring the Big Five Personality Factors .
http://www.uoregon.edu/~ sanjay/bigfive.html