Speci alizarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor [622325]

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMI CE
Programul de studii: Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :
Lector. Univ. Dr. Adrian NEDELCU

Absolvent: [anonimizat]
2020

Universitatea Petrol Gaze, Ploiești
Facultatea de Științe Economice
Departamentul Administrarea Afacerilor
Speci alizarea – Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor

Studiu comparativ asupra activității turistice din România și
Cehia

Coordonator: Lect. univ . dr. Nedelcu Adrian Student: [anonimizat] 1
CAPITOLUL 1: SITUAȚIA ACTUALĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA ȘI CEHIA …….. 2
1.1 România și Cehia – prezentare generală ………………………….. ………………………….. ………. 2
1.2 Organizarea turismului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
1.3 Starea actuală a turismului ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
1.4 Turismul internațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 6
CAPITOLUL 2: POTENȚIALUL TURISTIC DIN CELE DOUĂ ȚĂRI ……………………….. 10
2.1 Potențialul turistic natural ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
2.2 Potențial turistic antropic ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
CAPITOLUL 3: VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ………………………….. .. 19
3.1 Infrastructura turistică în România și Cehia ………………………….. ………………………….. .. 19
3.2 Oferta turistică în România și Cehia ………………………….. ………………………….. ………….. 23
3.3 Caracteristicile circulației turistice ………………………….. ………………………….. ……………. 27
3.3.1 Principalii indicatori ce caracterizează circulați a turistică ………………………….. ………… 27
3.3.2 Circulația turistică în România și Cehia ………………………….. ………………………….. …….. 28
3.3.3 Evoluția numărului de turiști rezidenți și non -rezidenți în România și Cehia …………… 30
3.3.4 Evoluția numărului de înnoptări în România și Cehia ………………………….. ……………… 32
3.3.5 Durata medie a sejurului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 33
3.3.6 Gradul de utilizare a capacităților de cazare ………………………….. ………………………….. .. 34
3.4 Tipuri și forme de turism ………………………….. ………………………….. …………………………. 36
3.5 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 38
CAPITOLUL 4: ST UDIU DE CAZ BUCUREȘTI – PRAGA ………………………….. …………. 41
4.1 Prezentare generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 41
4.2 Indicatori statistici ce caracterizează activitatea de turism din București și Praga …….. 41
4.3 Prezentarea atracțiilor turistice reprezentative ce contribuie la imaginea destinației
turistice: București – Praga ………………………….. ………………………….. ……………………….. 44
4.4 Evenimente culturale București -Praga ………………………….. ………………………….. ………. 50
4.5 Formele de turism predominante în București și Praga ………………………….. …………….. 51
CONCLUZII GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 52
Bibliografie …………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 53

1

INTRODUCERE
Obiectul de stud iu al lucrării îl constituie tema intitulată „Studiu comparativ asupra
activității turistice din România și Cehia” prin prezentarea aspectelor teoretice și analiza
turismului în cele două țări. Lucrarea reprezintă un studiu comparativ între România și Cehi a
privind turismul prin prisma potențialului turistic natural și antropic și valorificarea
potențialului turistic. Astfel, lucrarea de licență este structurată în patru capitole. Primul capitol
cuprinde situația actuală a turismului în România și Cehia cu analiză generală a țărilor, noțiuni
teoretice și analize privind organizarea turismului, starea actuală a turismului și turismul
internațional.
Potențialul turistic al celor două țări este cuprins în capitolul doi, tratat separat în două
subcapitole: potențialul turistic natural care cuprinde potențialul turistic al reliefului, climei,
hidrografiei, vegetației și faunei și potențialul turistic ant ropic unde am analizat și prezentat
vestigiile arheologice și monumentele de artă, obiectivele religioase, obiectivele tehnico –
economice precum și instituțiile și evenimentele cultural -artistice.
În urma analizei potențialului turistic, în capitolul trei am urmărit valorificarea
acestuia prin prezentarea infrastructurii turistice din cele două țări, ofertei turistice,
carcateristicile circulației turistice, unde am analizat pe o perioadă de 6 ani principalii indicatori
ce caracterizează circulația turistic ă (evoluția numărului de sosiri și înnoptări, durata medie a
sejurului, gradul de utilizare a capacităților de cazare), tipurile și formele de turism precum și
o analiză SWOT.
Ultimul capitol cuprinde studiul de caz privind turismul în cele două capitale
(București -Praga), unde am realizat o prezentare generală a orașelor, am calculat și interpretat
indicatorii statistici ce caracterizează activitatea de turism din cele două orașe, am realizat o
prezentare a atrcațiilor turistice ce contribuie la imaginea destinației turistice din cele două țări
și evenimentele culturale importante care atrag un număr considerabil de turiști precum și
formele de turism predominante. Ultima parte a lucrării cuprinde Concluziile generale rezultate
în urma analizei și Bibliog rafia.

2

CAPITOLUL 1: SITUAȚIA ACTUALĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA
ȘI CEHIA
1.1 România și Cehia – prezentare generală
România este un stat membru al Uniunii Europene , are o suprafață de 238.391 𝑘𝑚2 și o
populație de 19.4 milioane locuitori, care se situează în sud -estul Europei, în partea de nord a
Peninsulei Balcanice, în bazinul inferior al fluviului Dun ărea, cu ieșire la Marea Neagră.
Capitala statului este București care se află în sud -estul Români ei. Se învecinează cu Bulgaria
la Sud, Serbia la Sud -Vest, Ungaria la Nord -Vest, Ucraina la Nord -Est și Republica Mold ova
la Est. România este împărțită în 8 regiuni de dezvoltare (Regiunea Nord -Est, Regiunea Sud –
Est, Regiunea Sud -Muntenia, Regiunea Sud -Vest Oltenia, Regiunea Vest, Regiunea Nord -Vest,
Regiunea Centru, Regiunea București -Ilfov), cu 41 de județe , 103 munic ipii, 217 orașe și 2861
comune.

Fig. 1.1 Poziția geografică a României în cadrul Europei
Cehia este o țară aflată în Europ a Centrală, membră a Uniunii Europene, cu o suprafață
de 78,867 𝑘𝑚2 fară ieșire la mare și cu o populație de 10.6 milioane locuitori . Aceasta se
învecinează cu Polonia la Nord, Germania la Vest, Austria la Sud și cu Slovacia la Est. Capitala
Cehiei este Praga, fiind și cel mai mare oraș. Republica Cehă este împărțită in 14 regiuni: Praga,

3

Bohemia Centrală, Bohemia de Sud, Plzeň, Karlovy Vary, Ústí nad Labem, Liberec, Hradec
Králové, Pardubice, Olomouc, Moravia -Silesia, Moravia de Sud, Zlín, Vysočina, 606 orașe și
6.250 comune . Cele mai mari orașe sunt: Praga, Brno, Ostrava, Plzeň, Liberec, Olomouc, Ústí
nad Labem, Hradec Králové, České Budějovice, Pardubice.

Fig. 1.2 Poziția geografică a Cehiei în cadrul Europei
Cehia este un stat care a luat naștere în anul 1993 în urma dizolvării Cehoslovaciei.
Distanța rutieră dintre România și Cehia este de 1.230 km.
1.2 Organizarea turismului
Organizarea turism ului în România este coordonată de Ministerul Turismului , ca organ
central de specialitate al adiminstrației publice, care susține dezvoltarea turismului și controlul
activității de turism. Organizarea și atribuțiile Ministerului Turismului sunt stabilite prin
hotărâre a Guvernului. Pe lângă Ministrul Turismului mai funcționează și Consiliul Consultativ
al Turismului , este un organism de consultanță ce stabilește la nivel național p rogramul anual
de dezvoltare a turismului cu strategiile ramurilor economice implicate în activitatea turistică.
Consiliul Consultativ al Turismului are în componență reprezentanți ai autorităților publice
centrale și locale, asociațiilor, fundațiilor, organizați ilor cu atribuții și activitate în domeniul
turismului, ai mediului de afaceri din domeniul turismului. Direcția marketing și promovare

4

turistică este un c ompartiment de specialitate din cadrul structurii organizatorice a M inisterului
Turismului și are drept obiectiv derularea activității de marketing și promovare turistică, internă
și externă, incluzând planificarea strategică de marketing și promovare, prin intermediul
canalelor de promovare. În România există următoarele organizații de turism:
• Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Turism – I.N.C.D.T are ca obiect principal
de activitate efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative, de interes public și
național, care privesc dezvoltarea și promovarea turismului românesc.
• Asocia ția Na țional ă de Turism Rural Ecologic și Cultural din Rom ânia (ANTREC),
înființată din anul 1994, este o organiza ție non -profit care are drept obiective
identificarea, dezvoltarea și promovarea turismului rural românesc.
• Federația Română de Dezvoltare Montană și Rurală (FRMDR) a luat ființă în anul 1991
cu rol impor tant în dezvoltarea și implementarea agroturismului în România, FRDMR a
întreprins acțiuni și colaborări la nivelul organismelor guvernamentale și
neguvernamentale, pe plan național și internațional.
• Asociația N ațională a Agențiilor de Turism (ANAT) , este organizația ce reprezintă
agențiile de turism din România la nivel național cât si internațional.
• FIHR (Federația Industriei Hoteliere din România) este o organizați e ce promovează
interesele industriei hoteliere si restaurantelor din România, organizație non -profit și non –
guvernamentală. Această organizație este afiliată la două organizații interna ționale de
profil: IH&RA (Asociația Internațională a hotelurilor ș i res taurantelor ) la nivel
internațional și HOTREC (Confederația Asociațiilor Naț ionale de H oteluri, Restaurante,
Cafenele ș i asimilate din Uniunea Europeană și Spaț iul Economic European) la ni vel
european.
• OPTBR (Organizația Patronală a Turismului Balnear) a f ost înființată în anul 1993, cu
scopul reprezentării sectorului balnear pe plan intern și extern.
Organizarea turismului în Cehia este coordonată de Ministerul Dezvoltării Regionale
care a fost înființat încep ând cu data de 1 noiembrie 1996. Un obiectiv im portant al Ministerului
este utilizarea instrumentelor legislati ve pentru a crea condiții privind dezvoltarea turismului în
Republica Cehă , este implicat semnificativ în activitățile organizațiilor internaționale în
domeniul turismului și își prezintă acti vitățile la conferințe profesionale și târguri comerciale.
Ministerul Dezvoltării Regionale din Cehia a înființat Autoritatea Cehă pentru Turism care are

5

drept obiectiv promovarea Republicii Cehe ca destinație turistică în străinătate. Pentru a atinge
acest obiectiv Autoritatea Cehă împreuna cu Ministerul Dezvoltării Regionale trebuie să
îndeplinească următoarele sarcini privind coordonarrea activităților turistice: sprijin pentru
dezvoltarea integrală a turismului , cooperarea în domeniul turismului cu auto ritățile locale și
de stat, cooperarea în crearea unui sistem național de informare turistică. Alte organizații din
Cehia:
• ATIC CR – The Association of Tourist Information Centres of the Czech Republic
(Asociația Centrelor de Informare Turistică din Republ ica Cehă) este o asociație non –
profit. ATIC CR este partener al instituțiilor statului și al organizațiilor comerciale
relevante din industria turistică.
• AČCKA – The Association of Tour Operators and Travel Agents of the Czech Republic
(Asociația tour -operatorilor si agenților de turi sm din Republica Cehă) este o as ociație
națională non -profit fondată în anul 1991. AČCKA este membru al ECTAA – Group of
National Travel Agents’ and Tour Operators’ Associations within the EU (Grupul
Asociațiilor Naționale a A gențiilor de Turism din spațiul UE) .
• CR Guides Association (Asociația Ghizilor din Cehia) a fost înființată in anul 2001 și este
o asociație de tip ONG destinată ghizilor.
• The Czech National Tourism Board (Consiliul Național al Turismului din Cehia ) este o
organizație care benef iciază de subvenții, susținută de Ministerul Dezvoltării Regionale.
Atât România cât și Cehia fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OCDE) în structura Comitetul ui pentru Turism . Scopul Comitetului pentru Turism
este promovarea unui cadru instituțional adecvat pentru coordonarea politicilor publice și
acțiunilor cu impact asupra turismului la nivel național, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și
formularea direcțiilor strategice însoțite de un plan de acțiuni pe termen mediu sau lung pentru
îmbunătățirea poten țialului turistic.
1.3 Starea actuală a turismului
Turismul reprezintă o componentă import antă pentru economia unei țări. De -a lungul
timpului turismul a cunoscut o expansiune, astfel dacă în anul 1950 numărul turiștilor
internaționali a fost de 25 m ilioane , în anul 2012 numărul acestora depășește pentru prima dată
cifra de 1000 milioane, pentru ca în anul 2018 să se înregistreze 1400 milioane turiști

6

internaționali și cu o contibuție directă la Produsul Intern Brut mondi al de 8 .8 miliarde dolari
(USD). Confor m World Tourism Organization ( UNWTO ), turismul reprezintă 7% din totalul
exporturilor, iar încasările din turism în anul 2018 au înregistrat 1461,6 miliarde dolari (USD).
Conform UNWTO la nivelul anului 2018, țările care au înregistrat cele mai multe sosi ri
ale turiștilor au fost: Franța urmată de Spania, Statele Unite ale Americii, China, Italia, Turcia,
Mexic, Germania, Thailanda și Marea Britanie (Tabelul 1 .1).
Tabel 1.1. Top 10 destinații după numărul sosirilor turiștilor internaționali în anul 2018
Nr.crt. Țara Număr sosiri turiști (milioane)
1 Franța 89
2 Spania 83
3 SUA 80
4 China 63
5 Italia 62
6 Turcia 46
7 Mexic 41
8 Germania 39
9 Thailanda 38
10 Marea Britanie 36
Sursa: UNWTO,2019
În prezent turismul înregistrează pierderi economice masive după izbucnirea la nivel
mondial a epidemiei SARS -COV -2. Ca ur mare a pandemiei COVID -19, se preconizează că
piața mondială a călătoriilor și turismului va înregistra pierderi estimate la 75,2 milioane de
locuri de muncă în toată lumea. Regiunea Asia & Pacific a pierdut aproximativ 48,7 milioane
de locuri de muncă, în timp ce Europa este a do ua regiune cea mai grea lovită, înregistrând o
scădere de 10,1 milioane locuri de muncă .
1.4 Turismul i nternațional
Etimologic, cuvântul turism provine din termenul englez „tour” care înse amnă călătorie
sau „to make a tour” (a face o călătorie), termen apărut în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a
desemna acțiunea de voiaj în Europa. Din termneul „turism” a derivat și cel de „turist”, adică

7

persoana care efectuează călătoria pentru propria plăcere. Cel care a elaborat o definiție a
turismului acceptată pe p lan mondial, a fost profesorul elvețian dr. W. Hunziker, acesta
apreciind în 1940 că: „Turismul este ansambul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea
și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt
motivate printr -o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare”.
Din definițiile noțiunii de turism reies următoarele elemente structurale fundamentale
ale fenomenului turism:
• Călătoria ( elementul dinamic);
• Destinația sejurului aflat în afara re ședinței (elementul static);
• Temporaritatea sejurului ;
• Caracte rul nelucrativ ( neaducător de câștig) al activității vizitatorului.
Conform Organizației Mondiale a Turismului noțiunea de „turist internațional”
reprezintă „un vizitator care locuiește cel puțin 24 de ore intr -o țară și ale cărui motive de
călătorie se datorează loisir -ului sau afacerilor de familie, misiunilor ”, așadar „turismul
internațional reprezintă deplasarea temporară a rezidenților unei țări în calit ate de vizitatori spre
o altă țară, precum și ansambul activităților de producție a bunurilor și serviciilor necesare
satisfacerii nevoilor specifice ale acestora pe toată durata călătoriei.”
În ultimii ani, creșterea turismului internațional a f ost mai ac centuată în regiunile și
economiile emergente. Dacă în 1950, primele 15 țăr i din top -ul destinațiilor turistice absorbeau
98% din sosirile totale de turiști intern aționali, în 2007 proporția era de 57%. Partea de piață a
țărilor emergente și în curs de dez voltare în ceea c e privește sosirile turiștilor internaționali a
crescut de la 32% în 1990 la 44.6% în 2016, iar în 2030 ar trebui să atingă conform previziunilor
UNWTO 57%.
Tabel 1.2. Volumul încasărilor di n turismul internațional și numărul de sosiri ale tu riștilor
internaționali pe continente și regiuni în anul 2018
Nr.
crt. Continent/Regiune Încasări
(miliarde dolari USD) Număr sosiri (milioane)
1 Europa 570 710
2 Regiunea Asia -Pacific 435 348
3 America 334 216
4 Africa 38 67

8

5 Orientul Mijlociu 73 60
Sursa: UNWTO, 2019
Confor m UNWTO, la nivelul anului 2018, Europa a cumulat 51% din sosirile turiștilor
internaționali, Asia -Pacific 25%, America 15%, Africa 5%, iar Orientul Mijlociu 4%. Pe prima
poziție privind încasările d in turismul internațional se si tuează Europa cu 570 miliarde dolari,
iar Africa cu încasări de 38 miliarde dolari se situează pe ultima poziție (Tabel 1 .2). În anul
2019 numărul sosirilor internaționale ale turiștilor a crescut cu 3.8% față de anul precedent
(UNWTO, 2019) .
Tabel 1.3. Volumul încasărilor din turis mul internațional și numărul de sosiri ale
tuiștilor internaționali pe regiuni – Europa, anul 2018
Nr.
crt Regiunea Încasări
(miliarde dolari USD) Număr sosiri (milioane)
1. Europa de Nord 93.9 78.9
2. Europa de Vest 187.5 200.4
3. Europa Centrală/Estică 68.7 141.4
4. Europa de Sud/Med 220.4 289.4
Sursa: UNWTO , 2019
La nivelul anului 2018 , regiunea Europa de Sud a cumulat cel mai mare număr de sosiri
ale turiștilor internaționali, urmată de Europa de Vest, Europa Centrală/Estică și Europa de
Nord. În ceea ce privește volumul încasărilor din turismul internațional Europa de Sud s -a situat
pe prima poziție cu încasări de 220 miliare dolari, urm ată de Europa de Vest, Europa de Nord,
iar pe ultima poziție Europa Centrală/Estică (Tabel 1 .3).
În cadrul Europei Centrale/de Est privind ponderea încasăril or din turismul internațional
în anul 2018, prima poziție a fost ocuptă de Polo nia cu un procent de 34% urmată de Cehia,
Ungaria, Bulgaria, România, Estonia, Ucraina, Lituania, Letonia, Slovacia și Republica
Moldova (Fi g 1.3).

9

Fig. 1.3 Procentul veniturilor din turismul internațional
în Europa Centrală/Estică în anul 2018
Sursa: UNWTO, 2019
În cazul României și Cehiei privind în casările din turismul internațional la nivelul anului
2018 , acestea au reprezentat pentru Rom ânia 2.9 miliarde dolari , cu un număr de înnoptări în
structurile de primire turistică de 28 milioane dintre care 23 milioane înnopări ale rezidenților
și 5 milioane ale nerezidenților, iar în Cehia veniturile din turism au atins în decembrie 2018
valoarea de 7.4 miliarde dolari și numărul de înnoptări au însumat 55 milioane dintre care 28
miliaone ale rezidenților și 26 milioane ale nerezidenților. Potrivit Institutului Național de
Statistică, în primele 11 luni ale anului 2018, numărul de turiști în România a ajuns la 12
milioane, în creștere cu 6,4 % față de aceeași perioadă din 2017.
În concluzie t urismul reprezintă o componentă importantă pentru economia unei țări,
astfel Europa cumulează 51% din sosirile turiștilor internaționali, Asia -Pacific 25%, America
15%, Africa 5%, iar Orientul Mijlociu 4%. Pe prima poziție privind încasările din turismul
internațional se situează Europa cu 570 miliarde, iar în cadrul Europei Centrale/ de Est, Cehia
se poziționează pe locul 2 în timp ce România se poziționează pe locul 5 .
11%
18%
4%
17%
2%3%34%1%
7%3%Europa Centrală/Estică -2018
Bulagria
Cehia
Estonia
Ungaria
Letonia
Lituania
Polonia
Republica Moldova
Romania
Ucraina
Slovacia

10

CAPITOLUL 2: POT ENȚIAL UL TURISTIC DIN CELE DOUĂ ȚĂRI
Potențialul turistic include totalitatea elementelor naturale (materia primă naturală,
adesea transformată și adaptată de către om) sau antropice (materia primă artificială care
cuprinde amenajările antropice) care pot forma obiectul atracției unui anumit loc turistic .
Potențialul turistic are un caracter dinamic poate avea noi valențe, se poate ex tinde,
îmbogăți cu noi surse de atracție (generate fie de evoluția tehnicii și civilizației, fie de schimbări
ce pot interveni în mediul natural) sau, dimpotrivă, poate fi diminuat, modificat sau chiar
distrus, adesea ca u rmare a intervenției factorilor antropici . Potențialul turistic este structurat în
două mari componente: potențialul turistic natural și potențialul turistic antropic.
2.1 Potențialul turistic natural
Potențialul turistic natural reprezintă ansamblul elementelor geomorfologice (de relief),
climă, floră, faună, vegetație, hidrografie, monumente naturale, rezervații etc. Valoarea
potențialului turistic natu ral crește în raport cu numărul componentelor care apațin mediului,
calitatea acestora cât și modul de asociere al acestora intr -un areal. Potențialul turisti c natural
este alcătuit din:
1. Potențialul turistic al reliefului – relieful reprezintă resursa c ea mai atr activă a
cadrului natural. Relieful prin varietatea și particularitățile formelor sale se înscrie ca o atracție
turistică deosebită în peisaj, singur sau în asociere cu alte componente naturale sau antropice.
Relieful României este variat și dist ribuit concentric, acesta este constituit din trei trepte de
relief: munți , dealuri și podișuri și câmpii . Munții Bucegi (2.505 m) prin poziția geografică,
frumusețea peisajului, atracțiile turistice naturale și domeniul schiabil, amenajările tehnice,
reprezintă unul din arealele montane cu cea mai intensă circulație din Carpați. Se impun prin
creste de mare spectaculozitate (Vânturișul, Jepii Mari și Mici, Caraiman), văi sălbatice cu
cascade (Vânturiș, Urlătoarea, Caraiman, Valea Jepilor, Valea Albă), plat oul Bucegi situat la
2.000 m, cu pajiști alpine, pe care se înalță impresionante forme de eroziune precum Sfinx ul și
Babele, Munții Apuseni, cu numeroase rezervații naturale și monumente ale naturii , Munții
Trascău etalează obiective carstice de mare frumu sețe, precum: peșterile Huda lui Papară și
Liliecilor; chei pitorești: Turzii , Râmeți , creste calcaroase: Ciumărna – Bedeleu. Între formele
de relief de interes peisagistic se află pasurile și trecătorile montane (Pasul Bicaz, Pasul Tihuța,
Pasul Prislop, Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei), de mare spectaculozitate și de interes

11

turistic sunt și cheile carstice, defileele și c anioanele (Cheile Bicazului, Cheile Dâmbovicioarei,
Cheile Râșnoavei, Cheile Bistriței, Defileul Dunării, Defileul Jiului, Canionul 7 scări din
masivul Piatra Mare , Canionul Moldoveanu din Munții Făgăraș), p eșterile din România au
început să devină o biect ive turistice mult căutate: peștera Urșilor din Munții Apuseni, peșter a
Muierii din Munții Căpățânii, Peștera Valea Cetății ( Râșnov –Masivul Postăvarul).
Relieful Cehiei este foarte variat, predominând podișurile și dealurile (50,1 % din
suprafața țării), câmpiile (4,5 %) și mun ții (11,6 %). Munții Cehiei dețin un important potențial
turistic natural legat de varietatea peisagistică și a formelor de relief spectaculoase pe care le
oferă. Astfel , în Cehia se întâlnesc: Munții Krkonoše unde cel mai înalt vâr f din Republica Cehă
este Sněžka, tot în Munții Krkonoše se întalnește vârful Czeskie Ka mienie, este o locație cu mai
multe stațiuni atractive pentru practicarea sporturilor de iarnă și drumețiilor, în Munții Jizerske,
vârful Ještěd oferă o priveliște asup ra orașului Liberec și dincolo de acesta, Munții Orlické care
adăpostesc cele mai frumoase sta țiuni de schi din Republica Cehă, podișul Boemiei este
încadrat de Colinele Ceho -Morave, Munții Metaliferi și Munții Sudeți. Relieful carstic din
Moravia de Sud se numără printre cele mai importante zone din Europa Centrală ce cuprind
acest tip de relief. Doar patru din cele 1000 de peșteri sunt deschise publicului, printre care cele
mai importante se numără: Peștera Punkva, Peștera Katerinska, Peștera Sloup -Šošův ka,
prăpastia Macocha (ce măsoară 138 m). În sud -vestul Cehiei se află Munții Šumava, care includ
Pădurea Boemia (Železná Ruda este unul din principalele centre de spor t și turism din Pădurea
Boemiei) , din apele colectate din Munții Pădurea Boemiei izvorăs c râurile Otava,Vltava și
Uhlava, regiunea a devenit o importantă sursă de apă pentru centrul Europei – lacurile glaciare
de aici nu fac decât să îi sporească frumusețea (Lacul Negru). Toate elementele reliefului au
condus la dezvoltatea activității turist ice din Cehia.
2. Clima – reprezintă un element dinamic, aceasta poate influența dezvoltarea
fenomenului turistic. Desfășurarea activității turistice este influențată de elementele meteo –
climatice, precum gradul de nebulozitate, frecvența precipitațiilor, durata de strălucire a
soarelui, temperatura aerului , frecvența vântului, ceții sau zăpezii. Toate acestea influențează
practicarea unor forme de turism (drumeții, prescuit, vânătoare). Clima, ca parte integrantă a
peisajului (și respectiv a unui peisaj tu ristic), poate condiționa sau influența, direct sau indirect,
celelalte componente ale peisajului geografic: vegetație, faună, ape etc., ca resurse și atracții
turistice.

12

Clima României și Cehiei este una temperat -continentală, specifică Europei Centrale.
Climatul temperat -continental se carcaterizează prin: veri călduroase, ierni aspre, precipitații
anuale între 500 -800mm și prezența celor 4 anotimpuri. Clima se impune în desfășurarea
activității de turism prin elementele sale componente: regimul termic a re cea mai mare influență
asupra turismului prin confortul termic, care permite desfășurarea activităților de turism, dar și
practicării unei anumite forme de turism, petrecerea timpului liber, odihnă și recreere,
practicarea anumitor sporturi acvatice și terestre (ex: Grădinile Regale din Praga, Grădina
Botanica din Liberec, Parcul Lochotín, Parc Aventura Brașov, Acvamania Mogoșoaia,
Divertiland Park). Temperaturile coborâte din timpul iernii sunt favorabile acumulării și
menținerii stratului de zăpadă cee a ce permite practicarea sporturilor de iarnă în stațiunile
montane (ex: Predeal, Poiana Brașov, Azuga, Špindlerův Mlýn, Harrachov), radiația solară
este benefică curelor heliomarine de pe litoralul Mării Negre, vânturile au un efect moderator
termic și h idric în atmosferă, în cazul brizelor de litoral sau de munte, iar viteza și direcția lor
influențează practicarea anumitor sporturi – yahting și surfing sau planorism și parapantă.
3. Hidrografia – are un rol important în dezvoltarea activităților turisti ce. Principalele
forme de prezență a elementelor hidrologice în turism sunt râurile, lacurile, apele termo –
minerale, apa mărilor și oceane lor. Apele constituie o componentă importantă a cadrului natural
și a potențialului turistic. Indiferent de forma de prezentare și organizare a rețelei, de
particularitățile fizicochimice, dimensiuni etc., rețeaua hidrografică se înscrie în turism atât prin
elementul peisagistic și atractivitatea turistică, cât și prin multitudinea de posibilități de
valorificare (funcți a turistică).
România are o rețea hidrografică bogată provenind din Munții Carpați, unde iși au
izvoarele majoritatea râurilor din zona noastră. Peste 90% din râurile României se varsă în
Dunăre, direct sau indirect, prin intermediul unor râuri colectoare . Pe teritoriul României
Dunărea parcurge 1075 km (4 din cele 8 regiuni) și formează la văsarea în Marea Neagră – Delta
Dunării. Pentru România Dunărea reprezintă un potențial turistic deoseb it. Diversitatea
biologică și o serie de peisaje naturale și cult urale de mare valoare au favorizat instituirea unor
arii protejate în imediata apropiere a fluviului, dintre acestea evidențiindu -se ariile protejate din
trei sectoare diferite ale Dunării: Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Balta Mică a
Brăile i și Rezervația Biosferei Delta Dunării.

13

Cehia se caracterizează printr -o bogată rețea de cursuri de apă, care se varsă în trei mări:
Marea Nordului (fluviul Labe sau Elba, cu afluentul său Valtava care are o lun gime de 433 km),
Marea Neagră ( Morava, care izvorăște din muntele Králický Sněžník cu o lungime de 246 km,
și alți afluenți ai Dunării) și Marea Baltică ( Odra,care izvorăște din munții Sudeți ). De pe
teritoriul Cehiei izvorăsc două fluvii importante ale Europei Centrale: Odra și Elba (370 km ).
Alte râuri importante mai sunt Thaya/Dyje (306 km), Opava (131 km). Lungimea totală a rețelei
de cursuri de apă este de 76.000 km.
În România sunt 3400 de lacuri, două treimi sunt naturale și o treime sunt artificiale.
După modul de form are întalnim: lacuri gla ciare ( Lacul Bâlea, Lac ul Buhăescu), lacuri
vulcanice (Lacul Sf ânta Ana ), lacuri formate în ocne de sare, lacuri sărate formate în crovuri,
lagunele, lacurile geotermale etc. Lacurile antropice se pot clasifica în: lacuri de baraj (Porțile
de Fier ), iazuri , lacuri de agrement (Lacul Balta Albă -București). Teritoriul Cehiei dispune doar
de puține zone cu ape naturale. În Sumava se găsesc cunoscutele lacuri glaciare dintre care cel
mai mare este Lacul Negru , Lacul Prášilské . Cea mai mare concentrare de lacuri se găsește în
Boemia de Sud în regiunea orașului Třeboň. Cel mai mare dintre ele se numește Rožmberk ( 489
ha).
Prezența numeroasă a râurilor , precum și a lacurilor atât în România cât și în Cehia
contribuie la dezvoltarea turismului sportiv prin practicarea sporturilor naut ice -canotaj, rafting,
wakeboarding, ski nautic etc. Lacurile sărate se afirmă în turism datorită posibilităților lor
curative, cu o implicar e evidentă în turismul balnear ( ex: România – Băile Herculane, Băile
Felix, Călimanești – Căciulata , Cehia – Karlovy Vary , Mariánské Lázně , Františkovy Lázně ).
Apele minerale și termominerale sunt ape care provin din surse naturale –izvor, lac sau forate
artificial –sonde. În România apele minerale se grupează în: ape carbogazoase (Lipova, B orsec,
Covasna), ape oligominerale întâlnite la Băile Felix, Geoagiu Băi, Băile Olănești, ape
sulfuroase întâlnite la Băile Herculane, Călimănești, Pucioasa. În Cehia se întâlnesc ape
radioactive la Jáchymov (stațiune termală), ape sulfatate întâlnite la M arianske Lazne, Karlovy
Vary, ape iodurate (Lázně Luhačovice). Apele minerale cunosc o valorificare complex ă
precum: cură balneară, proceduri fizioterapeutice, îmbuteliere cu ape de masă sau medicinală.
4. Vegetația și fauna – reprezintă o sursă de atracți e turistică și are un rol important la
dezvoltarea turismului . Vegetația este un factor important de stimulare a turismului de recre ere,
odihnă și agrement, e ste componenta c ea mai vizibilă a peisajului ce -i imprim ă acestuia

14

particularități care -l individu alizea ză și care sporesc atractivitatea regiunii. Rolul faunei în
dezvoltarea turismului este mult mai accentuat în regiunile montane datorită vegetației
forestiere.
Prin poziția în cadrul Europei, suprafața României este plasată în zona de dezvoltare a
vegetației de stepă, ce ocupă partea de sud -est a țării, de silvostepă și a pădurilor de stejar, în
regiunile de podiș și în Dealurile de Vest. Cea mai mare parte a Republicii Cehe aparține zonei
cu păduri de foioase, iar în zonele joase întâlnim vegetația d e stepă . Zona de stepă forestieră se
găsește în nordul și centrul Boemiei și z ona din sudul Moraviei.
Datorită situării României în centrul Europei, la interferența zonei central -sudică cu
zona estică, teritoriul României este populat de o faună foarte bog ată și variată, ce numără 647
de specii, dintre care 346 de specii de păsări, 180 de specii de pești, 95 de specii de mamifere
și 76 specii de reptile. Fauna, deși se suprapune în linii mari celei specifice spațiului european,
prezintă și elemente specific e zonei. Prin poziția sa în Europa Centrală, Cehia dispune de o
faună foarte diversificată cu numeroase specii de animale, păsări etc (ursul brun, vulpea, capra ),
pe lângă fauna t erestră, apele râurilor și lacurilor adaugă patrimoniului turistic național alte
numeroase specii valoroase ale faunei piscicole (sturionii prezenți în România, păstrăvul,
somnul, crapul întâlnite atât în România cât și in Cehia.
2.2 Potențial turistic antropic
Potențialul turistic antropic cuprinde totalitatea elementelor create de om de -a lungul
timpului în scopul atragerii fluxurilor turisice. Resursele turistice antropice au funcție
recreativă, iar atractivitatea com ponentelor antropice este dată de următoarele caracteristici:
• Vechimea obiectivelor turistice trezește interesul turiștilor pentru a -și cunoaște originile și
trecutul . Din această categorie face parte: Cetatea Alba Carolina (România), cunoscută drept
fortăreața în formă de stea, datează de mai bine de 300 ani , primăria orașului Praga fondată
în anul 1338, făcând parte din lista UNESCO, Turnul de pulbere Mihulka , în secolul XVII
turnul era folosit ca depozit pentru praful de puscă.
• Ineditul rezultă din dorința omului de a valorifica obiectivele turistice prin pri sma
mate rialelor folosite, culoarea specifică cât și amplasarea acestora. Prin urmare datorită
elementelor ineditului putem identifica următoarele obiective turistice: Mănăstirea Voroneț
(Suceava -România) cunoscută pentru nuanța de albastru ce îmbracă pereții, arh itectura și

15

picturile sale, Castelul gotic Karlstejn (Cehia) fondat în 1348 și amplasat în vârful unui deal
înconjurat de păduri luxuriante.
• Dimensiunea obiectivelor antropice este un element care stârnește interesul turiștilo r, Crucea
Caraiman (România), Palatul Parlamentului ( București -România) a doua cea mai mare
clădire administrativă din lumea, Catedrala Sf ântul Vitus cea mai mare catedrală din
Republica Cehă.
• Unicitatea crește atractivitatea obiectivelor turis tice. În această categorie se pot identifica:
Statuia lui Decebal (România) este o sculptură în stâncă cu o înalțime de 40 m, situată pe
malul Stâncos al Dunării și reprezintă chipul regelui dac Decebal, Podul lui Charles (Cehia)
cu o lungime de 520 m este cel mai autentic obiectiv turistic pent ru vizitatori, Casa
dansatoare -Tančící dům (Praga – Cehia), o clădire inedită care se aseamană cu o pereche de
dansatori.
• Funcția unor edificii este o sursă de interes privind atractivitatea turisică. Castelul Peleș a
reprezentat reședința de vară a regelui Carol I, Palatul Elisabeta (București -România)
reședința oficială a familiei regale, Palatul Cotroceni, Închisoarea Sighet, în prezent
găzduiește muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Palatul Cult urii
(Iași-România) a avut funcția de Palat Administrativ și de Justiție, iar în prezent adăpostește
patru muzee, Palatul Regal de Vară din Praga a servit la organizarea evenimentelor , Vechiul
Palat Regal (Cehia) acum servește o sală de expoziț ie pentru ar tă și creativitate.

16

Fig. 2.1 Componentele patrimoniului antropic
În categoria vestigiilor arheologice și monumentelor de artă sunt incluse numeroase
obiective turistice, atât din România cât și din Cehia, care datează din diferite perioade istorice.
Dintre obiectivele specifice acestei categorii se fac remarcate: România – Cetatea Făgăraș
construită la sfârșitul secolului XIV având rolul unei cetăți militare de apărare, în prezent este
muzeu și adun ă anual peste 100.000 de turiști, Cetatea Rupea, Cetatea Poenari, Castelul Bran
cunoscut pe plan internațional pentru legendele cu Dracula, Castelul Corvinilor , Palatul
Mogoșoaia aflat la 15 km de centrul Bucureștiului, Templul Cavalerilor, Coloana Infinit ului
cea mai cunoscută operă a sc ulptorului Constantin Brâncuși. În total, în România se găsesc
peste 1300 de castele, conace și palate.
Cehia – Castelul Kost costruit în mijlocul pădurii în anul 1349, face parte din cele mai
bine conservate castele gotice , Castelul Zvíkov cunoscut pentru imaginea mirifică pe care o
oferă, aflându -se la confluența râurilor Valtava și Otava, Castelul Orlík de-a lungul sec olelor,
maiestuosul castel a fost a casă pentru mulți regi, Castelul Hluboká , Castelul Karlštejn cel mai
cunoscut din Cehia, Castelul Bezděz , Palatul și Gradinile Wallenstein cu o suprafață de 1.7 ha,
Palatul Lobkowicz , Turnul Jindrisska cu o înălțime de 67 metri , Castelul Špilberk , este situat
Componentele
patrimoniului
antropic
Vestigii arheologice și
monumente de artă
Cetăți,palate,castele,monumete
Obiective religioase
Mănăstiri,biserici,catedrale
Obiective socio –
demografice
Centre urbane,sate
turistice
Obiective tehnico -economice
Baraje,lacuri de
acumulare,porturi,canale,
exploatări industriale
Instituții și evenimente
cultural -aristice
Muzee,case
memoriale,festivaluri,
târguri,teatre

17

pe vârful unui deal din orașul Brno. Cehia deține peste 2000 cast ele, cetăți dintre are 200 sunt
deschise pentru turiști și momumente istorice bine conservate.
Obiectivele religioase sunt răspândite în toate ariile geografice , prezentând un inters
turistic deosebit prin picturile, arhitectura și vechimea acestora. A stfel, în România se întâlnesc
numeroase edificii religioase, care păstrează istoria din cele mai vechi timpuri. Multe dintre ele
făc parte din patrimoniul UNESCO: bisericile din nordul Moldovei, Voroneț, Probota, Sucevița,
Humor sunt înscrise în patrimoniul mondial din anul 1993, bisericile de lemn din Maramureș
care se deosebesc prin turle suple și lungi, capodopera stilului brâncovenesc – Mănăstirea
Horezu, Mănăstirea Curtea de Argeș, locul de odihnă al regilor României, Biserica Neagră din
Brașov cunoscută ca fiind cel mai mare lăcaș de cult în stil gotic din sud -estul Europei,
Mănăstirea Cozia, Schitu l Dragoslavele, Schitul Ostrov, Mănăstirea Ghighiu , Mănăstirea
Nămă iești.
În categoria edificiilor religioase , în Cehia sunt cunoscute: Mănăstirea Strahov din
Praga , a doua cea mai veche din Cehia, construită în anul 1143 și care adăpostește o bib liotec ă
cu peste 120.000 volume de cărți, Biserica Sfânta B arbara construită în sti l gotic între anii 1330 –
1338 și parte a patrimoniului UNESCO, Mănăstirea Minorita, Catedrala Petrov din Brno,
Biserica Tyn, Mănăstirea Zbraslav – mânăstirea barocă unde sunt colecțiile Galeriilor
Naționale, Mănăstirea Břevnov , Sinagoga spaniolă di n Praga, lăcaș de cult evreiesc, Catedrala
Sfântul Vitus . Multe dintre catedralele și bis ericile din Cehia sunt construite în stil gotic.
Obiectivele tehnico -economice permit desfășurarea formelor de turism în scopul
atragerii fluxurilor turisice. Astfel, în Români a amenajăr i hiroenergetice precum barajele ,
Vidraru, Barajul Gura Apei, Centralele Porțile de Fier I și porturi le turistie Mangalia,
Constanța, portul Moldova Veche din Caraș Severin și drumuri transmontane precum
Transalpina și Transfăgără șanul, tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman , podurile de la
Cernavodă și Giurgeni – Vadu Oii prezintă un interes deosebit datorită amplasării acestora,
stilului arhitectural, ineditul consturcțiilor cât și funcționalitatea acestora. În Cehia am
identificat pentru această categorie următoarele: Barajul Lipno, cel mai mare baraj creat de om
din Republica Cehă și acoperă o suprafață d e peste 48 de kilometri pătrați, Barajul Seč se află
într-o zonă de peisaj protejat, motiv pentru care pădurile adânci din jur sunt încrucișate cu
numeroase trasee de dr umeție, ciclism, e xistă c hiar și trasee ecvestre, Barajul Vranov este situat

18

în superb a vale sub mândrul castel baroc Vranov nad Dyjí, Barajul Labska , lacuri de acumulare
precum Lipno, Orlík , unde se pot practica diverse sporturi.
Instituții și evenimente cultural -artistice . În această categorie se regăsesc muzee precum
Muzeul Național al Țăranului , Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Muzeul Național de
Istorie Naturală „Grigore Antipa” , Muzeul Satului din București , Muzeul Național de Istorie a
Transilvaniei, Cluj -Napoca , Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Național din Praga, Muzeul
Dvorak, Muzeul Militar din Praga, diverse târguri precum cele de turism , cărți cât ș i festivaluri
auto-moto , gastronomice, muzicale.
În concluzie atât România cât și Cehia dispun de un potențial turistic bogat care se
carcaterizează printr -o mare diversitate de resurse naturale care sunt completate de resursele
turistice antropice.

19

CAPITOLUL 3: VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
3.1 Infrast ructura turistică în România și Cehia
Infrastructura turistică reprezintă totalitatea bunurilor și mijloacelor având drept scop
punerea în valoare a resursel or turistice antropice și naturale de care beneficiază un anumit
teritoriu. Infrastructura turistică este o componentă a produsului tu ristic regional. Ace asta este
alcătuită dintr -un complex de structuri, drumuri, telecomunicații, clădiri și instituții legat e de
industia turistică a căror existență este crucială pentru buna funcționare a economiei și societății.
Structura infrastructurii turistice cuprinde:
1. Structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare – Unitățile de cazare au la bază
diferite crite rii, precum: m ărimea, funcționalitatea, confortul, perioada de utilizare, poziția
geografică, segmentul specific de piață căruia i se adresează. Astfel în această categorie se
întâlnesc două grupe de unități de cazare și anume: unități de cazare principale care include
hotelurile, motelurile, vilele, cabanele, hanurile și unități de cazare secundare –adăposturi,
refugii, pensiuni, campinguri. Cazarea este considerată o parte integrantă a infrastructurii
turistice în lipsa căreia turiștii nu vor vizita local itatea/regiunea respectivă.
În ceea ce privește prezența lanțurilor hoteliere pe piața internă, în România se întâlnesc
grupuri hoteliere precum:
• Holiday Inn – cu Hotel Crowne Plaza (București);
• Hilton – cu hotelul Athénée Palace Hilton (București) , Hilto n Sibiu Hotel, Hilton Garden
Inn Bucharest , Hilton Garden Inn Bucharest Airport
• Grupul Acorr –cu hotelul Pullman Bucharest World Trade Center, Novotel, Ibis, Mercure.
Hotelurile din grupul Acorr s -au localizat în destinații turistice importante, precum:
București, Constanța, Sibiu, Timișoara, Sighișoara.
• InterContinetal Hotels Group – în România operează în sistem de management hotelul
InterContinental (București)
• Marriot – cu hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
• Sheraton – Sheraton Bucharest Hotel
În România exist ă 36 de lanțuri hoteliere, iar conform campaniei de cerce tare Smith
Travel Research (STR) în anul 2018 peste 8.500 de camere făceau parte din lanțurile hoteliere
internaționale.

20

Lanțurile hoteliere integrate constituie latura comercială a concentrării ofertei. Astfel,
pe teritoriu l Cehiei se întâlnesc lanțuri hoteliere precum:
• CPI Hotels este unul dintre cele mai mari grupuri hoteliere din Republica Cehă.
• Hilton – cu Hilton Prague Hotel și Hilton Prague Old Town
• Four Seasons – cu un sigur hotel în Praga – Four Seasons Hotel Prague
• Marriot – Prague Marriot Hotel
• Novotel – Novotel Praha Wenceslas Square cu 146 de camere
• H & Hotels Group este o companie hotelieră cehă cu o lungă tradiție pe piața turismului din
1992.
Conform unei analize realizată de Smith Travel Research, în România aproximativ 30%
din camerele de hotel sunt afiliate unui lanț hotelier internațional în timp ce în Cehia doar 27%,
însă cu mai multe camere per total decat România.
Tabel 3.1. Număr de structuri de primire turistică
Tipuri de
unități 2013 2015 2019
România Cehia România Cehia România Cehia
Hoteluri 1445 2586 1545 2586 1608 2626
Moteluri 215 – 221 – 219 –
Hosteluri 183 770 248 674 323 651
Campinguri 48 506 66 516 58 567
Pensiuni 2933 3715 3445 3406 4469 3610
Altele 1185 2933 1296 1981 1725 1929
TOTAL 6009 9970 6821 9163 8402 9383
Sursa: Institutul Național de Statistică, Czech Statistical Office , 2019
În România numărul structurilor de primire turis tică cu funcție de cazare a crescut
semnificativ, aungând la o creștere , din anul 2013 până în anul 2019, de 2.393 unități. În Cehia,
în perioada 2013 -2019 se poate observa o scădere cu 587 de unități lor de cazare, în special a
hostelurilor și a altor unități precum cabane le, hanuri le, tabere le școlare.
2. Facilități de alimentație publică – Facilitățile de alimentație publică destinate servirii
turiștilor pot fi clasificate fie independent, fie o dată cu unitățile de cazare din care fac parte.
Tipologia unităților de alimentație se poate realiza în funcție de următoarele criterii: zona de
amplasare, gradul de confort, mărimea funcțională, particularitatea obiectului de activitate. Prin

21

urmare , atât în România cât și în Cehia se pot identifica următoarele tipuri de structuri de
primire turistice: restaurantele, barurile și unitățile de tip fast -food. Pe langă faptul că atât
România cât și Cehia sunt cuoscute prin prisma potențialului turistic, ace stea dispun și de o
paletă culinară deosebită care este valorificată în u nitățile de alimentație publică. Exemple:
• Restaurante le cu specific ( pescăres c) – servesc un sortiment specific de preparate culinare în
condițiile unor amenajări adecvate specificului: Restaurantul Golful Pescarilor (Constanța),
Restaurant Mamma Leone (București), Restaurant Neptunus (Timișoara), Balaboosta –
Steak and Fish Restaur ant (Brno), Blue Fjord Restaurant (Praga), Kogo Slovanský Dům
Restaurant (Praga).
• Restaurante le lacto -vegetariene – servesc preparate culinare pe bază de lapte și produse
lactate: Sara Green Restaurant (București), Vegan ’s Restaurant Prague.
• Braseri i/Bistrouri – asigură consumatorilor pe tot parcursul zilei preparate reci, minuturi,
specialități de cofetărie, băuturi: Zexe Braserie (București), Braseria Horea (Oradea),
Brasserie Ma ximilian (Praga), Felice Brasserie Parisienne (Praga), Gram Bis tro (București),
Joben Bistro (Cluj), Soul Bistro (Brno)
• Berăriile sunt unități specifice pentru desfacerea berii : Caru cu Bere (București), Baia Mare,
Timișoara, Brașov, Cluj -Napoca și Sibiu se remarcă în România1 , iar în Cehia, unde berea
este o băutur ă tradițională (cu un consum în medie pe cap de locuitor de circa 144 litri) se
remarcă în toate orașele mari: Beer Point Prague, Plzen, Brno etc.
• Cafenele le sunt unități specifice unde sunt servite di ferite sortimente de cafea: Cafe Central
(Brașov), Bob Coffe Lab (București), Cathedral Café (Týnská ), Cafe Slavia (Praga).
3. Căi și mijloace de transport turistic – Căile și mijloacele de transport ocupă un loc
important în piața călătoriilor turistice interne și internaționale . Transportul turistic este un
element determinant în dezvoltarea turismului , fiind cel care asigură volumul traficului turistic.
Principalele căi și mijloace de transport sunt: rutiere, feroviare, navale, aeriane și speciale.
În categoria căilor și mijloacelor de transport , conform Institutului Național de Statistică
România dispune de o rețea rutieră în lungime de 86.234 km, din care 20.6% drumuri naționale

1 Consumul de bere pe cap de locuitor în România este de 86 litri/an (locul 7 la nivel mondial), pe când
în Cehia, același consum se ridică la 143,5 litri/locuitor (primul loc pe glob). https://life.ro/tarile -care-consuma –
cea-mai-mare -cantitate -de-bere-pe-cap-de-locuitor/

22

(17.740 km), 40.7% drumuri județene (35.085 km), 38.7% drumuri comunale (33.409 km) și
4,6% autostrăzi (823 km). Româ nia este traversată de coridoarele europene IV și IX
(Dresden/ Nürnber g – Praga – Viena – Bratislava – Győr – Budapesta – Arad – București –
Constanța – Sofia – Salonic / Plovdiv –Istanbul și Helsinki -Vîborg – Sankt -Petersburg – Pskov –
Moscova –Kaliningrad –Kiev – Liubașivka/Rozdilna (Ucraina) – Chișinău – București –
Dimitrovgrad – Alexandroupolis) , iar autostrăzile date în folosință în întregime sunt
următoarele: Autostrada București -Constanța (A2), Autostrada Ovidiu -Agigea (A4),
Autostrada Balinț -Lugoj (A6 ) și Autostrada Centura Arad (A11).
În Cehia rețeaua rutieră are o lungime de 55.757 km, cu 30% drumuri urbane, 68%
drumuri rurale și 2% autostrăzi. Aeasta este traversată de coridoarele europene IV, VI (Gdańsk
–Katowice – Žilina, ramura vestică Katowic e – Brno ). Din punct de vedere al transporturilor
feroviare, România deține o rețea feroviară de 10.765 km, din care 98.7% (10.626 km) linii cu
ecartamentul normal, 1.3% (134) linii cu ecartamentul larg, iar 4 km de linii cu ecartamentul
îngust și cu un sistem de linii și magistrale de metrou de 70 km (București) . Lungimea rețelei
feroviare din Cehia este de 9. 619 km și 62 km (Praga) de linii și magistrale de metrou.
4. Dotări pentru recreere /agrement și cură . Această categorie se asociază de cele mai multe
ori bazelor de cazare, dar pot fi și unități distincte în cadrul stațiunilor turistice. Pentru dotările
de agr emen t cele mai importante sunt: piscinele, sălile de jocuri, terenuri pentru practicarea
sporturilor, parcuri de distracții, în cateogo ria instalațiilor și mijloacelor de tratament și cură se
întâlnesc procedurile electroterapiei, hidroterapiei sau kinetoterapiei.
Din acest punct de vedere ambele țări dețin numeroase centre de agrement și stațiuni
balneoclimaterice amenajate și dotate avâ nd drept țintă valorificarea factorilor naturali de cură
și resurselor climaterice asociate resurselor turistice naturale sau antropice. Exemple: Centrul
de Agrement Poiana Brașov, deține mese de biliard, piste de bowling, teren de mini -golf, jocuri
electr onice, tenis de masă, Agrement Lacul Noua (Brașov) dispunde de un lac unde de pot
desfășura plimbări cu barca , hidrobicicleta, Clubul Aqua Sport (București) este dotat cu piscine
pentru înot, săli de fitness , Echitație Agrement Niscov , Tușnad Welness, Trixi Water Park &
Leisure Centre (Praga), este un centru care deține piscine interioare, exterioare, săli de masaj și
saună, Park Mirakulum (Praga) , stațiuni balneare precum Băile Herculane, Călimănești –
Căciulata, Karlovy Vary, Mariánské Lázně .

23

5. Dotări auxili are (complementare) reprezintă mijloacele și instituțiile economice,
culturale sau sociale la care turistul apelează pe toată durat a sejurului. Din această categorie fac
parte băncile, magazinele comerciale, agențiile de bilete etc. Fiecare stațiune din Ro mânia cât
și din Cehia deține astfel de dotări auxiliare care vin în ajutorul turiștilor pentru a le asigura un
sejur cât mai plăcut.
3.2 Oferta turistică în România și Cehia
În literatura de specialitate oferta turistică este definită ca fiind “ansamlul atracțiilor
turistice care pot motiva vizitarea lor de către turiști sau elementele de atracție ce motivează
călătoria și cele destinate să asigure valorificarea primelor ”.
Oferta turistică reprezintă ansamblul elementelor ce contribuie la obtinerea produsului
turistic format din potențialul turistic natural și antropic, condițiile naturle și concrete de
valorificare, bunurile materiale destinate consumului turistic precum și e chipamentul de
producție a serviciilor turistice, forța de muncă specializată în activitatea turistică și condițiile
de comercializare. Aceste elemente ale ofertei turistice se pot alcătui împreună, în diferite
combinații sub forma pachetelor de vacanță sa u se pot a lcătui separat sub diverse forme (oferta
locurilor de cazare, transport, agrement). Toate aceste elemente îi atribuie ofertei turistice o
serie de particularități:
În urma analizei numărului de structuri de primire turi stică cu funcție de cazare (Figura
3.1) la nivelul anului 2019, pensiunile turistice au reprezentat cea mai mare pondere atât pentru
România cât și pentru Cehia respectiv 53% și 38%, hotelurile au avu t o pondere mai mare în
Cehia 28% în timp ce în România acestea ocupau 19% din t otalul structurilor de primire
turistică. Alte unități cu funcțiuni de cazare (vile, hanuri, tabere școlare, cabaene) au reprezentat
pentru Cehia o pondere de 21%, iar pentru România 20%, hostelurile au reprezentat 7% (Cehia)
respectiv 4% (România), campin gurile 6% și 1% pentru România.

24

Fig. 3.1 Ponderea structurilor de primire tursitică cu funcție de cazare
Sursa: TempoOnline, Czech Statistical Office
În cazul structurilor de primire turistică cu funcție de cazare pe regiuni, se observă că în
anul 2019 regiunea CENTRU a României, formată din 6 județe (Alba, Brașov, Mureș, Harghita,
Covasna, Sibiu) ocupă cele mai multe stucturi de cazare fiind o zonă cu un potențial turistic
ridicat ceea ce înseamnă atragerea unui număr mare de turiști (3.1 mil/an) , determinând astfel
și o creștere a numărului de unități. De asemenea în Cehia se poate observa că regiunea Boemiei
de Sud deține cele mai multe structuri de primire turistică atrăgând anual peste 1. 7 milioane
turiști. Datorită zonei rurale în care se află , numărul ridicat al structurilor de primire turistică
cu funcție de cazare este datorat prezenței pensiunilor turistice, care ocupă si cea mai mare
pondere din Cehia (Figura 3.1).
Tabel 3.2. Structuri de primire turistică cu funcție de cazare, pe regiuni -2019
19%
3%
4%
1%
53%20%România -2019
Hoteluri
Moteluri
Hosteluri
Campinguri
Pensiuni turistice
Altele
28%
7%
6% 38%21%Cehia -2019
Hoteluri
Hosteluri
Campinguri
Pensiuni turistice
Altele

25

Nr.crt. Regiuni România Număr
structuri Nr.crt. Regiuni Cehia Număr
structuri
1 BUCUREȘTI -ILFOV 210 1 Praga 941
2 CENTRU 2249 2 Boemia Centrală 688
3 NORD -EST 1029 3 Boemia de Sud 1181
4 NORD -VEST 1124 4 Plzeň 528
5 SUD -MUNTENIA 811 5 Karlovy Vary 523
6 SUD -EST 1504 6 Ústí nad Labem 483
7 SUD -VEST OLTENIA 631 7 Liberec 895
8 VEST 844 8 Hradec Králové 1074
9 Pardubice 351
10 Olomouc 480
11 Moravia -Silesia 613
12 Moravia de Sud 857
13 Zlín 459
14 Vysočina 434
Total 8402 9383
Sursa: INS TempoOnline, Czech Statistical Office
La nivelul anului 2019 capacitatea de cazare pentru România a fost de 356.562 locuri,
în creștere cu peste 50 mii de locuri comparativ cu anul 2013. Din totalul capacității de cazare
75% (228.362 ) de locuri au fost permanente și 25% (75.292) sezoniere. Capacitatea de cazare
din Cehia în decursul perioadei 2013 -2019 a înregistrat fluctuații privind locurile în structurile
de primire turistică, de la 215.048 de locuri în anul 2013, în 2016 acestea au scăzut cu 3.6%
(7.739) urmată apoi de o creștere cu 1.5% ( 3.187) în anul 2019 (Figura 3.2).
Tabel 3.3. Capacitatea de cazare existentă (număr de locuri)
Nr.crt. Țara 2013 2016 2019
1 România 305.707 328.888 356.562
2 Cehia 215.048 207.309 210.496
Sursa: INS Tempo Online, Czech Statistical Office

26

Fig. 3.2 Evoluția în timp a capacităților de cazare 2013 -2019, România – Cehia
Sursa: Tempo Online, Czech Statistical Office
În ceea ce privește forța de muncă angajată în domeniul turismului, se cunosc
următoare le date pentru Cehia: la nivelul anului 2018, 42.239 de persoane au fost angajate în
sectorul hotelier, 71.256 de persoane în industria de restaurație și 13.742 persoane angajate în
agențiile de turism, în timp ce în România la nivelul anului 2018, 170.000 de persoane au fost
angajate în zona de hotelărie și 120.000 în industria restaurației. Cu toate că numărul
persoanelor din România angajate în industria de hotelărie și restaurație este mai mare decat cel
al Cehiei, România se confruntă în ultimii ani cu un deficit al forței de muncă de circa 50.000
de persoane.
Analizând numărul pasagerilor transportați, transportul rutier de pasageri a deținut cea
mai mare pondere 80% pentru România și 62 % pentru Cehia, fiind urmat de transportul
feroviar 15% pentru România și 34% pentru Cehia, iar transportul aerian intern a reprezentat
o pondere de 5% pentru România și 4 % pentru Cehia. O diferență ridicată între România și
Cehia privind numărul pasagerilor transportați se observă la transportul feroviar . Cauzele
pentru România fiind: serviciile de transport feroviar reprezentate de lipsa curățeniei și a
confortului, întârzierile frecvente ale trenurilor, frecvența scăzută a acestora, precum și costul

27

ridicat al biletelor raportat la calitatea serviciilor ofe rite, în timp ce în Cehia se fac investiții in
ceea ce privește achiziționarea vagoanelor moderne.
Tabel 3.4. Numărul pasagerilor transportați, pe tipuri de transport
Nr.crt. Tipul transportului România Cehia
1 Transport feroviar 66.500 189.536
2 Transport rutier 361.338 340.178
3 Transport aerian 23.193 61.801
Sursa: Institutul Național de Statistică, Czech Statistical Office
3.3 Caracteristicile circulației turistice
Conform specialiștilor circulația turistică reprezintă activitatea turistică internă și
internațională care se carcaterizează printr -o gamă variată de forme și aranjamente turistice,
care determină modalități specifice de satisfacere a nevoii de turism, as tfel varietatea formelor
si aranjamentelor turistice consumate intr -o anumită perioadă de timp formează circulația
turistică intr -o regiune.
Intensificarea circulației turisice și diversificarea formelor de turism determină creșterea
necesității de informa ții pentru instituțiile în domeniu cu putere de decizie. În acest sens apar
metode de observare care asigură cercetarea activității turistice. Evaluarea la nivelul țărilor a
activității turistice trebuie să presupună:
• Un sistem de indicatori unic și eficient ;
• Caracter simplu și unitar al metodelor de observare ;
• Întelegere asupra conținutului conceptului.
3.3.1 Principalii indicatori ce caracterizează circulația turistică
Indicatorii turi smului reflectă în expresie matematică informații cu privire la aspecte
diferite ale activității turistice. Astfel, se întâlnesc indicatori direcți (rezultați din sursele de
înregistrare) sau indirecți , indicatori simpli sau agregați, principali sau derivați, globali sau

28

potențiali, cantitativi sau valorici. Sistemul d e indicatori ai circulației turistice ce vor fi calculați
pentru România și Cehia sunt:
• Numărul turiștilor
• Numărul înnoptărilor sau zile-turist
• Durata medie a sejurului (Ds)
• Densitatea circulației turistice (Dt)
3.3.2 Circulația turistică în România și Cehia
Din tabelul 3. 5 se poate observa că evoluția numărului sosirilor în România și Cehia, pe
parcursul perioadei 2013 -2018 a înregistrat creșteri semnificative. În anul 2013, în România
numărul de so siri ale turișilor în structurile de primire turistică a fost de 7.9 milioane, ajungând
în anul 2018 la o creștere cu aproximativ 5 milioane sosiri . În Cehia la nivelul anului 201 3
numrul de soriri ale turiștilor a fost de 15.4 milioane iar pe parcursul celor șase ani numărul de
sosiri a crescut cu 5.8 milioane , înregistrând în anul 2018 – 21.2 milioane sosiri ale turiștilor în
structurile de primire turistică . O diferență ridicată privind evoluția numărului de sosiri se
observă între România și Cehia, cu toate că România este de două ori mai mare decât Cehia,
aceasta înregistrează un număr de sosiri mult mai mic. La nivelul anului 2018 diferența fiind de
8.3 milioane sosiri ale tur ișilor în structuri de primire turistică (Fig 3.3).
Tabel 3.5. Numărul de sosiri ale turișilor în structuri de primire turistică 2013 -2018
Nr.crt. Țara 2013 2014 2015 2016 2017 2018
1 România 7.943.153 8.465.909 9.921.874 11.002.522 12.143.346 12.905.131
2 Cehia 15.407.671
15.587.076 17.195.550 18.388.853 20.000.561
21.247.150

Sursa: INS TempoOnline, Czech St atistical Office

29

Fig. 3.3 Evoluția numărului de sosiri ale turiștilor în perioada 2013 -2018
Sursa: INS Tempo Online, Czech Statistical Office
Analizând tabelele 3.6 și 3.7 se poate observa că turiștii sunt cazați in hoteluri, moteluri,
hoteluri, campinguri, pensiuni turistice. În perioada 2013 -2018 atât în România cât și în Cehia
sosirile la hoteluri au cunoscut o creștere spectaculoasă, în România s -a înregistrat o creștere
de la 5.9 milioane sosiri în anul 2013 la 9 milioane în anul 2018. Cehia la nivelul anului 2013
a înregistra t 10.8 milioane sosiri, iar la nivelul anului 2018 – 14.8 milioane sosiri. Pe locul doi
se situează pensiunile turistice, acestea în perioada 2013 -2018 au înregistrat o creștere de 1.2
milioane sosiri în România, în timp ce în Cehia pe p arcursul aceleiași perioade s -a înregistrat o
creștere de 775.246 sosiri ale turiștilor. În hosteluri în perioada 2013 -2018, în România a avut
loc o creștere cu 236 mii sosiri, același lucru se poate observa și în cazul Cehiei.
Tabel 3.6. Numărul de sosiri ale turiștilor pe tipuri de structuri – România 2013 -2018
Nr
crt Tipuri de
structuri Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018
1. Hoteluri 5.908.649 6.314.865 7.214.613 7.973.803 8.624.783 9.066.781

30

2. Hosteluri 147.848 189.243 258.106 316.385 374.806 383.696
3. Moteluri 242.522 231.740 259.961 264.086 251.047 268.310
4. Campinguri 42.879 30.763 60.723 52.043 49.484 38.519
5. Pensiuni 1.155.210 1.253.431 1.572.250 1.834.060 2.162.065 2.407.750
6. Căsuțe
turistice 9.580 12.013 11.798 14.364 12.100 16.350
7. Altele 436.465 433.854 544.423 547.781 669.061 723.725
Sursa: INS TempoOnline
Tabel 3.7. Numărul de sosiri ale turiștilor pe tipuri de structuri – Cehia 2013 -2018
Nr
crt Tipuri de
structuri Anul
2013 2014 2015 2016 2017 2018
1. Hoteluri 10.818.653 11.048.348 12.043.226 13.019.090 14.144.698 14.834.834
2. Hosteluri 438.044 455.767 583.495 618.019 644.502 674.048
3. Camping –
uri 858.087 889.727 1.069.114 1.109.565 1.195.977 1.356.372
4. Pensiuni 1.553.706 1.517.767 1.698.733 1.857.197 2.133.459 2.293.013
5. Casa de
vacanță 171.607 165.046 187.243 191.383 204.304 227.254
6. Altele 1.567.574 1.510.421 1.595.739 1.593.599 1.677.621 1.861.629
Sursa: Czech Statistical Office
Conform Biroul ui de Statistică din Cehia la nivelul anului 2018 cel mai mare număr de
sosiri ale turiștilor s -a înregistrat în Praga – 7.892. 184, Regiunea Moravia de Sud cu capitala
Brno – 2.040. 627, Regiunea Boemia de Sud cu capitala České Budějovice – 1.726. 991,
Regiunea Hradec Králové – 1.342.757. În timp ce în România , conform Institutului Național
de Statistică cele mai mari valori s-au înregistrat în București – 2.080.229 sosiri , Brașov
1.380.277, Constanța 1.312.418 și Cluj 656.508.
3.3.3 Evoluția numărului de tur iști rezidenți și non -rezidenți în România și Cehia
În ceea ce privește evoluția numărului de turiști rezidenți și non -rezidenți în România și
Cehia , în perioada 2013 -2018 s -au constatat următoarele: în decursul celor șase ani în România

31

ponderea cea mai m are privind sosirile turiștilor în structurile de primire turistică a fost deținut ă
de turiștii rezidenți. Din anul 2013 până în 2018 sosirile turiștilor rezi denți a crescut cu 3.1
milioane, în timp ce creșterea sosirilor turiștilor non-rezidenți a fost de aproximativ 1 milion .
În schimb, în Cehia privind evoluția numărului de turiști, lucrurile se prezintă diferit , în
perioada 2013 -2018 turiștii non -rezidenți au reprezentat o pondere mai mare.
Tabel 3.8. Numărul de sosiri ale turișt ilor rezidenți și non -rezidenți – 2013 -2018

Nr.crt
Anul Număr sosiri
România Cehia
Rezidenți Non-rezidenți Rezidenți Non-rezidenți
1. 2013 6.225.798 1.717.355 7.555.806 7.851.865
2. 2014 6.551.339 1.914.570 7.491.191 8.095.885
3. 2015 7.681.896 2.239.978 8.488.637 8.706.913
4. 2016 8.521.698 2.480.824 9.067.413 9.840.093
5. 2017 9.383.266 2.760.080 9.840.093 10.160.468
6. 2018 10.108.509 2.796.622 10.635.756 10.611.394
Sursa: INS TempoOnline, Czech Statistical Office
Conform Biroului de Statistică din Cehia, la nivelul anului 2018 sosirile turiștilor non –
rezidenți în structurile de primire turistică , pe tipuri de structuri au fost următoarele:
aproximativ 9.2 milioane de turiști au fost cazați în hoteluri, 441.201 în pensiuni, 165.709 în
campinguri, 274.790 în hosteluri și 498.526 în alte tipuri de structuri de primire turistică, în
ceea ce privește sosirile turiștilor rezidenți acestea au reprezentat: 5.6 milioane în hote luri, 1.8
milioane în pensiuni, 1.1 milioane în campinguri, 399.258 în hosteluri și 1.5 milioane în alte
tipuri de structuri de primire turistică. Conform Institutului Național de Statistică din România,
în anul 2018 sosirile persoanelor non -rezidente au f ost următoarele: 2.3 milioane în hoteluri,
84.689 în hosteluri, 16.811 în moteluri, 9.909 în cabane turistice și 209.466 în pensiuni, în timp
ce sosirile turiștilor rezidenți au reprezentat: 6.6 milioane în hoteluri, 2.9 milioane în hosteluri,
251.499 în m oteluri, 134.273 în cabane turistice și 2.1 milioane în pensiuni.

32

În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică din
România , la nivelul anului 2018, cea mai mare pondere au deținut -o cei din Europa (7 0,3% din
totalul turiști lor străini) . Cele mai multe sosiri ale turiștilor au provenit din Germania (296.200),
Israel (234.500), Italia (222.300), S.U.A. (161.800 mii), Ungaria (156.800), Franța (154.100)
și Regatul Unit (139.100). În Cehia , conform Biroului de Statistică , turiștii străini cazați în
structurile de primire turistică au proveni din țări precum: Germania (2.031. 104), Slovacia
(730. 954), Polonia (620. 495), China (617. 935), SUA (554. 394), Rusia (544. 216), Regatul Unit
(494. 939), Italia (408. 422) și Franța (286. 316).
3.3.4 Evoluția numărului de înnoptări în România și Cehia
În perioada 2013 -2018 se constată o evoluție ascendentă a numărului înnoptărilor atât
în România cât și în Cehia (* cu excepția anului 2014 când a avut loc o scădere a numărului de
înnpotări de aprox imativ 361 mii). Înnoptările în structurile de primire turistic e, în anul 2018 ,
în România au fost de 28.6 milioane mai mult cu 9.2 milioane dec ât în anul 2013, în timp ce
în Cehia comparativ cu anul 2013 numărul înnpotărilor a crescut cu 12.2 milioane. Din tabelul
de mai jos , în România se poate observa o diferență foarte mare privind numărul turiștilor
rezidenți și non -rezidenți (la nivelul anului 2018 , din numărul total al înnoptări lor, înnoptările
turiștilor români au reprezentat 81,4%, în t imp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat
18,6% ). În Cehia, în perioada 2013 -2018 numărul înnoptărilor atât al re zidenților cât și al non –
rezidenți lor a u avut valori aproximativ egale (înnoptările turiștilor cehi în anul 2018 au
reprezentat 52%, iar înnoptările turiștilor străini au reprezentat 48% (Tabel 3.9).
Tabel 3.9. Numărul de înnoptări în România și Cehia în perioada 2013 -2018

Nr
crt
Anul Număr înnoptări
România Cehia
Total Rezidenți Non-rezidenți Total Rezidenți Non-rezidenți
1 2013 19.362.671 15.884.817 3.477.854 43.308.279 21.163.383 22.144.896
2 2014 20.280.041 16.511.937 3.768.104 42.946.929 20.836.817 22.110.112
3 2015 23.519.340 19.047.701 4.471.639 47.093.906 23.807.391 23.286.515
4 2016 25.440.957 20.609.141 4.831.816 49.696.957 25.428.808 24.268.149
5 2017 27.092.523 21.801.487 5.291.036 53.219.395 26.962.382 26.257.013

33

6 2018 28.644.742 23.315.138 5.329.604 55.513.922 28.753.901 26.760.021
Sursa: INS TempoOnline, Czech Statistical Office
La nivelul anului 2018 n umărul cel mai mare al înnoptărilor din România , conform
Institutului Național de Statistică , s-a înregistrat în județe precum: Constanța ( 5.010.766 ),
București ( 3.398.817 ), Brașov ( 2.709.102 ), Bihor ( 1.523.648 ) și Vâlcea ( 1.384.202 ) în timp ce
în Cehia , conform Biroului de Statistică , orașele care au cumulat un număr mai mare al
înnoptărilor au fost: Praga ( 18.249.084 ), Karlovy Vary (1.837.420 ), Brno ( 1.410.824 ), Plzeň
(531.351 ) și O strava ( 474.916 ).
3.3.5 Durata medie a sejurului
Comparativ cu anul 2013, în România a avut loc o scădere privind durata medie a
sejurului, de la 2.4 zile/turist în anul 2013 la 2.2 zile/turist la nivelul anului 2018. În ceea ce
privește durata medie a sejurului pentru turiștii rezidenți din România s -a înregistrat o scădere
comparativ cu anul 2013, de la 2.5 zile/turist la 2.3 zile/turist, în timp ce durata medie a sejurului
pentru turiștii str ăini a crescut de la 1.8 zile/turist la 2 zile/turist. Același lucru se observă și în
Cehia care a înregistrat o scădere de la 2.8 zile/turist în anul 2013 la 2.6 zile/turist în anul 2018.
Analizând durata medie a sejurului pentru turiștii rezidenți din Cehia, aceasta a scăzut de la 2.8
zile/turist în anul 2013 la 2.7 zile/ turist în 2018 , la fel și în cazul turiștilor non -rezidenți, de la
2.8 zile/turist la 2.5 zile/turist în 2018.
În ceea ce privește evoluția duratei medii a sejurului , din tabelele de mai jos, hotelurile de două
stele au înregistrat în perioada 2013 -2018 cea mai mare durată medie a sejurului atât în România
cât și în Cehia, în timp ce la hotelurile de cinci stele se remarcă valoare a cea mai scăzută a
duratei medii a sejurului. Durata medie a sejurului privind pensiunile, în perioada 2013 -2018,
a fost de 1.8 zile/turist în România în timp ce în Cehia aceasta a fost de 2.5 zile/turist. Între cele
două țări se poate observa că Cehia în registrează o durată mai mare a sejurului.
Tabel 3.10 Evoluția duratei medii a sejurului turiștilor (zile) în cadrul structurilo r de
primire turistică din România (2013 -2018)
Nr.crt Structuri Anul – zile/turist
2013 2014 2015 2016 2017 2018
1 Hoteluri ***** 1.5 1.5 1.6 1.7 1.6 1.8
2 Hoteluri **** 1.9 1.9 1.9 1.8 1.9 1.9
3 Hoteluri *** 2.4 2.5 2.4 2.4 2.3 2.3

34

4 Hoteluri ** 4.2 4.1 4.1 4 3.7 3.6
5 Hoteluri * 2.7 2.7 2.8 3.3 2.8 2.5
6 Pensiuni 1.8 1.8 1.9 1.8 1.8 1.8
Sursa: INS TempoOnline

Tabel 3.11 Evoluția duratei medii a sejurului turiștilor (zile) în cadrul structurilor de
primire turistică din Cehia (2013 -2018)
Nr.crt Structuri Anul – zile/turist
2013 2014 2015 2016 2017 2018
1 Hoteluri ***** 2.2 2.2 2.3 2.2 2.2 2.3
2 Hoteluri **** 2.6 2.6 2.5 2.5 2.5 2.4
3 Hoteluri *** 2.6 2.6 2.5 2.4 2.4 2.4
4 Hoteluri ** 2.7 2.7 2.7 2.6 2.6 2.5
5 Hoteluri * 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5
6 Pensiuni 2.6 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5
Sursa: Czech Statistical Office
3.3.6 Gradul de utilizare a capacităților de cazare
În ceea ce privește evoluția gradului de utilizare a capacităților de cazare se observă o
creștere atât în România cât și în Cehia. În perioada 2013 -2018 România a înregistrat o creștere
a indicelui de utilizare a capacității de caz are de 7.1%, în timp ce în Republica Cehă s -a
înregistrat o creștere de 15.2%, astfel diferența dintre cele două țări fiind de 8.1 procente (la
nivelul anului 2013 în România indicele de utilizare a capacității de cazare a fost de 25.1%, iar
în Cehia 34.8% , în 2014 – 26.1% (România) și 35.2% (Cehia), 2015 – 28.7% (România) și
36.2% (Cehia), 2016 – 30.5% (România), 46.5% (Cehia), 2017 -30.9% (România), 49.9%
(Cehia) și 2018 -32.2% (România), 50% (Cehia).

35

Fig. 3.4 Evoluția gradului de utilizare (%) a capacităților de cazare – România și
Cehia (2013 -2018)
La nivelul anului 2018, c el mai ridicat grad de ocupare a capacității de cazare se remarcă
în perioada sezonului estival, cu apogeul în luna August atât pentru România cât si pentru Cehia
(52% România și 61% Cehia), i ar luna Ianuarie cu cel mai scăzut grad de ocupare a capacității
de cazare – 22% pentru România și 37% pentru Cehia.

Fig. 3. 5 Indicele de utilizare a capacitatii de caza re turistică, pe luni –România și
Cehia, anul 2018
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
2013 2014 2015 2016 2017 2018România
Cehia
22%37%
24%44%
23%46%
25%49%
27%53%
32%53%
44%59%
52%61%
37%55%
33%53%
30%47%
25%44%
0%10%20%30%40%50%60%70%
România Cehia
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

36

3.4 Tipuri și forme de turism
Cercetători importanți ai domeniului, au contribuit la definirea tipurilor de turism
precum: Poser -1939; Hunziker și Krapf – 1941: în Europa; în România: Bărănescu -1975,
Swijewsk i și Oancea – 1977; A. Susan -1980. Bernecker, în 1962 distinge patru tipuri de turism:
de timp liber (de recreere, recreere și îngrijirea sănătății, de vizitare), de tranzit, cultural, legat
de activitatea profesională. Astfel, sunt prezentate următoarele tipuri de turism:
1. Turismul de recreere și agrement – este practicat de toate grupele de vârstă, este specific
populației din mediul urban . Turismul de recreere se desfășoară de obicei la sfârșit de
săptămână și valorifică în primul rând fondul turistic natural. Turismul de agrement are
diferite forme de exprimare în raport cu motivațiile de cunoaștere, educație, de practicare a
unor activit ăți preferate (hobby), de divertisment etc. Turismul de agrement se referă la
călătoriile turistice în parcurile tematice în care produsele turistice se bazează pe anumite
tematici, bazate pe potențialul industial, cultura unui popor, o carcateristică a me diuli natural
etc. (ex: Superland Brașov , Parcul de aventură Comana , Edenland Balotești, Artha Park –
Snagov, Terra Park –București, Thrill Park –Praga, Aqualand Moravia, Wake Park Mercury
–Pasohlávky, Cehia );
2. Turismul de îngrijire a sănătății – cunoscut în că din antichitate se practică pe toată durata
anului, reducând apariția vârfurilor cererii turisice care sunt specifice turismului de recreere.
Turismul de îngrijire a sănătății se adresează tutur or grupelor de vârstă, dar mai ales grupei
de vârstă de pes te 60 ani. Natura afecțiunilor determină distanța la care se practică acest tip
de turism, de obicei se desfășoară pe o durată de timp mediu și lung.
Ex: Băile Herculane este cea mai veche stațiune balneo -climaterică din România, principalul
factor terapeu tic al stațiunii este reprezentat de izvoarele sulfuroase, iodate, bromurate sau
bicarbonatate, termo -minerale și cloruro -sodice, indicate atât pentru tratamentele de cură
externă, cât și pentru cel e de cură internă;
Băile Govora – este una dintre cele mai bogate stațiuni balneare în ceea ce privește apele
iodurate și bromurate din Europa, iodul și bromul fiind de origine organică. Profilul statiunii
este respirator si reumatismal;
Karlovy Vary – este o stațiune balneo -climaterică situată in nord -vestul Ceh iei, cunoscută
pentru izvoarele sale termale curative.

37

3. Turismul cultural – conform Organizației Mondiale a Turismului turismul cultural este
definit drept “excursii al căror scop principal sau secundar este vizitarea siturilor și acele
evenimente a că ror valoare culturală și istorică le -a făcut o parte a moștenirii culturale a unei
comunități ”. Este practicat de obicei de elevi, studenți și intelectuali, majoritatea excursiilor
sunt cuprinse între 3 și 7 zile . Fluxurile turistice se îndreaptă spre marile orașe care
adăpostesc numeroase obiective turistice (ex: Praga: Muzeul Național, Teatrul Național,
Timișoara: Muzeul Satului Bănățean, Catedrala Mitropolitană etc) și unele zone rurale cu
tradiție în acest sens (ex: Maramureș, Bucovina,Liblice, Křižany );
4. Turismul educațional – sunt activitățile turistice practicate de grupa de vârstă tânără
(preșcolari, elevi, studenți) în scopuri educative;
5. Turismul social – se manifestă sub forma turismului organizat și este practicat de populația
cu venituri modeste (ex: Senior Voyage – Christian Tour);
6. Turismul polivalent – îmbină agrementul, refacerea și recuperarea, astfel îmbinând valențe
multiple eficiența sa economică este una ridiată. Din cadrul acestui tip de turism face parte
și turismul profesional care este practicat de persoane antrenate în activități economice sau
sociale (ex: oameni de afaceri, știință, sportivi etc).
Form ele de turism sunt date oferite de modalitățile de practicare a tipurilor de turism,
march ează caracteristicile turismului si nu conținutul său, astfel se pot identifica următoarele
forme de turism:
a) Locul de proveniență al turiștilor determină două forme principale de turism: turismul intern
(național – practicat de populația unei țări în inter iorul granițelor ei) și turismul extern
(internațional – include turiștii ce depășesc în cadrul călătoriei turistice limitele
administrative ale țării de reședință permanent);
b) După momentul și modul de angajare a p restațiilor turistice întâlnim: turism org anizat în
grup sau individual (turiștii apelează la serviciile agențiilor de turism), turismul
semiorganizat (oferă posibilitatea desfășurării unui program individual) și turismul
neorganizat (turistul este cel care se ocupă de planificarea călătoriei) ;
c) După durata călătoriei se întâlnesc trei forme de turism: turism de scurt durată (durează între
1-3 zile și se practică de obicei la sfârșit de săptămână sau în perioade scurte de concediu),
turism de durată medie (se practică în perioada de concediu pe o durtă mai mare de timp) și
turism de lungă durată (depășește 30 zile) ;

38

d) În funcție de categoria de vârstă și de ocupația turiștilor întâlnim turism pentru tineret și
pentru populația activă și turism pentru vârsta a treia care este practicat în scop balnear,
curative, terapeutic (ex: Călimănești -Căciulata, Geoagiu Băi -România, Jachymov, Te plice
-Cehia) ;
e) În funcție de mijlocul de transport folosit se întâlnesc mai multe forme de turism: turismul
pedestru –drumeție (se practică în zonele peri -urbane, în zonele montane )
ex: traseu Piatra Arsă – Caraiman – Crucea Eroilor – Omu (România), trase u Brno
Výškovnice vârful Sýkoř (Cehia – regiunea Moraviei de Sud)
turismul feroviar deține o pondere însemnată prin faptul că este un mijloc de transport
comod și este potrivit pentru călătoriile în circuit, turismul rutier (poate fi efectuat pe
distanțe sc urte sau lungi în funcție de mijlocul de transport folosit), turismul aerian (se
efectuează pe distanțe mari , este practicat cu avioane de pasageri, elicoptere, baloane cu aer
cald, și turismul naval (se practică pe fluvii, râuri – ex: Dunăre, Oder );
f) Caracteristicile prestației turistice principale circumscrie formele de turism structural de
litoral, montan, de tratament balnear, de week -end, agrement, sportiv .
g) În funcție de sezonalitate se identifică următoarele forme de turism: turismul de iarnă
permite practicarea sporturilor de iarnă (ex: Stațiunea Rânca, Poiana Brașov, Predeal –
România, Špindlerův Mlýn , Šumava – Cehia), turismul de vară cel mai valoros pentru
satisfacerea motivațiilor turistice – cură, sport, drumeție, cultură, r ecreere, plajă, odihnă etc
(ex: Stațiunea Mamaia, Neptun, 2 Mai –România, Cehia -drumeție Krkonoše National Park )
și turismul de ci rcumstanță .
3.5 Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
România Cehia România Cehia

39

• Potențial turistic
natural și antropic
bogat;
• Ofertă culturală
diversificată:
concerte, festivaluri,
expozitții etc;
• Potențial balnear;
• Structuri de cazare
deversificate;
• Bucătărie
tradițională. • Potențian natural –
diversitatea cadrului
natural datorită
varietății formelor
de relief;
• Resurse balenare;
• Existența ariilor
protejate;
• Diversitatea
structurilor de
primire turistică.
• Promovare turistică
insuficientă;
• Calitatea slabă a
serviciilor;
• Stare avansată de
deteriorare a anumitor
obiective turistice;
• Insuficiența
personalului calificat
din domeniul
turismului;
• Potențial turistic foarte
ridicat însă insuficient
valorificat. • Abse nța studiilor de
marketing privind
dezvoltarea regiunilor
turistice potențiale;
• Număr redus al forțeide
muncă calificată în
anumite regiuni;

Oportunități Amenințări
România Cehia România Cehia
• Existența fondurilor
europene pentru
dezvoltarea
infrastructurii
turistice;
• Atragerea de
investitori în special
străini;

• Creșterea calității
serviciilor;
• Atragerea de fonduri
europene pentru
dezvoltarea
regiunilor turisice; • Utilizarea ineficientă a
fondurilor europene
pentru dezvoltarea
turismului;
• Concurență puternică
în turismul
internațional;
• Migrația forței de
muncă calificată din
turism în țări din UE
• Scăderea interesului
turiștilor români
pentru produsele
turistice autohtone. • Competiția cu zonele
montane din Austria
pot micșora numărul de
turiști;
• Intrarea de noi
concurenți pe piața
turistică;

40

În concluzie din rezultatele prezentate în ceea ce privește infrastructura turistică atât
România cât și Cehia au înregistrat creșteri privind structurile de primire turistice, iar în
România aproximativ 30% din camerele de hotel sunt afiliate unui lanț hotelier internațional în
timp ce în Cehia doar 27%, însă cu mai multe camere per total decat România. În privința
numărului de sosiri ale turișilor în structurile de primire turistică ambele tări au înregistrat
creșteri (2013 -2018: România 5 milioane sosiri, Cehia – 8.3 milioane sosiri), iar în ceea ce
privește forța de muncă angajată în domeniul turismului, în Cehia: la nivelul anului 2018,
42.239 de persoane au fost angajate în sectorul hotelier, 71.256 de persoane în industria de
restaurație și 13.742 persoane angajate în agențiile de turism, în timp ce în România la nivelul
anului 2018, 170.000 de persoane au fost angajate în zona de hotelărie și 120.000 în industri a
restaurației. Ca forme de turism practicate în cele două țări se află: turismul de recreere și
agrement, turismul de îngrijire a sănătății, turismul cultural, turismul educațional, turismul
social și turismul polivalent.

41

CAPITOLUL 4 : STUDIU DE CAZ BUCUREȘTI – PRAGA
4.1 Prezentare generală
Orașul București este situat în sud -vestul țării, are o suprafață de 228 𝑘𝑚2 și o populație
de 1.8 milioane locuitori. Orașul este împărțit în șase sectoare și este administrat de Primăria
Municipiului București . Orașul București este traversat de râurile Dâmbovița și Colentina.

Fig. 4.1 Poziția geografică a orașului București
Praga este capitala Republicii Cehe, orașul este situat pe malurile râului Valtava și cel
mai important centru economic si cultural . Are o suprafață de 496 𝑘𝑚2 și o populație de 1.3
milioane locuitori. Orașul este împărțit în 22 de districte .

Fig. 4.2 Poziția geografică a orașului Praga

4.2 Indicatori statistici ce caracterizează activitatea de turism din București și
Praga

42

În ceea ce privește numărul de structuri de primire turistice , la nivelul anului 2018 în
București au existat 181 structuri, în timp ce capacitatea de cazare a fost de 21.624 – locuri. În
Praga numărul structurilor de primire turistică a fost de 816, iar capacitatea de cazare de 42.487
– locuri.
Tabel 4.1 Numărul de structuri și capacitatea de cazare în București și Praga – 2018
Nr.
crt Orașul Anul 2018
Număr structuri Capacitatea de cazare
1 București 181 21.624
2 Praga 816 42.487
Sursa: INS Anuarul Statistic al Regiunii București -Ilfov, Czech Statistical Office
Privind p ondere a structurilor de primire turistică pe tipuri de structuri , atât în București
cât și în Praga hotelurile dețin cel mai mare procent, 73% în București și 65% în Praga. În Praga
hotelurile de trei stele reprezintă ponderea cea mai mare de 43% urmate de hotelurile de patru
stele 44%, hotelurile de cinci stele 9%, hotelurile de două stele reprezintă 2%, iar cele de o stea
1%. 70 % din piața hotelieră din Bucureșt i este dominată de hotelurile de patru și cinci stele în
timp ce hoteurile de o stea și două stele reprezintă 10%.

Fig. 4.3 Pondere a structurilor de primire turistică pe tipuri de structuri
Sursa: Tempo Online, Czech Statistical Office 65% 6%12%17%Praga
Hoteluri Hosteluri
Pensiuni turistice Altele
73%15%1%
7%4%București
Hoteluri Hosteluri
Moteluri Vile turistice
Pensiuni turistice

43

La nivelul anului 2018, București a înregistrat un număr de 2 milioane sosiri ale turiștilor
dintre care aproximativ 870 mii sosiri ale turiștilor rezidenți și 1.2 milioane sosiri ale turiștilor
non-rezidenț. În ceea ce privește numărul total de înnoptări acesta a fost de 3.3 milioane dintre
care 1.3 înnoptări ale turiștilor rezidenți, iar 2 milioane ale turiștilor non -rezidenți. După cum
se poate observa (Tabel 4.2), Praga a înregistrat un număr mult mai mare privind sosirile
turiștilor, 7.8 milioane, dint re care 1.2 milioane sosiri ale rezidenților și 6.6 milioane ale non –
rezidenților și 18.2 milioane înnoptări (2.1 milioane înnoptări ale rezidenților și 16.1 milioane
înnoptări ale non-rezidenților).
Tabel 4.2 Numărul de sosiri și înnoptări – București și Praga, anul 2018
Sursa: INS Tempo Online, Czech Statistical Office
După cum se poate ob serva în tabelul de mai sus, atât Bucureștiul cât și Praga au atins
un număr mai mare din punct de vedere al sosirilor din partea turiștilor străini , însă cu o
diferență între cele două capitale de aproximativ 5.5 milioane vizitatori .
Analizând datele preze ntate în graficul din figura de mai jos ( 4.2) privind numărul
sosirilor (turiștilor rezidenți și non -rezidenți ) pe luni, la nivelul anului 2018, acestea prezintă o
evoluție oscilatorie cu creșteri și scăderi succesive atât pentru București cât și pentru Pr aga. S e
poate observa că valoarea minimă înregistrată a avut loc în luna ianuarie pentru ambele orașe,
respectiv 128.141 (București) și 446.403 (Praga), iar valoarea maximă în care s -au înregistrat
cele mai multe sosiri pentru București a fost octombrie 200.129, dintre care 85.382 sosiri ale
turiștilor români și 114.747 ale turiștilor străini. Turiștii români ce au vizitat Bucureștiul vin în
oraș nu doar pentru afaceri, precum majoritatea străinilor, ci și pentru a se bucura de diversele
evenimente și conce rte ce au loc. Turiștii străini care au vizitat Bucureștiul au venit din Israel,
Italia, Germania, Franța, Marea Britanie, SUA etc. În Praga luna care a înregistrat cele mai
multe sosiri ale turiștilor a fost august, cu 780.822 dintre care 95. 356 sosiri al e turiștilor cehi și Nr.
Crt. Oraș Sosiri Înnoptări
TOTAL Rezidenți Non-
rezidenți TOTAL Rezidenți Non-
rezidenți
1 București 2.080.229 869.649 1.210.580 3.398.817 1.337.633 2.061.184
2 Praga 7.892.184 1.221.478 6.670.706 18.249.084 2.116.084 16.133.000

44

685.466 ale turiștilor străini, veniți din tări precum Italia (38. 086), Belgia (7. 139), Franța
(19.303), România (7. 254), Rusia (30.376), America (51.246), China (38. 156) etc.

Fig. 4.4 Sosiri ale turiștilor pe luni, anul 2018
Sursa: INS Tempo Online,Czech Statistical Office
Durata medie a sejurului pentru Praga la nivelul anului 2018 a fost de 2.3 zile/ turist
(pentru turiștii rezidenți 1.7 zile/ turist, iar pentru turiștii non -rezidenț i de 2.4 zile/ turist), în
timp ce pentru București durata medie a sejuru lui a fost de 1.6 zile/ turist ( pentru turiștii
rezidenți 1.5 zile/turist și pentru turiștii non -rezidenți 1.7 zile/turist ).
La nivelul anului 2018 indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în
funcțiune pentru București a fost de 43.5% , pentru hoteluri indicele capacității de cazare a fost
de 44.1% dintre care 49.1% pentru hotelurile de cinci stele, 44.3% pentru hotelurile de patru
stele, 43% pentru hotelurile de trei stele, 35,7% pentru hotelurile de două stele și 27.2% pentru
hotelurile de o stea, iar pentru Praga indicele capacității de cazare a fost de 66.3% .
4.3 Prezentarea atrac țiilor turistice reprezentative ce contribuie la imaginea
destinației turistice: București – Praga
În privința atracțiilor turistice atât Bucureștiul cât și Praga dispun de un important număr
de atracții turistice și monumente . Astfel, în București printre cele mai importante obiective
turistice care atrag numeroși turiști s e află: Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Praga 446.403 447.777 623.779 661.565 721.067 704.518 780.557 780.822 703.905 727.193 617.306 677.292
București 128.414 136.825 168.675 163.981 199.138 194.323 185.228 178.079 199.381 200.129 179.662 146.3940100200300400500600700800900

45

Palatul Parlamentului fiind și a doua cea mai mare clădire administrativă din lume,
Ateneul Român cea mai importantă sală de concerte care face parte din partimoniul UNESCO,
Arcul de Triumf, monument situat în partea de nord a Bucureștiului având o înălțime de 27 m,
comemorează vi ctoria României în Primul Război Mondial, Palatul Primăverii este vila care
pentru jumătate de secol a fost reședința fostului lider comunist Nicoale Ceaușescu. Muzeul
Național al Satului Dimitrie Guști înființat în anul 1936 și amplasat pe malul lacului Herăstrău
este un muzeu etnografic care prezintă viața tradițională a satului românesc , fiind și cel mai
vizitat muzeu din București, astfel la nivelul anului 2018 aceasta a înregistrat 680.000 vizitatori ,
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa (în anul 2018 acesta a înregistrat
aproximativ 300.000 vizitatori) .

Fig 4.5 Atracții turistice București
Muzeul Național de istorie a României înființat în anul 1970, acesta este cel mai
important muzeul al statului român , Muzeul Național de Artă înființat în anul 1948 și găzduit
în Palatul Regal este cel mai important muzeu de artă din țară, având în patrimoniul său una
dintre cele mai mari colecții de picturi din România (127.707 vizitatori în anul 2018) , Parcul
Regele Mihai I al României (Herăstrău) este cel mai mare parc din nordul Bucureștiului, iar
principala atracție a parcului este lacul Herăstrău unde se pot realiza plimbări cu vaporașul,
barca, hidrobicicleta. Parcul mai cuprinde statui ale persona jelor marcante din cultura na țional ă,
restaurante si terase , Parcul Cișmigiu situat în centrul Bucureștiului este cel mai vechi parc din

46

oraș, Centrul istoric dinamic, colorat și plin de istorie adăposește numeroase cafenele, baruri,
cluburi și clădiri sim bolice precum Palatul C EC, Biserica Stavropoleos , Grădina Botanică.

Fig. 4.6. Atracții turistice București
În perioada de iarnă în București este organizat Târgul de Crăciun, cel mai mare
eveniment dedicat sărbătorilor de iarnă , deschis vizitator ilor timp de o lună . Târgul de Crăciun
îi întâmpină pe vizitatori cu o serie de atracții care celebrează Crăciunul autentic românesc:
spectacole artistice, Casa lui Moș Crăciun, patinoar, carusel, personaje de poveste, bucate
tradiționale și daruri de sărbători. Anual târgul adună peste 1 milion de turiști atât români cât și
străini.

47

Fig. 4.7 Târgul de Crăciun din București
Praga, s upranumit și „orașul celor o sută de clopotnițe” sau „orașul de aur ” a devenit
unul dintre cele mai popula re destinații turistice, astfel printre cele mai vizitate obiective
turistice se numără: Castelul Praga este cel mai vast complex medieval amplasat în vârful unui
deal, pe malul stâng al râului Valtava, acesta este și locuința prezidențiala a republicii, la nivelul
anului 2018 a înregistrat 2.4 milioane vizitatori, Catedrala St. Vitus construită intr -un sti l gotic
este cea mai importantă catedrală din Praga , Palatul Lobkowicz construit in secolul al XVI – lea
este unul din cele mai frumoase locuri culturale din Praga , Podul Carol – cu o lungime de 516
m, podul care traversează râul Valtava este celebru pentru numeroasele statui ce îl decorează
pe toată lungimea sa. Pe lângă istoria sa Podul Carol mai oferă și o priveliște încântătoare asupra
orașului , Muzeul Național fondat în anul 1818 și considerat cel mai mare muzeu din Praga,
acesta adăpostește aproximati v 14 milioane de colecții din diferite domenii precum istoria
naturală, artă, muzică etc. Clădirea principală a muzeului este situată în Piața Wenceslas.
Muzeul Evreiesc , situat în vechiul cartier evreiesc, deține una dintre cele mai impresionante
colecții de artă evreiască cu peste 40.000 de exponate și 100.000 carți. În anul 2018 muzeul a
înregistrat peste 700 mii sosiri al vizitatorilor.

48

Fig 4.8 Atracții turistice Praga
Teatrul Național format din trei ansambluri artistice – operă, balet și dramă atrage anual peste
500.000 vizitatori, Palatul Wallenstein găzduiește în prezent Senatul Republicii Cehe și
spectaculoasele gr ădini ale palatului care abund ă în vegeta ție, fântâni și statui din bronz, fiind
locul perfect pentru plimb ări în natur ă, Casa care dansează este o clădire de birouri situată în
centrul Pragăi care a devenit faimoasa datorită formei sale, care se aseamănă cu o pereche de
dansatori. Pe acoperișul clădirii se află un restaur ant foarte bine cotat și cu o priveliște minunată
asupra orașului. Piața centrului vechi este cel mai frecventat punct al orașului unde se găsesc
zeci de restaurante, pub -uri, centre de distracție și agrement, magazine, galerii și muzee de artă,
printre pu nctele principale de atracție se află: Ceasul Astrologic, Biserica Sfintei Fecioare din
Tyn. Grădina Zoologică Praga se află printre primele cinci cele mai frumoase grădini zoologice
din Europa, aceasta găzduiește peste 4.600 de animale . Numărul de vizitat ori la nivelul anului
2018 a depășit 1.4 milioane . Turnul Petřín este un turn de observație situat pe dealul Petřín .
Accesul către turn se face cu funicularul. În anul 2018 697.567 de persoane au vizitat turnul și
Mănăstirea Strahov .

49

Fig 4.9 Atracții tu ristice Praga
În Piața Centrului Vechi în perioada de iarnă are loc Târgul de Crăciun , considerat a fi
printre cele mai frumoase târguri de Crăciun din Europa

Fig 4.10 Târgul de Crăciun Praga
Sursă imagini: Pixabay, Prague.eu, VisitBucharest

50

4.4 Evenimente culturale București -Praga
Evenimentele culturale care au loc neîtrerupt pot fi consiverate elemente de
promovare și valorificare a potențialului turistic având drept scop creșterea numărului de
vizitatori, îmbunătățirea imaginii u nei destinații etc. În tabelul de mai jos este prezentată o
descriere scurtă a evenimentelor culturale care generează fluxuri turistice importante.
Tabel 4.3 Evenimente culturale București -Praga
București Praga
Festivalul Internațional George Enescu – inițiat
în 1958 în memoria marelul compozitor și
violonist George Enescu, este cel mai mare
eveniment cultural românesc. În festival vor fi
interpretate 32 de lucrări de George Enescu. În
total, festivalul cuprinde 84 de concerte și
recitaluri num ai în sălile de concert din
București, cu un estimat de peste 2500 de artiști
din cele mai diverse colțuri ale lumii, 50 de
naționalități lucrând împreună.
August/ Septembrie
Festivalul Internațional de film din Praga –
Febiofest – cel mai mare festival de film din
Praga și al doilea cel mai mare din Cehia.
Festivalul prezintă o gamă largă de exemple
contemporane și retrospective de film de înaltă
calitate, incluzând opere alternative, de școală de
film și de amatori pentru un public divers de
vizionare.

Martie
Bucharest Jazz Festival – este singurul festival
internațional de profil din Capitală, desfășurat în
aer liber, cu intrare gratuită, Bucharest Jazz
Festival îi aduce pe iubitorii de jazz în piața
George Enescu. Festivalul aduce în fiecare vară
la București legende ale jazzului internațional,
artiști ce abordează diferite stiluri de jazz de la
swing, fusion până la jazz clasic și simfonic sau
third stream
Iulie
Festivalul Internațional de Muzică de
Primăvară din Praga -Cel mai important
festival de muzică clasică din Republica Cehă
care se mândrește cu o multitudine de
participanți din întreaga lume (35.000 vizitatori)

Mai/Iunie
Festivalului Internațional de Teatru de Stradă
București – include, în program, spectacole
premiate, companii de teatru de stradă aflate
pentru prima dată la București, cuprinde cu o
amplă selecție de producții românești și cu un
mix variat de spectacole n octurne, parade,
acrobații aeriene, instalații interactive, ateliere
pentru copii, numere de echilibristică și jonglerii
cu focul aduse la București de artiștii celo r 11
țări participante.
August
Insulele Unite din Praga – este un festival de
muzică care pune accentrul pe mai multe genuri
muzicale. Este organizat în diferite locații, pe
râul Valtava sau în locații adiacente din centrul
istoric (45.000 vizitatori).

Iunie

51

Festivaluri de artă și cultură urbană
Street Delivery
Bucharest International Dance Film Festival
Festivalul National de Teatru OKaua Zilele Filmului European
Festivalul Boem de Jazz
Festivalul Verdi
Festivalul Internțional de Muzica de Toamnă
Signal Fest ival (500.000 vizitatori)

Sursa : Bucharest CityInfo , Prague.eu The Official Tourist Website for Prague
4.5 Formele de turism predominante în București și Praga
În urma unei analize în ceea ce privește repartiția formelor și tipurilor de turism atât din
Praga cât și din București, am ajuns la concluzia că în cele două orașe se practică următoarele
tipuri și forme de turism: În București pe prima poziție de situează turismul de afaceri (training –
uri, reuniuni, întâlniri de afaceri) având drept scop princip al aspectul comercial, cu partea de
leisure ca motivație secundară. Majoritatea persoanelor care vizitează Bucureștiul, conform
reprezentanților din domeniul turismului, sunt turiști de afaceri și de evenimente, deținând o
pondere de peste 70%. Numărul tur iștilor veniți exclusiv pentru recreere și petrecere a timpului
liber este relativ redus în București. În Praga principala formă de turism este reprezentată de
turismul cultural sau de vizitare prin prezența celor 81 muzee, 108 galerii de artă, 71 de teatr e
și săli de spectacole, monumente arhitecturale (Fig 4.8, 4.9), care atrag numeroși turiști . Cu
toate acestea creșterea turismului de afaceri și a turismului de divertisment/agrement a început
să rivalizeze cu această formă mai tradițională de turism.
În concluzie în ceea ce privește turismul în București și Praga am identificat diferențe
atât la indicatorii statistisi ce caracterizează activitatea de turism (o difereță de 5.8 milioane
sosiri ale turiștilor între București și Praga și 14.8 milioane înnopt ări ale turiștilor), numărul
persoanelor ce vizitează obiectivele turistice cât și în ceea ce privește formele de turism
practicate în cele două orașe. Conform Indexului Global Mastercard de Destinatii Urbane ,
Bucureștiul se află pe primul loc în topul des tinațiilor turistice din Europa cu cel mai mare
potențial de dezvoltare, astfel prin adoptarea unor politici corespunzătoare (precum politica de
produs turistic, politica de promovare și marketing și politica în domeniul forței de muncă) și
alte acțiuni ce vizează dezvoltarea turismului, Bucureștiul ar putea ajunge să concureze cu
Praga.

52

CONCLUZII GENERALE
Turismul ca fenomen economic și social are în centrul preocupărilor punerea în valoare
a potențialului turistic natural, precum și valorificarea potenți alului antropic. În urma
cercetărilor desfășurate turismul și -a pus amprenta asupra economiei mondiale prin încasările
pe care le -a adus (1461.6 miliarde dolari în anul 2018), participând cu o contibuție directă la
Produsul Intern Brut mondial de 8.8 mili arde dolari (USD), acesta reprezentând 7% din totalul
exporturilor. Încasările de turismul internațional au reperezentat pentru Romania 2.9 miliarde
dolari, în timp ce în Cehia veniturile din turism au atins în decembrie 2018 valoarea de 7.4
miliarde dolar i.
În ciuda diferenței dintre cele două țări privind încasările din turismul internațional,
numărul sosirilor și înnoptărilor, avantajul României este reprezentat de potențialul natural și
cultural de mare diversitate de care dispune, oferind posibilitatea practicării unor forme de
turism diferite față de cele ale Cehiei (spre exemplu turismul de litoral). Crearea unei
infrastucturi de transport, dezvoltarea calitativă a structurilor de primire și restaurație ,
promovare a și ridicarea nivelului serviciilor d e informare ar putea propulsa turismul românesc
să devină competitiv pe piața internțională, ajungând să concureze cu Republica Cehă.
În ceea ce privește turismul din Cehia, deși multe atracții turistice de interes atrag un
număr considerabil de turiști, cooperarea între companii, agenții turistice și autoritățile
regionale și locale ar putea fi un punct benefic pentru o exploatare mai e ficientă a potențialului
turistic de interes din regiunile Cehiei, motivând turiștii să -și extindă șederea și să cheltuiască
mai mulți bani în regiun i și locali tăți și să genereze o contribuție mai mare la economiile locale.

53

Bibliografie

1. Direcția R egională de Statistică a Municipiului București – ANUARUL STATISTIC AL
MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, 2019
2. Erdeli George , Nicolae Ilinca, Șerban Cătălina , Burcea Nela – Geografie: Europa -România –
Uniunea Europeană, Ed. a 2 -a, Editura CD PRESS București, 2008
3. Ghidu l Verde – Praga Weekend, Editura Meteor Press
4. Ghidul Verde Michelin România
5. IONEL MUNTELE, CORNELIU IAȚU –Geografia turismului: Concepte, metode și forme
de manifestare spațio -temporală, Editura Sedcom Libris, 2006, pg 42
6. Institutul Național de Statistică – Turismul României, Breviar Statistic, 2019
7. Institutul Național de Statistică – Transportul de pasageri și mărfuri pe moduri de transport,
2019
8. Nedelcu Adrian – GEOGRAFIA TURISMULUI Ediția a II revizuită și adăugită,
EDITURA UNIVERSITARĂ Bucure ști, 2015
9. OECD Tourism Trends and Policies 2020
10. PRAGUE Discover Guide, 2019 ( https://cdn.prague -guide.co.uk/Discover_Prague.pdf )
11. Prague City Tourism ( https://www.praguecitytourism.cz/en )
12. ROAD SAFETY ANNUAL REPORT 2019 Czech Republic
13. RODICA MINCIU – Economia turismului, Ediția a III -a, Editura Uranus, 2004, pg 150 –
151
14. Regional statistics – STATISTICAL YEARBOOK OF PRAGUE, 2019
15. VASILE G LĂVAN – GEOGRAFIA TURISMULUI, Editura Fundației România de Mâine,
2005 pg 59,68,268
16. World Tourism Organization – International Tourism Highlights, 2019 Edition
17. https://www.researchgate.net/publication/272510590_Vegetation_of_the_Czech_Republic
_diversity_ecology_history_and_dynamics
18. https://www.czechtourism.com/a/castles -chateaux/
19. https://www.researchgate.net/publication/283013882_Lakes_and_water_reservoirs_in_the
_Czech_ Republic
20. http://www.mmr.cz/getmedia/f333120b -88d5 -4bd8 -bec9 –
dd58a26f9812/principles_of_urban_policy.pdf
21. https://www.visitbucharest.ro/
22. https://www.prague.eu/en
23. https://www.lonelyplanet.com/czech -republic
24. https://www.lonelyplanet.com/czech -republic/prague
25. https://insse.ro/cms/files/Audit%20urban/Audit_urban_2018.pdf
26. https://www.praguecitytourism.cz/file/edee/en/annual -reports/19006_vyrocni -zprava –
2018_en_a4_verze2_web.pdf

54

27. https://www.researchgate.net/publication/283013882_Lakes_and_water_reservoirs_in_the
_Czech_Republic
28. http:// www –
old.anpm.ro/files2/RaportStareaMediului_Cap01_Cadrul%20natural_2007102.pdf
29. https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/lung_cailor_trans p18r.pdf