Subcapitolul I1 Comportamentele Adictive [622319]

1 Comportamentele adictive: definiții, istoria, criterii de diagnostic
Statistică
Raportul ANA cu datele din 2008, menționează faptul că, "dintre toate drogurile ilicite,
canabisul continuă să fie cel mai consumat drog din România, cu o prevalență a consumului de -a
lungul vieții de de 5,8%. După canabis, pe poziția a doua în „topul” celor mai consumate droguri în
România, se situează noile substanțe psihoactive (NSP) – 2,5%. Urmează: cocaină/ crack și LSD –
câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfe tamine și ketamină – câte
0,3%. (Raportul ANA, 2019)
Gambling
Romslot și Romanian Bookmakers, doi dintre cei mai mari operatori de jocuri de noroc din
România, au realizat în 2016 un studiu care a estimat numărul persoa nelor numite „jucători
problemă“ la aproximativ 100.000 într -o țară cu o populație de sub 20 de milioane . (digi24)
Jocuri online
Numărul de persoane care joacă pe aplicațiile mobile este estimat la aproximativ 2,5
miliarde de persoane în anul 2020 și este posibil să urce la aproximativ 2,6 miliarde în anul 2021. În
România, sunt aproximativ 3,3 milioane de persoane care joacă pe aplicațiile mobile, din care 25,9
% sunt persoane cu vâr sta cuprinsă între 18- 24 ani, 32,8 % sunt persoane cu vârsta cuprinsă între
25-34 ani, 24,9 % sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 35- 44 ani, 12,5 % sunt persoane cu vârsta
cuprinsă între 45 -54 ani, 4,0 % sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 55- 64 ani, iar din totalul
jucătorilor 64,2% sunt bărbați și 35,8 sunt femei. (Statista)
Adicție de sex sau hipersexualitate
În rândul populației din România, nu există un studiu referitor la prevalență, dar un studiu
efectuat în Statele Unite ale Americii, " estimează o "prevalență a dependenței sexuale de 3% până
la 6% în populația adultă generală." (Kuzma et al ). Într -un studiu efectuat în Suedia, în rândul a
2450 de bărbați și femei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 ani, a reieșit un procent estimativ de 12%
din rândul bărbaților, respectiv 6,8 % din rândul femeilor, care prezentau caracteristici specifice
hipersexualității. ( Langstrom )
Cumpărături compulsive
O meta -analiză a 40 de studii, care a cuprins aproximativ 32.000 de subiecți din 16 țări,
indică o prevalență estimativă a comportamentului compulsiv de cumpărare, de circa 5%. (Maraz)
Dependența de muncă

2 Istoria
În ceea ce privește istoria comportamentelor adictive, sunt mai multe lucrări care
menționează diferite aspecte despre consumul de substanțe psihoactive (opiu, canabis, cocaină,
alcool, ciuperci halucinogene [Robinson, Harner]), și mai puțin despre celelalte comportamente
adictive.
"Schematic, substanțel e psihoactive au fost utilizate (i) în ceremoniile religioase de către
preoți; (ii) în scopuri medicale; sau (iii) predominant, ca produse regulate, de către segmente mari
ale populației într -un mod aprobat social. Modelele dominante de utilizare au variat în funcție de
epoci și locuri. Un parametru important a fost gradul de aculturație al unui drog. De exemplu,
plantele din Lumea Nouă, cum ar fi tutunul (nicotina) și coca (cocaina) sunt relativ nou venite în
Lumea Veche." (Marc Antoine Crocq)
U na dintre cele mai vechi cărți – Biblia, conține referiri la efectele consumului de alcool
(pierderea autocontrolului: „Noe a băut vin și îmbătându- se s-a dezvelit în cortul său.” [Facerea,
9:21], euforie: „ Ca să scoată pâine din pământ și vinul veselește inima omului” [Psalmul, 103:16]),
dar și îndemnuri contradictorii, cu ar fi pe de o parte abținerea de la consumul de vin (un înger îi
spune mamei lui Samson, înainte de a -l naște, următoarele cuvinte: „Păzește- te dar, să nu bei vin,
nici sicheră și nimic necurat să nu mănânci.” [Judecători, 13:4], Lemuel primește de la mama sa,
următorul sfat: „ Nu se cuvine regilor, o, Lemuel, nu se cuvine regilor să bea vin și conducătorii
băuturi îmbătătoare. Ca nu cumva bând să uite legea și să judece strâmb pe toți săr manii.” [Pildele
lui Solomon, 31:4- 5]), dar și consumul de vin în scop medical („De acum nu bea numai apă, ci
folosește puțin vin, pentru stomacul tău și pentru desele tale slăbiciuni.” [1 Timotei, 5:23] ),
consumul de vin cu cumpătare ( „Și nu vă îmbătați de vin, în care este pierzare, ci vă umpleți de
Duhul.” [Efeseni, 5:18] ) sau consumul de vin atunci când cineva întâmpină probleme („Dați
băutură îmbătătoare celui ce este gata să piară și vin celui cu amărăciune în suflet, Ca să bea și să
uite sărăcia și să nu- și mai aducă aminte de chinul lui.” [Pildele lui Solomon, 31:6- 7]). (Biblia)
În total, „Biblia conține aproape două mii de referințe la podgorii și vin și numeroase referințe la
băutură care ambele condamnă utilizarea sa în exces și își extind virtuț ile cu moderație” (Sournia)
Coranul ( The Qur'an) , cartea sfântă a islamului, scrisă în secolul al VII -lea, prevede: "Planul
lui Satana este (dar) de a incita dușmănia și ura între voi, cu intoxicații și jocuri de noroc și de a vă
împiedica la pomenirea lui Allah și de a vă ruga." (Razwy, 2001)
În 1436, în Anglia, episcopul Chandler i -a avertizat pe călugării de la Mănăstirea din
Abbotsbury: "Vinul și femeile, sunt cele două cauze ale greșelilor pe care le fac bărbații." (Page
W).
Astfel, impactul negativ al consumului de alcool și opioide, este binecunoscut. De exemplu,
comisarul Lin Zexu – o persoană cu o funcție oficială în cadrul Dinastiei Qing, în anul 1839, i -a

3 scris o scrisoare Reginei Victoria a Imperiului Britanic, să ia măsuri urgente împotriva exportului de
opium (Lin, 1839).
“ Una dintre ultimele zone rămase din lume în care substanțele halucinogene sunt utilizate în
condiții esențiale de origine autohtonă este pădurea tropicală superioară a Amazonului” (Harner), în
care crește o plantă agățătoare denumită Banisteriopsis caapi , care mai este cunoscută și sub
numele de ayahuasca, datorită decoctului care se prepară din aceasta.(wikipedia)
Definiții
"Domeniul adicții lor a suferit schimbări dramatice în ultimii ani. În 2001, Constance
Holden a scris un articol pentru revista Știință în care prezintă conceptul de „comportamente
adictive ” (Holden), care a generat un interes ridicat din partea cercetătorilor, în vederea identificării
criteriilor de diagnosticare a unei dependențe, dar și pentru alegerea comportamente lor care ar putea
fi incluse în categoria depen dențelor.
Sintagma "comportamente adictiveʺ are de mai mulți ani , atât persoane care o susțin , cât și
persoane care nu sunt de acord cu utilizarea ei, decât cu privire la consumul de substanțe. De
exemplu, cei ce utilizează sintagma "comportamente adictive" , includ în această categorie: fumatul
țigărilor cu nicotină sau a joint- urilor cu canabis, consumul de băuturi alc oolice sau de droguri,
jocurile de noroc (slot machine, poker) , jocurile video on/off line, utilizarea internetului, practicarea
sexului, realizarea de cumpărături, efectuarea de exerciții fizice, mâncatul sau bronzatul în exces, ș i
se bazează pe faptul că, implicarea unei persoane, în realizarea acestui comportament într -un mod
excesiv, repetitiv și problematic are unele asemănări între toate tipurile de comportamente
menționate mai sus.
Termenul "adicție " este utilizat des, de către foarte mult e persoane. Dicționarul Cambridge,
definește „adicția ” în următoarele moduri: „1) inabilitatea cuiva de a se opri din a face ceva sau a
utiliza ceva, în mod special ceva riscant; 2) nevoia sau dorința intensă de a face sau a avea ceva, sau
o legătură foart e apropiată față de ceva. ” (Cambridge). Dicționarul Merriam- Webster, definește
adicția, în termenii următori: 1) o nevoie compulsivă, cronică, fiziologică sau psihologică pentru un
obicei – în legătură cu consumul unei substanțe, un comportament sau o acti vitate riscantă fizic,
psihologic, sau cu efecte sociale și care provoacă de obicei simptome bine definite (cum ar fi,
anxietate, iritabilitate, tremur sau greață) în momentul renunțării sau abstinenței; 2) o înclinație
puternică de a face, utiliza ceva sau a se deda la ceva.” (Merriam -Webster) .
Organizația Mondială a Sănătății, a definit pentru prima dată dependența de droguri, în anul
1964 ca “ starea de intoxicare periodic sau cronică produsă prin consumul repetat al unui drog
natural sau sintet ic și caracterizat prin: 1) dorința dominantă de a continua consumul de droguri și
de a- l obține prin orice mijloace, 2) tendința de a crește doza, 3) dependența fizică și, în general,
psihologică cu sindrom de abstinență la întreruperea consumului, 4) efe cte nocive pentru individ și
pentru societate ”.

4 Ulterior, în anul 1969, OMS a catalogat dependența de droguri ca o boală malignă,
progresivă și transmisibilă.
În 1982, OMS definește dependența ca „sindromul caracterizat printr -o sche mă de
comportament în care consumul uneia sau a mai multor substanțe psihoactive are o prioritate mai
mare față de alte comportamente considerate de obicei ca fiind importante.”
"M edici i îi accentuează aspectele fizice, sociologii – aspectele so ciale și juriștii aspectele
legale" (Leigh,1977). Deși, cei mai mulți oameni folosesc acest termen cu referire la utilizarea
nocivă sau în exces a unei substanțe, cum ar fi alcoolul , cocaina sau nicotina, termenul "adicție" a
fost extins și la alte comportamente problematice. Societatea Americană pentru Medicina Adicției
(ASAM, 2019) definește adicția "o boală medicală cronică, tratabilă, care implică interacțiuni
complexe între circuitele creierului, genetică, mediul înconjurător și experiențele de viață ale unei
persoane. Persoanele cu adicție folosesc substanțe sau se angajează în comportamente care devin
compulsive și le continuă adesea în ciuda consecințelor dăunătoare" .
Acest termen este preponderent asociat în legătură cu consumul de subst anțe, respectiv cu
dependența de acestea.
Referitor la terminologia utilizată în domeniul evaluării și consilierii perso anelor cu
dependență de substanțe , legislația românească precizează următoarele:
consumator – persoana care își admi nistrează sau permite să i se administreze droguri, în mod
ilicit, prin înghițire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte căi prin care drogul poate ajunge în
organism; (legea 143/2000)
consumator dependent – consumatorul care, ca urmare a administrării drogului în mod
repetat și sub necesitate ori nevoie, prezintă consecințe fizice și psihice conform criteriilor medicale
și sociale; (legea 143/2000)
dependența de droguri se înțelege nevoia imperioasă sau persistentă de a continua consumul
drogului în scopul obținerii unei stări de bine sau pentru a evita starea de rău generată de
întreruperea consumului; (Regulament HG 860/2005)
urgență – condiția medicală a unui consumator, în legătură sau nu cu consumul, care îi pune
în pericol viața; (Regulament HG 860/2005)
diagnostic dual – coexistența diagnosticului de tulburare mintală cu cel de consum de droguri;
(Regulament HG 860/2005)
sindrom de abstinență (sevraj) – reacția organismului la întreruperea bruscă a consumului de
droguri, la administrarea de antagonist specific sau la scăderea cantității de drog față de care s -a
instalat dependența; (Regulament HG 860/2005)
intoxicație acută – o stare tranzitorie prezentă la scurt timp de la administra rea drogului, cu
apariția efectelor specifice, care pot fi identificate prin metode de evaluare medicală; (Regulament
HG 860/2005)

5 supradoză – consumul unei cantități de drog suficiente pentru producerea unor efecte care pun
viața în pericol; (Reg ulament HG 860/2005)
dependență fizică – se manifestă la reducerea marcată a dozelor, la întreruperea completă a
administrării sau la amânarea acesteia peste limitele suportabile ale acestuia, situație ce va genera o
serie de tulburări fizice care , în ansamblul lor, îmbracă aspectul sindromului specific consumatorilor
de droguri. ( Metodologia)
dependență psihică – stare psihică manifestată prin dorința imperioasă și irezistibilă a
subiectului de a continua utilizarea drogului și de a înlătura disconfortul psihic provocat de absența
acestuia. ( Metodologia)
drog – substanțe psihic active, care modifică starea de conștiință, cu potențial de a da
dependență. Pot fi de origine naturală sau de sinteză. ( Metodologia)
toleranța – apare ca urmare a administr ării repetate a unei substanțe și constă în dispariția
treptată a efectelor acestei substanțe asupra organismului astfel încât, pentru a obține efectul inițial
al substanței, se impune creșterea progresivă a dozei. ( Metodologia)
Clasificare ș i Criterii de diagnostic

Tabelul 1 Criteriile tulburării adictive conform lui Goodman (1990) :

A Eșec recurent de a rezista impulsurilor în a se angaja într -un comportament specificat.
B Creșterea sentimentului de tensiune imediat înain te de inițierea comportamentului.
C Plăcere sau ușurare în momentul angajării în comportament.
D Un sentiment de lipsă de control în timp ce se angajează în comportament.
E Cel puțin cinci dintre următoarele:
1 Preocuparea frecventă cu comportamentul sau activitățile pregătitoare.
2 Implicarea frecventă în comportament într -o măsură mai mare sau pe o perioadă mai
lungă decât a intenționat.
3 Eforturi repetate pentru reducerea, controlul sau oprirea comportamentului.
4 O mare cantitate de timp pe trecută în activitățile necesare comportamentului,
implicare în comportament sau recuperarea după efectele sale.
5 Angajarea frecventă în comportament atunci când este de așteptat să îndeplinească
responsabilități profesionale, academice, familiale sau s ociale.
6 Abandonarea sau reducerea unor importante activități sociale, profesionale sau de
recreere, din cauza comportamentului.
7 Continuarea comportamentului, în ciuda cunoașterii de a avea o persistentă sau
recurentă problemă socială, financiară, psihologică sau fizică, care este cauzată sau
exacerbată de comportament.
8 Toleranță: nevoia de a crește intensitatea sau frecvența comportamentului cu scopul
de a obține efectul dorit sau pentru a diminua efectul cu continuarea
comportament ului continuu la aceeași intensitate.
9 Neliniște sau iritabilitate dacă nu se poate angaja în comportament.

6 F Unele simptome ale tulburării au persistat cel puțin 1 lună ori s -au produs în mod repetat
pe o perioadă mai lungă de timp.
Notă: Conform lui Goodman (1990), pentru diagnosticul tulburării de dependență, trebuiesc
îndeplinite criteriile A – D, plus criteriul E (cinci dintre cele nouă simptome), cel puțin o lună.

Tabelul 2 Criteriile comportamentului adictiv conform lui Griffiths (1996)
1 Proeminența:
Activitatea particulară devine cea mai importantă activitate din viața oamenilor și domină
gândirea lor (preocupări și distorsiuni cognitive), sentimentele (dorințele) și comportamentul
(deteriorarea comportamentului de socializare). De exemplu , chiar dacă nu sunt de fapt
angajate în comportament, se vor gândi la data viitoare când vor fi.
2 Modificarea comportamentului:
Experiențe subiective pe care oamenii le raportează ca urmare a implicării în activitatea
particulară și poate fi văzută ca o strategie de coping (se confruntă cu un „buzz” declașator
sau „înalt” sau cu un paradoxal sentiment de liniște, de „evadare” sau „amorțire”).
3 Toleranță:
Proces prin care creșterea mediei activităților particulare este necesară pentru obținerea
efectelor anterioare. De exemplu, un jucător la pariuri poate mărimea pariului pentru a
experimenta un efect euforic care a fost obținut la început printr -un pariu mult mai mic
4 Simptome de sevraj:
Stări cu senzații neplăcute și/sau efecte fizice care apar atunci când activitatea particulară
este întreruptă sau redusă brusc, de exemplu „șocurile”, starea de spirit sau iritabilitatea.
5 Conflict:
Conflictele între dependenți și cei din jurul lor (conflict interpersonale) sau în interiorul
individului (con flict intrapsihic) care au legătură cu activitatea particulară.
6 Recădere:
Tendința de a reveni în mod repetat la tiparele anterioare ale activităților particulare și chiar
atingerea celor mai extreme modele tipice de dependență severă, după mulți ani de
abstinență sau de control.
(Griffiths , 1996)
" Consumul și dependența de droguri sunt deseori exemplificate prin cei trei factori c
(utilizarea compulsivă, pierderea controlului și utilizarea continuă, în pofida efectelor secundare).
Deși unii oameni care au probleme cu drogurile manifestă toți cei trei factori, există mulți la care
acești factori nu sunt evidențiați. Totuși, o persoană care consumă sau este dependentă de droguri a
manifestat probabil cel puțin unul dintre acești factori, așa c ă identificarea lor este destul de utilă în
evaluarea existenței unei probleme legate de droguri. Cei trei factori C și ce anume îi poate provoca:
1.Utilizarea compulsivă poate fi asociată cu …
• Consolidarea
• Nevoia de a consuma
• Obișnuința
2. Pierderea Con trolului poate fi asociată cu …
• Miopia indusă de droguri
• Nevoia de a consuma
• Convingerea că persoana va pierde controlul

7 3. Consecințe
• Tipurile de consecințe variază de la o persoană la alta.
• Importanța consecințelor poate varia de la o persoană la alta
• Consumul și convingerile personale pot contribui la apariția consecințelor " (Blume, 2005, p
27)
Organizația Mondială a Sănătății, în c ea de- a 10-a ediție a ICD include în rândul tulburări lor
mentale Tulburările mentale și de comportament cauzate de utilizarea de substanțe psihoactive
(alcoolul, opioizii, canabinoizii, sedativele și hipnoticele, cocaine, alte stimulante, inclusiv cafeina,
halucinoge nele, tutunul, solvenții volatile, mai multe droguri sau alte substanțe psihoactive ), care
„reprezintă o varietate de tulburări ce diferă prin severitate (de la intoxicația necomplicată și
utilizarea nocivă până la tulburări psihotice evidente și demență), dar care sunt toate susceptibile de
a fi atribuite utilizării uneia sau mai multor substanțe psihoactive (cu sau fară prescripție
medicală) .” (ICD 10).
Tulburările mentale și de comportament asociate consumului de substanțe psihoactive,
menționat e în ICD 10, sunt următoarele: Intoxicația acută, Utilizare nocivă , Sindrom de
dependență, Stare de sevraj , Stare de sevraj cu delirium , Tulburare psihotică, Sindrom amnestic ,
Tulburare psihotică reziduală și cu debut tardiv , Alte tulburări mentale și de c omportamentale ,
Tulburare mentală și de comportament nespecificată. (ICD 10)
În ediția a X -a a ICD, este menționat faptul că, s indrom ul de dependență "reprezintă un
grup de fenomene fiziologice, comportamentale și cognitive în care utilizarea unei substanțe sau a
unei clase de substanțe capătă o prioritate crescută pentru un anume individ față de alte
comportamente care erau înainte mai mult valorizate de către respectivul individ. Caracteristica
esențială a sindromului de dependență este dorin ța (deseori puternică, câteodată irezistibilă) de a
consuma drog (care poate sau nu să fie prescris medical), alcool sau tutun." (ICD -10)
În a 11- a revizie a ICD, în cadrul Capitolul ui 6 – Tulburări mentale, de comportament sau
neurodezvolta re, se află Subcapitolul Tulburări datorate consumului de substanțe sau
comportamentelor dependente , care "sunt tulburări mentale și de comportament care se dezvoltă ca
urmare a utilizării substanțelor predominant psihoactive, inclusiv a medicamentelor sau a
comportamentelor repetitive specifice de recompensare și consolidare. " (WHO – ICD 11)
Asociația Psihiatrilor Americani, în ediția din anul 2013, a Manualului de Diagnostic și
Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale – DSM -5, menționează în capitolul Tulburări legate
de consumul de substanțe și dependențe , un subcapitol actualizat cu " Tulburările legate de
consumul de substanțe ", care cuprind 10 clase separate de substanțe: alcool; cafeină; canabis;

8 substanțe halucinogene (cu categorii se parate pentru fenciclidină [sau arilciclohexilamine cu acțiune
similară] și alte substanțe halucinogene); substanțe inhalante; opioide; sedative, hipnotice și
anxiolitice; substanțe stimulante (substanțe de tipul amfetaminei, cocaina și alte substanțe
stimulante); tutun; și alte substanțe (sau substanțe necunoscute). ( APA, 2 )
De asemenea, deși nu menționează alte comportamente adictive, DSM -5 introduce în același
capitol și un al doilea subcapitol "Tulburări fără legătură cu consumul de substanț e – Jocul patologic
de noroc" (2), ceea ce reprezintă un element de noutate, și anume clasificarea unei adicții fără
legătură cu consumul de substanțe, adică un comportament adictiv. Dacă în edițiile precedente jocul
patologic era clasificat în rândul tulb urărilor de control al impulsului, începând cu prezenta ediție,
jocul patologic este clasificat ca un comportament adictiv. Această schimbare, poate favoriza în
viitor, aprofundarea cercetărilor, în vederea clasificării și altor comportamente problematice în
rândul adicțiilor.
Astfel, prin comportamente adictive înțelegem tulburarea jocurilor de pe internet,
dependența de internet, dependența de cumpărături, dependența de sex, dependența de exerciții,
dependența de mâncare și dependența de bronz.
Deși aceste alte condiții nu sunt recunoscute oficial în DSM -5, acest lucru nu înseamnă că nu
sunt tulburări psihice. Lipsa lor de includere reflectă pur și simplu lipsa dovezilor științifice legate
de evaluarea diagnosticului, parcurs clini c sau tratament. (Behavioral Addictions).
"Dovezi le în creștere indică faptul că, dependențele comportamentale seamănă cu
dependențele de substanțe în multe domenii, inclusiv istoricul natural (cronicitate, curs recidivant cu
incidență și prevalență mai ma re la adolescenți și adulții tineri), fenomenologie (poftă subiectivă,
intoxicație [„ridicată”] și remisie), toleranță , comorbiditate, contribuție genetică suprapusă,
mecanisme neurobiologice (cu roluri pentru sistemele glutamatergice, opioidergice, serot onergice și
dopamine mesolimbice) și răspuns la tratament." (Grant, 2011)
Decizia de a conceptualiza tulburarea jocurilor de noroc ca fiind un comportament adictiv
are implicații majore în domeniul comportamentelor adictive în general, deoarece includerea
jocurilor de noroc în rândul adicțiilor înseamnă că, adicțiile nu implică doar ingestia unei substanțe
psihoactive și poate „deschide porțile inundații” pentru orice comportament problematic excesiv
pentru a fi conceptualizat ca o dependență. (Where do gam bling and internet ‘addictions’ belong?
The status of ‘other’ addictions Mark D. Griffiths 1, Daria J. Kuss, Halley M. Pontes and Joël
Billieux)
"Dependența nu se limitează deloc la consumul de droguri. Mai degrabă, dependența este
cel mai bin e înțeleasă ca o ajustare a individului la mediul său, cu toate că este o autoînfrângere.

9 Reprezintă un stil obișnuit de a adaptare, chiar dacă unul pe care individul este capabil să -l modifice
cu schimbarea circumstanțelor psihologice și de viață." (Peele )
Literatura de specialitate menționează în categoria comportamentelor adictive, pe lângă
dependența substanțe, următoarele comportamente:
Jocul patologic (Thakkar, Malat, Alavi), dependența de mâncare (Thakkar, Malat, Alavi) și
dependența de sex (Thakkar, Malat), Relații nesănătoase (Malat), Cumpărături (Malat), TV (Malat,
Alavi), Internet (Malat, Alavi), Muncă (Malat), Furtul din magazine (Malat).
Cumpăratul compulsiv "se car acterizează printr -o preocupare de a cumpăra și achiziționa,
prin pierderea frecventă a controlului asupra cumpărării, și prin cumpărarea excesivă de articole
care nu sunt necesare și nu sunt folosit e." (Mueller )
Adicț ia de sex, hipersexualitatea sau comportamentul sexual compulsiv, este o "tulburare
comună care prezintă gânduri sexuale repet itive, intruzive și deranjante , îndemnuri și
comportamente care afectează negativ multe aspecte din viața unei persoane" (Derbishire ) și are
următoarele caracteristici: "comportament sexual lipsit de control; incapacitatea d e a opri
comportamentul sexual; urmărirea persistentă a comportamentului cu risc ridicat; dorința sau efortul
continuu de a limita comportamentul sexual; comportamentul sexual este utilizat ca strateg ie
principală de coping; prezența fenomenului de toleranță; schimbări severe de dispoziție asociate cu
activitatea sexuală; timp excesiv petrecut în obținerea sexului; timpul excesiv petrecut cu
comportamentul sexual sau recuperarea după experiențe sexuale; consecințe sociale, fizice și
psihologice severe. "(Carnes )

10
Tabel I Comparație din DSM -5 a criterilor pentru tulburarea de joc patologic și a tulburării consumului de alcool.
Tulburarea jocurilor pe internet Tulburarea de joc patologic
(ludomanie ) Construct Tulburarea consumului de alcool Sindrom de dependență
Un tipar de consum problematic de substanță
care conduce la suferință sau disfuncție
semnificativă clinic, manifestat prin cel puțin
două din următoarele caracteristici și apărut
în decursul unei perioade de 12 luni : Un diagnostic clar de dependență poate fi
stabilit numai atunci când trei sau mai
multe dintre următoarele caracteristici au
fost trăite sau observate la pacient un
anumit timp în cursul anului precedent .
Necesitatea de a petrec e tot mai
mult timp cu jocurile pe internet Nevoia de a juca sume tot mai mari de
bani pentru a obține aceeași plăcere
sau euforie.
Toleranță Nevoia de a crește cantitatea de alcool
consumată pentru a obține aceleași efecte
sau efectul subiectiv al intoxicației și/sau
Scăderea progresivă a efectului la consumul
constant al aceleiași cantități de alcool. Existența toleranței, astfel încât doze
crescute substanță sunt necesare pentru a
obține efectele produse inițial de doze mai
mici (exemple clare ale acest eia se găsesc la
indivizii dependenți de alcool și opioizi care
pot lua doze zilnice de substanță suficiente
pentru a scoate din funcțiune sau duce la
decesul consumatorilor nontoleranți);
Tentative lipsite de succes de a
controla participarea la jocurile
pe internet. Individul a făcut numeroase eforturi de
a stopa, controla sau reduce jocul
patologic de noroc, dar fără succes. Pierderea
controlului Individul dorește să oprească sau să
limiteze consumul de alcool, sau face
eforturi continue dar lipsite de succes în
acest scop. Dificultăți ale capacității de a controla
comportamentul legat de consumul de
substanță în ceea ce privește: debutul,
încetarea consumului și cantitatea
consumată;
Simptome de sevraj la
întreruperea jocurilor pe internet.
(ex.: irita bilitate, anxietate sau
tristețe, dar nu există semnele
fizice ale sevrajului
farmacologic.) Individul devine neliniștit și iritat
atunci când încearcă să oprească sau să
reducă jocul patologic.
Sevraj Sindrom caracteristic de sevraj la alcool
(pentru alc ool a se vedea Criteriile A și B
din setul de criterii pentru sevrajul de
alcool) și/sau Individul consumă alcool (sau
o substanță cu efect similar) pentru a reduce
sau evita simptomele de sevraj. Starea psihologică de sevraj , când se reduce
sau se încetează consumul de substanță,
fapt evidențiat prin: sindromul caracteristic
de sevraj pentru substanță sau utilizarea
aceleiași substanțe (sau a uneia
asemănătoare) pentru înlăturarea sau
evitarea simptomelor de sevraj;
Și-a periclitat sau a pierdut o
relație , un loc de muncă sau o
oportunitate importantă de
educație ori carieră din cauza
participării la jocuri pe internet. A periclitat sau a pierdut o relație
importantă, un loc de muncă sau o
oportunitate de educație ori carieră din
cauza jocului de noroc. Consecințe
negative Consumul de alcool este continuat în
ciuda problemelor persistente sau
repetate apărute în viața socială sau relațiile
interpersonale, cauzate sau exacerbate de
efectele alcoolului.
Activitățile importante sociale, profesionale
sau r ecreative sunt abandonate sau
reduse din cauza consumului de alcool. Neglijarea progresivă a plăcerilor sau
intereselor din cauza consumului de
substanță psihoactivă, creșterea timpului
necesar pentru obținerea sau administrarea
substanței sau pentru reven irea de pe urma

11 efectelor acesteia;
Pierderea interesului pentru
pasiunile și distracțiile anterioare
ca rezultat al jocurilor pe internet
și cu excepția acestora. Consumul recurent de alcool conduce
la incapacitatea de a- și îndeplini
obligațiile la loc ul de muncă, la școală sau
acasă.
Continuarea utilizării excesive a
jocurilor pe internet deși
conștientizează problemele
psihosociale pe care le implică. Consumul de alcool este continuat deși
persoana recunoaște că are o problemă
persistentă sau rep etată , fizică sau
psihologică, cauzată sau amplificată de
alcool. Persistența în utilizarea substanței în ciuda
dovezii clare a unor consecințe nocive, cum
ar fi afectarea ficatului prin exces de alcool
sau stări depresive cauzate de consumul
masiv de subs tanțe sau alterări cognitive
legate de consum;
Preocupare legată de jocurile pe
internet. (Individul se gândește la
modul în care a jucat înainte sau
anticipează jocul următor;
jocurile pe Internet devin
activitatea dominantă cotidiană). Individul este in tens preocupat de
jocurile de noroc (e.g., are gânduri
persistente de a retrăi experiențele
anterioare ale jocului de noroc, își
planifică noi oportunități de a juca, se
gândește cum să obțină bani cu care să
joace). Fixație Individul alocă o mare parte di n timp pentru
activități necesare procurării, consumului
sau recuperării după efectele consumului de
alcool.
Impuls irezistibil ( craving ) sau dorință
intensă/nestăpânită, sau nevoie urgentă de a
consuma alcool. O dorință puternică sau compulsivă de a
folosi substanța (Craving);
Jocurile pe internet sunt un mod
pentru a înlătura sau ameliora o
dispoziție negativă (e.g. senzația
de lipsă de speranță, sentimentul
de vinovăție, anxietatea). Jocul este adesea un mod de a înlătura
o dispoziție negativă (e.g ., atunci când
se simte nefericit, lipsit de speranță,
vinovat, anxios, deprimat). Afect
negativ
După ce pierde bani la jocurile de
noroc, adesea se întoarce în zilele
următoare pentru a- și lua revanșa ("își
vânează" propriile pierderi). Vânarea
pierde rilor
Își minte membrii familiei,
terapeutul sau alte persoane
privitor la perioada petrecută cu
jocurile pe Internet. Minte pentru a ascunde gradul de
implicare în jocurile de noroc. Minte
Se bazează pe alții că îi vor da banii
necesari pentru a ieși din situațiile
financiare disperate cauzate de jocul
de noroc. Are nevoie
de consiliere
financiară
Situații
periculoase Consum repetat de alcool în situații cu
risc de vătămare fizică (de ex. conducerea
autovehicolului).
DSM -5 DSM -5 DSM -5 ICD-10, p. 131 -133

12
Factorii de risc
"Cercetările științifice în domeniul prevenirii consumului de droguri centrate pe explicarea
relației dintre consumul de droguri și interacțiunea a diferiți factori de risc de ordin personal,
familial și social, evidențiază faptul că dezvoltarea unor modele de consum nu este direct
proporțională cu forța acestor factori. Factorii de risc sunt circumstanțele anterioare inițierii
consumului, abuzului sau consumului problematic de droguri." ( Georgescu )
În 1994, Committee on Prevention of Mental Disorders al Institute of Medicine din SUA a
definit factorii de risc ca „acele caracteristici, variabile sau circumstanțe care, acționând în viața
unei persoane, contribuie la creșterea probabilității ca a cea persoana să dezvolte o problemă de
comportament, în comparație cu o "rice altă persoană din populația generală, selecționată la
întâmplare”. ( Institute of Medicine )
" Din perspectiva relației cu consumul de droguri, factorii de risc se împart în următoarele
categorii:
A.Factori de risc sociali/contextua li: disponibilitatea drogurilor ; cadrul legislativ și norme
permisive față de con sumul de droguri ; prezentarea în mass -media a comportamentelor favorabile
consumului de droguri, a comportame ntelor antisociale și violenței; tranziție și mobilitate ;
comunități dezorganizate ; relații sociale limitate în cadrul comunității; privare economică
accentuată; mediu infracțional ;
B. Factori de risc familiali: probleme de comportament în familie ; probleme de management
familial; comportamente infracționale în familie ; probleme de abuz (emoțional, fizic, sexual) în
familie ; consum de droguri în familie ;
C . Factori de risc individuali: c omportamente antisociale timpurii ș i persistente ; eșec școlar ;
lipsa implicăr ii școlare ; absenteism școlar ; alienare și indisciplină ; debut timpuriu al problemelor de
comportament în grupul de prieteni ; atitudini favorabile consumului de droguri în grupul de
prieteni ; consum de droguri în grupul de prieteni ." (Georgescu )
Blume
Psihologici – trei factori care corelează cu dependența de rețelele sociale sunt:
"autoeficacitate scăzută în utilizarea internet -ului, așteptări favorab ile cu privire la rezulta t și
trăsăt ura de personalitate – impulsivitate , ridicată ." (Wu)
Refer itor la dependența de internet, "asocierea dintre utilizarea jocuri lor online și
deschiderea spre experiență crește probabilitatea de a dezvolta acest tip de dependență . În plus,
utilizarea frecventă a cumpărăturilor onlin e și a activităților sociale online , nevrotismul ridicat și
agreabilitatea scăzut ă au cres cut semnificativ șansele de a deveni dependenți de internet ." (Kuss)

13 " Consumul abuziv de alcool este un predict or puternic pentru patologia jocurilor de noroc,
chiar și cu comportamentele d e joc care au o frecvență constant ă." (Welte)
" Cei mai buni factori predictivi pentru consumul substanțe lor tutun, alcool și marijuana sunt
istoricul comportamentului cu risc ridicat și de lincv ent, probleme în adaptarea la școală, valori
hedoniste dominante și relații familiale precare. " (Ljubotina)
Sociali – "Membrii grupu rilor minoritare și a celor cu un s tatut socioeconomi c scăzut , au
niveluri mai mari de patologie a jocurilor de noroc ." (Welte )
" Consumul de droguri la copiii străzii este asociat cu locuinț a instabilă și maltratare. "
(Pagare )
Familia – „În general, relația dintre familia disfuncțională și dependență este semnificativă.
Există multe tipuri de conflicte familiale, dar absența comunicării și incapacitatea de a rezolva
problemele sunt două dintre cele mai fundamentale for me care au legăt ură cu dependența
ulterioară” (Agha )
" Conflictul dintre părinți ș i adolesc enți, consumul frecvent de alcool al fraților, atitudinea
pozitivă a părinților fața de consumul de substanțe al adoles cenților și funcția familială inferioară ",
sunt elemente care corelează cu dependența de internet . (Yen)
Violența domestică – "majoritatea victimelor violenței domestice nu sunt consumatoare de
droguri și de alcool, însă există și cazuri de consumatori care provin din această categorie. Deseori
se face apel la consumul de drog sau alcool care crează impresia falsă că îi ajută să facă față
situațiilor de abuz și violență." (Nedelcea)

Teorii cu privire la comportamentele adictive
Modelul bolii
Critici la modelul bolii – MC Clemens, Gestalt, pp 15,19 20

Modelul biopsihosocial – Stanton Peele
Blume, pp 49, Tabel figura 1.2

Factori biologici Factori psihologici
Probleme legate de
droguri

14

Figura 1.2. Modelul biops ihosocial al problemelor legate de droguri (Blume, p 50)

Gestaltterapia, MC Clemens, Gestalt, pp 23 jos – 24

Efecte ale comportamentelor adictive
" Drogurile sunt chimi cale care afectează creierul și procesarea informației. Atunci când
drogurile ajung la creier, ele afectează procesarea sa normală și schimbă modul în care mecanismele
din creier funcționează. Aceste schimbări pot conduce către adicție […] " (Smith )
Consumul drogurilor de abuz " poate avea un impact profund asupra s ănătății neuronale ,
metabolismului și menținerii energiei, proceselor inflamatorii, ci rcuitului de membrană celulară și
neurotransmisiei, iar aceste modificări biochimice pot sta la baza neuropatologiei din țesutul
creierului care dă naștere ulterior deficien țelor cognitive și de comportament asociate dependenței
de droguri. " (Licata )
" În general, este acceptat faptul că, tulburările de comportament, inclusiv dependenț ele de
comportament, sunt cele care provoacă anxietatea individuală; dificultăți personale; depresie; sau
probleme sociale, familiale sau legale. În mod clar, orice comportament excesiv poate provoca
tulburări intrapersonale și deseori probleme interpersonale. " (Sadoff et al )
Adicția sexuală sau hipersexualitatea prezintă " riscuri directe asociate cu sexul neprotejat și
întâlniri sexuale anonim e, cum ar fi HIV/ SIDA, alte boli cu transmitere sexuală, ș i sarcini nedorite "
(Karila et al ) [10, 28, 59].

Pentru consumatori:
Probleme de sănătate, Virusul Hepatic B și/sau C
Morți accidentale (datorită supradozei, policonsumului)
Sinucideri, omucideri, hepatită și alte boli de ficat, inimă, rinichi, cancer, HIV, boli
pulmonare, atac cerebral)
Pierderea relațiilor cu familia, a locuinței,
Abandonarea parcursului educațional,
Pierderea locului de muncă
Pauperizare (campania WHO despre tutun 31 mai) sau acceentuarea acesteia
Accidente rutiere
Deces Factori sociali și de mediu

15 Pentru familie:
Relații disfuncționale

Pentru societate:
Accidente rutiere
Infracțiuni : "Consumul de alcool este implicat în aproximativ 50% din toate crimele
violente și agresiunile sexuale din țările industrializate ." (Heinz et al)
Costuri ridicate cu serviciile medicale și sociale

16 Bibliografie :
1. Agenția Național ă Antidrog . Raportul national privind situația drogurilor 2019. 15 ianuarie
2020, ora 15.00 (citat 18 ianuarie 2020). Disponibil: http://ana.gov.ro/raportul -national -privi nd-
situatia -drogurilor -2019/ .
2. AGHA, S., ZIA, H. and IRFAN, S. Psychological problems and family functioning as risk
factors in addiction. Journal of Ayub Medical College , Pakistan, Abbottabad: 2008; 20(3) , ISSN
1025- 9589, Disponibil: http://www.ayubmed.ed u.pk/JAMC/PAST/20- 3/Sajida.pdf .
3. ALAVI, S.S., FERDOSI, M., JANNATIFARD, F., ESLAMI, M., ALAGHEMANDAN, H. And
SETARE, M. Behavioral Addiction versus Substance Addiction: Correspondence of Psychiatric
and Psychological Views. International Journal of Preventi ve Medicine, 2012, 3(4):p.290- 294,
ISSN 2008- 7802.
4. American Psychiatric Association. DSM -5 Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a
Tulburărilor Mintale .. București: Editura Medicală Callisto , 2016. 481, 585, 795- 796 p. ISBN
978-606-8043- 14-2.
5. Amer ican Society of Addiction Medicine (2019) Addiction defined. 15 septembrie 2019, 16.30
(citat 27 Decembrie 2019). Disponibil: https://www.asam.org/resources/definition -of-addiction.
6. Behavioral Addictions. DSM -5 and Beyond. Coord. Nancy M. PETRY. New York: Oxford
University Press, 2016, 4 p. ISBN 978- 0-19-939154- 7.
7. Biblia sau Sfânta Scriptură. București: Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, 1988, p. 19, 279, 614, 664, 1331, 1350. ISBN 973- 9332- 58-7.
8. BLUME, A.W. (2011) Consumul și dependența de droguri: ghid practic de evaluare, diagnostic
și tratament. Traducere de: Miruna Adriescu, Florin Sia. Iași: Editura Polirom, 2016, 27, 50 p,
ISBN 978- 973-46-2224- 5
9. BROWN, R. I. F. Some Contributions of the Study of Gambling to the Study of Other
Addictions. In Gambling Behaviour and Problem Gambling , 1993, p.241- 272. Reno:
University of Nevada Press , apud ALAVI, S.S., FERDOSI, M., JANNATIFARD, F., ESLAMI,
M., AL AGHEMANDAN, H. And SETARE, M. Behavioral Addiction versus Substance
Addiction: Correspondence of Psychiatric and Psychological Views. International Journal of
Preventive Medicine, 2012, 3(4):p.290- 294, ISSN 2008- 7802.
10. Cambrid ge Dictionary (2019) Meaning of addiction in english. (citat 28 Decembrie 2019).
Disponibil: https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/addiction
11. CARNES , P., Don’t Call It Love. New York, NY: Bantam Books 1991 apud KARILA, L.,
WERY, A., WEINSTEIN, A., COTTENCIN, O., AYMERIC, P. , REYNAUD, M. and
BILLIEUX, J. Sexual Addiction or Hypersexual Disorder: Different Terms for the Same
Problem? A Review of the Literature. Current Pharmaceutical Design, 2014, Vol. 20, No. 00 ,
ISSN 1381- 6128.

17 12. CROCQ, M.A. Historical and cultural aspects of man's relationship with addictive
drugs. Dialogues in clinical neuroscience , 2007, 9(4), 355–361. ISSN 1294- 8322.
13. DERBYSHIRE, K.L. and GRANT, J.E., Compulsive Sexual Behavior: A Review of the
Literature, Journal of Behavioral Addict ion. 2015 Jun; 4(2): 37–43, ISSN 2062- 5871,
doi: 10.1556/2006.4.2015.003,
14. GEORGESCU, D., MOLDOVAN, A.M. și CICU, G. Ghid de prevenire a consumului de
droguri în rândul adolescenților și tinerilor . București, Editura Ministerului A dministrației și
Internelor , 2007, p. 47, 48 -51, ISBN: 978- 973-1857- 35-0.
15. GOODMAN, A. Addiction: Definition and implications. British Journal of Addiction, 1990, 85,
1403 – 1408 apud SPERANZA, M., REVAH -LEVY, A., GIQUEL. L., LOAS, G., VENISSE,
J.L., JEAMMET, P. and CORCOS, M. An Investigation of Goodman’s Addictive Disorder
Criteria in Eating Disorders. Eur. Eat. Disorders Rev. 20 (2012) 182–189, ISSN 1099- 0968,
DOI: 10 .1002/erv.1140
16. GRANT, J.E., POTENZA, M.N., WEINSTEIN, A., & GORELICK, D.A. Introduction to
behavioral addictions. The American journal of drug and alcohol abuse , 2010, 36(5), 233–241.
ISSN 0095- 2990, doi:10.3109/00952990.2010.491884.
17. GRIFFITHS, M., A "components" model of addiction within a biopsychosocial fra mework.
Journal of Substance Use, August 2005; 10(4): 191–197, ISSN 1465- 9891, DOI:
10.1080/14659890500114359.
18. HARNER, M.J. Hallucinogens and Shamanism, New York: Oxford University Press, 1973, p.1
ISBN -13: 978- 0195016499.
19. HAWKINS, J.D., CATALANO, R.F. & M ILLER, J.Y. Risk and protective factors for alcohol
and other drug problems in adolescence and early adulthood: Implications for substance abuse
prevention. Psychological Bulletin 1992, 112 (1), 64–105. ISSN 0033- 2909.
https://doi.org/10.1037/0033- 2909.112.1.64
20. HEINZ, A.J., BECK, A., MEYER -LINDENBERG, A., STERZER, P., HEINZ, A. Cognitive
and neurobiological mechanisms of alcohol -related aggression. Nature Reviews Neuroscience
2011, 12: p. 400–413, ISSN 1471- 003X, DOI: https://doi.org/10.1038/nrn3042.
21. HOLDEN, C., "Behavioral" addictions: do they exist? Science. 2001; 294(5544): p.980–982.
[PubMed: 11691967] apud GRANT, E.J. and CHAMBERLAIN, S.R., Expanding the Definition
of Addiction: DSM -5 vs. ICD -11, CNS Spectrums, International journal of neuropsychiatric
medicine, 2016 August ; 21(4): p. 300–303. ISSN 1092- 8529, doi:10.1017/S1092852916000183
22. ICD-10: Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Descrieri clinice și îndreptare
diagnostic. Traducere: Mircea Dehelean, Monica Ienciu și Ovidiu Nicoară. B ucurești: Editura
Trei, 2016, p. 123- 144. ISBN: 978- 606-719-838-8.

18 23. Institute of Medicine. Reducing Risks for Mental Disorders: Frontiers for Preventive
Intervention Research. Washington, DC: The National Academies Press, 1994, 6 p. ISBN 978-
0-309-04939- 9, https://doi.org/10.17226/2139.
24. Kuss, D. J., Griffiths, M. D., & Binder, J. F. (2013). Internet addiction in students: Prevalence
and risk factors. Computers in Human Behavior , 29(3), p. 959–966. ISSN 0747- 5632.
25. KUZ MA, J.M. and BLACK, D.W., Epidemiology, Prevalence, and Natural History of
Compulsive Sexual Behavior. Psychiatric Clinic s of North America , Volume 31, Issue
4, December 2008, p. 603- 611, ISSN 0193- 953X, https://doi.org/10.1016/j.psc.2008.06.005.
26. LANGSTROM, N. and HANSON, R.K., High rates of sexual behavior in the general
population: correlates and predictors. Archives of Sexual Behavior , 2006; 35(1): 37- 52, ISSN
0004- 0002, DOI: 10.1007/s10508- 006-8993- y.
27. Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 (republicată) privind prevenirea și combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri , articolul 1, literele h și i. În: Monitorul Oficial nr . 163 din 6 martie
2014. [citat 20 ianuarie 2020] . Disponibil:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23629.
28. LEIGH, D., PARE, C .M.B. and MARKS J. (1977) A Concise Encyclopaedia of
Psychiatry. Baltimore: University Park Press, p. 5. ISBN -13:978- 0-85200- 452-4, DOI:
10.1007/978- 94-011-5913- 5.
29. LICATA, S.C. and RENSHAW, P.F. Neurochemistry of Drug Action: Insights from Proton
Magnetic Resonance Spectroscopic Imaging And Their Relevance to Addiction. The Annals of
the New York Academy of Sciences , 2010, February ; 1187: p. 148–171, ISSN 0077- 8923,
doi:10.1111/ j.1749- 6632.2009.05143.x .
30. LIN, Z., author; KISHLANSKY, M.A., editor. Letter of advice to Queen Victoria. Sources of
World History. 1839. II. New York: Harper -Collins College Publishers; p. 266–269.
31. LJUBOTINA, D., GALIC, J. and JUKIC, V., Prevalence and Risk Fact ors of Substance Use
among Urban Adolescents: Questionnaire Study . Croatian Medical Journal , 2004, 45(1): p. 88-
98, ISSN 0353- 0954.
32. MALAT, J., COLLINS, J., DHAYANANDHAN, B ., CARULLO, F. AND TURNER, N.E.
Addictive Behaviors in Comorbid Addiction and Mental Illness: Preliminary Results from a
Self-Report Questionnaire. The Journal of Addict ion Med icine , Volume 4, Number 1, March
2010, p 38 – 46. ISSN: 1921–0629/10/0401- 0038
33. MARAZ, A., GRIFFITHS, M.D. and DEMETROVICS, Z., The prevalence of compulsive
buying: a meta -analysis. Addiction. 2016 Mar;111(3): p. 408- 419. ISSN 0965- 2140, doi:
10.1111/add.13223.
34. Merriam -Webster Dictionary. Definition of addiction. 08.01.2020, 10.30 (citat 17 ianuarie
2020). Disponibil: https://www.merriam -webster.com/dictionary/addiction

19 35. Metodologia de lucru cu adolescenții la risc și consumatorii de droguri . Coordonator Monica
DAN, Buzău: Editura Alpha MDN, 2018, p. 62- 67, ISBN 978- 973-139-390-2. [citat 20
ianuarie 2020] Disponibil: http://www.arasnet.ro/wp -content/uploads/ARAS -UNICEF –
METOD -ADOL.pdf.
36. MUELLER, A., CLAES, L., MITCHELL, J.E., FABER, R.J., FISCHER, J. and DE ZWAAN,
M., Does compulsive buying differ between male and female students? Personality and
Individual Differences . 50 (2011) 1309–1312, ISSN 0191- 8869,
doi:10.1016/j.paid.2011.02.026.
37. NEDELCEA, D. Violența în familie și debutul consumului de droguri. În Info- Drog. Buletin de
informare și documentare . Coordonator Chestor -șef prof. univ. dr. Pavel ABRAHAM,
București: Editura Ministerului Internelor și Reformei Administrative, 2008, nr. 1 (7), p.32
ISSN 1842- 2012.
38. PAGAR E, D., MEE NA, G.S., SINGH, M.M. and SAHA, R. Risk factors of substance use
among street children from delhi . Indian Pediatrics 2004; 41: p. 221- 225, ISSN 0019- 6061.
39. PAGE, W., " Houses of Benedictine monks: The abbey o f Abbotsbury" . A History of the County
of Dorset. London: Oxford University Press, 1908, Volume 2, pp. 48–53. Citat la 12 .01.2020,
16.00, British History Online . Disponibil la: https: //www.british –
history.ac.uk/vch/dorset/vol2/pp48- 53.
40. PEELE, S., The Meaning of Addiction. Compulsive Experience and Its Interpretation.
Lexington: Lexington Books, 1985, p. 1-26. ISBN 0 -7879- 4382- 7. [citat 25 ianuarie 2020]
Disponibil: https://www.peele.net/lib/moa1.html
41. RAZWY, S.A.A. editor, ALI, A.Y. translator The Qur'an: A Translation, New York : Tahrike
Tarsile Qur'an; 25 edition, 13 November 2001, 5 p. ISBN -13: 978- 1879402294.
42. ROBINSON, S.M. and ADIN OFF, B., The Classification of Substance Use Disorders:
Historical, Contextual, and Conceptual Considerations. Behavioral Sciences, 2016, 6(3), 18;
ISSN 2076- 328X, doi:10.3390/bs6030018.
43. Regulament din 28 iulie 2005 (*actualizat*) de aplicare a dispoziții lor Legii nr. 143/2000
privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și
completările ulterioare, aticolul 1, literele d, e, f, g, h, i , j. În Monitorul Oficial nr. nr. 749 din 17
august 2005. [citat 20 ianuarie 2020]. Disponibil:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/96700
44. SADOFF, R.L., DROGIN, E.Y. and GURMU, S. Forensic Implicati ons of Behavioral
Addictions. The Behavioral Addictions , Virginia, Arlington: American Psychiatric Publishing,
Editors: ASCHER, M.S. and LEVOUNIS, P., 2015, p.10, ISBN 978- 1-58562- 485-0.
45. SOURNIA, J.C. A History of Alcoholis m, UK, London: Blackwell, 1990, ISBN -13 : 978-
0631160267 apud ROBINSON, S.M. and ADINOFF, B., The Classification of Substance Use

20 Disorders: Historical, Contextual, and Conceptual Considerations. Behavioral Sciences, 2016,
6(3), 18; ISSN 2076- 328X, doi:10.3390/bs6030018.
46. Statista 2020, Online games România [citat 23 ianuarie 2020] Disponibil:
https://www.statista.com/outlook/212/148/online -games/romania#market -age.
47. STEVENS, P. and SMITH, R.L. Substance Abuse Counselling. Theory and Practice , USA:
Pearson, 2013, 5th Edition, p. 51, ISBN -13: 978- 0132615648.
48. Textbook of Addiction Treatment: International Perspectives, Editors: EL -GUEBALY, N.,
CARRA, G. and GALANTER, M. Italia, Milano: Springer -Verlag, 2015, p., ISBN 978- 88-470-
5321- 2, DOI 10.1007/978- 88-470-5322- 9.
49. THAKKAR, V.G., COLLINS, C. and LEVITT, P. Addic tion. Psychological Disorders . New
York: Chelsea House Infobase Publishing, 2006, p.86 – 91, ISBN 0 -7910 -8539- 2.
50. www.digi24.ro Vieți distruse. Dependența care aduce profituri uriașe statului – REPORTAJ
14.10.2018 15:47 [citat 28 decembrie 2019] Disponibil:
https://www.digi24.ro/special/reportaje/jocuri- noroc -dependenta -profit -stat-vieti- distruse –
1013410 .
51. WELTE, J.W., BAR NES , G.M., WIECZOREK, W.F., TIDWELL, M.C.O., PARKER, J.C.,
Risk factors for pathological gambling , Addictive Behaviors 29 (2004) , p. 323 – 335, ISSN
0306-4603 , doi:10.1016/j.addbeh.2003.08.007.
52. Wikipedia. Banisteriopsis caapi, 10 Decembrie 2019, 04:27, [citat 25 ianuarie 2020] Disponibil:
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Banisteriopsis_caapi&act ion=history
53. World Health Organization. ICD -11 for Mortality and Morbidity Statistics . (Version : 04 /
2019). [citat 22 ianuarie 2020] Disponibil: https://icd.who.int/browse11/l –
m/en#/http://id.who.int/icd/entity/1602669465 .
54. WU, A.M.S ., CHEUNG, V.I., KU, L., HUNG, E.P.W., Psychological risk factors of addiction
to social networking sites among Chinese smartphone users , Journal of Behavioral Addictions
2(3), p. 160–166 (2013) , ISSN 2062- 5871, DOI: 10.1556/JBA.2.2013.006.
55. YEN, J.Y., YEN, C.F., CHEN, C.C., CHEN, S.H., KO, C.H., F amily factors of internet
addiction and substance use experience in taiwanese adolescents . Cyberpsycho logy & Behavior ,
Volume 10, Number 3, 2007, p. 323- 329, ISSN 1094- 9313, DOI: 10.1089/cpb.2006.9948.