ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII CU TEMA [622306]

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII CU TEMA
-Efectele implicării părinților asupr a reu șitei școlare pe termen lung –
MOTTO : „Familia și școala, împreună, luminează cără ri”
Simona Birgean
Ipoteza cercetării
Dacă părinții sunt implicați î neducația copilului din ciclul primar, atunci performanțele
școlareale acestuia sunt influen țate în mod pozitiv pe termen lung.
Metode de cercetare
Ca instrument de lucru se va folosi chestionarul , atât pentru părin ți, cât și pentru elevi.
Descrierea caselor pe care se face cercetarea
Cercetarea a vizat un lot de 90 de subiecți, părinți șielevi din ciclul primar ( clasa a III -a A, clasa
a III-a B)de la Scoala Gimnaziala „Nicolae Grigorescu”, .diferențiat după variabila gen,30depărinți
/elevi de g en masculin și 60depărinți /elevi de gen feminin.).
Clasa a III a are un numă r de 25 de elevi , respectiv 14 băie ți și 11 fete.Dintre aceș ti elevi 23
provin din familii normale, iar 2 din familii monoparentale .Clasa a III a B are un numă r de 20 de elevi,
respectiv, 10 fete, 10 băie ți.Dintre aceș tia 17 provin din familii norma le, 2 din Centrul de copii „Via ță și
lumină”( se păstrează legă tura cu familia), 1 din familii monoparentale. Atât clasa a III -a A, cât și clasa
a III a B , se situează la un nivel ridicat de performan ță și de disciplină la nivelul ș colii.
Prezentăm mai jos un tabel cuprinzând ini țiale numele și prenumele elevilor implicați și o
ilustrare grafică a lotului de subiecți vizați după variabila gen-(figura1)
NR.CRT. ELEV CLASA
1. A.R. III A
2. B.A.III A
3. C.D.III A
4. D.D.III A
5. Ț.T.III A
6. T.L.III A
7. G.L.III A
8. G.A.III A
9. S.D.III A
10. N.A.III A

11. S.M.III A
12. L.A.III A
13. T.L.III A
14. N.A.III A
15. O.M.III A
16. I.A.III A
17. T.A.III A
18. G.M.III A
19. O.A.III A
20. F.A.III A
21. S.I.III A
22. I.A.III A
23. G.L.III A
24. G.A.III A
25. N.A.III A
26. V.T. III B
27. C.M.III B
28. D.I.III B
29. D.Z.III B
30. R.A.III B
31. P.A.III B
32. Ț.A.III B
33. A.F.III B
34. D.A.III B
35. S.K.III B
36. M.D.III B
37. G.A.III B
38. N.R.III B
39. V.A.III B
40. T.M.IIIB
41. T.A.III B
42. D.B.III B

43. C.D.III B
44. G.A.III B
45. G.I.III B
Fig.1 Partea grafică a lotului de subiec ți după variabila gen
Variabile implicate în derularea cercetării sunt:
Variabilele independente:
 Implicarea părinților în relația cu școala presupune o relație apropiată, deschisă între părinte și
învățător, bazată pe comunicare.
 Implicarea părinților în educația copilului acasă presupune o atenție ridicată acordată copilului în
rezolvarea temelor, în gestionarea unui program educativ optim pe ntru realizarea temelor și
dezvoltarea motivației pentru învățare.
 Discuții despre școală desfășurate în familie presupune o atenție ridicată acordată de către părinți
educației și prezența acestei teme în discuțiile din cadrul familiei.
Variabila dependen tăcare reprezintă ”efectul și rezultatele obținute de elevi în urma
introducerii variabilei independente” (Bocoș, M., 2003, p. 66).
În cadrul cercetării de fa țăvariabila dependentă reprezintă performanța școlară ,
operaționalizată prin rezultatele școlare ale elevilor pe ultimul semestru (media generală) .
Desfășurarea propriu zisă a cercetării
Pentru a vedea între care dintre grupuri diferențele sunt semnificative am aplicat doua chestionare
atatatât pentru părin ți(în număr de 45) ,câtșipentru elevi (în număr de 45), fiind prezentate mai jos, dupa
cum urmeaza :
43. C.D.III B
44. G.A.III B
45. G.I.III B
Fig.1 Partea grafică a lotului de subiec ți după variabila gen
Variabile implicate în derularea cercetării sunt:
Variabilele independente:
 Implicarea părinților în relația cu școala presupune o relație apropiată, deschisă între părinte și
învățător, bazată pe comunicare.
 Implicarea părinților în educația copilului acasă presupune o atenție ridicată acordată copilului în
rezolvarea temelor, în gestionarea unui program educativ optim pe ntru realizarea temelor și
dezvoltarea motivației pentru învățare.
 Discuții despre școală desfășurate în familie presupune o atenție ridicată acordată de către părinți
educației și prezența acestei teme în discuțiile din cadrul familiei.
Variabila dependen tăcare reprezintă ”efectul și rezultatele obținute de elevi în urma
introducerii variabilei independente” (Bocoș, M., 2003, p. 66).
În cadrul cercetării de fa țăvariabila dependentă reprezintă performanța școlară ,
operaționalizată prin rezultatele școlare ale elevilor pe ultimul semestru (media generală) .
Desfășurarea propriu zisă a cercetării
Pentru a vedea între care dintre grupuri diferențele sunt semnificative am aplicat doua chestionare
atatatât pentru părin ți(în număr de 45) ,câtșipentru elevi (în număr de 45), fiind prezentate mai jos, dupa
cum urmeaza :
43. C.D.III B
44. G.A.III B
45. G.I.III B
Fig.1 Partea grafică a lotului de subiec ți după variabila gen
Variabile implicate în derularea cercetării sunt:
Variabilele independente:
 Implicarea părinților în relația cu școala presupune o relație apropiată, deschisă între părinte și
învățător, bazată pe comunicare.
 Implicarea părinților în educația copilului acasă presupune o atenție ridicată acordată copilului în
rezolvarea temelor, în gestionarea unui program educativ optim pe ntru realizarea temelor și
dezvoltarea motivației pentru învățare.
 Discuții despre școală desfășurate în familie presupune o atenție ridicată acordată de către părinți
educației și prezența acestei teme în discuțiile din cadrul familiei.
Variabila dependen tăcare reprezintă ”efectul și rezultatele obținute de elevi în urma
introducerii variabilei independente” (Bocoș, M., 2003, p. 66).
În cadrul cercetării de fa țăvariabila dependentă reprezintă performanța școlară ,
operaționalizată prin rezultatele școlare ale elevilor pe ultimul semestru (media generală) .
Desfășurarea propriu zisă a cercetării
Pentru a vedea între care dintre grupuri diferențele sunt semnificative am aplicat doua chestionare
atatatât pentru părin ți(în număr de 45) ,câtșipentru elevi (în număr de 45), fiind prezentate mai jos, dupa
cum urmeaza :

Chestionarul de evaluare a implicării părinților în educa ția copiilor –PĂRINȚI
Aș dori să aflu opiniile în legătură cu implicarea dumneavoastră ca părinte în educația
copilului acasă, implicarea dumneavoastră în rela ție cu școala și dacă discutați despre școala în
cadrul familiei.
Răspunsurile pe care le vom obține nu le vom comunica nimănui în această formă. Ne
interesează doar din punct de vedere statistic.
Scala deevaluare pentru fiecare item:
Numerota ți răspunsurile de la fiecare item cu variantele pe care le considerați
potrivite: ”1= niciodată”; ”2= câteodată” ; ”3= de multe ori”; ”4= întotdeauna”.
NUME: ……………………………………
PRENUME……… ……………………….
1. Îmi rezerv timp pentru a lucra cu copilul meu la matematică. ……….
2.Îi cumpăr copilului meu diferite materiale care să -l ajute să învețe (cărți, calculator). ………
3.Merg în excursiile clasei împreună cu copilul. …….
4. Îi povestesc copilului meu despre perioada când am fost la școală. ………
5.Copilul meu are un loc amenajat acasă pentru cărți și materiale școlare. ……….
6.Îmi duc copilul în diferite locuri publice pentru a învăța lucruri speciale (muzeu, zoo,
teatru etc.) ……..
7.Stabilesc acasă reguli clare pe care copilul meu trebuie să le respecte. ……..
8.Particip la serbările organizate de clasă. …….
9. Îmi ajut copilul la teme. …….
10. Îmi în treb copilul despre ziua petrecută la școală. …….
11. Iau copilul de la școală. …..
12. Citesc cu copilul meu. ……

De menționat este faptul că atât în chestionarul părinților cât și în cel al copiilor este același
număr de itemi cu legătura între ei.
Chestionarul pentru părin ți cat si cel pentru elevi conțin 12 itemi cu variante de răspuns de
la “1 = niciodată” , 2 –rar 3 –adeseori la “4 = întotdeauna”.
S-a prezentat scala de evaluare, explicându -le subiec ților modul în care aceasta va fi
completată (completarea variantelor de răspuns potrivite).
Chestionarul pentru păr inți conține 12 itemi cu variante de răspuns de la “1 = niciodată” , 2 –rar
3–adeseori la “4 = întotdeauna” și este structurat pe trei dimensiuni.
Dimensiunea implicare în relația cu școala conține itemii 3, 8, 9 și 11.
Dimensiune implicare în educația desfășurată acasă conține itemii 1, 2, 5 și 12.
Dimensiunea discuții despre școală conține itemii 4, 6, 7 și 10.
În tabelele de mai jos apar variantele de răspuns ale părin ților, pe categorii de itemi corespunzători
fiecărei dimensiuni în parte, după cum urmează
I DIMENSIUNEA -IMPLICARE ÎN RELA ȚIA CU ȘCOALA
NR.CRT. PĂRINTE ITEM3ITEM8ITEM9ITEM11 FINAL
1. A.R.4 4 4 4
2. B.A.4 4 4 4
3. C.D.4 4 4 4
4. D.D.4 4 4 4
5. Ț.T.3 4 4 4
6. T.L.3 4 4 4
7. G.L.4 4 4 4
8. G.A.4 4 4 4
9. S.D.4 4 4 4
10. N.A.4 4 4 4
11. S.M.4 4 4 4
12. L.A.3 4 4 4
13. T.L.3 3 3 3
14. N.A.4 3 3 3
15. O.M.2 4 4 4
16. I.A.4 2 2 2

17. T.A.4 4 4 4
18. G.M.4 4 4 4
19. O.A.4 4 4 4
20. F.A.2 4 4 4
21. S.I.4 2 2 2
22. I.A.4 4 4 4
23. G.L.4 4 4 4
24. G.A.4 4 4 4
25. N.A.4 4 4 4
26. V.T.4 4 4 4
27. C.M.4 4 4 4
28. D.I.3 4 4 4
29. D.Z.4 3 3 3
30. R.A.4 4 4 4
31. P.A.4 4 4 4
32. Ț.A.4 4 4 4
33. A.F.4 4 4 4
34. D.A.4 4 4 4
35. S.K.3 4 4 4
36. M.D.4 4 4 4
37. G.A.3 4 4 4
38. N.R.3 3 3 3
39. V.A.3 3 3 3
40. T.M.4 4 4 4
41. T.A.4 3 3 3
42. D.B.3 4 3 3
43. C.D.4 4 4 4
44. G.A.4 4 2 2
45. G.I.3 4 4 4
Chestionarel e aplicate atât elevilor cât șipărinților evidențiază gradul participării adulților în viața
școlii, aportul adus pentru a se evidenția un mediu de învățare raportat la standarde înalte.
Interesul pentru o bună rela ție dintre școală și familie este de ambele părți deoarece aduce

beneficii multiple în principal elevilor, îmbunătă țește climatul educativ din școală, rezolvă o parte
din problemele comunității.Pentru realizarea acestui lucru sunt necesare eforturi la nivelul fiecărei
instituții școlare, al pregătirii cadrelor didactice, dar și la nivel individual într -un efort comun al
părinților, cadrelor didactice, elevilor. Modul în care familiile se raportează la școlaritatea
copiilor este dependent de numeroși factori dar, dincolo de variații, nici o familie cu copii de
vârstă școlară nu „scapă” presiunilor exercitate de școlarizarea acestora
Școala evaluează activitatea parentală procedând la evaluarea activității copilului. Evaluările
școlare contribuie nu numai la clasarea elevului, la cristalizarea imaginii de sine și a reputației
sale în fața profesorilor și a colegilor, ci și la declanșarea unor procese similare care îi privesc
pe părinți . Notele școlare și, în general, orice evaluare sunt asumate de aceștia, ei se simt
culpabilizați sau recompensați în egală măsură sau chiar mai mult decât elevul însuși.
În graficele de mai jos apare frecven ța variantelor de răspuns, pe itemii ce ap arțin domeniului
implicare în rela ția cu școala -șisunt importante deoarece eviden țiază calitatea implică rii, respectiv
motivul pent ru care elevii ajung la succesul școlar
Conform acestui grafic se constată că părin ții participă în proporție d e 80 % la activită țile
extracurriculare (excursii), astfel legătura cu școala se consolidează. .
Diversitatea serbărilor școlare vine să completeze importanța unei colaborări.La ambele clase ,
părintii s-au implicat în organizare, procentul de 71% demonstrând acest lucru, astfel încâ t de la clasica
serbare unde se recitau poezii s -a aju ns la pregă tirea unor momente pere che părinte -elev.
beneficii multiple în principal elevilor, îmbunătă țește climatul educativ din școală, rezolvă o parte
din problemele comunității.Pentru realizarea acestui lucru sunt necesare eforturi la nivelul fiecărei
instituții școlare, al pregătirii cadrelor didactice, dar și la nivel individual într -un efort comun al
părinților, cadrelor didactice, elevilor. Modul în care familiile se raportează la școlaritatea
copiilor este dependent de numeroși factori dar, dincolo de variații, nici o familie cu copii de
vârstă școlară nu „scapă” presiunilor exercitate de școlarizarea acestora
Școala evaluează activitatea parentală procedând la evaluarea activității copilului. Evaluările
școlare contribuie nu numai la clasarea elevului, la cristalizarea imaginii de sine și a reputației
sale în fața profesorilor și a colegilor, ci și la declanșarea unor procese similare care îi privesc
pe părinți . Notele școlare și, în general, orice evaluare sunt asumate de aceștia, ei se simt
culpabilizați sau recompensați în egală măsură sau chiar mai mult decât elevul însuși.
În graficele de mai jos apare frecven ța variantelor de răspuns, pe itemii ce ap arțin domeniului
implicare în rela ția cu școala -șisunt importante deoarece eviden țiază calitatea implică rii, respectiv
motivul pent ru care elevii ajung la succesul școlar
Conform acestui grafic se constată că părin ții participă în proporție d e 80 % la activită țile
extracurriculare (excursii), astfel legătura cu școala se consolidează. .
Diversitatea serbărilor școlare vine să completeze importanța unei colaborări.La ambele clase ,
părintii s-au implicat în organizare, procentul de 71% demonstrând acest lucru, astfel încâ t de la clasica
serbare unde se recitau poezii s -a aju ns la pregă tirea unor momente pere che părinte -elev.
beneficii multiple în principal elevilor, îmbunătă țește climatul educativ din școală, rezolvă o parte
din problemele comunității.Pentru realizarea acestui lucru sunt necesare eforturi la nivelul fiecărei
instituții școlare, al pregătirii cadrelor didactice, dar și la nivel individual într -un efort comun al
părinților, cadrelor didactice, elevilor. Modul în care familiile se raportează la școlaritatea
copiilor este dependent de numeroși factori dar, dincolo de variații, nici o familie cu copii de
vârstă școlară nu „scapă” presiunilor exercitate de școlarizarea acestora
Școala evaluează activitatea parentală procedând la evaluarea activității copilului. Evaluările
școlare contribuie nu numai la clasarea elevului, la cristalizarea imaginii de sine și a reputației
sale în fața profesorilor și a colegilor, ci și la declanșarea unor procese similare care îi privesc
pe părinți . Notele școlare și, în general, orice evaluare sunt asumate de aceștia, ei se simt
culpabilizați sau recompensați în egală măsură sau chiar mai mult decât elevul însuși.
În graficele de mai jos apare frecven ța variantelor de răspuns, pe itemii ce ap arțin domeniului
implicare în rela ția cu școala -șisunt importante deoarece eviden țiază calitatea implică rii, respectiv
motivul pent ru care elevii ajung la succesul școlar
Conform acestui grafic se constată că părin ții participă în proporție d e 80 % la activită țile
extracurriculare (excursii), astfel legătura cu școala se consolidează. .
Diversitatea serbărilor școlare vine să completeze importanța unei colaborări.La ambele clase ,
părintii s-au implicat în organizare, procentul de 71% demonstrând acest lucru, astfel încâ t de la clasica
serbare unde se recitau poezii s -a aju ns la pregă tirea unor momente pere che părinte -elev.

Seriozitatea cu care elevii î și pregătesctemele se reflectă și în calificativele obținute, părinții avâ nd un
aport semnificativ. Atât procentul de 71 %, cât și cel de 27% reflectă interesul pentru continuarea muncii
de la școală acasă.
Școala la care se face referire în această cercetare are paza asigurată, așadar elevii vin / pleacă
doar înso țiți de părinți în proporție de 80%. În situația în care se întârzie -13 %-, învățătorul este
anunțat, iar procentul de 7%, în cadrându -se cei care pleacă neînso țiți.
II DIMENSIUNE -IMPLICARE ÎN EDUCA ȚIA DESFĂȘURATĂ ACASĂ
NR.CRT. PĂRINTE ITEM 1 ITEM 2 ITEM 5 ITEM 12 FINAL
1. A.R.3 4 4 44
2. B.A.4 4 4 44
3. C.D.4 4 4 44
4. D.D.4 4 4 44
5. Ț.T.4 4 4 44
6. T.L.4 4 4 44
7. G.L.4 4 4 44
8. G.A.4 4 4 44
Seriozitatea cu care elevii î și pregătesctemele se reflectă și în calificativele obținute, părinții avâ nd un
aport semnificativ. Atât procentul de 71 %, cât și cel de 27% reflectă interesul pentru continuarea muncii
de la școală acasă.
Școala la care se face referire în această cercetare are paza asigurată, așadar elevii vin / pleacă
doar înso țiți de părinți în proporție de 80%. În situația în care se întârzie -13 %-, învățătorul este
anunțat, iar procentul de 7%, în cadrându -se cei care pleacă neînso țiți.
II DIMENSIUNE -IMPLICARE ÎN EDUCA ȚIA DESFĂȘURATĂ ACASĂ
NR.CRT. PĂRINTE ITEM 1 ITEM 2 ITEM 5 ITEM 12 FINAL
1. A.R.3 4 4 44
2. B.A.4 4 4 44
3. C.D.4 4 4 44
4. D.D.4 4 4 44
5. Ț.T.4 4 4 44
6. T.L.4 4 4 44
7. G.L.4 4 4 44
8. G.A.4 4 4 44
Seriozitatea cu care elevii î și pregătesctemele se reflectă și în calificativele obținute, părinții avâ nd un
aport semnificativ. Atât procentul de 71 %, cât și cel de 27% reflectă interesul pentru continuarea muncii
de la școală acasă.
Școala la care se face referire în această cercetare are paza asigurată, așadar elevii vin / pleacă
doar înso țiți de părinți în proporție de 80%. În situația în care se întârzie -13 %-, învățătorul este
anunțat, iar procentul de 7%, în cadrându -se cei care pleacă neînso țiți.
II DIMENSIUNE -IMPLICARE ÎN EDUCA ȚIA DESFĂȘURATĂ ACASĂ
NR.CRT. PĂRINTE ITEM 1 ITEM 2 ITEM 5 ITEM 12 FINAL
1. A.R.3 4 4 44
2. B.A.4 4 4 44
3. C.D.4 4 4 44
4. D.D.4 4 4 44
5. Ț.T.4 4 4 44
6. T.L.4 4 4 44
7. G.L.4 4 4 44
8. G.A.4 4 4 44

9. S.D.4 4 4 44
10. N.A.4 4 4 44
11. S.M.4 4 4 44
12. L.A.4 4 4 44
13. T.L.4 4 4 44
14. N.A.4 4 4 44
15. O.M.4 4 4 44
16. I.A.4 4 4 44
17. T.A.4 4 4 44
18. G.M.4 4 4 44
19. O.A.4 4 4 44
20. F.A.4 4 4 44
21. S.I.3 3 3 33
22. I.A.3 3 3 33
23. G.L.4 4 4 44
24. G.A.2 2 2 22
25. N.A.3 4 4 44
26. V.T.3 4 4 44
27. C.M.4 4 4 44
28. D.I.4 4 4 44
29. D.Z.2 2 2 22
30. R.A.4 4 4 44
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.3 3 3 33
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.4 4 4 44

41. T.A.3 3 3 33
42. D.B.3 3 3 33
43. C.D.4 4 4 44
44. G.A.2 2 2 22
45. G.I.3 4 4 44
Conform răspunsurilor celor implica ți se constată că, în cele mai multe cazuri părintele acordă
timp copilului pentru a -i oferi sp rijin la disciplina care ridică deseori probleme, mai ales î n acea stă
perioadă.
Școala evaluează activitatea parentală procedând la evaluarea activității copilului. Evaluările
școlare contribuie nu numai la clasarea elevului, la cristalizarea imaginii de sine și a reputației
sale în fața profesorilor și a colegilor, ci și la declanșarea unor procese similare care îi privesc
pe părinți. Notele școlare și, în general, orice evaluare sunt asumate de aceștia, ei se simt
culpabilizați sau recompensați în egală măsură sau chiar mai mult decât elevul însuși.
Asigurarea rechizitelor școlare reprezintă o condiție în desfășurarea bunului demers
didactic.Elevii caută sprijin în părin ții lor în permanență și motivează atunci când le lipsesc cele
necesare în ghiozdan/penar că de fapt adultul nu i -a asigurat cele de trebuin ță.De asemenea, de aici
rezultăși gradul implicării, implicit educația de acasă.
După cum se poate vedea și în graficul de mai sus părinții îți ajută copiii la matematică în propor ție de
78%, fapt conf irmat și de aceștia din urmă(80%) .
41. T.A.3 3 3 33
42. D.B.3 3 3 33
43. C.D.4 4 4 44
44. G.A.2 2 2 22
45. G.I.3 4 4 44
Conform răspunsurilor celor implica ți se constată că, în cele mai multe cazuri părintele acordă
timp copilului pentru a -i oferi sp rijin la disciplina care ridică deseori probleme, mai ales î n acea stă
perioadă.
Școala evaluează activitatea parentală procedând la evaluarea activității copilului. Evaluările
școlare contribuie nu numai la clasarea elevului, la cristalizarea imaginii de sine și a reputației
sale în fața profesorilor și a colegilor, ci și la declanșarea unor procese similare care îi privesc
pe părinți. Notele școlare și, în general, orice evaluare sunt asumate de aceștia, ei se simt
culpabilizați sau recompensați în egală măsură sau chiar mai mult decât elevul însuși.
Asigurarea rechizitelor școlare reprezintă o condiție în desfășurarea bunului demers
didactic.Elevii caută sprijin în părin ții lor în permanență și motivează atunci când le lipsesc cele
necesare în ghiozdan/penar că de fapt adultul nu i -a asigurat cele de trebuin ță.De asemenea, de aici
rezultăși gradul implicării, implicit educația de acasă.
După cum se poate vedea și în graficul de mai sus părinții îți ajută copiii la matematică în propor ție de
78%, fapt conf irmat și de aceștia din urmă(80%) .
41. T.A.3 3 3 33
42. D.B.3 3 3 33
43. C.D.4 4 4 44
44. G.A.2 2 2 22
45. G.I.3 4 4 44
Conform răspunsurilor celor implica ți se constată că, în cele mai multe cazuri părintele acordă
timp copilului pentru a -i oferi sp rijin la disciplina care ridică deseori probleme, mai ales î n acea stă
perioadă.
Școala evaluează activitatea parentală procedând la evaluarea activității copilului. Evaluările
școlare contribuie nu numai la clasarea elevului, la cristalizarea imaginii de sine și a reputației
sale în fața profesorilor și a colegilor, ci și la declanșarea unor procese similare care îi privesc
pe părinți. Notele școlare și, în general, orice evaluare sunt asumate de aceștia, ei se simt
culpabilizați sau recompensați în egală măsură sau chiar mai mult decât elevul însuși.
Asigurarea rechizitelor școlare reprezintă o condiție în desfășurarea bunului demers
didactic.Elevii caută sprijin în părin ții lor în permanență și motivează atunci când le lipsesc cele
necesare în ghiozdan/penar că de fapt adultul nu i -a asigurat cele de trebuin ță.De asemenea, de aici
rezultăși gradul implicării, implicit educația de acasă.
După cum se poate vedea și în graficul de mai sus părinții îți ajută copiii la matematică în propor ție de
78%, fapt conf irmat și de aceștia din urmă(80%) .

Părinții au asigur at materialele necesare activită ților, procentul de 84% confirmând acest lucru.
71% din părin ți consideră că a menajarea unui loc din casă în care să se regăsească materialele necesare
și cărțilepentru școalăeste foarte import ant,pe când 27 % consideră că adeseori este necesar.
Cărțile sunt esențiale în formarea unei personalităț i creative, ca atare cititul este indispensabil formării,
procentu l de 85% reprezentând, de fapt sprijinul părin ților pentru cultivarea gustului pen tru citit.
Părinții au asigur at materialele necesare activită ților, procentul de 84% confirmând acest lucru.
71% din părin ți consideră că a menajarea unui loc din casă în care să se regăsească materialele necesare
și cărțilepentru școalăeste foarte import ant,pe când 27 % consideră că adeseori este necesar.
Cărțile sunt esențiale în formarea unei personalităț i creative, ca atare cititul este indispensabil formării,
procentu l de 85% reprezentând, de fapt sprijinul părin ților pentru cultivarea gustului pen tru citit.
Părinții au asigur at materialele necesare activită ților, procentul de 84% confirmând acest lucru.
71% din părin ți consideră că a menajarea unui loc din casă în care să se regăsească materialele necesare
și cărțilepentru școalăeste foarte import ant,pe când 27 % consideră că adeseori este necesar.
Cărțile sunt esențiale în formarea unei personalităț i creative, ca atare cititul este indispensabil formării,
procentu l de 85% reprezentând, de fapt sprijinul părin ților pentru cultivarea gustului pen tru citit.

III DIMENSIUNEA –DISCUȚII DESPRE ȘCOALĂ
NR.CRT. PĂRINTE ITEM 4 ITEM 6 ITEM 7 ITEM 10 FINAL
1. A.R.4 4 4 44
2. B.A.4 4 4 44
3. C.D.4 4 4 44
4. D.D.4 4 4 44
5. Ț.T.4 4 4 44
6. T.L.4 4 4 44
7. G.L.4 4 4 44
8. G.A.4 4 4 44
9. S.D.4 4 4 44
10. N.A.4 4 4 44
11. S.M.4 4 4 44
12. L.A.4 4 4 34
13. T.L.4 4 4 34
14. N.A.4 4 4 44
15. O.M.4 4 4 44
16. I.A.4 4 4 44
17. T.A.4 4 4 44
18. G.M.4 4 4 44
19. O.A.4 4 4 44
20. F.A.4 4 4 44
21. S.I.4 4 4 44
22. I.A.4 4 4 44
23. G.L.4 4 4 44
24. G.A.4 4 4 44
25. N.A.4 4 4 44
26. V.T.4 4 4 34
27. C.M.4 4 4 34
28. D.I.4 4 4 34
29. D.Z.4 4 4 34
30. R.A.4 4 4 34

31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 34
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 34
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 34
40. T.M.4 4 4 44
41. T.A.3 3 3 33
42. D.B.3 3 3 33
43. C.D.4 4 4 44
44. G.A.2 2 2 42
45. G.I.4 4 4 34
Discuțiile despre școală trebuie să fie purtate zilnic, într -o manieră plăcută .Ca urmare a
acceleră rii transformărilo r sociale, democratice, emancipă rii femeii,la preocupările materne și
gospodărești adăugându -se preocupările profesionale, progreselor sociologiei și psihologiei,
precum și alte cauze au dus la înțelegerea faptului că orice sistem de educație rămâne neputincios
dacă se izbește de indiferența sau de opoziția părinților. Școala capătă astfel o misiune
suplimentara .Deoarece axa directoare a civilizației occidentale este înaintarea persoanei spre mai
multă libertate și fericire, înaintarea societăților spre mai multă înțelegere și ju stiție și dat fiind
demisia unui număr de părinți și faptul că un număr crescând de copii vin din familii destrămate,
fie din medii analfabete, iar comunicarea dintre părinți și copii nu se face întotdeauna foarte bine,
pentru toate aceste motive școala ar e o misiune suplimentară. (Domenach J. M., 1989, p. 48)
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 34
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 34
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 34
40. T.M.4 4 4 44
41. T.A.3 3 3 33
42. D.B.3 3 3 33
43. C.D.4 4 4 44
44. G.A.2 2 2 42
45. G.I.4 4 4 34
Discuțiile despre școală trebuie să fie purtate zilnic, într -o manieră plăcută .Ca urmare a
acceleră rii transformărilo r sociale, democratice, emancipă rii femeii,la preocupările materne și
gospodărești adăugându -se preocupările profesionale, progreselor sociologiei și psihologiei,
precum și alte cauze au dus la înțelegerea faptului că orice sistem de educație rămâne neputincios
dacă se izbește de indiferența sau de opoziția părinților. Școala capătă astfel o misiune
suplimentara .Deoarece axa directoare a civilizației occidentale este înaintarea persoanei spre mai
multă libertate și fericire, înaintarea societăților spre mai multă înțelegere și ju stiție și dat fiind
demisia unui număr de părinți și faptul că un număr crescând de copii vin din familii destrămate,
fie din medii analfabete, iar comunicarea dintre părinți și copii nu se face întotdeauna foarte bine,
pentru toate aceste motive școala ar e o misiune suplimentară. (Domenach J. M., 1989, p. 48)
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 34
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 34
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 34
40. T.M.4 4 4 44
41. T.A.3 3 3 33
42. D.B.3 3 3 33
43. C.D.4 4 4 44
44. G.A.2 2 2 42
45. G.I.4 4 4 34
Discuțiile despre școală trebuie să fie purtate zilnic, într -o manieră plăcută .Ca urmare a
acceleră rii transformărilo r sociale, democratice, emancipă rii femeii,la preocupările materne și
gospodărești adăugându -se preocupările profesionale, progreselor sociologiei și psihologiei,
precum și alte cauze au dus la înțelegerea faptului că orice sistem de educație rămâne neputincios
dacă se izbește de indiferența sau de opoziția părinților. Școala capătă astfel o misiune
suplimentara .Deoarece axa directoare a civilizației occidentale este înaintarea persoanei spre mai
multă libertate și fericire, înaintarea societăților spre mai multă înțelegere și ju stiție și dat fiind
demisia unui număr de părinți și faptul că un număr crescând de copii vin din familii destrămate,
fie din medii analfabete, iar comunicarea dintre părinți și copii nu se face întotdeauna foarte bine,
pentru toate aceste motive școala ar e o misiune suplimentară. (Domenach J. M., 1989, p. 48)

Potrivitgraficului de mai sus, 93% din părinți au povestit elevilor momente din perioada în care au fost
lașcoală, comunicarea fiind indispensabilă diverselor relații din familie.
71% dinpărinți afirmă că au reguli stabilite și acas ă, în timp ce doar 27% consideră că acestea sunt necesare în
educație.Școala are regulile ei și existența unor limite și acasă participă la crearea unui echilibru necesar societății.
Stimularea motiv ației copilului pentru învățare este un deziderat care poate fi atins având în
vedereo coordonare eficientă a tuturor factorilor educaționali , 80% reprezintă procentul celor care
completeză informa țiile oferite de școală prin diverse vizite în locuri publ ice(muzeu, zoo, teatru).
Discuțiile despre școală sunt cuprinse in acest grafic, cei 80% dintre părinți care afirmă că întotdeauna
discută despre ce se întâmplă la școală, reprezintă o dovadă a acestora.
Potrivitgraficului de mai sus, 93% din părinți au povestit elevilor momente din perioada în care au fost
lașcoală, comunicarea fiind indispensabilă diverselor relații din familie.
71% dinpărinți afirmă că au reguli stabilite și acas ă, în timp ce doar 27% consideră că acestea sunt necesare în
educație.Școala are regulile ei și existența unor limite și acasă participă la crearea unui echilibru necesar societății.
Stimularea motiv ației copilului pentru învățare este un deziderat care poate fi atins având în
vedereo coordonare eficientă a tuturor factorilor educaționali , 80% reprezintă procentul celor care
completeză informa țiile oferite de școală prin diverse vizite în locuri publ ice(muzeu, zoo, teatru).
Discuțiile despre școală sunt cuprinse in acest grafic, cei 80% dintre părinți care afirmă că întotdeauna
discută despre ce se întâmplă la școală, reprezintă o dovadă a acestora.
Potrivitgraficului de mai sus, 93% din părinți au povestit elevilor momente din perioada în care au fost
lașcoală, comunicarea fiind indispensabilă diverselor relații din familie.
71% dinpărinți afirmă că au reguli stabilite și acas ă, în timp ce doar 27% consideră că acestea sunt necesare în
educație.Școala are regulile ei și existența unor limite și acasă participă la crearea unui echilibru necesar societății.
Stimularea motiv ației copilului pentru învățare este un deziderat care poate fi atins având în
vedereo coordonare eficientă a tuturor factorilor educaționali , 80% reprezintă procentul celor care
completeză informa țiile oferite de școală prin diverse vizite în locuri publ ice(muzeu, zoo, teatru).
Discuțiile despre școală sunt cuprinse in acest grafic, cei 80% dintre părinți care afirmă că întotdeauna
discută despre ce se întâmplă la școală, reprezintă o dovadă a acestora.

Chestionarul de evaluare a implicării părinți lor în educa ția copiilor -ELEVI
Răspunsurile pe care le vom obține nu le vom comunica nimănui în această
formă. Ne interesează doar din punct de vedere statistic.
Scala de evaluare pentru fiecare item:
Numerota ți răspunsurile de la fiecare item cu varia ntele pe care le
considera ți potrivite: ”1= niciodată”; ”2= câteodată” ; ”3= de multe ori”;
”4= întotdeauna”.
NUME: ……………………………………
PRENUME……………………………….
1.Își rezerva timp pentru a lucra cu mine la matematică. …….
2. Îmi cumpără diferite materiale care să mă ajute în activitatea școlară ( cărți,
rechizire) ……
3.Merge in excursiile clasei/ mă înso țește în excursiile clasei. ……..
4.Îmi poveste ște despre perioada în care a fost la școală. …….
5.Am un loc amenajat acasă pentru căr ți și materiale școlare. …….
6.Mergem în diferite locuri publice pentru a învă ța lucruri speciale (muzeu, zoo,
teatru). …….
7.Am reguli clare acasă stabilite de comun acord cu părin ții, precum si un set de
sancțiuni/ recompense. …….
8.Participă la serbările organizate de clasă. ………
9.Verifică temele / mă ajută când întâmpin dificultă ți la temă. …….
10.Mă întreabă despre ziua petrecută la școală. ……..
11.Mă ia de la școală. ……
12.Cite ște cu mine în fiecare zi. …….

În tabelele de mai jos apar variantele de răspuns ale elevilor, pe categorii de itemi corespunzători
fiecărei dimensiuni în parte, după cum urmează
I DIMENSIUNEA -IMPLICARE ÎN RELA ȚIA CU ȘCOALA
NR.CRT. ELEV ITEM 3 ITEM 8 ITEM 9 ITEM 11 FINAL
1. A.R.3 4 4 44
2. B.A.3 4 4 44
3. C.D.3 3 4 43
4. D.D.4 4 3 33
5. Ț.T.4 4 4 44
6. T.L.4 3 4 44
7. G.L.3 4 3 33
8. G.A.3 4 4 44
9. S.D.4 4 4 44
10. N.A.4 3 4 44
11. S.M.4 4 3 33
12. L.A.4 4 4 44
13. T.L.4 4 4 44
14. N.A.3 4 4 44
15. O.M.4 3 3 33
16. I.A.4 4 4 44
17. T.A.4 4 4 44
18. G.M.4 4 4 44
19. O.A.4 4 4 44
20. F.A.4 4 4 44
21. S.I.4 4 4 44
22. I.A.4 4 4 44
23. G.L.4 4 4 44
24. G.A.4 4 4 44
25. N.A.4 4 4 44
26. V.T.4 4 4 44
27. C.M.4 4 4 44

28. D.I.4 4 4 44
29. D.Z.4 4 4 44
30. R.A.4 4 4 44
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.4 4 4 44
41. T.A.4 4 4 44
42. D.B.4 4 4 44
43. C.D.4 4 3 33
44. G.A.3 4 4 44
45. G.I.2 4 4 43
Se constată faptul că implicarea în rela ția cu școala a pă rintilor ajutăladobândirea succesului
elevilor pe o perioadă lungă de timp
Răspunsurile părin ților și, în paralel, ale elevilor , apropiate ca valoare, întăre ște parteneriatul
existent care aduce doar beneficii, dovezile fiind rezultatele bune ale elevilor.Însu și termenul de
implicare repre zintă o condi ție a reușitei și conform graficelor de mai sus unde frecvența
răspunsului „î ntotdeauna” este mai mare decâ t celelate variante, scopul celor patru itemi care
formează domeniul vizat –implicarea în rela ția cu școala-ajutăla confirmarea ipo tezei acestei
cercetări.
28. D.I.4 4 4 44
29. D.Z.4 4 4 44
30. R.A.4 4 4 44
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.4 4 4 44
41. T.A.4 4 4 44
42. D.B.4 4 4 44
43. C.D.4 4 3 33
44. G.A.3 4 4 44
45. G.I.2 4 4 43
Se constată faptul că implicarea în rela ția cu școala a pă rintilor ajutăladobândirea succesului
elevilor pe o perioadă lungă de timp
Răspunsurile părin ților și, în paralel, ale elevilor , apropiate ca valoare, întăre ște parteneriatul
existent care aduce doar beneficii, dovezile fiind rezultatele bune ale elevilor.Însu și termenul de
implicare repre zintă o condi ție a reușitei și conform graficelor de mai sus unde frecvența
răspunsului „î ntotdeauna” este mai mare decâ t celelate variante, scopul celor patru itemi care
formează domeniul vizat –implicarea în rela ția cu școala-ajutăla confirmarea ipo tezei acestei
cercetări.
28. D.I.4 4 4 44
29. D.Z.4 4 4 44
30. R.A.4 4 4 44
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.4 4 4 44
41. T.A.4 4 4 44
42. D.B.4 4 4 44
43. C.D.4 4 3 33
44. G.A.3 4 4 44
45. G.I.2 4 4 43
Se constată faptul că implicarea în rela ția cu școala a pă rintilor ajutăladobândirea succesului
elevilor pe o perioadă lungă de timp
Răspunsurile părin ților și, în paralel, ale elevilor , apropiate ca valoare, întăre ște parteneriatul
existent care aduce doar beneficii, dovezile fiind rezultatele bune ale elevilor.Însu și termenul de
implicare repre zintă o condi ție a reușitei și conform graficelor de mai sus unde frecvența
răspunsului „î ntotdeauna” este mai mare decâ t celelate variante, scopul celor patru itemi care
formează domeniul vizat –implicarea în rela ția cu școala-ajutăla confirmarea ipo tezei acestei
cercetări.

75% din elevi confirmă faptul că sunt înso țiți în excursii de părinții lor, în timp ce doar 18 % au
optat pentru răspunsul -deseori și 7% pentru -rar
Serbările sunt instrumente ale timpului de calitate, iar atunci când părinții devin participanți
activi, monotonia poeziilor recitate dispare
Ajutorul la teme face parte din implicarea în educa ția de acasă, procentul de 73 % scoate în
evidență efectele acestui sprijin oferit de părinți
87%dintre elevi au discuții despreșcoală cu părinții , ceea ce contribuie la formarea
unei imagini pozitive a acestei institu șii.
Se constată ca în procent de 80% părin ții se implică și participă la activitățile extracurriculare,
75% dintre elevii confirmând acest item, 71% sunt i nteresați și sprijină elevii, care apreciază în
75% din elevi confirmă faptul că sunt înso țiți în excursii de părinții lor, în timp ce doar 18 % au
optat pentru răspunsul -deseori și 7% pentru -rar
Serbările sunt instrumente ale timpului de calitate, iar atunci când părinții devin participanți
activi, monotonia poeziilor recitate dispare
Ajutorul la teme face parte din implicarea în educa ția de acasă, procentul de 73 % scoate în
evidență efectele acestui sprijin oferit de părinți
87%dintre elevi au discuții despreșcoală cu părinții , ceea ce contribuie la formarea
unei imagini pozitive a acestei institu șii.
Se constată ca în procent de 80% părin ții se implică și participă la activitățile extracurriculare,
75% dintre elevii confirmând acest item, 71% sunt i nteresați și sprijină elevii, care apreciază în
75% din elevi confirmă faptul că sunt înso țiți în excursii de părinții lor, în timp ce doar 18 % au
optat pentru răspunsul -deseori și 7% pentru -rar
Serbările sunt instrumente ale timpului de calitate, iar atunci când părinții devin participanți
activi, monotonia poeziilor recitate dispare
Ajutorul la teme face parte din implicarea în educa ția de acasă, procentul de 73 % scoate în
evidență efectele acestui sprijin oferit de părinți
87%dintre elevi au discuții despreșcoală cu părinții , ceea ce contribuie la formarea
unei imagini pozitive a acestei institu șii.
Se constată ca în procent de 80% părin ții se implică și participă la activitățile extracurriculare,
75% dintre elevii confirmând acest item, 71% sunt i nteresați și sprijină elevii, care apreciază în

proporție de 73% gradul implicării, și cadrul didactic la serbările școlare.
Ajutorul la teme apare cu un procentaj de 71% în ceea ce prive ște interesul de a oferi explicații
suplimentare, după caz .
IIDIMENSIUNE -IMPLICARE ÎN EDUCA ȚIA DESFĂȘURATĂ ACASĂ
NR.CRT. ELEV ITEM 1 ITEM 2 ITEM 5 ITEM 12 FINAL
1. A.R.4 4 4 34
2. B.A.4 4 4 44
3. C.D.3 3 3 33
4. D.D.4 4 4 44
5. Ț.T.3 3 3 33
6. T.L.4 4 4 44
7. G.L.4 4 4 44
8. G.A.3 3 3 33
9. S.D.4 4 4 44
10. N.A.4 4 4 44
11. S.M.3 3 3 33
12. L.A.4 4 4 44
13. T.L.4 4 4 44
14. N.A.3 3 3 33
15. O.M.4 4 4 44
16. I.A.4 4 4 44
17. T.A.3 3 3 33
18. G.M.4 4 4 44
19. O.A.4 4 4 44
20. F.A.4 4 4 44
21. S.I.4 4 4 44
22. I.A.4 4 4 44
23. G.L.3 3 3 33
24. G.A.4 4 4 44
25. N.A.4 4 4 44
26. V.T.4 4 4 44

27. C.M.4 4 4 44
28. D.I.4 4 4 44
29. D.Z.4 4 4 44
30. R.A.4 4 4 44
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.4 4 4 44
41. T.A.4 4 4 44
42. D.B.4 4 4 44
43. C.D.3 3 3 33
44. G.A.4 4 4 44
45. G.I.4 4 4 44
Familia , ca element educativ în cadrul formă rii personalit ății și educației copiilor are un rol
major, căci bazele în activitatea educativă se pun în primiișapte ani de viață . Asup ra personalită ții
elevilor ac ționează permanent exemplul părinț ilor, de aceea ar trebui ca ace știa săfie mereu
preocupați decomportamentul lor pentru sporirea efectului educa tiv dat.Comunicarea ce are loc
între membrii fam ilieiși repetabilitatea zilnică a acț iunilor, modul lor de adresare, afectivitatea,
relațiile dintre ei conduc ne mijlocit la formarea copilului și exercită o influență puternică asupra
educației lui
Timpul alocat copilul pen tru a –i oferi sprijin atunci când are nevoie înseamnă un câ știg
27. C.M.4 4 4 44
28. D.I.4 4 4 44
29. D.Z.4 4 4 44
30. R.A.4 4 4 44
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.4 4 4 44
41. T.A.4 4 4 44
42. D.B.4 4 4 44
43. C.D.3 3 3 33
44. G.A.4 4 4 44
45. G.I.4 4 4 44
Familia , ca element educativ în cadrul formă rii personalit ății și educației copiilor are un rol
major, căci bazele în activitatea educativă se pun în primiișapte ani de viață . Asup ra personalită ții
elevilor ac ționează permanent exemplul părinț ilor, de aceea ar trebui ca ace știa săfie mereu
preocupați decomportamentul lor pentru sporirea efectului educa tiv dat.Comunicarea ce are loc
între membrii fam ilieiși repetabilitatea zilnică a acț iunilor, modul lor de adresare, afectivitatea,
relațiile dintre ei conduc ne mijlocit la formarea copilului și exercită o influență puternică asupra
educației lui
Timpul alocat copilul pen tru a –i oferi sprijin atunci când are nevoie înseamnă un câ știg
27. C.M.4 4 4 44
28. D.I.4 4 4 44
29. D.Z.4 4 4 44
30. R.A.4 4 4 44
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.4 4 4 44
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.4 4 4 44
41. T.A.4 4 4 44
42. D.B.4 4 4 44
43. C.D.3 3 3 33
44. G.A.4 4 4 44
45. G.I.4 4 4 44
Familia , ca element educativ în cadrul formă rii personalit ății și educației copiilor are un rol
major, căci bazele în activitatea educativă se pun în primiișapte ani de viață . Asup ra personalită ții
elevilor ac ționează permanent exemplul părinț ilor, de aceea ar trebui ca ace știa săfie mereu
preocupați decomportamentul lor pentru sporirea efectului educa tiv dat.Comunicarea ce are loc
între membrii fam ilieiși repetabilitatea zilnică a acț iunilor, modul lor de adresare, afectivitatea,
relațiile dintre ei conduc ne mijlocit la formarea copilului și exercită o influență puternică asupra
educației lui
Timpul alocat copilul pen tru a –i oferi sprijin atunci când are nevoie înseamnă un câ știg

atât pentru familie câtși pentru școală., 80% din elevi având timp din partea părinților pentru
spriin și afectivitate.
Elevii caută sprijin în părin țiilor în permanen ță și motivează atunci câ nd le lipsesc c ele
necesare în ghiozdan/penar că de fapt adultul nu i -a asigurat cele de trebuin ță, doar în proporție
de 16%.
89%dintre elevi consideră că au un loc speci al amenajat acasă pentru căr ți și materiale
școlare
Cititul reprezintă o activitate dorită de elevii solicita ți să completeze chestionar ul, așadar
89 % fiind acei care auconștientizat importanța lecturii pentru viață
Se constată că la dimensiunea implicare în educa ția de acasă, graficele de mai sus
(părinți/elevi) depă șesc procentul de 80% , rezul tat care apare ca un reper în formaularea
concluziilor privind confirmarea ipotezei.
atât pentru familie câtși pentru școală., 80% din elevi având timp din partea părinților pentru
spriin și afectivitate.
Elevii caută sprijin în părin țiilor în permanen ță și motivează atunci câ nd le lipsesc c ele
necesare în ghiozdan/penar că de fapt adultul nu i -a asigurat cele de trebuin ță, doar în proporție
de 16%.
89%dintre elevi consideră că au un loc speci al amenajat acasă pentru căr ți și materiale
școlare
Cititul reprezintă o activitate dorită de elevii solicita ți să completeze chestionar ul, așadar
89 % fiind acei care auconștientizat importanța lecturii pentru viață
Se constată că la dimensiunea implicare în educa ția de acasă, graficele de mai sus
(părinți/elevi) depă șesc procentul de 80% , rezul tat care apare ca un reper în formaularea
concluziilor privind confirmarea ipotezei.
atât pentru familie câtși pentru școală., 80% din elevi având timp din partea părinților pentru
spriin și afectivitate.
Elevii caută sprijin în părin țiilor în permanen ță și motivează atunci câ nd le lipsesc c ele
necesare în ghiozdan/penar că de fapt adultul nu i -a asigurat cele de trebuin ță, doar în proporție
de 16%.
89%dintre elevi consideră că au un loc speci al amenajat acasă pentru căr ți și materiale
școlare
Cititul reprezintă o activitate dorită de elevii solicita ți să completeze chestionar ul, așadar
89 % fiind acei care auconștientizat importanța lecturii pentru viață
Se constată că la dimensiunea implicare în educa ția de acasă, graficele de mai sus
(părinți/elevi) depă șesc procentul de 80% , rezul tat care apare ca un reper în formaularea
concluziilor privind confirmarea ipotezei.

III DIMENSIUNEA –DISCUȚII DESPRE ȘCOALĂ
NR.CRT. PĂRINTE ITEM 4 ITEM 6 ITEM 7 ITEM 10 FINAL
1. A.R.4 3 4 33
2. B.A.4 4 4 44
3. C.D.4 3 4 44
4. D.D.3 3 3 33
5. Ț.T.4 4 4 34
6. T.L.4 4 4 34
7. G.L.4 4 4 44
8. G.A.3 3 3 33
9. S.D.4 4 4 34
10. N.A.4 4 4 44
11. S.M.4 4 4 34
12. L.A.3 3 3 33
13. T.L.4 4 4 44
14. N.A.4 4 4 34
15. O.M.4 4 4 44
16. I.A.3 3 3 43
17. T.A.4 4 4 34
18. G.M.4 4 4 34
19. O.A.4 4 4 44
20. F.A.3 3 3 33
21. S.I.4 4 4 34
22. I.A.4 4 4 44
23. G.L.4 4 4 34
24. G.A.3 3 3 43
25. N.A.4 4 4 34
26. V.T.4 4 4 34
27. C.M.4 4 4 44
28. D.I.3 3 3 33
29. D.Z.4 4 4 34
30. R.A.4 4 4 44

31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.3 3 3 43
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.3 4 4 44
41. T.A.4 4 4 44
42. D.B.4 4 4 34
43. C.D.3 3 3 43
44. G.A.4 4 4 34
45. G.I.4 4 3 33
Această dimensiune se traduce prin rela ționare părinte –elev care conduce la îmbunătă țirea mai
multor aspecte legate de motiva ția pentru învățare.
Funcția de control exercitată de familie crește mai ales în familiile care practică o morală
„rigoristă” a responsabilității, a datoriei sau / și în cele care se mobilizează pe o traiectorie ascendentă,
indiferent de categoria socială căreia îi aparțin. Mulți părinți, și mai ales cei care nu posedă resurse
culturale suficiente pentru a se simți co mpetenți să intervină în probleme de conținut ale învățării
școlare, practică un control sistematic al notelor, al timpului alocat învățării și, în general, al orarului
zilnic, al programelor TV vizionate, al lecturilor, al ordinii și curățeniei, al discip linei școlare.
Copilul primeste cu adevarat suportul necesar pentru dezvoltarea cu succes atât în procesul
educațional cât și î nviață, 80% afirmând că au ascultat întâmplări din perioada în care părinții
lor au fost la școală..
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.3 3 3 43
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.3 4 4 44
41. T.A.4 4 4 44
42. D.B.4 4 4 34
43. C.D.3 3 3 43
44. G.A.4 4 4 34
45. G.I.4 4 3 33
Această dimensiune se traduce prin rela ționare părinte –elev care conduce la îmbunătă țirea mai
multor aspecte legate de motiva ția pentru învățare.
Funcția de control exercitată de familie crește mai ales în familiile care practică o morală
„rigoristă” a responsabilității, a datoriei sau / și în cele care se mobilizează pe o traiectorie ascendentă,
indiferent de categoria socială căreia îi aparțin. Mulți părinți, și mai ales cei care nu posedă resurse
culturale suficiente pentru a se simți co mpetenți să intervină în probleme de conținut ale învățării
școlare, practică un control sistematic al notelor, al timpului alocat învățării și, în general, al orarului
zilnic, al programelor TV vizionate, al lecturilor, al ordinii și curățeniei, al discip linei școlare.
Copilul primeste cu adevarat suportul necesar pentru dezvoltarea cu succes atât în procesul
educațional cât și î nviață, 80% afirmând că au ascultat întâmplări din perioada în care părinții
lor au fost la școală..
31. P.A.4 4 4 44
32. Ț.A.3 3 3 43
33. A.F.4 4 4 44
34. D.A.4 4 4 44
35. S.K.4 4 4 44
36. M.D.4 4 4 44
37. G.A.4 4 4 44
38. N.R.4 4 4 44
39. V.A.4 4 4 44
40. T.M.3 4 4 44
41. T.A.4 4 4 44
42. D.B.4 4 4 34
43. C.D.3 3 3 43
44. G.A.4 4 4 34
45. G.I.4 4 3 33
Această dimensiune se traduce prin rela ționare părinte –elev care conduce la îmbunătă țirea mai
multor aspecte legate de motiva ția pentru învățare.
Funcția de control exercitată de familie crește mai ales în familiile care practică o morală
„rigoristă” a responsabilității, a datoriei sau / și în cele care se mobilizează pe o traiectorie ascendentă,
indiferent de categoria socială căreia îi aparțin. Mulți părinți, și mai ales cei care nu posedă resurse
culturale suficiente pentru a se simți co mpetenți să intervină în probleme de conținut ale învățării
școlare, practică un control sistematic al notelor, al timpului alocat învățării și, în general, al orarului
zilnic, al programelor TV vizionate, al lecturilor, al ordinii și curățeniei, al discip linei școlare.
Copilul primeste cu adevarat suportul necesar pentru dezvoltarea cu succes atât în procesul
educațional cât și î nviață, 80% afirmând că au ascultat întâmplări din perioada în care părinții
lor au fost la școală..

Activitățile extrac urriculare înseamnă lărgirea sferei de cunoa ștere, așadar în sit uația aceasta
există un procentaj mare -82% dintre elevi care vizitează diverse locuri publice(muzee, teatru).
73% dintre elevi știu regulile de acasă, pe lângă 22 % care susțin ca deseori au limite și
în mediul familial
87% dintre responden ți sunt ajutați la teme față de 9% adeseori și 4 % rar.
Se realizează mai departe o compara ție între variantele de răspuns părinte –elev,sub forma
de tabele după cum urmează :
ELEV :A.R.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 14 3NECONCORDANT
ITEM 24 4CONCORDANT
ITEM 34 4 CONCORDANT
ITEM 44 4 CONCORDANT
Activitățile extrac urriculare înseamnă lărgirea sferei de cunoa ștere, așadar în sit uația aceasta
există un procentaj mare -82% dintre elevi care vizitează diverse locuri publice(muzee, teatru).
73% dintre elevi știu regulile de acasă, pe lângă 22 % care susțin ca deseori au limite și
în mediul familial
87% dintre responden ți sunt ajutați la teme față de 9% adeseori și 4 % rar.
Se realizează mai departe o compara ție între variantele de răspuns părinte –elev,sub forma
de tabele după cum urmează :
ELEV :A.R.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 14 3NECONCORDANT
ITEM 24 4CONCORDANT
ITEM 34 4 CONCORDANT
ITEM 44 4 CONCORDANT
Activitățile extrac urriculare înseamnă lărgirea sferei de cunoa ștere, așadar în sit uația aceasta
există un procentaj mare -82% dintre elevi care vizitează diverse locuri publice(muzee, teatru).
73% dintre elevi știu regulile de acasă, pe lângă 22 % care susțin ca deseori au limite și
în mediul familial
87% dintre responden ți sunt ajutați la teme față de 9% adeseori și 4 % rar.
Se realizează mai departe o compara ție între variantele de răspuns părinte –elev,sub forma
de tabele după cum urmează :
ELEV :A.R.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 14 3NECONCORDANT
ITEM 24 4CONCORDANT
ITEM 34 4 CONCORDANT
ITEM 44 4 CONCORDANT

ITEM 54 4 CONCORDANT
ITEM 6 3 4 NECONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4 NECONCORDANT
ITEM 11 4 4 CONCORDANT
ITEM 12 3 4 NECONCORDANT
ELEV :B.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 3 4NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :C.D.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 3 4NECONCORDANT
ITEM 2 3 4NECONCORDANT
ITEM 3 3 4NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 3 4NECONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT

ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 3 4NECONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 3 4NECONCORDANT
ELEV :D.D.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 3 4NECONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 3 4NECONCORDANT
ITEM 7 3 4NECONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 3 4NECONCORDANT
ITEM 10 3 4NECONCORDANT
ITEM 11 3 4NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :Ț.T.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 3 4CONCORDANT
ITEM 2 3 4CONCORDANT
ITEM 3 4 3CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 3 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :T.L.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 34 3 NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 83 4 NECONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :G.L.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 3 4NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 3 4NECONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 3 4NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :G.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 3 4NECONCORDANT
ITEM 2 3 4NECONCORDANT
ITEM 3 3 4NECONCORDANT
ITEM 4 3 4NECONCORDANT
ITEM 5 3 4NECONCORDANT
ITEM 6 3 4NECONCORDANT
ITEM 7 3 4NECONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 3 4NECONCORDANT
ELEV :S.D.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :N.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 3 4NECONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :S.M.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 3 4CONCORDANT
ITEM 2 3 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 3 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 3 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4CONCORDANT
ITEM 11 3 4CONCORDANT
ITEM 12 3 4CONCORDANT
ELEV :L.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 3CONCORDANT
ITEM 4 3 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 3 4CONCORDANT
ITEM 7 3 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 3CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :T.L.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 3NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 3NECONCORDANT
ITEM 9 4 3NECONCORDANT
ITEM 10 4 3NECONCORDANT
ITEM 11 4 3NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :N.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 3 4NECONCORDANT
ITEM 2 3 4NECONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 3 4NECONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 3 4NECONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 3NECONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 3 3NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :O.M.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 2NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 3 4NECONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 3 4NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :I.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 3 4NECONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 3 4NECONCORDANT
ITEM 7 3 4NECONCORDANT
ITEM 8 4 2NECONCORDANT
ITEM 9 4 2NECONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 2NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :T.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 3 4NECONCORDANT
ITEM 2 3 4NECONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 3 4NECONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 3 4NECONCORDANT
ELEV :G.M.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 3 4NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :O.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :F.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 2NECONCORDANT
ITEM 4 3 4NECONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 3 4NECONCORDANT
ITEM 7 3 4NECONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEVS.I.:
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 3NECONCORDANT
ITEM 2 4 3NECONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 3NECONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 2NECONCORDANT
ITEM 9 4 2NECONCORDANT
ITEM 10 3 4NECONCORDANT
ITEM 11 4 2NECONCORDANT
ITEM 12 4 3NECONCORDANT
ELEV :I.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 3NECONCORDANT
ITEM 2 4 3NECONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 3NECONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 3NECONCORDANT
ELEV :G.L.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 3 4NECONCORDANT
ITEM 2 3 4NECONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 3 4NECONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM12 3 4NECONCORDANT
ELEV :N.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 3NECONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 3 4NECONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :V.T.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 3NECONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 3NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :C.M.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 3NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :D.I.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 3NECONCORDANT
ITEM 4 3 4NECONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 3 4NECONCORDANT
ITEM 7 3 4NECONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 3NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :D.Z.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 2NECONCORDANT
ITEM 2 4 2NECONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 2NECONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 3NECONCORDANT
ITEM 9 4 3NECONCORDANT
ITEM 10 3 3NECONCORDANT
ITEM 11 4 3NECONCORDANT
ITEM 12 4 2NECONCORDANT
ELEV :R.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 3NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :P.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :Ț.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 3 4NECONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 3 4NECONCORDANT
ITEM 7 3 4NECONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :A.F.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 3NECONCORDANT
ELEV :D.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :S.K.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 3NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :M.D.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 3NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :G.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 3NECONCORDANT
ITEM 2 4 3NECONCORDANT
ITEM 3 4 3NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 3NECONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :N.R.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 3NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 3NECONCORDANT
ITEM 9 4 3NECONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 3NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :V.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 4 3NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT
ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 3NECONCORDANT
ITEM 9 4 3NECONCORDANT
ITEM 10 4 3NECONCORDANT
ITEM 11 4 3NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :T.M.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 4CONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 3 4NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :T.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 3NECONCORDANT
ITEM 2 4 3NECONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 4 3NECONCORDANT
ITEM 5 4 3NECONCORDANT
ITEM 6 4 3NECONCORDANT
ITEM 7 4 3NECONCORDANT
ITEM 8 4 3NECONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :D.B.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 3NECONCORDANT
ITEM 2 4 3NECONCORDANT
ITEM 3 4 3NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 4CONCORDANT

ITEM 6 4 4CONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 4NECONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 3NECONCORDANT
ELEV :C.D.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 3 4NECONCORDANT
ITEM 2 3 4NECONCORDANT
ITEM 3 4 4CONCORDANT
ITEM 4 3 4NECONCORDANT
ITEM 5 3 4NECONCORDANT
ITEM 6 3 4NECONCORDANT
ITEM 7 3 4NECONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 3 4NECONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 3 4NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :G.I.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 2NECONCORDANT
ITEM 2 4 2NECONCORDANT
ITEM 3 3 4NECONCORDANT
ITEM 4 4 3NECONCORDANT
ITEM 5 4 3NECONCORDANT

ITEM 6 4 3NECONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 3 3NECONCORDANT
ITEM 11 4 3NECONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
ELEV :G.A.
ITEM RĂSPUNS PĂRINTE RĂSPUNS COPIL COMPARA ȚIE
ITEM 1 4 3NECONCORDANT
ITEM 2 4 4CONCORDANT
ITEM 3 3 3NECONCORDANT
ITEM 4 4 4CONCORDANT
ITEM 5 4 3NECONCORDANT
ITEM 6 4 3NECONCORDANT
ITEM 7 4 4CONCORDANT
ITEM 8 4 4CONCORDANT
ITEM 9 4 4CONCORDANT
ITEM 10 4 4CONCORDANT
ITEM 11 4 4CONCORDANT
ITEM 12 4 4CONCORDANT
Când familia și școala cooperează eficient rezultă o experiență de învățare pozitivă ai cărei
primi beneficiari sunt copiii . Tabelele de mai sus unde apar mai multe concordan țe decât
neconcordan țe între variantele de răspuns din cele două chestionare vin să confirme ipoteza acestei
cercetări. Orice părinte dorește succesul copilului său și stă în puterea noastră , a cadrelor didactice să
ni–i apropiem în vederea asigurării succesului școlar căci, să nu uităm, școala pregătește pentru viața .
Văzând adulții cooperând în beneficiul lor, copiii se simt in siguranță, ocrotiți de ad ulți,
importanți.

Un raport asupra relațiilor dintre școală și familie în țările Comuniunii Europene (Mecbeth,
Al., 1984), bazat pe cercetări comparative, documentare și empirice enumeră patru motive pentru care
școala și familia converg în nevoia de a stabili legături între ele:
a)părinții sunt, juridic, responsabili cu educația copiilor lor. Legislația reflectă astfel libertatea
părinților de a -și crește copiii așa cum doresc; există diferențe între țări privind măsura în
care părinții pot alege între di feritele școli și cursuri pe care să le urmeze copiii ori măsura
în care părinții trebuie consultați de responsabilii școlari;
b)învățământul nu este decât o parte din educația copilului; o bună parte a educației se petrece
în afara școlii;
c)cercetările pun î n evidență influența atitudinii parentale asupra rezultatelor școlare a
elevilor, în special asupra motivațiilor învățăturii, precum și a faptului că unele
comportamente ale părinților pot fi favorizate prin dialogul cu școala;
d)grupurile sociale implicate în instituția școlară (în special părinții și profesorii) au dreptul să
influențeze gestiunea școlară.
Verificarea ipotezeiși rezultateleobținut e
În cadrul acestei cercetări, au fost colectate date din cataloage, registre matricole, mapele
cadrelor didac tice și documentele manageriale. În graficul de mai jos –fig.2, apare o clasificare a
rezultatelor elevilor, ca urmare a colectării mai sus men ționate:
Fig.2.Rezultatele elevilor
Rezultatele arată că există diferențe semnificative între copiii cu calificativul suficient și
cei cu bine în ceea ce privește discuțiile despre școală desfășurate în familie , există diferențe
semnificative între copiii cu calificativul suficient și cei cu foarte bine în ceea ce privește
discuțiile despre școală desfășurate în familie și există diferențe semnificative între copiii cu
calificativul foarte bine și cei cu bine în ceea ce privește discuțiile despre școală desfășurate în
familie.
Mă aș tept ca în urma acestui demers de cercetare să răspund nevoilor scolii în care predau, să pot
descrie fenomenele investigate și să identific modalități de realizare a parteneriatelor școală -familie. De101520
0510152025
SUFICIENT BINE FOARTE BINE

asemenea, mă aștept să se verifice ipoteza de cercetar e cantitativă, în sensul că familiile care se implică
prin felurite modalități în activitatea de învățarea acasă sau la școală influențează pozitiv realizările
școlare ale elevilor atât în ciclul primar cât și în cel gimnazial.
Cu privire la formele de co laborare, rezultatele cercetării au arătat că adunările cu părinții
și vizitele unor părinți sunt formele de colaborare care se aplică cele mai des. La aceste adunări cât și
în vizitele individuale, își fac apariția, în primul rând, părinții elevilor mai b uni, iar cei care au copii
mai slabi, foarte rar.
CONCLUZII
Cercetarea de față a pornit de la ideea că implicarea părinților în educația copiilor
atât în cadrul familiei cât și în relația acestora cu școală are efecte pozitive asupra
performanțelor școlare ale copiilor. Ne -a interesat astfel să aflăm în ce măsură implicarea
părinților în relația cu școala, în educația copilului realizată acasă precum și discuțiile despre
școală desfășurate în familie influențează performanțele ș colare ale elevilor din ciclul
primar, dar și în următoarele etape școlare .
Prima concluzie care se impune este necesitatea lărgirii studiului pe dimensiuni care să
includă pentru aceea și subiecți analiza metrică a inteligenței și condițiile pedagogice, cei doi
factori complementari mediului socio -cultural în determinarea reu șitei școlare.
Rezulta tele obținute confirmă ipoteza lansată . Astfel, cu cât părinții se implică mai mult în
relația cu școala, în realizarea educației copilului în mediul familial c u atât mai mult
performanțele copiilor vor fi mai ridicate. În plus, discuțiile avute în familie despre școală au
un efect puternic asupra creșterii motivației și performanțelor elevilor din ciclul primar.
Am obținut de asemenea că familiile în care părinț ii au studii superioare se implică mult
mai mult în educația copiilor comparativ cu familiile în care părinții au studii medii. A șadar,
așteptările privind rolul parental în reușita școlară a copilului pot fi diferite în grupuri
diferite. De și factorii dec izionali ai educa ției au recunoscut importanța implicării părinților

în educația copiilor, nu există consens în ceea ce privește conținutul și forma acesteia.
Eforturile legate de implicarea părin ților la școală au beneficii agreate de profesori:
îmbunătățirea calificativelor, a atitudinii fă ță de școală, a comportamentului, a efectuării
temelor, a participării la activită țile din clasă și a frecvenței școlare. Implicarea părinților are
efecte benefice atât asupra performan țelor elevilor, cât și asupra rezu ltatelor școlii, în
general.( Harris și Godall,2007).
Implicarea părintească în educa ție este procesul de bază prin care părinții influențează
succesul academic al copiilor, și se traduce prin atenția acordată de părinți școlii și
activităților legate de ș coală în contextul familial. Se manifestă în forme diferite, de exemplu
asigurarea unui anturaj stabil și sigur, stimularea intelectuală a copilului, conversații între
părinți și copii, contactul cu școala în scopul împărțirii informației, participare la e venimente
școlare, participare la munca legată deșcoală. Prin aceste comportamente părinții implicați
stimulează motiva ția copiilor pentru
școală, iar prin activitățile desfășurate acasă contribuie la formarea unor abilități de
învățare,autoorganizare ceea ce influen țează pozitiv reușita școlară a copiilor.
Oportunitatea cea mai promi țătoare pentru rezultatele elevilor apare atunci când familiile,
școlile și organizațiile comunitare lucrează împreună.
În concluzie, rolul primordial îi revine familiei, care este leagănul social al copilului și
sprijinul a cestuia pe tot parcursul vietii.

BIBLIOGRAFIE
1.Babbie, Earl. Practica cercetării sociale. Iași: Polirom, 2010.
2.Clark, M. L. „Social identity, peer rel ations, and academic competence of African -American.”
Educatin and Urban Society , 24 ianuarie 1991: 41 -52.
3.Coleman, James S. „Social Capital in the Creation of Human Capital.” The American Journal of
Sociology , 1994: S95 -S120.
4.Epstein, J. L. „School and fa mily connections: Theory, research and implication for integrating
sociologies of education and family.” În Families in Community Settings: Interdisciplinary
Perspectives , de D. G. Unger și M. B.Sussman, 99 -126. New York: Haworth Press,, 1990.
5.Epstein, J.L., și S. Lee. „National patterns of school and family connections in the middle grades.” În
The Family -School Connection: Theory, Research and Practice, , de G. R. Adams, T. P. Gullota, R.
P. Weissenberg și R. B. A. Ryan, pp. 108 -154. Thousand O aks, CA: Sage Publications , 1995.
6.Harrisși Godal,(2007), Engaging parents in raising achivement -Do parents know they
matter,U.K.
7.Leinhart, S. Social networks: A developing paradigm. New York: Academic Press, 1995.
8.Mircea Agabrian, Vlad Milea. Parteneria te școală-familie-comunitate. Studiu de caz. Iași: Institutul
European, 2005.
9.Nancy Vaden -Kiernan &Kathryn Chandler. Parents' Reports of School Practices to Involve.
octombrie 1996. https://nces.ed.gov/pubs/97327.pdf (accesat iunie 14, 2019).
10.Sandu, Dumitr u.Spațiul social al tranziției. Iași: Polirom , 1999.
11.Stanciulescu, E. Sociologia educației familiale, vol I. Iași: Polirom, 2002.