PARTICULARITĂȚILE PROTECȚIEI SOCIALE A PERSOANELOR CU FUNCȚIE DE DEMNITATE PU BLICĂ Teză de licență Autor: licență andul grupei AP 41R , Mihaela… [622247]

MINISTERUL EDUCAȚIEI , CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
CATEDRA DE DREPT

PARTICULARITĂȚILE PROTECȚIEI SOCIALE A
PERSOANELOR CU FUNCȚIE DE DEMNITATE PU BLICĂ

Teză de licență

Autor:
licență andul grupei AP 41R ,
Mihaela CIOINAC
___________________
Conducător științific:
dr., conf. univ. ,
Ina ODINOKAIA
___________________

BĂLȚI – 2019

2

Discutată și recomandată pentru susținere
la Ședința Catedrei de drept
proces -verbal_____ din _________
Șeful Catedrei, dr., con f. univ. Ion CIOBANU _______________

3

Cuprins

LISTA ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
CAPITOLUL I – PARTICULARITĂȚILE SISTEMULUI NAȚIONAL DE ASIGURARE CU
PENSII A PERSOANELOC CU FUNCȚIE DE DEMNITATE PUBLICĂ ………………………….. 10
1.1. Asigurarea cu pensii – formă de protecție socială ………………………….. ………………………….. .. 10
1.2. Conturarea sistemului național de asigurare cu pensii ………………………….. ……………………… 12
1.3. Vechimea î n muncă – condiție obligatorii pentru stabilirea pensiilor ………………………….. …. 19
CAPITOLUL II – REALIZAREA DREPTULUI LA PENSIE A PERSOANELOR CARE SE
PENSIONEAZĂ ÎN CONDIȚII SPECIALE ………………………….. ………………………….. ……………. 28
2.1. Categoriile de beneficiari care se pensionează în condiții speciale ………………………….. …….. 28
2.2. Pensionarea peroanelor cu funcțioe de demnitate publică ………………………….. …………………. 33
2.2.1. Pensia pentru vechime în muncă ………………………….. ………………………….. ……………………. 33
2.2.2. Stabilirea, calcularea și plata pensiilor ………………………….. ………………………….. ……………. 37
2.3. Pensiile speciale stabilite persoanelor cu funcție de demnitate publică în baza Legii privind
statutul judecătorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 48
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………… 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 56
Declarația privind asumarea răspunderii ………………………….. ………………………….. ………………….. 61

4

LISTA ABREVIERILOR

alin. – alineat
art. – articol
CNAS – Casa Națională de Asigurări Sociale
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
p.- pagina
PAYG – sistem redistributiv de pensii
MSMPS – Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Soiale
pct.- punctul
RM – Republica Moldova

5

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța problemei abordate.
Strategia Națio nală de Dezvoltare „Moldova 2020”: Opt soluții pentru creșterea economică și
reducerea sărăciei, aprobată prin Legea nr.166 din 11.07.20121, stabilește că unul dintre
obiectivele de dezvoltare a țării este constituirea unui sistem de pensii echitabil și su stenabil.
În ultimele două decenii, sistemul de pensionare, devenit nesustenabil, s -a ales cu fisuri pe
interior, dând intensitate unui șir de carențe de sistem și reflectând „oglinda” unui șir de procese
socio -economice și demografice care -și trag sorgint ea încă din anii ,90. Acestea au făcut ca
sistemul să se ruineze cu pași mărunți , în timp ce alternative de dezvoltare a acestuia nu au fost
încă identificate.2
Diverse studii de fezabilitate, precum și discuțiile publice lansate de către Ministerul
Muncii Protecției Sociale și Familiei (MMPSF), în anul 2013, privind reformarea sistemului de
pensii au fost condiționate de situația demografică care se înrăutățește, de vulnerabilitatea
vârstnicilor la sărăcie din cauza pensiei mici, de costurile crescânde al e sistemului de asigurări
sociale și, nu în ultimul rând, de nesustenabilitatea acestui sistem pe termen lung. Analiza
factorilor menționați au reliefat un șir de potențiale variante pentru reformarea sistemului de
pensii: mărirea vârstei de pensionare și eventuala echivalare a acestei vârste pentru bărbați și
femei, majorarea contribuțiilor la Fondul de asigurări sociale, introducerea Pilonului II de pensii
bazat pe acumulări individuale, abolirea schemelor de pensionare privilegiată, reformarea
formulei d e calcul a pensiei.
Sistemul solidar de pensii Pay -As-You-Go (PAYG) din Republica Moldova este
fundamentat pe principiul solidarității generațiilor, iar pensiile se plătesc din contribuțiile de
asigurări sociale încasate de la partea activă a populației. În ultimii ani baza de formare a
fondului de pensii s -a redus ca rezultat al scăderii producției, fapt care a influențat negativ
posibilitatea de a le asigura o existență decentă pensionarilor. Asigurarea cu pensii reprezint ând,
în prezent, plata unor sume de bani relativ mici unui număr suficient de mare de persoane.
Reformele sistemului de pensii, implementate în anii 1998 și 2016 s -au ales cu majorarea
vîrstei de pensionare și a stagiului de cotizare, schimbării regulilor de calculare a mărimei
pensiei, etc. Cu toate acestea, astăzi se impune o analiză obiectivă a sistemului național de

1 Legea pentru aprobarea Strategiei națion ale de dezvoltare „Moldova 2020”, nr.166 din 11.07.2012. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 245 -247 din 11.07.2012. Modificată și completată prin Legea nr.121 din
03.07.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.293 -296 din 03.10.2 014.
2 Viorica Antonov, Notă analitică privind necesitatea refomei sistemului de pensii din Republica Moldova: o
abordare sistemică, Chișinău, 2016, p.5

6

pensii, evaluarea sistemului de asigurare cu pensii în statele cu economie bine dezvoltată,
precum și în țările care au urmat calea tranziției de la economia administrativ ă de comandă la
economia bazată pe relațiile de piață.
Problemele asigurării cu pensii, indiscutabil, îl vizează pe fiecare cetățean al țării.
Bunăstarea, calitatea și nivelul vieții pensionarului depind de modul în care vor fi soluționate
aceste probleme, luîndu -se în considerație factorii demografici, sociali, economici, care
influențează sistemul de pensii.
Deși au fost realizate careva schimbări în domeniu, totuși inechitățile sociale la stabilirea
vârstei de pensionare au rămas, fapt care a determinat Guvernul Republicii Moldova să -și
stabilească drept obiectiv de durată, echivalarea către anul 2034 a vîrstei de pensionare pentru
toate categoriile de salariați.
În urma analizei Hotărârii Curții de Conturi nr. 39 din 27.10.2015 cu privire la aprobarea
Raportului Auditului de performanță privind sistemul de pensii în Republica , putem constata că
inechitatea socială constituie principala cauză a riscurilor privind sustenabilitatea fondului de
pensii.
Conform auditului, 3% de pensionari (militari, deputați, lucrători MAI, procurori) din șase
instituții, acumulează 9% din cheltuielile totale ale sistemului, în timp ce 91% din fonduri sunt
asimilate de ceilalți 97% de pensionari neprivilegiați.
În acest context, una din măsurile propuse de experți naționali și străini, este egalizarea
treptată a pensiilor privilegiate cu cele obișnuite din sistemul public de pensii, ceea ce ar permite
respectarea principiului de echitate în cadrul sistemului de pensii. Egalizarea înseamnă
distribuirea beneficiilor calculate dup ă o unică formulă de calcul al pensiilor pentru vechime în
muncă. Respectiv, unica diferență în venituri în rândul beneficiarilor se reduce la caracterul și
specificul contribuțiilor acestora pe tot parcursul participării lor la fondul de asigurări sociale și
pensii. Însă, trebuie de menționat că egalizarea pensiilor privilegiate nu rezolvă problema
sustenabilității sistemului, ci doar îi oferă un ambalaj de „siguranță provizorie”.
Astfel, modificările propuse de MPSFC în 201 0, presupuneau exclu derea norme lor prin
care judecătorii, procurorii, funcționarii publici, militarii și alte categorii de salariați se
pensionează la o vârstă mai timpurie dec ât cea generală de 57 de ani pentru femei și 62 de ani
pentru bărbați, majorarea v ârstei trebuia să se majorez e treptat, cu 6 luni pe an, ajungându -se la
vârsta generală de pensionare în 20 34. Deși, conform reformei din 2016, s -a impus creșterea și
egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați, totuși această regulă nu s -a aplicat și
pentru plata pensiil or speciale.

7

Catalogăm, drept un prim pas în uniformizarea sistemului de asigurare cu pensii, faptul că ,
debutarea începând cu 01.07.2011, a creșterii treptat e a vechimii în serviciu , cu 6 luni anual, de
la 20 la 25 de ani pentru persoanele din trupele o rganelor afacerilor interne.
De asemenea, un alt pas realizat a fost completarea prin Legea nr.290 din 16.12.2016 a
Legii privind sistemul public de asigurări sociale, nr. 489 din 08.07.1999 cu art.4 alin11, potrivit
căruia militarii care îndeplinesc servi ciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ofițerii de protecție și colaboratorii
organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție au devenit persoa ne asigura te
obligatoriu în sistem ul public de asigurări sociale.

Scopul și obiectivele tezei.
Scopul tezei de licență constă în analiza comparativă a reglementărilor naționale , până și
după 01 iulie 2017, privind stabilirea și calcularea pensiilor speciale în conc ordanță cu
particularitățile reform ei sistemului de asigurare pensii .
Întru realizarea scopului propus ne-am formulat următoarele obiective:
 să studie m bazel e teoretice, economice și juridice ale asigurării cu pensii în general,
și a pensiilor speciale în particular ;
 să identificăm tendințel e actuale de evoluție a sis temului de asigurare cu pensii î n
Republica Moldova și a problemelor esențiale cu care se confruntă acesta, precum și
a căilor optime de rezolvare a lor;
 sa analizăm legislați a națională în scopul identificării noilor modificări în domeniul
asigurării cu pensii ;
 să identificăm categoriile de beneficiari care se pensionează în condiții speciale ;
 sa conturăm recomandări privind perfecționarea sistemului de asigurare cu pensii
speciale ;
 să identificăm lacunele existente în legislație în vederea formulării propunerilor de
modificare a acesteia.

Gradul de investigație a temei .
Teza de licență s-a format din abordările autorilor autohtoni (N. Romandaș, L.Proca, I.
Odinokaia, V. Antonov, V. Frunzaru, C. Ciurea, A. Lupușor, etc.) și străini (M. Hutsebaut, S.
Ghimpu, C. Tufan, A. Țiclea, E. Maciuliskaia, D. Nikonov, A. Stremouhov, G. Suleimanov, etc.)
care, studiind problemele teoretice fundamentale din domeniu l asigurării cu pensii în general, și

8

a pensionării în condiții speciale , și-au expus părerile și pozițiile sale , conturând propuneri de
modificare a legislației .

Suportul metodologic și teoretico -științific al lucrării .
Pentru realizarea tezei de licență au fost utili zate un șir de metode științi fice generale și
speciale precum: metoda dialectică, analiza și sinteza, comparația, generalizarea, etc.
Teza propusă se prezintă ca o lucrare în care nu numai că se evidențiază principalele
probleme ce privesc raporturile juridice de pensionare în condiți i speciale , dar și s -au oferit
soluții și recomandări care ar putea fi utile în activitatea de aplicare a dispozițiilor legale și de
perfecționare a cadrului legislativ.

Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării.
Cercetările prezentate în lu crare au fost axate, în principal, pe analiza juridică a raporturilor
de pensionare în condiții speciale , fiind analizate argumentele pentru uniformizarea formulelor
de calcul a pensiilor pentru toate categoriile de pensionari, precum și a eventualelor ris curi care
vor surveni odată cu implementarea unei reforme radicale în domeniu, existând convingerea
faptului că acest domeniu de activitate are încă multe posibilități de interpretare și tratare.

Sumarul compartimentelor tezei.
Teza de licență „Particular itățile protecției sociale a persoanelor cu funcție de demnitate
publică” este structurată din:
Introducere – care constituie o caracteristică generală a proble mei cercetate și o inițiere î n
studi u, în care a fost expusă actualitatea problemei abordate, a fost formulat scopul și conturate
obiectivele de cercetare, precum și au fost identificate metodele de cercetare.
Capitolul I, întitulat „ Particularitățile sistemului național de asigurare cu pensii” , în care au
fost analizate principiile , trăsăturile spec ifice și evoluția sistemului de asigurare cu pensi i, din
Republica Moldova și alte state, precum și a u fost analizate conceptele vechime în muncă –
vechime în serviciu – stagiu de cotizare, în calitate de condiții obligatorii pentru stabilirea
pensiilor. De asemenea, au fost identificate tipurile de pensii stabilite în sistemul public de pensii
național, fiind identificat locul pensiilor speciale în cadrul sistemului.
În capitolul II , denumit „ Realizarea dreptului la pensie a persoanelor care se pensioneaz ă
în condiții speciale ” au fost identificate categoriile de persoane care se pensionează în condiții
speciale ; au fost analizate actele normative în baza cărora se stabilesc pensiile speciale; au fost
examinate modificările și proiectele de hotărâri privin d pensionarea specială, fiind studiate noile

9

propuneri formulate de guvern pentru a implementa st rategia de reformă a sistemului de pensii,
etc.
Concluzii și recomandări , în care am prezentat o sinteză a propriilor opinii privind reforma
sistem ului de asig urare cu pensii la general și a opiniilor privind pensiile speciale în particular.
Bibliografi e – ce reprezintă suportul documentar și doctrinar al tezei.
Anexe – în care au fost prezentate modele de acte prezentate CNAS și anterior MAI cu
privire la confi rmarea vechimii în serviciu, precum și a ordinelor de stabilire a pensiei pentru
vechime în muncă.

10

CAPITOLUL I – PARTICULARITĂȚILE SISTEMULUI NAȚIONAL DE
ASIGURARE CU PENSII A PERSOANELOC CU FUNCȚIE DE
DEMNITATE PUBLICĂ

1.1. Asigur area cu pensii – formă de protecție socială
Scopul de bază al sistemului de asigurare obligatorie cu pensii îl constituie, asigurarea cu
pensii, adecvate în raport cu nivelul absolut al salariilor din timpul carierei profesionale, pe care
și le poate permite persoana și societa tea în planul cheltuielilor directe și indirecte, stabile, în
planul siguranței financiare a schemei, și diferențiate, în planul multitudinii de surse de venit –
pensionar.3
Scopul secundar îl constituie contribuția la dezvoltarea economică pe calea reduce rii la
minimum a influenței negative asupra economiei, inclusiv asupra pieței forței de muncă și asupra
funcționării mecanismelor financiare, la sporirea maximală a influenței pozitive, în special pe
calea dezvoltării piețelor financiare.
Cauzele care con diționează implicarea statului în asigurarea cu pensii sunt:
 grija societ ății față de generația mai în vâ rstă (reducerea ponderii oamenilor în
vârstă săraci);
 lipsă de perspicacitate a populației (economiile pensionare insuficiente, dacă
asemenea economi i există, în virtutea lipsei unei planificări în perspectivă sau a
accesului limitat la credite);
 lipsa mecanismelor financiare necesare pentru acumularea economiilor de
pensionare.4
În perioada precapitalistă formele social -juridice de baz ă de asigurare materială a
bătrânilor și a celor inapți de muncă erau: alocația ca un privilegiu, acordat de stat funcționarilor
în demisie în legătură cu implinirea vâ rstei de pensie și militarilor în retragere în legătură cu
mutilarea, căpătată la război; caritatea; tu tela și curatela; asigurarea civilă de drept în cadrul
relațiilor de familie; asistența de stat pentru păturile cele mai sărace ale societății; întrajutorarea
colectivă în cadrul colectivităii țărănești și altele. În această perioadă as igurarea materială a celor
bătrâni și inapți pentru muncă structural nu era î ncă delimitată de relațiile de proprietate.

3 Доброногов А. Социальная защита в странах СНГ с низкими доходами. Люцерна: Всемирный банк,
Конференц ия по Инициативе СНГ -7, 20 -22 января, 2013. [ on-line] www .cis7.org , стр.9
4 Стратулат О., Рожко А. Социальное страхование в Республике Молдова. Современное состояние и
основные пути его реформирования. Кишинэу: 1999, ст р.13

11

Istoria asigurării cu pensii este legată de numele cancelarului german Otto fon Bismark. În
anul 1889 el a inventat și a introdus noțiunea pe care socialiș tii o numesc „pensia lui Bismark” .
În acea perioadă se considera că sistemul solidar se poate dezvolta în condițiile în care un n umăr
redus de pensionari va fi î ntreținut de populația lucrătoare, care depășeșete numeric prima
categorie de 4 -5 ori.
Însă în sec. XX au avut loc schimbări esențiale în structura demografică a lum ii în
întregime , în special a crescut în țările dezvoltate longetivitatea, c a urmare a realizărilor din
medicină și a creșterii bunăstării populației.5
Dacă la sfâ rșitul sec. XIX vârsta de ieșire la pensie depășea longevitatea scontată, la
sfarșitul sec. XX situația s -a schimbat radical. Dezvoltarea industrială a condus la schimbarea
modului de viață în majoritatea țărilor lumii, la creșterea populației urbane și, ca rezultat, la
scăderea natalității. Ca rezultat, numărul pensionarilor a crescut brusc, ceea ce a dus la creșterea
presiunei asupra economiei.6 Pe măsura îmbătrâ nirii populației au avut loc schimbări cantitative
și calitative în gradul și formele de ocupare a forței de muncă. În particular, scade numărul total
de persoane ocupate în campul muncii, ia amploare fenomenul angajirii neoficiale în campul
muncii, munca la domiciliu.
În urma analizei doctrinei de specialitate putem scoate în reliefa după modul de formare a
fondurilor de plată a pensiilor următoarele tipuri de sisteme de pensii:
 sovietic în care pensiile se plăteau din fondurile sociale de consum fără să se facă
careva decontări din salariul oamenilor muncii, adică pensia se plătea de către
organele de stat din contul mijloacelor fondurilor unionale;
 de piață în care pensiile se plătesc din veniturile fondurilor private sau de stat,
formate prin decontarea unor cotizații speciale din fondul salarial .
Modurile de achitare a contribuțiilor pot fi:
 indirec te – contribuți ile sunt achitate de organizația la care este angajată persoana,
conform unei cote stabilite pentru fondul de retribuire a muncii;
 directe – contribuțiile sunt achitate de către lucrătorul din venitul său asigurat;

5 Янг Р.Ю., Райлли Б., Криштич Г., Бернабе С. Исследование неформального рынка труда в странах СНГ.
Люцерна: Всемирный банк, Конференция по Инициативе СНГ -7, 20 -22 января, 2013. [on-line]
www .cis7.org , стр.106.
6 Perepelița, S. Sistemul de pensionare din Republica Moldova pe calea reformei. În: Revistă Romană de Științe
Economice . Craiova: Spirit Romanesc, nr. 4-6 din 2002, p.95

12

 mixte – în unele țări (SUA, Japonia, Ge rmania și Canada) aceste contribuții sunt
achitate în măsură egală de către lucrători și antreprenori, in altele (Franța, Italia,
Suedia) angajatorii își asumă cea mai mare parte a plăților.7
În urma analizei sistemelor de pensionare din diferite state put em identifica câteva
modalități de c onstituire a bazei de calcul a pensiei:8
 sistemul de beneficii definite în care contribuabilii au dreptul la o pensie predifinită
la atingerea unui anumit standard de vârstă, iar cuantumul acesteia se află în
corelație directă cu salariul primit , vechimea în muncă și mărimea ultimelor
câștiguri, iar drept bază de calculare a cuantumului pensiei se ia venitul (salariul,
primele etc.) din timpul carierei de muncă a lucrătorului sau al unei anumite
perioade a ei .
 sisteml de contribuții definite – cuantumul pensiei unui individ se calculează în
funcție de mărimea contribuțiilor plătite, iar drept bază pentru calcularea pensiei se
ia mărimea contribuțiilor defalcate, fapt ce duce la creșterea corelației între
contribuții și cu antumul pensiei, în continuare DC -schema. De obicei, DC -schema
este î n întregime cumulativă. Există, totuși, posibi litatea de a organiza DC -schema
care va permite ca raportul dintre contribu ții și cuantumul pensiei să fie mai strî ns
fără crearea unui fond, adică păstrînd principiul solidar.
 sistemul de acaunturi de contribuții definite – pensiile publice, calculate în Italia,
Letonia, Suedia, Polonia, Federația Rusă, se bazează pe conturile condiționat –
cumulative, conform cărora contribuțiile individuale al e lucrătorului se
contorizează pe contul lui individual, dar acumulări reale nu au loc. Contribuții le se
acumulează conform cotei „ condiționale ” de venituri, de obicei, această cotă este
egală cu gradul de creștere a bazei naționale salariale. La ieșirea l a pensie, fondul
virtual acumulat se convertește în anuitate, care depinde de durata vieții.9

1.2. Conturarea sistemului național de asigurare cu pensii
Evoluția sistemului de asigurare cu pensii in Republica Moldova poate fi împărtită
convențional în patru etape:
I. – până la 1 ianuarie 1991, adică până la adoptarea legii naționale cu privire la pensii;

7 Перепелица С. Некоторые аспекты реформирования национальной пенсионной системы. În: Symposia
professorum Univ. Libera Int. din Moldova. Resp. de ed. Stelian Manic. Chișinău: ULIM, 2002, p. 406.
8 Certan S., Perepelița S. Strategia dezvoltarii sociale a Republicii Moldova. În: Problemele socio -economice în
perioada de tranzitie. Vol.I . Craiova: Spirit Romanesc, 2013 ., p. 372.
9 Marta de Castello Branco. Pension reform in the Baltics, Russia, and other Countries of the Former Soviet Union.
Washington: Working Paper, International Monetary Fund, 2008. [on -line] www.imf.org , p. 6

13

II. – până la 1 ianuarie 1999, mai bine zis, până la reformele din sistemul de pensii;
III. – între 1 ianuarie 1999 și 01. 06.2017;
IV. – începând cu 01.06.2017 .
Prima etapă o constituie perioada când Moldova se afla în componența URSS. Sistemul
sovietic de asigurare cu pensii se construia pe principiul asigurării fără contribuții. Sursele
financiare necesare se formau numai din plățile întreprinderilor10 sau din bugetul de stat. Actele
legislative ale URSS consolidau elementele asigurărilor sociale (asigurarea medicală, asigurarea
de pensii și asigurarea contra accidentelor în producție) într -un sistem unic cu dotații din bugetul
de stat. Așa o formă de protecție socială se numea asigurare socială de stat. Atunci asigurările
sociale erau, exclusiv, de stat.
În perioada celui de -al doilea război mondial statul a aprobat unele acte normative pentru
îmbunătățirea dotării cu pensii a militarilor. În particular, Prezidiumul Co nsiliului Suprem al
URSS a aprobat Ucazul din 26 iunie 1941 "Cu privire la ordinea calculării și achitării
indemnizațiilor familiilor militarilor în termen și din corpul de comandă in timp de război" . După
terminarea războiului mondial s -au intreprins acți uni pentru îmbunătățirea legislației în domeniul
asigurării sociale. Au fost majorate pensiile de vârstă pentru învățători, medici și alți lucrători
medicali. La începutul anului 1949 a fost aprobat Regulamentul cu privire la pensiile pentru
lucrătorii ști inței.
Reconstrucția economiei naționale a dat posibilitate de a reforma sistemul asigurărilor
sociale. Reforma sistemului de pensii și indemnizații s -a efectuat în baza următoarelor acte
normative: Legea URSS din 1956 „Cu privire la pensiile de stat” ; Reg ulamentul cu privire la
modul de calculare și achitare a indemnizațiilor de asigurare socială din 5 februarie 1955;
Hotărârea CC PCUS și CM URSS din 14 ianuarie 1960 nr. 58 „Cu privire la măsurile de
îmbunătățire continuă a deservirii medicale și ocrotirii sănătății populației din URSS “;
Hotărarea CM URSS din 25 octombrie 1963 nr. 1108 “Cu privire la achitarea indemnizațiilor
pentru copiii militarilor recruți”; Legea URSS din 15 iulie 1964 „Cu privire la pensii și
indemnizații pentru membrii gospodăriilor colective” etc.
Conform Legii din 15 iulie 1964 pentru prima dată în toată țară a fost creat un sistem unic
de asigurare cu pensii a membrilor gospodăriilor colective ce se finanța din contul fondului
centralizat unional de asigurare socială a membrilor g ospodăriilor colective. Din acest fond
membrilor gospodăriilor colective li se achitau pensiile de vârstă și de invaliditate, iar familiilor
lor – pensiile pentru cazurile de pierdere a susținătorului.

10 Ежегодный Социальный Отчёт Министерства Труда и Социальной Защиты за 2010. Кишинев : 2010, с.47-
48

14

În anul 1969 a fost creat fondul centralizat de asigur are socială a membrilor gospodăriilor
colective. Din acest fond ei au inceput să primească indemnizații pentru incapacitate de muncă
temporară, bilete de tratament și bilete la casele de odihnă și alte înlesniri de asigurare socială.
În anul 1969 au fost a probate bazele legislației URSS și republicilor din componența ei cu
privire la ocrotirea sănătății, iar în anul 1970 au fost aprobate bazele legislației URSS și
republicilor din componența ei cu privire la muncă, codurile muncii ale republicilor unionale,
care conțineau și capitole cu privire la asigurările sociale etc.
La 3 august 1972 CM URSS a aprobat noul Regulament „Cu privire la modul de calculare
și achitare a pensiilor de stat”, luîndu -se în considerație experiența acumulată în urma aplicării
Legii din 1956. Dezvoltarea legislației cu privire la asigurările sociale avea loc concomitent cu
schimbarea scopurilor politice și a posibilităților economice pe calea formării unui sistem unic de
norme cu privire la asigurarea cu pensii, pe calea apropierii c ondițiilor de calculare și achitare a
pensiilor pentru diferite grupe de populație, majorării periodice a pensiilor, coordonării regulilor
de stabilire a vechimii in muncă și de determinare a salariului mediu pentru calcularea pensiilor
și indemnizațiilor, pentru dezvoltarea legislației în domeniul ocrotirii sănătății, în domeniul
ajutorului de stat familiilor pentru întreținerea și educarea copiilor.
La mijlocul anilor ,80, în asigurarea cu pensii, dominau tendințele de egalare. S -a produs o
reducere a măr imilor pensiilor comparativ cu salariile medii primite. Mărimile reale ale pensiilor
scădeau din cauza lipsei unui mecanism de indexare. Mărimea pensiei nu era corelată cu suma
cotelor achitate, iar salariul nu reflecta schimbările în productivitatea munci i.
Etapa a doua de dezvoltare a sistemului de pensii a început odată cu adoptarea Legii nr.438
din 27.12.1990 cu privire la asigurarea cu pensii de stat în RSSM, denumire modificată în baza
Legii nr.1005 din 02.04.1992 din RSSM în Republicii Moldova.
În corespundere cu art.1 și 2 din legea nominalizată, scopul acesteia a fost crearea cadrului
juridic prin care ar fi asigurat d reptul cetățenilor, cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie
la pensii pentru muncă (pentru limită de vârstă, de invalidita te, în cazul pierderii întreținătorului,
pentru vechime în muncă) și pensii sociale.
Prin urmare, condițiile de obținere a dreptului la pensie le constituiau atingerea v ârstei
stabilite, stagiul de muncă necesar, pierderea susținătorului sau a capacității de muncă.
Mărimea de bază a pensiei constituia 55% din salariul mediu lunar, plus 1% din salariul
mediu lunar pentru fiecare an de lucru peste 25 de ani de lucru pentru bărbați și peste 20 de ani
de lucru pentru femei. Participanților și invalizilor de răz boi, donatorilor și altor categorii la
pensiile pentru limită de varstă și de invaliditate li se calculau suplimente și majorări.

15

Nivelul înalt al inflației în decursul anilor 1990 -1995 a necesitat o revedere a mărimilor
pensiilor pentru persoanele care pr imeau pensii destul de mici. Problema în cauză se soluționa nu
prin metoda de indexare a pensiilor, ci pe calea acordării diverselor forme de compensa ții și
adaosuri. În mai 1994 pensionarilor care nu lucrau le -au fost stabilite compensații nominative în
mărime de 8, 10 și 13 lei. Din noiembrie 1995 a fost efectuată indexarea tuturor tipurilor de
pensii și compensații. În februarie 1996 mărimile pensiilor au fost majorate cu 20%. Cu toate
acestea, mărimea pensiei de bază alcătuia doar 30% din mărimea totală a pensiei.
În consecință, s -a efectuat pe cale legală corelația retribuțiilor, din care se calculau mai
înainte pensiile stabilite. Acest mecanism este utilizat și în prezent, când pensiile se stabilesc din
salariile care se plăteau până la 1 ianuarie 199 9. Corectarea s -a efectuat și se efectuează prin
intermediul coeficienților individuali, care reprezintă raportul sumei câștigurilor pensionarului
pentru toată perioada luată în calcul și suma salariului mediu lunar în țară în toată această
perioadă.
Conștientizarea faptului că sistemul de asigurare cu pensii nu corespunde realităților socio –
economice a determinat Parlamentul Republicii Moldova să adopte prin Hotărârea nr.141 din
23.09.1998 – Strategia reformei sistemului de asigurare cu pensii al Republici i Moldova.
Din cap. II al strategiei putem evidenția principalii factori care au determinat necesitatea
reformei din anii 1998 -1999, printre care enumerăm: nivelul scăzut de asigurare; discordanța în
legislație; presiunea asupra populației economic active la asigurarea plăților sociale; sistem
costisitor; recesiunea producției; creșterea inflației.
În scopul soluționării problemelor menționate, legiuitorul a conturat în art.1 al cap. III din
strategie următoarele obiective: asigurarea unui sprijin material adecvat la bătrânețe; asigurarea
respectării principiului echității sociale; asigurarea transparenței și accesibilității sistemului de
pensii.11
Realizând că numărul pensionarilor este în permanentă creștere, iar numărul persoanelor
încadrate în câmpul munc ii în descreștere, Ministerul Muncii, Protecției sociale și Familiei a
modelat un șir de scenarii de reformare a sistemului de pensionare:
A. scenariul de bază (zero) care nu prevedea modificări a sistemul de asigurare cu pensii;
B. scenariul de bază rectificat axat pe majorarea pensiei medii de la 40% la 50% din salariul
mediu, fără modificări în sistemul de asigurare cu pensii;
C. scenariul întîi prin care se propunea creșterea vârstei de pensionare, în baza a două
variante:

11 Hotărârea pentru aprobarea Strategiei reformei sistemului de asigurare cu pensii din Republica Moldova, nr.141
din 23.09.1998 . În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova , nr.108 din 03.12.1998.

16

a. creșterea vîrstei de pensionare a bărba ților de la 60 la 65 de ani, a femeilor de la
55 la 60 de ani, cu o frecvență de 6 luni pe an;
b. creșterea vârstei de pensionare și a bărbaților, și a femeilor la 65 de ani, cu o
frecvență de 6 luni pe an;
D. scenariul al doilea fundamentat pe anularea condiții lor avantajoase de pensionare
conform Listelor nr.1, nr.2 și nr.3, precum și pentru mamele cu mulți copii;
E. scenariul al treilea presupunea îmbunătățirea colectării defalcărilor în Fondul Social de la
nivelul real de 70% din anul 1996 la cel de 90% către an ul 2007, cu un ritm de creștere
anuală de 2,5% începând cu anul 2000;
F. scenariul al patrulea, acceptat de către legiuitor, prin care a fost propusă îmbinarea
scenariilor întâi și al treilea, a stat la baza adoptării Legii nr.156 14.10.1998 privind
pensiile de asigurări sociale de stat, care a intrat în vigoare începând cu 01.01.1999.
Din analiza definiției legale a pensiei de asigurări sociale de stat prin care s -a consfințit
„dreptul bănesc cuvenit asiguratului, corelativ obligațiilor privind plata contribu țiilor de asigurări
sociale de stat,12 observăm că începe trecerea de la sistemul de asigurare cu pensii axat pe
modelul Beveridge, care presupune plata pensiilor din taxe generale colectate, la modelul de
finanțare a pensiilor de tip Bismark, excepție rămâ nând pensiile pentru vechime în muncă,
acordate în baza legilor speciale (procurori, judecători, militari, etc.) care se achitau și în
continuare după modelul Beveridge.
A treia etapă de dezvoltare a sistemului de asigurare cu pensii s -a început în anul 19 98 și a
fost cauzată de situația financiară complicată ce s -a creat pentru formarea bugetului asigurărl or
sociale de stat și în contextul unei prognoze demografice nefavorabile. În scopul reglementării
protecției sociale în aceste condiții s -a lansat form area unei baze legislative adecvate.
Așa, spre exemplu, Parlamentul RM a adoptat o lege nouă „ Privind pensiile de asigurări
sociale de stat”, prin care se urmărea ameliorarea situației de asigurare cu pensii. La momentul
adoptării legii, pensionarii consti tuiau deja o parte considerabilă a societăii — fiecare al cincilea
locuitor al republicii este pensionar. La mijlocul anilor 90 datele despre aportul de muncă al
pensionarului în producția socială, vechimea în muncă și salariul și -au pierdut rolul de indic ator.
În afară de aceasta, în conformitate cu normele legislației în vigoare, în vechimea în muncă
se calculau perioadele neasigurate, care nu se raportau la activitatea de muncă: serviciul militar;
învățămantul; întreținerea persoanelor inapte de muncă. U nele perioade ale activității se calculau

12 Art.1 din Legea Republicii Moldova privind pensile de asigurări sociale de stat, nr. 156 -XIV din 14.10. 1998
(modificată). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.111 -113 din 17.12.1 998.

17

în mărime triplă sau dublă. Aceste norme, după părerea specialiștilor MMPS13, nu reflectau
aportul real al lucrătorului în producție.
Asigurarea cu pensii coonstituie categoria pricipală de asigurare socială a perso anelor
incapabile de muncă.
Odată cu intrarea în vigoare a „Legii RM privind pensiile de asigurări sociale de stat” la 1
ianuarie 1999 s -a început o nouă etapă în evoluția sistemului de pensii al Republicii Moldova.
Prin definirea legală a pensiei de asigu rări sociale de stat înțelegem „dreptul bănesc cuvenit
asiguratului, corelativ obligațiilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat.”14
Deși în urma reformei din 1998 au fost înregistrate unele progrese, precum indexarea și
majorarea pensi ei, totuși în urma studiului Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2020”:
Opt soluții pentru creșterea economică și reducerea sărăciei, aprobată prin Legea nr.166 din
11.07.201215 constatăm că unul dintre obiectivele de dezvoltare a țării este constit uirea unui
sistem de pensii echitabil și sustenabil.
Situația demografică precară și emigrarea în masă a populației Republicii Moldova sunt
factori care s -au reflectat negativ și asupra sistemul de asigurare cu pensie. O analiză
comparativă a strategiilor 1998 și 2012 privind sistemul de pensionare ne scot în evidență
aceleași provocări, printre care enumerăm: pensii în cuantum mai mic decât minimul de
existență; nivel scăzut al ratei de înlocuire; număr mic de contribuabili și reducerea coraportului
între numărul de contribuabili și pensionari; îmbătrânirea populației; vârsta de pensionare
diferită; nivel scăzut al venitului asigurat al contribuabililor; nesustenabilitatea financiară a
sistemului; redistribuirea inechitabilă a mijloacelor financiare; atract ivitatea redusă a sistemului
de pensii; fonduri de pensii private facultative slab dezvoltate și inexistența fondurilor de pensii
private obligatorii.
Un alt factor care a impulsionat demararea unei serii de reforme de ordin politic, economic
și social, pr intre care și reforma sistemului de pensii, a fost ratificarea Acordului de Asociere
UE-RM în baza cărui Republica Moldova s -a obligat să analizeze evoluția cadrului legal și a
situației social -economice din țară, precum și a politicilor promovate în acest e domenii, urmând
conform art.371 din Acordul de Asociere UE -RM să mențină nivelul de protecție actuală.
În acest context, a debutat etapa a treia de reformare a sistemului de pensii, impusă prin
modificările din 16.12.16 a Legii Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de

13 Idem, р.50
14 Art.1 din Legea Republicii Moldova privind sistemul public de pensii, nr. 156 -XIV din 14.10. 1998. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.111 -113 din 17.12.1998 (modificată)
15 Legea pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvo ltare „Moldova 2020”, nr.166 din 11.07.2012. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 245 -247 din 11.07.2012. Modificată și completată prin Legea nr.121 din
03.07.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.293 -296 din 03.10.2014.

18

stat, nr. 156 din 14.10.1998, actuala denumire Legea privind sistemul public de pensii ,
prevederile căreia sunt implementate începând cu 01.06.2017.
În urma analizei prevederilor legale, constatăm că p ensia pentru limita d e vârstă se acordă
dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile privind standardul de vârstă (art.41) și stagiul de
cotizare (art.42).16
Argumentele în favoarea echivalării standardului de vârstă, pentru ambele sexe, le regăsim
în studiile de fezabilitate, în care experții califică drept discriminatorie, pensionarea femeilor și
bărbaților la vârste diferite, fapt care se răsfrânge asupra cuantumului pensii, în cazul femeilor
fiind mai mic.17
De asemenea, experții consideră că impactul scontat al majorării vârs tei de pensionare ar
asigura „economisirea a circa 1 miliard de lei anual începând cu 2020, fapt ce va permite
atenuarea deficitului structural al sistemului pentru o perioada destul de lungă de timp . Totuși, în
baza simulărilor constatăm că începând cu 2040 deficitul structural începe să crească
exponențial . Prin urmare , egalarea condițiilor de pensionare între femei și bărbați oferă un răgaz
important pentru sistemul de pensii , dar nu asigură durabilitatea pe termen lung a acestuia .”18
În urma analiz ei doctrine de specialitate am identificat următoarele definiții a conceptului
pensie.
În opinia lui Gusov K., Zaharov M., Tucikova Ă. pensia constituie „plata lunară menită să
asigure o bază materială persoanelor incapabile de muncă: odată cu atingerea vî rstei standard de
pensionare, cu încadrarea într -un grad de invaliditate, în cazul decesului întreținătorului sau în
legătură cu activitatea îndelungată de muncă.”19
În opinia doctrinarilor români A. Țiclea, S. Ghimpu, C. Tufan pensia constituie venitul de
înlocuire a acordat pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor profesionale, ca urmare a
bătrâneții sau atingerii unei vârste, invalidității sau decesului unei personae.20
Analizând noile modificări legislative, observăm că conform art.9 din Legea privind
sistemul public de pensii în sistemul public al Republicii Moldova, se acordă următoarele
categorii de pensii: a) pensie pentru limită de vîrstă; b) pensie de dizabilitate; c) pensie de urmaș;
d) pensie specială.

16 Lege a privind pensiile de asigurări sociale de stat, nr.156 din 14.10.1998 redenumită Legea privind sistemul
public de pensii prin Legea 290 din 16.12.2016, cu aplicabilitate de la 01.07.2017, accesibilă online la
http://lex.justice.md/md/313291/ (10.11.2018)
17 Cristian Ciobanu, Cristina Văileanu, Reformarea sistemului de pensii prin prisma egalității de gen, p.18 accesibil
online la http://w ww.progen.md/files/6827_reforma_pensii_final.pdf (10.11.2018)
18 Adrian Lupușor, Criza sistemului de pensii și măsuti de intervenție, Chișinău, 2015, p.22 -23.
19 Гусов К.Н. Право социального обеспечения . 2-е издание. Москва: Проспект, 2011, с.118 ; Захаров М .,
Тучкова, Э. Право социального обеспечения России. 3-е издание . Москва : Wolters Kluwer , 201 4, с.230
20 Ghimpu S., Țiclea A., Tufan C. Dreptul securității sociale . București: Lumina Lex, 2000, p.99.

19

În sistemul de pensionare românesc s e acordă următoarele tipuri de pensii: pensie pentru
limită de vîrstă; pensie anticipată; pensie anticipate parțială; pensie de invaliditate; pensie de
urmaș; pensii special.21
În Federația Rusă înt âlnim următoarea clasificare a pensiilor: pensii de muncă; pensii de
asigurări sociale de stat, care la rândul său se clasifică în de bătrânețe, pentru pierderea
întreținătorului, de invaliditate, pentru vechime în muncă.22 Această clasificare fiind criticată de
majoritatea doctrinarilor ruși, deoarece ambele se st abilesc în baza unei activități de muncă.23

1.3. Vechim ea în muncă – condiți e obligatori i pentru stabilirea pensiilor

Vechimea în muncă este unul dintre din cele mai importante fapte juridice care generează
nașterea raporturilor de protecție social, const ituind :
 perioadă în care o persoană a fost încadrată într -o activitate de muncă;24
 perioadele în care se desfășoară o muncă sau o altă activitate social -utilă de către un
salariat25,
 perioada de timp în care este prestată o activitate în baza contractului in dividulal de
muncă de către salariat care deja este subiect al raportului juridic de muncă26;
 durată de timp în care se prestează o muncă;
 anumită perioadă de activitate sau de timp în care se efectuează un lucru27;
 durata de timp în care se efectuează o muncă sau altă activitate social utilă de către
un salariat, deoarece în cazul dat are importanță anume faptul că vechimea în
muncă nu este o categorie pasivă, ci o categorie activă, dispunând de particularități
dinamice (timp, durată, perioadă).
Aceste d efiniții abordează aspectul cantitativ al noțiunii care poate fi utilizat:

21 Legea privind sistemul unitar de pensii publice, nr. 263 din 16 decembrie 2010. În: Monitorul Oficial al Romaniei,
nr. 852 din 20.12.2010 (modificată).
22 Федеральный закон о трудовых пенсиях в Российской Федерации от 17.12.2001 N 173 -ФЗ (ред. от
04.06.2014, с изм. от 19.11.2015) [On -line] http://zakonopensiah.ru/skachat -zakon -o-pensiah (accesat 14.04.2018)
23 Соловьева А.К., Курочкина В.В. Право социального обеспечения. Москва: Юнити, 2005, с.97; Исайчева Е.
А. Право социального обеспечения: ответы на экзаменационные вопросы. Москва: Экзамен, 2005, с.7 6;
Мачульская Е.Е., Горбачёва Ж.А. Право социального обеспечения. 3 -е издание. Москва: Книжный мир,
2000, с.11 4
24 Захаров M., Тучкова Э. Право социального обеспечения России . Москва: WoltersKluwer, 2004 , c. 182.
25 Idem, p.183
26 Cu toate acestea cetățeanul apriori trebuie să dispună de dreptul subiectiv la muncă până la realizarea în practică a
acestui drept, până la angajarea în câmpul muncii. Astfel art. 43 din Constituția Republicii Moldova proclamă: ,,
Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă,
precum și la protecție âmpotriva șomajului “.
27 Romandaș N. Dreptul protecției sociale. Chișinău: Universitas , 2001, p. 77.

20

 la stabilirea perioadei de timp în care angajații au dreptul de a solicita satisfacerea
garanțiilor stipulate la încheierea contractului individual de muncă;
 la determinarea sporul ui de vechime – în sistemele de salarizare care încă îl mai
aplică;
 la acordarea concediului de odihnă anual;
 la derularea diferitelor proceduri administrative legate, spre exemplu, confirmarea
experienței într -o anumită meserie/ profesie/ specialitate.
Neajunsul acestor definiții constă în faptul că ele nu specifică genul de activitate, fiind
acceptată doar activitatea de muncă realizată în baza unui contract individual de muncă sau
activitatea expres prevăzută de lege (de exemplu, satisfacerea serviciul ui militar), denumită de
doctrinari activitate social utilă.
Conceptul stagiu de cotizare are o conotație preponderent financiară, sugerând o perioadă
de timp în care s -a plătit ceva cu scopul de a obține altceva, adică reprezintă perioada de timp în
care o persoană a cotizat (a plătit o sumă de bani) pentru a putea beneficia de anumite drepturi de
asigurări sociale (pensii, indemnizații etc.). 28
În literatura juridică stagiul de cotizare mai este denumit vechime în muncă pură sau
vechime în muncă restrâns ă29.
În opinia altor doctrinari ruși ( Soloviova A., Kurocikina C., Maciuliskaia E., Gorbaciova
J.) stagiul de cotizare constituie însumarea perioadelor în care persoana asigurată realizează o
activitate de muncă și achită contribuțiile de asigurări sociale de stat.
Reiterând, putem menționa că stagiul de cotizare reprezintă însumarea perioadelor de
activitate în care au fost plătite contribuțiile de asigurări sociale la fondul de pensii.
Definirea legală a stagiului de cotizare este prevăzută în art. 5 ali.1 din Legea Republicii
Moldova privind sistemul public de pensii, Nr.489 -XIV din 08.07.1999 , unde este indicat că
stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive.
Observăm că această definiție este incompletă, deoarece există și perioade necontr ibutive,
care sunt asimilate celor contributive în temeiul legii.
În pct.4 din Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de
confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor întâlnim următoarele definiții ale
stagiului de cotizare, prin care legiuitorul a încercat să prezinte și o clasifiare a acestuia:

28 Odinokaia I. Analiza teoretico -practică a coraportlui între conceptele stagiu de cotizare și vechime în muncă. În:
Materialele conferinței internaționale „Promovarea valorilor sociale în contextul integrării europene”. Chișinău,
2018, p.176 -182
29 Исайчева Е.А. Право социального обеспечения – ответы на экзаменационные вопросы. Москва: Экзамен,
2005, с.58.

21

 stagiu minim de cotizare – perioadă minimă de activitate în care asigurații au
realizat stagiul de cotizare prevăzut la art. 15 alin. (1) din Legea privind sist emul
public de pensii pentru a putea beneficia de pensie la împlinirea vîrstei standard de
pensionare.
 stagiu total de cotizare – însumare a perioadelor de activitate pentru care s -au plătit
contribuții de asigurări sociale de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat,
prevăzut la art. 42 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii.
 stagiu de cotizare în raport cu v ârsta – perioadă de activitate, în funcție de vîrstă, în
care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru obținerea unei pens ii de
dizabilitate.30
În prezent, clasificarea stagiului de cotizare, are mai mult importanță doctrinară. În urma
analizei literaturii de specialitate putem identifica trei tipuri de stagi u de cotizare:
General (total) – constituie însumarea tuturor perioad elor de muncă și a activităților social –
utile, care conform legii sunt incluse în stagiu.
În opinia lui N. Romandaș stagiul de cotizare general desemnează timpul cât persoana a
prestat o muncă în calitate de salariat, indiferent de durata, caracterul activ ității și întreruperea în
muncă, dacă a plătit contribuții în BASS, precum și alte activități necontributive asimilate
stagiului de cotizare.
Stagiul de cotizare general reprezintă una din condițiile de bază:
• la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă î n condiții generale, pensiei de invaliditate și
pensiei de urmaș.
• durata stagiului general influențează asupra cuantumului pensiei pentru limită de vârstă.
De ex., în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de pensii art.16 alin.1
cuantumul integral al pensiei se determină din calculul a 1,4% din venitul asigurat pentru fiecare
an de cotizare din stagiul necesar femei – 31 ani, bărbați – 34 de ani (201 8), iar art.16 alin.2 dacă
stagiul de cotizare este mai mare decît cel stabilit de lege ( pentru anul în curs) pentru fiecare an
de cotizare în plus se stabilește un spor la pensia integrală de 2% din venitul asigurat.
Special – reprezintă însumarea perioadelor de muncă realizate în condiții grele și nocive de
muncă sau în una funcțiile sau în prestarea unei munci de o anumită profesie, specialitate;
prestarea muncii în anumite condiții nocive și grele de muncă prevăzute de Lista nr.1 a unităților
de producție, lucrărilor, profesiilor, funcțiilor și indicilor; se ia în calcul la stabilirea unor

30 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a
pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de c otizare pentru stabilirea pensiilor, nr.165 din 21.03.2017. [on-
line] http://lex.justice.md/md/369506/ (accesat 17.02.2018)

22

suplimente, majorări de salarii, de exemplu, lucrătorilor din învățământ, din medicină, din
domeniul culturii, funcționarilor publici ș.a.; are importanță la stabilirea pensiilor speciale.
Realizarea stagiului de cotizare reprezintă o condiție necesară în vederea stabilirii pensiei
pentru limită de vîrstă, a pensiei anticipate pentru limită de vîrstă, a pensiei de dizabilitate, a
pensiei de urmaș, în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de pensii.
În stagiul de cotizare se includ perioa dele de absență forțată de la serviciu pentru care s -a
plătit venitul asigurat și au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, indiferent de durata lor.
La dorința solicitantului de pensie, lunile cu un număr incomplet de zile lucrate în legătură
cu încadrarea în serviciu sau concediere pot fi considerate luni complete de lucru ori pot fi
excluse din calculul pensiei.31
În stagiul de cotizare se includ, cu condiția achitării contribuțiilor de asigurări sociale
pentru aceste perioade, perioadele de: activitate pe bază de contract individual de muncă;
activitate de muncă individuală; perioada activității în propriile gospodării țărănești (de fermier)
membrilor acestora, indiferent de caracterul și durata activității.
În conformitate cu modificările din 21.03.2017 perioadele necontributive ale asiguratului
asimilate stagiului de cotizare sunt:
1. Perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu
asimilat acestuia, dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condițiile Legii
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993;
2. Perioada de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani de către unul din părinți sau
de către tutore în c az de deces al ambilor părinți;
3. Perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vîrsta de 18 ani de către
unul dintre părinți, tutore, curator pînă la angajarea în funcția de asistent personal,
începând cu 21.203.2017 și perioadele:
a. 01.01.199 9 – 01.01.2008 – perioada de îngrijire a unui copil invalid cu gradul
de severitate I pînă la vîrsta de 16 ani;
b. 01.01.2008 – 01.01.2013 – perioada de îngrijire a unui copil invalid cu gradul
de severitate I pînă la vîrsta de 18 ani;
c. după 01.01.2013 – perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub
vîrsta de 18 ani;

31 Ciobanu C., Văileanu C. Reformarea sistemului de pensii prin prisma egalității de gen: notă analitică. Chișinău:
Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, 2016. [on -line] http://www.progen.md/files/6827_reforma_pensii_final.pdf
(accesat 11.03.2018)

23

4. Perioadele de activitate necontributive în funcția de judecător și procuror de pînă la
31.12.2005;
5. Perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus;
6. Perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizație pentru incapacitate temporară de
muncă, de ajutor de șomaj, de alocație pentru integrare sau reintegrare profesională;
7. Perioada de rezidențiat (internatura și secundariatul clinic) în învățămîntul postuni versitar
obligatoriu;
8. Perioadele pînă la 01.01.1999, în care au fost realizate activitățile: îngrijirea unui invalid de
gradul I; îngrijirea unui copil invalid sub vîrsta de 16 ani; îngrijirea unei persoane care a
depășit vîrsta de 75 de ani; studiile în i nstituțiile de învățămînt superior de zi.
Pct.5 -8 cu condiția că cumulativ însumează nu mai mult de 8 ani.32
Pe lângă faptul că în stagiul de cotizare sunt incluse perioade necontributive, există și un
șir de activități realizate până la 01.01.1999, care da torită caracterului său social -util, legiuitorul
le-a inclus în stagiul de cotizare:
1. Activitatea în calitate de membru de colhoz, indiferent de caracterul și de durata
programului de muncă. La calcularea vechimii în muncă în colhoz din perioada
posterioară anului 1965, în cazul în care membrul de colhoz, nemotivat, nu a îndeplinit
minimul stabilit, se ia în calcul perioada de prestare efectivă a activității.
2. Activitatea de creație a membrilor uniunilor de creație confirmată de către secretariatele
consiliilor de administrație ale uniunilor respective.
3. Activitatea în calitate de slujitor și lucrător al cultelor, începînd cu 1 aprilie 1992.
4. Perioada îngrijirii unui invalid de gradul I.
5. Perioada îngrijirii unui copil invalid sub vîrsta de 16 ani.
6. Perioada îngrijirii unei persoane care a depășit vîrsta de 75 de ani.
7. Perioada de studii în instituțiile de învățămînt universitar superior de zi (institute,
universități, academii).33
Stagiul de cotizare se exprimă în ani și se calculează prin însumarea lunilor pentru c are s-
au plătit contribuții în mărimile stabilite în Legea privind sistemul public de asigurări sociale și
împărțirea acestor sume la 12. Rezultatul obținut se rotunjește pînă la o unitate după virgulă.

32 Hotărârea Guv ernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a
pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, nr.165 din 21.03.2017. [on-
line] http://lex.justice.md/md/369506/ (17.10.2018)
33 Idem

24

În cazul în care suma anuală a contribuțiilor achitat e este mai mică decît suma anuală a
contribuțiilor calculate din salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație, stagiul de cotizare se
calculează proporțional sumei achitate.
Persoanelor angajate în sectorul agrar în baza contractului individual de m uncă, perioada
de activitate cu caracter sezonier li se include în stagiul de cotizare, considerîndu -se un an de
cotizare (calendaristic), cu condiția ca suma anuală a contribuțiilor să nu fie mai mică decît suma
anuală a contribuțiilor calculate din salar iul minim pe țară stabilit de legislație. În cazul în care
suma anuală a contribuțiilor achitate este mai mică decît suma anuală a contribuțiilor calculate
din salariul minim pe țară stabilit de legislație, stagiul de cotizare se calculează proporțional
sumei achitate.
Pentru persoanele care au desfășurat activități peste hotarele republicii și au fost supuse
asigurărilor sociale în aceste state, perioada de lucru peste hotare li se include în stagiul de
cotizare, dacă aceasta este prevăzut în acordurile în cheiate între Republica Moldova și aceste țări
sau în convențiile internaționale.
Munca prestată pe teritoriul fostei URSS pînă la 1 ianuarie 1992 se echivalează cu munca
prestată în Republica Moldova.
Munca prestată după 1 ianuarie 1992 se include în stag iul de cotizare dacă au fost achitate
contribuții de asigurări sociale.
Stagiul de cotizare se confirmă prin documentele eliberate de la locul de muncă, serviciu,
studii sau alte activități care se includ în stagiul de cotizare ori a documentelor eliberat e de
organizațiile ierarhic superioare, precum și de instituțiile de arhivă.
Stagiul de cotizare realizat pînă la introducerea evidenței individuale de asigurări sociale
(pînă la 1 ianuarie 1999) se confirmă prin carnetul de muncă sau prin alte documente e liberate în
modul stabilit.
În urma introducerii evidenței individuale de asigurări sociale (după 1 ianuarie 1999),
stagiul de cotizare se confirmă în baza datelor din contul personal de asigurări sociale al
persoanei asigurate, gestionat în conformitate c u Legea privind sistemul public de asigurări
sociale.
Actul de bază care confirmă stagiul de cotizare este carnetul de muncă. În lipsa carnetului
de muncă sau în cazurile în care carnetul de muncă include înscrieri incorecte și imprecise sau
lipsesc înscri surile respective despre anumite perioade de activitate, pentru confirmarea stagiului
se iau în considerare adeverințele, extrasele din ordine, contul personal al angajatului în care se
reflectă salariul calculat lunar, schema de încadrare și alte document e ce conțin informații
referitoare la perioada de muncă.

25

Perioada de desfășurare a muncii individuale realizată pînă la 1 ianuarie 1999 se include în
stagiul de cotizare în baza documentelor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale.
Avocații, audi torii, notarii, întreprinzătorii individuali se raportează la categoriile de
persoane ce desfășoară activitate independentă și, la solicitarea pensiei, trebuie să confirme
activitatea prin certificate privind plata contribuțiilor de asigurări sociale, elib erate de organele
teritoriale de asigurări sociale.
Perioada de muncă realizată pînă la 1 ianuarie 1999 în propriile gospodării țărănești (de
fermier) a membrilor acestora și a cetățenilor a căror muncă a fost folosită în bază de contract se
confirmă prin înscrierile din carnetul de muncă și/sau documentele ce confirmă achitarea
contribuțiilor de asigurări sociale.34
Activitatea de creație a membrilor uniunilor de creație realizată pînă la 1 ianuarie 1999 se
confirmă prin adeverințele privind perioada de ach itare a contribuțiilor de asigurări sociale.
Activitatea de creație a membrilor uniunilor de creație desfășurată pînă la introducerea
obligativității privind plata contribuțiilor de asigurări sociale se confirmă prin adeverințele
(extrasele din hotărîri) e liberate de secretariatele comitetelor de direcție ale uniunilor de creație.
Temei pentru includerea în stagiul de cotizare a perioadelor realizate pînă la 1 ianuarie
1999 în baza contractelor civile servesc certificatele, eliberate de patron, care confirm ă achitarea
contribuțiilor de asigurări sociale și contractul cu mențiunea patronului despre îndeplinirea
sarcinii.
Durata incapacității temporare de muncă survenită în perioada de muncă se stabilește în
baza documentelor eliberate de la locul de muncă res pectiv sau de instituția medicală.
Perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus se confirmă prin
înscrierile respective în livretele militare sau adeverințele de recrutare eliberate de centrele
militare, statele majore și ins tituțiile fostelor ministere de forță unionale și republicane,
adeverințele eliberate de instituțiile de arhivă și curative militare, notițele despre serviciul militar
introduse în carnetul de muncă conform documentelor.
Perioada de rezidențiat (internatur a și secundariatul clinic) în învățămîntul postuniversitar
obligatoriu se confirmă prin diploma de licență sau certificatul privind realizarea studiilor
postuniversitare de rezidențiat.
Perioada de studii în instituțiile de învățămînt superior de zi de pînă la 1 ianuarie 1999 se
confirmă prin diplomă sau prin certificat de arhivă cu privire la perioada și absolvirea studiilor.

34 Bechmann U., Lupușor A. Propunere pentru reformarea sistemului de pensii. Chișinău: GET Moldova, 2014. [on –
line] https://get -moldau.de/download/policypapers/2014/PP_01_2014_ro.pdf (accesat 04.09.2018), p.45.

26

În stagiul de cotizare se ia în considerare întreaga perioadă de studii la secția de zi, cu
excepția anilor în care a fost repetat același curs de studiu.
Perioada îngrijirii unui invalid de gradul I, a unui copil invalid sub vîrsta de 16 ani sau a
unei persoane care a depășit vîrsta de 75 de ani se confirmă de organele teritoriale de asigurări
sociale de la domiciliul persoanei îngri jite în baza:
1) cererii și buletinului de identitate ale persoanei care a efectuat îngrijirea. Pentru
persoanele care locuiesc împreună cu persoana ce necesită îngrijire nu se solicită alte
acte;
2) confirmării depuse de către persoana îngrijită, iar în caz de imposibilitate (deces,
sănătate șubredă), de către membrii familiei acesteia sau a actului de constatare a
circumstanțelor reale (pentru persoanele care locuiesc separat de persoana care necesită
îngrijire);
3) documentelor ce confirmă faptul și durata invali dității (pentru invalizii de gradul I și
copiii invalizi) și vîrsta (pentru persoanele de vîrstă înaintată și pentru copiii invalizi).
Perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vîrsta de 18 ani de către unul
dintre părinți, tutore, cura tor pînă la angajarea în funcția de asistent personal se confirmă prin
documente ce confirmă încadrarea copilului în gradul de dizabilitate severă:
1) pentru perioada 1 ianuarie 1999 -1 ianuarie 2013 – certificatul medical eliberat de
Consiliul (centrul) medi cal consultativ; sau
2) începând cu 1 ianuarie 2013 – cotorul eliberat de Consiliul Național pentru
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă (CNDCM) de încadrare în
dizabilitate severă;
3) acte confirmative eliberate de către Direcția de asistență soc ială de la locul de trai, prin
care se confirmă faptul îngrijirii, precum și angajarea în funcția de asistent personal,
adeverința de naștere a copilului și, după caz, decizia de instituire a tutelei sau curatelei.
Perioada îngrijirii copiilor se stabileșt e prin documentele care certifică nașterea copilului
(adeverința de naștere) și împlinirea de către copil a vîrstei de 3 sau 8 ani (adeverința de
căsătorie, adeverința de deces, adeverința organelor fondului locativ etc.).
Documentele prezentate pentru con firmarea stagiului de cotizare trebuie să fie confirmate
prin semnătura conducătorilor și ștampila întreprinderii, organizației (secțiilor de cadre).
Înscrierile în carnetul de muncă trebuie să fie executate în conformitate cu cerințele
prevăzute de legisl ația privind completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă în vigoare
la momentul completării carnetului de muncă.

27

În cazul în care documentele prezentate pentru confirmarea stagiului de cotizare conțin
devieri de la regulile stabilite, chestiunea privind posibilitatea utilizării lor în calitate de dovezi
ale stagiului de cotizare este soluționată de către organele teritoriale de asigurări sociale.
Pentru confirmarea stagiului de cotizare se iau în considerare numai datele referitoare la
perioadele de lucru incluse în carnetele de muncă, conform documentelor. Adeverințele ce
confirmă perioadele de muncă trebuie să conțină, de asemenea, temeiul în baza cărora au fost
eliberate.
Înscrierea sumară despre stagiul de cotizare inclus în carnetul de muncă în baza altor
documente este considerată dovadă a stagiului de cotizare pentru activitatea realizată:
1) după 14 decembrie 1962, dacă în carnetul de muncă sînt făcute înscrieri concrete
referitoare la locurile de muncă, perioadele de angajare și funcțiile de ținute de solicitant
înainte de angajarea acestuia la întreprinderea, instituția sau organizația ce i -a eliberat
carnetul de muncă;
2) înainte de 14 decembrie 1962, indiferent de faptul dacă în carnetul de muncă se conțin
sau nu datele sus -menționate.
Dacă pe lîngă carnetul de muncă solicitantul mai prezintă alte documente referitoare la
activitatea sa de muncă înainte de completarea carnetului de muncă la care se referă înscrierea
sumară, apoi stagiul de cotizare, înscris printr -o cifră totalizatoare, trebuie confirmat prin
documente.
Dacă numele, prenumele sau patronimicul indicat în documentul ce confirmă stagiul de
cotizare nu coincid cu numele, prenumele și patronimicul persoanei indicate în buletinul de
identitate sau adeverința de naștere, apartenența a cestui document persoanei în cauză se
stabilește de către instanța de judecată.
Perioadele activității de muncă, conform carnetului de muncă, se calculează de la data
angajării pînă la data concedierii. Ziua concedierii se consideră ultima zi de muncă.
În cazurile în care în documentul prezentat sînt indicați numai anii de muncă, fără date
concrete, drept dată se ia 1 iulie a anului respectiv, iar dacă nu este indicată ziua lunii, ca atare
este considerată data de 15 a lunii respective.
Pentru confirmarea s tagiului de cotizare se prezintă extrasul din carnetul de muncă.
Organele teritoriale de asigurări sociale confruntă extrasul cu originalul, legiferează extrasul,
carnetul de muncă fiind restituit titularului după stabilirea pensiei.
Alte documente ce conf irmă stagiul de cotizare se primesc numai în original, exceptînd
livretele militare, certificatele de naștere, diploma de studii/ rezidențiat, din care se fac, de
asemenea, extrase.

28

CAPITOLUL II – REALIZAREA DREPTULUI LA P ENSIE A
PERSOANELOR CARE SE PENSI ONEAZĂ ÎN CONDIȚII SPECIALE

2.1. Categoriile de persoane cu funcție de demnitate publică care
beneficiază de pensii în condiții speciale

Conform art.9 din Legea privind sistemul public de pensii, nr.156 din 14.10.1998 î n
sistemul public, se acordă următo arele categorii de pensii: pensie pentru limită de vîrstă; pensie
de dizabilitate; pensie de urmaș; pensie specială.
Prin pensie specială, conform art. 10, legiuitorul desemnează pensia publică stabilită și
plătită conform prevederilor altor legi.
În corespundere cu prevederile normative, pensii pentru vechime în muncă , care conform
art.9-10 din Legea privind sistemul public de pensii au fost denumite pensii speciale, primesc
beneficiarii care cad sub incidența următoarelor reglementări:
a. Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne, nr.1544 din 23.06.1993 – militarii Forțelor Armate;
colaboratorii Serviciului de Protecție și Pază de Stat; ofițerii de informații și Securitate;
persoane le din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne; persoane le
din efectivul de comandă suprem și colaboratori care îndeplinesc serviciul special prin
contract în cadrul Centrului Național Anticorupție; persoane din efectivul de coman dă
suprem și colaboratori care îndeplinesc serviciul special prin contract în cadrul
Departamentului instituțiilor penitenciare al Ministerului Justiției ; pensionari din r ândul
militarilor forțelor armate, al organelor securității statului, al persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al persoanelor care au îndeplinit
serviciul militar sau special prin contract în cadrul organelor similare anterioare celor
nominalizate, inclusiv ale fostei U.R.S.S. ;35
b. Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 din 20.07.1995 (cu modificările
ulterioare) – judecătorii ;36
c. art. 56 din Legea privind sistemul public de pensii, nr.156 din 14.10.1998 pentru
categoriile de angajați din aviația civilă care cade sub incidența Hotărârii Guver nului
nr.527 din 06.08.1992 cu privire la aprobarea Listelor funcțiilor, care asigură personalului

35 [on-line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang =1&id=336994 , accesat 15.09.18.
36 [on-line] http://lex.justice.md/md/312845/ , accesat 15.09.18.

29

navigant și tehnic aeronautic dreptul la pensie pentru vechime în muncă și Hotărârii
Guvernului nr.598 din 20.09.1993 cu privire la modul de stabilire si de plată a pensiilor
pentru vechime în muncă personalului navigant -de încercare .37
Din enumerările prezentate anterior, observăm că se impune o delimitare între funcționarii
publici supuși statutului de drept comun și cei care beneficiază și de reglementări sp eciale în
raport cu Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, nr. 158 din
04.07.2008 se realizează prin înseși dispozițiile acesteia din urmă, conform art. 4 alin. (2). Acest
act normativ este legea -cadru și reprezintă dreptul comun pentru toate categoriile de funcționari
publici, inclusiv pentru cei a căror activitate face obiectul de reglementare al unor statute
speciale.
Legea sus -numită, prevede că funcționarii publici cu statut special sunt colaboratorii
serviciului diplom atic, serviciului vamal, ai organelor apărării, de prevenire și combatere a
corupției, securității naționale și ordinii publice, deasemenea alte categorii stabilite prin lege, fără
a prezenta o listă exhaustivă a acestora.
Codul Penal al Republicii Moldov a, de -asemenea enumeră în art. 123 alin (2) funcționarii
publici cu statut special, și anume: colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al
organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speci ale
sau militare
În activitățile instituțiilor există unele elemente specifice, care justifică existența unor
categorii speciale de funcționari și unor reglementări particulare aplicabile acestor categorii.
Legea ce conține prevederi cu referire la statute le speciale reglementează drepturi, îndatoriri și
incompatibilități specifice, altele decât cele prevăzute de Statutul funcționarilor publici,
deasemenea conține unele dispoziții particulare cu privire la raporturile de muncă și carieră.
În urma analizei L egii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, nr. 320 din
27.12.2012 am identificat că „ poliția este o instituție publică specializată a statului, în subordinea
Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile și libertățile
fundamentale ale persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și
securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și contravențiilor”.
Referindu -ne la structura Poliției observăm c ă aceasta reprezintă un sistem unic și
centralizat, care include:
Inspectoratul General al Poliției – unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu
statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova, condus de un
șef numit de Guvern, pe un termen de 5 ani, la propunerea ministrului afacerilor interne, care în

37 [on-line] http://lex.justice.md/md/313291/ , accesat 15.09.1 8.

30

activitatea sa este asistat de un adjunct numit, la propunerea sa, prin ordinul ministrului
afacerilor interne.
Subdiviziunile specializate ale Poliției – unități de competență teritorială generală,
subordonate IGP, care pot crea servicii publice desconcentrate și se instituie conform specificului
unor sectoare și direcții concrete de activitate.
Subdiviziunile teritoriale ale Poliției – unități cu persona litate juridică, de competență
teritorială, subordonate IGP, care sînt amplasate și își desfășoară activitatea în teritoriul unității
administrativ -teritoriale în baza regulamentelor de organizare și funcționare aprobate de șeful
IGP.
Subdiviziunile terito riale se constituie corespunzător organizării administrativ -teritoriale,
în funcție de întinderea teritoriului, de numărul populației, de numărul și de importanța
obiectivelor economice și sociale.
În corespundere cu prevederile art.31 personalul Poliției se constituie din polițiști,
funcționari publici, salariați civili și personal de deservire tehnică. Polițistul este funcționar
public cu statut special, iar statutul polițistului se aplică:
a. angajaților subdiviziunilor subordonate Ministerului Afacerilor I nterne care exercită
atribuțiile Poliției,
b. corpului profesoral didactic din cadrul catedrelor cu disciplini de specialitate
polițienească din cadrul instituțiilor de învățămînt ale Ministerului Afacerilor Interne.
Conform prevederilor art.1 și art.4 alin1 din Legea privind statutul ofițerului de urmă rire
penală „ofițerul de urmărire penală este persoana desemnată să desfășoare activitatea în organele
de urmărire penală din subordinea MAI, în numele statului și în limitele competenței sale,
efectuînd nemijl ocit urmărirea penală în cauze penale…”
În această ordine de idei, observăm că în corespundere cu art.33 salarizarea, asistența
medicală, asigurarea cu pensii, acordarea de concedii, alte măsuri de asigurare materială și
socială a ofițerilor de urmărire pe nală, a pensionarilor din r ândul lor se efectuează în aceleași
condițiile legii privind ststutul polițistului.38
Pensionarea polițistilor se realizează în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 -XII din
23 iunie 1993 și va fi studiată în capitolul următor.

38 Legea privind statutul ofițerului de următire penală, nr.333 din 10.11.2006. [on-line]
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319077 (accesat 12.09.2018)

31

O altă subdiviziune a Sistemul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale în
atribuția cărora intră sarcini în domeniul protecției populați ei, teritoriului, mediului înconjurător
și proprietății în caz de pericol sau declanșare a situațiilor excepționale.
Efectivul serviciului este format din: colaboratori atestați, cărora li s -au conferit grade
special, angajați civili (funcționari publici) și personal contractual, care desfășoară activități
auxiliare.39
Colaboratorii Serviciului sînt supuși asigurării obligatorii de stat în baza Legii privind
sistemul public de asigurări sociale,40fiind pensionați în calitate de colaboratori ai MAI.
Asistența medicală planificată a colaboratorirlor DSE se relizează în instituțiile medicale
ale Ministerului Afacerilor Interne, iar cea urgentă se acordă necondiționat și gratuit în orice
instituție medico -sanitară publică, indiferent de apartenența ei, cu rambursa rea cheltuielilor
suportate din mijloacele Serviciului.
La eliberarea din serviciul prin contract colaboratorului i se acordă o indemnizație unică de
concediere în mărime de 15 solde lunare, iar dacă nu au vechimea în serviciu necesară pentru
stabilirea pe nsiei, li se acordă o indemnizație unică de concediere în mărime de 6 solde lunare.
În cazul eliberării repetate din serviciul prin contract, cu excepția eliberării din serviciu în
legătură cu reducerea numărului sau a statului de personal, indemnizația un ică se acordă ținîndu –
se cont de indemnizația unică de concediere primită anterior
În cazul decesului colaboratorului în exercițiul funcțiunii, familiei decedatului, persoanelor
întreținute de el li se plătește o indemnizație unică în mărimea salariului pe 10 ani al decedatului
și, în cazul pierderii întreținătorului, li se stabilește pensie de urmaș.
În cazul decesului colaboratorului în urma schilodirilor (rănilor, traumelor, contuziilor) în
exercițiul funcțiunii peste hotarele țării, cheltuielile legate de transportare și serviciile funerare se
efectuează din contul bugetului de stat.
Trupele de carabinieri sînt componentă a Forțelor Armate și fac parte din structura
organizatorică a MAI, fiind constituite într -un Departament își exercită atribuțiile sub autoritatea
și controlul acestuia pe întreg teritoriul republicii, asigurînd împreună cu poliția sau independent,
ordinea publică, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, avutului
proprietarului, prevenirea faptelor de încălcare a legii.
Ministerul Afacerilor Interne poartă întrega răspundere pentru conducerea trupelor de
carabinieri, pentru organizarea executării misiunilor, pregătirea efectivului, pentru respectarea

39Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, nr.93 din 05.04.2007. [on -line]
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id= 325146&lang=1 (accesat 12.09.2018)
40 Lege privind sistemul public de asigurări sociale , nr. 489 din 08.07.1999. [on -line]
http://lex.justice.md/md/311675/ (accesat 12.09.2018)

32

disciplinei militare și ordinii interioare, pentru asigurarea m aterială, tehnică, financiară și
medicală a unităților.
Toți militarii trupelor de carabinieri sînt supuși asigurării persoanelor de stat obligatorii pe
o sumă egală cu suma mijloacelor bănești de întreținere pe zece ani care se acordă din contul
bugetelor respective.
În cazul în care militarul trupelor de carabinieri își pierde viața în exercițiul funcțiunii,
familiei acestuia, persoanelor înputernicite de el li se plătește ajutor unic echivalent cu suma
mijloacelor bănești de întreținere pe zece ani ale c elui căzut.
În cazul morții violente a militarului în termen familiei acestuia, persoanelor întreținute de
el li se plătește un ajutor unic echivalent cu suma salariului mediu anual pe zece ani, dar nu mai
mic de nivelul mediu al salariilor anuale din repu blică. În afară de aceasta, timp de cinci ani din
ziua morții violente a militarului trupelor de carabinieri membrilor familiei lui, persoanelor
întreținute de el li se plătesc lunar mijloacele lui bănești de întreținere. La expirarea a cinci ani se
stabilește pensie de urmaș.
În caz de mutilare a militarului trupelor de carabinieri în exercițiul funcțiunii, de
dizabilitate survenită în perioada satisfacerii serviciului sau cel mult după trei luni de la
elibirarea din serviciu, sau după expirarea acestui te rmen, însă ca urmare a unei afecțiuni din
perioada satisfacerii serviciului, el beneficiază lunar de mijloace de întreținere pînă la restabilirea
capacității de muncă, însă pe parcursul a cel mult zece ani. În caz de mutilare militarului în
termen i se plă tește un ajutor unic echivalent cu suma salariului mediu anual ce l -a avut, dar nu
mai mic de nivelul mediu al salariilor anuale din republică. După expirarea a zece ani se
stabilește pensie de dizabilitate.
Paguba materială cauzată militarului trupelor de carabinieri sau rudei lui apropiate în
legătiră cu activitatea lui de serviciu se repară în întregime de la bugetul Ministerului Afacerilor
Interne.
În cazul nerespectării garanțiilor de protecție socială, militarul trupelor de carabinieri are
dreptul să primească recompense.
În cazul în care militarului trupelor de carabinieri nu i se repartizează în termenul stabilit
locuri pentru copii în instituțiile preșcolare, i se plătesc din mijloacele bugetului local o
recompensă echivalentă cu prețurile medii de piață, existente în localitatea respectivă, pentru
serviciile de îngrijire a copilului.41

41 Legea cu privire la trupel e de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, nr.806 din
12.12.1991. [on-line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=312878

33

2.2. Pensionarea peroanelor cu funcțioe de demnitate publică
2.2.1. Pensia pentru vechime în muncă
Legislația Republicii Moldova prevede condiții speciale de stabilir e a pensiilor pentru
unele categorii de cetățeni (judecători, procurori, aleși locali, funcționari publici etc.). Diferența
față de condițiile generale de stabilire a pensiilor constă în unele facilități acordate acestor
categorii, scopul cărora a fost evi dențierea și aprecierea meritelor față de stat.
Pensiile speciale reprezintă plățile lunare acordate persoanelor care sunt pensionate
anticipat în conformitate cu vechimea în serviciu specială realizată într-o anumită profesie sau
funcție.
Specificul pensi ilor speciale constau în următoarele:
a.) o condiție obligatorie pentru stabilire reprezintă confirmarea vechimea în muncă
(serviciu) specială. Persoana care o perioadă îndelungată a muncit pentru binele societății într -o
profesie anumită și în virtutea ca racterului deosebit al profesiei lor, cu toate că nu au devenit
invalide, nu pot în continuare să presteze munca după o activitate îndelungată și permanentă.
b.) se stabilește categoriilor de cetățeni ocupate la lucrări, a căror executare duce la
pierderea capacității de muncă înainte de a atingerea vârstei, care dă dreptul la pensia pentru
limită de vârstă. Acestor persoane li se stabilește un cenz de vârstă redus prin care se contribuie
la micșorarea termenului de aflare a acestor persoane sub influența f actorilor ce se răsfrâng
negativ asupra sănătății lor.
c.) au trăsături comune cu pensiile pentru limită de vârstă stabilite în condiții avantajoase,
asemănările rezultând din faptul că pentru ambele tipuri de pensie trebuie atinsă o anumită
vârstă.
e.) condițiile de pensionare pentru judecători, militari, lucrătorilor organelor afacerilor
interne etc. sunt specificate în legi speciale: Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comand ă și din trupele organelor
afacerilor interne, Hotărîrea cu privire la aprobarea listelor funcțiilor, care asigură personalului
navigant și tehnic aeronautic dreptul la pensie pentru vechime în muncă, și a modului de
calculare a vechimii în muncă pentru st abilirea pensiei personalului navigant etc.
În scopul respectării principiilor de bază ale sistemului public de asigurări sociale, la
moment, se fac primii pași spre unificarea sistemului de pensii ce urmărește ca toți contribuabilii
la sistemul public de asigurări sociale să beneficieze de dreptul la pensie pentru limită de vîrstă
în baza condițiilor unice.
Referindu -ne la pensionarea lucrătorilor Ministerului Afacerilor Interne observăm că art.1
din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelo r din corpul de comandă și din trupele

34

organelor afacerilor interne indică următoarele tipuri de pensii: pensie pentru vechime în muncă,
pensie de invaliditate, pensie în cazul pierderii întreținătorului (familiile).
Persoanele din trupele organelor afacer ilor interne, precum și familiile lor, care au
concomitent dreptul la diferite pensiii de stat li se stabilește o singură pensie la alegerea lor,
achitată de la bugetul de stat.
Asigurarea cu pensii a persoanelor din trupele organelor afacerilor interne și a familiilor
acestora este efectuată de Ministerul Afacerilor Interne.
Asigurarea cu pensii a ofițerilor, praporșcicilor, micimanilor și militarilor reangajați,
militarilor de sex femenin, plutonierilor, sergenților, caporalilor, marinarilor și soldaților
pensionari din forțele armate, din organele securității de stat și ale afacerilor interne ale fostei
U.R.S.S., precum și a familiilor lor, se efectuează în condițiile prevăzute pentru militarii care
satisfac serviciu prin contract, în conformitate cu cate goria respectivă.
Asigurarea cu pensii a militarior din forțele armate, din organele securității de stat și ale
afacerilor interne ale altor state, precum și a familiilor acestora, se efctuează în baza contractelor .
Conform art.13 din lege d reptul la pensi e pentru vechime în serviciu îl au:42
1. militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin
20 de ani și 6 luni.
Conform Legii nr.56 din 09.06.2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative43
începe creșterea vechimii în serviciu, astfel după 01 iulie 2011, î n fiecare an ulterior, vechimea
în serviciu se majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform următorului
tabel:
De la 01.07.2011 Vechimea în serviciu
2011 20 ani 6 luni
2012 21 ani
2013 21 ani 6 luni
2014 22 ani
2015 22 ani 6 luni
2016 23 ani
2017 23 ani 6 luni
2018 24 ani
2019 24 ani 6 luni
2020 25 ani
2. persoanele din trup ele organelor afacerilor interne eliberate din serviciu pentru limită de
vârstă sau din motive de boală care în ziua eliberării din serviciu au o vechime totală în muncă

42 Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, nr.1544 din 20.06.1993. [on -line] http://lex.justice.md/ind ex.php?action=view&view=doc&id=311617
43 [on-line] http://lex.justice.md/md/339021/ , accesat 14.10.2018.

35

de cel puțin 25 de ani calendaristici, din care cel puțin 12 ani și 6 luni în serviciu militar sau în
serviciu în organele afacerilor interne;
3. persoanele din trupele organelor afacerilor interne eliberate din serviciu din motive de
sănătate limitată sau în caz de reorganizare a statelor care în ziua eliberării au atins limita de
vîrstă în s erviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și au o
vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani calendaristici, din care cel puțin 12 ani și 6
luni în serviciu militar sau în serviciu în organele afacerilor interne;
4. persoanele din trupele organelor afacerilor interne eliberate din serviciu din alte motive decît
cele expuse care au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin12 ani
și 6 luni în serviciu militar sau în serviciu în organele afacerilor interne, la atingerea vîrstei de
pensionare stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat.
Conform art.50 lit.c r egula de bază privind pensionarea persoanelor din trupele organelor
afacerilor interne care au dreptul la pensie pentru vec hime în muncă este că se acordă după
eliberarea acestora din serviciu.
Excepția constă în aceea că persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu
excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s -a prelungit peste limita de vîrstă,
stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în
organele afacerilor interne și care au dreptul la pensie li se acordă, de la data emiterii ordinului
privind prelungirea termenului de aflare în ser viciu, pensie în mărime de 50% din suma pensiei
cuvenite.44
La calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei persoanele din trupele organelor
afacerilor interne care au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani se ia în calcul:
a) serviciul militar activ, serviciul în organele afacerilor interne în funcțiile corpului de
comandă și în trupe, serviciul în detașamentele și formațiunile de partizani; timpul lucrat în
ministere și departamente, instituții și organizații civile, cu încadr are în serviciu militar
activ sau în organele afacerilor interne; timpul aflării în prizonierat, dacă acesta nu a fost
benevol și dacă militarul nu a săvîrșit în prizonierat infracțiuni împotriva Patriei; timpul
aflării sub arest și ispășirii de pedeapsă a l militarilor, al persoanelor din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne,deferiți fără temei justiției sau supuși
represiunilor nedrepte și reabilitați ulterior; timpul lucrat în Departamentul de Stat pentru
problemele Militare și în Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale;

44 Romandaș N., Proca L., Odinokaia – Negură I. op. cit, p.167

36

b) timpul de studii în instituții de învățămînt superior civil, dar nu mai mult de cinci ani,
calculîndu -se 6 luni de serviciu pentru un an de studii – persoanelor din corpul de ofițeri
militari și din corpul de comandă (cu excepția corpului de ofițeri inferiori) al organelor
afacerilor interne;
c) timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosibite – în condițiile avantajoase respective
inclusiv în condițiile stabilite de legislație pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi;
d) serviciul în forțele armate, în organele securității de stat și în organele afacerilor interne ale
fostei U.R.S.S. și ale altor state, dacă militarii, persoanele din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor intern e au fost transferate, în modul stabilit, în Forțele Armate,
în organele securității statului și în organele afacerilor interne ale Republicii Moldova;
e) 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu specialitatea lor militară pentru un
an de serv iciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu – persoanelor din corpul de ofițeri și
din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne.
Cuantumul pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții:
a. pentru persoanele din trupele organelor afacerilor intrne care au o vechime în muncă de
cel puțin 20 de ani: pentru o vechime în muncă de 20 de ani – 50 %, pentru cei pensionați la
limită de vîrstă sau de motive de boală – 55 % din sumele respective ale salariu lui (soldei; pentru
fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – 3 % din sumele respective ale soldei,
dar în total nu mai mult de 75% din aceste sume;
b. pentru persoanele din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime totală în
muncă de cel puțin 25 de ani calendaristici, din care cel puțin 12 ani și 6 luni în serviciu militar
sau în serviciu în organele afacerilor interne: pentru vechime totală în muncă de 25 de ani – 50 %
și pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 25 d e ani – 1 % din suma respective.45
Legiuitorul a stabilit că pensia pentru vechime în muncă se va majora dacă persoanelor nu
primesc alocație lunară de stat conform Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor
categorii de populație și se regăs esc în una din următoarele situații:
a. persoanelor din trupele organelor afacerilor interne care au luat parte la acțiuni de luptă în
timp de pace – cu 135 lei;
b. persoanelor supuse pe nedrept represiunilor, recluziunii sau tratamentului în instituții de
psihi atrie – cu 75 lei;

45 Legea asigurării cu pensii a militar ilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, nr.1544 din 20.06.1993. [on -line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id =311617 ,
14.10.2018.

37

c. persoanelor supuse represiunilor nedrepte și familiilor acestora, care s -au aflat în locuri
de exil (deportare) – cu 35 lei;
d. persoanelor condamnate pentru infracțiuni politice și ulterior reabilitate care s -au aflat în
locuri de recluziu ne și foștilor deținuți în lagăre de concentrare fasciste, în ghetouri și în alte
locuri de deținere forțată – cu 300 lei.

2.2.2. Stabilirea, calcularea și plata pensiilor
Pensia pentru persoanele din trupele organelor afacerilor interne și pentru famili ile lor se
calculează din solda acestora.
Pensia pentru persoanele menționate se calculează din: salariul funcției, salariul pentru
gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de
concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în
ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în
mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an.
Pensia în cazul pierderii întreținătorului pentru familiile pensionarilor din rîndurile
militarilor, persoanler din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne se
calculează din același cîștig (soldă) din care s -a calculat pensia pentru întreținător.
Persoanele din trupel e organelor afacerilor interne și membrii familiilor acestora depun
documentele pentru pensionare la organele de pensionare ale Ministerului Afacerilor , care sunt
examinate de către organele de stabilire a pensiilor într -un termen de 19 zile din ziua depu nerii
lor.
La calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei persoanele din trupele organelor
afacerilor interne care au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani se ia în calcul:
a) serviciul militar activ, serviciul în organele afacerilor interne în funcțiile corpului de
comandă și în trupe, serviciul în detașamentele și formațiunile de partizani; timpul lucrat în
ministere și departamente, instituții și organizații civile, cu încadrare în serviciu militar
activ sau în organele afacerilor interne; timpul aflării în prizonierat, dacă acesta nu a fost
benevol și dacă militarul nu a săvîrșit în prizonierat infracțiuni împotriva Patriei; timpul
aflării sub arest și ispășirii de pedeapsă al militarilor, al persoanelor din corpul de comandă
și din trupel e organelor afacerilor interne,deferiți fără temei justiției sau supuși
represiunilor nedrepte și reabilitați ulterior; timpul lucrat în Departamentul de Stat pentru
problemele Militare și în Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale;
b) timpul de studii în instituții de învățămînt superior civil, dar nu mai mult de cinci ani,
calculîndu -se 6 luni de serviciu pentru un an de studii – persoanelor din corpul de ofițeri

38

militari și din corpul de comandă (cu excepția corpului de ofițeri inferiori) al organelor
afacerilor interne;
c) timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosibite – în condițiile avantajoase respective
inclusiv în condițiile stabilite de legislație pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi;
d) serviciul în forțele armate, în org anele securității de stat și în organele afacerilor interne ale
fostei U.R.S.S. și ale altor state, dacă militarii, persoanele din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne au fost transferate, în modul stabilit, în Forțele Armate,
în organele securității statului și în organele afacerilor interne ale Republicii Moldova;
e) 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu specialitatea lor militară pentru un
an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu – persoanelor din cor pul de ofițeri și
din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne.
Cuantumul pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții:
– pentru persoanele din trupele organelor afacerilor intrne care au o ve chime în
muncă de cel puțin 20 de ani: pentru o vechime în muncă de 20 de ani – 50 %,
pentru cei pensionați la limită de vîrstă sau de motive de boală – 55 % din sumele
respective ale salariului (soldei; pentru fiecare an complet de muncă peste
vechimea de 20 de ani – 3 % din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai
mult de 75% din aceste sume;
– pentru persoanele din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime totală
în muncă de cel puțin 25 de ani calendaristici, din care cel puțin 12 an i și 6 luni în
serviciu militar sau în serviciu în organele afacerilor interne: pentru vechime
totală în muncă de 25 de ani – 50 % și pentru fiecare an complet de muncă peste
vechimea de 25 de ani – 1 % din suma respective.46
Legiuitorul a stabilit că pensi a pentru vechime în muncă se va majora dacă persoanelor nu
primesc alocație lunară de stat conform Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor
categorii de populație și se regăsesc în una din următoarele situații:
– persoanelor din trupele orga nelor afacerilor interne care au luat parte la acțiuni de luptă în
timp de pace – cu 135 lei;
– persoanelor supuse pe nedrept represiunilor, recluziunii sau tratamentului în instituții de
psihiatrie – cu 75 lei;
– persoanelor supuse represiunilor nedrepte și f amiliilor acestora, care s -au aflat în locuri
de exil (deportare) – cu 35 lei;

46 Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, nr.1544 din 20.06.1993. [on -line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311617
accesat 23.11.2018.

39

– persoanelor condamnate pentru infracțiuni politice și ulterior reabilitate care s -au aflat în
locuri de recluziune și foștilor deținuți în lagăre de concentrare fasciste, în ghe touri și în
alte locuri de deținere forțată – cu 300 lei.
În conformitate cu modificările impuse prin Legea nr. 282 din 16.12.2016 pentru
modificarea Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor a facerilor interne nr. 1544 -XII din 23 iunie 199347 în temeiul art.48 p ensiile
speciale, începând cu 01.07.2017, militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul
prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și
sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului,
Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa
Națională de Asigurări Sociale.
Conform comunicatului de presă prezentat de CNAS , modificările impuse s-au făcut ținând
cont de Hotărârea Curții de Conturi nr. 39/27.10.2015 cu privire la aprobarea Raportului
Auditului de performanță privind sistemul de pensii în Republica Moldova și au sc opul de a
îmbunătăți procesul de administrare a plății pensiilor. În ceea ce privește stabilirea valorii
pensiilor, aceasta se va face în continuare conform legii asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele orga nelor afacerilor interne nr.1544 -XII din
23.06.1993.
Astfel, modificările presupun doar partea tehnică, cea privind administrarea procesului de
stabilire și plată a pensiei, care devine acum mai simplu și mai eficient. În loc de 7 instituții
responsabile d oar de partea tehnică de stabilire și plată a pensiei, de aceasta se va ocupa o
singură instituție, Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Acest fapt va asigura un sistem
integru și o gestionare uniformă a resurselor, cu costuri administrative reduse, de calculare și
achitare a pensiei.
Totodată, transferul administrării pensiilor militare la CNAS prevede și crearea unei
subdiviziuni specializate în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale, unde vor fi transferați
specialiști din celelalte 6 institu ții de forță. În acest mod, se asigură faptul că procesele vor fi
gestionate în siguranță, ținând cont de specificul activității instituțiilor de forță și de securitatea
datelor personale ale angajaților.48
Solicitarea pensiei de către militarii în termen, militarii care au îndeplinit serviciul prin
contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

47 [on-line] http://lex.justice.md/md/368099/ , accesat 23.11.2018.
48 CNAS precizează: Modificările aduse Legii privi nd pensiile militarilor nu afectează drepturile beneficiarilor. [on –
line] http://www.cnas.md/libview.php?l=ro&idc=360&id=4197&t=/Mass -media/Noutati/CNAS -precizeaza –
Modificarile -aduse -Legii -privind -pensiile -militarilor -nu-afecteaza -drepturile -beneficiarilor , accesat 15.10.2018.

40

sistemului penitenciar, ofițerii de protecție și colaboratorii organelor securității statului,
Centrului Național Anticoru pție și membrii familiilor acestora depun cerere de stabilire a pensiei
la organul de asigurări sociale.
Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie,
emisă de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zi le de la data depunerii cererii cu toate
actele necesare.
Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă
vechimea în serviciu și solda (cîștigul), eliberate de organele abilitate.
Pensiile se stabilesc:
– pentru militarii în termen – de la data eliberării din serviciu;
– pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne – de la data eliberării din serviciu, dar
nu mai devr eme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă,
– persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al
organelor afacerilor interne cărora li s -a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de
legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele
afacerilor interne – de la data emiterii ordinului de prelungire a termenului de aflare în
serviciu.
În cazul adresării tardive, pensia pentru perioada precedentă se stabilește de la d ata
apariției dreptului la pensie, dar cel mult cu 12 luni înainte de solicitarea pensiei.
În cazul apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor pensiilor stabilite
pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea pensiilor se efectuează în termenele
stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat.
Recalcularea pensiilor pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru
persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor inte rne și pentru familiile
acestora se efectuează de la data de 1a lunii următoare celei care au survenit circumstanțele ce
cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul beneficiază de dreptul la
majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni trecute.
Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al
organelor afacerilor interne în perioada îndeplinirii serviciului peste limita de vîrstă, stabilită de
legislație, de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne
pensia li se plătește la locul de serviciu.

41

Plata pensiei se face lunar, pentru luna în curs, de către prestatorul de servicii de plată
desemnat de către beneficiar. Prestato rul de servicii de plată desemnat de către beneficiar va
încheia contract cu Casa Națională de Asigurări Sociale.
Pensia se plătește personal titularului, tutorelui, curatorului și mandatarilor acestora numai
la prezentarea procurii, a cărei valabilitate n u poate fi mai mare de 6 luni consecutive.
Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al
organelor afacerilor interne care au fost reîncadrate și cărora li s -a prelungit peste limita de vîrstă
stabilită de legis lație termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în
organele afacerilor interne li se plătește, pe lîngă drepturile bănești, pensia în mărime de 50 %
din suma pensiei cuvenite pînă la reîncadrare.
Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al
organelor afacerilor interne care nu au atins limita de vîrstă de aflare în serviciu militar prin
contract și au fost reîncadrate în serviciul militar sau special plata pensiilor se sistează din ziu a
reîncadrării.
Suma pensiei calculată pentru pensionarii din trupele organelor afacerilor interne și pentru
familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult
pentru 3 ani premergători datei solicitării pensie i. Sumele pensiei neprimite la timp din vina
organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite
în timp.
Pensionarilor fără familie din rîndurile persoanelor din trupele organelor afcerilor interne
care trăiesc în aziluri li se plătește diferența dintre pensie și costul întrețeinerii, dar nu mai puțin
de 25 % din pensia stabilită. Dacă pensionarul care trăiește în azil întreține membri de familie
inapți pentru muncă din categoria persoanelor asigurate cu pen sie în cazul pierderii
întreținătorului, pensia se plătește în felul următor: 25 % din pensia stabilită se plătesc
pensionarului, iar cealaltă parte, însă nu mai mult de 50 % din mărimea stabilită acestor membri.

Pensionarilor membri ai familiei persoane lor din trupele organelor afacerilor interne li se
plătesc, în perioada domicilierii în azil, 10 % din pensia stabilită. Dacă mărimea pensiei
depășește costul întreținerii în azil, se plătește diferența dintre pensie și costul întreținerii, dar nu
mai puți n de 10 % din pensie.
Pensia se plătește integral pentru întreaga periadă de tratament staționar (în spital, clinică,
în alte instituții medicale) și de aflare în leprozerie.

42

Suma pensiei plătite în plus pensionarilor din persoanelor din trupele organelor afacerilor
interne și familiei lor, ca urmare a abuzului pensionarilor, se rețin în temeiul hotărîrii organelor
de pensionare ale Ministerului Afacerilor Interne.
Suma pensiei ce se cuvine pensionarului din rîndurile militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și membrilor familiilor acestora,
neîncasată din cauza încetăriii din viața a pensionarului, nu constituie o moștenire, ci se plăteșete
membrilor familiei din categoria persoanelor asigurate cu pe nsie în cazul pierderii
întreținătorului.
Pensia neplătită la timp beneficiarului decedat se plătește soțului supraviețuitor, părinților
sau copiilor acestuia, iar în cazul lipsei acestora – persoanei care dovedește că a suportat
cheltuielile ocazionate de deces.
În cazul încetării din viață a pensionarului, familiei i se plătește o indemnizație de
înmormîntare egală cu suma a două pensii, dar nu mai mică decît cea stabilită de legislație. Dacă
pensionarul a fost înmormîntat de persoane străine, acestora li se plătește o indemnizație care nu
depășește cheltuielile de înmormîntare, în limitele stabilite (două pensii). Sumele indicate se
plătesc dacă cererea a fost depusă cel tîrziu la 1 an de la data decesului.49
Nu se stabilesc pensii persoanelor din trupele organellor afacerilor interne și nici familiilor
acestora care au plecat în străinătate pentru domiciliere permanentă, dar li se plătesc anticipat pe
6 luni, începînd cu luna următoare celei în care beneficiarul a fost scos din evidență în localitatea
de domiciliu, cu sistarea pensiei pe toată perioada aflării pensionarului peste hotare.
Recalcularea pensiilor persoanelor din trupele organelor afacerilor interne și familiilor
acestora se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de
pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i -ar acorda dreptul la
majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada perecedentă, dar cel mult pentru 12
luni de la data de punerii actelor suplimentare și n u mai devreme de data punerii în aplicare a
prezentei legi.
Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția
celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită
de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele
afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.
Pensiile se indexează anual, în mărime integrală, la 1 aprilie. Coef icientul de indexare
constituie creșterea medie anuală a indicelui prețurilor de consum pentru anul precedent.
Indexarea se efectuează din contul bugetului de stat.

49 Vieriu E., Vieriu D. Dreptul secu rității sociale. Chișinău: S.N., 2014, p.189

43

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale, în noiembrie 2018, a prezentat Proiectul
Hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de stabilire și plată a pensiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și
sistemului administrației penitenciare, ofițerilor de protecție ș i colaboratorilor organelor
securității statului, Centrului Național Anticorupție și familiilor acestora, în care sunt stabilite
condițiile, termenele, etapele pensionării speciale, pentru categoriile de beneficiari nominalizate.
Conform Proiectului propus de către Guvern în noiembrie 2018 și deschis pentru consultări
publice a Regulamentului privind modalitatea de stabilire și plată a pensiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului
administrației penitenciare, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului,
Centrului Național Anticorupție și familiilor acestora50 se propune abrogarea Hotărârii
Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechim ii în muncă, stabilire
și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor
publici cu statut special din cadru l sistemului administrației penitenciare, impunțndu -se noi
reguli de stabilire, clculare și plată a pensiilor speciale pentru categoriile de beneficiari
menționate în titlu.51
Potrivit noilor reglementări baza de calcul a pensiei îl constituie:
– salariul fun cției;
– salariul pentru gradul militar sau special;
– sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere;
– media lunară a altor recompense, sporuri, suplimente și plăți de stimulare cu caracter
permanent primite în ultimul an de servici u, cu excepția plăților compensatorii,
indemnizațiilor de asigurări sociale și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei
mijloacelor bănești de întreținere pe un an.
La calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei se include:
a. serviciul milit ar activ în Armata Națională a Republicii Moldova, trupele de grăniceri, de
carabinieri, Inspectoratul general pentru situații de urgență al Ministerului Afacerilor Interne, alte
formațiuni militare;
b. serviciul în organele securității statului, organele afa cerilor interne, Poliția de Frontieră

50 Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modalitatea de stabilire și plată a
pensiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor in terne și sistemului
administrației penitenciare, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național
Anticorupție și familiilor acestora . [On-line]
https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_113.pdf , accesat 23.12.2018.
51[On-line] http://lex.justice .md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=296796 , accesat 09.09.2018.

44

organele Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar în funcțiile corpului de
comandă și în trupe;
c. perioada activității în ministere și departamente, instituții și organizații civile, cu
menținerea în s erviciul militar activ sau în statele organelor afacerilor interne, Poliției de
Frontieră organelor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar; aflarea în
prizonierat, dacă nu a fost benevol și dacă militarul aflat în prizonierat nu a săvî rșit infracțiuni
împotriva Patriei; timpul aflării sub arest și ispășirii pedepsei de către militari, persoanele din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpul de ofițeri și subofițeri al
Poliției de Frontieră colaboratorii Centr ului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar,
trași în mod neîntemeiat la răspundere penală sau supuși represiunilor și reabilitați ulterior;
durata activității în Departamentul de Stat pentru Problemele Militare;
d. în cazul persoanelor din corpul de ofițeri și cel de comandă (cu excepția inferiorilor) din
organele afacerilor interne, corpul de ofițeri al Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție și a sistemului administrației penitenciare – timpul studiilor în instituți ile
de învățămînt superior civile, dar cel mult cinci ani, calculîndu -se 6 luni de vechime în muncă
pentru 1 an de studii;
e. durata serviciului în Forțele Armate, organele securității de stat și afacerilor interne și a
sistemului penitenciar ale fostei U.R.S .S., precum și ale altor state, dacă militarii, persoanele din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și a sistemului penitenciar,
persoanele din corpul de ofițeri și subofițeri al Poliției de Frontieră au fost transferate, în modul
stabilit, în Armata Națională, în organele securității statului și afacerilor interne, Inspectoratul
general pentru situații de urgență, Poliția de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne și alte
formațiuni militare ale Republicii Moldova;
f. durata află rii rezerviștilor la concentrări speciale, legate de participarea la acțiunile
militare pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova între 2 martie 1992 și
13 august 1992;
g. timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite – în condițiile avantajoase
respective, inclusiv în condițiile stabilite de legislație pînă la intrarea în vigoare a prezentei
hotărîri;
h. perioada de activitate în instituțiile penitenciare în calitate de salariați civili;
i. în cazul colaboratorilor Centrului Națio nal Anticorupție – vechimea în muncă în funcția
de procuror sau anchetator în organele procuraturii, perioada activității operative în Garda
Financiară.
Reguli aplicate la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei:

45

A. trei luni vechime în muncă p entru o lună de serviciu:
a. durata aflării în contingentul militar sau grupă de observatori abilitate cu dezamorsarea
conflictului armat în zona nistreană a Republicii Moldova;
b. timpul participării la acțiunile militare pentru apărarea integrității și indepen denței
Republicii Moldova de la 2 martie 1992 la 13 august 1992;
c. timpul aflării la tratament în instituțiile medicale a persoanelor rănite, contuzionate,
devenite infirme sau afectate de o maladie în rezultatul acțiunilor militare pentru apărarea
integrității și independenței Republicii Moldova;
d. timpul aflării sub arest, detenției și deportării militarilor și persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai
Poliției de Frontieră, colaborator ilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului
penitenciar, supuse represiunilor și reabilitate ulterior;
e. perioada participării nemijlocite a militarilor, persoanelor cu statut special ale
ministerului Afacerilor Interne, specialiștilor cu statut spe cial din alte structuri la operații
antiteroriste, la deminare și nimicire a obiectelor explozive – trei zile pentru o zi de
serviciu.
B. două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu:
a. în activități de zbor în avația reactivă și cu elice, cu condiția î ndeplinirii normei anuale a
orelor de zbor, în anul precedent, conform planului pregătirii de luptă, stabilite, anual, de
Ministerul Apărării;
b. în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile
destinate pentru deține rea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și
la lucrări de subteran.
C. o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu:
a. în celelalte instituții penitenciare, în Administrația națională a penitenciarelor, precum și
în subdiviziunile acesteia care își desfășoară activitatea în locurile de privațiune de
libertate ;
b. în aviație la desfășurarea activității de zbor (cu excepția tipurilor de aviație indicate în
subpunctul "2)" al prezentului punct) cu condiția îndeplinirii norme i anuale a orelor de
zbor, în anul precedent, conform planului pregătirii de luptă, stabilite, anual, de Ministerul
Apărării;
c. în toate funcțiile și specialitățile de scafandrier – în condiții stabilite de Ministerul
Apărării și Inspectoratul general pentru situații de urgență al Ministerului Afacerilor
Interne;

46

d. în funcții legate de efectuarea sistematică a salturilor cu parașuta – în condiții stabilite de
Ministerul Apărării;
e. în funcții de ofițeri și plutonieri, inclusiv cele deținute de femei, în subdivizi unile cu
destinație specială ale Serviciului de Informații și Securitate, Departamentului Trupelor de
Grăniceri, Poliției de Frontieră, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Protecție
și Pază de Stat – în condiții stabilite, respectiv, de Servi ciul de Informații și Securitate,
Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul Poliției de Frontieră, Ministerul
Securității Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Protecție și Pază de Stat;
f. la pichetele de grăniceri, posturi, comen duiri, punctele de trecere simplificată a frontierei
de stat a persoanelor și mijloacelor de transport, secțiile de legalizare a documentelor
pasagerilor și mijloacelor de transport ce pleacă peste hotare ale trupelor de grăniceri,
secțiile de control al f rontierei și sectoarele Poliției de Frontieră;
g. timpul executării serviciului în subdiviziunile de poliție dislocate în municipiul Bender și
raionul Dubăsari pe perioada regimului de securitate în zona conflictului armat.
D. patru luni vechime în muncă pentru trei luni de serviciu – în instituțiile de
reeducare și în instituțiile de reabilitare socială.
E. militarilor înrolați benevol în serviciu în organele securității statului li se
calculează un an de serviciu militar pentru doi ani de vechime în muncă, dar cel mult 10 ani:
F. în cazuri excepționale conducătorii organelor securității statului sînt în drept să
decidă includerea în stagiul militar a vechimii în muncă a cetățenilor Republicii Moldova înrolați
în serviciu militar în organele securității statului, calcu lîndu -se pentru un an de muncă – un an de
serviciu militar.
G. doi ani de vechime în muncă în autoritățile publice, în activitatea financiară,
economică, de contabilitate și juridică pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de
serviciu – colaborato rilor Centrului Național Anticorupție.52
Un alt aspect care specific este faptul că ân baza unui ordin, Comisia pentru examinarea
cererilor privind recunoașterea activității în ramurile civile din instituțiile specializate (MAI, MJ,
etc.) înrudită cu specia litatea (funcția), poate include vechimea în muncă în ramurile civile
înrudită cu specialitatea
Comisia pentru examinarea cererilor privind recunoașterea activității în ramurile civile
înrudită cu specialitatea (funcția) este constituită prin ordinul condu cătorului instituției și poartă

52 Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modalitatea de stabilire și plată a
pensiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din tr upele organelor afacerilor interne și sistemului
administrației penitenciare, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național
Anticorupție și familiilor acestora . [On-line]
https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_113.pdf , accesat 23.12.2018.

47

răspundere pentru deciziile emise.
Funcționarul public cu statut special va prezenta Comisiei pentru examinarea cererilor
privind recunoașterea activității în ramurile civile înrudită cu specialitatea (funcția) deținută în
cadrul instituției în care activează, copia de pe carnetul de muncă și de pe fișa postului,
autentificate în modul corespunzător.
Pensiile speciale se plătesc de către prestatorul de servicii de plată desemnat de către
beneficiar, care va încheia contract c u Casa Națională de Asigurări Sociale. În cazul în care
beneficiarul nu a desemnat prestatorul de servicii de plată pensia se transferă la oficiul poștal cu
informarea beneficiarului despre acest fapt.
Prestatorii de servicii de plată desemnați, poartă răs pundere pentru utilizarea oportună și
conform destinației a mijloacelor bugetare.
Ministerul Finanțelor, lunar, transferă mijloace bănești destinate achitării pensiilor
speciale, plata cărora este prevăzută de legislația în vigoare din mijloacele bugetului de stat, în
conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul respectiv. Din ultima zi lucrătoare a lunii
precedente și pînă la data de 20 a lunii curente, Casa Națională de Asigurări Sociale transferă
lunar de pe contul de decontare, conform graficului sta bilit, pe contul centralizat pentru pensii și
alocații al prestatorului de servicii de plată desemnat, mijloace bănești pentru plata pensiilor
militarilor și altor categorii, în conformitate cu actele normative în vigoare.
Mijloacele bănești neutilizate de către prestatorii de servicii de plată pentru achitarea
pensiilor în luna curentă se restituie pe contul de decontare a Casei Naționale de Asigurări
Sociale.
Casa Națională de Asigurări Sociale poartă răspundere pentru corectitudinea acordării și
calculării pensiilor, precum și pentru utilizarea eficientă și conform destinației a mijloacelor
alocate pentru plata pensiilor.
Inspectarea financiară asupra stabilirii corecte și utilizării conform destinației a mijloacelor
financiare se pune în sarcina Inspecți ei financiare din subordinea Ministerului Finanțelor și Casei
Naționale de Asigurări Sociale.

48

2.3. Pensiile speciale stabilite persoanelor cu funcție de demnitate publică în
baza Legii privind statutul judecătorilor
Potrivit anexei la Ordinul Președintelu i CNAS nr. 217 -A din 03.11.17 a fost aprobat
Clasificatorul funcțiilor care acordă dreptul la pensie în condiții speciale53 putem stabili
categoriile de beneficiari care activează în funcție de judecător și se pensioneză în temeiul Legii
privind statutul ju decătorului, nr.544 din 20.07.1995.
În temeiul art.32 și 321 din legea nominalizată sunst asigurați cu pensii, persoanele care
întrunesc condițiile impuse de lege și se regăsesc în una din categoriile:
 președinte al Curții Constituționale;
 judecător al Cur ții Constituționale;
 judecător asistent al Curții Constituționale;
 președinte al Consiliului Superior al Magistraturii cu activitatea de bază în consiliu;
 membru al Consiliului Superior al Magistraturii cu activitatea de bază în consiliu;
 președinte al Cur ții Supreme de Justiție;
 vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție;
 judecător al Curții Supreme de Justiție;
 președinte al Curții de Apel;
 vicepreședinte al Curții de Apel;
 judecător al Curții de Apel;
 președinte al judecătoriei;
 vicepreședinte al judec ătoriei;
 judecător al judecătoriei.
Categoriile de judecători enumerați mai sus cad sub incidența Capitolului VIII. Protecția de
stat a judecătorului, asigurarea lui materială și socială, conform căruia judecătorii, membrii
familiei și averea lor se află s ub protecția statului , beneficiind de asistență medicală gratuită la
nivel minim necesar și de alte garanții socia le.
În temeiul art.32 ju decătorul care a atins v ârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de
cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are
dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar
pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai
mult de 80% din sal ariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținîndu -se cont de
mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu .

53 Ordinul CNAS nr. 217 din 03.11.17 cu privire la aprobarea Clasificatorului funcțiil or care acordă dreptul la pensie
în condiții speciale. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.441 -450 din 22.12.2017.

49

Pentru judecători i care au activat în instanțele internaționale, se aplică aceleași condiții,
luându-se în calcul salariul me diu lunar al judecătorului Curții Supreme de Justiție.
Pensia pentru vechime în muncă stabilită se calculează și se plătește doar judecătorilor
demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de v ârstă.
În cazul în ca re judecătorii demisionați s unt numiți iarăși în funcția de judecător, plata
pensiei se suspendă.
Deși au fost realizate două încercări 2011 și 2016 de a reglementa pensionarea
judecătorilor conform Legii nr. 156 -XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de
pensii, în urma adresării a Consiliului Superior al Magistraturii la Curtea Constituțională,
prevederile au fost declarate neconstituționale prin Hotărârea Curții Constituționale nr.27 din
20.12.2011 și Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 27.07.1754.
Pentru stabilirea pensiei judecătorii trebuie să prezinte la CNAS următorul pachet de
documente:
• buletinul de identitate (în original și copie);
• carnetul de muncă (în original și copie) sau alte documente ce confirmă stagiul de
cotizare;
• diploma de studii la secția de zi a instituțiilor superioare de învățământ (până la data de
01.01.1999) (în original și copie);
• livretul militar (în original și copie) sau acte ce confirmă perioada de îndeplinire a
serviciului militar;
• alte acte după caz.
Pensia judecătorilor se stabilește pe viață de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare,
dacă cererea și actele necesare au fost depuse în termen de 30 de zile de la această data. În
cazurile în care a fost depășit termenul de depunere a cererii, pensia se acordă de la data
prezentării ultimului act necesar. Termenul de examinare – 30 de zile de la data depunerii cererii
cu toate actele necesare.

54 Hotărârea Curții Constituționale nr.25 din 27.07.17 pentru controlul constituționalității art. II din Legea nr.290 din
16 decem brie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (pensia specială a judecătorilor)
(sesizarea nr.75a. [On -line] http://lex.justice.md/md/371760/ , accesat 12.11.2018.

50

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Republica Moldova, ca și alte țări din Sud -estul Europei, se confruntă cu creștere a
numărului de pensionari, în condițiile în care scade numărul celor care contribuie la sistemul
asigurărilor sociale. Populația din Republica Moldova este în proces de îmbătrânire și acest fapt
pune sub semnul întrebării durabilitatea sistemului public de pensii. Odată cu prognozele
demografice pesimiste, crește riscul declanșării unei crize a fondurilor sociale. Actualul sistem
de pensii de tip nu este capabil să facă față provocărilor demografice. Pentru a evita o astfel de
criză, în mod natural, e neces ară găsirea urgentă a unor fonduri alternative care să garanteze
venituri suplimentare la pensia de stat. Tergiversarea reformei sistemului de pensii va face și mai
dificilă rezolvarea problemelor sociale și economice provocate de îmbătrânirea populației.
Studiile specialiștilor – atât din mediul universitar autohton, cât și de la instituțiile
internaționale – susțin necesitatea construirii unui sistem de pensii multipilon, care să conțină cel
puțin trei componente: sistemul public de pensii (Pilonul I), s istemul de pensii de tip fond
obligatoriu (Pilonul II) și sistemul de pensii opțional de tip fond (Pilonul III). 55
În condițiile sustenabilității financiare a sistemului public de pensii, reforma acestuia
trebuie realizată în funcție de datele disponibile cu privire la evoluția salariului mediu brut sau
net pe țară, respectiv evoluția salariilor lucrătorilor în cariera profesională.
Analiza realizată ne -a determinat să susținem că pașii intreprinși de legislativul și
executivul național, în scopul impliment ării unui sistem de pensii unificat, axat pe principiul
echității sistemului de pensionare și echivalării condițiilor de pensionare pentru toate categoriile
de salariați a stârnit aprinse discuții.
Logica unificării sistemului de pensionare este dictată d e realitățile dure cu care se
confruntă sistemul de pensionare al RM, care a trecut de la sistemul sovietic de pensionare, axat
pe principiul nominal, unde accentul se punea pe condițiile de muncă a persoanei și vechimea în
muncă specială la modelul occide ntal de pensionare.
Agravarea constantă a situației demografice și prognozele privind evoluția acesteia pe
termen scurt și lung, creează riscul privind colapsul actualului sistem de pensionare, dacă nu vor
fi întreprinse acțiuni consecvente în vederea dezv oltării sistemului de pensii multi -pilon.

55 Antonov V., Frunzaru V ., Poalelungi O. Spre un sistem sustenabil de pensii în Republica Moldova. Chișinău,
2012, p.81. [On -line] http://www.fes –
moldova. org/media/publications/2012/Spre%20un%20sistem%20sustenabil%20de%20pensii%20in%20RM.pdf
(accesat 24.04.2016)

51

Evoluțiile economice și demografice din ultimii ani au creat situația în care pentru
întreținerea unui pensionar lucrează aproximativ un angajat, în timp ce în mediu în UE acest
raport constituie 4:1. O presiune at ât de înaltă asupra populaței economic active expune fondul
public de pensii la riscurile de colaps în urma continuării îmbătrânirii populației și diminuării
ratei de ocupare. Totodată, atingerea vârstei de pensionare a persoanelor născute după cel de -al
doilea război mondial în următorii 2 -3 ani va spori substanțial presiunile asupra fondului public
de pensii, iar onorarea obligațiunilor sale față de pensionari va deveni din ce în ce mai
problematică.
Referindu -ne la reglementările actuale privind pensiile speciale, observăm că unul din
obiectivele expuse în stategia de reformă a sistemului de pensionare este unificarea condițiilor de
pensionare, fiind propus de multipli experți scenariul pensionării pentru toți în condițiile pensiei,
fiind acceptată vârsta standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbați și pentru femei, iar
stagiul complet de cotizare de 34 de ani.
Observăm că prin această propunere expusă de experți se dorește eliminarea discrepanței
de pensionare axată pe sex, echivalând atât vârsta de pensionare, cât și durata stagiului de
pensionare, pentru femei și bărbați.
În România, chiar după reforma sistemului public de pensionare, care urmează să se
finalizeze spre 2030, vârsta femeilor crește spre 63 ani, iar a bărbaților urmează să fie 65 ani ,
păstrându -se diferența de vârstă întra femei și bărbați.
În teză am prezentat evoluția în general a sistemului de pensionare național și a stagiului de
cotizare (vechimii în muncă) pentru a evidenția faptul că pensiile speciale se acordă persoanelor
care au activat în anumite funcții sau profesii, precum: judecătorii, militarii, lucrătorii
Ministerului Afacerilor Interne, lucrătorii avia ției civile.
Diferența față de condițiile generale de stabilire a pensiilor constă în unele facilități
acordate acestor categorii, scopul cărora a fost evidențierea și aprecierea meritelor față de stat,
prin acumularea unei vechimi în muncă (stagiu) special.
Argumentele expuse anterior ne permit a susține că este necesară reviziurea sistemului de
pensionare , dar c u luarea în considerație a particularităților de sex, a riscurilor profesionale și
care nu ar fi nediscriminatorie în raport cu alte categoriile de salariați din alte domenii , dar și cu
luarea în calcul a eventualelor riscuri – o reformă radicală în materia pensiil or speciale ar putea
genera un val de concedieri din sistem.
Reforma sistemului de pensii promovată în anul 2016, ne demonstrează cu prisosință
conflictul existent între constrângerile de ordin economic și demografic vis -a-vis de logica

52

politică care recla mă o „alchimie reformistă” de escamotare a costurilor și promovarea doar a
părților mai puțin problematice ale reformei sistemului de asigurare a pensiei.
Studiul rapoartelor, statisticilor, studiilor de fezabilitate, ne -au conturat situația dificilă cu
care s-a confruntat sistemul de asigurare cu pensii, fapt ce ne determină să înțelegem că statul a
devenit un debitor incapabil de a -și onora obligațiile, afirmație fundamentată pe un șir de
argumente.
1. Reforma sistemului de pensionare nu a contribuit la stab ilitatea financiară a sistemului de
asigurări sociale, dovadă fiind deficitul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul 2018,
deficit acoperit prin defalcări de la Bugetul de Stat în sumă de peste 1,3 mlrd. lei, sumă practic
echivalentă cu cea din anul 2017.
2. Auditul de performanță al sistemului de pensionare realizat de Curtea de Conturi în anul
2015 a evidențiat faptul că „inechitatea socială constituie principala cauză a riscurilor privind
sustenabilitatea” fondului de pensii, indicând faptul că 3% din pensionari cărora li se acordă
pensii speciale (militari, deputați, miniștri, judecători, etc.) absorb 9% din fond, pe când celelalte
91% de surse din fond sunt cheltuite pentru finanțarea altor categorii de pensii, ceea ce reprezintă
97%.56
3. Se impu ne stringent realizarea „obiectivului de raționalizare” între veniturile și
cheltuielile sistemului de asigurări sociale, în situația în care se micșorează numărul contribuabili
și se majorează numărului de pensionari. Raportul minim considerat sustenabil între
contribuabili și pensionari este de 4:1, pe când datele oficiale ne prezintă un raport de 1,8:1.
4. Conform datelor prezentate de Casa Națională de Asigurări Sociale la 01.01.2018
observăm că numărul pensionarilor este de 708761 cetățeni, ceea ce reprez intă 19,18% din
populația țării.57
În concluzie putem menționa că, Republica Moldova este la „finalul utilizării bonusului
demografic de pe urma fertilității mari în etapele anterioare”,58 având o oportunitate modestă de
utilizare a potențialului uman după vârsta de pensionare pentru a susține dezvoltarea economică .
În acest context, pentru a exclude un eventual „colaps al sistemului”, rămânem optimiști și
sperăm că reforma 2016 își va atinge finalitatea, asigurând modernizarea sistemului de
pensionare și garantând un „comportament mai compliant cu privire la declararea venitului real

56 Raportul auditului de performanță privind sistemul de pensii în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Curții
de Conturi, nr.39 din 27.10.201 5. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 317-323 din 27.11.
57 Informație privind beneficiarii de pensii, alocații sociale de stat și indemnizații adresate familiilor cu copii, aflați
la evidență Casei Naționale de Asigurări Sociale la situația d e 01.10.2018, accesibil online la
http://www.cnas.md/doc.php?l=ro&idc=244&id=4727&t=/Statistica/INFORMATIE -privind -beneficiarii -de-pensii –
alocatii -sociale -de-stat-si-indemnizatii -adresate -familiilor -cu-copii -aflati -la-evidenta -Casei -National e-de-Asigurari –
Sociale -la-situatia -de-01102018 (01.11.2018)
58 Viorica Antonov, op.cit., p.4

53

și formalizarea muncii nedeclarate”.
Sperăm că, deși intră în colimatorul politic, va fi promovată într -o manieră „rațională” din
punct de vedere economic, demografic și nu el ectoral, iar factorul politic va conștientiza că
sustenabilitatea sistemului de pensii, impune pași radicali, concreți și nepopulari, printre care:
 unificarea modalității de calcul a cuantumului de pensii pentru toate categoriile de
contribuabili;
 elaborarea și adoptarea unei strategii pentru combaterea economiei informale și achitarea
salariilor în „plic” cu implicarea tuturor partenerilor sociali și a societății civile;
 trecerea etapizată la sistemul multipilon de pensionare, cu luarea în calcul a diversi tății
riscurilor demografice și economice ;
 simplificarea legislației referitoare la pensii, care ar presupune reglementări uniforme,
clare și care ar exclude amalgamul de prevederi dispersate, ce nu permit oricărui cetățean
să se poată informa privind drep turile sale în domeniul pensionării ;
 eliminarea legilor speciale de pensionare în favoarea anumitor categorii prin stabilirea
unor condiții unice de pensionare în conformitate cu principiul nedescriminării, care ar
impune aceleași standarde pentru angajați i din diferite sfe re, creând condiții prielnice
pentru peroanele care la moment beneficiază de pensionare în condiții speciale;
 elaborarea un or formule de calcul cât mai simple a cuantumului pensi ilor speciale, căci
complex itatea aceast or formul e nu permit e beneficiarilor să estimeze mărimea pensiei , iar
simplitatea formulei de calcul a pensiei este o dovadă că se respectă principiul
transparenței și al unei bune informări a lucrătorilor cu privire la drepturile lor ;
 construirea unui sistem unic de pensii, care să se bazeze pe o formulă unică de calcul a
pensiei, indiferent de categoria socio -profesională. Altminteri, la aceleași contribuții, vor
exista persoane din ramuri economice diferite, care primesc beneficii diferite. Prin
urmare, vor continua să exis te grupuri privilegiate, care primesc pensii mai mari datorită
faptului ca alte grupuri de persoane primesc pensii mai mici sau pentru că primele benefi
ciază mai mult de contribuțiile statului la bugetul de pensii – adică, de contribuțiile tuturor
cetățenilor. Așadar, trebuie să fi e construit un sistem public de pensii care să respecte
principiul „pensii egale pentru contribuții egale”, dar în condițiile solidarității sociale.
 în urma analizei temei de cercetare considerăm că este necesar să unificăm denu mirile
pensiilor în toate actele normative, pentru a elimina confuziile și a ușura perceperea de
către potențialii beneficiari a pensiilor, deoarece se întâlnesc concomitent în legislație
denumirile „pensii speciale” – „pensii pentru vechime în muncă” – „pensii pentru
vechime în serviciu”.

54

 de asemenea pledăm pentru schimbarea modului de formare și administrare a fondurilor
de pensii, care s -ar forma prin: contribuțiile obligatorii de asigurări sociale administrate
de către CNAS; contribuțiile de acumulare, care se transmit pentru administrare
fondurilor nestatale de pensii. Activele de pensii se administrează de către managerul
fondului — de către o companie care a obținut licența pentru atare gen de activitate, cu
scopul investirii ulterioare a activelor în interesul lucrătorului, conform regulilor legale
stabilite. Lucrătorul trebuie să fie în drept să aleagă fondul dorit prin înaintarea unei
cereri scrise CNAS sau să fie arondat în mod automat la fondul statal de pensii. În ultimul
caz contribuțiile de acu mulare sunt administrate de o companie occidentală serioasă, care
are experiență de lucru pe o asemenea piață, aleasă în urma unui concurs deschis;
contribuțiile benevole lucrătorul le va transfera într -un fond de pensii ales de el de
sinestătător și vor f i administrate de fondul respectiv.
Argumentele expuse anterior ne permit a susține că este necesară reviziurea sistemului de
pensionare pentru vechime în muncă, cu luarea în considerație a particularităților și riscurilor
profesionale, dar care ar fi nedi scriminatorie în raport cu alte categoriile de salariați din alte
domenii.
În acest context, cităm spusele doctrinarei ruse Mironova T. care menționează faptul că „în
teoria dreptului protecției sociale s -a formulat o poziție negativă privind pensionarea p riveligiată,
deoarece prin normele speciale privind pensionarea se aduce atingere unicității sistemului de
pensionare, acceptându -se diferențieri nu numai privind vârsta de pensionare, dar și privind
cuantumul pensiilor”59 ceea ce încalcă prevederile art. 4 7 din Constituția Republicii Moldova ,
postulat constituțional prin care a fost consfințit caracterul social al statului, reconfirmat și prin
art.126 al.2 lit. g din Constituție, care rezidă în „instituirea unui sistem politic, care ar permite
adoptarea uno r măsuri adecvate pentru redistribuirea bunurilor conform principiilor echității
sociale, astfel încât toți membrii societății să posede un minim garantat de asigurare socială.”60
Interpretarea prevederilor constituționale de către Curtea Constituțională n e scoate în
vileag faptul că una din funcțiile principale ale statului este menținerea echilibrul social între
păturile sociale ale societății și acesta „nu își poate permite iresponsabilitatea de a deveni un
debitor incapabil de a -și onora angajamentele”.61

59 Миронова Т . Пенсии за выслугу лет и их социально -правовая оценка с позиций отраслевой науки и
конституционного правосудия . В: Matters of Russian and Internation al Law. 2018, Vol. 8, Is. 8A , с. 103-113.
[он-лайн] http://publishing -vak.ru/file/archive -law-2018 -8/12-mironova .pdf (открыто 17.12.2018)
60 §43 din Hotărârea Curții Constituți onale 27/2011 privind înăsprirea condișiilor de pensionarepentru vechime în
muncă. În: Compendiu al Jurisprudenței Curții Constituționale al Republicii Moldova (1995 -2017). / Alexandru
Tănase, Rodica Secrieru, Lilia Rusu ș.a. (coord.), Editura Woltwers Klu wer, București, 2017, p.225.
61 Ibid, p.226, Hotărârea Curții Constituționale 5/2012 privind plata indemnizației pentru incapacitate temporară
de muncă , §27.

55

56

BIBLIOGRAFI E
Acte normative:
1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994 (cu modificările ulterioare). [on-line]
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC1773 .
2. Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, nr.1544 din 20.06.1993. [on -line]
http://lex.justice. md/index.php?action=view&view=doc&id=311617 .
3. Legea cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne,
nr.806 din 12.12.1991. [on-line]
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=312878 .
4. Legea pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2020”, nr.166 din
11.07.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 245 -247 din 11.07.2012.
5. Legea privind siste mul public de pensii, nr. 156 din 16.12.2016, cu aplicabilitate de la
01.07.2017. [on-line] http://lex.justice.md/md/313291/ .
6. Legea privind sistemul unitar de pensii publice, nr. 263 din 16 decembrie 2010. În: Monitorul
Oficial al României, nr. 852 din 20.12.2010 (modificată).
7. Legea privind statutul judecătorului, nr. 544 din 20.07.1995. (cu modificările ulterioare). [on-
line] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346404
8. Legea privind statutul ofițerului de urmărire penală, nr.333 din 10.11.2006. [on-line]
http://lex. justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319077 .
9. Legea Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de stat, nr. 156 -XIV din 14.10.
1998 (modificată). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.111 -113 din 17.12.1998 .
10. Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, nr.93 din 05.04.2007. [on -line]
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=325146&lang=1 .
11. Hotărârea Guvernului nr.527 din 06.08.1992 cu privire privire la aprobarea listelor funcțiilor,
care asigură personalului navigant și tehnic aeronautic dreptul la pensie pentru vechime în
muncă, și a modului de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea pe nsiei personalului
navigant. [On-line]
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=302755 .
12. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Re gulamentului privind
modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru
stabilirea pensiilor, nr.165 din 21.03.2017. [on-line] http://lex.justice.md/md/369506/ .

57

13. Hotărârea pentru aprobarea Strategiei reformei sistemului de asigurare cu pensii din
Republica Moldova, nr.141 din 23.09.1998 . În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova ,
nr.108 din 03.12.1998.
14. Hotărârea Curții de Conturi pentru aprobarea Raportul audit ului de performanță privind
sistemul de pensii în Republica Moldova, nr.39 din 27.10.2015. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 317-323 din 27.11.2015.
15. Hotărârea pentru aprobarea Strategiei reformei sistemului de asigurare cu pensii din
Republi ca Moldova, nr.141 din 23.09.1998 . În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova ,
nr.108 din 03.12.1998.
16. Ordinul CNAS nr. 217 din 03.11.17 cu privire la aprobarea Clasificatorului funcțiilor care
acordă dreptul la pensie în condiții speciale. În: Monitorul O ficial al Republicii Moldova,
nr.441 -450 din 22.12.2017.
17. Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modalitatea de
stabilire și plată a pensiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afa cerilor interne și sistemului administrației penitenciare, ofițerilor de protecție și
colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și familiilor
acestora. [ on-line]
https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_113.pdf
18. Федеральный закон о трудовых пенсиях в Российской Федерации № 173-ФЗ от
17.12.2001 (ред. от 04.06.2014, с изм. от 19.11.2015) [on-line]
http://zakonopensiah.ru/skachat -zakon -o-pensiah .

Practica judiciară:
1. Hotărârea Curții Constituționale 27/2011 privind înăsprirea condișiilor de pensionare pentru
vechime în muncă. În: Compendiu al Jurisprudenței Curții Constituționale al Republicii
Moldova (1995 -2017). / Alexandru Tănase, Rodica Secrieru, Lilia Rusu ș.a. (coord.), Editura
Woltwers Kluwer, București, 2017, p.225.
2. Hotărârea Curții Constituționale 5/2012 privind plata indemnizației pentru incapacitate
temporară de muncă. În: Compendiu al Jurisprudenței Curții Constituționale al Republicii
Moldova (1995 -2017). / Alexandru Tănase, Rodica Secrieru, Lilia Rusu ș.a. (coord.), Editura
Woltwers Kluwer, București, 2017, p.227.

Manuale, monografii:

58

1. Antonov V. Notă analitică privind necesitatea reformei sistemului de pensii din Republica
Moldova: o abordare sistemică. Chișinău, 2016.
2. Antonov V.; Frunzaru V.; Poalelungi O. Spre un sistem sustenabil de pensii în Republica
Moldova. Chișinău, 2012. [ on-line] http://www.fes –
moldova.org/media/publications/2012/Spre%20un%20sistem%20sustenabil%20de%20pensii
%20in%20 RM.pdf
3. Bechmann U., Lupușor A. Propunere pentru reformarea sistemului de pensii. Chișinău: GET
Moldova, 2014. [on -line] https://get –
moldau.de/download/policypapers/2014/PP_ 01_2014_ro.pdf (accesat 29.09.2018)
4. Ciobanu C., Văileanu C. Reformarea sistemului de pensii prin prisma egalității de gen: notă analitică.
Chișinău: Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, 2016. [on -line]
http://www.progen.md/files/6827_reforma_pensii_final.pdf (accesat 15.09.2018)
5. Ciurea C. Reformele sociale din Republica Moldova: un caz particular – reforma sistemului
de pensii. Chișinău, 2014.
6. Hutsebaut M. Reforma sistemului de p ensii în Republica Moldova. Principalele aspecte și
recomandări pentru îmbunătățire. Chișinău: CNSM, 2017.
7. Lupușor A. Criza sistemului de pensii și măsuri de intervenție. Chișinău, 2015.
8. Marta de Castello Branco. Pension reform in the Baltics, Russia, and other Countries of the
Former Soviet Union. Washington: Working Paper, International Monetary Fund, 2008. [on –
line] https://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/wp9811.pdf (accesat 05.0 9.2018)
9. Romandaș N. Dreptul protecției sociale. Chișinău: Universitas, 2001.
10. Romandaș N., Proca L., Odinokaia – Negură I. Dreptul protecției sociale. Chișinău: Foxtrot, 2011.
11. Tănase A.; Secrieru R.; Rusu L. ș.a. (coord.) Compendiu al Jurisprudenței Curții
Constituț ionale al Republicii Moldova (1995 -2017). București: Univers juridic, 2017 .
12. Țiclea A.; Geogescu L. Dreptul securității sociale: curs universitar. București: Univers juridic,
2016.
13. Țop D. Dicționar de dreptul securității sociale. București: Editura Rosetti, 2006.
14. Vieriu E., Vieriu D. Dreptul securității sociale. Chișinău: S.N., 2014.
15. Vittas D. Regulatory of Controversies of Private Pension Funds. Washington D. C.: World
Bank, 1998. [on -line]
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.201.7622&rep=rep1&type=pdf
(accesat 11.09.2018)
16. Буянова М.О., Кобзева С.И., Кондратьева З.А. Право социального обеспечения: учебное
пособие. Москва: КНОРУС, 2015.

59

17. Галаганов В.Н. Право социального обеспечения. Учеб. Для студ. сред. проф. учеб.
заведений. Москва: Академия, 2004.
18. Гусова К.Н. Право социального обеспечения. Москва: Проспект, 2001.
19. Доброногов А. Социальная защита в странах СНГ с низкими доходами. Люцерна:
Всемирный банк, Конференция по Инициативе СНГ -7, 20 -22 января, 2013. [on -line]
www.cis7.org
20. Захаров М., Тучковa Э. Право социального обеспечения России. 3 -е изд. Москва:
Wolters Kluwer, 2014.
21. Исайчева Е.А. Право социально го обеспечения ответы на экзаменационные вопросы .
Москва: Экзамен, 2015.
22. Лушникова М.В., Лушников А.М. Курс права социального обеспечения. Москва: ЗАО,
Юстицинформ, 2016.
23. Малева Т. Современные проблемы пенсионной сферы. Комментарии экономистов и
демографов . Москва: Научные доклады, 2015.
24. Мачульская Е.Е., Горбачёва Ж.А. Право социального обеспечения. 3 -е изд. Москва:
Книжный мир, 2010.
25. Соловьева А.К., Курочкина В. В. Право социального обеспечения. Москва: Юнити,
2015.
26. Сосна Б.И., Горелко Н.А. Право социальн ого обеспечения Республики Молдова. Кишинэу,
2000.
27. Стратулат О., Рожко А. Социальное страхование в Республике Молдова. Современное
состояние и основные пути его реформирования. Кишинэу: 1999.
28. Сулейманова Г.В. Право социального обеспечения: учебник для вузо в. 2-е изд. Москва:
Издательско -торговая корпорация «Дашков и Ко», 2007.
29. Удалова А. В. Право социального обеспечения. Учебное пособие. 3е изд. Москва
ОМЕГА -Л, 2008.
30. Янг Р.Ю., Райлли Б., Криштич Г., Бернабе С. Исследование неформального рынка
труда в страна х СНГ. Люцерна: Всемирный банк, Конференция по Инициативе СНГ,
20-22 января, 2013. [on-line]
http://web.worldbank.org/archive/website00504/WEB/PDF/YANG_R -4.PDF (откыто
07.09.2018)

Articole în reviste de specialitate:

60

1. Certan S., Perepelița S. Strategia dezvoltarii sociale a Republicii Moldova. În: Problemele
socio -economice în perioada de tranzitie. Vol.I . Craiova: Spirit Romanesc, 2013 ., p. 372 -378.
2. Odinokaia I. Analiza te oretico -practică a coraportului între conceptele stagiu de cotizare și
vechime în muncă. În: Materialele conferinței internaționale „Promovarea valorilor sociale în
contextul integrării europene”. Chișinău, 2018, p.176 -182.
3. Perepelița, S. Sistemul de pensi onare din Republica Moldova pe calea reformei. În: Revistă Romană de
Științe Economice . Craiova: Spirit Romanesc, nr. 4-6 din 2002, p.95 – 101.
4. Verejan O.; Bradu M.; VerejanV. ș.a., Analiza sustenabilității sistemului public de pensii prin
prisma unui sist em de indicatori de monitorizare. În: Competitivitatea și inovarea în economia
cunoașterii. Conferința științifică internațională din 22 -23 septembrie 2017: Culegere de
articole, vol. V, ASEM, Chișinău, 2018, p.101 -107.
5. Ежегодный Социальный Отчёт Министерс тва Труда и Социальной Защиты за 2010.
Кишинев : 2010, с.47-48.
6. Миронова Т . Пенсии за выслугу лет и их социально -правовая оценка с позиций отраслевой
науки и конституционного правосудия . В: Matters of Russian and International Law. 2018, Vol. 8,
Is. 8A , с. 103-113. [он-лайн] http://publishing -vak.ru/file/archive -law-2018 -8/12-mironova .pdf
(открыто 17.12.2018)
7. Перепелица С. Некоторые аспекты реформирования национальной пенсионно й
системы. În: Symposia professorum Univ. Libera Int. din Moldova. Resp. de ed. Stelian
Manic. Chișinău: ULIM, 2002, p. 406 -416.

Alte surse:
1. CNAS precizează: Modificările aduse Legii privind pensiile militarilor nu afectează drepturile
beneficiarilor. [On -line] http://www.cnas.md/libview.php?l=ro&idc=360&id=4197 &t=/Mass –
media/Noutati/CNAS -precizeaza -Modificarile -aduse -Legii -privind -pensiile -militarilor -nu-
afecteaza -drepturile -beneficiarilor (accesat 15.10.2018)
2. Raportul auditului de performanță privind sistemul de pensii în Republica Moldova, aprobat
prin Hotărâ rea Curții de Conturi, nr.39 din 27.10.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 317-323 din 27.11.2015

61

3. Informație privind beneficiarii de pensii, alocații sociale de stat și indemnizații adresate
familiilor cu copii, aflați la evidență Casei Naționale de Asigurări Sociale la situația de
01.10.2018. [On-line]
http://www.cnas.md/doc.php?l=ro&idc=244&id=4727&t=/Statistica/INFORMATIE -privind –
beneficiarii -de-pensii -alocatii -sociale -de-stat-si-indemnizatii -adresate -familiilor -cu-copii -aflati-
la-evidenta -Casei -Nationale -de-Asigurari -Sociale -la-situatia -de-01102018 (accesat 01.11.2018)

Declarația privind asumarea răspunderii

Subsemnat a, ___________________ , declar pe răspundere personală că materialele prezentate în
teza de licență sunt rezultatul propriilor realizări și cercetări științifice, în caz contrar urmează să
suport consecințele în conforitate cu legislația în vigoare.

Semnătura:____________________ Data:_________________