SĂNĂTATEA ÎN TOATE POLITCILE ȘI EVALUAREA [622242]

SĂNĂTATEA ÎN TOATE POLITCILE ȘI EVALUAREA
IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA.
RAPORT DE CERCETARE

OCTOMBRIE 2018
ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENT RU PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII
Autori: Luciana Lăzărescu, Cătălin Staicu, Irina Tănase, Angelica Voinoiu

„Sănătatea în toate politicile și evaluarea impactului asupra sănătății în România ” –
Raport de cercetare

Cercetare realizată în cadrul proiectului RePaS – Responsabilitate și Parteneriat pentru
Sănătăte , Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă 2014 -2020.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene
sau a Guvernului României.

Autori: Luciana Lăzărescu , Cătălin Staicu, Irina Tănase, Angeli ca Voinoiu

Mulțumiri speciale tuturor persoanelor care au acceptat să ne răspundă la întrebări și au făcut
comentarii sau sugestii pe conținut. Le suntem recunoscătoare de asemenea colegilor din
echipa de proiect pentru corectarea și formatarea raportului de cercetar e.

Editat de:
Asociația Română pentru Promovarea Sănătății
Str. Comănița nr.9, sector 2, București, 020557
Tel: 021/3215054
Email: office @arps.ro , [anonimizat]
Coperta: Asociația Română pentru Promovarea Sănătății

CUPRINS
Lista de Figuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. I
Lista de Tabele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … III
LISTA ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. IV
DEFINIȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. VI
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. XI
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 1
METODOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 2
Revizuirea literaturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 2
Cercetarea calitativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
Aspecte etice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
CAPTOLUL I. ABORDAREA SĂNĂTĂȚII ÎN TOATE POLITICILE (HIAP) ………………………….. …………………. 11
1.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 11
1.2. Definiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 11
1.3. Principii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
1.4. Condiții pentru aplicarea HiAP ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
1.5. Etapele instituționalizării HiAP ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
1.5.1. Identificarea nevoilor și priorităților ………………………….. ………………………….. …………… 13
1.5.2. Încadrarea acțiunilor planificate ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
1.5.3. Identificarea unor structuri și procese de suport ………………………….. …………………… 14
1.5.4. Facilitarea evaluării și angajamentului ………………………….. ………………………….. ……… 14
1.5.5. Asigurarea monitorizării, evaluării șii raportării ………………………….. ……………………… 14
1.5.6. Construirea capacității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 15
1.6. Etapele aplicării HiAP la nivel de politică publică ………………………….. ………………………….. …… 15
1.7. Rolul sectorului sănătatii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 16
1.8. Perspective de introducere a HiAP în România ………………………….. ………………………….. ……… 18
1.8.1. Cadrul legal de implementare ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
1.8.2. Structurile intersectoriale existente ………………………….. ………………………….. ………….. 20
1.8. Exemple din experiența unor state care aplică HiAP ………………………….. ………………………….. . 22
1.8.1. Experiența Finlandei – instituționalizarea HiAP la nivel national și local ……………. 22
1.9.2. Experiența Suediei – HiAP pentru reducerea numărului victimelor accidentelor
rutiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 25

1.9.3. Experiența Danemarcei – Dezvoltarea politicii de sănătate în municipalitatea
Esbjerg ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
1.9.4. Experiența Statului Washington – Consiliul pentru Sănătate ca structură HiAP … 26
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
Capitolul II. Evaluarea impactului asupra sănătății (HIA) ca instrument al HiAP. Modele ………………. 28
2.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 28
2.2. Cauze fundamentale cu impact asupra sănătății umane ………………………….. ……………………… 28
2.3. Caracterizarea, principiile și el ementele HIA ………………………….. ………………………….. …………. 29
2.3.1. Caracteristici cheie ce definesc HIA ………………………….. ………………………….. …………………… 31
2.3.2. Funcțiile HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 32
2.3.3. Beneficii si limite ale HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 32
2.3.4. Factorii de comandă, execuție și utilizatori potențiali ai HIA ………………………….. …………….. 33
2.4. Categorii de HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 35
2.5. Principalele concepte și instrumente aplicate în HIA ………………………….. ………………………….. 37
2.5.1. Determinanții pentru sănătate ………………………….. ………………………….. …………………………. 38
2.5.2. Profilul de sănătate al comunității ………………………….. ………………………….. …………………….. 41
2.5.3. Forța probantă a dovezilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 43
2.6. Etapele HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 44
2.6.1. Etapa de screening ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 44
2.6.2. Etapa de scoping (definire a domeniului) ………………………….. ………………………….. …………… 46
2.6.3. Etapa de evaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 46
2.6.3.1. Colectarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 47
2.6.3.2. Analiza impactului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 47
2.6.4. Etapa de elaborare a recomandărilor ………………………….. ………………………….. ………………… 48
2.6.5. Etapa de raportare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 49
2.6.6. Etapa de monitorizare și evaluarea procesului HIA în ansamblu ………………………….. ……….. 50
2.6.6.1. Monitorizarea pro cesului HIA ………………………….. ………………………….. ………………………… 50
2.6.6.2. Evaluarea procesului HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 50
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 53
Capi tolul III. F olosirea unor aplicatii IT pentru HIA ………………………….. ………………………….. …………… 58
3.1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 58
3.2. INSTRUMENTE, APLICATII, MODELE HIA ………………………….. ………………………….. ……………….. 58
3.2.1. DYNAMO -HIA (DYNamic MOdeling for Health Impact Assessment) ………………………….. …… 58
3.2.2. Analytica 101 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 63

3.2.3. CheemSTEER (Chemical Screening Tool for Exposures and Environ mental Releases) ……….. 67
3.2.4. COBRA – CO-Benefits Risk Assessment Health Impacts Screening and Mapping Tool ……….. 70
3.2.5. DisMod II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 72
3.2.6. E -FAST – Exposure and Fate Assessment Screening Tool Version ………………………….. ……….. 73
3.2.7. ITHIM (Integrated Transport and Health Impact Modelling Tool) ………………………….. ………. 76
3.2.8. HEM -3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 78
3.2.9. Health Disparities Calculator (HD*Calc) ………………………….. ………………………….. ……………… 82
3.2.10. EXAMS (Exposure Analysis Modeling System) ………………………….. ………………………….. …… 84
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 85
Capitolul IV. Instituționalizarea și implementarea HIA în Europa și în lume ………………………….. …….. 86
4.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 86
4.2. Instituționalizarea HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 86
4.2.1. Modelul 1 de abordare legislativă: Prin solicitare, susținere și promov are a utilizării HIA. … 87
4.2.2. Modelul 2 de abordare legislativă: ………………………….. ………………………….. ……………………. 91
4.3. Implementarea HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 91
4.4. Experiența mondială în instituționlizarea și implementarea HIA ………………………….. ………….. 93
4.4.1. Canada ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 93
4.4.2. Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 94
4.4.2.1. Directivele pentru evaluarea impactului asupra mediului (EIA și SEA) …………………………. 95
4.4.3. Statele Unite ale Americii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 99
4.4.4 Australia si Noua Zeelandă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 101
4.5 Studii de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 102
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 107
Capitolul V. Abordari metodologice referitoare la HIA ………………………….. ………………………….. ……. 117
5.1. Modele, metode și proceduri aplicate pentru HIA ………………………….. ………………………….. .. 117
5.1.1. Modelele (taxonomia HIA) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 117
5.1.2. Metode și proceduri HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 119
5.2. Determinanții pentru sănătate luați în considerare în cadrul unui proces HIA ………………….. 122
5.3. Abordări metodologice ale HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. 125
5.3.1. Abordarea EHIA integrat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 125
5.3.2. Alte abordări conexe evaluării impactului asupra sănătății ………………………….. …………….. 129
5.3.2.1. Evaluarea riscurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 129
5.3.2.2. Evaluarea ciclului de viață (LCA) ………………………….. ………………………….. …………………… 131
5.3.2.3. Evaluarea impactului asupra mediului ………………………….. ………………………….. …………… 131

5.3.2.4. Evaluarea strategică de mediu (SEA) ………………………….. ………………………….. …………….. 132
5.3.2.5. Evaluarea impactului social (SIA) ………………………….. ………………………….. ………………….. 132
5.3.2.6. Evaluare integrată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 133
5.3.2.7. Alte abordări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 134
5.4. E lemente esentiale pentru HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. 134
5.5. Reguli generale pentru HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 135
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 136
Capitolul VI. Comunicare si echitate în HIA ………………………….. ………………………….. …………………… 141
6.1. Strategia de comunicare a HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 141
6.1.1. Participarea părților interesate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 141
6.1.2. Timpul și guvernanța procesului HIA ………………………….. ………………………….. ……………….. 143
6.1.3. Instruirea părților implicate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 143
6.1.3.1. Instruirea profesioniștilor din domeniul sănătății publice ………………………….. …………….. 143
6.1.3.2. Instruirea planificatorilor și a factorilor de decizie ………………………….. ………………………. 144
6.1.4. Comunicarea constatărilor unui studiu HIA ………………………….. ………………………….. ………. 144
6.2. Echitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 145
6.2.1. Princip iile care stau la baza EFHIA ………………………….. ………………………….. …………………… 146
6.2.2. Componentele cadrului EFHIA ………………………….. ………………………….. ………………………… 146
6.2.3. Instrumente pentru măsurarea (metrica) echității în HIA ………………………….. ……………….. 148
6.2.3.1. Utilizarea instrumentelor pentru măsurarea echității în HIA – metrici de echitate HIA … 149
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 151
Capitolul VII. Contextul din Romania ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 154
7.1. Strategii și politici care contin elemente de HIA si domeniile in care sunt integrate ………….. 154
7.2. Evaluarea impactului asupra mediului ………………………….. ………………………….. ………………… 154
7.3. Evaluarea impactului asupra sănătății ………………………….. ………………………….. ………………… 157
7.4. Structuri responsabile și atrib uții; niveluri de autoritate/decizie ………………………….. ………… 157
7.5. Rezultatele cercetării calitative ………………………….. ………………………….. ………………………….. 158
7.5.1. Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 158
7.5.2. Analiza datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 159
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 165
Capitolul VIII. Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. …………………………. 166
8.1. Concluziile revizuirii literaturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 166
8.2. Recomandări ca urmare a revizuirii literaturii ………………………….. ………………………….. ……… 167
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 168

Ghid de interviu care poate fi folosit ca bază pentru discuții și luarea deciziilor de către p ersoanele
care punctează HIA cu ajutorul metricilor de echitate ………………………….. ………………………….. … 168
ANEXA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 177
LEGISLAȚIE PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ………………………….. …………… 177
ANEXA 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 179
LEGISLAȚIE PENTRU EV ALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII ………………………….. ………….. 179

I
Lista de Figuri

Figura 1 – Diagrama de flux pentru revizuirea sistematică a literaturii HIA in activitatea 1 ………………. 5
Figura 2 – Impactul HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 30
Figura 3 – Strategii Europene pentru combaterea inechităților sociale în domeniul sănătății …………. 39
Figura 4 – Structura unui profil de sănătatecomunitar ………………………….. ………………………….. ……… 42
Figura 5 – Ierarhia dovezilor HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 43
Figura 6 – Ghid dezvoltare instrumente pentru colectarea datelor ………………………….. …………………. 52
Figura 7 – Parteneri asociati Dynamo HIA ………………………….. ………………………….. ……………………….. 59
Figura 8 – Schema grafica tip piramida in functie de boala, avand ca date populatia …………………….. 61
Figura 9 – Schema grafica in f unctie de boala si durata de viata, avand ca date populatia ……………… 61
Figura 10 – Prevalenta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 62
Figura 11 – Mortalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 62
Figura 12 – Diagrama – Analiza de risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 63
Figura 13 – Diagrama – amenintari virale asupra populatiei ………………………….. ………………………….. 64
Figura 14 – Diagrama – Markov Chain ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 64
Figura 15 – Diagrama – Inchiriat contra cumparat ………………………….. ………………………….. ……………. 65
Figura 16 – Diagrama – model obligatiuni finantare ………………………….. ………………………….. …………. 65
Figura 17 – Diagrama – model de piata ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 66
Figura 18 – Diagrama – model valoare comerciala ………………………….. ………………………….. …………… 66
Figura 19 – Diagrama – model comparare tip cont de pensionare ………………………….. ………………….. 67
Figura 20 – Diagrama – informatii generale ………………………….. ………………………….. …………………….. 68
Figura 21 – Diagrama – proprietati chimice ………………………….. ………………………….. …………………….. 69
Figura 22 – Diagrama – operatii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 69
Figura 23 – Diagrama – Estimare emisii chimice ………………………….. ………………………….. ………………. 70
Figura 24 – Model screening poluare atmosferica ………………………….. ………………………….. ……………. 70
Figura 25 – Creare scenarii in functie de tipul de emisii ………………………….. ………………………….. …….. 71
Figura 26 – Creare scenarii in functie de tipul de emisii – vizualizare in detaliu ………………………….. … 72
Figura 27 – Vizualizare rezultate efecte pe sănătate sub forma de layere ………………………….. ……….. 72
Figura 28 – Interfata grafica DisMod II ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 73
Figura 29 – Interfata grafica E -FAST ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 74
Figura 30 – Schema grafica E -FAST, proprietati chimice ………………………….. ………………………….. ……. 74
Figura 31 – Interfata grafica E -FAST, screening ………………………….. ………………………….. ………………… 75
Figura 32 – Interfata grafica E -FAST, ecran de selectie facilitati ………………………….. ……………………… 75
Figura 33 – Interfata grafica E -FAST, informatii meteorologice si de teren ………………………….. ………. 75
Figura 34 – Interfata grafica E -FAST, nivel expunere la concentratiile chimicale ………………………….. .. 76
Figura 35 – Prezentare generala ITHIM ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 77
Figura 36 – Prezentare generala HE M-3, informatii despre modelul derulat ………………………….. ……. 78
Figura 37 – Prezentare generala HEM -3, informatii despre fisierul de emisii specificat ………………….. 79
Figura 38 – Prezentare generala HEM -3, informatii despre depunere si derulare a emisiilor ………….. 79
Figura 39 – Prezentare generala HEM -3, specificare fisiere depunere si derulare a emisiilor …………. 80
Figura 40 – Prezentare generala HEM -3, specificare informatii aditionale de modelare ………………… 80

II Figura 41 – Prezentare generala HEM -3, specificare domeniului de modelare ………………………….. …. 80
Figura 42 – Prezentare generala HEM -3, specificare optiuni temporare ale variatiei …………………….. 81
Figura 43 – Prezentare generala HEM -3, specificare optiuni temporare ale variatiei selectate ……….. 81
Figura 44 – Prezentare generala HEM -3, vizualizare rezultate pe Go ogle Earth ………………………….. … 81
Figura 45 – Prezentare generala HEM -3, vizualizare statii meteorologice ………………………….. ………… 82
Figura 46 – rezultate HD * Calc. Indicele de concentrare absolută ………………………….. ………………….. 83
Figura 47 – Stadii procese HIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 121
Figura 48 – Modelul în zece pași pentru Evaluarea impactului asupra sănătății ………………………….. 127
Figura 49 – Pașii 1 -6 al evaluării impactului asupra sănătății mediului din cele zece etape …………… 128
Figura 50 – Cadrul EFHIA (dupa Mahoney și colab., 2004) ………………………….. ………………………….. .. 148

III
Lista de Tabele
Tabelul 1 – Termenii de căutare rapidă, criteriile de includere și definiția HIA ………………………….. …… 6
Tabelul 2 – Elemente cheie HIAP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 22
Tabelul 3 – Exemple de factori cheie care determină sănătatea umană ………………………….. ………….. 39
Tabelul 4 – Exemple de impact și efecte asupra sănătăț ii mediului. ………………………….. ………………… 40
Tabelul 5 – Termenii calificativi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 44
Tabelul 6 – Structura unui proiect de raport HIA ………………………….. ………………………….. ……………… 49
Tabelul 7 – Rezultate specifice ale bolii in functie de scenariul moderat ………………………….. …………. 77
Tabelul 8 – Puncte tari – Dialog conunitar ………………………….. ………………………….. …………………….. 118
Tabelul 9 – Puncte tari Analiza cantitativa – Analiza Risc ………………………….. ………………………….. …. 118
Tabelul 10 – Puncte tari model pragmatism birocratic ………………………….. ………………………….. ……. 119

IV
LISTA ABREVIERILOR

AERMOD Atmospheric Dispersion Modeling System
CEDAR Centre for Diet and Activity Research (Centrul pentru Cercetarea
Dietei și Activității Fizice)
CheemSTEER Chemical Screening Tool for Exposures and Environmental
Releases
COBRA – CO Benefits Risk Assessment Health Impacts Screening and Mapping
Tool
DALY Disability -adjusted life years (Ani de viață ajustați cu incapacitate)
DG-ENV Environment Directorate -General – European Commission
DYNAMO -HIA DYNamic MOdeling for Health Impact Assessment
E-FAST Exposure and Fate Assessment Screening Tool Version
EHIA Environmental Health Impact Assessment (Evaluarea impactului
asupra sănătății mediului)
EIA Environmental Impact Assessment (Evaluarea impactului asupra
mediului)
EPHIA European Policy Health Impact Assessment (Evaluarea impactului
de sănătate a politicilor europene)
ESHIA Environmental, Social and Health Impact Assessment (Evaluarea
impactului de mediu, social și de sănătate)
EXAMS Exposure Analysis Modeling System
GIS Geographic Information System
HD*Calc Health Disparities Calculator
HEM Human Exposure Model
HEqIA Health Equity Impact Assessment (Evaluarea impactului de
echitate asupra sănătății)
HIA Health Impact Assessment (Evaluarea Impactului asupra
sănătății)
HiAP Health in All Policies (Sănătate în toate politicile)
IAIA Internațional Association for Impact Assessment (Asociația
Internațional ă pentru Evaluarea Impactului
IMC Indicele de Masă Corporală
ITHIM Integrated Transport and Health Impact Modelling Tool
LCA Life-cycle assessment (Evaluarea ciclului vieții)
NEPA National Environmental Policy Act (Legea Națională a Politicii de
Mediu)
OMS Organizația Mondială a Sănătății
PRAM Policy/Risk Assessment Model (Modelul evaluării politicii/riscului)
SEA Strategic Environmental Assessment (Evaluarea strategică a
impactului de mediu)
SIA Social Impact Assessment (Evaluarea impactului social)
ToR Terms of Reference (Termeni de referință)
UE Uniunea Europeană

V UNCED United Nations Conference on Environment and Development
(Conferința ONU pentru Dezvoltare și Mediu)
USEPA
WHO U.S. Environmental Protection Agency (Agenția SUA de Protecție
a Mediului)
World Health Organization (Organizația Mondială a Sănătății)
WoE Weight of Evidence (Forța probantă a dovezilor)
YLD Years Lived with Disability (Ani trăiți cu incapacitate )
YLL Years of Life Lost (Ani de viață perduți)

VI DEFINIȚII
Analiza cost -beneficiu
O metodă de a analiza avantajele și dezavantajele politicilor sau programelor alternative prin
transformarea tuturor rezultatelor în valori monetare (Bergus și colab., 1995 ).
Analiza cost -eficiență
O metodă prin care se analizează avantajele și dezavantajele politicilor sau programelor
alternative prin transformarea tuturor rezultatelor în valori monetare (Bergusși colab.,1995 ).
Comunitate
În contextul raport ului, acest termen descrie "grupurile de persoane care locuiesc în aceeași
zonă geografică; grupuri de persoane având o istorie, o cultură, o limbă comună; [sau]
cetățeni pentru care guvernele sunt responsabile și cărora guvernele trebuie să le furnizeze
o explicație" (AIDA, 2010 ).
Consolidarea capacităților
Procesul prin care sunt construite abilități și competențe pentru înțelegerea utilizării și
efectuarea unei evaluări a impactului asupra sănătății. Poate include "seminarii de politici
pentru sensibilizarea manager ilor de rang înalt și susținerea schimbării; cursuri de formare
pentru a construi cunoștințe despre metodă și procedură; diseminare; instituționalizare pentru
a permite formarea profesională în instituții și studii de caz și cercetare pentru a construi
abilități de specialitate" (Birley , 2001 ).
Consultare
"Procesul dinamic al dialogului dintre indivizi sau grupuri, bazat pe un adevărat schimb de
opinii și, în mod normal, cu scopul de a influența deciziile, politicile sau programele de acțiune
(RTPI, 2005 )"
Determinanții pentru sănătate
Factorii care influențează starea de sănătate și determină diferențele de sănătate sau
inegalitățile în sănătate. Aceștia includ factori biologici (precum vârsta, sexul și etnia),
comportamentul și stilul de viață (precum fuma tul, consumul de alcool, dieta și activitatea
fizică), mediul fizic și social (precum calitatea locuinței, factorii de stres de la locul de muncă
și poluarea aerului) și accesul la serviciile de îngrijire a sănătății .
Evaluarea ciclului de viață (LCA)
Este o abordare standardizată1 la nivel internațional pentru evaluarea contribuțiilor la
impacturile asupra mediului și la consumul de resurse asociate produselor (bunuri și servicii).
LCA implică patru etape metodologice :
• identificarea scopului și a domeniului de aplicare a studiului;
• compilarea unui inventar al emisiilor relevante și al resurselor utilizate care sunt
asociate cu produsul/serviciul;

1 ISO 14040: Evaluarea ciclului de viață – Principii și orientări

VII • evaluarea impactului implicând diferiți indicatori/diferite teme de mediu (schimbările
climatice, acidifiere, sănătatea umană, utilizare a energiei din surse neregenerabile
etc.)
• interpretarea rezultatelor etapei de inventariere și de impact în raport cu obiectivele
studiului
Evaluarea impactului asupra mediului (EIA)
Procesul de identificare, predicție, evaluare și atenuare a efectelor biofizice, sociale și de altă
natură relevante, ale propunerilor de dezvoltare înainte ca deciziile majore să fie luate și
angajamentele să fie făcute. Este un proces impus de lege în țări din întreaga lume, inclusiv
Romania2și este, de asemenea, utilizat de băncile multilaterale de dezvoltare.
Evaluarea impactului asupra mediului, social și asupra sănătății (ESHIA):
Un proces integrat prin care este evaluat impactul unui proiect asupra mediului, societății,
sănătatii indivizilor și a comunității înconjurătoare. Aceste evaluări se desfășoară în prezent
mai des în industria petrolului, gazelor și industri a minier ă. (IPECA, 2007)
Evaluarea impactului asupra sănătății (HIA)
"Orice combinație de proceduri sau metode prin care o politică sau un program propus poate
fi apreciată cu privire la efectul (efectele) pe care îl poate avea asupra sănătății unei populații
și asupra distribuției efectelor respective în cadrul populației (WHO , 1999)
“… un cadru structurat pentru a mapa întreaga gamă de consecințe a supra sănătății din orice
propunere, indiferent dacă acestea sunt negative sau pozitive. Ajută la clarificarea implicațiilor
așteptate ale unei ac țiuni date și a oricăror alternative luate în considerare asupra sănătății
grupuril or de populație afectate de propunere. Aceasta permite ca sănătatea să fie luată în
considerare la începutul procesului de elaborare a politicilor și, astfel, să se asigure că
impactul asupra sănătății nu este trecut cu vederea.” (WHO , 2002) HIA este un inst rument pe
care departamentele locale de sănătate și alții îl pot utiliza pentru a evalua o singură decizie
propusă și impactul său potențial asupra sănătății (Collins și Koplan, 2009)
Evaluarea impactului de echitate pentru sănătate (Health Equity Impact A ssessments
– HEqIA )
Este o formă specializată de HIA care evaluează impactul unui program, unei politici sau unei
inițiative asupra sănătății unei populații (Centrul Național de Colaborare pentru Politici Publice
Sănătoase). HE qIA analizează impactul unui program sau al unei politici asupra inechităților
în sănătate și/sau asupra populațiilor dezavantajate3.
Forța probantă a dovezilor ( weight -of-evidence )
Abordarea pe baza forței probante înseamnă folosirea unei combinații de informații din mai
multe surse independente pentru a oferi dovezi suficiente în scopul satisfacerii cerinței privind
informațiile.

2Hotărârea nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri
și programe
3National Collaborating Centre for Healthy Public Policy , disponibil la https://www.nccmt.ca/knowledge –
repositories/search/146

VIII Ponderea care ar trebui să fie acordată dovezilor disponibile depinde de factori precum
calitatea datelor, cons ecvența rezultatelor, natura și gravitatea efectelor și relevanța
informațiilor. Abordarea pe baza forței probante necesită utilizarea raționamentului științific și,
prin urmare, este esențial să se asigure o documentație adecvată și fiabilă. Ca principiu
general, cu cât furnizați mai multe informații, cu atât este mai puternică forța probantă (Weed,
2005 ).
Inechitatea în sănătate
Diferente intre starea de sănătate a diferitelor grupuri dintr -o popula ție, datorate efectului
aplicarii unor programe sau politici, care afectează cu precădere categoriile vulnerabile (spre
deosebire de inegalități, care sunt datorate in principiu factorilor legati de oportunităț i de acces
si caracteristici ale grupului – etnie, clasa sociala etc.) (Rudolph și colab., 2013 )

Inegalitatea în sănătate
Diferențe în starea de sănătate sau în distribuția factorilor determinanți ai sănătății între
diferitele grupuri ale populației. Ele apar ca o consecință a diferențelor dintre oportunitățile
sociale și educaționale, resursele finan ciare, condițiile de locuit, hrana, modelele de muncă și
condițiile ocupaționale și accesul inegal la serviciile de sănătate4
Persoane care dețin informații -cheie
Persoane ale căror roluri au ca rezultat cunoștințele sau informațiile relevante pentru proie ct
supus HIA și rezultatele acestuia .
Părți interesate
Orice persoană sau grup care va fi afectat de rezultatul unei decizii. Părțile interesate pot
include comunitatea afectată sau anumite grupuri de interese, indivizi sau organizații care au
o participație economică în rezultat și susținătorii unui proiect.
Pericol de sănătate
Un agent cu potențial de a afecta negati v starea de sănătate (de exemplu, bacterii, toxine,
substanțe chimice).
Plan
În contextul acestei revizuiri, planul este un documen t, adesea adoptat de o entitate
guvernamentală, care descrie un viitor curs de acțiune pentru ca o comunitate să realizeze o
viziune sau un scop dorit. Un plan descrie în mod tipic viziunea și obiectivele unei comunități
sau o problemă care trebuie rezolva tă, include o sinteză sistematică a informațiilor disponibile
pentru a analiza problema și identifică acțiunile viitoare care trebuie luate și viitoarele investiții
care trebuie făcute pentru a aborda problema problemă și pentru a atinge viziunea dorită.
Planurile sunt pregătite și implementate de toate nivelurile de guvernare, dar sunt în mod
special comune la nivelul administrației locale. Planurile includ planuri generale sau
cuprinzătoare, planuri de utilizare a terenurilor, planuri de dezvoltare econom ică și planuri de

4National Institute for Health and Clinical Excellence 2006 HIA Gateway web
site(2006). http://www.hiagateway.org.uk

IX transport. Planurile care fac obiectul evaluării impactului asupra sănătății includ planuri privind
utilizarea terenurilor, infrastructura și gestionarea resurselor naturale5.
Planificarea utilizării terenurilor
Este o "viziune a comunității pentru o dezvoltare viitoare; politicile, obiectivele, principiile și
standardele pe care se bazează dezvoltarea comunității; locația propusă, amploarea și
intensitatea utilizării viitoare a terenului; nevoile de locuințe existente și anticipat e; locația și
tipurile de transport necesare; amplasarea utilităților publice și private; și localizarea
facilităților educaționale, de agrement și culturale, inclusiv biblioteci, spitale, pompieriși de
poliție (EcoTrust Canada , 2009 )
Politica de sănătate publică
Politica de sănătate publică acoperă un spectru larg de promovare, protecție și prevenire a
bolilor, cum ar fi bolile infecțioase, îngrijirea medicală preventivă a tinerilor, promovarea
sănătății sau medicina de criză și de dezastre. Politica de s ănătate publică fundamentală este
un concept general conform căruia sănătatea publică nu ar trebui să fie atribuită strict unei
autorități sau unui sector, ci integrată în toate activitățile guvernului.
Program
Termenul se referă de obicei la un grup de a ctivități care sunt concepute pentru a fi
implementate în scopul atingerii obiectivelor politice (Ritsatakis, 2000 ).
Promotor de sănătate
Un agent cu potențial de a spori starea de sănătate (de exemplu, antioxidanți, constituenți ai
plantelor medicinale).
Promovarea sănătății
Promovarea sănătății este procesul de a permite oamenilor să sporească controlul și să -și
îmbunătățească sănătatea. Sănătatea este văzută ca o resursă pentru viața de zi cu zi, nu
numai pentru scopul de a trăi. Promovarea sănătății nu este doar responsabilitatea sectorului
sănătății, ci depășește stilul de viață sănătos spre bunăstare.
Sănătatea în toate politicile – HiAP
HIAP este o abordare intersectorială a politicilor publice care ia în considerare în mod
sistematic imp licațiile deciziilor asupra sănătății în scopul evitării efectelor negative ale
acestora și al îmbunătățirii sănătății și accesului echitabil la sănătate în rândul populației
(OMS , 2014).
Rezultatele în sănătate
O schimbare a stării de sănătate a unei pers oane, a unui grup sau a unei populații care poate
fi atribuită unei intervenții planificate sau unei serii de intervenții, indiferent dacă o astfel de
intervenție a avut drept scop schimbarea stării de sănătate.
Riscul de sănătate
Indică măsura în care potențialul unui pericol poate fi realizat.

5 National Research Council.Committee on Health Impact Assessment.(2011)Improving Health in the United
States: The Role of Health Impact Assessment.The National Academies Press.
[online] https://www.tphlink.com/uploads/1/1/4/0/11401949/hia_nrc_guidelines.pdf

X Sănătatea
Constituția Organizației Mondiale a Sănătății consideră sănătatea în general și afirmă că
"sănătatea este o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă și nu doar absența
bolii sau a inf irmității " (WHO 1946, p. 100). Deși există multe definiții ale sănătății – mai puțin
expansive decât definiția OMS – există un consens în creștere că sănătatea la nivel individual
și de populație este influențată de o combinație de factori genetici, compor tamentali, sociali,
economici, politici și de mediu .
Sănătatea mediului
“Acele aspecte ale sănătății și ale îmbolnăvirilor la om care sunt determinate de factorii din
mediu. (WHO , 1999)
Sănătatea mediului include atât efectele patologice directe ale subst anțelor chimice, radiațiilor
și anumiților agenți biologici, cât și efectele (adesea indirecte) asupra sănătății și bunăstării în
relație cu mediul fizic, psihologic, social și cultural, care include locuințele, dezvoltarea
urbană, utilizarea terenurilor ș i transportul (Novice , 1999 ).
Sistem de Informare Geografică (GIS)
GIS este o colecție integrată de programe informatice și de date utilizate pentru a vizualiza și
gestiona informații legate de locații specifice, pentru a analiza relațiile spațiale și procese
spațiale model (Wade și colab., 2011 ). Majoritatea datelor din domeniul sănătății publice au o
componentă spațială (locație), la care GIS adaugă o dimensiune grafică și analitică puternică
prin reunirea triadei epidemiologice fundamentale a persoan ei, a timpului și a locului adesea
neglijat6.

Strategie
Termenul se referă, de obicei, la o serie de linii generale de acțiune destinate atingerii unui
set de ținte și obiective stabilite în cadrul unei politici sau a unui program (Ritsatakis, 2000 ).

6 Public Health Agency of Canada. GIS for Public Health Practice. http://www.phac -aspc.gc.ca/php -psp/ccph –
cesp/pdfs/cc -manual -eng090407.pdf

XI REZUMAT
Deși există o literatură recentă, relativ bogată despre abordarea sănătății în toate politicile
(HiAP ) în politicile naționale și locale, despre etapele și condițiile care asigură succesul
instituționalizării acestei abordări , sunt relativ puține țări care își orientează procesul
decizional în funcție de impactul pe care propunerile de politici, programe și proiecte le au
asupra sănătății populației și a disparităților în starea de sănătate între diferite grupuri
populaționale . Procesul prin care HiAP a fost integrat în decizia politică în alte țări a fost unul
dintre focusurile acestui raport . Printre altele, autorii au urmărit să sintetizeze modele de bune
practici și să inventarieze contexte care au făcut posibilă aplicarea HiAP în alte țări și să
analizeze contextul local care ar favoriza o implementare sistematică a acestei abordări în
România. Pentru că HiAP și instrumentul cel mai folosit de aplicare a acesteia, evaluarea
impactului asupra sănătății ( HIA), nu pot fi conc epute separat, cea mai mare parte a
conținutului acestui material este dedicată modului de integrare a informațiilor privind HIA în
politică, în special instrumentel or și mecanismel or prin care această integrare poate fi
realizată.
Evaluarea impactului as upra sănătății (HIA) este un proces sistematic care poate fi folosit de
profesioniștii din domeniul sănătății publice pentru a examina efectele potențiale ale unei
politici, plan, program sau proiect care provin e din afara sectorului sănătății. HIA are scopul
de a ajuta factorii de decizie să maximizeze câștigurile pentru sănătate și să reducă
inegalitățile. Acest lucru se reflectă în numărul mare de HIA care se desfășoară la nivel local
și regional în diferite țări, prin promovarea HIA în numeroase docu mente de politici naționale
și prin înființarea unor structuri specializate pentru HIA. Aceste abordări ale HIA diferă în
funcție de scopul evaluării și de contextul national, regional sau local, iar metodologiile de
evaluare sunt distincte. În Romania ana liza problemelor de sănătate se desfășoară în
contextul evalurii impactului asupra mediului (EIA) , în mod neunitar și fără o metodologie
specifică . Raportul a urmărit analiza acestor modele cu aplicabilitate limitată la anumite
scopuri și provocările acest ora, in vederea abordarii unei metodologii unitare, necesară pentru
a avansa spre practica de rutină în Romania.

1 INTRODUCERE
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a fost, în ultima decadă, promotorul fervent al
includerii sănătății în toate politicile (health in all policies – HiAP). Progrese evidente în
această direcție au fost făcute odată cu preluarea de către Finlanda a președinției Consiliului
Europei, în 20 06, și promovarea subiectului pe agenda publică a UE. Principalele politici
vizate sunt cele de dezvoltare și mediu, sectoare cu impact puternic asupra sănătății.
Preocuparea pentru diminuarea efectelor negative ale politicilor, planurilor și proiectelor
asupra sănătății populației a pledat pentru includerea unei componente de sănătate în
evaluările de impact. În mai multe țări europene, evaluarea impactului de mediu (EIA)
(Cooper -Weil și colab., 1990) include, implicit sau explicit, o componentă de sănătate.
Se recunoaște acum că majoritatea influențelor asupra sănătății publice nu se află în sectorul
sănătății și că sănătatea publicului poate fi influențată de multe domenii de politică publică
care nu au fost evaluate în mod tradițional pentru impactul lor a supra sănătății. Acest lucru a
condus la elaborarea evaluării impactului asupra sănătății (HIA), o abordare a evaluării
efectelor asupra sănătății ale politicilor, programelor, proiectelor în vederea minimizării
impactului negativ și creșterii impactului p ozitiv al acestora . Health Impact Assessment (HIA)
este instrumentul principal de aplicare a HiAP și poate fi cea mai bună metodă de obținere a
datelor de bază pentru monitorizarea pe termen lung a impactului infrastructurii și dezvoltării
la scară largă a supra sănătății ( Hughes și Hunter, 1970 ).
Metodologia HIA poate fi aplicată și pentru cuantificarea impactului politicilor economice și
sociale asupra sănătății. Relația dintre starea de sănătate și factorii macroeconomici este
complexă și adesea sunt difi cil de măsurat efectele asupra sănătății ale activității economice
în țările mai puțin dezvoltate (OMS, 1993). HIA poate fi utilizată în aproape orice situație în
care un proiect sau o politică are implicații asupra sănătății.
Raportul este împărțit în opt capitole. Primul capitol tratează conceptul de HiAP, condițiile
pentru instituționalizarea acestuia, etapele implementării, perspectivele de introducere a
abordării în România și exemple din alte state. Capitolul al doilea și restul materialului tratează
HIA ca instrument de aplicare a HiAP. Pornește cu un istoric al HIA, cu rădăcini în evaluarea
impactului social și de mediu, continuă cu elemente definitorii și etape și oferă studii de caz
din alte state. Capitolul al treilea este dedicat unor modele IT – HIA orientate pe diverse
probleme de sănătate. Capitolul al patrulea analizează posibilitățile de instituționalizare a HIA
prin reglementare, comunitate de practice sau ad -hoc, susținute de asemenea de exemple
din alte state. Capitolul cinci oferă informa ții despre abordările metodologice în HIA și
paradigmele cărora li se subsumează. Următorul capitol tratează comunicarea HIA și
chestiunile legate de echitate în evaluarea de impact asupra sănătății, cu accent pe reducerea
diferențelor între grupurile vuln erabile și restul populației. Capitolul șapte este orientat spre
contextual din România, începând cu cadrul de reglementare a HIA, structur i și roluri și opinia
unor actori cheie față de posibilitatea instituționalizării HiAP și HIA, rezultată în urma
interviurilor. Raportul se încheie cu o serie de concluzii și recomandări care vizează
avansarea HiAP și mai ales HIA în practicile curente.

2 METODOLOGIE

Revizuirea literaturii
Justificarea revizuirii
Revizuirea literaturii oferă o perspectivă importantă asupra unui anumit subiect științific. Ea
compilează cercetări publicate pe un subiect, analizează diferite surse de cercetare și
analizează critic aceste surse7. O revizuire a l iteraturii poate fi argumentativă, integrativă,
istorică, metodologică, sistematică sau teoretică, iar aceste abordări pot fi adoptate în funcție
de tipurile de analiză dintr -un anumit studiu8. Revizuirea sistematică oferă o evaluare
imparțială a acestor s tudii (Siddaway,2014 ).O revizuire sistematică este, prin urmare, o
cercetare de sine stătătoare și, prin natura sa, este capabilă să abordeze întrebări mult mai
largi decât pot fi realizate vreodată de studii empirice (de exemplu, descoperirea conexiunilor
dintre multe constatări empirice (Baumeister și Leary1997) .
Obiectivele revizuirii
Prezenta revizuire are drept scop cercetarea literaturii disponibile pentru a oferi un cadru
practic de introducere a HiAP în România, respectiv de realizare a HIA pentru proiecte de
infrastructură și dezvoltare. Am urmărit în special identificarea celor mai bune modele si
practici de elaborare a unei metodologii generice standard pentru HIA și aplicarea acesteia la
proiectele, programele, acțiunile și politicile naț ionale selectate.
Ne propunem ca materialul să ofere orientări de bună practică pentru efectuarea evaluări i
impactului potențial asupra sănătății (HIA) unei comunități, ca rezultat al dezvoltării unui
proiect.
Revizuirea are trei obiective:
✓ Să prezinte abo rdări metodologice pentru a evalua și a aborda potențialele efecte asupra
sănătății comunitare care ar putea fi întâlnite în mod obișnuit în dezvoltarea sau revizuirea
proiectelor existente sau viitoare
✓ Să ajute la dezvoltarea termenilor de referință (TOR) care ar putea fi necesari pentru
efectuarea HIA
✓ Să contribuie la includerea aspectelor legate de impactul asupra sănătății în procesul de
evaluare a impactului social și impactul asupra mediului.
Tehnici de revizuire
O revizuire sistematică este un rezumat al literaturii medicale care folosește metode explicite
și reproductibile pentru a căuta în mod sistematic, pentru a evalua critic și pentru a sintetiza
o problemă specifică. Aceasta sintetizează rezultatele mai multor studii și rapoarte p rimare
legate unul de celălalt, folosind strategii care reduc erorileși erorile aleatorii (Cook și colab.,
1997 ). În acest scop, recenziile sistematice pot sau nu să includă o sinteză statistică numită
meta -analiză , dacă studiile sunt suficient de apropiate, astfel încât combinarea rezultatelor lor

7What is a literature review? University of Missouri Libraries. to Literature Reviews.
2016 http://libraryguides.missouri.edu/literaturereview
8The literature review. University of Southern California Libraries. Literature Literature.
http://libguides.usc.edu/c.php?g=235034&p=1559822 Retrieved. 2016

3 să fie semnificativă (Clarke, 2007 ). Rapoartele sistematice aderă la un design științific strict
bazat pe metode explicite, pre -specificate și reproductibile. Din acest motiv, atunci când sunt
realizate corespunzăto r oferă estimări fiabile cu privire la efectele intervențiilor, astfel încât
concluziile să fie susținute. Analizele sistematice pot fi utilizate în cazul în care cunoștințele
lipsesc. Acest lucru poate fi apoi folosit pentru a ghida cercetarea viitoare. A nalizele
sistematice se efectuează în mod obișnuit în domeniile testelor clinice (diagnostic, screening
și prognostic), intervențiile în domeniul sănătății publice, efectele adverse (vătămare),
evaluările economice (cost) și cum și de ce funcționează inter vențiile (Centre for Reviews and
Dissemination , 2009 ).
Revizuirile sistematice oferă patru avantaje (Egger și colab., 2001 ).
1. probabilitatea de eroare în cercetare este mai redusă printr -o revizuire sistematică
2. încrederea în ceea ce se poate aștepta de la o intervenție este mai mare prin revizuire
sistematică decât un studiu individual (adică se mărește precizia)
3. utilizarea unei revizuiri sistematice existente constituie o utilizare mai eficientă a timpului,
deoarece literatura de specialitate a fost deja i dentificată, selectată, evaluată și sintetizată
într-un mod sistematic și transparent; utilizatorii potențiali de cercetare se pot concentra
astfel pe evaluarea aplicabilității locale a unei revizuiri și pe colectarea și sintetizarea altor
tipuri de inform ații, cum ar fi informații de rutină privind sănătatea.
4. o revizuire sistematică poate fi contestată mai constructiv decât un studiu individual,
deoarece dezbaterea se va concentra mai degrabă pe evaluare și sinteză decât pe motivul
pentru care un studiu a fost identificat și selectat în raport cu altele.
Structura revizuirii
O analiză detaliată și actuală a datelor constituie fundamentul unei HIA corespunză toare și
ajută la identificarea aspectelor care necesită o cercetare ulterioară.
Atunci când este posibil, datele primare ar trebui să fie reanalizate în mod critic. Datele
documentare sunt completate prin discuții și consultări cu autoritățile locale, liderii comunității
și furnizorii de servicii medicale.
Metodologia HIA este în prezent în curs de dezvoltare, iar relația dintre metodele HIA și
rezultatele acestora și cele mai eficiente metode de realizare a HIA sunt încă pe scară largă
cercetate. Această revi zuire a literaturii a fost efectuată pentru a identifica exemple existente
de HIA în practică. În special, am dorit să stabilim dacă o serie largă de HIA de politici,
programe sau proiecte au fost deja efectuate până în prezent și ce metode au abordat. De
asemenea, am dorit să determinăm dacă rezultatele evaluărilor impactului asupra sănătății
(HIA) au fost validate prin urmărirea pe termen lung.
O analiză sistematică a evaluărilor impactului asupra sănătății (HIA) din unele state a fost
realizată pentru a obține o imagine clară a modului în care acestea sunt implementate la nivel
național și pentru a identifica domeniile potențiale pentru îmbunătățirea comunității de practici
HIA.
S-a elaborat un cadru de revizuire pentru a documenta în mod sistematic:
• organizațiile implicate în desfășurarea HIA;
• sursele de finanțare;
• tipurile de decizii la nivelul comunității;
• datele, instrumentele și modelele utilizate;
• nevoile de date autoidentificate;

4 • metodele de implicare a părților interesat e;
• căileși obiectivele;
• caracterizarea impactului;
• rezultateleși recomandările decizionale;
• măsurile de monitorizare și urmărire;
• metodele de prioritizare utilizate;
• eficacitatea HIA;
• realizarea elementelor minime ale HIA;
• domeniile care ne cesită îmbunătățire; și
• identificarea celor mai bune modele IT si practici.
Rezultatele analizelor sistematice ale HIA au fost înregistrate, fiind ulterior sintetizate pentru
a identifica situația practicii HIA în Romania si in unele state ale lumii, cel e mai bune practici
în HIA și domeniile potențiale de îmbunătățire.
Strategia de cautare
Realizarea unei revizuiri sistematice depinde în mare măsură de sfera de cuprindere și de
calitatea articolelor incluse; astfel, este posibilă o modificare a protocolu l inițial de revizuire pe
parcursul desfășurării revizuirii.
Înainte de revizuirea sistematică a literaturii, a fost efectuată o căutare a domeniului de
aplicare pentru a determina conceptele -cheie și pentru a identifica principalele surse de date.
Sursele utilizate pentru revizuire au constat în literatură disponibilă online și pe suport de
hartie, publicată în perioada 1970 -2018 – fiind identificate din sursele literaturii gri de
specialitate, apoi au fost analizate și compartimentate, folosind termeni de căutare în engleză
și franceză. Termenii de căutare folosiți pentru a identifica literatura relevantă sunt detaliați în
Tabelul 1.
Un total de 308 articole au fost identificate în timpul primului screening și evaluate pe baza
titlului articolului și apoi pe baza rezumatului. După gruparea și evaluarea eligibilității, au fost
descărcate și analizate în detaliu 298 articole cu text integral și un grup final de 292 a fost
inclus în această revizuire.
Revizuirea a inclus evaluări retrospective și prospective p rivind impactul asupra sănătății
(definit pe larg) al politicilor, programelor și proiectelor din afara sectorului sănătății. Nu au
fost incluse studii privind impactul unor astfel de politici și proiecte asupra îmbolnăvirilor. Acest
lucru nu înseamnă că a cestea nu sunt relevante în evaluarea impactului asupra sănătății; dar
am dorit mai degrabă să identificăm studiile generale privind impactul asupra sănătății, care
au evaluat impactul mai larg al proiectelor sau al politicilor asupra sănătății, utilizând o serie
de indicatori.
Două recenzii rapide au identificat instrumentele și metodologiile existente de evaluare a HIA.
Pe baza căutarilor pentru revizuirile sistematice (Centre for Reviews and Dissemination ,
2008 ), recenziile rapide au implicat căutări pe baze de date electronice utilizând termeni de
căutare predefiniți, criterii de includere și excludere și o definiție a HIA (tabelul 1); căutări
suplimentare în site -urile dedicate HIA (de exemplu, HIA Gateway, HI A Connect și HIA OMS),
site-uri web ale ministerelor sănătății din diverse țări și grupuri HIA, inclusiv grupuri virtuale

5 (ECHP -HIA9, HIA -net10, HIA / IAIA11, baze de date academice). Cu ajutorul întrebărilor
personale, a fost utilizată o abordare de tip snowballing pentru identificarea contactelor
ulterioare.
Au fost efectuate căutări în următoarele baze de date: MEDLINE via PubMed12,Google
Scholar, baza de date cu literatura gri SIGLE13, EMBASE14, HSEline15, ERIC16, HMIC
database17.PubMed utilizează termeni de i ndexare (nu numai termenii MeSH18, ci și cuvintele
cheie), astfel încât căutarea trebuie să fie mai restrictivă decât în cazul căutării Scopus pentru
a reduce numărul de fals pozitive; în consecință, "mecanismul" este inclus în acest șir de
căutări, dar nu în cel aplicat Scopus.

Figura 1 – Diagrama de flux pentru revizuirea sistematică a literaturii HIA in activitatea 1

9European Centre of Health Policy (WHO Brussels) [Footnote 11]
10 UK HIA group
11 International Association for Impact Assessment
12 arhiva full -text gratuită a literaturii de specialitate din domeniul biomedical și științelor vieții la
Biblioteca Națională de Medicină a SUA (NIH / NLM).
13System for Information on Grey Literature in Eur ope
14Excerpta Medica dataBASE
15 Health and Safety Executive database
16Education Resources Information Center
17Health Management Information Consortium
18Medical Subject Headings -este tezaurul vocabular controlat NLM folosit pentru indexarea articolelor
în PubMed
Articole identificate prin Google Scholar/Scopus
n=
Articole identificate prin PubMed
n=
Total articole identificate
n =
Screening articole dupa titlu
n =
Articole excluse dupa titlu
n =
Screening articole dupa rezumat
n =
Articole excluse dupa rezumat
n =
Articole excluse dupa continut
n =
Articole selectate dupa continut
n =
Articole incluse in revizure
n =
IDENTIFICARE
SCREENING
ELIGIBILITATE

6 Termeni de cautare.
Tabelul 1 – Termenii de căutare rapidă, criteriile de includere și defini ția HIA
Health Impact Assessment methodology
Health Impact Assessment procedure
Health Impact Assessment process
Health Impact Assessment method
Health Impact Assessment legislation
Health Impact Assessment tool
Health Impa ct assessment guide
Health Impact Assessment guidance
Health Impact Assessment model
Health Impact Assessment technique
Health in all policies
HiAP
Health equity
Health in All Policies strategies
determinants of health
Evaluarea impactului asupra sanatatii
Legislatie, politici
European Policy Health Impact
Assessment
healthy public policy HIA methodology
HIA procedure
HIA process
HIA method
HIA legislation
HIA tool
HIA guide
HIA guidance
HIA model
HIA technique
HiAP strategies
Determinanti pentru sănătate
Romania, European Union, WHO, World
Bank, USA, Canada, New Zeeland, Australia
EPHIA
Politici publice de sănătate
Criterii de excludere/includere
Sunt incluse rapoarte privind studiile prospective care au evaluat impactul deciziilor politice
din sănătate. Descrierile studiilor de caz în articole și revizuiri publicate au fost utilizate doar
dacă au conținut informații suficiente, au avut o propunere specială relevantă pentru sănătate.
o Documente în limba engleză, franceză și română
o Data de publicare – ulterior anului 1990
o Articole publicate care conțin informații detaliate privind instrumentele de screening HIA
și metodologiile HIA.

7 o Peer -review -uri, rapoarte din literatura gri19, ghiduri și studii de caz care conțin informații
detaliate despre instrumente de screening HIA și metodologii HIA.
o Instrumentele de screening HIA și metodologiile HIA care îndeplinesc o definiție largă a
HIA
o Metodologii si ghid uri care oferă sfaturi suficient de detaliate pentru a derula sau organiza
o evaluare a impactului asupra sănătății, pe baza unei propuneri, indiferent de domeniu
Cercetarea calitativă
Cercetarea calitativă a fost folosită complementar analizei literaturii, ca sursă de informații
legate de contextul national în care se urmărește instituționalizarea abordării sănătății în toate
politicile, și de practicile actuale de analiză a impactului proiectelor de mediu asupra sănătății.
Scopul cercetării cal itative a fost de a evidenția opinia unor stakeholderi implicați în structuri
legate de promovarea sănătății, mediu și dezvoltare durabilă asupra posibilităților de aplicare
a sănătății în toate politicile și asupra evaluărilor de impact ca instrumente de aplicare a HiAP,
dar și de a obține informațiile necesare pentru studiul de caz despre elaborarea și adoptarea
legislației antitutun în România, ca exemplu de HiAP.
Metodologia a constat în 20 de interviuri semistructurate cu actori relevanți pentru temati ca
aleasă (HiAP și HIA), respectiv angajați ai autorităților publice centrale (10 interviuri), ai
organizațiilor interguvernamentale, ONGurilor și ai mediului academic (alte 10 interviuri), cu
durata de aproximativ o oră fiecare. Selecția persoanelor inter vievate s -a făcut initial pe baza
unor recomandări, apoi prin metoda bulgărelui de zăpadă, până am ajuns la numărul
specificat. Am considerat că numărul este suficient pentru a oferi o diversitate de opinii și
perspective asupra temelor analizate, fără a a junge la saturație. Au fost folosite trei variante
de ghiduri de interviu: una pentru reprezentanții instituțiilor publice, alta pentru ONGuri și cea
de-a treia pentru studiul de caz privind adoptarea legislației antitutun în România. Datele
rezultate au fost grupate ulterior pe teme cum sunt: context national/ internațional , factori
pozitivi, obstacole, partener, instituții implicate, coordonare, participare, resurse, finanțare,
proces, etape etc., apoi analizate și sintetizate în funcție de conținut. Au r ezultat următoarele
teme majore: context, actori interesați, politici și teme de interes, structuri, responsabilități,
proces. Informațiile obținute în urma interviurilor au fost ulterior validate prin discuții informale
cu factori de decizie și persoane i dentificate ca având un rol important în demersul de aplicare
a HiAP și HIA.

Limit ări
Metodologia folosită a restrâns analiza la stakeholderi importanți pentru HiAP și HIA, dar nu
a luat în considerare, spre exemplu, opinia populației față de cele două t eme. Cercetarea
calitativă are caracter exploratoriu iar rezultatele și concluziile nu pot fi extinse asupra tuturor
instituțiilor, sectoarelor și temelor identificate, reprezentând în esență opiniile unor actori cheie

19materiale și cercetări produse de organizații în afara canalelor tradiționale de publicare și distribuție
comerciale sau academice. Tipurile de publicații de literatură gri tipice includ rapoarte (anuale, de
cercetare, tehnice, proie cte, etc.), documente de lucru, documente guvernamentale, lucrări albe și
evaluări. Organizațiile care produc literatură gri includ departamente și agenții guvernamentale,
societatea civilă sau organizații neguvernamentale, centre academice și departamente , companii
privateși consultanți . Literatura gri poate fi dificil de descoperit, accesat și evaluat, dar acest lucru poate
fi abordat prin formularea strategiilor de căutare temeinică

8 selectați conform metodei bulgărelui de zăpadă, care ar putea favoriza o anumită optică, în
defavoarea altora. De asemenea, nu au fost prevăzute metode ca focus grupurile și
observația în timpul unor evenimente/ședințe publice pe subiecte legate de HiAP și HIA
datorită dificultăților de a le organiza în termenul foarte scurt alocat revizuirii literaturii și
cercetării calitative (iulie – septembrie 2018). În plus, ambiguitățile conceptuale datorate lipsei
de exercițiu a reprezentanților instituțiilor și organizațiilor din România de a opera c u noțiuni
cum sunt sănătatea în toate politicile publice și evaluarea impactului asupra sănătății au
constituit un alt element limitativ.
Limitările se datorează și modalităților de selecție a literaturii analizate, de exemplu
neutilizarea în căutarea în bazele de date studiate a sintagmei „ health inequalities” , care au
exclus unele lucrări din literatura internațional ă, cum ar fi cele despre inegalitățile în sănătate.
Alte limitări sunt datorate posibilităților de analiză a autorilor , timpului limitat și factorilor
subiectivi precum interpretarea datelor.
Aspecte etice
În revizuirea literaturii, autorii au încercat să asigure pe cât posibil imparțialitatea în selecția
surselor și materialelor prin căutarea după multiple cuvinte cheie în bazele de date și
publicațiile unor organizații internațional e.
A fost aplicat un proces algoritmic de etape deductive – prin creerea unuidomeniu de captare
foarte mare, care ulterior a fost redus prin încorporarea criteriilor de excludere și includere,
aplicab ile titlurilor sau vocabularului de control. Acest proces de utilizare a strategiilor de
căutare documentate este replicabil în majoritatea cazurilor. De asemenea, autorii s -au
străduit să fie cât mai obiectivi și să reflecte diversitatea surselor și model elor în analiza și
sinteza informațiilor obținute din revizuirea literaturii.
În analiza, interpretarea, arhivarea, stocarea datelor și redactarea raportului, autorii au ținut
cont de cerințele legate de protecția datelor cu caracter personal și legislația în vigoare
referitoare la GDPR. Persoane lor intervievate li s-a cerut consimțământul pentru înregistrare a
interviurilor , garantându -se păstrarea confidențialității și anonimatului. Nu au fost folosite în
analiză informațiile oferite în afara înregistrărilor, deși acestea au ajutat autorii să -și formeze
o anumită opinie despre procesele, mecanismele și interesele existente la nivel instituțional
și politic. Elaborarea raportului s -a făcut astfel încât informațiile conținute să nu prejudicieze
nicio parte implicată sau părți aflate în relație cu acestea (ex. beneficiari în cazul ONGurilor).

9 Bibliografie
• AIDA (Australian Indigenous Doctors’ Association). 2010. HIA Connect [online].
http://www.hiaconnect.edu.au/reports/AIDA_HI A.pdf
• Bergus, G.R., S.B. Cantor, M.H. Ebell, T.G. Ganiats, P.P. Glasziou, M.D. Hagen, R.M.
Hamm, F.H. Lawler, and J.F. Murray. 1995. A glossary of medical decision -making
terms. Prim. Care 22(2):385 -393, citat in
https://www.tphlink.com/uploads/1/1/4/0/114 01949/hia_nrc_guidelines.pdf
• Birley, M.H. 2001. Annex 3: HIA Guidelines and capacity building. Pp. 39 -56 in Health
Impact Assessment. WHO/SDE/WSH/01.07. Geneva: World Health Organization
[online]. http://hia.anamai.moph.go.th/nwha/pdf/thai62e.pdf
• Centre fo r Reviews and Dissemination. Systematic Reviews – CRD’s guidance for
undertaking reviews in health care. York: Centre for Reviews and Dissemination,
University of York, 2008; Bambra C. Real world reviews: a beginner’s guide to
undertaking systematic review s of public health policy interventions. J Epidemiol
Community Health 2009;65:14 –9) University of
York, 2008, disponibil la:
https://www.york.ac.uk/media/crd/Systematic_Reviews.pdf
• Centre for Reviews and Dissemination. Systematic Reviews: CRD′s guidance for
undertaking reviews in health care., University of York, 2008. Published by CRD,
University of York January 2009
https://www.york.ac.uk/media/crd/Systematic_Reviews.pdf
• Clarke M. The cochrane collaboration and systematic reviews. Br J Surg 200 7;94:391 –
2. citat in S Gopalakrishnan, P Ganeshkumar. Systematic reviews and meta -analysis:
Understanding the best evidence in primary healthcare. Journal of Family Medicine
and Primary Care, vol 2 p.9 -14 http://www.jfmpc.com/article.asp?issn=2249 –
4863;yea r=2013;volume=2;issue=1;spage=9;epage=14;aulast=Gopalakrishnan#ref7
• Collins, J. & Koplan, J. (2009). Health Impact Assessment: A Step Toward Health in
All Policies. JAMA. 2009;302(3):315 -317
(doi:10.1001/jama.2009.1050) http://jama.amaassn.org/cgi/content/ full/302/3/315
• Cook DJ, Mulrow CD, Haynes RB. Systematic reviews: Synthesis of best evidence for
clinical decisions. Ann Intern Med 1997;126:376 -80., citat in S Gopalakrishnan, P
Ganeshkumar. Systematic reviews and meta -analysis: Understanding the best
evidence in primary healthcare. Journal of Family Medicine and Primary Care, vol 2
p.9-14
http://www.jfmpc.com/article.asp?issn=2249 –
4863;year=2013;volume=2;issue=1;spage=9;epage=14;aulast=Gopalakrishnan#ref7
• EcoTrust Canada. BC First Nations Land Use Plan ning: Effective Practices. A guide
prepared for the New Relationship Trust. July 6, 2009
http://www.newrelationshiptrust.ca/wp -content/uploads/2017/04/land -use-planning –
report.pdf
• http://www.rtpi.org.uk/download/385/Guidlelines -on-effective -community –
involvement.pdf
• IPIECA/OGP ( Internațional Petroleum Industry Environmental Conservation
Association and Internațional Association of Oil and Gas Producers). 2007. Health
Performance Indicators: A Guide for the Oil and Gas Industry. OGP Report No. 393.
Internați onal Petroleum Industry Environmental Conservation Association, and

10 Internațional Association of Oil and Gas Producers
https://www.scribd.com/presentation/188023646/Overview -of-Environmental -Social –
Health -Impact -Assessment -Revised
• Novice, Robert (editor) ( 1999 -03-29). "Overview of the environment and health in
Europe in the 1990s " (PDF). World Health Organization. EUR/ICP/EHCO 02 02 05/6
04229 – 29 March 1999
http://www.euro.who.int/__data/assets/p df_file/0003/109875/E66792.pdf
• Ritsatakis A., 2000. Exploring health policy development in Europe. WHO Library
Cataloguing in Publication Data.WHO regional publications. European series ; No. 86.
ISBN 92 890 1352 4.
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/98301/E68395.pdf
• RTPI (Royal Town Planning Institute). 2005. Guidelines on Effective Community
Involvement and Consultation. Royal Town Planning Institute [online].
• Rudolph, L., Caplan, J., Ben -Moshe, K., & Dillon, L. (2013). Health in All Policies: A
Guide for State and Local Governments. Washington, DC and Oakland, CA: American
Public Health Association and Public Health Institute
http://www.phi.org/uploads/files/Health_in_All_Policies –
A_Guide_for_State _and_Local_Governments.pdf 4
https://pdfs.semanticscholar.org/presentation/cae4/3bdd140d7c0d29803943b2aab91
78e89bbea.pdf
• Siddaway A. (2014). What is a systematic literature review and how do i do one?.
https://pdfs.semanticscholar.org/2214/2c9cb17b4baab118767e497c93806d741461.p
df
• Wade, T., and S. Somer. eds. A to Z GIS: An Illustrated Dictionary of Geographic
Information Systems. Redlands, CA: Esri Press, 2006, citat in ESRI. Geographic
Information Systems and Environmental Health: Incorporating Esri Technology and
Services An Esri ® White Paper • April 2011,
http://www.esri.com/library/whitepapers/pdfs/gis_and_env_health.pdf
• Weed D.L. 2005. Weight of evidence. A review of concept and methods. Risk Anal.
25(6):1545 -1557
• WHO (World Health Organisation), Regional Office for Europe. T echnical briefing:
Health impact assessment —a tool to include health on the agenda of other sectors.
Current experience and emerging issues in the European Region. Copenhagen: WHO
Regional Committee for Europe, 52nd session, 16 –19 Sep 2002 Disponibil la:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/117049/ebd3.pdf
• WHO (World Health Organisation). European Centre for Health Policy. Health Impact
Assessment. Main concepts and suggested approach. Gothenburg Consensus
Paper, December 1999. Copenhagen: WH O Regional Office for Europe, 1999.
Disponibila la: www.euro.who.int/document/PAE/Gothenburgpaper.pdf
• WHO (World Health Organisation) 1993. Macroeconomic environment and health.
Geneva: World Health Organization; Sen A. 1994. Economic regress – concepts an d
features. Proceedings of the World Bank Annual Conference on Development
Economics 1993. Supplement to the World Bank Economic Review and the World
Bank Research Observer. Washington DC: The World Bank
http://documents.worldbank.org/curated/en/2482914683 13500572/pdf/428750WP0N
O0PR10Box321445B01PUBLIC1.pdf

11 CAPTOLUL I. ABORDAREA SĂNĂTĂȚII ÎN TOATE POLITICILE
(HIAP)
1.1. Introducere
Deși la nivelul UE s -au înregistrat progrese evidente în privința sănătății și bunăstarii
populației din statele mebre, inegali tățile sociale și economice atât între state cât și în interiorul
aceleiași țări continuă să persiste. Sistemele de sănătate din statele europene nu asigură
accesul egal la îngrijiri medicale, asupra acestora acționând constrângeri financiare și
interese e conomice, care se reflectă asupra pacienților. Funcționarea sistemelor de sănătate
nu este însă determinată numai de factori de sănătate, ci și de decizii politice care acționează
direct în alte sectoare (ex. educație, mediu, muncă, locuire, agricultură, n utriție etc.).
Ideea de sănătate în toate politicile (HiAP) este strâns legată de două constatări: aceea că
determinanții socio -culturali ai sănătății influențeză adoptarea de către populație a unor
comportamente mai sănătoase și aceea că prevalența și impactul bolilor este mai mare în
grupurile unde inechitățile sociale sunt mai mari. De asemenea, studiile au arătat că grupurile
vulnerabile beneficiază mai târziu decât ceilalți de îmbunătățiri și sunt afectate într -o măsură
mult mai mare de schimbările neașteptate.
HiAP a apărut ca soluție care împacă atât determi nanții sănătății cât și inechitatea socială prin
structuri și acțiuni subsumate guvernării intersectoriale. Există nenumărate exemple despre
modul în care sănătatea populației a fost inclusă în guvernare, chiar dacă acest scop nu a
fost explicit. Crearea p arcurilor ca locuri de relaxare a dus la orase mai curate și la un mediu
mai sănătos; lucr ările de infrastructură urbană, cum sunt demolarea unor cartiere sărace sau
extinderea sistemelor de canalizare au avut – dincolo de aspecte le estetic, de fluidizare a
traficului și igienizare – o miză importantă privind sănătatea populației (McQuinn, Wismar, Lin,
Jones și Davies, 2012) .
HiAP este utilă din trei perspective: aceea a estimării impactului altor politici asupra sănătății,
prin determinanții sănătății, atu nci când aceste politici sunt în faza de planificare; aceea a
evaluării impactului politicilor existente și aceea a formulării unor politici publice bazate pe
dovezi (Ollila, Ståhl, Wismar, Lahtinen, Melkas și Leppo, 2005:2).
Determinanții sănătății sunt a cei factori de diverse naturi – genetici și biologici, mediu, stil de
viață, cultură, structuri sociale și politici publice – care au cea mai mare influență asupra
sănătății. Același factor poate influența simultan mai multe aspecte ale sănătății. Determin anții
sănătății pot fi modificați în bine sau în rău prin diferite politici și intervenții. De exemplu, s -a
constatat îmbunătățirea sănătății populației prin politici care au vizat reglementarea și
controlul consumului de tutun și alcool, prin încurajarea folosirii bicicletelor și a activității fizice.
1.2. Definiții
“Sănătatea în toate politicile este o abordare colaborativă pentru îmbunătățirea sănătății
tuturor prin încorporarea considerațiilor legate de sănătate în procesul decizional între diferite
sectoare și domenii aale politicii ”20(California Health in All Policies Task Force, apud. Rudolph,
Caplan, Ben -Moshe & Dillon, 2013).

20 “Health in All Policies is a collaborative approach to improving the health of all people by incorporating
health considerations into decision -making across sectors and policy areas.” (traducerea autorilor).

12 “Sănătatea în toate politicile este o abordare intersectorială a politicilor publice care ia în
considerare în mod sistematic implicațiile deciziilor asupra sănătății, caută sinergii și evită
impactul negativ al acestora cu scopul de a îmbunătăți sănătatea populației și echitatea în
domeniul sănătății.” (The Helsinki Statement on Health in All Policies , 2013 ).
HiAP atrage atenția asupra consecințelor pe care politicile le au asupra sistemelor de
sănătate, asupra determinanților sănătății și asupra bunăstării, contribuind în același timp la
dezvoltarea durabilă. De altfel obiectivul 3 al Agendei 2030 pentru Dezvo ltare Durabilă,
denumit Sănătate și bunăstare, constă în asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea
bunăstării tuturor, la orice vârstă. Împreună cu obiectivul 10 – Inegalități reduse , care constă
în diminuarea inegalităților sociale și economice atât î ntre țări, cât și în interiorul aceleiași țări,
Sănătatea și bunăstarea reflectă transpunerea HiAP în Strategia de Dezvoltare Durabilă la
nivel mondial.
1.3. Principii
HiAP are la baz ă următoarele principii :
• Legitimitate (conferită de legislația națională și internațional ă)
• Responsabilitatea guvernelor față de propri i cetățeni
• Transparența în procesul decizional și accesul la informații publice
• Participarea societății la elaborarea și implementarea politicilor și programelo r
• Sustenabilitatea , în sensul prezervării resurselor și protejării intereselor generațiilor
viitoare
• Colaborarea intre sectoare și niveluri de guvernare în politicile care promovează
sănătatea, echitatea și sustenabilitatea .
Multe dintre discrepanțele într e starea de sănătate a grupurilor vulnerabile și cea a populației
generale au origini sociale, economice și de mediu. HiAP oferă o modalitate prin care efectele
dăunătoare sănătății ale unor politici publice sunt identificate și minimizate (OMS, 2014) .
1.4. Condiții pentru aplicarea HiAP
Atunci când vorbim de spre integrarea HiAP într-o politică din afara sectorului sănătății , putem
identifica trei posibilități: 1. Existența unui obiectiv comun între sectorul sănătății și cel al
politicii al cărei efect urmează să fie evaluat, situație în care cooperarea între cele două
sectoare este caraterizată de câștigul de ambele părți; 2. Compatibilitatea într e obiectivul
HiAP și cel al politicii, în sensul că acestea nu se exclud reciproc și nu sunt competitive și
atunci sănătatea poate fi inclusă ca parte a evaluării; și 3. Incompatibilitatea între obiectivul
HiAP și cel al politicii vizate, caz în care sunt necesare negocieri și compromisuri.
Pentru a putea include considerațiile legate de sănătate în procesul de elaborare a politicilor
publice este nevoie de voință politică și sprijin public. Transparența decizională, participarea
publică și democrația sunt condiții esențiale pentru HiAP. Sunt necesare deschidere și
colaborare între actorii implicați, timp suficient pentru analiză, o argumentație solidă a
impactului asupra sănătății și considerarea unor opțiuni alternative de politici la cea propusă
inițial ( Ollila, Ståhl, Wismar, Lahtinen, Melkas și Leppo, 2005:4).
Evaluarea impactului asupra sănătății (HIA) a fost folosit ca instrument nu doar pentru
evaluarea implicațiilor unor politici asupra sănătății, dar și ca mod de asigurare a vizibilității
acestor c onsiderente de sănătate în procesul de decizie politică.

13 În aplicarea HiAP, parteneriatul este esențial. Multe țări au ales diverse modalități de
cooperare intersectorială pentru implementarea acestei abordări care vizează implicațiile
politicilor din dive rse sectoare asupra sănătății populației. Printre acestea, enumerăm:
comitete permanente intersectoriale responsabile de pregătirea, aplicarea și monitorizarea
strategiei HiAP, comitete formate pe probleme/politici specifice; consultații formale sau
formul area unor puncte de vedere oficiale asupra temelor respective, dar și mecanisme și
contacte informale.
Baza legală pentru promovarea HiAP la nivel european este Tratatul de la Amsterdam care
prevede protejarea sănătății prin toate politicile și acțiunile p ublice. Toate inițiativele majore
europene și naționale ar trebui să fie însoțite de o evaluare de impact asupra sănătății
populației. Cu toate acestea, preocupările majore ale UE sunt politicile de piață și economice.
Pentru a determina aplicarea HiAP în statele membre, sănătatea ar trebui promovată pe
agenda politică europeană ca valoare în sine. La nivelul statelor membre, cerințele necesare
implementării HiAP includ asigurarea participării sectorului ONG, informarea publică asupra
implicațiilor de sănăt ate ale diverselor politici, mandatarea unor structuri pentru
implementarea HiAP și alocarea unor responsabilități clare personalului implicat, alocarea de
resurse structurilor responsabile (umane, de cunoaștere, financiare etc.), înțelegerea clară a
legăturilor între determinanții sănătății și sănătate și între aceștia și alte sectoare.
1.5. Etapele instituționalizării HiAP
Declarația de la Helsinki (OMS, 2014) stabileste cadrul de acțiune pentru aplicarea HiAP la
nivel de țară, cu șase componente cheie: 1. Identificarea nevoilor și priorităților 2. Planificarea
acțiunilor 3. Identificarea structurilor și proceselor de suport 4. Facilitarea evaluării și
participării 5. Asigurarea monitorizării, evaluării și raportării 6. Construirea capacității
instituțion ale.
1.5.1. Identifica rea nevoilor și priorit ăților
• Prioritățile pot fi ierarhizate în funcție de importanța problemei pentru sănătate sau pentru
echitate, preocuparea guvernului pentru problem ă, fezabilitatea strategiei de abordare și
oportunitățile de colaborare intersectorială.
• Se evaluează implicațiile politicilor pentru sănătate și echitate . Sursele de informații pentru
evaluarea consecințelor pentru sănătate pot include strategiile sectori ale, indicatorii de
performanță și eventualele revizuiri bugetare, precum și rapoartele elaborate.
• Înțelegerea contextului de țară și a capacității structurilor guveramentale de a limita sau
potența aplicarea HiAP; identificarea oportunităților și barierelor legale, precum și a
aspectelor din experiența altor țări care pot fi transferate în context nati onal.
• Stabilirea priorităților pe termen mediu și lung și construirea structurilor și capacității
instituționale necesare implementării HiAP, preluând eventual lecțiile rezultate din
experiența altor sectoare (ex. mediu) .
• Evaluarea contextului politic, a intereselor și eventualelor conflicte. Analiza stakeholderilor
care ar sprijini sau s -ar opune propunerii, precum și a interesului pe care aceasta îl suscită
în mass media și spațiul public; explorara potențialelor alianțe și initiative existente care
ar putea sprijini implementarea HiAP în diferite sectoare.
• Identificarea resurselor financiare, instituționale, tehnice și umane necesare, precum și a
capacităților de reglementare, previziune și implementare existente.

14 1.5.2. Încadrarea acțiunilor planificate
• Identif icarea contextului și a strategiilor fezabile pentru HiAP (ex. un plan de acțiune
intersectorial , un plan specific unui sector sau includerea HiAP în alte planuri strategice).
• Identificarea analizelor, datelor și dovezilor necesare pent ru planificare, monitorizare și
evaluare, precum și a surselor de informații .
• Identificarea structurilor și proceselor necesare pentru implementarea HiAP. Se pot folosi
structur i deja existente și strategii/procese deja stabilite intr -un context national d at. Se
vor stabili roluri și responsabilități clare pentru fiecare structură împlicată .
• Estimarea resurselor umane, finanțării și responsabilităților atașate implementării planului.
Este foarte probabil să fie nevoie de schimbarea practicilor de lucru și a responsabilităților
personalului implicat.
1.5.3. Identificarea unor structuri și procese de suport
• Identif icarea liderului responsabil de abordarea HiAP pe un anumit domeniu (ex. mediu,
comerț etc.). Acesta poate fi o structură centrală (ex. Ministerul S ănătății, cabinetul prim –
ministrului etc.), sau o agenție publică. Sprijinul politic la nivel înalt poate fi uneori absolut
necesar în promovarea HiAP. În unele țări comisiile parlamentare sunt foarte importante
pentru HiAP.
• Evaluarea oportunităților de a obține sprijin pentru HiAP. Poate fi înființată o structură
intersectorială (ex. comitet interministerial pe probleme nespecifice sănătății, dar legate
de aceasta; comitet interministerial pentru o problemă specifică legată de sănătate (ex.
nutriție); com itet cu focus mai general, cu participarea mai multor stakeholderi de la diferite
niveluri).
• Inventarierea cadrului legislativ de suport pentru promovarea dialogului și acțiunii
intersectoriale (ex. hotărâri de guvern, ordine de ministru, acorduri internaționale etc.) .
• Folosirea mecanismelor de responsabilizare disponibile (ex. accesul la informații publice,
transparența decizională etc.).
1.5.4. Facilitarea evaluării și angajamentului
• Evaluarea impactului politicilor asupra sănătății printr -un pr oces de sine stătător sau ca
parte a unui process mai larg (ex. ca parte a evaluării de mediu). Instrumentele includ:
HIA, analiza din perspectiva echității în sănătate, evaluarea impactului asupra mediului,
audit de politici, revizuiri bugetare.
• Identif icarea principalelor grupuri afectate de politica propusă și implicarea lor în procesul
de ințelegere a consecințelor politicii și de elaborare a alternativelor prin discuții la nivelul
primăriilor /consiliilor locale , întâlniri tematice, workshopuri etc.
• Identif icarea persoanelor care pot contribui la procesul deci zional sau implementare și
invitarea lor la process. Dialogul poate include consultări, workshopuri sau întâlniri
intersectoriale.
• Explor area mecanismelor de analiză existente în procesul legisla tiv (ex. opinia unor
comitete cu responsabilități în sănătate, a unor grupuri și coaliții pe probleme specifice,
dezbateri publice, rapoarte ale autorităților din sănătate etc.)
1.5.5. Asigurarea monitoriz ării, evalu ării șii raport ării
• Planificarea timpurie a monitorizării și evaluării și includerea monitorizării și evaluării în
întreg procesul HiAP.
• Identif icarea oportunităților de colaborare cu parteneri cheie din afara guvernului;
identificarea obiectivelor, reperelor majore, a ținte lor și indicatorilor.

15 • Monitorizarea și evaluarea conform planului .
• Diseminarea lecțiilor învățate pentru viitoarele procese similare.
1.5.6. Construirea capacit ății
• Pregătirea și sprijinirea profesioniștilor în domeniul sănătății pe mai multe aspecte:
înțelegerea și analiza aspectelor legale și de reglementare ale politicilor; comunicarea cu
diferiți stakeholder i; înțelegerea implicațiilor deciziilor politice asupra altor sectoare;
înțelegerea obiectivelor și intereselor din alte sectoare.
• Construirea capacității resurselor umane prin : construirea unor echipe multidisciplinare,
cu variate competențe tehnice ; oferirea de training despre HiAP ; adăugarea unor sarcini
specific e HiAP la fișele de post; includerea unei componente de sănătate publică în
pregătirea funcționarilor publici și a jurnaliștilor; educarea publicului pe aspect e legate de
impactul diverselor politici asupra sănătății.
• Creșterea capacității de cercetare, inclusiv de cercetare multidisciplinară și multisectorială
asupra sănătăți i populației, inclusiv colectarea și analiza sistematică a indicatorilor de
sănătate.
• Construirea capacității altor ministere de a estima efectele politicilor proprii asupra
sănătății și oferirea de expertiză în domeniul sănătății, oricând este nevoie.
• Construirea capacității comunității prin sprijinirea membrilor să participe la abordările
HiAP, prin promovarea educației pentru sănătate, pregătirea în tehnici participative în
luarea deciziilor, dar și în implementarea și evaluarea HiAP.
1.6. Etapele apl icării HiAP la nivel de politică publică
Revenind la aplicarea HiAP în ciclul politicii publice, un model a fost identificat de De Leeuw
si Peters (2014) în urma evaluării diferitelor practici de implementare a HiAP .
1. Definirea problemei – Dovezile și argumentele sunt importante în definirea problemei, dar
tot atât de importante sunt comunicarea problemei și interesele celor implicați.
Întrebare cheie: Cum și de către cine a fost definită problema?
2. Evaluarea polit icii existente – Orice politică poate fi o potențială oportunitate pentru HiAP.
Sau pot fi adaptate modele care au funcționat în alte cazuri. În aceeași măsură, politicile
existente pot împiedica încorporarea HiAP. Pentru a evalua situația concretă, este n evoie de
o analiză atentă a politicilor publice în vigoare, care au legătură cu sectorul în care vrem să
intervenim și cu problema definită la punctul 1.
Întrebare cheie: Care sunt politicile deja aplicate sau în lucru în zona de interes a
problemei defini te? Cum a fost măsurat succesul acestora?
3. Documentarea – În general sursele dovezilor existente au avut interesele lor atunci când
le-au făcut publice. Înțelegerea contextului, mecanismelor si intereselor celor care au furnizat
dovezi sau/și au sprijini t anumite politici din sfera de interes a problemei identificate este
esențială.
Întrebare cheie: Ce informații sunt disponibile despre problemă, despre amploarea și
consecințele acesteia și despre poziția stakeholderilor relevanți?

16 4. Stabilirea logicii politice pe baza determinanților sociali ai sănătății – Logica unei politici este
dictată de negocierea dovezilor, intereselor, oportunităților și opțiunilor care pot fi uneori
divergente.
Întrebare cheie: Care sunt faptele, ideile și presupunerile care constituie logica politicii
în relație cu problema?
5. Dezvoltarea alternativelor împreună cu factorii interesați – Atunci când se negociază cea
mai bună opțiune de politică, chiar dacă dovezile sunt clare, acestea și modul de prezentare
trebuie adap tate la context, dar și la preferințele stakeholderilor și grupurilor sociale relevante.
Întrebare cheie: Ce dovezi, experiențe și oportunități pentru dezvoltarea unor abordări
câștigătoare există?
6. Negocierea costurilor și beneficiilor – Cea mai import antă trăsătură legat ă de caracterul
intersectorial al HiAP este faptul că toți participanții vor avea un beneficiu în urma implicării.
Întrebare cheie: Care sunt câștigurile identificabile – sociale, economice și
institutionale?
7. Cartografierea puterii, intereselor și priorităților – Pentru procesul de dezvoltare a unei
politici este esențial șă se știe cine va sprijini și cine se va opune propunerii. Este posibil ca
în timpul discuțiilor factorii cheie să fie de acord, dar impleme ntarea depinde de mai mulți
actori și grupuri care ar putea fi împotrivă. Există și câteva i nstrumente utile pentru
cartografierea actorilor și identificarea variantelor de succes în politicile publice , pe care autorii
le recomandă : Prince, PolicyMaker (w ww.polimap.com), Petit Manuel.
Întrebare cheie: Care sunt puterea, prioritățile și poziția tuturor actorilor într -o
propunere de politic ă?
8. Valorizarea strategiei politice – Inițierea, adoptarea și pregătirea pentru implementare a unei
politici sunt eta pe centrale în procesul decizional. Suportul politic la nivel înalt, ca și sprijinul
executiv sunt esențiale pentru succesul HiAP.
Întrebare cheie: Ce grupări politice sunt implicate în inițierea, dezvoltarea și adoptarea
propunerii de politică?
9. Descrierea și planificarea implementării – Unele politici sunt simbolice , adică a u fost
elaborate și adoptate pentru că așa trebuia, dar nimeni nu este preocupat de implementarea
lor. Stabilirea etapelor și rezultatelor preliminare conduc la efecte tangibi le în privința sănătății
și la reducerea inechității în sănătate.
Întrebare cheie: Au fost luate în considerare și integrate în etapa de formulare a politicii
barierele și oportunitățile în implementare? Acestea sunt: complexitatea politicii,
sprijinul, ca pacitatea, resursele, parteneriatele și timpul alocat.
1.7. Rolul sectorului s ănătatii
Rolul sectorului sănătății, în esență al Ministerului Sănătății, în promovarea abordării HiAP
este complex și solicitant. În primul rând globalizarea, apoi inegalitățile sociale și economice,
urbanizarea, migrația, dezastrele ecologice etc. influențează ma jor sănătatea populației. Apoi

17 povara imbolnăvirilor s -a modificat și determinanții sănătății sunt influențați într -o proporție
majoră de alte sectoare decât sănătatea (OMS, 2015).
Conform Declarației de la Adelaide (2010), rolul sectorului sănătății în pr omovarea HiAP este
de a:
• sprijini dezvoltarea cercetării în sănătate în general și în particular în privința
determinanților sănătății;
• identifica prioritățile în sănătate;
• crea o platformă de dialog cu celelalte sectoare, deci de a facilita guvernarea
intersectorială ;
• crește capacitatea celorlalți actori guvernamentali de a lua în considerare implicațiile
politicilor din alte sectoare asupra sănătății prin informarea sistematică a acestora și a
publicului asupra temelor majore de sănătate legate de profilu l de țară;
• construi expertiza personalului propriu de a face conexiuni între diversele sectoare și
determinanții sănătății (St-Pierre și Gauvin, apud. Rudolph, Caplan, Ben -Moshe și Dillon,
2013:37) , prin pregătirea personalului și îmbunătățirea sistemelor de colectare și integrare
a datelor ;
• crește capacitatea de a iniția dialoguri cu alte structuri guvernamentale și de a influența
politicile publice , prin alocarea unor responsabilități clare, dar și prin investiții în pregătirea
personalului în domeniul politicilor publice;
• milita pentru promovarea sănătății și a rolului determinanților sănătății în discursul public .
În multe țări însă, Ministerul Sănătății nu are capcitatea să -și asume leadershipul unei astfel
de abordări. Motivele sunt diverse:
➢ influența politică limitată. Pote exista ministere cu bugete mult mai mari și cu mai multă
influență decât sănătatea. Ori, pentru a promova prevenția și a aborda intersectorial
determinanții sănătății, Ministerul Sănătății trebuie să aibă capacitatea de a aduna la
un loc celelalte ministere.
➢ resurse limitate și fluctuație de personal. Resursele limitate sunt o problem ă din
perspectiva livrării serviciilor medicale către populație, dar acest lucru influențează și
capacitatea ministerul ui de a formula și aplica politici bazate pe dovezi. Fluctuația de
personal are cau ze multiple, printre care salariile mici, lipsa recunoașterii, birocrația
excesivă. Un caz particular al acesteia îl reprezintă fluctuația generată de numirile
politice, în special pe funcțiile de conducere , care generează o altă problemă pentru
instituționalizarea HiAP: lipsa angajamentului politic pe termen lung .
➢ structuri din sănătate fragmentate, fără o viziune unitară. De multe ori, structurile
subordonate ministerlui să nătății sunt puternic specializate și fragmentate. Uneori
acestea nici nu colaborează, ci coexistă. În plus, expertiza este limitată, personalul
având doar pregătire medicală, juridică, contabilă și, eventual, în statistică medicală –
adică specializări ne cesare îndeplinirii funcției administrative.
➢ dificultăți în strângerea și diseminarea dovezilor în sprijinul unei probleme de sănătate.
Uneori Ministerul Sănătății poate avea probleme în centralizarea și analiza unor
informații care sprijină o problemă ide ntificată de sănătate. Acest lucru este în mod
special important din perspectiva identificării inechităților în sănătate în rândul
grupurilor vulnerabile.
➢ Sănătatea este unul dintre sectoarele care generează inechitate. Serviciile medicale
sunt disponibile în primul rând și la o calitate mult mai bună pentru cei cu un statut

18 socio -economic mai ridicat. De multe ori grupurile vulnerabile nu au access au au
acces limitat la servicii medicale. Diminuarea inegalităților presupune politici de
promovare a discrim inării pozitive a acestor categorii vulnerabile.
Prin urmare, s uccesul HiAP depinde într -o măsură foarte mare de capacitatea autorităților din
sănătate de a identifica oportunități de colaborare cu alte sectoare și de abilitatea lor de a
comunica eficient cu diverși actori interesați: politicieni, funcționari publici, ONGuri ș i companii
private .
Rareori se întâmplă ca inițiatorii unei abordări HiAP să aibă control asupra politicii, procedurii
sau practicilor vizate. În schimb, se pot identifica ocazii de a lega sănătatea de multiple alte
sectoare în care sunt planificate sau pr opuse schimbări.
Agenda politică este influențată de câțiva factori: problemele considerate importante la
momentul respectiv, soluțiile considerate eficiente, procesul electoral și opinia publică.
Aceștia pot suferi modificări oricând, oferind ocazii pent ru colaborare între sectoare, cum ar fi
HiAP.
Organizația Mondială a Sănătății a identificat posibile abordări în ce privește HiAP:
➢ abordarea oportunistă, în care sunt identificate probleme, politici, relații care pot asigura
un succes rapid și facil par tenerilor;
➢ abordarea problemă, în care este identificată politica cu un impact major asupra unor
priorități în sănătate (ex. prevenirea violenței);
➢ abordarea sectorială, care vizează un domeniu al politicii cu impact major asupra
sănătății (ex. agricultu ra).
Primul tip de abordare nu le exclude, ci le potențează pe ultimele două (Rudolph, Caplan,
Ben-Moshe și Dillon, 2013:22) .
1.8. Perspective de introducere a HiAP în România
România este, în privința sănătății în general și a sănătății publice în specia l, în urma celorlalte
state europene. Cu toate acestea, și -a asumat să facă eforturi în direcția implementării
abordării sănătate în toate politicile (HiAP) atât prin adoptarea unor documente programatice
internaționale și europene, cât și prin includerea HiAP în obiectivele unor strategii de referință
pentru sănătate .
1.8.1. Cadrul legal de implementare
La nivel internațional , România a adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă , un
program de acțiune globală care reunește componentele social, economic și de mediu.
Obiectivul 3 al Agendei este Sănătate și bunăstare și constă în asigurarea sănătății și
bunăstării pentru toți (principiul echității), la orice vârstă. Acest obiectiv presupune
considerarea determinanților sănătății și a modului în care aceștia afectează categoriile cele
mai vulnerabile din populație, precum și efortul de a reduce efectele negative potențiale ale
unor acțiuni din sectoare diferite de sănătate asupra sănătății și bunăstării polulației.
Agenda 2030 a fost transpusă intern prin foarte recent aprobata Strategi e Națională pentru
Dezvoltarea Durabil ă a României Orizont 2013 – 2010 – 2030 , al cărei Obiectiv 3 – Sănătate
și bunăstare – presupune promova rea educației în sănătate, a prevenției și a unui mod de
viață sănătos . Educația populației și sistemul de sănătate orientat spre prevenție sunt două

19 dintre condițiile pentru aplicarea HiAP. Orizont 2020 și-a propus ca obiectiv national , pe lângă
îmbunătățirea parametrilor de sănătate a populației și a calității serviciilor medicale “integrarea
aspectelor de sănătate și demografice în toate politicile publice ale României ”, adică
adoptarea abordării HiAP .
La rândul ei, Strategia Naționa lă de Sănătate 2014 -2020 “Sănătate pentru prosperitate”
prevede la a ria strategic ă Măsuri transversal e, obiectivul general 5 – un sistem de sănătate
inclusiv, sustenabil și predictibil prin implementare de politici și programe transversale
prioritare . Obiectivele specifice vizează mai multe aspecte subsumate acestui deziderat,
printre care colaborarea intersectorială pentru îmbunătățirea sănătății populației, în special a
grupurilor vulnerabile . Măsurile pentru îndeplinirea colaborării inter sectoriale includ:
– “dezvoltarea și implementarea de programe naționale intersectoriale de prevenire a
îmbolnavirilor și menținerea stării de sănătate prin implementarea HiAP (Health in All Policies)
adaptate nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile de la nivel local”;
– parteneriate între instituțiile administrației centrale, locale, ONGuri, profesioniști;
– definirea unor mecanisme de colaborare interinstituțională pentru a garanta răspunsul
prompt la problemele de sănătate publică;
– elaborarea unor planuri de acțiune comune pentru gestionarea problemelor de sănătate
publică și a nevoilor grupurilor vulnerabile ;
– implementarea de programe /proiecte naționale cu alte ministere relevante (Ministerul
Educației Naționale, Ministerul Muncii , Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice,
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, etc.) “care să răspundă nevoilor
complexe ale grupurilor vulnerabile (…)”.
Aceea și Strategie prevede și alte măsuri menite să contribuie in direct la aplicarea HiAP, prin
prioritatea Sănătatea în relație cu mediul, și anume:
– comunicarea riscurilor de sănătate către populație ;
– cercetarea determinanților sănătății în relația cu mediul și schimbările climatice ;
– pregătirea personalului din domeniul sănătății publice pe domenii cum sunt sănătatea
mediului, sănătatea ocupațională, siguranța alimentelor
– îmbunătățirea capacității de cercetare și analiză a structurilor și personalului din
domeniul sănătății publice etc ..
La nivelul legislației în vigoare , însă, nu există prevederi referitoare la introducerea HiAP,
mecanisme sau metodologii care ar putea facilita aplicarea acestei abordări în România. În
schimb, în legislația de mediu și cea privind reforma în sănătate a par referiri la evaluarea
impactului asupra sănătății (HIA), care este unul dintre instrumentele de aplicare a HiAP.
Astfel, printre modalitățile de aplicare a principiilor de sănătate publică apare evaluarea
impactului politicilor, programelor, strategiil or din alte sectoare de activitate cu efecte asupra
sănătății. În plus, este prevăzută realizarea de studii de impact pentru proiectele de acte
normative care influențează determinanții sănătății, după o metodologie aprobată de Ministeru
Sănătății21. În rea litate, singurele evaluări sistematice de impact asupra sănătății se realizează

21 Legea nr. 95/2006, art. 8, alin. (1) și (2).

20 pe obiective, dar nici acolo nu există o metodologie aprobată. Oricum ar fi, evaluarea
impactului de sănătate a unor obiective și proiecte de mediu nu înseamnă neapărat că exis tă
o preocupare a guvernului pentru HiAP.
Avem, prin urmare, mențiuni ale HiAP în două documente de politici publice de referință –
dezvoltare durabilă și sănătate , care nu sunt investite cu putere executorie prin transpunerea
în acte normative.
1.8.2. Structurile intersectoriale existente
La această secțiune vom face distincția între structurile la nivel legislativ – Comisia pentru
Sănătate Publică din Senat și cele la nivel executiv, consilii permanente și comitete
interministeriale sau alte structuri similare.
Comisia pentru Sănătate din Senat este o structură internă a Senatului, cu rol de pregătire a
activității de legiferare și control parlamentar în domeniul de expertiză. Printre atribuțiile
Comisiei de sănătate se numără: analiza proiectelor de lege și propunerilor de acte normative,
precum și a amendamentelor și formularea de rapoarte sau avize, stabilirea criteriilor de
admitere a unor persoane interesate la ședințe, organizarea de consultări sau audieri pe
temele de interes etc. Aria de compete nță include, fără a fi limitată la, ocrotirea sănătății
populației și asistența de sănătate publică.
Structuri intersectoriale executive
În domeniul sănătății publice, structurile intersectoriale executive includ "comitete naționale
sectoriale sau intersec toriale, organisme consultative fără personalitate juridică, stabilite în
conformitate cu domeniile de intervenție ale asistenței de sănătate publică prevăzute la art. 6
și cu recomandările organizațiilor de profil internațional e sau actele juridice ale Un iunii
Europene, a căror componență, organizare și funcționare se aprobă prin hotărâre a
Guvernului." (Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 11, lit. c)).
Consiliul interministerial permanent pentru afaceri sociale, sănătate, protecția
consumatorului este un organism cu rol consultativ, subordonat Ministerului Sănătății.
Printre atribuțiile acestuia se numără: soluțion area problemel or specifice din domeniile pe care
le gestionează; asigură fundament area și implement area politicilor guvernamentale din
domeni ile respectiv e; asigură comunicarea interministerială; formează grupuri de lucru
interministeriale pentru soluționarea problemelor punctuale cu caracter multisectorial;
coordonează monitorizarea implementării politic ilor promovate .
Consiliul interministerial pentru afaceri sociale, sănătate, protecția consumatorului a preluat
următoarele comisii și structuri în subordine :
Consiliul interministerial pentru afaceri
sociale, sănătate, protecția
consumatorului

1) Comisia consultativă interministerială în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați
– CODES
2) Comisia interministerială privind asistența socială
3) Comitetul mixt de implementare și monitorizare pentru buna organizare și coordonare a
îndeplinirii Planului general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătățire a situației
romilor;
4) Comisia națională de promovare a ocupării forței de muncă;
5) Comisia anti -sărăcie și promov are a incluziunii sociale – CASPIS.
6) Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă (72/2002)
7) Comitetul interministerial pentru prevenirea discriminării
8) Grupul de lucru interministerial constituit în vederea înființării administrației unice pentru
colectarea, auditul și executarea contribuțiilor la asigurările sociale

21

9) Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă (113/2003)
10) Grupul de lucru interministerial constituit pentru rezolvarea problemelor sp ecifice cu
care se confruntă cetățenii români care lucrează în străinătate
11) Comisia Interministerială de Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar
12) Comisia interministerială pentru elaborarea de strategii, identificarea și implementarea
de soluții pentru eficientizarea sistemului sanitar din România și a fluxurilor financiare legate
de Casa națională de asigurări de sănătate
13) Comisia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție
HIV/SIDA
14) Grupul interministerial pentru elaborarea și monitorizarea Strategiei Guvernului și a
Planului de Măsuri de Incluziune Socială privind tinerii care părăsesc instituțiile de ocrotire
după împlinirea vârstei de 18 ani
15) Grupul la Nivel Înalt în domeniul protecț iei și îngrijirii copilului
Sursa: Hotărâre de Guvern nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale
permanente
Pe lângă aceste consilii și comisii, există și comitete interministeriale diverse, reglementate în
general prin hotărâri de gu vern, care nu sunt subordonate Ministerului Sănătății, dar au ca
membri reprezentanți ai acestuia.
Iată câteva exemple:
➢ Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecției mediului
în politicile și strategiile sectoriale la nivel national ( Hotărârea de Guvern nr.
1097/2001) – acest comitet este de interes din perspectiva similarității obiectivului vizat
de mediu și sănătate, de includere sistematică a considerațiilor din cele două domenii
în celelalte sectoare.
➢ Comitetul interministerial pe probleme sociale (Decizie 291/24 mai 2012 )
➢ Consiliul interministerial al apelor (Regulament /28 martie 2007)
➢ Comitetul interministerial pentru relația cu administrația publică (Hotărâre de Guvern
1201/14 octombrie 2003)
➢ Comitetul Interministerial de Lupta împotriva Drogurilor (Hotărâre 534/1 iulie 1999)
➢ Consiliul Interministerial pentru Siguranța Rutiera (Hotărâre de Guvern 437/20 iunie
1995)
➢ Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe
(Hotărarea de Guvern nr. 150/2010)
➢ Comitetul interministerial pentru coordonarea politicilor și acțiunilor aferente
produselor din tutun și produselor conexe (Hotărâre de Guvern nr. 776/2015)
➢ Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat
(Hotărâre de Guvern nr. 943/2001)
➢ Comitetul interministerial științific consultativ pentru evaluarea toxicității și ecotoxicității
substanțelor chimice periculoase (Hotărâre de Guvern nr. 1739/2004)
➢ Comitetul interministerial pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice
(Regulament din 21 iunie 2006)
➢ Comitetul interministerial pentru supravegherea și controlul oficial al alimentelor și
hranei pentru animale (Hotărâre de Guvern nr. 194/2006)
➢ Comitetul Interministerial pentru Minorități Naționale (Hotărâre de Guvern nr.
459/1998)
➢ Grupul interministerial pentru elaborarea și monitorizarea Strategiei Guvernului și a
Planul de măsuri de incluziune socială privind tinerii care părăsesc instituțiile de
ocrotire după împlinirea vârstei de 18 ani (Decizie 349 din 23 mai 2005) .

22
Alte cerin țe pentru implementarea HiAP sunt: preocuparea reală pentru sănătate și prevenție,
educarea populației privind riscurile de sănătate, colabor area interinstituțional ă (care
presupune mai mult decât coexistență) , mecanisme consultative și participative funcționale,
voință politică și lidership și reglementarea legislativă a procesului. În plus, pentru a introduce
HiAP e nevoie de bani și de monitorizarea/evaluarea implementării. Toate aceste aspecte
sunt departe de a fi îndeplinite sistemat ic, ca parte a culturii instituționale a autorităților
centrale și locale. Prin urmare, apare întrebar a legitimă dacă suntem pregătiți pentru o astfel
de abordare sau mențiunea HiAP în strategii are doar valoare simbolică, fără intenția de a fi
aplicată .

1.8. Exemple din experien ța unor state care aplic ă HiAP

1.8.1. Experiența Finlandei – instituționalizarea HiAP la nivel national și local
În Finlanda, conceptul de HiAP iși are rădăcinile în Raportul grupului de lucru pentru analiza
obiectivel or din sănătate, al Consiliului Economic Finlandez, din 1972. În Europa, conceptul a
fost introdus în 2006, odată cu preluarea de către Finlanda a președinției Consiliului și are
sensul de abordare intersectorială a politicilor de sănătate. Pentru că abordar ea sănătății în
politicile intersectoriale avea nevoie de un instrument adecvat, a apărut HIA, “procedură de
analiză anticipată a efectelor posibile asupra sănătății a unei decizii legate de un proiect,
program sau politică, cu o metodologie bine stabilită ” (Ståhl, 2018:40).
Elementele cheie ale HiAP sunt sintetizate în tabelul urmator :

Tabelul 2 – Elemente cheie HIAP
Monitorizare, evaluare și raportare
– Evaluarea tuturor etapelor ciclului politicii și a impactului politicii
– Stabilirea sau folosirea unor mecanisme de raportare deja existente pentru a face
cunoscute măsurile luate în scopul îmbunătățirii sanatății în sectoarele
guvernamentale
Contextualizarea acțiunilor planificate
– Înțelegerea obiectivelor
guvernamentale cheie sau a
obiectivelor relevante pentru
sănătate din celelalte sectoare
– Determinarea domeniului de
aplicare al politicilor care au un
potential impact important asupra
sănătății sau a echității în sănătate. Structuri și proces e organizaționale de
suport
– Crearea sau folosirea structurilor
deja existente pentru acțiuni
multisectoriale
– Îmbunătățirea capacității Ministerului
Sănătății de a coordona aceste
acțiuni
– Îmbunătățirea mecanismelor de
responsabilizare a structurilor
implica te
Stabilirea nevoilor și priorităților Facilitarea evaluării și a angajamentului

23 – Definirea și analiza domeniilor de
interes: co -beneficii și conflicte de
interese
– Identificarea priorităților și
oportunităților de acțiune – Implicarea tuturor sectoarelor și a
comunității
– Folosirea evaluărilor de impact

Construirea capacității
– Sprijinirea dezvoltării instituționale și participarea în acțiuni de construire a
capacității la nivelul comunităților locale
– Pregătirea personalului implicat
– Creșterea capacității instituțiilor din sectorul sănătății de a monitoriza sănătatea
populației și determinanții acesteia
– Creșterea capacității instituțiilor implicate de a colecta și analiza date relevante
pentru determinanții sănătății

În Finlanda, HiAP este reglementată juridic, inclusiv evaluarea nevoilor și definirea priorităților
de acțiune. Conform Constituției Finlandeze, autoritățile publice garantează servicii sociale,
de sănătate și medicale și promovează sănătatea populației.
La nivel local, Legea Îngrijirii Sănătății specifică responsabilitățile municipalităților, care se
subsumează aplicării conceptului HiAP: acestea trebuie să evalueze orice efecte pe care
deciziile luate la nivel local le-ar putea avea asupra sănătății și bunăstării populației;
obiectivele și măsurile pentru asigurarea HiAP trebuie cuprinse în strategiile locale; trebuie
alocată responsabilitatea pentru promovarea sănătății și bunăstării populației;
departamentele munic ipalității trebuie să lucreze împreună pentru promovarea sănătății și
bunăstării, dar în același timp să colaboreze cu ONGurile și entitățile private; municipalitățile
sunt obligate să raporteze anual consiliului municipalităților starea de sănătate și bun ăstarea
locuitorilor , pe grupe de populație.
La nivel național, nevoile și prioritățile sunt stabilite prin programul guvernamental, dar și
prin politici intersectoriale, cum ar fi Ghidul național pentru o alimentație sănătoasă, Strategia
națională pentru promovarea activității fizice în scopul îmbunătățirii sănătății și stării de bine
și Strategia națională pentru mersul pe jos și ciclism.
Structurile naționale care sprijin ă aplicarea HiAP sunt Ministerul Afacerilor Sociale și
Sănătății, sprijinit de un C onsiliu Consultativ pentru Sănătate, format din reprezentanți ai
celorlalte ministere, universități, sindicate, ONGuri etc. Finlanda dispune de multe comitete
orientate spre sănătate, dar subordonate altor ministere decât al sănătății (ex. Consiliul
Națio nal al Nutriției , care funcționează sub Ministerul Agriculturii și Pădurilor ). Aceste comitete
sunt alcătuite din reprezentanți ai ministerelor relevante, ai municipalităților, ONGurilor,
structurilor de cercetare, mediului privat și sindicatelor. În plus, Finlanda a organizat sistemul
de coordonare a afacerilor europene, o structură formată din 35 de subcomitete pe teme
specifice, care funcționează ca platformă de interacțiune intersectorială și schimb de informații
pentru funcționarii din diverse minister e.
Procesele care vin în sprijinul implementării HiAP în Finlanda constau în consultări la diverse
niveluri de decizie pe propunerile de legislație, politici și programe, la care participă nu numai
ministerele, ci și cetățenii, cercetătorii, ONGurile, mediul privat și alte părți interesate.

24 Consultările sunt o practică curentă și bine ancorată în realitatea politică, economică și socială
finlandeză. Planul de cooperare intersectorială și comitetele amintite care se înt âlnesc regulat
asigură colaborarea constantă între diverse ministere și facilitează înțelegerea obiectivelor și
aspectelor cheie din activitatea acestora de către funcționarii din celelalte sectoare .
Cunoașterea reciprocă facilitează negocierea celei mai bune soluții atunci când interesele
sunt divergente.
Evaluarea de impact a tuturor propunerilor legislative înaintate de Guvern Parlamentului este
obligatorie în Finlanda. Evaluarea se face conform unui ghid elaborat de ministerul Justiției.
Impactul asupra sănătății este componentă a impactului social. În afara acestor evaluări,
există și alte evaluări de impact cu o componentă obligatorie de sănătate, de exemplu cele
prevăzute în Legea Mediului și în Legea Folosinței Terenurilor și a Construcțiilor.
Evaluarea implementării HiAP la nivel local se face prin Sistemul Finlandez de Referință
pentru Construirea Capacității de Promovare a Sănătății . Sistemul, lansat in 2010, este
administrat de Institutul Național pentru Sănătate și Bunăstare, în colaborare cu Ministerul
Afacerilor Sociale și Sănătății, Ministeru l Educației și Culturii, Asociația Autorităților Locale și
Regionale Finlandeze și Agenția Națională Finlandeză pentru Educație. Datele , care
evidențiază munca autorităților locale, sunt colectate pe 7 dimensiuni, conform cadrului de
construire a capacităț ii de promovare a sănătății, și anume: angajamentul organizației de a
promova sănătatea; managementul promovării sănătății; monitorizarea sănătății populației;
identificarea nevoilor și evaluarea; resursele alocate; practici le comune de lucru; participare a
publică și parteneriat ul în activitățile de promovare a sănătății. Sunt colectați un total de 72
indicatori, prin raportare semestrială de la toate municipalitățile, în următoarele sectoare ale
administrației publice: asistență medicală primară, educație primară, educație secundară –
ciclul superior, educație vocațională, sport și activități fizice, management municipal și servicii
pentru persoane vârstnice. Se evaluează în ce măsură autoritățile locale “iau în calcul
potențialele efecte ale deciziilor pe care le iau asupra sănătății și stării de bine a rezidenților”
(Ståhl, 2018: 43) pe următoarele paliere: pregătirea planurilor și programelor, pregătirea
deciziilor pentru consiliul municipalității, pregătirea strategiei local e. Conform legii,
municipalitățile au obligația să includă promovarea sănătății în strategia locală, să desemneze
departamentele responsabile, să asigure cooperarea între diverse sectoare, departamente,
ONGuri și mediul privat, să monitorizeze și să evaluez e activitățile de promovare a sănătății.
Datele oferite de sistem sunt folosite în diverse moduri de instituțiile implicate: pe baza lor
municipalitățile își evaluează activitatea, stabilesc indicatori de performanță și elaborează
rapoarte; agențiile admin istrative regionale sprijină munca municipalităților arondate, spitalele
dezvoltă servicii de îngrijire primară; Autoritatea Națională de Supraveghere pentru Bunăstare
și Sănătate a folosit datele pentru a evalua stadiul implementării legislației, iar guve rnul pentru
proiectele de legi și pentru evaluarea atingerii obiectivelor strategice din buget. Bazele de
date sunt gratuite, deschise si disponibile online.
Experiența Finlandei demonstrează că pentru a implementa HiAP este nevoie de angajament
pe termen lung și viziune, timp, bani, personal cu expertiză în domeniul sănătății și cu o bună
cunoaștere a politicilor din alte sectoare. De asemenea, este nevoie de infrastructură și un
sistem funcțional de colectare a datelor despre sănătatea populației, determ inanții sănătății și
relațiile dintre aceștia și politicile din alte sectoare. Populația, mass media, funcționarii publici
și politicienii trebuie să aibă acces la informații actualizate, altfel dialogul nu va fi posibil. HiAP
necesită stabilirea unor stru cturi și procese permanente, intersectoriale, care să
asigure colaborarea între domenii diferite. Existența legislației care reglementează

25 aceste structuri și funcționarea lor a asigurat în cazul Finlandei continuitatea și
sustenabilitatea procesului.
1.9.2. Experiența Suediei – HiAP pentru reducerea numărului victimelor accidentelor rutiere
Inițiativa Viziunea Zero constituie un exemplu al modului în care o agenție guvernamentală
neasociată în mod normal sectorului sănătății – Agenția Suedeză pentru Siguranța Rutieră și
a Traficului – a contribuit la îmbunătățirea sănătății populației.
Legea privind siguranta traficului rutier, adoptată în 1997 la presiunile Agenției, prevede
reducerea deceselor și rănirilor grave cauzate de accidentele rutiere la zer o, până în 2020.
Cadrul de acțiune subsecvent actului a fost rezultatul contribuțiil or mai multor sectoare
(transport, justi ție, mediu, sănătate și educație) și a stabilit parteneriate între acestea,
societatea civilă și sectorul privat.
Rolul primar al a utorităților din sănătate a fost de facilitator în acest proces, dar ele au
contribuit în același timp cu expertiză, date și eforturi alături de instituțiile implicate în serviciile
de urgență pentru reducerea numărului victimelor accidentelor rutiere.
Poliția a fost cea care a aplicat regulile privind siguranța rutieră – folosirea centurilor de
siguranță, aplicarea a leatorie a etilotestelor și limit ările de viteză – iar organizațiile societății
civile și sectorul privat au promovat conducerea preventivă. În plus, au fost adoptate măsuri
tehnice legate de designul șoselelor, vehicule, supraveghere și echipament de siguranță.
Măsurile au dus la reducerea numărului de morți din accidente rutiere de la 9,1 la 100.000 în
1990 la 2,8 la 100.000 în 2010 , în ciuda creșterii volumului traficului rutier . (IRTAD 2012 , apud.
OMS, 2014:10 -11)
1.9.3. Experiența Danemarcei – Dezvoltarea politicii de sănătate în municipalitatea Esbjerg
Esbjerg , a cincea municipalitate din Danemarca ca mărime, a lansat în 2010 un proces
finalizat cu adoptarea unei noi politici locale de sănătate.
Acest proces a fost de la bun început intersectorial, iar obiectivul a fost de a genera o politică
de sănătate intersectorială. Un comitet pentru dezvoltarea politicii de sănătate, compus din
reprezentanți ai tuturor sectoarelor, a fost format la nivelul municipalității. Procesul prin care
s-a obținut angajamentul participanților a constat într -o serie de conferințe pe teme de
sănătate și, ulterior, mese rotunde, la care au participat repre zentanți ai mediului academic,
ai industriei, sectoarelor educației și mediului și ai societății civile. În paralel, departamentul
pentru sănătate al municipalității a lansat întâlniri tematice care au urmărit explicarea profilului
de sănătate local, cu re prezentanți ai celorlalte departamente, pentru a le atrage atenția
asupra implicațiilor multisectoriale ale determinanților sănătății și a obține angajamentul
acestora in elaborarea și implementarea viitorei politici. Procesul a inclus identificarea și
sistematizarea dovezilor, stabilirea obiectivelor și identificarea populației țintă, advocacy pe
lângă societăți industriale, școli, ONGuri etc., stabilirea mecanismelor de monitorizare și
evaluare și identificarea instrumentelor de implementare.
Obiectivel e au fost definite prin profilul de sănătate al municipalității, astfel: creșterea
speranței de viață a locuitorilor, creșterea implicării acestora, scăderea inegalităților între
diverse grupuri ale populației locale (ex. între imigranți și cetățenii de or igine daneză) și
îmbunătățirea colaborării între sectoarele municipalității (McQuinn, Wismar, Lin, Jones și
Davies – editori, 2012:170 – 171)

26 1.9.4. Experiența Statului Washington – Consiliul pentru Sănătate ca structură HiAP
În Statul Washington guvernatorul sau orice alt legiuitor poate solicita Consiliului pentru
Sănătate să realizeze o evaluare de impact asupra sănătății și a disparităților în starea de
sănătate a populației a propunerilor legislative sau de modificări buge tare.
Consiliul a luat naștere în 1889, fiind prevăzut de Constituția Statului Washington. Printre
atribuții se numără: elaborarea de măsuri și recomandări de politici într -o arie vastă de
probleme de sănătate (prin raportul bianual); implicarea publiculu i în chestiunile de sănătate
prin întâlniri publice și interacțiuni cu structuri comunitare cu rol consultativ; promovarea
echității în sănătate și reducerea disparităților prin evaluările de impact asupra sănătății
(Health Impact Reviews), comandate de le giuitori. Sursa:
http://sboh.wa.gov/OurWork/WhatWeDo

27 Bibliografie
• De Leeuw, E., Peters D. (2014) Nine questions to guide development and
implementation of Health in All Policies.
https://academic.oup.com/heapro/article/30/4/987/2355732
• Health in Europe: A Strategic Approach, Health and Consumer Protection (2007)
Directorate General, European Commission
https://ec.europa.eu/health/ph_overview/Doc uments/strategy_discussion_en.pdf
• Howard, R., & Gunther, S., 2012. Health in All Policies: An EU literature review 2006 –
2011 and interview with key stakeholders. Equity Action, European Union.
http://chrodis.eu/wp -content/uploads/2015/04/HiAP -Final -Report. pdf
• Local Government Association (2016). Health in All Policies.
https://www.local.gov.uk/sites/default/files/documents/health -all-policies -manua -ff0.pdf
• McQuinn, D., V., Wismar, M., Lin, V., Jones, C., M., Davies, M., (editori). 2012.
Intersectoral Governance for Health in All Policies. Structures, Actions and Experiences.
Observatory Studies Series No. 26, European Observatory on Health Systems and
Polici es http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/171707/Intersectoral –
governance -for-health -in-all-policies.pdf
• Ollila, E., Ståhl, T., Wismar, M., Lahtinen, E., Melkas, T., Leppo, K. (2005) Health in All
Policies in the European Union and its member states.
http://ec.europa.eu/health/ph_projects/2005/action1/docs/2005_1_18_frep_a4_en.pdf
• Public Health England (2015). Health Equity in all policies. Masterclass.
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment
_data/file/733054/PHE_Health_equity_masterclass_Exec_Summ_21082015.pdf .
• Rudolph, L., Cap lan, J., Ben -Moshe, K., & Dillon, L. (2013). Health in All Policies: A
Guide for State and Local Governments. Washington, DC and Oakland, CA: American
Public Health Association and Public Health Institute.
https://www.phi.org/uploads/files/Health_in_All_P olicies –
A_Guide_for_State_and_Local_Governments.pdf
• Ståhl , T. Health in All Policies: from rhetoric to implementation and evaluation – The
Finnish Experience. Scandinavian Journal of Public Health, 2018; 46(Suppl 20): 38 – 46
https://doi.org/10.1177/1403494817743895
• Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabi lă a României 2030 – draft.
(2018). http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/STRATEGIA_NA%C8%9AI
ONAL%C4%82_PENTRU_DEZVOLTAREA_DURABILA_A_ROMANIEI.pdf
• World Health Organisation (2013). Adelaide Statement on Health in All Policies: moving
towards a shared governance for health and well -being.
http://www.who.int/social_determinants/publications/isa/hiap_statement_who_sa_final.p
df?ua=1
• World Health Organisation (2014) Health in All Policies: Helsinki statement. Framework
for country action .
http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/112636/9789241506908_eng.pdf;jsessio
nid=44A2D4C6BEDFA2A440CCDF A345755286?sequence=1
• World Health Organisation (2015) Health in all policies: training manual
• http://sboh.wa.gov/OurWork/WhatWeDo
• https://www.cdph.ca.gov

28
Capitolul II. Evaluarea impactului asupra sănătății (HIA) ca
instrument al HiAP. Modele

2.1. Introducere
Declarația de la Jakarta privind viața activă din 1997 (OMS) a recomandat ca elaborarea
politicii sectorului public și privat să includă evaluarea impactului asupra sănătății (HIA).
Aproape un deceniu mai târziu , Carta Bangkok din 2006 privind promovarea sănătății într -o
lume globalizată a evidențiat rolul HIA ca instrument cheie pentru a ajuta la luarea celor mai
bune decizii pentru sănătatea populației.
HIA a apărut dintr -o istorie a analizei politice și a eval uărilor impactului, cum ar fi evaluarea
impactului asupra mediului și cel social, și ar trebui privită ca parte a acestor literaturi. De la
începutul anilor 1990, practica HIA a luat amploare în Australia și Europa și, ulterior, în
America de Nord și Asia. Agențiile guvernamentale locale și naționale, precum și organizațiile
neguvernamentale, consultanții privați și organizațiile internaționale – cum ar fi Organizația
Mondială a Sănătății (OMS) și Corporația Financiară Internațională (IFC) – au elaborat ghi duri
pentru efectuarea HIA. Acest capitol include studii de caz și evaluări extrase în urma revizuirii
literaturii de specialitate.
2.2. Cauze fundamentale cu impact asupra sănătății umane
Cercetările au identificat consecințe măsurabile asupra sănătății c are au o mare varietate de
cauze fundamentale. Cauzele investigate au inclus:
– circumstanțe socioeconomice
Există o dovadă despre relații invers proporționale între venituri și mortalitate sau morbiditate
cauzată de bolile cronice care se extind cu mult p este nivelul sărăciei ( Marmot și colab.,2001;
Adler și colab.,2007; Adler și Stewart, 2010 )
– educație
Nivelul superior al învățământului este legat de o mai bună sănătate, posibil prin consecințele
educației pentru venituri, realizarea profesională, localizarea rezidențială și alți factori precum
auto-eficacitatea și sentimentul de control (Kawachi și cola b.,2010; Fleishman, 2005 )
– muncă și mediul de muncă
Lucrările recente au arătat că trăsăturile psihosociale ale mediului de lucru, cum ar fi controlul
procesului de muncă, sunt factori de risc importanți pentru bolile cronice (Siegrist, J. 1996 ;
Cloughert y și colab.,2007; Salinas -Miranda și Abraham , 2013) .
– mediul înconjurător
Există dovezi privind impactul factorilor de mediu, asupra cauzalității și accelerării bolilor.
-politici sociale și economice
Politicile care afectează varietatea locurilor de munc ă, calitatea și mediul vor afecta
sănătatea, iar politicile care afectează mediile fizice și sociale ale comunităților pot avea, de
asemenea, consecințe importante asupra sănătății.

29 Există o serie de motive pentru care efectele asupra sănătății nu pot fi sistematic integrate în
deciziile privind politicile, programele, proiectele sau planurile, printre care:
– Absența unui mandat sau a unei finanțări pentru a aborda cauzele profunde ale disparităților
în sănătate sau pentru a evalua impactul asupra sănătății al politicilor și deciziilor planificate.
– Prezența barierelor structurale și administrative în colaborarea dintre profesioniștii în
sănătate publică, planificare și mediu (Roemmich și colab., 2007) .
– Neconcordanța și lipsa de coerență între st ructurile de guvernare – de exemplu, deciziile de
planificare pentru utilizarea terenurilor se află sub jurisdicția autorităților locale, iar deciziile de
sănătate publică se fac la nivelul central.
– Percepția că sănătatea și disparitățile în sănătate sunt atribuite numai caracteristicilor și
alegerilor individuale (Link și Phelan , 1995 ).
– Lipsa mecanismelor și a proceselor incluzive și participative pentru integrarea sistematică a
planificării, a sănătății publice și a promovării sănătății me diului în luarea deciziilor.
– Eșecul de a pune în aplicare reglementările existente pentru a evalua implicațiile asupra
sănătății ale politicilor, programelor, proiectelor și planurilor – de exemplu, eșecul de a capta
impactul asupra sănătății în mod adec vat în contextul evaluărilor impactului asupra mediului.
2.3. Caracterizarea, principiile și elementele HIA
Cercetătorii indică o consistență remarcabilă în elementele de bază care sunt incluse în
general în descrierile HIA.În practică, totuși, există o an umită inconsecvență în ceea ce
privește modul în care se desfășoară HIA(de exemplu, modul în care sunt implicate părțile
interesate și modul în care sunt colectate și analizate datele) și în structura și conținutul
rezultatelor finale ale HIA. Diversitatea practicii se datorează parțial faptului că HIA sunt
întreprinse pentru o elaborarea politicilor care acoperă sectoare numeroase și diverse, niveluri
de guvernare, tipuri de propuneri (politici, planuri, programe și proiecte) și grade de
complexitate. Vari abilitatea practicii a evoluat în absența standardelor de practică larg
acceptate sau a cerințelor formale de reglementare sau procedurale pentru HIA.
Organizația Mondială a Sănătății distinge următoarele principii referitoare la HIA (Oregon
Health Authori ty Center for Health Protection Environmental Public Health , 2015):
✓ Principiul democrației – Oamenii pot participa în mod semnificativ la un proces
transparent pentru formularea, implementarea și evaluarea politicilor care afectează
sănătatea lor, atât în m od direct, cât și prin intermediul factorilor politici de decizie aleși,
✓ Principiul echității – Atât impactul pozitiv cât și cel negativ sunt împărțite egal în cadrul
unei comunități, subliniind faptul că HIA este interesată nu numai de impactul agregat al
politicii evaluate asupra sănătății populației, ci și de distribuția impactului în cadrul
populației, în funcție de sex, vârstă, origine etnică și statutul socio -economic
✓ Principiul dezvoltării durabile -Atât impactul pe termen scurt, cât și pe termen lung sunt
luate în considerare în procesul de luare a deciziilor, precum și gestionarea ulterioară a
unei propuneri. Bunăstarea sănătății este baza rezilienței în comunitățile umane care
sprijină dezvoltarea. Acest principiu subliniază că dezvoltarea ar trebui să răspundă
nevoilor actualei generații, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a -și
satisface nevoile.
✓ Principiul utilizării etice a dovezilor – sunt utilizate: procese transparente și riguroase
pentru a sintetiza și interpreta dovezile, cele mai bune dovezi disponibile din diferite

30 discipline și metodologii; toate dovezile sunt evaluate și recomandările sunt dezvoltate în
mod imparțial. Prin aderarea la această valoare, metoda HIA ar trebui să utilizeze dovezi
pentru a evalua impactul și a informa recomandările; nu ar trebui să ofere sprijin sau să
respingă niciunei propunere și ar trebui să fie riguroasă și transparentă.Diferitele discipline
și metodologii științifice sunt utilizate pentru a obține o evaluare cât mai completă posibil.
✓ Principiul abordării cuprinzătoare a sănătății -afecțiunea fizică, mentală și socială este
determinată de o gamă largă de factori din toate sectoarele societății (cunoscuți ca factori
determinanți cuprinzătoriai sănătății). Prin aderare a la această valoare, metoda HIA ar
trebui să fie ghidată de determinanții cuprinzători ai sănătății
În plus față de principiile directoare, principiul precauției este, de asemenea, esențial pentru
HIA. Includerea abordării de precauție în Declarația de la Rio din 1992 privind dezvoltarea
durabilă (UNCED, 1992) a condus la recunoașterea internațională largă și includerea
ulterioară în numeroase acorduri multilaterale, legi internațional e, legi și politici interne.
Conform semnificațiilor din definițiile pre zentate, HIA ar trebui să maximizeze impactul pozitiv
și să minimizeze impactul negativ al politicii și să abordeze inegalitățile în materie de sănătate
(Herriott și Williams2010 )

Figur a 2 – Impactul HIA
HIA identifică grupurile de populație susceptibile de a suferi de disparități sau inechități în
materie de sănătate. Aceasta implică de obicei o examinare a inechităților existente și a
grupurilor specifice care pot fi mai vulnerabile din punct de vedere al sănătății și într -o măsură
mai mică sănătatea populației generale. HIA este în primul rând preocupată de factorii
determinanți ai sănătății populației și nu la nivel individual. Din acest motiv, HIA se
concentrează asupra factorilor determinanți de mediu, sociali, culturali și economici asupra
sănătății și nu asupra caracteristicilor sau comportamentelor pers onale. În plus, HIA
urmărește să sprijine dezvoltarea durabilă și, prin urmare, consideră sănătatea în contextul
generațiilor actuale și viitoare.
Asociația Internațional ă pentru Evaluarea Impactului (IAIA) a propus cinci principii și valori
pentru HIA (Youker, 2007). Respectarea drepturilor publice pentru participarea la procesul de
luare a deciziilor este probabil cea mai importantă valoare; care este publicul sau
reprezentanții acestora, în special cei care au influențat în mod intenționat sau neintenț ionat
ar trebui să participe la procesul decizional. În ultimul deceniu, deoarece noțiunea de "echitate
în sănătate" a devenit mai populară, a fost introdusă HIA bazată pe capital. Acest model
acordă mai multă atenție impactului politicilor, programelor sa u proiectelor asupra grupurilor
vulnerabile de sănătate și încurajează factorii de decizie să ia în considerare diferitele grupuri
în intervențiile imediate (Mahoney și colab., 2004 ).
Analiza gradului de echitate a sitemului de sănătate scoate în evidență i negalități privind
acoperirea cu servicii și starea de sănătate atât pe medii (urban / rural), cât și din punct de
Maximizeaz ă
impactul pozitiv
asupra sănătății
Minimizeaz ă
impactul negativ
asupra sănătății

HIA

31 vedere teritorial (regiuni, județe), precum și existența unor grupuri vulnerabile particulare (de
ex. etnia romă)22.
2.3.1. Caracteristici che ie ce definesc HIA
Principiul general pe care se bazează HIA este că, prin luarea în considerare a problemelor
de sănătate în luarea deciziilor în alte sectoare, HIA poate oferi un mijloc practic de facilitare
a acțiunii intersectoriale pentru promovarea sănătății (OMS ,1999 ). Valoarea cea mai mare
constă în capacitatea sa de a identifica și de a comunica potențial semnificativ impacturile
asupra sănătății care sunt sub -recunoscute, neașteptate sau marginalizate și care abordează,
de exemplu, pot ențialele efecte asupra sănătății ale politicilor, cum ar fi subvențiile agricole,
salariile.
Cercetătorii indică o consistență remarcabilă în elementele de bază care sunt incluse în
general în descrierile HIA (Mindell și colab., 2008 ), evidențiind următoar ele caracteristici
comune:
– Predicția consecințelor acțiunilor legate de proiect
– Furnizarea de informații care pot ajuta factorii de decizie să prioritizeze strategiile de
prevenire și control pe tot parcursul ciclului proiectului
Impactul asupra sănătății poate fi pozitiv sau negativ, intenționat sau intenționat, unic sau
cumulat. Gama de schimbări poate sau nu să fie distribuită în mod egal în populație; astfel
încât HIA ar trebui să ia în considerare echitatea impactului . Vulnerabilitatea este un aspect
important în discuția generală a determinanților sociali, de mediu și instituționali ai sănătății.
În multe cazuri, anumite subgrupe (de exemplu, copii, femei, vârstnici) pot fi afectate în mod
disproporționat .
În practică, totuși, există o anumită inconsec vență în ceea ce privește modul în care se
desfășoară HIA – de exemplu, modul în care sunt implicate părțile interesate și modul în care
sunt colectate și analizate datele, precum și în structura și conținutul produselor de lucru finale
ale HIA. Diversitat ea practicii se datorează parțial faptului că HIA sunt întreprinse pentru o
gamă largă de elaborări de politici care acoperă multe sectoare, niveluri de guvernare, tipuri
de propuneri (politici, planuri, programe și proiecte) și grade de complexitate. Vari abilitatea
practicii a evoluat în absența standardelor de practică larg acceptate sau a cerințelor formale
de reglementare sau procedurale pentru HIA în afara HIA și legile conexe ale Romaniei. Cu
toate acestea, se pare că se acceptă din ce în ce mai mult faptul că HIA este efectuată pentru
a informa mai degrabă decizia decât pentru a evalua impactul după luarea deciziei și există
un acord general cu privire la etapele procedurale ale HIA (Harris -Roxas și Harris , 2013 ).
În pofida contribuțiilor potențiale a le HIA, rămân întrebări importante cu privire la fezabilitatea
acesteia (Parry și Stevens ., 2001 ). Nu există uniformitate în înțelegerea a ceea ce constituie
HIA, ceea ce este de înțeles, având în vedere lipsa exemplelor HIA. În această lucrare,
comparăm și contrastăm diferitele abordări ale HIA, discutăm metodologiile pe care le -am
considerat utile și oferim su gestii pentru avansarea dezvoltării și utilizării acestei abordări.

22Ministerul S ănătății. Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020

32 2.3.2. Funcțiile HIA
În ansamblu, procesul HIA poate contribui la următoarele aspecte (World Bank , 2009 ):
– Predicția consecințelor pentru diferite opțiuni legate de proiect
– Furnizarea informațiilor necesare pentru a ajuta la prioritizarea strategiilor de prevenire și
control pe parcursul ciclului proiectului
– Este un mijloc de a implica în mod colaborativ companiile și părțile interesate cheie în
procesul de luare a deciziilor
– Identificarea celor mai critici determinanți sociali și de mediu pentru sănătate care pot fi
afectați de proiect
– Abordarea aspectelor de sănătate care pot influența obiectivele globale de sustenabilitate
– Facilitarea colaborării intersectoriale dincolo de sectorul de sănătate și consolidarea
capacităților cu resurse de sănătate locale, regionale și naționale
– Îmbunătățirea percepției "avizului de funcționare" al proiectului de către comunitățile locale
și instituțiile guvernamentale
2.3.3. Beneficii si limi te ale HIA
HIA are cel puțin trei beneficii importante, pe lângă implicațiile evidente pentru o mai bună
elaborare a politicilor și pentru promovarea și protecția sănătății care ar rezulta din evaluarea
sistematică a consecințelor politicilor, programelor, proiectelor și planurilor asupra sănătății:
Îmbunătățirea dovezilor.
Efectuarea unor HIA sistematice vor identifica în mod explicit lacunele și dovezile de date
necesare pentru a îmbunătăți evaluările viitoare. Aceasta va stimula mai direct cercetarea
științifică relevantă în materie de politici, fie pentru a dezvolta noi studii empirice, fie pentru a
îmbunătăți evaluarea sistematică și sinteza probelor existente. În plus, monitorizarea
sistematică a consecințelor pe care le au politicile sau acțiunile asupra sănătății după punerea
lor în aplicare ar trebui să furnizeze date valoroase noi, relevante în mod direct pentru a
răspunde întrebărilor cauzale legate de politică, care adesea nu pot fi abordate prin studii
observaționale sau prin studii randomizate. Procesul de evaluare, critică și perfecționare
sistematică în dezvoltarea dovezilor științifice pentru a informa procesul de luare a deciziilor
este esențial pentru elaborarea evaluărilor de sănătate care să permit ă luarea eficientă a
decizii lor (Bhatia and Wernham , 2008 ).
Sensibilizarea factorilor de decizie și a publicului
Evaluarea sistematică a consecințelor pe care le au politicile și deciziile de planificare asupra
sănătății va crește gradul de conștientizare în rândul factorilor de deci zie și al publicului larg
în legătură cu o gamă largă de factori care afectează sănătatea. Acesta poate contribui la o
înțelegere mai cuprinzătoare a cauzelor bolilor și a rolului politicilor, programelor, proiectelor
și planurilor în modelarea rezultatelo r în materie de sănătate, inclusiv a strategiilor care pot
aduce cea mai mare diferență în îmbunătățirea sănătății și în reducerea disparităților în
materie de sănătate.
Recunoașterea faptului că sănătatea este afectată de mult mai mult decât alegerile pri vind
stilul de viață, predispozițiile genetice și îngrijirea medicală este fundamentală în dezvoltarea
și implementarea tipurilor de strategii care sunt necesare pentru îm bunătățirea sănătății
publice (WHO , 2017 ).
O nouă paradigmă pentru colaborări produc tive.

33 Evaluarea consecințelor pentru sănătate ale deciziilor de politică și de planificare va oferi
oportunități pentru o nouă paradigmă de colaborări productive (Arquette și colab., 2002 ;
Corburn, 2005 ). De exemplu, colaborările oferă oportunități pentru:
(1) implicarea direct ă a specialiștilor în aplicarea cunoștințelor pentru a îmbunătăți sănătatea
publică și conștientizarea asupra tipului de dovezi necesare pentru luarea deciziilor politice,
(2) identificarea noilor surse de date și a modelelor necesare pentru a răspunde la probleme
științifice și politice importante,
(3) îmbunătățirea capacității factorilor de decizie de a lua în considerare implicațiile asupra
sănătății în luarea deciziilor și o mai bună înțelegere a legăturilor din tre politici și sănătate,
(4) participarea activă a membrilor comunității la luarea deciziilor și la creșterea accesului la
informații privind consecințele asupra sănătății prin intermediul procesului de evaluare, care
pot spori capacitatea lor de a promo va sănătatea și
(5) o mai bună înțelegere a posibilelor căi prin care deciziile propuse pot afecta sănătatea
rezidenților.
După Wismar și colab . (2007 )., două limite ale HIA devin evidente. Prim a poate fi observat ă
în natura procesului decizional intersectorial și, prin urmare, este puțin probabil ca această
limitare să poată fi eliminată. Fiecare sector are propriile obiective primare.
De exemplu, obiectivele pentru transport, agricultură și mediu pot avea drept consecință
îmbunătățirea mobilității, asigurarea disponibilității alimentelor prin stabilizarea piețelor
alimentare și protejarea resurselor naturale. Deciziile luate în aceste sectoare vor încerca să
contribuie la obiectivele primare și nu la cele secundare, cum ar fi sănătatea. În unele cazuri,
obiectivul sectorial primar și sănătatea pot crea o situație favorabilă câștigului, prin care
obiectivele sectoriale specifice și sănătatea merg în mână sau chiar se consolidează reciproc.
În multe alte cazuri, totuși, vor exista compromi suri. De exemplu, măsurile de protecție
împotriva zgomotului vor crește costurile unui nou drum ocolitor, dar vor proteja și sănătatea
populației care trăiește în apropiere. HIA a contribuit, în cele mai bune cazuri, la atenuarea
efectelor negative. Prin ur mare, este un instrument care generează compromisuri
intersectoriale, sociale și politice. În ansamblu, aceasta contribuie la coerența luării deciziilor.
A doua limitare a eficacității HIA, care poate împiedica reali zarea întregului său potențial fiind
mai susceptibilă de a fi supusă schimbărilor, deoarece este legată de modul și condițiile în
care este implementată și efectuată HIA. Trei factori au fost analizați sistematic prin
intermediul studiilor de caz. Printre acestea se numără și contribuțiile polit ice, administrative
și comunitare; legăturile dintre procesele cheie, cum ar fi ciclul de politici, etapele HIA și
dinamica comunității; și factori contextuali.
2.3.4. Factorii de comandă, execuție și utilizatori potențiali ai HIA
Evaluarea impactului asupra sănătății se bazează pe un model amplu de sănătate, care
propune determinarea factorilor economici, politici, sociali, psihologici și de mediu. Pentru
prima dată, acești factori determinanți ai sănătății au fost recunoscuți de g uvernul britanic în
cartea albă Saving Lives: our healthier nation (Secretary of State for Health .,1999 ). Aceasta
se referă la necesitatea efectuării unei evaluări a impactului asupra sănătății atât a politicilor
naționale, cât și a celor locale. Inițial, acest lucru va avea cea mai mare implicație pentru cei
care lucrează în domeniul îmbunătățirii sănătății la nivel local, în special personal din unități
sanitare și autorităț i locale. Evaluarea este totuși un proces flexibil, care poate fi folosit de

34 facto rii de decizie din toate sectoarele pentru evaluarea politicilor care pot avea un impact
asupra sănătății și bunăstării.
De obicei, HIA sunt comandate de:
• Guvernele locale, regionale și naționale
• Autorități / departamente de sănătate locale, regionale și naționale
• Autorități / departamente locale, regionale și naționale de planificare
• Bănci de dezvoltare naționale / internaționale / donatori bi – și multilateral i
• Industria privată
Practicanții au, de obicei, un fundal divers de aptitudini și experiențe. Încă nu există scheme
de acreditare pentru practicanți și este adesea dezvoltat și utilizat un amestec de abilități. În
prezent, există mai multă experiență a HIA la nivel de program și la nivel de proiect decât la
nivel strategic.
Există cursu ri de instruire în unele țări pentru a ajuta practicanții și pentru a dezvolta
capacitatea (în special deoarece capacitatea de a efectua HIA este scăzută în majoritatea
țărilor). Aptitudinile necesare pentru a efectua HIA sunt multe, dar nu trebuie să fie deținute
de un singur individ și ar trebui să fie prezente în întreaga echipă de persoane care întreprind
HIA. Ca persoană fizică, cel mai bun mod de a dezvolta abilitățile HIA este de a participa sau
de a întreprinde o HIA.
Scrierea Termenilor de Referinț ă (ToR) pentru HIA la scară completă ar trebui să fie realizată
în colaborare de Ministerul Sănătății (nivel central sau local) și alte autorități relevante.
Ministerul Sănătății poate, de asemenea, să se ocupe de evaluarea critică a raportului HIA al
cons ultanților cu recomandările sale de atenuare a impactului negativ asupra sănătății și de
sporire a impactului pozitiv. În prezent există o lipsă de capacitate în rândul autorităților cu
privire la modul de dezvoltare a ToR și evaluarea critică a calității rapoartelor HIA. Procedurile
convenite pentru HIA ar trebui să reflecte responsabilitățile diferiților actori în diferite etape.
În general, liderul unei echipe HIA ar fi un profesionist extern, cu cunoștințe de sănătate
publică, mai degrabă decât unul cu o arie îngustă de expertiză medicală. Expertiza unei
echipe HIA ar trebui să reflecte complexitatea factorilor determinanți ai sănătății asociate cu
un anumit proiect, program sau plan (de exemplu, sănătatea publică, științe naturale și
sociale, economie) și chestiunile cheie de sănătate identificate în faza de screening.
Responsabilități pentru etapele HIA sunt recomandate a fi u rmătoarele:
1. Screening: decide necesitatea de executare și tipul HIA abordat (decis de către minister /
autoritate).
2. Scopul: stabilirea limitelor în timp și spațiu pentru evaluarea și formularea T oR pentru HIA
la scară completă în mod corespunzător (de obicei , stabilit de către Ministerul Sănătății (la
nivel central, regional și / sau local) și părțile interesate cheie).
3. HIA la scară completă ( realizată de echipa HIA conform specificațiilor din T oR).
4. Angajarea și dialogul public (inițiat de Ministerul Sănătății sau de o altă autoritate relevantă).
5. Evaluarea raportului HIA (respectarea T oR, controlul calității criteriilo r independente) și
fezabilitatea / soliditatea / acceptabilitatea recomandărilor sale ( Ministerul Sănătății sau un alt
consultant independent desemnat de Ministerul Sănătății ).

35 6. Stabilirea unui cadru pentru acțiunea intersectorială ( Ministerul Sănătății și ministerele
relevante).
7. Negocierea alocărilor de resurse pentru măsurile de salvgardare a sănătății (Ministerul
Finanțelor și ministerele competente).
8. Monitorizarea ( de confor mare și respectare a indicatorilor de sănătate pertinenți), ev aluarea
și urmărirea corespunzătoare ( Ministerul Sănătății și ministerele de resort) .
2.4. Categorii de HIA
Practica HIA este deseori definită prin mai multe categorii. HIA poate lua diferite forme, în
funcție de scop, timp și resurse disponibile (WHIASU ,2004 ):
În funcție de efort, complexitate și durată , HIA sunt deseori descrise ca fiind rapide,
intermediare sau complete.
Tipul rapid poate dura câteva zile sau săptămâni până la luni și include, de obicei, înființa rea
unui grup mic de conducere; utilizează de multe ori abordarea unui atelier de tip participativ
al părților interesate – implică de obicei o scurtă investigație a efectelor asupra sănătății,
inclusiv o scurtă revizuire a literaturii de analiză dovezilor cantitative și ca litative și culegerea
de informații și dovezi suplimentare de la mai multe părți locale interesate. HIA rapide se
concentrează adesea pe propuneri mai reduse și mai puțin complexe.
Tipul Desktop poate dura ore sau o zi și poate cuprinde un număr mic de par ticipanți în jurul
unei mese utilizând cunoștințele și dovezile existente pentru a evalua o propunere, o politică
sau un plan. Fraza desktop HIA a fost de asemenea folosită pentru a se referi la o HIA rapidă
care implică un angajament public redus sau absen t.
O altă variație, HIA cu evaluare rapidă , a fost descrisă, iar în unele texte există un angajament
public explicit prin intermediul unui atelier inițial de de tip participativ de jumătate de zi pentru
părțile interesate (Parry și Stevens,2001 ; Mindell și colab., 2003 ).
Tipul intermediar necesită mai mult timp și resurse și implică căi mai complexe, mai mult e
părți interesate și o analiză mai detaliată, dar includ colectarea unor date noi.
Tipul complet sau complex este mai aprofundat și poate dura dura mai mult de un an până la
finalizare. Este costisitor financiar, necesită căutări ample de literatură și colectarea de date
primare. Acest tip de HIA este mai potrivit pentru propunerile mai complexe. HIA complexe
sunt cel mai des diferențiate de HIA -urile rapide și intermediare pri n amploarea impactului
potențial și prin necesitatea colectării de noi date primare.
În funcție de momentul evaluării , există trei tipuri de evaluare a impactului asupra sănătății:
prospectivă , retrospectivă /retroactivă , concomitentă
Tipul prospectiv – privește o anumită politică, program sau proiect care nu a fost încă
implementat și încearcă să prezică consecințele. Aceste predicții se bazează pe teorie și pe
experiența unor decizii similare din trecut. Dacă s -au obținut suficiente cunoștințe despre
mărimea efectelor asupra sănătății asociate diferitelor niveluri de determinanți ale sănătății,
este posibil să se facă predicții cuantificate. Evaluarea potențială a impactului asupra sănătății
poate fi validată parțial prin a vedea dacă predicțiile conseci nțelor în viitorul apropiat se
dovedesc a fi corecte.
Evaluarea prospectivă a impactului asupra sănătății combin ă elemente de epidemiologie,
toxicologie, modelarea matematică și evaluarea cantitativă a riscurilor. Este dificil să se

36 evalueze în mod corespu nzător valoarea HIA pentru protecția și promovarea sănătății, evitând
în același timp capcanele atât a supraestimări i, cât și a subestimării valorii HIA. De regulă,
predicția impactului asupra sănătății va fi incompletă, iar evaluarea impactului prevăzut d e
necesitate implică decizii subiective. În plus, poate fi dificil să se i ntroducă cu succes
rezultatele HIA în procesul de luare a deciziilor, unde multe alte aspecte necesită atenție (de
exemplu considerente economice). Pe de altă parte, există o șansă d e a subestima rolul HIA,
deoarece însăși existența acestei proceduri ar putea exercita deja influență asupra factorilor
de decizie. Aceste oportunități de protecție și promovare a sănătății oferite de evaluarea
potențială a impactului par să fie insuficien t utilizate .
Tipul retroactiv – analizează consecințele unor politici, programe sau proiecte deja
implementate sau ale unor evenimente neplanificate care au avut loc. În urma unor astfel de
studii, se poate înțelege natura și amploarea efectelor asupra săn ătății pentru a fi utilizate în
evaluarea prospectivă a HIA.
Tipul concomitent – sunt monitorizate consecințele politicii, programului sau proiectului din
momentul punerii lor în aplicare. Presupunederularea unor activit ăți de atenuare a oricăror
efecte negative care trebuie întreprinse cu prompt itudine . Utilizarea sa principală este acolo
unde se așteaptă consecințe, dar unde natura lor este nesigură.
În mod frecvent, propunerile unice sunt minore pentru a genera efecte sem nificative în sine ,
dar efectul cumnulat al multor astfel de propuneri minore poate crea un impact major. Ca
răspuns la aceasta , în domeniul evaluării impactului asupra mediului, a existat o solicitare de
evalu are care să fie aplicată întregului sector – un proces denumit " evaluare strategică de
mediu " (Health Promotion Division, 1999 ). Aceeași problemă poate apărea și pentru impactul
asupra sănătății și, prin urmare, poate fi necesară o abordare strategică corespunzătoare.
HIA sunt, de asemenea, diferențiate în funcție de contextul de elaborare : prin integrare într –
o evaluare a impactului asupra mediului sau realizare independentă.
O altă clasificare se bazează pe amploare și distinge HIA -urile care au un scop restrâns (cum
ar fi cele care folosesc o definiție îngustă a sănătății și subliniază cuantificarea)și HIA care au
un scop mai larg, holistic, modelate de determinanții sociali ai sănătății (Kemm, 2001 ).
Alți autori au propus clasificarea HIA ca fiind participativă (subliniind guvernarea partajată,
participarea publicului și concentrarea asupra determinanților socio -economici și de mediu),
cantitativ ă sau analitic ă (concentrându -se pe metodele și rigurozitatea analizei) sau
procedural ă (bazându -se pe elementele celorlalt e două dar subliniază pașii procedurali
necesari și adesea întreprinși într -un context administrativ sau de reglementare specificat)
(Cole și Fielding, 2007 ).
În practică, categoriile sunt rareori utilizate în mod consecvent, iar o HIA unică cuprinde
adesea o combinație de abordări diverse ale implicării și participării părților interesate, ale
metodelor analitice și ale interacțiunilor cu procesul formal de luare a deciziilor. De exemplu,
HIA de tip desktop poate lua în considerare contribuți a indirectă a părților interesate prin
revizuirea observațiilor publice prezentate în afara procesului HIA. HIA de tip complet sau
complex poate avea un grad relativ scăzut de implicare al părților interesate , iar HIA cu
evalu are rapid ă a unor propuneri de dimensiuni mai reduse pot presupune colectarea unor
date noi de analiză.
Diferitele categorii de HIA, deși sunt utile pentru descrierea unor teme distincte în domeniu,
nu reprezintă neapărat forme distincte în practică. În schimb, se pare că metodele și

37 abordările specifice utilizate într -o HIA unică evoluează adesea în cadrul de bază descris mai
sus și se dezvoltă ca un răspuns pragmatic la context. Influențele asupra practicii includ
calendarul, resursele și competențele disponibile echipei HIA, factori i luați în considerare și
datele disponibile pentru analiză, precum și contextul juridic și de reglementare al procesului
de luare a deciziilor. Această descriere este în concordanță cu caracterizările anterioare ale
HIA ca o combinație de proceduri, metod e și instrumente (WHO, 1999 ; Quigley și colab.,
2005 ).
Diversitatea abordărilor și a contextelor decizionale impune provocări pentru determinarea
resurselor necesare pentru realizarea unei HIA. De exemplu, deși HIA de tip rapid este o
investigație la scară redusă, cu costuri reduse, HIA completă sau complexă c are necesită
colectarea de noi date primare poate dura mult și necesită resurse mult mai mari. Informațiile
privind costurile HIA ar fi valoroase pentru a determina dacă o HIA poate fi întreprinsă cu
resursele disponibile și ar putea informa procesul de sc reening așa cum este descris mai jos.
Cu toate acestea, nu au fost identificate studii publicate încare să se cuantifice costurile de
realizare a unui HIA într -o varietate de setări.
Aceste informații ar fi utile pentru informarea viitoarei implementări.
În funcție de nivelul propunerii , HIA poate fi aplicată la trei niveluri principale: o politică, un
program sau un proiect; în această revizuire, termenul " propunere " cuprinde toate cele trei
niveluri.
O politică reprezintă modul în care guvernul sau o org anizație încearcă să atingă obiectivele
pe care le -a stabilit. HIA la acest nivel poate fi strategică, permițând includerea din timp a
preocupărilor privind sănătatea și o viziune "globală" asupra problemei.
Un program este o serie de activități conexe care dau efect politicilor.
Un proiect este o componentă a unui program și este o activitate discrete, deseori întreprinsă
la o anumită locație.
HIA sunt, de asemenea, diferențiate în funcție de m odelul de sănătate drept cadru
conceptual utilizat într -o HIA. În mod tipic, modelul biomedical, care se concentrează asupra
categoriilor de boli, va fi combinat cu modelul social sau socio -economic al sănătății, care are
o concepție mai largă și include rezultate "mai ușoare" leg ate de bunăstare, în funcție de
natura propunerii și tipurile de dovezi disponibile sau care pot fi obținute. Echilibrul relativ
dintre cele două modele de sănătate va determina în mod normal modelul HIA utilizat pentru
evaluare.
Modelul biomedical tinde s ă fie cantitativ și în mare măsură bazat pe epidemiologie și
toxicologie, în timp ce modelul social tinde să se bazeze mai mult pe dovezile calitative și pe
științele sociale, precum și pe cunoștințele părților interesate. Acestea au fost denumite, de
asem enea, HIA cu “perspectivă restrânsă" respectiv, HIA cu "perspectivă amplă".
2.5. Principalele c oncepte și instrumente aplicate în HIA
Una dintre lucrările cele mai frecvent citate despre HIA este Document ul de Consens de la
Gothenburg (WHO, 2000).
Documentul de la Gothenburg prezintă un consens internațional al experților privind principiile
fundamentale ale practicii HIA, fiind necesar deoarece practicienii HIA trebuie să se preocupe
cu valori și dovezi diverse, uneori contradictorii pentru sănătat e în domeniile abordate de
politică publică sau privată, chiar și în cadrul sectorului de sănătate. “Valorile evoluează și se

38 schimbă în timp. Se sugerează că ele pot fi schimbate și prin procesele de evaluare a
impactului" . Aceste valori stabilesc condiți ile pentru dezvoltarea politicii de sănătate, definesc
ce este și ce nu este acceptabil, precum și criteriile cadru pentru bunele practici. " Este esențial
ca aceste valori să fie luate în considerare, în caz contrar, HIA riscă să fie un proces artificial,
separat de realitatea mediului politic în care este pus în aplicare " (ECHP , 1999 ).
Evaluarea impactului asupra sănătății împărtășește anumite concepte și metode cu evaluarea
riscurilor, evaluarea impactului asupra mediului, evaluarea strategică de mediu, e valuarea
impactului social și evaluările economice. Acest document descrie evoluția evaluării
impactului asupra sănătății și relația acesteia cu aceste alte forme de evaluare a impactului .
Deși există multe seturi de instrumente și ghiduri, acestea împărtășesc o serie de concepte
și proceduri. După ce s -au convenit asupra scopului evaluării impactului asupra sănătății
(geografice, populații și subiecte), se obțin informații din trei surse: dovezi științifice publicate
(atât cantitative cât și calitat ive), date locale (din surse de rutină, comandate special sau
extrapolate din alte părți) și opiniile persoanelor afectate. Într -o evaluare prospectivă, acestea
sunt combinate pentru a oferi recomandări pentru a spori pozitiv și a atenua propunerile
negati ve. Spre deosebire de alte evaluări ale impactului, evaluarea impactului asupra sănătății
poate fi efectuată, de asemenea, în mod concomitent sau retroactiv după implementarea unui
proiect sau a unei politici. Acestea determină efectele propriu -zise asupra sănătății pentru a
propune modificări post -hoc și pentru a informa viitoarele evaluări ale dezvoltării proiectelor
și ale impactului asupra sănătăți i (Mindell și colab., 2003 ).
2.5.1. Determinan ții pentru sănătate
Deși accentul principal al HIA este sănătatea umană, majoritatea factorilor determinanți ai
sănătății sunt gestionați de sectoare din afara sectorului de sănătate și, din acest motiv, o HIA
eficientă necesită o colaborare transsectorială puternică. HIA solicită, de asemenea,
consultări între părțile interesate cheie, cum ar fi proponentul, experții relevanți, autoritățile
decizionale și comunitatea.
Este important de reținut faptul că sănătatea este influențată de o gamă largă de factori
determinanți, dintre care unii sunt prezentati în Tabel ul 1. Dezvoltarea sau activitățile noi pot
avea un impact asupra acelor factori importanți de sănătate care determină modificări ale
rezultatelor în domeniul sănătății sau starea de sănătate a indivizilor și comunitățile. Factorii
determinanți ai sănătății sunt în mare parte de mediu și sociali.

39
Figur a 3 – Strategii Europene pentru combaterea inechităților sociale în domeniul sănătății
Un cadru determinant social, cum este modelul dezvoltat de Dahlgren și Whitehead (1991)
(Fig.2), oferă o oportunitate de a analiza modul în care o propunere poate avea un impact
diferit asupra diferitelor grupuri de oameni și se concentrează pe contextele particulare în care
oamenii trăiesc. Unele efecte asupra factorilor determinanți ai sănătății po t fi direc te, eviden te
și / sau intenționa te, în timp ce al tele pot fi indirec te, greu de identificat și neintenționa te. HIA
încearcă să anticipeze și să atenueze acest e efect e.
Tabelul 3 – Exemple de factori cheie care determină să nătatea umană
Constan ți Accesul la
servicii Stilul de viață și
comportamentul Sociali și
economici Mediu
• Gene
• Sex
•
Îmbătrânire
• Rasa • Sărăcia
• Ocuparea forței
de muncă
• Excluziunea
socială
• Structura
comunitară
• Criminalitatea • Dieta
• Activitatea fizică
• Fumatul
• Alcoolul
• Comportamentul
sexual
• Droguri
• Cultură • Educație
• Servicii de
sănătate
• Servicii sociale
• Transport
• Timp liber
• Servicii de bază • Calitatea aerului
• Zgomotul
• Locu ința
• Calitatea apei
• Cantitatea apei
• Managementul
deșeurilor
• Mediul social
• Riscul de rănire
• Expunerea la soare
• Bolii transmise prin
vectori și dăunători

40 Constan ți Accesul la
servicii Stilul de viață și
comportamentul Sociali și
economici Mediu
• Boli transmisibile
• Schimbările
climatice
• Siguranța
alimentelor
• Poluarea mediului
• Pericole
ocupaționale
• Radiații
• Substanțe
periculoase

Tabelul 4 – Exemple de impact și efecte asupra sănătății mediului.
Determinant de mediu Impactul asupra sănătății
(populația) Efecte asupra sănătății (individuale)
• Poluarea aerului
exterior • Cazuri crescute de astm • Infecție respiratorie
• Boală cardiopulmonară
• Cancer pulmonar
• Poluarea aerului
interior • Cazuri crescute de astm • Infecție respiratorie
• Astm bronșic
• Reacție alergică
• Efecte iritante asupra feței, ochi lor și căilor
respiratorii
• Cancer
• Schimbări climatic • Creșterea focarelor de boli
hidrice • Boală diareică
• Leziuni neintenționate
• Malnutriție protein -energetică
• Zgomot • Creșterea / scăderea nivelului
de zgomot • vătămarea auditivă
• stres
• tulburări de somn

41 Determinant de mediu Impactul asupra sănătății
(populația) Efecte asupra sănătății (individuale)
• sănătate mintală
• Vectori de boli și
dăunătorii • Malarie • Creșterea / scăderea incidenței malariei
• Calitatea sau
cantitatea apei • Focare de boli hidrice
• Igiena personală și familială
precară
• Declinul / îmbunătățirea stilului
de viață • Creșterea / scăderea incidenței de diaree
• Boală de piele și ochi
• Gestionarea deșeurilor
– deșeuri solide și lichide • Focar de holeră
• Focar / declin de boală diareic ă
• Focar de tifoid ă
• Mirosuri neplăcute • Creșterea / scăderea incidenței diareice
• Poluarea mediului • Leziuni hepatice
• Iritarea pielii
• Probleme respiratorii
• Cancer
Nu toate efectele potențiale asupra sănătății sunt negative. Multe activități (evoluții) pot avea
ca rezultat beneficii care depășesc potențialele efecte negative, de ex. îmbunătățirea
eliminării deșeurilor sau îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă și de salubritate. Este
la fel de important să se identifice potențialele efecte pozitive asupra sănătății, ca cele
negative .
Cu toate acestea, există diferite tipuri de informa ții, dintre care unele sunt informa ții
contextuale pe care comunitățile le au despre locurile în care trăiesc. În plus, deciziile luate
pot avea un efect profund asupra calității vieții oamenilor. Întrebările despre cunoștințe și valori
sunt, prin urmare, strâns legate între ele și este necesar să se asigure că procesele de
evaluare a dovezilor de orice fel sunt r obuste, incluzive și transparente .
2.5.2. Profilul de sănătate al comunității
Scopul profilului de sănătate este de a oferi o imagine a contextului de sănătate și socio –
demografic al domeniilor acoperite de o politică sau proiect pentru a înțelege mai bine
impactul potențial asupra sănătății și grupurile de populație care ar putea fi afectate. Utilitatea
sa în identificarea grupurilor de populație afectate este cheia înțelegerii atât a variației
(inegalității și / sau a eterogenității) în cadrul populațiilo r, cât și a diferențierii potențiale
(inechități) pe care le poate impune o politică sau un proiect.
Alcătuirea profilului implică strangerea și analizarea datelor secundare (existente) cu privire
la o serie de indicatori care se referă la conținutul și co ntextul politicii sau proiectului și la

42 posibilele sale efecte asupra determinanților sănătății și asupra rezultatelor de sănătate.
Indicatorii sunt variabile măsurabile care reflectă starea unei comunități și a persoanelor sau
grupurilor dintr -o comunitat e. În plus, evaluările complexe de evaluare a riscului pot efectua o
colectare primară a datelor în timpul alcătuirii profilului.
Profilul descrie starea actuală a determinanților și a rezultatelor cheie ale sănătății, inclusiv a
inegalităților existente. Acolo unde datele permit acest lucru, profilul ar trebui să descrie, de
asemenea, tendințele istorice ale indicatorilor -cheie și ale previziunilor privind tendințele
viitoare, cum ar fi proiecțiile asupra populației.
Structura profilului de sănătate poate fi bazată pe categoriile de determinanți asupra sănătății
ale modelului social și de mediu pentru sănătate (Dahlgren și Whitehead , 1993 ) care stau la
baza metodologiei și practicii HIA și a rezultatelor de sănătate. Figura 4 prezintă o structură
pentru profilul de sănătate. Categoriile nu sunt discrete și unii indicatori se pot încadra în mai
multe categorii.

Figur a 4 – Structura unui profil de sănătatecomunitar

Un profil complet ar trebui să includă date comparative la diferite niveluri geografice, astfel
încât să poată fi identificate aspecte legate de o anumită politică sau proiect, împreună cu
orice inegalități existente între arii și grupuri.
Unitățile de analiză sunt domeniile / subiectele care fac ob iectul analizei HIA. Profilul ar trebui
să descrie unitățile geografice ale zonelor de analiză / comparație utilizate și să includă date
și analize ale indicatorilor la aceste niveluri. Pentru a identifica inegalitățile între și în interiorul
grupurilor, p rofilul ar trebui să includă, în mod ideal, atât unitățile de analiză geografice, cât și
populația. Unitățile de analiză vor varia în funcție de politica sau proiectul examinat și ar trebui
luate în considerare la etapa de definire a domeniului . Factori generali socio -econo mici,
culturali și de mediu
Condiții de viață și de muncă
Rețele sociale și comunitare
Factori i stilului individual de viață
Factori biologici
Starea de sănătate și morbiditatea
Speranța de viață și mortalitatea
Determinanții
pentru sănătate
Rezultatele din
domeniul sănătății
Profilul de sănătate
al comunității în HIA

43 2.5.3. For ța probant ă a dovezilor
Dovezile din literatura de specialitate sunt de obicei definite în termeni de încredere sau
"putere" a constatărilor.
O ierarhie a dovezilor pentru utilizarea în HIA este prezentată în figura 4. Ierarhia dovezilor,
de la I la VI, in clude dovezi din literatura de specialitate, precum și dovezi ale experților /
persoane care dețin informații -cheie și ale părților interesate.

Figur a 5 – Ierarhia dovezilor HIA
Deși nivelurile diferite de dovezi din cadrul unei HIA sunt utile pentru comparație, trebuie
remarcat faptul că nivelurile mai scăzute ale dovezilor pot fi în continuare valabile și fiabile.
HIA utilizează și valorizează dovezile relevante de la toate nivelurile, de exemplu o declarație
a unui informator cheie, cum ar fi proprietarul unui magazin de colț, are aceeași valoare ca și
o viziune profesională.
Dovezile din literatura de specialitate ar trebui să fie evaluate critic, în funcție de criterii
specifice pentru a stabili rigurozitatea dovez ilor de cercetare. Criteriile cheie (titlu) include
(HEBW, 2008 ):
– Studiul este relevant pentru proiectul (HIA)?
– Studiul se adresează unei probleme clar definite?
– Proiectul de cercetare a fost clar descris și este adecvat?
– Grupul și dimensiunea eșantionului au fost adecvate și reprezentative?
– Au fost descrise măsurile și acestea sunt potrivite ?
– Metoda de analiză a fost potrivită?
– Sunt luate în considerare aspectele de confuze și părtinire?
– Rezultatele au fost clare , au fost raportate și au fost discutate în mod adecvat?
– Sunt prezentate limitele studiului?
– Pot fi generalizate r ezultatele saurezultatele sunt relevante la nivel local?
– Concluziile sunt bazate pe rezultate?
– Sunt discutate implicațiile cercetării?
– Au fost prezentate considerații etice, inclusiv conflictele de interese ale cercetătorilor?
În cazul în care dovezile colectate de la mai multe metode de cercetare converg, acest lucru
adaugă un plus de tărie pentru dovezi și probabilitatea unui impact. P robabilitatea impactului

44 se bazează pe evaluarea forței probante a dovezilor . Definirea probabilității impactului este
descrisă în următorii termeni calitativi

Tabelul 5 – Termenii calificativi
Definit iv = Se va întâmpla.
Dovezi puternice copleșitoare dintr -o serie de surse de date colectate
folosind diferite metode (nivelul I)
Probab il = Foarte probabil să se întâmple.
Dovezi puternice directe dintr -o serie de surse de date colectate folosind
diferite metode (nivelurile II / III)
Posibile = Foarte probabil să se întâmple.
Dovezi puternice directe dintr -o serie de surse de date colectate folosind
diferite metode (nivelurile II / III)
Speculativ = Poate sau nu se poate întâmpla.
Nu există dovezi directe în spr ijin (nivelul VI)
Pentru a asigura calitatea unui raport HIA, este o bună practică să se precizeze ipotezele pe
care se face analiza impactului.
Este posibil ca analiza de impact să fie efectuată fie de către evaluator, fie de către membrii
unei echipe de evaluare, care au căutat și au adunat dovezile colectate.
Analiza impactului poate fi prezentată ca text (uneori tabelar), cu trimiteri încrucișate la
secțiunile HIA din care provin dovezile justificative .
2.6. Etapele HIA
Există de obicei șase etape în realizarea unui HIA (Bhatia și colab., 2010 , 2011 ; National
Research Council. 2011; Human Impact Partners, 2011 )
2.6.1. Etapa de s creening – se determina dacă este necesară o HIA (dacă o propunere
ar putea avea efecte asupra sănătății și valoarea adăugată ) precum și dacă HIA va furniza
informații utile părților interesate și factorilor de decizie
Screening -ul este primul pas într -o HIA și scopul său este de a determina dacă trebuie sau
nu să se continue cu HIA. Acest lucr u se realizează prin evidențierea rapidă și sistematică a
impactului potențial al politicii, al planului, al programului sau al proiectului de scurtă durată –
asupra sănătății. Screening -ul poate fi efectuat de o singură persoană sau poate fi un exercițiu
de grup. Durata de timp necesară pentru examinare va depinde de amploarea politicii,
planului, programului sau proiectului și de cantitatea de informații disponibile. Dacă screening –
ul este efectuat de un grup, acest lucru ar trebui să includă, în mod idea l, părțile interesate
(cele care au un interes sau sunt susceptibile de a fi afectate de politică) și factorii de decizie .
Instrumentul de screening cuprinde trei activită ți:
– Activitatea 1 înregistrează contextul și situația existentă.

45 – Activitatea 2 are în vedere impactul potențial al politicii asupra unei serii de factori
determinanți asupra sănătății, pentru populația în ansamblu și pentru grupurile din cadrul
populației.
– Activitatea 3 documentează rezultatul screening -ului.
Screening -ul implică o j udecată rapidă inițială cu privire la posibilitatea unei HIA de a fi fezabilă
și valoroasă. Considerațiile principale includ următoarele:
– dacă propunerea în cauză ar putea provoca schimbări importante în materie de sănătate,
– dacă sănătatea este deja un punct central al procesului decizional,
– dacă legislația oferă o oportunitate ca sănătatea să fie luată în considerare în decizie;
– dacă datele, personalul, resursele și durata sunt adecvate pentru a finaliza o HIA de succes
în timp suficient, pentru a oferi o contribuție utilă în procesul de luare a deciziilor (adică sunt
furnizate informații în termenii stabiliți pentru decizie).
– dacă propunerea ar putea aduce o povară disproporționată de risc asupra populațiilor
vulnerabile din comunitatea afectată; examinarea propunerilor pe această bază ajută la
asigurarea faptului că HIA abordează factorii de risc care stau la baza disparităților observate
în ratele de îmbolnăvire la diferite populații (Hjortsberg și Ghatneka , 2001 ; Lester și
Temple ,2002 ; WHO , 2007 ).
O varietate de instrumente de screening și algoritmi sunt utilizate în mod obișnuit (Cole și
colab., 2005 ; PHAC, 2005 ; Harris și colab., 2007 ; Bhatia ., 2010 ). Unele utilizează întrebări de
screening pertinente și aplică o secvenț ă de întrebări “da-nu” (Cole și colab., 2005 ). Altele
furnizează o listă de verificare a factorilor care trebuie luați în considerare și se concentrează
adesea pe factorii determinanți ai sănătății care ar putea fi afectați de propunere.
În ultimă instanță, indiferent de instrumentul specific utilizat, decizia de a efectua HIA se
bazează, în majoritatea cazurilor, pe judecata practicianului sau pe cea a factorilor de decizie
în ceea ce privește probabilitatea unui impact, timpul și resursele disponi bile și probabilitatea
ca informațiile produse de HIA să fie un ajutor valoros pentru luarea deciziilor. Preocupările
publice sunt un declanșator obișnuit pentru decizia de secreening, iar gradul de îngrijorare cu
privire la o propunere poate fi unul dintr e factorii cântăriți în decizia de a efectua o HIA.
Deoarece toate acțiunile întreprinse pe baza recomandărilor HIA trebuie implementate într –
un context juridic și politic specific, examinarea trebuie să stabilească o descriere clară a
contextului și a pro cesului decizional. De asemenea, ar trebui să identifice punctele în care
există posibilitatea ca informațiile de la HIA să influențeze deciziile.
Rezultatele etapei de screening
Rezultatul etapei de screeining este o declarație simplă care include următoa rele:
– O descriere a politicii, a programului, a planului sau a proiectului propuse, care va fi punctul
central al HIA, inclusiv calendarul pentru punctele de decizie și de intervenție unde vor fi
utilizate informațiile HIA.
– O declarație privind motivul pentru care propunerea a fost selectată pentru screening.
– Opinie preliminară privind importanța propunerii pentru sănătate.
– Cerințele previzionate pentru resursele HIA și capacitatea echipei de a le îndeplini.

46 – O descriere a contextului politi c și politic al deciziei și o analiză a oportunităților de a influența
procesul de luare a deciziilor sau de a face schimbări orientate spre sănătate
2.6.2. Etapa de s coping (definire a domeniului) – se identifica efectele asupra sănătă ții
care trebuie luate în considerare și se seteaza parametrii HIA.
În această etapă (Harris și colab., 2007 ), se stabilesc limitele HIA și se identifică:
– efectele asupra sănătății care trebuie evaluate,
– populațiile afectate,
– echipa HIA,
– sursele de date,
– metodele care trebuie utilizate și
– orice alte alternative care trebuie evaluate.
Daca este bine realizată, etapa de scoping economisește timp, muncă și resurse în etapele
ulterioare ale HIA. Selectarea itemilor care trebuie evalua ți va reflecta:
– contextul social, politic și politic specific deciziei;
– nevoile, interesele și întrebările părților interesate și ale factorilor de decizie; și
– starea de sănătate a populației afectate.
Stabilirea efectelor asupra sănătății care tre buie evaluate
Instrumentul de s tabilire a efectelor asupra sănătății care trebuie evaluate cuprinde două
activități: Determinarea efectelor potențiale ale sănătății care trebuie incluse în HIA și
propunerea căilor de cauzalitate ipotetice sunt activitățile centrale ale etapei de scoping.
Etapa de Scoping consideră contribuția din mai multe surse, inclusiv căutări preliminare de
literatură, contribuții publice și opinii profesionale sau ale experți în domenii relevante pentru
propunere. Deoarece adesea nu e ste practic sau posibil să se abordeze toate efectele directe
și indirecte asupra sănătății care apar teoretic, este important să se aleagă cu atenție
problemele.
Stabilirea priorităților ia în considerare căile care par a fi cele mai importante din persp ectiva
sănătății publice și consideră problemele care au au fost invocate în mod vizibil de părțile
interesate. Întrebările care sunt importante din perspectiva sănătății publice ar putea include
severitatea efectului asupra sănătății, dimensiunea și proba bilitatea efectului și potențialul
efectului de a exacerba disparitățile în materie de sănătate.
2.6.3. Etapa de e valuare – se colecteaza date calitative și cantitative pentru a crea un
profil al condi țiilor de sănătate existente și pentru a identifica, evalua și prioritiza impactul
(analiza impactului ) poten țial al deciziei asupra sănătă ții.
Etapa de evaluare include două activități. Prima este crearea unui profil al populației afectate,
care include informații despre demografia, starea de sănătate de bază și condițiile sociale,
economice și de mediu care sunt importante pentru sănătate.
A doua activitate este de a analiza și de a caracteriza efectele asupra sănătății și determinanții
acesteia în relație cu propunerea și cu orice alternativă luată în considerare în raport cu
punctul de pornire.

47 În cadrul fazei de evaluare, ar trebui dezvoltat un set de indicatori specifici care pot fi utilizați
pentru a descrie valorile inițiale și schimbările potențiale ale stării de sănătate sau ale factorilor
determinanți pentru sănătatei. O varietate de abordări calitative și cantitative sunt adesea
folosite pentru a genera previziuni, dar indiferent de metodele utilizate, cele mai multe ghiduri
disponibile subliniază importanța examinării diverselor forme de dovezi, o abordare
consecventă și imparțială a selectării și interpretării probelor și o claritate și transparență
descrierea abordării analitice (Mindell și colab., 2008 )23.HIA utilizează atâ t date calitative cât
și cantitative. Dovezile calitative au o valoare similară celor cantitative. S -ar putea să existe
anumite HIA, unde abordările calitative sunt mai relevante decât cantitative și viceversa, în
funcție de natura politicii sau proiectulu i în cauză.
2.6.3.1. Colectarea datelor
Colectarea d atelor calitative
Datele calitative primare în majoritatea formelor de HIA sunt colectate prin participarea părților
interesate. Majoritatea HIA includ participarea părților interesate. Cu toate acestea, HIA -urile
desktop pot utiliza datele calitative secundare (existente) ca un proxy pentru participarea
părților interesate ca parte a revizuirii literaturii.
Colectarea și analiza datelor calitative ar trebui să fie informată prin metode de cerceta re
calitative stabilite. Instrucțiuni detaliate pot fi găsite în Green și Thorogood (2009).
Colectarea datelor primare prin sondaje calitative este de obicei efectuată doar pentru HIA –
urile cele mai detaliate și ample. Resursele, care pot fi substanțiale, trebuie identificate în
acest scop în etapa de definire a domeniului (scoping).
Colectarea d atelor cantitative
Datele cantitative secundare (numerice) sunt colectate și utilizate în cadrul procesului HIA (de
exemplu, colectarea de rapoarte epidemiologice î n căutările de literatură și utilizarea datelor
cu indicatoril în timpul stabilirii profillului comunității). În etapa de colectare a datelor pentru
HIA, colectarea datelor cantitative primare poate implica predicția / modelarea matematică a
efectelor asup ra sănătății pentru o politică sau un proiect.
Predicția pe cale matematică este utilizată numai în HIA -urile derulate la scară mai largă
datorită cerințelor de date, costurilor și aptitudinilor necesare. Predicția este, în general,
limitată la elemente sp ecifice ale unei politici sau al unui proiect (de exemplu efectele
zgomotului și ale poluării aerului asupra persoanelor care locuiesc în apropierea
aeroporturilor), din cauza limitărilor în ceea ce poate fi măsurat în mod util. Prognoza,
construirea de sc enarii și modelarea matematică sunt metodele stabilite pentru predicție.
Metodele specifice ar trebui selectate în funcție de domeniul de aplicare al fiecărei HIA.
Metodele de predicție și domeniul lor de aplicare ar trebui să fie convenite în timpul etape i de
scoping (definire a domeniului) și ar trebui stabilit un echilibru între utilizarea datelor cantitative
și a celor calitative. Informații privind metodele specifice de utilizare în HIA pot fi găsite în
studiul lui Fehr și Mekel (2010).
2.6.3.2. Analiz a impactului
Analiza de impact compilează dovezile din toate datele colectate. A fost descrisă ca fiind un
triunghi al datelor epidemiologice, dovezilor părților interesate și dovezilor din literatură. În

23http://www.who.int/heli/impacts/impactdirectory/en/index1.html

48 analiza de impact se dentifică și se caracterizează impactul pot ențial (atât pozitiv cât și
negativ) asupra unei populației de interes, definite, acordând o atenție deosebită inegalităților
în materie de sănătate.
Impacturile potențiale pot fi caracterizate după cum urmează :
– Impactul asupra sănătății – posibile modif icări ale factorilor determinanți ai sănătății afectați
și, dacă este posibil, efectul ulterior asupra rezultatelor în materie de sănătate
– Direcția schimbării stării de sănătate – câștigul de sănătate (+) sau pierderea de sănătate ( –
)
– Scară – severitat ea (mortalitatea, scala de morbiditate bunăstare) și amploarea, acolo unde
este posibil (dimensiunea / proporția populației afectate)
– Probabilitatea de impact – definită, probabilă, posibilă sau speculativă (pe baza combinării
tărieidovezi lor); aceste ju decăți calitative sunt de obicei cele mai fezabile și utilizarea lor
exclude posibilitatea unei "cuantificări false" a impactului pre conizat
– Latență – când impactul ar putea avea loc în relație cu expunerea la risc a populației (adesea
pe termen scurt, m ediu și lung )
Prioritizarea unui impact
Sunt disponibile multe metode valide pentru a fi utilizate în ierarhizarea mai multor impacte și
obținerea unui consens între părțile interesate în HIA. Acestea variază de la simple metode
de vot "anonime" în cadrul unor ateliere de lucru , la abordări prin metoda Delphi24 și la
utilizarea criteriilor de excludere. Metodele și resursele adecvate ar trebui să fie convenite în
etapa de scoping ( definirea domeniului de aplicare ) al HIA.
2.6.4. Etapa de elaborare a recomandărilor – Identificarea alternativelor la decizia și /
sau strategiile de promovare a impactului pozitiv asupra sănătă ții și / sau de atenuare a
impactului negativ asupra sănătă ții.
Recomandările HIA reprezintă propuneri pentru acțiuni alternative și / sau suplimentare care
sunt concepute pentru a maximiza câștigul de sănătate și pentru a atenua efectele negative
asupra sănătății. Acestea sunt rezultatul cheie al oricărui HIA .
Recomandările apar în diferite etape ale HIA și trebuie înregistrate, împreună cu sursa lor.
Prezentarea recomandărilor ar trebui să fie clară și succintă. Rezumatele constatărilor și
recomandărilor sunt ajutoare utile pentru luarea deciziilor.
Ori de câte ori este posibil, recomandările ar trebui să fie SMART. Aceasta înseamnă c ă o
recomandare trebuie să fie :
1. Specifică – cine și ce va face, când, cum și cât de mult?
2. Măsurabilă – este posibilă enumerarea sau evaluarea calitativă?
3. Realizabilă – există "capabilități"? Sunt resurse disponibile?

24Metoda Delphi a fost în mod tradițional o tehnică menită să construiască un acord sau un consens cu privire
la un punct de ved ere sau o viziune, fără a avea loc neapărat întâlniri față în față, (prin sondaje, chestionare, e –
mailuri etc). Această tehnică, poate fi foarte eficient ă și poate genera noi cunoștințe. În HIA, se efectuează un
studiu Delphi pentru a suplimenta estimările din literatura de specialitate și din modelare, după opinia
experților

49 4. Realistă – este bazată pe realitate practică sau doar pe o aspirație? Se referă la termenele
și constrângerile organizaționale.
5. Asociată cu Timpul – se afirmă când va surveni recomandarea? De obicei, pe termen scurt,
mediu și lung .

2.6.5. Etapa de raportare – se scrie un raport final și se comunic ă rezultatele HIA
deciden ților și altor păr ți interesate pentru implementare / ac țiune.
Rezultatul principal al unui HIA este un set de recomandări bazate pe dovezi, menite să
influențeze factorii de decizie și polit icile.
Constatările unei HIA pot fi raportate în mai multe moduri, adecvate populației de interes. De
exemplu, prezentări mixte vizuale și în mass -media, sub formă de grafice sau dramatizări, pot
fi potrivite pentru proiectele în care sunt implicați copii și tineri sau cu pentru cei care au
probleme de alfabetizare sau de matematică. De obicei, va exista un raport tehnic complet
pentru împuterniciții lucrării , cu un rezumat separat și / sau un scurt raport sau rezumat al
constatărilor și recomandărilor. Nat ura rezultatelor , inclusiv numărul și tipul rapoartelor și o
strategie de diseminare a acestora, trebuie să fie convenite în faza de scoping al HIA.
Un prim proiect de raport, structurat în mod similar cu cel prezentat în Tabelul 6 ar trebui
prezentat Grup ului de coordonare al HIA sau împuterniciților lucrării și părților i nteresate
pentru comentarii .
Pentru HIA mai ample și mai detaliate , este o practică bună să existe un raport de evaluare
HIA de tip peer review25 de către un expert extern / practician independent HIA, pentru a
evalua rigurozitatea metodologiei și a procesului HIA. Pentru aceasta, resursele ar trebui
identificate în etapa de scoping ( definire a domeniului de aplicare ) al unei HIA.
Pentru a se asigu ra că sunt preluate și aplicate, este foarte importantă n egocierea limb ajului
și modul de prezentarea recomandărilor. Aceste negocieri pot informa asupra planului de
implementare, de obicei, înafara scopului de aplicare a unei HIA, dar foarte util în stabi lirea
căilor viitoare de monitorizare și evaluare .

Tabelul 6 – Structura unui proiect de raport HIA
1. Cuvânt introductiv 10. Analiza politicilor
2. Cuprins 11. Profil de sănătate
3. Lista figurilor 12. Dovezi din literatură
4. Lista tabelelor 13. Dovezi din partea părților interesate și a persoanelor
care dețin informații -cheie
5. Sinteza raportului 14. Analiza impactului

25reprezintă evaluarea critică a manuscriselor transmise revistelor știinŃifice, realizată de către exper ți care nu
fac parte din echipa

50 6. Introducere 15. Concluzii și recomandări
7. Rezumatul proiectului 16. Monitorizarea și evaluarea
8. Metodologia utilizată 17. Bibliografie
9. Scopul 18. Anexe

2.6.6. Etapa de monitorizare și evaluare a procesului HIA în ansamblu
(determinanții pentru sănătate și eficacitatea măsurilor implementate)
2.6.6.1. Monitorizarea procesului HIA
Implică e valuarea proceselor implicate în HIA, impactul HIA asupra procesului de luare a
deciziilor și impactul deciziei asupra sănătă ții.
O abordare cu matrice decizi onală este folosită pentru a ac ționa printr -o serie de factori –
magnitudinea, frecven ța, durata și reversibilitatea – pentru a ajunge la caracterizarea
poten țialului unui impact negativ sau pozitiv al proiectului asupra fiecărui determinant al
sănătă ții.
Este neobișnuit ca un evaluator extern al HIA să fie însărcinat s ă efectueze monitorizarea sau
evaluarea (cu excepția evaluării procesului), deoarece acestea sunt evenimente care se vor
produce în viitor, după încheierea unei HIA . Costurile asociate monitorizării și evaluării pot fi
considerabile. Costurile (timpul, apt itudinile și resursele) de monitorizare și evaluare a
rezultatelor pot fi considerabil, mai mari decât costurile de realizare a HIA în sine. Acești factori
trebuie luați în considerare în timpul etapei de scoping și trebuie dezvoltat un plan realist de
monitorizare și evaluare. Este o bună practică de a utiliza cel puțin resursele și de a realiza o
evaluare a proceselor. Evaluarea reprezintă un mijloc de responsabilizare față de părțile
interesate și oferă informații valoroase pentru practicienii și pentru factorii de decizie care
efectuează viitoarele HIA.
2.6.6.2. Evaluarea procesului HIA
Evaluarea procesului implică aprecierea critică a procesului HIA. Evaluatorii ar trebui să
păstreze o evidență a informațiilor relevante în timpul desfășurării HIA, de exemplu:
– Cum au fost realizate toate aspectele procesului HIA
– Cine a fost implicat (sau a renunțat)
– Orice barierăcare intervine în procesul HIA, de ex. problema accesării datelor
– Orice facilitatori ai procesului HIA, de ex. sur se de date utile
Atingerea Termenilor de Referință (ToR) reprezintă punctul central al evaluării procesului.
Evaluarea ar trebui să încerce, de asemenea, să identifice cât de util și valoros a fost procesul
HIA. Informați de înregistrările evaluatorilor, p rocesul și metodologia HIA pot fi evaluate
utilizând documentele de ieșire HIA, minutele, agendele și alte materiale și obținând opiniile
membrilor grupului de conducere și ale altor părți interesate prin interviuri sau chestionare.
Evaluatorii pot, de ase menea, să păstreze jurnalele procesului HIA.

51 Recomandări de monitorizare
Monitorizarea, înregistrarea și raportarea a ceea ce se întâmplă legat de recomandări sprijină
evaluarea impactului și a rezultatelor în materie de sănătate
Evaluarea impactului
Evalu area impactului ia în considerare influența pe care HIA o are asupra procesului de luare
a deciziilor. Acest lucru poate fi evidențiat prin modificări ale politicilor sau a proiectelor aflate
în discuție. În general, este de natură calitativă și descriptiv ă.
Rezultatul unei HIA, un set de recomandări bazate pe dovezi, este prezentat unui Grup de
coordonare, iar procesul de supraveghere este urmărit prin monitorizare. Este vorba despre
preluarea și implementarea ulterioară (sau nu) a recomandărilor care vor determina modificări
ale distribuției impactului. Fiecare recomandare poate necesita, prin urmare, monitorizare și
evaluare specific.
Pot exista efecte neintenționate asupra procesului de luare a deciziilor, de exemplu prin
îmbunătățirea parteneriatului sa u prin creșterea profilului sănătății în alte domenii decât
sănătatea și acestea trebuie incluse în evaluare.

52 Modelul logic creat pentru a defini intervenția evaluată, care descrie rezultatele intermediare și pe termen lung pe care trebuie să le atingă HIA,
precum și ghidul de dezvoltare a instrumentelor de colectare a datelor.

Resurse comunitare
Resursele agenției legislative și
de reglementare

OUTPUT -uri
REZULTATE PE TERMEN SCURT
REZULTATE PE TERMEN LUNG
*Deciziile sunt luate pentru a
modifica politica sau proiectul
conform recomandărilor din
HIA
*S-au stabilit coalițiile și
parteneriatele transsectoriale
*Capacitatea comunitară este
construită
*Atitudinile sunt schimbate
*Limba jul comun și noile
modalități de elaborare a
problemelor de sănătate sunt
dezvoltate
*Obiectivele de sănătate
suntincluse în planurile,
politicile și programele
sectorului non -sănătate
Rezultatele și
instrumentele HIA sunt
difuzate pe scară largă
Sisteme de supraveghere cu
resurse de date sunt stabilite
*Politica sau proiectul implementat /
aplicat conform recomandărilor
*Modificări ale politicilor și
procedurilor organizaționale
*Îmbunătățirea mediului fizic și / sau
economic
*Politica sau proiectul s -a răspândit
dincolo de zona geografică a HIA
originală
*Revizuirea literaturii / dovezilor a
fost finalizată
*HIA -urile asociate sunt identificate și
revizuite
*Profilul inițial al populației/mediu
este stabilit
*Este inclusă perspectiva populației
vulnerabile
*Informațiile experților s -au adunat și
sintetizat
*Impactul potențial evaluat și analizat
Recomandările au fost făcute
publice și au ajuns la
segmentele de publicul
potriv ite
INPUT -uri
Expertiză științifică
Baza de finanțare și asistență tehnică
Alte resurse din sectorul public
și privat
Transport, Energie
locuință, Agricultură, Educație,
etc
Resurse de sănătate publică
*Opinii colectate pentru oportunitatea
și posibilitatea de a informa deciziile
HIA
*Cerințele privind resursele identificate
*Decizie luată pentru a proceda la HIA
6. Monitorizare și evaluare

5. Raportare
4. Recomand ări
2. Scop
3. Evaluare
Recomandări de acțiune și plan
de implementare stabilite
*Reducerea disparităților și
îmbunătățirea echității în
materie de sănătate
*Creșterea democrației
participative și luarea unor
decizii echitabile
*Sănătatea populației
îmbunătățită
*Domeniul și obiectivele HIA sunt
definite
*Sursele de date și metodele de analiză
identificate
*Echipa HIA este stabilit ă
*Parteneriatele au fostidentificate
*S-au dezvoltat legături de comunicare
ACTIVIT ĂȚI
*Sistemul de monitorizare a
fost creat
*Sunt evaluate procesul și
impactului pe termen scurt Angajament cu părțile interesate cheie, inclusiv cele afectate de politică sau proiect
1.Screening
Sisteme de informare
Figura 6 – Ghid dezvoltare instrumente pentru colectarea datelor

53 Bibliografie
• Abrahams D, Den Broeder L, Doyle C, Fehr R, Haigh F, Mekel O, Metcalfe O,
Pennington A, Scott -Samuel A (2004a). EPHIA -European policy health impact
assessment: a guide. European Commission, Brussels
https://ec.europa.eu/health/ph_projects/2001/monitoring/fp_monitoring_2001_a6_fre
p_11_en.pdf
• Adler, N., and J. Stewart. 2010. Health disparities across the lifespan: Meaning,
methods, and mechanisms. Ann. NY Acad. Sci. 1186:5 -23
http://behaviorchangeresearchnetwork.pbworks.com/w/file/fetch/50565759/Adler%20
%26%20Stewart%20(2010).pdf
• Adler, N., and J. Stewart. 2010. Health disparities across the lifespan: Meaning,
methods, and mechanisms. Ann. NY Acad. Sci. 1186:5 -23
http://behaviorchangeresearchnetwork.pbworks.com/w/file/fetch/50565759/Adler%20
%26%20Stewart%20(2010).pdf
• Adler, N., J. Stewart, S. Co hen, M. Cullen, A.D. Roux, W. Dow, G. Evans, I. Kawachi,
M. Marmot, K. Matthews, B. McEwen, J. Schwartz, T. Seeman, and D. Williams. 2007.
Reaching for a Healthier Life: Facts on Socioeconomic Status and Health in the U.S.
The John D. and Catherine T. MacA rthur Foundation Research Network on
Socioeconomic Status and Health
https://macses.ucsf.edu/downloads/Reaching_for_a_Healthier_Life.pdf
• Adler, N., J. Stewart, S. Cohen, M. Cullen, A.D. Roux, W. Dow, G. Evans, I. Kawachi,
M. Marmot, K. Matthews, B. McEwen, J. Schwartz, T. Seeman, and D. Williams. 2007.
Reaching for a Healthier Life: Facts on Socioeconomic Status and Health in the U.S.
The John D. and Catherine T. MacArthur Foundation Research Network on
Socioeconomic Status and Health
https://macses.ucsf.ed u/downloads/Reaching_for_a_Healthier_Life.pdf
• Arquette, M., M. Cole, K. Cook, B. LaFrance, M. Peters, J. Ransom, E. Sargent, V.
Smoke, and A. Stairs. 2002. Holistic risk -based environmental decision -making: A
native perspective. Environ. Health Perspect. 110(suppl. 2):259 -264
https://pdfs.semanticscholar.org/4e59/0d226be7dbf52c6fb7d7734630b2910f7ac1.pd
f
• Bhatia, R., and A. Wernham. 2008. Integrating human health into environmental
impact assessment: An unrealized opportunity for environmental heal th and justice.
Environ. Health Perspect. 116(8): 991 -1000
http://www.redalyc.org/pdf/630/63011692017.pdf
• Clougherty, J.E., J.I. Levy, L.D. Kubzansky, P.B. Ryan, S.F. Suglia, M.J. Canner, and
R.J. Wright. 2007. Synergistic effects of traffic -related air po llution and exposure to
violence on urban asthma etiology. Environ. Health Perspect. 115(8):11401146
https://www.researchgate.net/publication/6152993_Synergistic_Effects_of_Traffic –
Related_Air_Pollution_and_Exposure_to_Violence_on_Urban_Asthma_Etiology
• Cole, B.L., and J.E. Fielding. 2007. Health impact assessment: A tool to help policy
makers understand health beyond health care. Annu. Rev. Public Health 28:393 -412

54 • https://www.annualreviews.org/doi/full/10.1146/annurev.publhealth.28.083006.13194
2?url_ver=Z3 9.88-
2003&rfr_id=ori%3Arid%3Acrossref.org&rfr_dat=cr_pub%3Dpubmed
• Cole, B.L., R. Shimkhada, J.E. Fielding, G. Kominski, and H. Morgenstern. 2005.
Methodologies for realizing the potential of health impact assessment. Am. J. Prev.
Med. 28(4):382 -389
https: //pdfs.semanticscholar.org/6ce2/89920de1b95373cbdf72a57ca561ea362a80.p
df
• Corburn, J. 2005. Street Science: Community Knowledge and Environmental Health
Practice. Cambridge, MA: MIT
Presshttps://www.researchgate.net/profile/Rebecca_Altman/publication/636053 0_Str
eet_Science_Community_Knowledge_and_Environmental_Health_Justice_Jason_C
orburn/links/02e7e51e6ed20419fe000000/Street -Science -Community -Knowledge –
and-Environmental -Health -Justice -Jason -Corburn.pdf?origin=publication_detail
• Dahlgren G, Whitehead M (1993 ) Tackling inequalities in health: what can we learn
from what has been tried? Working paper prepared for the King’s Fund Internațional
Seminar on Tackling Inequalities in Health, September 1993, Ditchley Park,
Oxfordshire. London, King’s Fund, accessible in: Dahlgren G, Whitehead M (2007)
European strategies for tackling social inequities in health: Levelling up Part 2.
Copenhagen: WHO Regional office for Europe. http://tinyurl.com/mxmf6x5
• Dreaves H, Pennington A, Abrahams D (2007) A Health Impact Assessme nt of
Oldham Town Centre Integrated Care Centre. IMPACT, University of Liverpool,
Liverpool. http://tinyurl.com/o6264wk
• Dreaves, H , Pennington, A and Scott -Samuel, A (2015) Urban Health Impact
Assessment methodology (UrHIA). University of Liverpool. ISBN
nespecificathttps://www.liverpool.ac.uk/media/livacuk/instituteofpsychology/Urban_HI
A_guide_2015.pdf
• ECHP. 1999 . Gothenburg Consensus Paper on health impact assessment: main
concepts and suggested approach [online] , Brussels :European Centre for Health
Policy, WHO Regional Office for
Europe . http://www.euro.who.int/document/PAE/Gothenburgpaper.pdf
• Fehr,R., Mekel,O. (eds.) (2010): Quantifying the health impacts of policies –
Principles, methods, and models. Scientific Expert Workshop, Düsseldorf, Germany,
16 – 17 March 2010. LIGA.NRW. http://tinyurl.com/bme7j6o
• Fleishman, J.A. 2005. Demographic and Clinical Variations in Health Status. MEPS
Methodology Report No. 15. Agency for Healthcare Research and Quality, Rockville,
MD [online].: https://meps. ahrq.gov/data_files/publications/mr15/mr15.pdf
• Green J, Thorogood N (2009) Qualitative Methods for Health Research, 2nd Edition.
Sage Publications, London. http://preview.tinyurl.com/px7sfc7
• Harris, P., B. Harris -Roxas, E. Harris, and L. Kemp. 2007. Health Impact
Assessment: A Practical Guide. Sidney, Australia: Centre for Health Equity Training,
Research and Evaluation, the University of New South Wales. August
2007https://healthjusticecop.files.wordpress.com/2015/02/health -impact –
assessment -a-practi cal-guide.pdf

55 • Harris -Roxas B, Harris E. Differing forms, differing purposes: A typology of health
impact assessment. Environ Impact Assess Rev. 2011; 31(4):396 –
403https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0195925510000545
• Hassan, A.A., Birley, M.H., Giroult, E., Zghondi, R., Khan, M.Z. and Bos, R. 2005.
Environmental health impact assessment of development projects. A practical guide
for the WHO Eastern Mediterranean Region. Jordan: World Health
Organizationhttp://apps.who.int/iris/handle/1066 5/119765)
• Health Promotion Division, National Assembly for Wales (1999). Developing Health
Impact Assessment in Wales. ISBN 0 7504 2374 9
http://www.wales.nhs.uk/sites3/Documents/522/developing_hia_in_wales.pdf
• Health Evidence Bulletins Wales [HEBW] (2008) Quality Assessment Tool – Wales.
Citat in
https://www.liverpool.ac.uk/media/livacuk/instituteofpsychology/Urban_HIA_guide_20
15.pdf
• Herriott, N., Williams C., (2010). Health Impact Assessment of Government Policy.
Department of Health www.dh.gov.uk/publica tions
• Hjortsberg C. and GhatnekaO.Health Care Systems in Transitions. Sweden.
(2001).European Observatory on Health Care Systems.
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/96410/E73430.pdf
• Human Impact Partners. 2011. A Health Impact Assessment T oolkit: A Handbook to
Conducting HIA, 3rd edition. Oakland, CA: Human Impact Partners
https://humanimpact.org/wp -content/uploads/A -HIA-Toolkit_February -2011_Rev.pdf
• Kemm, J. (2001). Health Impact Assessment: a tool for healthy public policy. Health
Promot ion Internațional 16(1): 79 -85
https://academic.oup.com/heapro/article/16/1/79/615011
• Lester C., and Temple M. (2002) A Health (Inequality) Impact Assessment of the St.
Mellons Link Road Development. Directorate of Public Health and Policy Bro Taf
Health Authority
http://www2.nphs.wales.nhs.uk:8080/WiderDeterminantsDocs.nsf/($All)/A4EB0AFDA
D1489A78025708900301431/$File/StMelHIIA.pdf?OpenElement
• Link, B.G., and J. Phelan. 1995. Social conditions as fundamental causes of disease.
J. Health Soc. Behav. (Spec No):80 -94http://health –
equity.lib.umd.edu/4227/1/Link_and_Phelan_(1995) –
Social_Conditions_as_Fundamental_Causes_of_Disease.pdf
• Mahoney M, Simpson S, Harris E, Aldrich R, Stewart -Williams J (2004). Equity –
focused health impact assessment framework. Collaboration for Health Equity
Impact Assessment, Deakin, Australia
http://hiaconnect.edu.au/old/files/EFHIA_Framework.pdf
• Marmot, M., M. Shipley, E. Brunner, and H. Hemingway. 2001. Relative contribution
of early life and adult socioeconomic factors to a dult morbidity in the Whitehall II
study. J. Epidemiol. Community Health 55(5):301 –
307https://jech.bmj.com/content/jech/55/5/301.full.pdf
• Mindell J, Ison E, Joffe M. A glossary for health impact assessment. J Epidemiol
Community Health 2003; 57:647 –651. https://jech.bmj.com/content/57/9/647

56 • Mindell JS, Boltong A, Forde I. A review of health impact assessment
frameworks. Public Health. 2008; 122(11):1177 –
1187http://discovery.ucl.ac.uk/5218/1/5218.pdf
• NRC (National Research Council). 2011. Improving Health in t he United States: The
Role of Health Impact Assessment. Washington, D.C.: The National Academies
Press.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK83546/
• Oregon Health Authority Center for Health Protection Environmental Public Health
Health Impact Assessment: O regon’s Practitioner Toolkit – A handbook for
conducting Rapid HIAs (2nd Edition), Oregon Health Authority, January 2015,
disponibil la:
https://www.oregon.gov/oha/PH/HEALTHYENVIRONMENTS/TRACKINGASSESSM
ENT/HEALTHIMPACTASSESSMENT/Documents/HIA%20Toolkit%20s econd%20ed
%202015.pdf
• Parry J, Stevens A. Prospective health impact assessment: pitfalls, problems and
possible ways forward. BMJ 2001;323:1177 –82
• Pennington A, Dreaves H, Haigh F (2010) A Comprehensive Health Impact
Assessment of the City West Housing and Neighbourhood Improvement
Programme. IMPACT, University of Liverpool, Liverpool. http://tinyurl.com/p5gcmgu
• PHAC (Public Health Advisory Committee). 2005. A Guide to Health Impact
Assessment: A Policy Tool for New Zealand, 2nd Ed. Wellington, New Zealand:
PHAChttp://www.moh.govt.nz/NoteBook/nbbooks.nsf/0/D540E1D80F7DB72CCC257
8670072F996/$file/guidetohia.pdf
• Prüss -Ûstûn, A. and Corvalán, (2012). Preventing Disease through Healthy
Environments. Towards an Estimate of the Environmental Burden of Dise ase.
France: World Health Organisation).http://www.mdpi.com/1660 -4601/9/5/1523
• Quigley, R., L. den Broeder, P. Furu, A. Bond, B. Cave, and R. Bos. 2006. Health
Impact Assessment: Internațional Best Practice Principles. Special Publication
Series No. 5. Far go: Internațional Association for Impact Assessment. September
2006 [online]. Available: http://www.iaia.org/publicdocuments/special –
publications/SP5 .pdf
• Roemmich, J.N., Epstein L.H., Raja, S.,The Neighborhood and Home Environments:
Disparate Relationship s With Physical Activity and Sedentary Behaviors in Youth
Available from:
https://www.researchgate.net/publication/6514211_The_neighborhood_and_home_e
nvironments_Disparate_relationships_with_physical_activity_and_sedentary_behavi
ors_in_youth [accessed Aug 13 2018]
• Salinas -Miranda, Abraham A., "Social Determinants of Racial and Ethnic Disparities
in Perinatal Morbidity: Social Origins of Perinatal Health Study" (2013). Graduate
Theses and Dissertations.
http://scholarcommons.usf.edu/cgi/viewcontent.cgi?artic le=6133&context=etd
• Secretary of State for Health. Saving lives: our healthier nation. London: Stationery
Office; 1999. Disponibil la:
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attach
ment_data/file/265576/4386.pdf

57 • Siegrist, J. 1996. Adverse health effects of high -effort/low -reward conditions. J.
Occup. Health Psychol. 1(1):27 –
41https://pdfs.semanticscholar .org/79da/fe09b439dff93d0cf4f4a0d231fff321e0a4.pdf
• UNECE (United Nations Economic Commission for Europe). 2003. Protocol on
Strategic Environmental Assessment to the Convention on Environmental Impact
Assessment in a Transboundary Context, Extraordinary Me eting of the Partiesto the
ESPOO Convention, May 21, 2003, Kyiv [online ].
https://treaties.un.org/pages/ViewDetails.aspx?src=IND&mtdsg_no=XXVII -4-
b&chapter=27&clang=_en
• WHIASU – Welsh Health Impact Assessment Support Unit, (2004). Improving Health
and Redu cing Inequalities, A practical guide to health impact assessment.
http://www.wales.nhs.uk/sites3/Documents/522/Whiasu%20Guidance%20Report%2
0%28English%29%20V2%20WEB.pdf
• WHO. (World Health Organization) 1997b . Report on a Conference on Intersectoral
Action for Health: A Cornerstone for Health -for-All in the 21st Century, 20 –23 April
1997, Halifax, Nova Scotia, Canada [online] ,World Health Organization and the
Canadian Public Health
Association .http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/63657/WHO_PPE_PAC_
97.6.pdf?sequence=1&isAllowed=y
• WHO (World Health Organization). 1999. Health Impact Assessment: Main Concepts
and Suggested Approaches -the Gothenburg Consensus Paper. Brussels: European
Centre for Health Policy, WHO Regional Office for
Europehttp://www.who.int/bulletin/volumes/88/7/09 -068510/en/
• WHO.(World Health Organization) Executive Board Room, Rehabilitation 2030 a call
for action. Raising awareness for the need of rehabilitation. 2017, WHO
Headquarters. Geneva http://www.who.int/disabilities/care/1600 -Raising -awarness –
Condition -specific -organizations.pdf
• Wismar M, Blau J, Ernst K, Figueras J. The effectiveness of health impact
assessment: scope and limitations of supporting decision -making in
Europe. Brussels: European Observatory on Health Systems and Policies; 2007
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/98283/E90794.pdf
• World Bank Group. Internațional Finance Corporation.(2009), Introduction to Health
Impact Assessment.
https://www.ifc.org/wps/wcm/connect/a0f1120048855a5a85dcd76a6515bb18/HealthI
mpact.pdf?MOD=AJPERES&CACHEID=a0f1120048855a5a85dcd76a6515bb18
• Youker BW (2007). Internațional Association for Impact Assessment. JMDA,
2(2):125 -9http://journals.sfu.ca/jmde/index.ph p/jmde_1/article/download/130/145

58 Capi tolul III . Folosirea unor aplicatii IT pentru HIA

3.1. INTRODUCERE

Înțelegerea datelor, a instrumentelor, a modelelor, a metodelor și a altor resurse disponibile
pentru realizarea evaluărilor HIA va contribui la avansarea comunității de practici în domeniul
HIA, la îmbunătățirea calității și a rigurozității evaluărilor care se bazează deciziile părților
interesate și politice și, eficacitatea generală a HIA pentru promovarea comunit ăților
sănătoase și durabile .
Evaluarea impactului asupra sănătății (HIA) a propunerilor de politică devine o practică
obișnuită. HIA reprezintă o abordare largă cu cuantificarea impactului opțiunilor de politică în
centrul său. Cu toate acestea, nu există niciun instrument standard și nu este clar dacă un
model curent poate servi drept standard pentru domeniu (Lhachimi și colab. 2010) .
Unele organizații și persoane folosesc termenul "evaluare comparativă a riscurilor"
interschimbabil cu evaluarea impactului asupra sănătății. Acesta este motivul pentru care mai
multe "HIA" publicate sunt de fapt evaluări ale riscului populației. Personalul implicat in HIA
trebuie să fie conștient de faptul că apare o astfel de etichetare (O'Connell E. și F.
Hurley,2 009).
Evaluarea impactului asupra sănătății (HIA) este un domeniu relativ nou. S -a realizat un
inventar al resurselor și instrumentelor HIA disponibile, cu accent pe resursele dezvoltate în
SUA. Resursele și instrumentele disponibile pentru practicienii HI A în activitatea lor au fost
identificate prin mai multe metode și compilate într -o listă cuprinzătoare.
Compilația include instrumentele și resursele legate de procesul HIA în sine și cele care pot
fi utilizate pentru a colecta și analiza date, pentru a s tabili un profil de bază, pentru a evalua
impacturile potențiale asupra sănătății și pentru a stabili criterii de referință și indicatori pentru
monitorizare și evaluare. Aceste resurse includ baze de date și statistici, date și statistici, linii
directoar e, repere, instrumente decizionale și de analiză economică, modele științifice,
metode, cadre, indici, cartografiere și diverse instrumente de colectare a datelor .
3.2. INSTRUMENTE, APLICATII, MODELE HIA
3.2.1. DYNAMO -HIA (DYNamic MOdeling for Health Impac t Assessment)
Istoricul factorilor de risc reprezintă o parte crucială a simulării. Acestea trebuie să fie
specificate pentru un scenariu de referință și pentru situația de după implementarea politicii.
DYNAMO -HIA (Modelul DYNamic pentru evaluarea impactu lui asupra sănătății) este un
instrument special conceput pentru a ajuta in etapa de cuantificare a HIA. Utilizatorul poate
importa și utiliza propriile sale date pentru a adăuga și a analiza bolile sau populațiile care
sunt de interes.
Seturile de date pr estabilite privind factorii de risc actuali și rezultatele de sănătate sunt
furnizate împreună cu descărcarea software -ului. Sunt furnizate date despre trei factori de
risc: fumatul, consumul de alcool și indicele de masă corporală (IMC) și zece efecte asu pra
stării de sănătate: boli cardiace ischemice, accident vascular cerebral, diabet, cancer

59 colorectal, cancer de sân, cancer pulmonar, cancer cavității bucale, cancer esofagian,
Bronhopneumopatie obstructivă cronică. și mortalitatea cauzată de toate cauze le.
Instrumentul este adaptabil și poate fi extins cu alți factori de risc și cu rezultatele în domeniul
sănătății.
DYNAMO -HIA a fost conceput special pentru a cuantifica impactul factorilor de risc specificati
de utilizatori si datorati politicilor sau in tervențiilor pe diverse și multiple boli asupra sănătății
populației globale. Folosind o abordare de modelare bazată pe modelul/lantul Markov care
permite existența unor stări explicite ale factorilor de risc, aceasta simulează dinamic o
populație din viaț a reală. Modulul încorporat de estimare a parametrilor, asigură faptul că
numai in standardul epidemiologic sunt necesare date despre incidență, prevalență și
mortalitate. DYNAMO -HIA oferă o colectie bogată de modele date ca si exemple – cum ar fi
speranța de viață, ratele de mortalitate / supraviețuire și perioada prevalenței – în funcție de
vârstă, sex și statutul de factor de risc în timp (Lhachimiși colab., 2012)
Dezvoltat de: Comisia Europeană, Direcția Generală Sănătate și Consumatori.
Parteneri asociati: Olanda, Spania, Marea Britanie, Irlanda, Italia

Figur a 7 – Parteneri asociati Dynamo HIA

STRUCTURA APLICATIEI

Dynamo -HIA este structurat in doua mari categorii:

1. Reference DATA , structurat in:
• Diseases
➢ Cancer de san
➢ Cancer colorectal

60 ➢ COPD
➢ Diabet
➢ Cancer esofagian
➢ Boala coronariana ischemica
➢ Cancer cavitate bucala
➢ Cancer pulmonar
➢ Cancer cerebral
➢ Mortalitate , indiferent de cauză
• Population
➢ Nou-nascuti
➢ Dizabilitatea generală
➢ Mortalitatea totală
➢ Populatie totala
• Risk Faktors
➢ Alcool_cat5
➢ IMC_cat3
➢ IMC_cont
➢ Fumat_cat3
➢ Fumat_dur

2. Simulation , alcatuit din:
• Configuration
• Model Configuration
• Parameters
• Results

61 Exemple/imagini Dynamo -HIA

Figur a 8 – Schema grafica tip piramida in functie de boala, avand ca date populatia

Figur a 9 – Schema grafica in functie de boala si durata de viata, avand ca date populatia

62
Figur a 10 – Prevalenta

Figur a 11 – Mortalitatea

63 3.2.2. Analytica 101

Analytica este un pachet software vizual dezvoltat de Lumina Decision Systems pentru
crearea, analizarea și comunicarea modelelor de decizie cantitative. Ca mediu de modelare,
Analytica 101combină diagramele de influență ierarhică pentru crearea vizuală și vizualizarea
modelelor, matrice inteligente pentru lucrul cu date multidimensionale, simularea Monte Carlo
pentru analiza riscului și incertitudinii și optimizarea, inclusiv programarea liniară și neliniară.
Designul său, în special diagramele sale de influență și tratamentul incertitudinii, se bazează
pe idei din domeniul analizei deciziei. Ca limbaj de calculator, se remarcă o combinare a unei
structuri declarative (non-procedurale) pentru transparența referențială, abstractizarea
matricilor și întreținerea automată a dependenței pentru o secvențiere eficientă a calculului.

Analytica rulează de 5 până la 10 ori mai rapid decât foile de calcul Excel. Și mai important,
se pot construi modele de 2 până la 4 ori mai repede. Modelele sunt de 10 până la 100 de ori
mai mici decât fișierele Excel echivalente și, în consecință, mai ușor de construit și explicat.

Cu Analytica se pot construi, naviga și prezenta model ele cu diagrame de influență intuitivă.
Se remarca prin ilustrarea distinctiva a formelor geometrice utilizate ca si decizii, incertitudini
și obiective.
Analytica are inclus in pachet analiza Monte Carlo.26Metodele Monte Carlo (sau
experimentele Monte Carl o) reprezintă o clasă largă de algoritmi computaționali care se
bazează pe recoltarea aleatorie repetată pentru a obține rezultate numerice. Ideea lor
esențială este folosirea aleatorie pentru a rezolva probleme care ar putea fi în principiu
deterministe. Ele sunt adesea folosite în probleme fizice și matematice și sunt cele mai utile
atunci când este dificil sau imposibil să se utilizeze alte abordări. Metodele Monte Carlo sunt
utilizate în principal în trei clase de probleme: optimizarea, integrarea numer ică și generarea
unor trageri dintr -o distribuție a probabilităților (Paltani, 2010) .
Dezvoltat de: Lumina Decision Systems
Continut/Modele Analytica 101
• Risk Analysis – Acest model demonstrează analiza risc / beneficiu, în acest caz în ceea
ce privește beneficiile reducerii emisiilor de poluanți in aer "TXC".

Figur a 12 – Diagrama – Analiza de risc

26http://www.lumina.com/products/analytica -editio ns/

64
• Dynamic Models, alcatuit din: Disease establishment; Leveling; Markov Chain; Mass
Spring Damper; Mean reversion trading; Minimal edit distance; Optimal Path Dynamic
Programming; Parking Spot Dynamic Program; Projectile Motion; Tunnel through earth;
Unequal time steps

Figura 13 – Diagrama – amenintari virale asupra populatiei

Figur a 14 – Diagrama – Markov Chain
• Rent vs Buy -Model financiar care compară valoarea actuală netă a chiriei vs. cumpărarea
unei case.

65
Figur a 15 – Diagrama – Inchiriat contra cumparat
• Bond Models – Acest model de obligațiuni utilizează intrări tipice de cumpărare a
obligațiunilor (prețul de cumpărare, valoarea nominală, rata dobânzii și durata de viață
până la sca dență) și calculează fluxurile de numerar, randamentul curent și randamentul
la scadență.

Figur a 16 – Diagrama – model obligatiuni finantare

• Business

66
Figur a 17 – Diagrama – model de piata

Figur a 18 – Diagrama – model valoare comerciala
• Decision Analysis

67
Figur a 19 – Diagrama – model comparare tip cont de pensionare

• Engineering
• Function
• Optimizer
3.2.3. CheemSTEER (Chemical Screening Tool for Exposures and
Environmental Releases)

Instrument pentru screeningul chimic al expunerilor si emisiilor în mediu (ChemSTEER) este
un software dezvoltat de Oficiul pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) de prevenire a
poluării toxice (OPPT).

ChemSTEER gen erează estimări la nivel de screening pentru mediueliberarea și expunerea
lucrătorilor la un produs chimic fabricat și utilizat în industrie (adică locurile de muncă).
Instrumentul conține, de asemenea, date și metode de estimare pentru evaluarea utilizări i
chimiceîn sectoare industriale / comerciale comune (de exemplu, refinisare pentru
automobile) și utilizări chimice funcționale (de exemplu, agent de aderență în adeziv).

ChemSTEER a fost dezvoltat pentru utilizatorii care au cunoștințe tehnice pentru a sprijini
EPA în evaluareapotențialelor expuneri și riscuri pentru substanțele chimice. Atunci când sunt
disponibile, informații suplimentare, date și instrumente mai riguroase sunt utilizate pentru
îmbunătățireaestimări i expunerilor și riscurilor pentru a stfel de decizii. O altă aplicație primară
este de a evalua existențaproduselor chimice, cum ar fi substanțele chimice care fac obiectul
programului HPV (High Production Volum – volum mare de productie), pentru care datele de
monitorizare sunt insuficiente sau indisponibile. Cu toate acestea, nu se intenționează

68 utilizarea lui ChemSTEERca înlocuitor pentru colectarea și raportarea datelor de monitorizare
a mediului și a sănătății umane.

Metodele și modelele lui ChemSTEER sunt în primul rând destinate să ev alueze sursele
comune la locurile de muncă, precum și activitățile cu potențial de expunere a lucrătorilor care
sunt specifice unui anumit domeniu din industrie (de exemplu, overspray de la refacerea
corpului auto, depozitul de vopsea pentru textile etc.) și alte surse la locurile de muncă precum
și activitățile cu potențial de expunere a lucrătorilor care sunt "aplicabile pe scară largă" la
numeroase locuri de muncă (de exemplu, lichidul semi -volatil cu tobe, cântărirea unor volume
mici de pulberi,etc). Me todele și modelele din ChemSTEER au fost supuse unui EPA internși
cele mai multe au fost utilizate în mod extensiv în evaluările EPA pentru mai mult de 10 ani.
(USEPA, 2013)
Dezvoltat de: U.S. Environmental Protection Agency (EPA)
Exemple/imagini ChemSTEER

Figur a 20 – Diagrama – informatii generale

69
Figur a 21 – Diagrama – proprietati chimice

Figur a 22 – Diagrama – operatii

70
Figur a 23 – Diagrama – Estimare emisii chimice
3.2.4. COBRA – CO-Benefits Risk Assessment Health Impacts Screening and
Mapping Tool

COBRA este un instrument de screening care oferă estimări preliminare ale impactului
modificărilor emisii lor de poluare asupra poluării atmosferice a pulberilor în suspensie (PM)
concentrându -se astfel pe impactul asupra sănătății.

Figur a 24 – Model screening poluare atmosferica
Modelul nu necesită expertiză în modelarea calității aerului, evaluarea efectelor asupra
sănătății, sau evaluarea economică. Construite în COBRA sunt stocurile de emisii, modele
simplificate privind calitatea aerului, ecuațiile de impact asupra sănătății ș i evaluările
economice gata de utilizare, bazate pepresupuneri că EPA utilizează în prezent cele mai bune
estimări rezonabile. COBRA permite, de asemeneautilizatoriilor avansați să -și importe
propriile seturi de date privind stocurile de emisii, populația, incidența , funcțiile de impact
asupra sănătății și funcțiile de evaluare. Analizele pot fi efectuate la nivel de tara sau județ și
între cele 14 categorii principale de emisii (aceste categoriise numesc "niveluri") incluse în
inventarul național de emisii . COBRA are ca rezultat o formă tabulară și geografică și permite
analiștilor de politici să obțină o primă ordine si armonizarea beneficiilor diferitelor scenarii de

71 atenuare luate în considerare. Cu toate acestea, COBRA este doar un instrument de
screeni ng.
COBRA permite utilizatorilor să evalueze calitatea aerului, sănătatea umană și beneficiile
economice aferente (excluzând economiile de costuri energetice) ale politicilor sau
programelor de energie curată; și aproximează rezultatele politicilor privin d energia curată
care schimbă emisiile de particule în suspensie 2,5 (PM2,5), dioxid de sulf (SO2), oxizi de
azot (NOX), amoniac (NH3) și compuși organici volatili (COV) , regional sau național
COBRA conține estimări detaliate privind emisiile de PM2,5, S02, NOX, NH3 și VOC pentru
anul 2017, așa cum au fost elaborate de Agentia de Protectie a Mediului din SUA. Utilizatorii
își creează propriul scenariu prin specificarea creșterilor sau scăderilor la estimările emisiilor
de bază. Schimbările de emi sii pot fi introduse la nivel județean, de stat sau național, iar
rezultatele pot fi modelate la nivel național sau pentru zone geografice mai mici.
COBRA utilizează un model de calitate a aerului redus, modelul Sursă -Receptor (S -R), pentru
a estima efecte le modificărilor de emisie asupra PM ambientală.
Dezvoltat de: U.S. Environmental Protection Agency (EPA)
Exemple/imagini COBRA

Figur a 25 – Creare scenarii in functie de tipul de emisii

72
Figur a 26 – Creare scenarii in functie de tipul de emisii – vizualizare in detaliu

Figur a 27 – Vizualizare rezultate efecte pe sănătate sub forma de layere
3.2.5. DisMod II

DisMod II este un instrument care ajută la estimarea epidemiologiei unei boli. DisMod II tine
cont de faptul că incidența bolii, prevalența, remisia, riscul de deces și mortalitatea nu sunt
variabile independente.
Istoria DisMod II este strâns legată de cea a studiului Glob al Burden of Disease. Pentru studiul
Global Burden of Disease 1990, un program de calculator numit DisMod a fost dezvoltat
pentru același scop și folosit pe larg. Pe baza experienței utilizatorilor sa decis să dezvolte un
nou model DisMod pentru studiul Gl obal Burden of Disease 2000 care urmează aceleași
principii, dar evită unele probleme ale vechiului DisMod și adaugă o serie de caracteristici noi.
Obiectivele de proiectare pot fi rezumate astfel:
În timp ce DisMod II a fost dezvoltat din perspectiva stud iului Global Burden of Disease,
acesta poate fi util pentru epidemiologi și cercetători în domeniul sănătății publice sau oricare
altcineva care încearcă să evalueze epidemiologia unei boli .

73 Dezvoltat de: Epi Gear Internațional ; World Health Organization ( WHO)
Exemple/Imagini DisMod II

Figur a 28 – Interfata grafica DisMod II
3.2.6. E -FAST – Exposure and Fate Assessment Screening Tool Version
Instrumentul de evaluare a expunerii și a criteriilor de evaluare a fazei (E -FAST 2014) oferă
estimări ale concentrațiilor de substanțe chimice eliberate în aer, apă de suprafață, depozite
de deșeuri și produse de consum. Estimarile furnizate sunt potențialele doze inhalatorii,
dermice și de ingerare rezultate din eliberarea substanțelo r chimice. Estimările modelate ale
concentrațiilor și dozelor sunt concepute pentru a supraestima în mod rezonabil expunerile,
pentru a fi utilizate în evaluarea expunerii în absența sau cu date de monitorizare fiabile.
E-FAST 2014 calculează dozele adecva te de doză potențială umană pentru o mare varietate
de căi de expunere chimică și estimează numărul de zile pe an pe care o concentrație
ecotoxicologică acvatică va fi depășită pentru organismele din coloana de apă. Versiunea
2014 include o nouă pagină de intrare în care utilizatorul introduce informații despre
proprietățile fizice / chimice și despre soarta chimică. Utilizatorul selectează modulele de
expunere care trebuie executate în E -FAST 2014. Utilizează, de asemenea, modelul aerului
ambiental Screen 3 pentru a estima expunerile în aer liber. E -FAST 2014 are capacitatea de
a căuta specii pe cale de dispariție în vecinătatea facilităților specifice.
Cu ajutorul E -FAST 2014 pentru a evalua expunerea generală a populației și expunerea
mediului acvatic, pr ecum și riscurile generate de eliberările industriale, utilizatorul introduce:
cantitatea de eliberări chimice; medii de eliberare; zile pe an de eliberare; anumite proprietăți
chimice; acolo unde este posibil, date privind localizarea detaliată a locației ; dacă nu sunt
disponibile date de localizare detaliate, se pot aplica codurile generale ale industriei. Pentru
a executa modulele de evaluare a expunerii consumatorilor în E -FAST 2014, utilizatorul
introduce: tipul de produs; fracțiune de greutate; presiunea de vapori; și greutatea moleculară.

74 Programul produce o fișă sumară cu concentrații multimedia din mai multe activități de
lansare. Evaluatorii de risc pot utiliza doza potențială estimată prin E -FAST 2014 pentru a
evalua expunerea pote nțială și riscul la un nivel de screening.
Dezvoltat de: U.S. Environmental Protection Agency (EPA)
Exemple/Imagini E -FAST

Figur a 29 – Interfata grafica E -FAST

Figur a 30 – Schema grafica E -FAST, proprietati chimice

75
Figur a 31 – Interfata grafica E -FAST, screening

Figur a 32 – Interfata grafica E -FAST, ecran de selectie facilitati

Figur a 33 – Interfata grafica E-FAST, informatii meteorologice si de teren

76
Figur a 34 – Interfata grafica E -FAST, nivel expunere la concentratiile chimicale

3.2.7. ITHIM (Integrated Transport and Health Impact Modelling Tool)

Oferă o evaluare integrată a impactului transportului asupra sănătății prin modificări ale
activității fizice, riscului de vătămare a traficului rutier și expunerii la poluarea aerului cu
particule fine (PM2.5). Poate să fie utilizat ca model autonom sau legat de alte mode le de
transport și de sănătate pentru elaborarea de scenarii, pentru estimarea modificărilor
expunerilor și pentru modelarea rezultatelor în materie de sănătate.

ITHIM se referă la o serie de modele și instrumente conexe elaborate la CEDAR (Centre for
Diet and Activity Research) pentru a efectua o evaluare integrată a efectelor asupra sănătății
scenariilor și politicilor de transport la nivel urban și național. Efectele asupra sănătății ale
politicilor de transport sunt modelate prin modificarea activități i fizice, a riscului de vătămare
a traficului rutier și a expunerii la poluarea aerului cu pulberi (PM2.5). Unele versiuni ale ITHIM
prevăd, de asemenea, modificări ale emisiilor de CO2. ITHIM este utilizat în cercetare și de
către profesioniștii în domeni ul sănătății și al transporturilor pentru a estima impactul
scenariilor asupra sănătății, a compara impactul modelelor de călătorie în diferite locuri și a
modela impactul intervențiilor. ITHIM funcționează fie ca model autonom, fie poate fi legat de
alte modele (de exemplu transport, sănătate, economic).

ITHIM modelează expunerea la activitatea fizică prin compararea distribuțiilor activității fizice
săptămânale în diferite scenarii. Plimbările pe jos, ciclismul și alte tipuri de activități fizice sunt
combinate ca numar de ore pe săptămână de activitate. Rezultatele afectate de activitatea
fizică includ diverse boli cardiovasculare, depresie, demență, diabet, cancer mamar și cancer
de colon. ITHIM modelează, de asemenea, modificările de sănătate prin mort alitatea din toate
cauzele. O metodă comparativă de evaluare a riscurilor este utilizată pentru a estima modul
în care schimbările în activitatea fizică a populației determină modificări ale sarcinii de
sănătate.

77 Efectele sanitare ale ITHIM sunt prezentat e ca ani de viață ajustați în funcție de handicap
(DALY) și numărul de decese atribuibile. Datele privind povara de fond pentru zonele de
studiu sunt estimate din studiile Global Burden of Disease.27

Dezvoltat de: Centre for Diet and Activity Research (CED AR)
Exemple/imagini ITHIM
Figura 33: Prezentarea generală a modelului ITHIM. Imaginea este din ITHIM versiunea 2 .
Săgețile arată fluxul de date în interiorul modului. (PM = poluare fină a aerului în suspensie,
GBD = Studiu privind sarcina globală a bolilor).28

Figur a 35 – Prezentare generala ITHIM
Rezultatele specifice ale bolii pentru scenariul moderat, care arată schimbările prezise în
sarcina bolii ca decesele pe an și costurile directe și indirect e (Whitfield și colab. 2017)
Tabelul 7 – Rezultate specifice ale bolii in fu nctie de scenariul moderat

27http://www.cedar.iph.cam.ac.uk/research/modelling/ithim/
28Integrated Transport and Health Impact Modelling Tool
(ITHIM)http://www.cedar.iph.cam.ac.uk/research/modelling/ithim/

78 3.2.8. HEM -3

Modelul expunerii umane (HEM) este utilizat în principal pentru efectuarea evaluărilor
riscurilor pentru sursele care emit toxinele in aerul înconjurător. HEM abordează doar calea
de inhalare a expunerii și este c oncepută pentru a prezice riscurile asociate cu substanțele
chimice emise în aerul înconjurător (adică în vecinătatea unei instalații de emisie, dar dincolo
de limita instalației). HEM furnizează concentrații în aerul înconjurător, ca surogate pentru
expun erea pe durata vieții, pentru a fi utilizate cu estimări ale riscului unitar și concentrații de
referință prin inhalare pentru a produce estimări ale riscului de cancer și a riscului de non –
cancer, respectiv pentru toxicitatea aerului modelată.
HEM -3 conți ne un model de dispersie atmosferică, AERMOD, cu date meteorologice incluse,
și datele populației din Biroul de recensământ din SUA la nivelul blocului de recensământ.
Modelul utilizează datele recensământului din 2010 și 2000. Fiecare sursă din HEM -3 treb uie
să fie localizată cu precizie prin coordonatele latitudinii și longitudinii (sau transversale
universale Mercator), iar parametrii de eliberare trebuie să fie specificați. Acestea includ
înălțimea stivei, viteza de ieșire, rata de emisie etc. Pe baza i ntrărilor pentru parametrii sursă
și a datelor meteorologice, AERMOD estimează magnitudinea și distribuția concentrațiilor
aerului înconjurător în vecinătatea fiecărei surse. Modelul este utilizat în general pentru a
estima aceste concentrații într -o dista nță radială de 50 de kilometri de la sursă. Estimările
expunerii generate la HEM -3 sunt concentrațiile aerului înconjurător prezise de AERMOD, în
micrograme pe metru cub. Aceste estimări ale expunerii sunt de fapt surogate, deoarece
variabilele de expunere (de exemplu, durata, modelele de activitate umană, perioada de
ocupare a locuințelor etc.) nu sunt abordate în mod explicit. În HEM -3, aceste estimări ale
expunerii sunt combinate cu valorile de referință pentru sănătatea poluanților pentru a estima
riscu rile de cancer și riscurile non -canceroase, incidența cancerului și alte măsuri de risc.

HEM -3 este conceput pentru a efectua analize detaliate și riguroase ale poluării cronice și
acute a aerului, riscuri pentru populațiile situate în apropierea surselor industriale de emisie.
Dezvoltat de: U.S. Environmental Protection Agency (EPA)
Exemple/imagini HEM -3

Figur a 36 – Prezentare generala HEM -3, informatii despre modelul derulat

79
Figur a 37 – Prezentare generala HEM -3, informatii despre fisierul de emisii specificat

Figur a 38 – Prezentare generala HEM -3, informatii despre depunere si derulare a emisiilor

80
Figur a 39 – Prezentare generala HEM -3, specificare fisiere depunere si derulare a emisiilor

Figur a 40 – Prezentare generala HEM -3, specificare informatii aditionale de modelare

Figur a 41 – Prezentare generala HEM -3, specificare domeniului de modelare

81
Figur a 42 – Prezentare generala HEM -3, specificare optiuni temporare ale variatiei

Figur a 43 – Prezentare gen erala HEM -3, specificare optiuni temporare ale variatiei selectate

Figur a 44 – Prezentare generala HEM -3, vizualizare rezultate pe Google Earth

82
Figur a 45 – Prezentare generala HEM -3, vizualizare statii meteorologice
3.2.9. Health Disparities Calculator (HD*Calc)
Calculatorul diferențelor de sănătate (HD * Calc) este un software statistic conceput pentru a
genera mai multe măsuri sumare pentru evaluarea și monitorizarea disparităților de sănătate
(HD). HD * Calc a fost creat ca extensie a statutului SEER *, care permite utilizatorului să
importe date SEER sau alte date de sănătate bazate pe populație și să calculeze oricare din
cele unsprezece măsurători de disparitate.
HD * Calc sprijină utilizarea unei game largi de măsuri de disparități în materie de sănătate,
permițând cercetătorilor să selecteze și să aplice diferite măsuri pentru datele lor. HD * Calc
a fost inițial dezvoltat pentru a extinde gama de măsuri pentru ev aluarea disparităților de
sănătate legate de cancer. Cu toate acestea, deoarece poate fi folosit cu orice set de date,
HD * Calc poate fi folosit în orice arenă de cercetare. Datele transversale și de tendință (de
exemplu, ratele de cancer, supraviețuirea, stadiul la diagnostic) clasificate în funcție de
grupurile de disparități (de exemplu, starea socio -economică, rasa / etnie, zonele geografice)
măsura relativă sumară a disparităților. Rezultatele sunt afișate ca tabele și diagrame, care
pot fi exportate pentru a fi utilizate în alte aplicații.
Statisticile asociate includ: erori standard, intervale de încredere și schimbări relative în timp
pentru tendințe. Rezultatul este prezentat atât în format tabular cât și grafic; acest lucru
permite utilizatoril or să specifice diferite condiții și formate. Rezultatele tabelelor de
discrepanțe și grafice pot fi exportate din program. În plus față de măsurile sumare, HD * Calc
oferă, de asemenea, comparații de perechi care permit utilizatorului să exploreze tendinț ele
subiacente ale datelor.
Calculul disparităților în materie de sănătate (HD * Calc) utilizează datele SEER sau alte date
de sănătate bazate pe populație (de exemplu, sondajul național privind interviul asupra
sănătății, sondajul Interviu pentru sănătate din California, suplimentul la consumul de tutun al
sondajului privind populația curentă și sondajul național privind sănătatea și nutriția) si
calculeaza două tipuri de măsuri de disparitate:
• Disparitatea absolută, care include diferența de domeniu (RD), variația grupului (BGV),
indicele de concentrație absolută (ACI) și indicele de înclinare a inegalității (SII)

83 • Dispersia relativă, care include indicele relativ (RR), indicele disparității (IDisp), deviația
medie a logaritmilor (MLD), indicele de concentr ație relativ (RCI), indexul teil (T), indicele
relativ Kunst Mackenbach (RII).29

Dezvoltat de: National Cancer Institute U.S.

Exemple/imagini HD * Calc

Figura 43 prezintă rezultatele din HD * Calc. Indicele de concentrare absolută (ACI)arată că
disparitățile în mortalitate prin statutul de SES au început să fie pozitive, indicând mortalitate
favorizând grupurile SES scăzute și scăzând la zero la mijlocul anilor 19 90, după care
disparitățile au devenit negative, indicând mortalitatea favorizând grupul SES ridicat.
Rezultatele din indicele de concentrație relativă (RCI) sunt în concordanță cu indicele de
concentrație absolută. (Breen și colab., 2017)

Figur a 46 – rezultate HD * Calc. Indicele de concentrare absolută

29Health Disparity Measures in HD*Calc https://seer.cancer.gov/hdcalc/

84 3.2.10. EXAMS (Exposure Analysis Modeling System)
Sistemul de modelare a analizei expunerii (EXAMS) este o aplicație software interactivă
pentru formularea modelelor ecosistemelor acvatice și evaluarea rapidă a concentrațiilor de
expunere, transport și expunere a produselor chimice organice sintetice, inclusiv pesticide,
materiale industriale și levigate din locurile de depozitare.
EXAMS conține un sistem int egrat de gestionare a bazelor de date (DBMS), conceput special
pentru stocarea și gestionarea bazelor de date ale proiectului solicitate de software.
Interacțiunea cu utilizatorul este furnizată de o interfață de linie de comandă (CLI), cu funcții
complete , meniuri de ajutor sensibile la context, un dicționar de date on -line și ghidul
utilizatorilor CLI și capabilități de plotare pentru revizuirea datelor de ieșire. EXAMS oferă 20
de tabele de ieșire care documentează seturile de date de intrare și oferă re zumate de
rezultate integrate pentru ajutor în evaluarea riscurilor ecologice.
EXAMS oferă facilități pentru analiza pe termen lung (starea de echilibru) a deversărilor
chimice cronice, valoarea inițialăabordări pentru studiul eliberărilor chimice pe terme n scurt și
simulări cinetice complete care permit lunarvariația parametrilor climatici medii și modificarea
încărcărilor chimice la scara zilnică. EXAMENELEa fost scrisă în formă generalizată (N –
dimensională) în implementarea algoritmilor de reprezentare a detaliilor spațiului și căile de
degradare chimică; complexitatea descrierii de mediu și anumărului de substanțe chimice
este complet controlat de utilizator. Această implementare permite stocarea directă a fișierelor
(UDB)din cinci compuși chimici intera ctivi și 100 de segmente de mediu; configurații mai
complexe potsă fie create și apoi stocate folosind comanda EXAMS 'WRITE.
EXAMS oferă analize de:
Expunere: concentrațiile de mediu așteptate (concentrații cronice de 96 de ore acute, de 21
de zile și pe termen lung)produse chimice sintetice și produsele lor de transformare,
Soarta: distribuția spațială a substanțelor chimice în ecosistemul acvatic și o analiză a
sensibilitățiiimportanța relativă a fiecărui proces de transformare și transport (important în
stabilirea acceptabilitățiiincertitudinea datelor de laborator chimice); și
Persistență: timpul necesar pentru purificarea naturală a ecosistemului (prin export și
degradareprocese) odată ce se eliberează substanțe chimice (Burns, 2004)
Dezvoltat de: U.S. Environmental Protec

85 Bibliografie
• Lhachimi SK, Nusselder WJ, Boshuizen HC, Mackenbach JP. Standard tool for quantification in
health impact assessment a review. Am J Prev Med. 2010 Jan;38(1):78 -84.
http://www.academia.edu/1011169/Standard_Tool_for_Quantification_in_Health_Impact_Asse
ssment _A_Review
• Lhachimi SK, Nusselder WJ, Smit HA, van Baal P, Baili P, Bennett K, Fernández E, Kulik MC,
Lobstein T, Pomerleau J, Mackenbach JP, Boshuizen HC. DYNAMO -HIA–a Dynamic Modeling
tool for generic Health Impact Assessments.PLoS One. 2012;7(5):e33317 . doi:
10.1371/journal.pone.0033317. Epub 2012 May 10.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3349723/
• Pope, S., J. Rhodus, F. Fulk, B. Mintz, and S. O'Shea. The Health Impact Assessment (HIA)
Resource and Tool Compilation: A Comprehensive Toolkit for New and Experienced HIA
Practitioners in the U.S. U.S. Environmental Protection Agency, Washington, DC, EPA/600/R –
15/330, 2016.https://cfpub.epa.gov/si/si_public_record_report.cfm?dirEntryId=334197
• O'Connell E. and F. Hurley. A review of the strengths and weaknesses of quantitative methods
used in health impact assessment. April 2009 Volume 123, Issue 4, Pages 306 –310
https://www.publichealthjrnl.com/article/S0033 -3506(09)00040 -7/pdf
• Paltani S. Monte Carlo Methods. Statistics Course for Astrophysicist s, 2010 –2011. ISDC Data
Center for Astrophysics Astronomical Observatory of the University of Geneva.
https://www.unige.ch/sciences/astro/files/2713/8971/4086/3_Paltani_MonteCarlo.pdf
• USEPA (US Environmental Protection Agency). ChemSTEER User Guide. Chemical Screening
Tool for Exposures and Environmental Releases. September 30, 2013
https://www.epa.gov/sites/production/files/2015 -05/documents/user_guide.pdf
• USEPA (US Environmental Prot ection Agency). Exposure Analysis Modeling System
(EXAMS): User Manual and System Documentation.
https://www.epa.gov/ceam/exposure -analysis -modeling -system -exams -user-manual –
and-system -documentation
• Whitfield GP, Meehan LA, Maizlish N, Wendel AM. The Inte grated Transport and Health Impact
Modeling Tool in Nashville, Tennessee, USA: Implementation Steps and Lessons Learned.J
Transp Health. 2017 Jun;5:172 -181. Epub 2016 Jul 22
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5006956/
• Breen N, Riedel D, James L, Gibson T YuSam Harper M. Assessing disparities in colorectal
cancer mortality by socioeconomic status using new tools: health disparities calculator and
socioeconomic quintiles. February 2017, Volume 28, Issue 2, pp 117 –125
https://link.springer.com/artic le/10.1007/s10552 -016-0842 -2
• Burns LA. Exposure Analysis Modeling System (EXAMS): User Manual and System
Documentation. EPA/600/R!00/081 September, 2000 Revision G (May 2004) National Exposure
Research Laboratory Office of Research and Development U.S. E nvironmental Protection
Agency. https://www.epa.gov/sites/production/files/documents/EXAMREVG.PDF

86 Capitolul IV. Instituționalizarea și implementarea HIA în Europa
și în lume

4.1. Introducere
Evaluarea impactului asupra sănătății (HIA) a fost pledată de către organizații internaționale
precum Banca Mondială (World Bank .,1997 ) și Organizația Mondială a Sănătății (WHO , 1999 )
și de către agenții de sănătate din mai multe țări, inclusiv Marea Britanie, Canada, Suedia,
Australia și Noua Zeelandă (Kemm , 2000 ). Aceasta oferă un mijloc practic de creștere a
nivelului de cooperare între sănătate și alte sectoare pentru a îmbunătăți sănătatea populației.
In ultimii ani, a existat un interes crescut în HIA. HIA este privită ca o modalitate de a focaliza
în mod sistematic cercetarea în domeniul sănătății publice asupra unor probleme de politică
publică cu scopul de a spori sănătatea populației.
Banca Mondială, recunoscând necesitatea integrării sănătății în planificarea dezvoltării, și -a
actualiz at recent baza de date privind evaluarea de mediu cu o secțiune de sănătate revizuită
(World Bank .,1997 ). Actualizarea Băncii Mondiale și alte publicații recente privind HIA oferă
un context important pentru oricine dorește să înțeleagă evoluția acestei co mponente a
evaluării de mediu. Identificarea pericolelor pentru sănătate și managementul riscului pentru
sănătate sunt caracteristicile esențiale ale exemplelor HIA publicate în prezent (Konradsen și
colab., 1997 ). Extinderea opțiunilor metodologice pentru HIA ar putea permite o mai mare
concentrare asupra interacțiunii dintre problemele socio -demografice, de mediu, economice
și de sănătate și o integrare mai ușoară a problemelor de sănătate în planurile de
management de mediu.
O mare parte din literatura ac tuală se bazează pe cadre conceptuale și studii de caz sau se
concentrează asupra aspectelor selectate ale HIA. Majoritatea publicațiilor din literatura
internațional ă se referă la un număr limitat de țări. Există o lipsă de comparație între țări,
aplicând un cadru conceptual și metodologic comun. Dacă HIA este discutată ca instrument
de susținere a luării deciziilor și, în general, pentru promovarea sănătății în Europa, atunci
este necesar să se înțeleagă mai bine utilizarea reală a HIA în întreaga Europă. Există variații
substanțiale în utilizarea HIA, având în vedere diferențele dintre țările europene în ceea ce
privește pozițiile politice, socio -economice și instituționale.
4.2. Instituționalizare a HIA
Evaluarea impactului asupra sănătății a fost folosită de mai mulți ani pe alte continente
(National Health and Medical Research Council , 1994; .B.C. Ministry of Health ,1994 ). În multe
țări, HIA se desfășoară în prezent în afara cerințelor legislative (Wismar, 2007) , deși acest
lucru variază în mod semnificativ în funcție de context. În prezent, majoritatea deciziilor HIA
sunt facultative, fiind preluate de sectorul public din proprie inițiativă, dar și sectorul privat
adoptă HIA, fiind stimulat de standardele de bună practică din industrie (IPIECA, 2016; ICMM,
2010 ) și standardele interne de organizare.
HIA a fost practicată în Uniunea Europeană (UE) începând cu anii 1980. În anii 1990, au
existat evoluții în metodologia și practica HIA în Germania, Olanda, Suedia și Marea Britanie .
La sfârșitul anil or 1990, Centrul European al Politicii de Sănătate al OMS a jucat un rol
strategic esențial în dezvoltarea politicilor HIA la nivel european, iar conferința de consens din

87 1999 de la Gothenburg a produs prima definiție general acceptată a HIA. Deși cerințe le și
practicile s e deoseb esc, există exemple de HIA în cadrul EIA, în evaluările individuale de
impact și în toate tipurile de politici – de la politici locale până la politici care acoperă întreaga
UE. Există politici explicite pentru HIA, dar practica este adesea avansată prin acțiunile unor
persoane angajate în acest demers . Granturile de cercetare din partea UE joacă un rol
important în facilitarea cercetării și în dezvoltarea tehnicilor și a capacităților pentru HIA.
Granturile au finanțat studii multicentrice care implică universități, sectorul public și, ocazional,
organisme din sectorul privat din întreaga UE (Abrahams și colab., 2004 b; Hilding -Rydevik și
colab., 2005 ; WHO, 2005a, 2005b, 2005c ; Wismar și colab., 2007 ; Gulis și colab., 2008 ;
HEIMTSA Consortium, 2010 ; IPIECA ,2005 ).
În cazul în care HIA este susținută de o politică sau de reglementare, diferite jurisdicții au
adoptat abordări diferite pentru a dezvolta cadre juridice și de politici pentru a sprijini utilizarea
HIA. Acestea se încadrează în două mari categorii (1Puska și Ståhl, 2010 ):
✓ Prima abordare este legată decrearea unor dispoziții specifice pentru utilizarea HIA prin
legi, mandate de reglementare sau politici de susținere.
✓ A doua aborda re pune accentul pe luarea în considerare a sănătății în cadrul proceselor
de luare a deciziilor în întregul guvern, care pot sau nu să includă HIA per se . Acest lucru
poate implica analizarea impactului asupra sănătății în cadrul altor instrumente de
evaluare și guvernanță, cum ar fi stabilirea obiectivelor, comitetele interdepartamentale,
legislația privind sănătatea publică sau protecția mediului, procesele de formulare a
politicilor publice, audierile publice, revizuirile transversale ale cheltuielilor și serviciile
analitice și de informații transfrontaliere .

4.2.1. Modelul 1 de abordare legislativă : Prin solicitare, susținere și promovare
a utilizării HIA.
Aceasta se realizează pe următoarele căi de reglementare posibile :
1. HIA este considerată ca parte integrantă a EIA sau a unor procese mai largi de
evaluare a impactului, cum ar fi SEA sau evaluări de impact asupra mediului, asupra
factorilor social i și asupra sănătății (ESHIA).
Această abordare poate fi observată în legislați a națională sau regională privind protecția
mediului în multe țări dezvoltate și în curs de dezvoltare din întreaga lume . Din ce în ce mai
mult, agențiile internațional e cer ca sănătatea să fie luată în considerare în cadrul proceselor
de evaluare mandatat e. De exemplu, semnatarii Companiilor Financiare Internațional e (IFC)
și Principatelor Ecuator solicită ca sănătatea să fie luată în considerare în mod explicit ca
parte a evaluării proiectelor pe care le finanțează (Equator Principles, 2006 ; IFC, 2009, 2012 ).
Acesta a fost un factor important al practicii HIA în Africa Subsahariană, în special. Un
exemplu este proiectul Rio Tinto Simandou din Guineea, unde IFC deține o cotă de 5% în
proiect (Winkler, 2012 ). Legea privind politica națională de mediu a SUA include, de
asemenea, referință la sănătatea umană și aceasta a fost utilizată ca bază pentru inițierea
evaluărilor de sănătate în EIA în Alaska și în alte părți ale țării (Tamburrini și colab., 2011 ).
Utilizarea metodelor economice pentru evaluarea impactului asupra mediului ("evaluarea de
mediu – EV") a proiectelor și a politicilor a crescut considerabil în SUA și Europa în ultimii ani.
Statele Unite au fost în fruntea acestei tendințe, necesitând analiza cost -beneficiu (ACB) a

88 întreprinderilor maj ore, alimentând dezbaterea academică și politică cu mai multe aplicații de
profil înalt, de exemplu ex post HIA pentru Actul privind aerul curat (USEPA, 1997; 1999) și
evaluarea daunelor aduse mediului asupra deversării petrolului de la Exxon Valdez în 198 9
(Carson și colab., 2003 ).
Componenta HIA privind resursele și instrumentele a existat inițial ca un instrument
independent, însă va fi integrată într -o hartă HIA – o componentă a instrumentului de
monitorizare a expunerii și a riscului comunitar (C-FERST), care se află în prezent în curs de
elaborare. C -FERST este un instrument online de cartagrafiere, accesare a informațiilor și un
instrument de evaluare conceput pentru a ajuta la evaluarea riscurilor și a ajuta la luarea
deciziilor în cadrul com unităților.
Provincia Québec a avut o experiență diferită în ceea ce privește utilizarea HIA ca parte a
unei politici publice sănătoase. Banken (2001 ) a urmărit legătura dintre mediul înconjurător și
sănătate și contribuția robustă la sănătatea publică în timpul audierilor publice privind
utilizarea pesticidelor (BAPE , 1983 ). Această contribuție a condus la un memorandum stabilit
între Ministerul sănătății și Ministerul Mediului din Québec. A fost elaborat un cadru legislativ
pentru a sprijini memorandumul care a condus la practica sistematică de integrare a sănătății
și a mediului în proiecte și politici (Banken, 2004 )30.
În unelețări, cum ar fi Lituania , sănătatea s -a transformat într -o componentă importantă și
obligatorie a evaluării impactului asupra med iului (Wismar și colab., 2006 ).

2. HIA se desfășoară pe anumite tipuri sau categorii de propuneri.
În Thailanda , limitarea cunoștințelor privind problemele de mediu și de sănătate și
disponibilitatea limitată a timpului și a resurselor au oferit provocări unice pentru
implementarea HIA. Eficiența procesului HIA depinde de includerea unui cadru de învățare
participativ, de un număr adecvat de experți în evaluarea impactului, de un cadru de
reglementare pentru punerea în aplicare a HIA și de influen țarea deciziilor politice și de un
mediu care să încurajeze o politică publică sănătoasă (Phoolcharoen și colab., 2003 ). Legea
Națională a Sănătății din Thailanda (2007) impune efectuarea unor HIA distincte pentru
anumite proiecte majore care depășesc o an umită scară și în anumite sectoare. Politica
națională privind evaluarea impactului asupra sănătății (2006) impune ca HIA să fie condusă
iar termenii de referință pentru HIA și raportul final HIA să fie aprobați de Ministerul Sănătății.
În statul Tasmania din Australia există o cerință permanentă ca HIA să fie conduse de
susținătorii de proiecte pentru toate proiectele majore de o anumită scară care sunt adresate
directorului pentru sănătate publică (NPHP , 2005 ).
În Coreea a existat îngrijorare cu privire la dublarea care ar putea apărea între EIA și HIA
dacă integrarea nu este realizată prin utilizarea de orientări și cadru legal. Kang și colab. au
analizat punerea în aplicare a HIA într -un context de promovare a sănătății pentru a promova
o politică publică sănătoasă ca parte a unui proces de punere în aplicare a HIA în EIA. Ei au
ajuns la concluzia că, deși integrarea HIA în cadrul EIA este recunoscută ca o modalitate

30Banken, R. 2004. HIA de politică în Canada. Pp. 165 -175 în evaluarea impactului asupra sănătății: concepte,
teorii, tehnic i și aplicații, J. Kemm, J. Parry și S. Palmer, eds. Oxford: Oxford University
Press https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2623109/pdf/0042_9686_82_12_954.pdf

89 eficientă de evaluare a impactului asupra sănătății, p ot exista limitări, cum ar fi lipsa luării în
considerare a impactului socio -economic (Kang și colab., 2011 ).
3. Autoritățile de sănătate sunt învestite cu puterea de a solicita o HIA oricând
consideră că este cazul
În Vietnam evaluarea impactului asupra sănătății a fost considerată inadecvată în cadrul EIA.
Nu a existat o evaluare directă a sănătății, din cauza lipsei cerințelor formale din partea
guvernului sau a agenției de finanțare, Banca Asia tică de Dezvoltare (ADB). Problemele de
sănătate au fost des eori identificate ca riscuri prezentate de proiecte în cadrul evaluării
impactului asupra condițiilor de mediu. O considerație mai largă a sănătății a fost limitată.
Când rezultatele sociale ale proiectelor au fost prezente în studiile de evaluare a impact ului
asupra mediului, acestea au fost adesea menționate o singură dată fără o evaluare detaliată
sau legată de sănătate. Nu a existat nicio dovadă care să conecteze beneficiile pentru
sănătate. Măsurile de atenuare oferite sunt de obicei generice și insufi ciente (Pham și colab.,
2018 ). De exemplu, în Vietnam, legea privind prevenirea și controlul bolilor infecțioase (2007)
menționează faptul că HIA poate fi realizată pentru proiecte de investiții în construcția de
parcuri industriale, centre urbane și zone rezidențiale și supravegheată de Ministerul
Sănătății. Un alt exemplu este legislația stat ului Victoria, din Australia (Legea privind
sănătatea publică și bunăstarea din 2008), în cadrul căreia ministrul sănătății are puterea de
a solicita o HIA.

4. Comunitățile potențial afectate au dreptul de a solicita ca propunerea HIA să fie
dezbătută public și acestea să fie implicate în procesul HIA (dincolo de simpla includere
a sănătății în EIA sau alte evaluări integrate) .
Această abordare bazată pe drepturi a fost introdusă în Thailanda prin Constituți e în anul
2007 și, ulterior, a generat îngrijorări considerabile din partea sectorului de afaceri cu privire
la modul în care un astfel de drept ar fi pus în funcțiune. Ghidul a fost elaborat de către
Comisia Națională pentru Sănătate din Thailanda, care stabilește procedurile necesare, care
includ un proces de definire a domeniului public mai transparent și o perioadă de revizuire
publică după finalizarea proiectului raportulu i HIA (NHCO, 2010 ).
În Suedia , propunerile de politici la nivelul guvernelor locale și regionale sunt acum evaluate
pentru HIA, utilizând cunoștințele existente ale agenților guvernamentali și politicienilor locali
(Berensson, 1998 ). Chiar dacă Suedia este deseori menționată ca țară cu o frecvență ridicată
de studii HIA, doar un număr mic de HIA au fost incluse în baza de date, deoarece definiția
națională utilizată de autoritatea de sănătate publică definește o HIA adecvată atât ca fiind
orientată către aspectele de echitate și cât și participativ ă. Nu toate HIA sunt documentate, în
special în țări precum Suedia și Finlanda. Procedurile HIA sunt incluse în procesul decizional
regulat la nivel local (Berensson, 2004 ).

5. Regulamentele sau po liticile sprijină utilizarea HIA, dar nu o impun.
Această abordare poate fi văzută în multe reglementări ale guvernelor din Europa, Asia și
America . Multe agenții de sănătate la nivel internațional , de la Organizația Mondială a
Sănătății până la autoritățile locale din domeniul sănătății (WHO. 2008a ; Kang și colab., 2011 ),
identifică în mod explicit HIA ca un instrument important pentru facilitarea colaborării cu alte
sectoare (cum ar fi utilizarea terenurilor și planificarea transportului) planuri și documente

90 strategice (WHO. 1997b ; Dora și colab., 2003 ). Un exemplu îl reprezintă Departamentul de
Sănătate Publică din San Francisco (SUA), care a întreprins și a identificat numeroase HIA
ca fiind o activitate cheie în procesul de planificare strategică (Corburn și Bhatia, 2007 ;
Bhatia și Corburn, 2011 ). O serie de planuri naționale de acțiune pentru sănătatea mediului
(NEHAP), a căror dezvoltare a fost promovată de OMS, se referă acum la HIA
(Gopalan, 2003 ). Exemple recente de aces t lucru includ NEHAP -urile din Chin a și Mongoli a
(Government of Mongolia, 2016 ). În China (People's Republic of China, 2007 ), pentru a
reglementa schimbările rapide ale industriei și infrastructurii din țară, există mișcări pentru
integrarea HIA în procesele de aprobare a dezvoltării. Cu toate acestea, lipsa de capacitate
în ceea ce privește numărul de practicieni HIA, sfera limitată a considerentelor privind impactul
asupra sănătății și instrumentele imature pentru realizarea HIA rămân provocări în ceea ce
privește progresul către standardizarea HIA în orice proces de luare a deciziilor Huang , 2012 ).
În China, legile și reglementările impun utilizarea evaluării de mediu în EIA, dar practica
actuală este rămasă cu mult în urmă. L egea privind evaluarea impactului asupra mediului
(EIA) din 2002 necesită utilizarea analizei economice pentru evaluarea impactului (Wang și
colab., 2003 ), dar nu există orientări tehnice privind modul de realizare a unei astfel de analize
și, din acest motiv și din al te motive, se află înafara reglementărilor. Mongolia are o legislație
și procese bine întocmite în domeniul EIA și este acum în măsură să stabilească evaluări ale
impactului asupra sănătății în cadrul proceselor de aprobare a proiectelor de dezvoltare.
În Canada, sănătatea și mediul sunt sub jurisdicție provincială. Două provincii, Columbia
Britanică și Québec, au formalizat HIA ca o componentă a procesului de elaborare a politicilor
și oferă experiențe diferite (Gagnon și colab., 2011 ).
Din anul 1989, structurile și politicile privind HIA au început să fie incluse în politica de
sănătate a provinciei Columbia Britanică și s-a propus ca HIA să fie condusăpentru toate
proiectele, programele și legile guvernamentale. Au fost elaborate ghiduri și au avut lo c o
serie de ateliere participative pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a dezvolta
capacitatea pentru efectuarea HIA. După anul 1999, valorile care stau la baza reformei
sistemului de sănătate s -au schimbat, iar resursele pentru HIA au fost redistribuite. Ghidurile
care impuneau utilizarea HIA în deciziile guvernului nu au fost schimbate, dar ele nu mai erau
considerate obligatorii (Banken, 2004 ).
În Finlanda , combinația de evaluare a impactului asupra sănătății și a impactului social este
numită Evaluarea impactului asupra omului , care este o acțiune voluntară (Melkas, 2013 ).
Guvernul de stat din Alaska din SUA a lansat recent un set de instrumente pentru a s prijini
utilizarea HIA (State of Alaska, 2011 ). De asemenea, ar trebui să se țină cont de cadrul
instituțional care diferă de la o țară la alta. În unele procese de luare a deciziilor, HIA se
desfășoară doar la două niveluri, ceea ce înseamnă că, pe lângă nivel național, HIA are loc
la nivel regional sau local, cum este cazul Sloveniei , unde HIA se desfășoară numai la
național și regional. Comparațiile între niveluri trebuie să fie prudențiale, deoarece
responsabilitățile pentru politici și funcțiile de săn ătate publică se situează la diferite niveluri
în diferite țări.
În Marea Britanie , expertiza în evaluarea impactului asupra sănătății a apărut din constatarea
că HIA este adesea neglijată în timpul etapelor de planificare a proiectelor de dezvoltare. Deși
este de așteptat ca majoritatea acestor proiecte să fie benefice pentru sănătate, impactul
indirect poate fi negativ. Efectele adverse neașteptate afectează adesea grupurile cele mai
vulnerabile (Birley , 1995 ). Planificarea prealabilă poat e evita aceste efecte dăunătoare, așa
că în 1990, British Overseas Development Administration din Liverpool a finanțat Programul

91 pentru Impact asupra Sănătății cu scopul de a investiga prospectiv efectele asupra sănătății
(Birley și Peralta , 1995 ). De asem enea, au dezvoltat un curs de instruire pentru funcționarii
guvernamentali din țările mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic (Birley și colab.,
1996 ).
4.2.2. Modelul 2 de abordare legislativă : HIA în cadrul proceselor guvernamentale .
Aceasta se realizează pe următoarele căi de reglementare posibile care nu sunt neapărat
cerințe pentru HIA per se, dar pot fi legate sau pot promova utilizarea HIA:
1. Solicitarea unor revizuir i HIA sau examinarea tuturor politicilor guver namentale
De exemplu, Olanda a cerut ca toate politicile guvernamentale să fie examinate pentru a
determina dacă a fost necesară o HIA, ceea ce a condus la realizarea unui număr de HIA în
politicile naționale (den Broeder și colab., 2003 ). Olanda a implementat screening -ul pentru
HIA al tuturor documentelor elaborate de Parlament, pentru propunerile bugetare anuale,
precum și pentru rapoartele comitetelor consultative (Putters , 1997 ; Pettersson , 2002 ). În
cazul în care screening -ul a identificat o re levanță pentru sănătate, instituteleor de cercetare
le-au fost comandate HIA detaliate, ceea ce implică evaluări sistematice sau cercetare
comandată special. Astfel de exemple includ politici privind tutunul, previziunile pentru
locuințe și reglementări pe ntru impozitarea energiei (Pettersson , 2002 ).
Statul New South Wales din Australia necesită completarea unei declarații de impact asupra
sănătății asupra tuturor inițiativelor din domeniul sănătății, pentru a se asigura că impactul
diferențial asupra popu lațiilor aborigene este identificat și redresat înainte de implementare
(NSW Health, 2017) . Aceste proceduri prezintă o asemănare cu procedurile generale de
screening în HIA.
2. Utilizarea discreționară a altor procese decât HIA pentru a examina problemele de
sănătate.
De exemplu, statul Sudic al Australiei este lider mondial în dezvoltarea abordării HiAP, și a
promovat utilizarea selectivă și strategică a unei " lentile pentru sănătate "(Health SA. 2008 ;
Kickbusch și Buckett , 2010 ). Acesta este un proces structurat de angajare
intraguvernamentală, care este similar cu HIA. Scopul său este de a informa alte sectoare cu
privire la impactul potențial asupra sănătății al politicilor lor, ca parte a proceselor
guvernamentale de planificare și implementare.
Aceste abordări sunt condus e la trei niveluri: prin legislație națională sau statală (Soeberg,
2006 ; Vohra, 2007 ); prin intermediul agențiilor și mecanismelor internațional e, cum ar fi IFC
și principiile Equator (Equator Principles, 2006 ; IFC. 2009 ); și prin utilizarea principiilor de
practică voluntară de către industrie și evaluator ( IPIECA. 2005 ; Quigley, 2006 ;
Bhatia, R. 2009 ; ICMM, 2010 ).
4.3. Implementarea HIA
În afară de câteva țări, implementarea HIA încă în fază incipientă în Europa. Este supusă
cercetării academice sau proiectelor pilot științifice pentru a explora utilitatea conceptului și
fezabilitatea implementării acestuia într -un context național specif ic.
Există numeroase ghiduri care îi ajută pe practicanți să implementeze HIA: de exemplu în
Marea Britanie și Irlanda (National Assembly for Wales, 1999; Scott -Samuel și colab., 2001 ;
Cave și colab., 2001 ; WHO, 2005 ; Douglas și colab.,2007; Kemm, 2007; Coggins și colab.,

92 2008; Greenspace Scotland, 2008 Metcalfe și colab., 2009 ; Human Impact Partners, 2011 ),
în întreaga Europă (IMPACT, 2004 ) și în alte țări (Bos și colab.,2003; Mahoney și colab.,
2004 ; Health Canada, 2004; IPIECA ,2005;Harris și colab., 2007; Aldrich și colab.,2008; North
American HIA Practice Standards Working Group, 2009 ; IFC, 2009 ). Rapoartele HIA sunt
finalizate fără referire la un anumit standard împotriva căruia împuterniciții sau alte persoane
pot revizui ca litatea raportului HIA completat.
Acest lucru contrastează cu implementarea EIA , care este o cerință legală pentru anumite
proiecte din toate statele membre ale Uniunii Europene31și pentru care Comisia Europeană a
recunoscut necesitatea unor ghiduri de revi zuire pentru evaluarea calității output -urilor scrise
(ERM, 2001 ).
Standardele internațional e de bune practici există ca principii de orientare privind
desfășurarea și raportarea HIA (Quigley și colab., 2006 ; WHO ,1999 ). Cu toate acestea,
aceste standarde nu oferă îndrumări în ceea ce privește revizuirea rapoartelor privind HIA
care se desfășoară la nivel de proiect pentru a se asigura că rapoartele sunt adecvate
scopului și respectă cele mai bune practici.
În ghidurile u nor țări precum SUA, Danemarca, Spania și Thailanda , HIA se desfășoară în
mod independent, în timp ce în Canada, Italia și Suedia este integrat cu EIA; În ghidurile
dinMarea Britanie, în Scoția și Țara Galilor , se folosesc diferite tipuri de HIA, cunoscute sub
denumirea de evaluări ale impactului egalității (Equity Impact Assessments – EqIA) (Scott –
Samuel, 1996 ; Abrahams și colab.2004 b; Chadderton și colab., 2013 ). În plus, în unele țări,
pentru proiecte importante, cum ar fi industria petrolieră și extractivă, se utilizează un model
integrat de evaluare a impactului asupra mediului, social și asupra sănătății (ESHIA) (WHO,
2003 )
Nu toate statele membre înregistrează progrese în aceeași direcție. Olanda este un exemplu
care a avut anterior un record p uternic în domeniul HIA, inclusiv implementarea sa la nivel
național. Cu toate acestea, de la alegeri le generale, capacitățile la nivel național au fost
reduse și HIA a devenit din ce în ce mai limitată la nivel local (Broeder și colab., 2005 ).
HIA necesit ă o participare largă pentru a stabili o imagine completă a impactului potențial
asupra sănătății. Este necesară c ooperarea și expertiza unei game largi de părți interesate și
persoane care dețin informații -cheie . Participarea publicului în cadrul HIA este esențială, atât
pentru a se asigura că preocupările locale sunt abordate, cât și pentru motivele etice ale
justiției sociale (Scott -samuel și colab., 1998 )
Potrivit unui studi u din anul 2007 (Wismar și colab., 2007 ), există o multitudine de organisme
și entități diferite care deservesc funcția de coordonare; cu toate acestea, un rol esențial îl
joacă guvernele și administrația sau institutele din sectorul public. Cartagrafia arată că
majoritatea țărilor au creat "agenții principale" care pot acționa ca puncte focale care exercită
conducere tehnică și oferă sprijin în ceea ce privește conducerea, organizarea, gestionarea,
punerea în funcțiune și supravegherea HIA. Deși guvernele și agențiile guvernamentale joacă
un rol important în implementarea și furniza rea HIA, există o mare varietate de alte instituții și
organizații implicate în dezvoltarea capacităților și furnizarea HIA, inclusiv autoritățile locale,
instituțiile de sănătate publică, observatorii pentru sănătate și unitățile HIA special create,

31Council of the European Union. Council Directive 97/11/EC of 3 March 1997 amending Directive
85/337/EEC on the assessment of the effects of certain public and private projects on the
environment40(L73). 1997. Brussels. Official Journal of the European Comm unity. 5 -14. Disponibil la:
http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31997L0011:EN:HTML

93 unive rsități și companii private. Cerințele de informații și informații de sănătate sunt destul de
exigente. Informațiile privind starea de sănătate a populației și factorii determinanți ai sănătății
trebuie să fie disponibile la fiecare nivel, la care HIA se va desfășura. În mod evident, în multe
țări, practicienii HIA au primit un sprijin redus în obținerea informațiilor despre sănătate legate
de HIA. Aceștia trebuie să se bazeze pe experiențele lor personale și pe propriile rețele atunci
când planifică și cond uc HIA, sau trebuie să utilizeze informații furnizate de alte state care nu
se pot traduce în propriul cadru legal țări i în care trăiesc .
Lipsa resurselor și a finanțelor pentru HIA a agravat problemele legate de informațiile din
domeniul sănătății, precum și consolidarea capacităților personalului instruit corespunzător.
În unele cazuri, un buget pentru HIA este rezervat în cadrul bugetului general al institutelor
naționale sau regionale. Resursele financiare pentru efectuarea HIA provin adesea din
bugetul obișnuit al institutelor sau al administrațiilor locale. Dezvoltarea capacităților oferă o
contribuție specifică pentru sistemul HIA. Aspectele esențiale sunt elaborarea și instruirea
practicanților HIA și crearea unităților de sprijin. Există o legătură strânsă între dezvoltarea
capacităților și informațiile de sănătate necesare pentru efectuarea HIA.Țările trebuie să se
bazeze pe resursele pe care le au la dispoziție pentru realizarea HIA. Statele care nu dispun
de resursele necesare pot efectua HIA la u n nivel mai redus de detaliuspre deosebire
destatele cu bugetele și infrastructura necesare.
În 1992, Birley a elaborat pentru Banca Asiatică de Dezvoltare un cadru în trei etape pentru
evaluarea impactului asupra sănătății. Aceasta a inclus identificarea pericolelor pentru
sănătate, interpretarea riscurilor generate de aceste riscuri și gestionarea acestor riscuri. El a
propus ca evaluarea impactului asupra sănătății să nu fie o procedură separată, ci să fie
inclusă în evaluarea impactului as upra mediului (EIA) (Birley ,1995 ) pentru a evita duplicarea
procedurilor. EIA presupune luarea în considerare a efectelor asupra sănătății, dar acest lucru
este rareori realizat. Atunci când sănătatea este examinată în mod explicit, uneori este folosit
termenul de evaluare a impactului asupra sănătății mediului (EHIA) (a se vedea mai sus).
4.4. Experienț a mondială în instituționlizarea și implementarea HIA
4.4.1. Canada
Legea sănătății publice a provinciei Québec este demnă de remarcat deoarece se
concentrează asupra proceselor prin care guvernul va solicita asistență în probleme de
sănătate și asupra modului în care această asistență va fi oferită de Ministerul Sănătății.
Definirea clară a procesului a contribuit la asigurarea faptului că departame ntele
guvernamentale solicită contribuția sănătății la scrierea politicii. Ministerul Sănătății a lucrat,
de asemenea, pentru a spori gradul de conștientizare și pentru a obține sprijinul altor ministere
și agenții guvernamentale (NHMRC, 1994 ). În acest mo d, se deschid canalele de comunicare
dincolo de incidența legii între departamentele guvernamentale, ceea ce a dus la integrarea
sectorului sănătății (și a considerentelor legate de sănătate) în procesul politico -administrativ.
Mai mult, strategia guvernul ui pentru dezvoltare și transferul informațiilor a consolidat
capacitatea de cercetare în domeniul politicilor publice sănătoase în sectoarele academice și
în Institutul Național de Sănătate Publică din Québec (St-Pierre și colab., 2011 ).Deși
colaborarea si stematică între sectorul sănătății publice și mediul înconjurător poate fi
îmbunătățită, cercetarea modelului legislative din Canada indică faptul că sănătatea este luată
în considerare într -o anumită măsură în evaluarea impactului asupra mediului. În ansa mblu,
Canada are unele dintre cele mai extinse și de succes experiențe de a include HIA în EIA și
de a analiza și de a îmbunătăți practica HIA. Aceste lucrări nu sunt întotdeauna etichetate ca

94 HIA, dar sănătatea este din ce în ce o componentă a unei abordă ri integrate a evaluării de
mediu (Orenstein și colab., 2010 ; Vohra și colab., 2011 ).
4.4.2. Uniunea Europeană
Politicile și legile care se aplică în întreaga UE sunt elaborate în principal prin activitatea
comună a trei instituții: Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii
Europene. Comisia Europeană, care propune noi legi și apoi colaborează cu statele membre
pentru a le pune în aplicare, este divizată în departamente și servicii32. Sănătatea publică intră
în responsabilita tea Direcției Generale pentru Sănătate și Protecția Consumatori lor (DG-
SANCO), iar gestionarea problemelor de mediu reprezintă atribuția Direcției Generală pentru
Mediu (DG -ENV). Sănătatea publică este un subiect de politică relativ nou la nivelul UE, iar
statele membre continuă să dețină principala responsabilitate pentru politica națională de
sănătate.
Acțiunile la nivelul UE completează acțiunile la nivel național, de exemplu, prin abordarea
amenințărilor majore la adresa sănătății și a problemelor cu im pact transfrontalier sau
internațional , cum ar fi pandemiile și bioterorismul; prin abordarea amenințărilor la adresa
sănătății legate de libera circulație a mărfurilor, a serviciilor și a persoanelor; prin promovarea
unui stil de viață mai sănătos; și pri n sprijinirea activității autorităților naționale. Este
recunoscut faptul că sănătatea publică nu este doar o problemă pentru politica de sănătate.
De exemplu, în 1997, Tratatul de la Amsterdam acerut ca toate politicile Comunității Europene
să protejeze s ănătatea. Astfel, abordarea HiAP – "sănătate în toate politicile" este necesară
pentru politicile interne și externe și sprijinul se acordă pentru utilizarea HIA și a altor
instrumente care evaluează sănătatea (CEC, 2007 ).
Înainte de a le adopta, Comisia Eu ropeană evaluează inițiativele privind posibilele consecințe
economice, sociale și de mediu33. În acest proces, sănătatea este considerată ca fiind unul
dintre subiectele aflate într -un cadru integrat de evaluare a impactului. Ghidurile de
implementare au fost actualizate în anul 2009 pentru a revizui sănătatea și siguranța publică
și pentru a spori luarea în considerare a impactului social, inclusiv accesul și efectele asupra
sistemelor de protecție socială, sănătate și educație (CEC, 2007 ). O atenție deosebită a fost
acordată efectelor distribuției și efectelor asupra sărăciei și incluziunii sociale în UE și în țările
în curs de dezvoltare (EC, 2009b ). Revizuirile arată o ușoară creștere mică a numărului de
mențiuni ale cuvântului "sănătate " din rapoartele privind evaluarea impactului ale Comisiei
Europene ; astfel încât, deși progresul este lent, accentuarea sănătății în cadru l legislativ este
în creștere (Ståhl, 2010 ).
Cu toate acestea, cadrul legislativ al HIA a fost criticat pentru faptul că nu a luat în considerare
îmbunătățirea sănătății publice. De exemplu, politicile se concentrează mai degrabă asupra
serviciilor de sănătate specifice și mai puțin asupra sănătății generale a publ icului larg astfel
încât sănătatea nu este privită ca un f actor ce poate diferenția între opțiunile politic e; astfel,
politicile se concentrează pe efectel e asupra economiei sau asupra mediului de afaceri , fiind
deschise influențelor nejustificate a intereselor corporatiste (Smith și colab., 2010a ; Smith și
colab., 2015 ).

32https://ec.europa.eu/info/departments_en
33http://ec.europa.eu/smart -regulation/impact/ia_carried_out/cia_2016_en.htm .

95 4.4.2.1. Directivele pentru evaluarea impactului asupra mediului (EIA și SEA)
Evaluarea de mediu este un mecanism -cheie pentru evaluarea proiectelor individuale
identificate prin Directiva EIA34 sau a planurilor sau programelor publice identificate prin
Directiva privind evaluarea strategică de mediu (SEA)35. "Principiul comun al ambelor directive
este să se asigure că planurile, programele și proiectele care pot avea efecte semnificative
asupra m ediului sunt supuse unei evaluări de mediu înainte de aprobarea sau autorizarea
acestora "36. Consultarea publicului este o caracteristică esențială a procedurilor de evaluare
a mediului.
Statele membre sunt libere să suplimen teze procesele de evaluare, însă aceast ă
suplimentare nu trebuie să exceadă c adrul legal prin care proiectele sunt autorizate . Din acest
motiv, există o anumită variație a proceselor între statele membre. DG-ENV asigură că fiecare
stat membru pune în aplicare directivele EI A și SEA, iar Curtea Europeană de Justiție este
arbitrul final în cazul în care evaluările sunt contestate. Întrucât ambele directive sunt
procedurale, instanțele judecătorești tind să se preocupe de modul în care au fost efectuate
evaluările, mai degrabă decât cu exactitatea acestora. Problemele de calitate sunt de obicei
lăsate de organizațiile care supraveghează procesul de aprobare , deși acest lucru poate fi
problematic; de exemplu, autoritățile de sănătate nu sunt întotdeauna rugate să comenteze
asupra componentelor de sănătate ale evaluărilor de mediu.
Deși Directiva EIA prevede că " efectele unui proiect asupra mediului trebuie evaluate pentru
a ține seama de preocupările pentru protejarea sănătății umane ", sănătatea umană nu este
inclusă în mod explic it în lista efectelor directe și indirecte37 ale unui proiect care trebuie
identificat, descris și evaluat. Deși EIA ia în considerare protecția sănătății (de exemplu,
calculele privind expunerile sigure sunt incluse în derivarea limitelor de mediu pentru e misiile
în aer și calitatea apei), evaluările EIA nu se uită în detaliu la populațiile care pot fi expuse.
Respectarea concentraților limită din mediu nu înseamnă că nu vor exista efecte asupra
sănătății (chiar și creșteri mici ale emisiilor în aer pot ave a efecte asupra sănătății).
Guvernele naționale au interpretat Directiva EIA în mod diferit, iar interpretările lor determină
măsura în care sănătatea este luată în considerare în mod explicit în cadrul EIA (den Broeder
și colab., 2014 ). De exemplu, ministerul englez responsabil pentru planificare s-a opus în mod
explicit pentru i ncluderea sănătății în EI A; în schimb, Germania a încercat să abordeze
sănătatea în EIA și a adoptat o rezoluție în anul 1992 p entru includerea HIA în contextul EIA
(Fehr și colab., 2004 ). Limitele sunt stabilite de birocrați a din structurile guvernamental e ale
căror interese adesea constau în evitarea plasării unor sarcini suplimentare asupra instituțiilor
sau asupra mediului de afaceri . În mod frecvent, calea adoptată este respectarea legal ității
cu cheltuieli minime, ceea ce poate duce la o acoperire deficitară a sănătății.

34Council of the European Union . 1985. Council Directive of 27 June 1985 on the assessment of the
effects of certain public and private projects on the environment. 85/337/EEC. O.J. Eur. Comm. L
175:40 -48 [online]. https://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1985L0337 :20090625:EN:PDF
35EP/Council (European Parliament and Council of the European Union). 2001. Directive 2001/42/EC
of the European Parliament and of the Council of 27 June 2001 on the assessment of the effects of
certain plans and programmes on the environme nt. O.J. Eur. Comm. L 197:30 -37. https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=CELEX:32001L0042
36EC (European Commission). 2011c. Environmental Assessment. Europa [online]
:http://ec.europa.eu/environment/eia/home.htm
37Efectele includ efectele asupra oamenilor, faunei și florei, solului, apei, aerului, climei și peisajului,
interacțiunea dintre acestea, bunurile materiale și patrimoniul cultural.

96 Într-un sondaj realizat în 2009 cu privire la aplicarea directivei EIA, toate state membre noi
member ale UE (printre care și România) au raportat că aspectele legate de sănătate a umană
sunt evaluate ca parte a rapoartelor EIA. Elementele comune includ identificarea efectelor
asupra sănătății umane în timpul etapei de definire a domeniului de evaluare a impactului
asupra mediului, consultări cu autoritățile de sănătate sau experți în domeniul sănătății umane
și evaluarea efectelor asupra sănătății umane ca parte a documentației de mediu prezentate
de un dezvoltator. Puține state membre noi au elaborat ghiduri specifice pentru aceste
activități (COWI, 2009 ).
Cele mai multe state mem bre noi care au fost chestionate definesc sănătatea în termeni de
mediu și implică autoritățile de sănătate publică, în special în ceea ce privește sănătatea
mediului. De exemplu, în Ungaria, problemele de sănătate umană sunt examinate în
procedurile EIA p entru proiectele de transport (axate pe zgomot), linii de transport (axate pe
radiații neionizante), instalații de gestionare a deșeurilor periculoase (axate pe efectel e
complexe asupra sănătății mediului) mine și fabrici de ciment (axate asupra poluării a erului).
Malta este singurul stat membru care menționează bunăstarea și afirmă că, atunci când este
relevant, sănătatea și bunăstarea sunt studiate în ceea ce privește efectele socio -economice
(COWI , 2009).
Directiva SEA se referă la planuri și programe pu blice, dar nu la politici. Ideea este de a
identifica problemele la nivel strategic, astfel încât acestea să nu apară la un nivel de proiect;
în practică, totuși, legătura dintre evaluarea strategică și evaluarea proiectelor s -a dovedit a
fi problematică. Deși evaluările SEA sunt utilizate pentru evaluarea planurilor în diferite
sectoare, acestea sunt efectuate în primul rând pentru planificarea utilizării terenurilor38. Dacă
se consideră că este posibil ca efectele asupra mediului ale planurilor sau program elor să
depășească granițele naționale, statul membru pe teritoriul căruia se pregătește planul sau
programul trebuie să consulte celelalte state membre39. Directiva SEA, spre deosebire de
directiva EIA, necesită în mod explicit luarea în considerare a "efe ctelor probabile
semnificative asupra mediului, inclusiv asupra unor aspecte precum sănătatea umană"40.
Dezbaterea privind modul de integrare a sănătății în SEA evoluează în Europa41.
Directiva SEA impune examinarea a numeroase aspecte, inclusiv a sănătății umane, dar nu
oferă o definiție detaliată a acestor aspecte. Astfel, sănătatea este abordată în practica SEA
în diverse moduri care nu necesită în mod sistematic introducerea sănătății publice sau chiar
aprobarea oficială a autorităților de sănăt ate.
În Danemarca, sănătatea reprezintă o componentă formală în evaluarea planurilor spațiale;
zgomotul, apa potabilă, poluarea aerului, odihna și viața în aer liber și siguranța traficului
(Kørnøv, L. 2009 ).

38SEA este obligatorie pentru planurile sau programele pregătite pentru o serie de sectoare prescrise și
stabilește cadrul pentru acordarea consimțământului pentru dezvoltarea viitoare a proiectelor enumerate în
Directiva EIA
39EC (European Commission). 2011d. Strategic Environmental As sessment – SEA. Europa [online ].
Available: http://ec.europa.eu/environment/eia/sea -legalcontext.htm
40EP/Council (European Parliament and Council of the European Union). 2001. Directive
2001/42/EC of the European Parliament and of the Council of 27 June 2001 on the assessment of the
effects of certain plans and programmes on the environment. O.J. Eur. Comm. L 197:30 -37
.https://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=CELEX:32001L0042
41https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGIS SUM:l28036&from=EN

97 O revizuire a SEA din Anglia și Germania a con statat că au fost luate în considerare toate
aspectele privind factorii fizici, chimici și naturali (cum ar fi zgomotul, emisiile și poluarea)
asupra sănătății și aspectele sociale și comportamentale (Fischer și colab., 2015 ). Asigurarea
faptului că efecte le importante asupra sănătății sunt identificate în mod satisfăcător nu a
determinat deocamdată implicarea în procesul de evaluare sau în planificare a experților în
sănătate publică. O dificultate constă în faptul că sectorul sănătății tinde să se situeze în afara
procesului de planificare, iar cea mai mare parte a experienței HIA tinde să fie la nivel de
proiect (Committee on Health Impact Assessment, 2011 ). În anul 2010 a fost adoptat
protocolul SEA privind EIA de cel puțin 35 de țări membre (UNECE , 2003 ), care merge mult
mai departe decât directiva SEA, făcând referire în mod explicit la impactul asupra mediului
și sănătății, indicând faptul că trebuie luate în considerare toate efectele asupra sănătății (nu
doar cele asociate factorilor de mediu) și indicând faptul că autoritățile de sănătate ar trebui
consultate la diferitele etapele procesului.
Exemple de HIA avansată, independentă de EIA și SEA
Statele membre au abordări diferite pentru HIA avansată în afara procesului de EIA. Începând
cu sfârșitu l anilor 1990, Suedia a folosit HIA ca un mecanism de abordare a factorilor
determinanți ai sănătății în procesul de elaborare a politicilor (Finer și colab., 2005 ). Deși nici
o legislație nu impune HIA, agențiile, districtele și municipalitățile continuă să învețe și să o
folosească. Politicienii locali din întreaga Suedi e s-au implicat activ în elaborarea
documentelor inițiale de orientare pentru HIA și au recomandat ca sănătatea să devină o parte
incipientă a tuturor discuți ilor politic e (Dahlgren și colab., 1997 ). Decizia de a examina toate
propunerile politice pentru a determina care ar trebui să fie în continuare evaluată , a condus
la recomandarea HIA pentru multe politici (Nilunger și colab., 2007 ). În perioada 2005 -2008,
11 instituții centrale și toate consiliile de administrație județene din Suedia au fost obligate să
pună în aplicare HIA și au fost sprijinite de Institutul Național de Sănătate Publică în acest
scop (Knutsson și Linell 2010).
Deși cerința a sporit intere sul și sprijinul politic pentru problemele legate de sănătatea publică
și în special de HIA, nu există o cerință legală pentru obligativitatea HIA și nu există resurse
specifice pentru instituționalizarea sa. Rezultatul este că punerea în aplicare se bazea ză pe
conducerea și buna voință a factorilor locali și pe sprijinul Institutului Național de Sănătate
Publică. În cadrul aranjamentului existent, este nevoie de timp pentru a dezvolta capacitatea
pentru HIA ca parte integrantă a activităților unei organiza ții, iar relațiile de muncă între
sectoare au fost dificil de realizat (Knutsson și Linell , 2010). Consiliile de administrație
județene au făcut următoarele observații (Knutsson și Linell , 2010):
– legislația este necesară pentru a se asigura că sectorul public implementează periodic HIA;
– este de dorit evaluarea integrată a factorilor sociali, economici și de mediu;
– Institutul Național de Sănătate Publică a folosit conștientizarea proceselor EIA ca modalitate
de structurare și de introducere a HIA.
O evaluare a utilizării HIA de către o autoritate regională a sănătății (Sud -Vest Stockholm) a
constatat că un factor critic pentru succesul HIA a fost acela că managementul la nivel politic
a avut relații de lucru strânse cu cel administrativ, realizate și menținute prin oportunități
recurente și instruiri prin care HIA a avut potențialul de a influența procesul de elaborare a
politicilor (Berensson , 2004).

98 Slovacia a adoptat legislație în 2007, ca re impune HIA pentru proiecte, programe și politici
(Mannheimer și colab., 2010 ). Aplicarea legislației a fost amânată pentru a pregăti un cadru
instituțional care să includă contribuția sănătății publice. Medicii din cadrul celor 37 de
autorități regional e din domeniul sănătății publice examinează proiectele pentru a determina
care sunt adecvate pentru HIA. Dacă o HIA este considerată necesară, aceasta va fi
externalizată și condusă de sectorul privat și apoi evaluată de autoritatea regională de
sănătate p ublică. Autoritatea Națională de Sănătate Publică are responsabilitatea de a
implementa HIA în toate cele 37 de autorități locale.
În perioada 2002 -2006, Finlanda a integrat HIA în toate politicile și în toate proiecte (Ståhl, și
colab., 2006 ). HIA includea implicarea părților interesate; au fost înființat STAKES, un institut
de politică publică cu experiență în domeniul HIA; și a durat aproximativ 2 luni până la
finalizare. Structurilorlocale le -a fost dată responsabilitatea pentru HIA, iar sp rijinul a fost
asigurat de institutul de politică publică care a instruit ofițeri EIA și pe oficial ii din domeniul
sănătății, al educației și din administrațile locale. Acest proces a fost considerat necesar
pentru o perioadă lungă de timp, iar STAKES a el aborat o procedură HIA rapidă pentru ca
comitetele guvernamentale locale să sprijine procesul de luare a deciziilor la nivel local. Unele
orașe au implementat procedura cu succes, însă unele sectoare au avut obiecții cu privire la
evaluările de impact asup ra anumitor aspecte. În cazul în care a existat oponen ță la HIA,
aceasta a fost perceput ă ca fiind un rezultat al pierderii puterii asupra procesului de luare a
deciziilor din cauza necesității de a lua în considerare o gamă mai largă de opțiuni. Mai recen t,
Finlanda a introdus norme și linii directoare pentru implementarea evaluării integrate a
impactului, care a fost cerută de lege de mai mulți ani și este condusă de Ministerul Afacerilor
Interne. Normele au stabilit cerințe minime pentru evaluarea impact ului și au permis să se
ridice întrebări dacă problemele de sănătate nu au fost incluse. Experiența finlandeză indică
rolurile esențiale ale legislației, cerințele clare de proces pentru punerea în aplicare a
evaluărilor (norme și standarde) și alocarea bu getelor (resurselor) pentru implementarea cu
succes a evaluării impactului. În contextul finlandez, utilizarea evaluării integrate a impactului,
cerută de lege, este considerată cea mai bună modalitate de integrare a aspectelor de
sănătate și de mediu în p rocesul de elaborare a politicilor (Ståhl, 2011).
În Marea Britanie , un act al Parlamentului stipulează că toate strategiile adoptate de primarul
din Londra trebuie să reducă disparitățile de sănătate din Londra. Această cerință impune
necesitatea de a con tribui la sănătatea publică în toate sectoarele, de a pune HIA în mod ferm
în procesul de politici pentru a reduce disparitățile din sănătate. Strategiile londoneze privind
transportul, locuințele, ocuparea forței de muncă și educația au fost toate supuse HIA (Opinion
Leader Research, 2003 ; London Health Commission, 2011 ; Herriott și colab., 2010 ), iar
capacitatea pentru HIA a fost dezvoltată la nivel regional și local în jurul Londrei.Cerințele
naționale și locale privind HIA sunt susținute de arhivele de informații, de exemplu, portalul
HIA, este finanțat de Departamentul de Sănătate al Marii Britanii . Organismele consultative
au susținut și propagat utilizarea HIA. De exemplu, Unitatea de asistență pentru evaluarea
impactului asupra sănătății din Țara Galilor la Școala de Științe Sociale din Universitatea
Cardiff a fost înființată în 2001. A format un parteneriat cu Serviciul Național de Sănătate
Publică și lucrează pentru dezvoltarea capacității pentru HIA în Țara Galilor, prin furnizarea
de informații și consiliere, cercetare și evaluare.
Exemple de centre similare din alte părți ale Europei includ Institutul Național pentru Sănătate
Publică și Mediu (RIVM) din Olanda; Institutul de Sănătate Publică, Renania de Nord –
Westfalia, în Germania; și Unitatea de Cercetare Pentru Promovarea Sănătății în

99 Universitatea de Sud din Danemarca. Unele centre au supervizare informală și roluri
consultative. RIVM, de exemplu, oferă consultanță politică Ministerului Sănătății în domeniul
sănătății mediului și bol ilor cronice și este specializată în cuantificarea efectelor asupra
sănătății în care expertiza HIA joacă un rol important (Den Broeder și colab., 2018 ).
Experiența europeană a demonstrat că este importantă dezvoltarea capacităților, în special
pentru tran sferul de cunoștințe în cadrul unei organizații și între organizații. Deși este
recunoscută ca o abordare utilă, HIA este rareori o responsabilitate de bază enumerată în
responsabilitățile postului. Specialiștii în domeniul sănătății publice, în sectorul de sănăt ate,
întâmpină dificultăți în a -și dedica timpul la HIA și nu există o cale de carieră clară pentru
tinerii profesioniști care doresc să urmeze HIA. În Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda, există
câteva cursuri scurte în domeniul HIA, care sun t considerate ca parte a dezvoltării
profesionale continue. La Universitatea din Vestul Marii Britanii , este instruit un număr
important de planificatori în Facultatea de Mediu Construit. Universitatea dispune de o mare
școală de sănătate publică și cere pl anificatorilor și profesioniștilor din domeniul sănătății
publice să facă un curs în domeniul celuilalt. În unele privințe, lipsa capacității este satisfăcută
de sectorul privat, deoarece specialiștii în evaluarea de mediu încep să adauge HIA la setul
de competențe.
4.4.3. Statele Unite ale Americii
O analiză (Rhodus și colab., 2013 ) sistematică a evaluărilor impactului asupra sănătății (HIA)
din S.U.A. a fost realizată pentru a obține o imagine clară a modului în care sunt implementate
HIA la nivel național și pentru a identifica domeniile potențiale pentru îmbunătățirea
comunității de practică HIA. În acest context, au fost evidențiate următoarele : utilizarea HIA
în luarea deciziilor la nivelul guvernului federal a fost în mare parte, deși nu exclusiv, în
contextul implementării Legii privind politica națională de mediu (NEPA)42. Agen țiile federale
din ramura executivă au fost, teoretic, obligate să evalueze efectele asupra sănătății ale
acțiunilor federale propuse în cadrul NEPA din anul 1969.
În SUA, HIA pentru politici, proiecte și programe din comunitățile locale a fost organizată sau
sponsorizată de agenții locale de sănătate publică, organizații nonprofit, agenții de planificare
și instituții academice. Este mai frecventă HIA pentru utilizarea terenurilor, a locuințelor și în
planificarea transporturilor decât pentru politici sau programe din sectorul muncii, ale educației
sau ale serviciilor sociale în contextual NEPA . NEPA a fost, de asemenea, utilizat ă pentru a
măsura impactul asupra sănătății în relație cu modificările propuse în ordonanțele locale de
zonare (Bhatia și Wernham, 2008 ).
În 2006, Washington a devenit primul stat care a adoptat legislația axată pe pregătirea
revizuirii impactului asupra sănătății. O analiză a impactului asupra sănătății a fost definită ca
o "revizuire a unei propuneri legislative sau bugetare … care determină măsura în care
propunerea îmbunătățește sau exacerbează disparitățile în materie de sănătate" .
Legea a instituit un mecanism în sarcina Consiliului de Stat al Sănătății de a efectua revizuiri
privind impactul asupra sănătății la cererea unui legiuitor statal sau a unui guvernator. Deși

42O lege federală a Statelor Unite care impune agențiilor federale din cadrul executivului să "integreze
valorile de mediu în procesul lor de luare a deciziilor, luând în considerare impactul ecologic al
acțiunilor propuse și alternativel e rezonabile la aceste acțiuni". Acesta stabilește politica de mediu a
SUA și Consiliul pentru mediu Calitate

100 au fost solicitate unele recenzii (WA SBOH, 2007a ), dificultățile bugetului de stat au dus la
diminuarea capacității de a efectua revizuiri.
Din perspe ctiva procedurală, nu există o diferență semnificativă între etapele HIA și EIA, cel
puțin așa cum se practică în cadrul regulamentelor de punere în aplicare a NEPA . Ambele
procese încep cu identificarea acțiunilor propuse care ar trebui să treacă prin proces, spre
deosebire de acțiunile propuse care ar putea să ducă la niciun impact sau să îl minimizeze.
Agențiile sunt obligate să publice proceduri care oferă categori i de acțiuni pe care o agenție
le-a determinat, în general, să solicite pregătirea HIA , EIA și acțiuni care sunt excluse din
documentația scrisă.
Următorul pas pentru ambele procese este etapa de scoping (definire a domeniului pentru
identificarea problem elor importante ), a părților interesate și a activităților care trebuie
întreprinse pentru a pregăti o analiză credibilă. Analiza în sine este supusă revizuirii și
contribuției publice și include măsuri de atenuare și modalități alternative de atingere a
obiectivului. Conform NEPA , agențiile sunt obligate să -și dezvăluie decizia cu privire la o
acțiune propusă care face obiectul unui EIS într-o "înregistrare a deciziei". HIA nu are cerințe
codificate, dar intenția este ca HIA să fie luată în considerare în procesul de luare a deciziilor.
În ciuda accentului clar pe analiza impactului asupra sănătății umane și asupra preocupării
pentru sănătatea publică ca element primar al calității mediului uman, mai mulți factori au
condus la o tendință istorică de a minim iza importanța efectelor asupra sănătății umane în
contextual NEPA . Litigiile au avut o influență majoră asupra formei, dezvoltării și percepției
legilor , iar creanțele specifice legate de sănătatea umană au fost rareori o preocupare majoră.
Unele confuzii au provenit din mai multe cazuri evaluări timpuri i, care au susținut că efectele
sociale și economice în sine nu au declanșat necesitatea pregătirii unui EIS.Un alt factor care
a condus la minimizarea efectelor asupra sănătății umane în cadrul evaluărilor este faptul că
agențiile federale (care au fost punctul central al atenției activiste, legale și legislative în
contextul NEPA )erau agenții care, în mod tradițional, nu aveau expertiză internă în probleme
de sănătate publică .În schimb, agențiile federale a căror misiune este axată pe sănătate au
fost rareori subiectul atenției din perspectiva NEPA . Colaborarea profesională și funcțională
între cele două seturi de instituții federale în contextul NEPA a fost, până recent, necunoscută.
Confuzia generată de i nterpretările greșite ale jurisprudenței, lipsa schimburilor profesionale
și a unei pledoarii au condus, timp de mai multe decenii, la o analiză a efectelor asupra
sănătății în contextul procesului NEPA, care include procesele EIA analitice și procedurale în
cadrul NEPA .
Situația a început să se schimbe pe măsură ce conceptul de HIA a fost introdus în agențiile
federale. S-a demonstrat că prin integrarea HIA în EIA în cadrul ANPA, iar asistența
profesională a fost oferită părților interesate a determinat includerea reglementarilor
referitoare la efectele asupra sănătății în mai multe documente ale NEPA pentru programele
din domeniul petrolului și gazelor (USEPA, 2009; U.S. Department of the Interior, 2012 .
Organizațiile de interes public au deve nit, de asemenea, mai conștiente de HIA și au susținut
cu succes, includerea sa într -o gamă mai largă de analize NEPA. Trebuie remarcat faptul că
agențiile ce acționează sub NEPA sunt obligate să analizeze efectele, indiferent dacă sunt
sau nu sub controlu l și responsabilitatea agenției proponente. Este mai puțin clară problema
legată de ceea ce agențiile pot să ceară solicitanților externi în privința măsuril or de atenuare
a riscurilor care implică acțiuni aflate în afara jurisdicției respectivei agenții .

101 4.4.4 Australia si Noua Zeelandă
In Australia și Noua Zeelandă, HIA se distinge prin patru forme majore de practic ă:
• Modelul obligatoriu : acesta este modelul clasic al practicilor HIA, cerut de legi sau
reglementări. Acestea sunt deseori efectuate în cadrul unei evaluări a impactului asupra
mediului, dar nu pe o bază voluntară. Accentul se pune pe mediul fizic, și același lucru
este valabil și pentru componenta de sănătate; Studiul este adesea condus de experții în
domeniul sănătății publice, care folo sesc o abordare științifică pentru a analiza aspectele
negative și pentru a efectua o revizuire a literaturii .
• Modelul de sprijin pentru luarea deciziilor : factorii de decizie, în general, apreciaza
favorabil acest tip de HIA, care se desfășoară în mod vol untar, acestia colaboreaza
impreuna cu experții în domeniul sănătății publice. Partenerii externi, inclusiv cetățenii,
participă de asemenea la acest tip de proces. Deoarece acest model este mai flexibil
decât modelul anterior, acesta explorează atât aspec tele negative, cât și cele pozitive. Iau
în considerare nu numai modul în care un proiect va afecta mediul fizic, ci și modul în care
acesta va avea un impactul asupra sanatatii populatiei.
• Modelul de advocacy : grupurile se opun adesea unui proiect și înce arcă să a tragă opinia
publică la cauza lor. Ocazional, își desfășoară singuri HIA -urile, dar uneori sunt implicati
si experții în domeniul sănătății publice.
• Modelul condus de comunitate : spre deosebire de grupurile de advocac y, reprezentanții
comunității care sunt interesați de un proiect HIA nu se opun , ci din contra, particip ă la
acest proiect. Acest model vizează în mod specific să încurajeze participarea comunității .
Este mentionata analiza cu meticulozitate pentru rezultatele a 17 din cele 51 de HIA -uri care
au fost efectuate până în prezent în Noua Zeelandă. Acest număr este suficient de mare
deoarece niciuna dintre aceste HIA nu a fost obligatorie: toate au fost efectuate pe bază de
voluntariat.
Revizuirea evaluărilor impactului asupra sănătății – Ministerul Sanatatii Noua Zeelanda
(Health, Equity and Impact Assessment Research Unit, 2011 )
Aceasta revizuire a implicat zece rapoarte HIA, dupa cum urmeaza:
▪ Linia de proiectare urbană Flaxmere HIA
▪ Implementarea Strategiei de sănătate orală HIA
▪ Extensii restricționate pentru lichior HIA
▪ Reorganizarea școlilor secundare
▪ Planul de gestionare a deseurilor
▪ Planul comunitatii privind graffiti
▪ Formarea viitorului pentru plaja Waihi
▪ Evaluarea impactului asupra sănătății privind modificarea planului de calitate a aerului
▪ Structura planului spatial
Aproximativ in toate rapoartele se remarca informatii demografice despre persoanele afectate
(marimea populatiei, defalcarea etnica si varsta), cat si informatii despre factorii determinanti
ai sanatatii (me diul social și economic, mediul fizic, ocuparea fortei de munca, rata somajului).
Revizuirea acestora a evidențiat mai multe puncte forte comune pentru aproape toate
rapoartele, în special un angajament bun cu părțile interesate și luarea în considerare a
factorilor determinanți ai sănătății .

102 Cu toate acestea, revizuirea a subliniat, de asemenea, diferite domenii de îmbunătățire în
cadrul rapoartelor HIA, dintre care unele se refera la practiciile HIA, cum ar fi etapa de
evaluare a impactului asupra sanatat ii populatiei și analiza distribuției efectelor. S-a
recomandat să se asigure că standardele de practică din Noua Zeelandă sunt în concordanță
cu standardele și definițiile HIA acceptate pe plan internațional.

4.5 Studii de caz
A. Agricultura
A.1. Slovenia
In Slovenia (Lock și colab.,2003) , cea mai importantă prioritate în materie de sănătate publică
în elaborarea politicii agricole este în prezent siguranța alimentară, în ciuda faptului că este
relativ mai mare importanța securității alimentare, a alimentației și a altor aspecte legate de
sănătatea agricolă în ceea ce privește povara globală a bolilor.
In Slovenia, datorită aderării sale la Uniunea Europeană, s -au efectuat cateva modele HIA
fiind pentru prima dată când guvernul a încercat să evalue ze efectele politicii agricole la nivel
national asupra s ănătății populației .
Experiența din Slovenia a demonstrat că procesul HIA a fost un mecanism util pentru ridicarea
unor probleme generale privind sănătatea publică pe agenda politicii agricole și a a vut deja
rezultate pozitive pentru formarea politicilor.
HIA este o abordare utilă pentru elaborarea mai integrată a politicilor între sectoare, dar în
mod clar nu este singurul mecanism care permite acest lucru. O comparație a abordării
utilizate în Slove nia cu metodele HIA din alte țări și contexte politice arată că există încă multe
limitări cu privire la aplicarea HIA la nivel guvernamental.
Au putut fi învățate lecții din aceste studii de caz pentru dezvoltarea și aplicarea ulterioară a
HIA, care este mai relevantă pentru factorii de decizie politică, îi ajută să facă alegeri politice
mai sănătoase.

A.2. HIA – paianjenii veninoși care intră în Noua Zeelandă prin struguri de masă importați
Potrivit unui raport al din noiembrie 2001 (New Zealand Ministry of Health, 2002), directorul
tehnic (conservare) și directorul tehnic (sănătate) au sfătuit Ministerul Agriculturii și Pădurilor
că nivelul de protecție pentru importurile de struguri de masă californiene nu era acceptabil,
având în vedere numărul de detectări post -frontaliere ale păianjenilor vii, si drept urmare ,
comerțul a fost suspendat.
Deciziile privind reluarea importului au ținut seama de această evaluare a riscului de sănătate
publică reprezentat de păianjenii veninoși, asociate cu import ul de struguri de masă în Noua
Zeelandă, împreună cu Grupul indigen de floră și faună al Ministerului Agriculturii și Pădurilor.
Dintre cele 58 de intercepții / detectări post -frontiere ale ouălor sau păianjenilor pe loturile de
struguri de masă care au so sit în Noua Zeelandă în perioada ianuarie 2000 – februarie 2002,
20 de specii au fost considerate ca fiind cu posibil risc pentru sănătatea publică: patru membri
ai genului Latrodectus ( Latrodectus mactans , Latrodectus hesperus, Latrodectus geometricus

103 și Latrodectus hasselti; Phidippus johnsoni (Johnson jumper ); și Cheiracanthium inclusum
(păianjenul cu sac galben).
Această evaluare confirmă faptul că toate speciile, cu excepția Phidippus johnsoni , reprezintă
riscuri pentru sănătatea publică care pot provoca morbidități sau mortalități semnificative. Cu
toate acestea, din acele specii care reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, doar cei
doi păianjeni văduv a neagră (Latrodectus mactans și Latrodectus hesperus ) au fost detectați
post-frontier cu mai mult decât o singură ocazie. În perioada ianuarie 2000 – noiembrie 2001
au existat 8 detectări post -frontiere ale păianjenilor vii Latrodectus în asociere cu importurile
de struguri de masă în Noua Zeelandă. Toate aceste detectări post -frontaliere au fost asociate
importurilor de struguri de masă din California. Păianjeni i adulți din specia văduve i negre sunt
responsabili pentru majoritatea mușcăturilor, iar 6 dintre aceste detecții post -frontiere au fost
de păianjeni adulți vii de sex femini n.
Păianjenii din specia văduva neagr ă prezintă un risc moderat de sănătate; muscaturile
păianjenului văduva neagra necesită, în unele cazuri, intervenții medicale, iar într -un număr
mic de cazuri efectele mușcăturilor pot fi severe, dar nu reprezintă nive l ridicat pe scala de
risc; de exemplu, insectele nu sunt capabile să vectorizeze bolile umane infecțioase.
Detectările post -frontiere ale păianjenilor văduvei negre asigură o expunere individuală
ridicată, creând un risc moderat de sănătate publică. Riscu l de sănătate publică prezentat de
scenariul păianjenilor văduvei negre care se stabilește în Noua Zeelandă este moderat
scăzut.
Impactul asupra sănătății umane și a sistemelor de sănătate declanșate de păianjenii văduvei
neagră ar fi amplificat de percepț ia publică asupra riscului de sănătate prezentat de păianjenii
văduvei negre într -o țară în care creaturile veninoase sunt rare.

Costurile financiare potențiale asociate detectărilor post -frontiere și stabilirea populațiilor de
păianjeni văduve neagră se referă la tratamentul mușcăturilor, la pierderea producției; formare
profesională; difuzarea informațiilor profesionale; difuzarea informațiilor publice; stabilirea
serviciilor taxonomice de răspuns rapid, auditul, înființarea și întreținerea magazinelor
antivenomice, precum și contractarea consultanței experților.
Ar exista, de asemenea, un cost social asociat cu orice stabilire a populațiilor de păianjeni de
văduvă neagră legată de modificările de comportament necesare pentru a minimiza riscul
nou.
Nu au fost identificate beneficii semnificative pentru sănătate legate de importul de struguri
de masă în Noua Zeelandă.
Ministerul recunoaște că, în ciuda a ceea ce a fost considerat un număr inacceptabil de
detecție a păianjenului post -frontalier legat de impo rturile de struguri de masă, până în
prezent, nu au existat rapoarte de muscaturi ale păianjenilor văduvă neagră pentru
persoanele din Noua Zeelandă.
Au fost primite optsprezece observații. În ansamblu, observațiile care au comentat proiectul
de evaluare a impactului asupra sănătății au acceptat datele prezentate în evaluare, dar au
existat unele dezacorduri cu privire la interpretarea acestor date și la procesul utilizat pentru

104 a ajunge la unele dintre concluzii. S -au făcut modificări la această evaluare a impactului
asupra sănătății, ca urmare a observațiilor prezentate, în principal pentru a clarifica unele
secțiuni și, prin urmare, pentru a aborda unele dintre aceste dezacorduri. Ministerul Sănătății,
Ministerul Agriculturii și Silviculturii și Departame ntul de Conservare au răspuns tuturor
observațiilor în revizuirea dosarelor (Ministerul Agriculturii și Silviculturii 2002).
Pe baza acestei evaluări, șeful ofițerului tehnic (sănătate) nu a constatat că riscul de sănătate
publică cauzat de păianjeni care intră în țară pe struguri de masă importați justifică
continuarea suspendării importurilor californiene. Acesta a constatat că riscul individual pentru
sănătate este moderat ridicat, fiind reprezentat de detectările post -vamale ale păianjenilor din
specia văduvei negre justifică impunerea unor măsuri prevamele suplimentare pentru a
maximiza cât mai mult posibil probabilitatea ca aceste păianjeni să fie interceptate înainte de
trecerea frontierei, iar punerea în aplicare a măsurilor post -frontiere pentru ate nuarea
efectelor oricărei viitoare detectări a păianjenilor este de importanță majoră pentru sănătatea
publică in relatie cu strugurii de masă importați (New Zealand Ministry of Health, 2002)
B. Aer
HIA- poluarea aerului in 25 de orase europene43 proiectul Ap hekom
Acest proiect a folosit metode tradiționale HIA pentru a evalua impactul poluării aerului asupra
sănătății în 25 de orașe europene, mai exact 12 țări din Europa, cu o populatie de 39 de
milioane de locuitori. Proiectul, s -a desfășurat între 2008 și 2 011.
Poluarea aerului in opt orasele Italiene (dupa Martuzzi si colab, 2002)
Aerul din aerul exterior din țările occidentale este poluat cu o varietate de agenți nocivi care
pot duce la creșterea morbidității și a mortalității prin expuneri pe termen scurt și lung. Multe
studii au demonstrat că PM10 (particule cu dimensiuni mai mici de 10 microni în diametru)
este asociat cu o gamă largă de efecte negative asupra sănătății. Având în vedere corelația
ridicată dintre poluanți, PM10 poate servi, de asemen ea, drept măsură de substituție pentru
alți poluanți, inclusiv particule foarte fine (mai puțin de 2,5 microni) și o serie de toxine legate
de trafic. Un studiu recent realizat în Austria, Franța și Elveția a estimat un impact major
asupra sănătății popula ției, de exemplu, cu aproximativ 40.000 de decese pe an atribuite
PM10 în cele trei țări.
În 1998, Ministerul Mediului italian a cerut Ministerului Mediului italian să realizeze un studiu
de evaluare a impactului asupra sănătății pentru cele opt mari orașe din Italia: Turin, Milano,
Bologna, Genova, Florența, Roma, Napoli și Palermo. Populația din 1991 era de 8,3 milioane
de locuitori, 15% din populația națională. Concentrațiile medii de concentrație ale PM10
pentru 1998 -99 au fost determinate în fiecare or aș utilizând rețeaua de monitorizare existentă;
concentrațiile medii anuale ale PM10 au variat între 44,4 și 53,8 μg / m3, cu o medie a ponderii
populației de 52,6. Mortalitatea, internarile în spital și morbiditatea au fost studiate; datele au
fost obținu te din surse statistice naționale. Coeficienții de răspuns la doză pentru expunerea
la PM10 au fost derivați din literatura publicată, inclusiv studiile efectuate în Italia, prin meta –
analiză. Acești coeficienți au fost utilizați pentru a calcula ratele ca re ar predomina la un
anumit nivel de concentrație de referință ales arbitrar. Aceste rate au fost apoi comparate cu
cele observate pentru a determina proporția și numărul de cazuri pe an care pot fi atribuite
expunerii la PM10 care depășește nivelul de re ferință. Au fost utilizate două niveluri de
referință pentru PM10, 20 și 30 μg / m3. Acestea sunt valori realiste realizabile prin limitările

43http://aphekom.org/web/aphekom.org/home;jsessionid=1B3731BCD1AA458877EF18C3B03F0B08

105 emisiilor, iar prima este limita pentru țările UE pentru 2010 (în timp ce limita pentru 2005 este
de 40μg / m3) (C E, 1999). Analiza se bazează pe ipoteze conservatoare și estimări ale
numărului de cazuri care pot fi atribuite expunerii la PM10, care ar putea să descrie doar o
parte a impactului general asupra poluării aerului (de exemplu, nu sunt incluse efectele alto r
poluanți). Metodologia de analiză a fost similară cu cea utilizată de Kuenzli et al, deși au
utilizat 7.5 μg / m3 ca referință și un coeficient mai mare de răspuns la doză pentru mortalitate.
Rezultatele au arătat că: 4,7% din mortalitate (CI 95: 1,7 – 7,5) se datorează concentrațiilor
de PM10 mai mari de 30 μg / m3. Această proporție crește la 7,0% utilizând 20 μg / m3 ca
referință. Numărul deceselor cauzate anual este de 3.472, respectiv 5.108. Contribuțiile prin
internari in spitale sunt de aceeași ord ine de mărime, cu aproximativ 4.500 de cazuri pe an
(combinând cauzele respiratorii și cardiovasculare, aproape 7000 cu valoarea de referință
inferioară). Au fost estimate zeci de mii de cazuri atribuite prin bronșită la copii și cazuri de
exacerbare a ast mului, precum și milioane de zile de activitate limitată și episoade de
simptome respiratorii.
Aceste date arată că povara socială a poluării aerului urban în orașele italiene, în ceea ce
privește mortalitatea, morbiditatea și spitalizarea, este foarte mar e. Aceste cifre trebuie
interpretate cu prudență atunci când se estimează beneficiile directe pentru sănătate legate
de reducerea concentrațiilor de PM10. Unele efecte pe termen lung sunt incluse în aceste
estimări, iar importanța relativă a factorilor de risc, alții decât poluarea atmosferică, s -ar putea
schimba în timpul necesar pentru a obține câștigurile de sănătate așteptate. Pe de altă parte,
impactul global real al poluării aerului va fi probabil mai mare, deoarece în acest studiu a fost
luat în cons iderare doar un poluant, analiza a fost limitată la rezultatele cunoscute pentru
sănătății și au fost utilizate relații conservative de răspuns la doză.
Principala sursă de PM10 în orașele italiene este traficul de autovehicule, inclusiv motoarele
diesel și motocicletele în doi timpi. În lumina acestor evaluări, este justificată intervenția pentru
reducerea volumului de trafic al autovehiculelor în zonele urbane. Beneficiile în materie de
sănătate ale politicilor de transport pentru reducerea poluării aer ului ar crește în continuare
prin reducerea consecventă a accidentelor rutiere, a zgomotului și a efectelor psihosociale,
precum și a altor consecințe indirecte indirecte (cum ar fi mersul pe jos și ciclismul).
Conformarea cu standardul european de 20μg / m3, care ar fi trebuit sa urmeze, ar duce la
câștiguri substanțiale în marile orașe italiene, însă limita va fi fost aplicată dupa anul 2010.
În 2006, un al doilea studiu, privind 13 orașe italiene, s – a axat pe efectele asupra sănătății
atât ale PM10, cât și ale ozonului. Acest studiu a utilizat un set actualizat și extins de date; s –
au analizat 25 de efecte negative asupra sănătății și mai multe scenarii de expunere. O medie
de 8 220 de decese pe an în cele 13 orașe s -a dovedit că pot fi atribuit e concentrațiilor de
PM10 care depășesc 20 mg/m3. Aceasta corespunde cu 9% din mortalitatea cauzată de toate
cauzele (cu excepția accidentelor) la populația cu vârsta peste 30 de ani.
Mărimea acestui impact estimat subliniază necesitatea unei acțiuni urge nte de reducere a
poluării aerului, prin intermediul politicilor care vizează reducerea emisiilor provenite din
transportul urban și producția de energie.

Dezvoltare a HIA concentrându -se asupra grupurilor vulnerabile din Londra, Anglia (dupa
Wismar și colab., 2007)

106 Etapa 1 a avut loc între octombrie 2002 și vara 2003. Aceasta a folosit tehnici rapide de
evaluare în două mari serii de evenimente de consultare cu părțile interesate, evenimente
deschise pentru comunitate și forumuri de afaceri. Rezultatele a u fost colectate și analizate
pentru a ajuta la informarea procesului de planificare în următoarele domenii cheie:
comunitate; impactul construcțiilor; planificare de urgență; probleme economice; probleme
sociale și culturale; facilități și servicii; locui nțe și mediu; transport.
Etapa 2 a avut loc între februarie și august 2004. Aceasta a implicat o consultare suplimentară
cu părțile interesate, în special cu grupuri greu accesibile, utilizând tehnici aprofundate și
monitorizând tendințele legate de sănăta te și bunăstare.
Documentul a arătat în mod clar că scopul HIA este identificarea impactului potențial al
reamenajării asupra sănătății și bunăstării și evidențierea modalităților prin care să se reducă
efectele negative și să se sporească impactul pozitiv ; maximizează oportunitățile pentru
câștigul de sănătate; să prezinte recomandări bazate pe constatările HIA asupra diferitelor
organizații și factori de decizie implicați sau afectați de reabilitare; implicarea comunitatii in
proces și luarea în considera re a mijloacelor cele mai adecvate de monitorizare a impactului
construcției asupra sănătății populației.
Această evaluare a impactului asupra sănătății a fost considerată oarecum eficientă din toate
punctele de vedere luate in considerare în acest studiu, în special în ceea ce privește
eficacitatea sănătății.

107 Bibliografie
• Abrahams, D., A. Pennington, A. Scott -Samuel, C. Doyle, O. Metcalfe, L. den Broeder, F. Haigh,
O. Mekel, and R. Fehr. 2004. European Policy Health Impact Assessment: A Guide, University of
Liverpool, England; RIVM, Netherlands; Institute of Public Health, Ireland; loegd, Institute of
Public Health, NRW Bielefeld, Germany. Prepared for the Health and Consumer Protection
Directorate General, European Commission. May 2004
https://ec.europa.eu/health/ph_projects/2001/monitoring/fp_monitoring_2001_a6_frep_11_en.pdf
• Aldrich R, Mahoney M, Harris E, Simpson S, Stewart -Williams J. Building an equity focus in
health impact assessment. NSW Public Health Bulletin 2008;16(7 -8):118 -9. Disponibil la:
https://www.researchgate.net/publication/7412187_Building_an_equity_focus_in_health_impact
_assessment
• B.C. Ministry of Health.(1994). Health impact assessment tool kit: a resource for government
analysts. Vancouver, BC: Population Health Res ource Branch, Ministry of Health
• Banken, R. 2001. Strategies for Institutionalising HIA. ECHP Health Impact Assessment
Discussion Paper No. 1. European Centre for Health Policy, Brussels. World Health
Organization [online]: http://www.euro.who.int/__data/a ssets/pdf_file/0010/101620/E75552.pdf
• Banken, R. 2004. HIA of policy in Canada. Pp. 165 -175 in Health Impact Assessment:
Concepts, Theory, Techniques and Applications, J. Kemm, J. Parry, and S. Palmer, eds.
Oxford: Oxford University Press
https://www.ncbi. nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2623109/pdf/0042_9686_82_12_954.pdf
• BAPE (Bureau d’audiencespubliques sur l’environnement –Bureau of Public Hearing on the
Environment). 1983. Program of Aerial Spraying Against the Spruce Budworm [in French].
Investigation Repo rt and Public Hearing No. 11. Office of Public Hearings on Environment,
Government of Québec, Sainte -Foy, Canada [online]. Available:
www.bape.gouv.qc.ca/sections/rapports/publications/bape011.pdf
• Berensson K, HIA at the local level in Sweden. In: Kemm J., Parry J., Palmer S. Editors. Health
impact assessment. Oxford. Oxford Univerity Press. 2004. p.213 -22
• Berensson K. Focusing on health in the political arena. Eurohealth 1998; 4: 34 –36
• Bhatia R and Wernham A. Integrating Human Health into Environmental Imp act Assessment:
An Unrealized Opportunity for Environmental Health and Justice.Environmental Health
Perspectives. Vol. 116. No 8 August 2008
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2516559/pdf/ehp0116 -000991.pdf
• Bhatia, R. 2009 . Practice standards for health impact assessment (Version 1) [online] ,Oakland,
CA: North American HIA Practice Standards Working Group . http://hiaconnect.edu.au/wp –
content/uploads/2012/05/HIA_Practice_Standards.pdf
• Bhatia, R. and Corburn, J. 2011 . Lessons from San F rancisco: health impact assessments have
advanced political conditions for improving population health . Health Affairs ,30(12): 2410 –2418 .
https://www.healthaffairs.org/doi/pdf/10.1377/hlthaff.2010.1303
• Birley M, Bos R, Engel CE, Furu P. A multi -sectoral task -based course: health opportunities in
water resources development. Educ Hlth1996; 9: 71 –83
• Birley M, Peralta GL. Health impact assessme nt of development projects. In Vanclay F,
Bronstein DA, eds. Environmental and social impact assessment. Chichester: John Wiley and
Sons, 1995
• Birley M. Health impact assessment of development projects. In Wood C, Wynberg R,
Raimondo J, eds. Impact assessm ents: involving people in the management of change towards

108 a sustainable future. Proceedings of the 15th annual IAIA meeting, 26 –30 June 1995, Durban,
South Africa: Fargo, ND: IAIA, 69 –81
• Bos, R., Birley, M., Furu, P., and Engel, C. Health opportunities in development. 2003 World
Health Organization. Disponibil la
http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/96618/9241545631_%28Part1 –
2%29.pdf?sequence=1&isAllowed=y
• Carson R, Mitchell R, Hanemann M , Kopp R, Presser S and Ruud P. Contingent Valuation and
Lost Passive Use: Damages from the Exxon Valdez Oil Spill. Environmental and Resource
Economics 25: 257 –286, 2003. http://econweb.ucsd.edu/~rcarson/papers/ExxonERE.pdf
• Cave, B., Curtis, S., Coutts, A., and Aviles, M. Health impact assessment for regenerati on
projects. Volumes I -III. 2001. London. East London and the City Health Action Zone and Queen
Mary, University of London. Disponibil la
https://s3.amazonaws.com/academia.edu.documents/4660037/hia_regen_projects.pdf?AWSAc
cessKeyId=AKIAIWOWYYGZ2Y53UL3A&Ex pires=1532527040&Signature=%2F8LR1bTJ5xI9o
1ZMdPGrUgZtekE%3D&response -content –
disposition=inline%3B%20filename%3DHealth_impact_assessment_for_regeneratio.pdf
• CEC (Commission of the European Communities). 2007. Together for Health: A Strategic
Approach for t he EU 2008 -2013, White Paper. COM(2007) 630 final. Commission of the
European Communities, Brussels, October 23, 2007 [online].
Available: http://ec.europa.eu/health/ph_overview/Documents/strategy_wp_en.pdf
• Chadderton C, Elliott E, Hacking N, Shepherd M, W illiams G (2013). Health impact assessment
in the UK planning system: the possibilities and limits of community engagement. Health
PromotInt, 28(4):533 -43 PubMed https://academic.oup.com/heapro/article/28/4/533/556021
• Coggins, T., Cooke, A., Fried li, L., Nicholls, J., Scott -Samuel, A., and Stansfield, J. Mental well –
being impact assessment: a toolkit. A living and working document. 2008 Care Services
Improvement Partnership, North West Development Centre.Disponibil la:
https://www.google.com/url?sa =t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&uact=8&ved=
0ahUKEwi3sL –
sq7rcAhUsKpoKHQEwBWwQFggyMAE&url=http%3A%2F%2Fwww.welllondon.org.uk%2Ffiles
%2F934%2Fmental -wellbeing%2F26%2520Mental%2520Well –
being%2520Impact%2520Assessment%2520Toolkit.pdf&usg=AOvVaw2pmK24 AEm6kYNoRIm
VplP0
• Committee on Health Impact Assessment; National Research Council. (2011). Improving Health
in the United States: The Role of Health Impact Assessment. P.34 ISBN 978 -0-309-21883 -2.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK83546/
• Corburn, J. and Bhatia, R. 2007 . Health impact assessment in San Francisco: incorporating the
social determinants of health into environmental planning . Journal of Environmental Planning
and Management , 50(3): 323–
341http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.485.4818&rep=rep1&type=pdf
• COWI. 2009. Study Concerning the Report on the Application and Effectiveness of the EIA
Directive, Final report. European Commission DG ENV. June
2009.http://ec.europa.eu/e nvironment/archives/eia/pdf/eia_study_june_09.pdf
• Dahlgren G, Nordgren P, Whitehead M, eds . Health Impact Assessment of the EU Common
Agricultural Policy. 2nd edition. Stockholm: National Institute of Public Health, F -serie 8/1997.
https://scholar.google.co m/scholar?q=Dahlgren+G%2C+Nordgren+P%2C+Whitehead+M%2C+
eds.+Health+Impact+Assessment+of+the+EU+Common+Agricultural+Policy.2nd+edition.+Stoc
kholm%3A+National+Institute+of+Public+Health%2C+F -serie+8%2F1997 Dora și colab., 2003).

109 • den Broeder L, Devilee J, Van Oers H, Schuit J, Wagemakers A. Citizen Science for public
health. Health Promotion Internațional , Volume 33, Issue 3, 1 June 2018, Pages 505 –514,
https://doi.org/10.1093/heapro/daw086
• den Broeder Ld. Penris M., Varela Put G. Soft data, hard effects. Stra tegies for effective policy
on health impacy assessment – an assessment analysis and procedures in the European
experience. Bulletin of the World Health Organization 2005; 81(6):404 -7
• denBroeder, L., &Vanclay, F. (2014). Health in social impact assessment. In R. Fehr, F. Viliani,
J. Nowacki, & M. Martuzzi (Eds.), Health in Impact Assessments : Opportunities not to be
missed (pp. 69 -88). Copenhagen: World Health Organisation Regional Office for
Europe 407.https://www.scielosp.org/scielo.php?pid=S0042 –
96862003000600008&script=sci_arttext&tlng=en
• Douglas, M., Thomson, H., Jepson, R., Hurley, F., Higgins, M., Muirie, J., and Gorman, D.
Health impact assessment of transport initiatives: a guide. 2007. Edinburgh . NHS Health
Scotland, MRC Social and Public Health Sciences Unit and Institute of Occupational Medicine.
Disponibil la: http://www.healthscotland.com/uploads/documents/5039 –
03686_NHSHIAGuideFinal1.pdf
• EC (European Commission). 2009. The Main Changes in th e 2009 Impact Assessment
Guidelines Compared to 2005 Guidelines. Memo from Secretariat General Unit C/2, Better
Regulation and Impact Assessment, September 2, 2009 [online].
http://ec.europa.eu/governance/impact/commission_guidelines/docs/revised_ia_guidel in
• Equator Principles. 2006. The Equator Principles: a financial industry benchmark for
determining, assessing and managing social & environmental risk in project financing
[online] ,Washington, DC: Equator Principles Financial Institutions. Disponibil laht tp://equator –
principles.com/wp -content/uploads/2017/03/equator_principles_II.pdf
• ERM. Guidance on Environmental Impact Assessment: EIS Review. 2001. Brussels.
Commission of the European Communities. Disponibil
lahttp://ec.europa.eu/environment/eia/eia -guidelines/g -review -full-text.pdf
• Fehr, R., O. Mekel, and R. Welteke. 2004. HIA: The German perspective. Pp. 253 -264 in Health
Impact Assessment: Concepts, Theory, Techniques and Applications, J. Kemm, J. Parry, and S.
Palmer, eds. Oxford: Oxford University
Press. https://www.researchgate.net/publication/289715425_Health_impact_assessment_in_Ger
many
• Fehr,R., Mekel,O. (eds.) (2010): Quantifying the health impacts of policies – Principles,
methods, and models. Scientific Expert Workshop, Düsseldorf, G ermany, 16 – 17 March 2010.
LIGA.NRW. http://tinyurl.com/bme7j6o
• Fischer T, Jha -Thakur U., Samuel Hayes S. Environmental impact assessment and strategic.
Environmental assessment research in the UK. Journal of Environmental Assessment Policy
and Management . Vol. 17, No. 1 (March 2015) 1550016 (12 pages)
https://www.researchgate.net/publication/275351980_ENVIRONMENTAL_IMPACT_ASSESSM
ENT_AND_STRATEGIC_ENVIRONMENTAL_ASSESSMENT_RESEARCH_IN_THE_UK
• Fredsgaard MW, Cave B, Bond A. (2009). A Review Package for Health Impact Assessment
Reports of Development Projects. Leeds: Ben Cave Associates. Disponibil la:
https://www.researchgate.net/profile/Alan_Bond2/publication/237489850_A_Review_Package_f
or_Health_Impact_Assessment_Reports_of_Development_Projects/links/00b4951 c15a13eaea3
000000/A -Review -Package -for-Health -Impact -Assessment -Reports -of-Development –
Projects.pdf

110 • Gagnon F, Michaud M, Termblay S, Turcotte V. Health Impact Assessment and Public Policy
Formulation. Canada: Québec Library of National Archives, Québec; 2008. [accessed June 1,
2011]. [online]. Available: http://www .gepps.enap .ca/GEPPS/docs/EnglishPublications
/eis_vf20fev09ang2.pdf
• Gopalan, H. 2003 . Environmental health in developing countries: an overview of the problems
and capacities . Environ mental Health Perspectives , 111(9): A446 –
A447 .https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1241586/pdf/ehp0111 -a00446.pdf
• Government of Mongolia. 2016 . Action program of the government of Mongolia for 2016 -2020
[online] , Ulan Bator : Government of Mongolia .http://www.mfa.gov.mn/wp –
content/uploads/2015/06/2016 -2020_Gov_AP_Eng_Revised.pdf
• Greenspace Scotland. Health i mpact assessment of greenspace: a guide. 2008 Health
Scotland, Scottish Natural Heritage and Institute of Occupational Medicine. Disponibil la:
http://cloud.snappages.com/803c0945dd99f78b94cef59b278fec5244df7b24/HIA%20of%20gree
nspace%20a%20guide%20 -%20GS%20HS%20SNH%20IOM%20Scotland%20 –
%202008.pdf Gulis și colab.,2008;
• Harris, P., B. Harris -Roxas, E. Harris, and L. Kemp. 2007 . Health Impact Assessment: A
Practical Guide. Sidney, Australia: Centre for Health Equity Training, Research and Evaluation,
the University of New South Wales. August 2007
https://healthjusticecop.files.wordpress.com/2015/02/health -impact -assessment -a-practical –
guide.pdf
• Health Canada. Canadian Handbook on Health Impact Assessment. Volumes 1 -3. 2004.
Disponibil la: http://www.who.int/hia/tools/toolkit/whohia063/en/
• Health SA. 2008 . South Australia's Strategic Plan… through a health lens, Adelaide : South
Australian Department of Health
http://www.sahealth.sa.gov.au/wps/wcm/connect/ecd6d88043aedc68b559fded1a914d95/healthl
enssasp -hiap-sahealth -1004.pdf?MOD=AJPERES&CACHEID=ROOTWORKSPACE –
ecd6d88043aedc68b559fded1a914d95 -l-WK-ayHEIMTSA Consortium, 2010 ;
• Health SA. 2008 . South Australia's Strategic Plan… through a health lens , Adelaide : South
Australian Department of
Health http://www.sahealth.sa.gov.au/wps/wcm/connect/ecd6d88043aedc68b559fded1a914d95/
healthlenssasp -hiap-sahealth -1004.pdf?MOD=AJPERES&CACHEI D=ROOTWORKSPACE –
ecd6d88043aedc68b559fded1a914d95 -l-WK-ay
• Health, Equity and Impact Assessment Research Unit (2011) Review of Health Impact
Assessments Conducted under the Ministry of Health Learning by Doing Fund. A report
prepared in 2010 by: The Health, Equity and Impact Assessment Research Unit and Quigley
and Watts Ltd for the Ministry of Health University of Otago, Wellington, NZ
https://www.health.govt.nz/system/files/documents/publications/hia -review -learning -by-
doing_0.pdf
• Hilding -Rydevik, T., S. V ohra, A. Ruotsalainen, A. Pettersson, N. Pearce, C. Breeze, M.
Hrncarova, Z. Liekovska, K. Paluchova, L. Thomas, and J. Kemm. 2005. Health Aspects in EIA.
European Commission Sixth Framework Program [online]. disponibil:
http://www.umweltbundesamt.at/filea dmin/site/umweltthemen/UVP_SUP_EMAS/IMP/IMP3 –
Health_Aspects_in_EIA.pdf
• Huang Z. Health impact assessment in China: emergence, progress and challenges. Environ
Impact Assess Rev. 2012;32:45 -49
https://www.researchgate.net/publication/318404256_Health_impact _assessment_in_environm
ental_impact_assessment_in_China_Status_practice_and_problems

111 • Human Impact Partners. 2011. A Health Impact Assessment Toolkit: A Handbook to Conducting
HIA, 3rd edition. Oakland, CA: Human Impact Partners https://humanimpact.org/wp –
content/uploads/A -HIA-Toolkit_February -2011_Rev.pdf
• ICMM. 2010 . Good practice guidance on health impact assessment [online] , London :
Internațional Council on Mining and Metals . https://www.icmm.com/en -gb/publications/health –
and-safety/good -practice -guidance -on-health -impact -assessment
• IFC ( Internațional Finance Corporation). Introduction to Health Impact Assessment. 2009.
Disponibil la:
https://www.ifc.org/wps/wcm/connect/a0f1120 048855a5a85dcd76a6515bb18/HealthImpact.pdf?
MOD=AJPERES
• IFC. 2012 . Performance standards on social & environmental sustainability [online] ,
Washington, DC : Internațional Finance Corporation, World Bank Group .
https://europa.eu/capacity4dev/public -environment -climate/document/performance -standards –
social -environmental -sustainability -guidance -notes -ifc-2012
• IMPACT, Institute of Public Health in Ireland, RIVM, National Institute for Public Health and the
Environme nt, and loegd, Institute of Public Health NRW. European Policy Health Impact
Assessment: a guide. 2004. Disponibil la:
http://ec.europa.eu/health/ph_projects/2001/monitoring/fp_monitoring_2001_a6_frep_11_en.pdf
• IPIECA. 2005 . A guide to health impact assess ments in the oil and gas industry [online] ,
London : Internațional Petroleum Industry Environmental Conservation
Association . https://www.kpesic.com/sustainable -infrastructure -guidance/guide -health -impact –
assessments -oil-and-gas-industry
• IPIECA. 2016 . A guide to health impact assessments in the oil and gas industry
[online] , London :Internațional Petroleum Industry Environmental Conservation Association .
Disponibil la: http://www.ipieca.org/resources/good -practice/health -impact -assessment -a-guide –
for-the-oil-and-gas-industry/Kang și colab.,2011) .
• Kang, E., Park, H. J. and Kim, J. E. 2011 . Health impact assessment as a strategy for
intersectoral collaboration . Journal of Preventive Medicine and Public Health , 44(5): 201–209
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3249257/pdf/jpmph -44-201.pdf
• Kemm JR. Can health impact assessment fulfill the expectations it raises? Public Health
2000;114:431 –3. http://www.precaution.org/lib/06/can_hia_fulfill_expectations.001101.pdf
• Kemm, J. (2007). More than a statement of the crushingly obvious: A critical guide to HIA. West
Midlands P ublic Health Observatory.Disponibil la:
http://healthimpactassessment.pbworks.com/f/Critical+guide+to+HIA+more+than+a+statement+
of+the+crushingly+obvious -+WMPHO+England+ -+2008.pdf
• Kickbusch, I. and Buckett, K., eds. 2010 . Implementing Health in All Policie s: Adelaide 2010 ,
Adelaide : Department of Health, Government of South Australia .
http://www.who.int/sdhconference/resources/implementinghiapadel -sahealth -100622.pdf
• Knutsson, I. și A. Linell. Articolulrevizuit: Health impact assessment developments in Sweden.
Scandinavian Journal of Public Health, 2010; 38: 115 –120 http://live –
sagecompanion.pantheonsite.io/sites/default/files/ch6_Scand%20J%20Public%20Health -2010 –
Knutsson -115-20.pdf
• Konradsen F, Chimbari M, Furu P, Birley MH and Christens en NØ. 1997. The use of health
impact assessments in water resources development: A Case Study from Zimbabwe. Impact
Assessment 15: 55 –72
https://www.researchgate.net/publication/10673262_Health_impact_assessment_in_relation_to
_other_forms_of_impact_assess ment

112 • Kørnøv, L. 2009. Strategic Environmental Assessment as catalyst of healthier spatial planning:
The Danish guidance and practice. Environ. Impact Assess. Rev. 29(1): 60 –
65http://isiarticles.com/bundles/Article/pre/pdf/5688.pdf
• Lock K, Gabrijelcic -Blenk us M, Martuzzi M, Otorepec P, Wallace P, Dora C, Robertson A,
Zakotnic JM. Health impact assessment of agriculture and food policies: lessons learnt from the
Republic of Slovenia. Bull World Health Organ. 2003;81(6):391 -8. Epub 2003 Jul 25.
http://www.who. int/bulletin/volumes/81/6/lock.pdf?ua=1
• London Health Commission. 2011. HIA Publications. London Health Commission
[online].https://www.nap.edu/read/13229/chapter/9
• Mahoney M, Simpson S, Harris E, Aldrich R, Stewart -Williams J (2004). Equity -focused health
impact assessment framework.Collaboration for Health Equity Impact Assessment, Deakin,
Australia http://hiaconnect.edu.au/old/files/EFHIA_Framework.pdf
• Martuzzi M, Galassi C, Ostro B, (2002) Health impact assessment of air pollution in the eight
major italian cities. World Health Organization (WHO). WHO European Centre for Environment
and Health Rome Operational Division WHO Regional Office for Europe. EURO/02/5040650
http://www.who.int/hia/examples/agriculture/whohia144/en/ ;
http://www.moh.govt.n z/notebook/nbbooks.nsf/0/a086c7502cecdbbacc257836007a2502/$FILE/
exotic -spiders.pdf
• Melkas T (2013). Health in all policies as a priority in Finnish health policy: a case study on
national health policy development. Scand J Public Health, 41(11 Suppl): 3 -28 [PubMed
http://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1403494812472296 ]
• Metcalfe, O., Higgins, C., and Lavin, T.. Health Impact Assessment guidance. 2009 Institute of
Public Health in IrelandDisponibil la:
https://www.publichealth.ie/sites/default /files/documents/files/IPH%20HIA_0.pdf
• National Assembly for Wales. Developing health impact assessment in Wales. 1999 Health
Promotion Division.Disponibil la:
http://www.wales.nhs.uk/sites3/Documents/522/developing_hia_in_wales.pdf
• National Health and Med ical Research Council , 1994;.
• New Zealand Ministry of Health, Wellington . A Health Impact Assessment Relating to
Venomous Spiders Entering New Zealand in Association with Imported Table Grapes.
September 2002 ISBN: 0 -478-25534 -9 (book) ISBN: 0 -478-25535 -9 (web)
• NHCO. 2010 . Thailand's rules and procedures for the health impact assessment of public
policies [online] , Nonthaburi, Thailand : Health Impact Assessment Coordinating Unit, National
Health Commission Office . https://en.nationalhealth.or.th/wp –
content /uploads/2017/11/RulesAndProceduresHIA -Eng.pdf
• NHMRC (National Health and Medical Research Counci). National framework for environmental
and health impact assessment. Canberra: Australian Government Publishing Service,
1994https://www.nhmrc.gov.au/_files_n hmrc/publications/attachments/eh10.pdf
• Nilunger, Mannheimer L, Lehto J, Östlin P (2007) Window of Opportunity for Intersectoral Health
Policy in Sweden: Open, half -open or half -shut? , Health Promotion Internațional , 22(4): 307-
315. https://academic.oup.com/heapro/article/22/4/307/658292
• North American HIA Practice Standards Working Group. Practice Standards for Health Impact
Assessment (HIA). Version 1. 7 -4-2009 North American HIA Practice Standards Working
Group. Disponibil la: https://www.ncchpp.ca/docs/HIA -EIS_PracticeStandards_EN.pdf
• NPHP. 2005 . Health impact assessment: legislative and administrative frameworks
[online] ,Melbourne : National Public
HealthPartnership .http://hiaconnect.edu.au/old/files/NPHP_Frameworks.pdf

113 • NSW Health. 2017 . Aboriginal health impact statement and guidelines: incorporating Aboriginal
health needs and interests in health policies and programs [online] , Sydney : NSW Health .
https://www1.health.nsw.gov.au/pds/ActivePDSDocuments/PD2017_034.pdf
• Opinion Leader Research. 2003. Report on the Qualitative Evaluation of Four Health Impact
Assessments on Draft Mayoral Strategies for London, London Health Commission, Greater
London Auth ority and the London Health Observatory. Opinion Leader Research, London.
August 2003http://hiaconnect.edu.au/old/files/London_Mayoral_HIAs_Evaluation.pdf
• Orenstein, M., T. Fossgard -Moser, T. Hindmarch, S. Dowse, J. Kuschminder, P. McCloskey,
and R.K. Mugo . 2010. Case study of an integrated assessment: Shell’s north field test in
Alberta, Canada. IAPA 28(2):147 -157
https://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.3152/146155110X498816
• People's Republic of China. 2007 . Action Plan on Environment and Health (2007 -2015)
[online] ,Beijing : People's Republic of
China http://www.china.org.cn/english/environment/238275.htm
• Pettersson B. A principal health impact assessment model – application and recognition on
national level. Oral presentation at 5th IUHPE conference, London, 11 –13 June 2002
• Pham T , Riley E , Harris P. Inclusion of Health in Environmental Impact Assessment of Major
Transport Infrastructure Projects in Vietnam.Int J Health Policy Manag 2018, 7(9), 828 –835
http://www.ijhpm.com/article_3492_fd bbb8e736da8146f7ac5aef66b2f2e5.pdf
• Phoolcharoen W, Sukkumnoed D, Kessomboon P. Development of health impact assessment
in Thailand: recent experiences and challenges. Bull World Health Organ. 2003;81:465 -467
https://pdfs.semanticscholar.org/0702/2062f7e6c2 6c410ef659a3c34ba217629bdb.pdf
• Puska, P. and Ståhl, T. 2010 .Health in All Policies – the Finnish initiative: background, principles
and current issues .Annual Review of Public Health , 31(1): 315–
328. https://www.annualreviews.org/doi/pdf/10.1146/annurev.publhealth.012809.103658[Google
Scholar]
• Putters K. Health impact screening. Rijswijk: Ministry of Health, Welfare and Sport, 1997
• Quigley, R., L. den Broeder, P. Furu, A. Bond, B. Cave, and R. Bos. 200 6. Health Impact
Assessment: Internațional Best Practice Principles. Special Publication Series No. 5. Fargo:
Internațional Association for Impact Assessment. September 2006 [online]. Available:
http://www.iaia.org/publicdocuments/special -publications/SP5 .pdf
• Rhodus J, Fulk F, Autrey B, O’Shea S, Roth A. A Review of Health Impact Assessments in the
U.S.: Current State -of-Science, Best Practices, and Areas for Improvement. U.S. Environmental
Protection Agency. EPA/600/R -13/354 December 2013
https://www.epa. gov/sites/production/files/2015 -03/documents/review -hia.pdf
• Scott -samuel A., Birley M., Arden K., Merseyside guidelines for health impact assessment.
Liverpool: Merseyside Impact Assessment Steering Group/Liverpool Public Health Observatory;
1998 http://ww w.precaution.org/lib/06/mersey_hia_guide_2nd_edn.010601.pdf
• Scott -Samuel, A., Birley, M., and Ardern, K. The Merseyside Guidelines for health impact
assessment. 2nd edition. 2001. Liverpool. Internațional Health Impact Assessment Consortium.
http://www.pre caution.org/lib/06/mersey_hia_guide_2nd_edn.010601.pdf
• Smith K, Frooks G, Gilmore A. B., Collin j, WeishharH.Corporate coalitions and policymaking in
the European Union: How and why British American Tobacco promoted ‘Better Regulation’.J
Health Polit Poli cy Law. 2015 April ; 40(2): 325 –372. doi:10.1215/03616878 -2882231.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4668595/pdf/nihms734021.pdf
• Smith, K.E., G. Fooks, J. Collin, H. Weishaar, and A.B. Gilmore. 2010a. Is the increasing policy
use of Impact Asses sment in Europe likely to undermine efforts to achieve healthy public

114 policy? J. Epidemiol. Community Health 64(6):478 -487
https://jech.bmj.com/content/64/6/478.full.pdf
• Soeberg, M. 2006 . Health impact assessment in New Zealand . Epidemiologia e prevenzione. ,
30(1): 41–45.
http://www.epidemiologiaeprevenzione.it/materiali/ARCHIVIO_PDF/2006/E&P1/E&P1_041_con
2.pdf
• Ståhl, T., M. Wismar, W. Ollila, E. Lahtinen, and K. Leppo, eds. 2006. Health in All Policies.
Prospects and Potentials. Ministry of Social Affairs and Health, Finland [online]:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/109146/E89260.pdf
• Ståhl, T.P. 2010. Is health recognized in the EU’s policy process? An analysis of the European
Commission’s impact assessments. Eur. J. Publi c Health 20(2):176 -181.
https://academic.oup.com/eurpub/article/20/2/176/533636
• State of Alaska, 2011. Alaska Health Impact Assessment (HIA) program [online]. Anchorage:
Department of Health and Social Services, State of Alaska
http://dhss.alaska.gov/dph/E pi/hia/Pages/default.aspx
• St-Pierre L, Mendell A, Burtan M. HIA implementation in Canada: HIA pilot project in
Montérégie, Québec. Montreal, QC: National Collaborating Centre for Healthy Public Policy,
Institut national de santé publique du Québec; 2011 Ju n. Available from:
http://www.ncchpp.ca/133/publications.ccnpps?id_article=666
• Tamburrini, A., Gilhuly, K. and Harris -Roxas, B. 2011 . Enhancing benefits in health impact
assessment through stakeholder consultation . Impact Assessment and Project Appraisal ,
29(3): 195–204.https://www.tandfonline.com/doi/10.3152/146155111X12959673796281
• U.S. Department of the Interior, Bureau of Land Management.National Petroleum Reserve –
Alaska Final Integrated Activity Plan/ Environmental Impact Statement.Volume 1 Abstract,
Executive Summary, Chapters 1 -3, 2012 https://eplanning.blm.gov/epl -front-
office/projects/nepa/5251/41003/43153/Vol1_NPR -A_Final_IAP_FEIS.pdf
• UNECE (United Nations Economic Commission for Europe). 2003. Protocol on Strategic
Environmental Assessment to the Convention on Environmental Impact Assessment in a
Transboundary Context, Extraordinary Meeting of the Partiesto the ESPOO Convention, May
21, 2003, Kyiv [online ].
https://treaties.un.org/pages/ViewDetails.aspx?src=IND&mtdsg_ no=XXVII -4-
b&chapter=27&clang=_en
• USEPA (U.S. Environmental Protection Agency). 2009. Red Dog Mine Extension Aqqaluk
Project. Final Supplemental Environmental Impact Statement. Prepared for U.S. Environmental
Protection Agency, Seattle, WA, by Tetra Tech, Inc., Anchorage, AK. October
2009http://dnr.alaska.gov/mlw/mining/largemine/reddog/pdf/rdseis2009vol1.pdf
• Vohra S, Orenstein M, Viliani F, Cave B, Harris -Roxas B and Silva F. Environmental
Assessment and Health Impact Assessment. (2011) The University of W est London [online]
https://repository.uwl.ac.uk/id/eprint/4431/7/Vohra -Salim -Orenstein -Marla -Viliani -Francesca –
Cave -Ben-Harris -Roxas -Ben-Silva -Filipe -2018 –
Environmental%20assessment%20and%20health%20impact%20assessment.pdf
• Vohra, S. 2007 . Internațional perspective on health impact assessment in urban settings . New
South Wales Public Health Bulletin , 18(9 –10): 152–
154.http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.1028.6861&rep=rep1&type=pdf
• WA SBOH (Washington State Board of Health). 2007. Health Impact Review: Building Bridges
for Dropout Reductions. February 1, 2007. Washington State Board of Health, Olympia, WA
citat in National Research Council. Improving Health in the United States: The Role of Health

115 Impact Assessment (2011). The National Academies Press. Washington DC.pages.150 –
155https://www.nap.edu/read/13229/chapter/9#156
• Wang Y, Morgan R and Cashmore M. Environmental impact assessment of projects in the
People's Republic of China: n ew law, old problems. Environmental Impact Assessment Review.
Volume 23, Issue 5, August 2003, Pages 543 –
579https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0195925517301476
• WHO (World Health Organization) (2003). Health Impact Assessment. SEIC Phase 2
Development. http://www.who.int/hia/examples/energy/en/HIA_Chps1_4.pdf
• WHO (World Health Organization). 1996. Investing in Health Research and Development –
Report of the WHO Ad Hoc Committee on Health Research Relating to Future Intervention
Options . Geneva: World Health Organizationhttp://apps.who.int/iris/handle/10665/63024
• WHO (World Health Organization). 1999. Health Impact Assessment: Main Concepts and
Suggested Approaches -the Gothenburg Consensus Paper. Brussels: European Centre for
Health Policy, WHO Regional Office for Europehttp://www.who.int/bulletin/volumes/88/7/09 –
068510/en/
• WHO (World Health Organization). 1999. Health Impact Assessment: Main Concepts and
Suggested Approaches -the Gothenburg Consensus Paper. Brussels: European Centre for
Health Policy, WHO Regional Office for Europehttp://www.who.int/bulletin/volumes/88/7/09 –
068510/en/
• WHO (World Health Organization). 2005a. Health Impact Assessment Toolkit for Cities.
Document 3. Brochure on How Health Impact Assessment Can Support Decision -Making.
EUR/05/5048991. Copenhagen, Denmark: World Health Organization for Europe:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0016/101509/HIA_toolkit_3.pdf
• WHO (World Health Organization). 2005b. Health Impact Assessment: Toolkit for Cities.
Document 1. Background Document: Concepts, Processes, Methods. Vision to Action.
EUR/05/5048991. Copenhagen, Denmark: World Health Organization for Europe [online].
Available: http://www.bvsde.paho.org/bvsacd/cd32/hia1.pdf
• WHO (World Health Organization). 2005c. He alth Impact Assessment: Toolkit for Cities.
Document 5. Introducing Health Impact Assessment in Bologna, Italy: A Case Study.
EUR/05/5048991. Copenhagen, Denmark: World Health Organization for Europe [online].
Available: http://www.bvsde.paho.org/bvsacd/cd 32/hia5.pdf
• WHO Centre for Urban Health. (2005) Health Impact Assessment Toolkit for Cities Document 1.
Background document: concepts, processes, methods Vision to Action . Disponibil la:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0007/101500/HIA_Toolki t_1.pdf
• Winkler, M. S. 2012 . Assessing health impacts in complex eco -epidemiological settings in the
humid tropics: modular baseline health surveys . Environmental Impact Assessment Review ,
33(1): 15–22.http://cms.shapeconsulting.org/publications/Winkler%20et%20al.%202012.pdf
• Wismar M, Blau J, Ernst K, Figueras J. The effectiveness of health impact assessment: scope
and limitations of supporting decision -making in Europe. Brussels: European Observatory on
Health Systems and Policies; 2007
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/98283/E90794.pdf
• Wismar M, Ernst K, Blau J,. Exploring Health Impact Assessment in Europe. Italian Journal of
Public Health 2007, 4 202 -206.
https://docs.google.com/viewerng/viewer?url=https://ijphjournal.it/article/viewFile/5878/5622
• Wismar M., Blau J., Ernst K., Golby A., Lavin T., Stricka M si col. Implementing and
institutionalizing health impact assessment in Europe. In: Stahl T. Wismar M. , Ollia E., Lahtinen

116 E., Leppo K., editors. Health in all policies: prospects and potentials. Helsinki: Ministry of Social
Affairs and health: 2006. P. 231 -52
• World Bank. Health aspects of environmental impact assessment. Environmental assessment
sourcebo ok update 18. Washington DC: World Bank, 1997
http://documents.worldbank.org/curated/en/528561468740183982/pdf/multi0page.pdf

117 Capitolul V. Abordari metodologice referitoare la HIA
5.1. Modele, metode și procedur i aplicate pentru HIA
În prezent, nu există nicio obligație legală de a efectua o evaluare a impactului asupra
sănătății, alta decât cerința din politicile UE care ia în considerare sănătatea (Commission of
the European Communities, 1995 ), și nici nu există definiții juridice c u privire la ceea ce
constituie o evaluare adecvată a impactului asupra sănătății.
Acestea diferă în profunzime pornind de la o evaluare rapidă, de tip desktopefectuată de către
experți, trecând prin revizuiri temporale ale dovezilor și ateliere de lucru alepărților interesate
(Sheridan și colab., 2001 ; Hajioff și colab., 2001 ; Mindell și colab., 2001; Ison și colab., 2002)
pânăla studii speciale de lungă durată (Staatsen și colab., 1994 ; Gorman și colab., 2000;
Aberystwyth health impact assessment Consultancy Group, 2002 ).
În general, gradul de participare a comunității este proporțional cu durata și resursele pentru
evaluarea impactului asupra sănătății. Punctele de vedere ale sănătății utilizate în evaluările
impactului asupra sănătății au variat, de asemenea, de la modelul biomedical ("focalizarea
îngustă" a lui Kemm (Kemm, 2000 )’) până la un model socio -economic ("focalizare largă"),
având în vedere determinanții pentru sănătatei și bolile.
A fost propusă crearea unei resurse, care să pună la dispoziție baza de date pentru domenii
tematice care apar frecvent. Acest lucru ar implica o diviziune a muncii: aspectele tehnice ale
asamblării dovezilor robuste din revizuiri sistematice ale literaturii pot fi realizate la nivel
central și puse la dispoziție " instrumente gata de utilizare "(Joffe și Mindell, 2002 ).
Expertiza și cunoștințele locale privind practicienii în domeniul HIA ar putea să se concentreze
asupra implicării comunităților care ar putea fi afectate, caracterizând situația loc ală și
aplicând dovezile.
5.1.1. Modele le (taxonomia HIA)
Diferitele tradiții și aplicații disciplinare au dat naștere mai multor abordări distincte la HIA din
întreaga lume. În general, acestea pot fi clasificate în una din cele trei categorii.
1) dialogul comunitar,
2) analiza cantitativă și
3) pragmatismul birocratic.
Fiecare dintre acestea are propriile puncte forte și limitări care le fac mai mult sau mai puțin
adecvate pentru analiza diferitelor inițiative politice în diferite contexte de elabo rare a
politicilor.
1. Modelul “ Dialogul ui comunitar ”
Punctul central al acestei abordări este participarea publicului la luarea deciziilor, membrii
comunității angajându -se în mod activ cu planificatorii în ceea ce privește ridicarea
preocupărilor și dez voltarea de idei pentru alternative și / sau pentru atenuarea impactului.
Evaluările tind să fie calitative. Atunci când se folosesc metode cantitative, rolul lor este de a
facilita luarea deciziilor publice mai bune și nu pentru a indica care decizie este mai bună.
Abordarea este similară și a izvorât “Mișcarea Orașelor Sănătoase” a Organizației Mondiale
a Sănătății (Cole și colab., 2005 ).

118 Puncte tari: Această abordare se potrivește bine cu practicile de guvernare democratică. Se
ia în considerare o gamă l argă de impacturi și preocupări potențiale. Deși implicarea publicului
poate fi percepută ca fiind consumatoare de timp, acesta poate fi de fapt un proces destul de
eficient pentru a genera idei despre preocupări semnificative și posibilele alternative.
Tabelul 8 – Puncte tari – Dialog conunitar
Puncte tari Limitări:
Această abordare se potrivește
bine cu practicile de guvernare
democratică. Se ia în considerare
o gamă largă de impacturi și
preocupări potențiale. Deși
implicarea publicului poate fi
percepută ca fiind consumatoare
de timp, acesta poate fi de fapt un
proces destul de eficient pentru a
genera idei despre preocupări
semnificative și posibilele
alternative. Nu este un model replicabil sau testabil.
Comparați ile dintre proiecte și standarde sunt dificile
deoarece nu există o metricăuzuală. Deciziile bazate
pe această abordare pot fi dificil de suportat într -un
sistem juridic litigios în care primează date le
cantitative "științifice". Pot apărea și probleme
despre cine reprezintă "comunitatea". Deși această
abordare este eficient ă pentru evidențierea
impactului potențial, este deseori lipsită de evaluarea
și documentarea acestor efecte. De asemenea,
nivelurile de incertitudine nu sunt bine abordate.
2. Modelul “Analiz ei cantitativ e” – Analiza riscurilor
Această abordare depășește cuantificarea simplă a datelor pentru a încerca să prezică
impactul pe baza unei analize sistematice care implică o specificare atentă a rezultatelor și a
efectelor programelor, aplicâ nd metode din economie, toxicologie, analiză de risc și în special
epidemiologie. În timp ce studiile epidemiologice tradiționale se concentrează pe estimarea
relației cauzale dintre una sau mai multe expuneri și apariția unei singure boli sau a unui
rezul tat al sănătății într -o populație, HIA se concentrează asupra impactului combinat al uneia
sau mai multor intervenții (de exemplu, politici) asupra rezultatelor multiple legate de sănăt ate.
Aceste impacturi pot fi măsurate în moduri diferite, printre care: numărul de decese prevenite,
anii de viață câștigați (sau pierduți) (YLL), anii de viață ajustați în funcție de calitate (de
exemplu, QALYs și DALYs), raportul cost -eficacitate QALY) și un beneficiu monetar net
(beneficii – costuri). Reunind cantități mari de informații într -o valoare comună, aceste măsuri
facilitează compararea impactului potențial al diferitelor alternative de politică. (Cole si colab
2005)

Tabelul 9 – Puncte tari Analiza cantitativa – Analiza Risc
Puncte tari Limitări:
Evaluările care utilizează o abordare
cantitativă sistematică, așa cum este
prezentată mai sus, sunt testabile și
reproductibile. Acestea oferă măsuri
comune care facilitează compararea
alternativelor și monitorizarea continuă a Aceste evaluări sunt, de obicei, extrem de
dure și de costuri mari, ceea ce le limitează
aplicarea pe scară largă. Limitele de timp,
bani și date restricț ionează de obicei accentul
pe expuneri unice, neamestecate, și
necumulate, limitându -le utilitatea ca

119 impactului programului. Obi ectivitatea
aparentă a acestei abordări apără
modelul în mod legal; totuși, ipotezele și
incertitudinile sale în proiecții o fac
vulnerabilă la provocarea juridică a
experților concurenți. Metodologiile
bazate pe un model de rezultate
potențiale pot fi apl icate expunerilor
cumulative sau dependente de timp, cum
ar fi modelarea prin simulare pe
calculator. instrument de evaluare a politicilor cu
rezultate multiple. Deși acest tip de evaluare
cantitativă poate fi mai obiectiv decât alte
abordări, abordarea pr esupune numeroase
ipoteze bazate pe valori și modele care pot
sau nu să fie explicite. Ipotezele sunt deosebit
de problematice pentru HIA care utilizează
abordarea "povara bolii", deoarece aceste
metode examinează impactul rezultatelor
existente în populaț ie, nu impactul
intervențiilor în sine.
3. Modelul p ragmatismul ui birocratic
Această abordare reprezintă un hibrid al celorlalte două abordări, care se concentrează, de
obicei, pe un anumit proiect, program sau politică, pentru a fi aprobat de o agenție
guvernamentală. Aceasta se bazează pe cerințele procedurale de evaluare eficientă a
impactului, astfel cum se specifică într -o reglementare sau o regulă. Spre deosebire de
abordarea "Analiza cantitativă", care plasează accentual pe precizie și sofi sticare
metodologică, "pragmatismul birocratic" subliniază alegerea metodelor bazate pe
reglementări și oportunități. O singură evaluare poate lua în considerare o gamă largă de
efecte, utilizând numeroase metode diferite: de la liste de verificare discuta te în cadrul
întâlnirilor comunității cu tehnici sofisticate de modelare comput erizat ă.
Tabelul 10 – Puncte tari model pragmatism birocratic
Puncte tari Limitări:
Această abordare poate fi relativ
rapidă și eficientă, comparativ cu
abordarea "Analiza cantitativă",
deși regulile agenției și
reglementările care specifică
conținutul și metodele pot spori
considerabil cerințele de resurse
pentru acest tip de evaluare, așa
cum a fost cazul declarațiilor de
impact asupra medi ului din SUA.
De obicei, metodele sunt și există
o cerință pentru implicarea
părților interesate, cum ar fi
etapele de scoping și screening
ale HIA. Evaluările din cadrul acestei abordări, luând în
considerare elemente ale primelor două abordări, nu
pot fi bune. Nevoile birocratice de a lua o decizie cu
resurse limitate într -o perioadă limitată de timp pot
compromite rigiditatea analitică a abordării nr. 2,
"analiza cantitativă" și gradul de participare
semnificativă a publicului subliniat în abordarea nr.1.
Unele analize pot fi ad -hoc și subiective, cu utilizarea
numerelor pentru a da o patină de obiectivitate și o
sofisticare specială. Participarea pu blicului poate fi
limitată doar la o verificare a deciziilor deja luate.
Există, de asemenea, o anumită întrebare dacă
evaluările sunt într -adevăr utilizate în procesul de
luare a deciziilor sau dacă acestea sunt doar
realizate pentru a îndeplini o cerință birocratică.
5.1.2. Metode și proceduri HIA
Potrivit Ghidurilor Merseyside (Scott -Samuel și colab., 2001 ), este important să se facă
distincția între procedurile și metodele de evaluare a impactului asupra sănătății.
Procedurile sunt cadre pentru împute rnicirea și implementarea HIA.

120 Metodele sunt sistemele de realizare a acestora.
Pe scurt, procedurile pentru HIA implică:
– screening, pentru a selecta politici sau proiecte pentru evaluare
– stabilirea unui Grup de Coordonare și aprobarea Termenilor de R eferință (ToR)
– efectuarea evaluării impactului asupra sănătății
– negocierea opțiunilor favorizate pentru obținerea unui impact optim asupra sănătății
– monitorizarea și evaluarea proceselor și rezultatelor HIA și furnizarea de feedback pentru a
influența continuarea analizei.
Metodele de realizare a HIA includ:
– analiza politicilor (dacă este cazul)
-elaborarea profilului pentru zonele și comunitățile afectate
– implicarea părților interesate și a persoanelor care dețin informații -cheie în estimarea
impactului potențial asupra sănătății, utilizând un model predefinit de sănătate
– evalu area importanț ei, amplor ii și a probabilit ății pentru impactului prev izionat
– luarea în considerare a opțiunil or alternative și elaborare a unor recomandări de acțiune
pentru a spori sau atenua impacturile .
Exemple de metode pot fi:
• Colectarea și analizarea datelor secundare corespunzătoare de la autoritățile relevante (de
exemplu, statistici naționale sau regionale de sănătate, date de me diu și demografice).
• Intervievarea persoanelor care dețin informații -cheie și desfășurarea de discuții în cadrul
grupurilor de interese din părțile interesate (abordări participative).
• Observarea domeniului direct în medii sociale și instituționale.
• Cartagrafierea cu ajutorul Sistemelor de Informații Geografice (GIS).
• Revizuirea literaturii științifice relevante și a literaturii "gri"
Echipa HIA lucrează în conformitate cu specificul ToR pentru evaluarea în cauză. ToR poate
sugera metode specifice d e utilizat de către evaluator și subliniază necesitatea de a împărtăși
informațiile produse de echipele de mediu și sociale.

121

Figur a 47 – Stadii procese HIA

În cele mai multe cazuri, nu există timp pentru anchete epidemiologice transversale, dar
acestea pot fi efectuate ca parte a evaluării în proiecte cu stadii de planificare extrem de lungi.
După caz, poate fi introdusă o evaluare integrată pentru a beneficia de o abordare
metodologică comună, economisind timp și reducând costurile evaluării.
Componenta de cercetare a HIA poate fi împărțită în patru evaluări, și anume: factorii socio –
demografici, determinanții pentru sănătate, starea de sănătate și sistemele de sănătate.

122 Aceste evaluări pot fi apoi integra te într -o descriere a problemelor prioritare de sănătate
pentru discuții și elaborarea unui plan de acțiune în domeniul sănătății.
Evaluarea sociodemografică
Evaluarea socio -demografică oferă un context pentru HIA prin descrierea populației expuse
riscului . Se concentrează pe colectarea datelor disponibile privind demografia populației,
indicatorii socio -economici, factorii geografici, agricultura, nutriția, infrastructura, transportul și
factorii macroeconomici. Ar trebui descrise structurile sociale și fa miliale, iar în marile proiecte
de dezvoltare va trebui să se acorde atenție tendințelor de relocare și migrației.
Evaluareasocio -demografică depinde în mare măsură de datele secundare furnizate de
autoritățile guvernamentale și locale, agențiile de dezvol tare, contractorii și specialiștii sociali
și economici ai EIA.
Evaluarea factorilor determinanți pentru sănătate
Determinanții de sănătate reprezintã cauzele directe sau indirecte ale unei boli, unei stări sau
unui prejudiciu (Lerer și colab., 1998 ). Evaluarea factorilor determinanți ai sănătății urmărește
cuantificarea accesului și calității apei și a canalizării, a siguranței alimentare și a
combustibilului, a locuințelor, a poluării, a infrastructurii publice, a gestionării deșeur ilor și a
altor factori care influențează sănătatea umană. Această evaluare poate fi extinsă pentru a
include un simplu "indice de producție pentru sănătate" pentru a stabili rapid, în studii
longitudinale, dacă un proiect a avut un impact pozitiv sau nega tiv asupra gospodăriilor.
Indicele ar putea include descrieri simple ale stării fizice a locuinței, accesului și calității apei,
canalizării și combustibililor, precum și o anumită măsură a activității economice a gospodăriei
(Scudder, 1993 ).
Metodele util izate pentru a estima efectele asupra factorilor determinanți ai sănătății sunt
destul de diverse, ceea ce nu este surprinzător având în vedere diversitatea factorilor care
influențează sănătatea. Pentru factorii fizici și chimici, metodele sunt bine dezvo ltate.
Ca o consecință a unei baze de dovezi restrânse, astfel de modele nu sunt disponibile pentru
mulți alți factori determinanți. În Romania cazurile examinate, estimările au fost făcute în mod
obișnuit pe baza datelor (nepublicate) furnizate de dezvolt atorii de proiecte. Ultima sursă
poate introduce prejudecăți sistematice. Opiniile experților sunt opțiuni de ultimă instanță. În
absența metodelor standardizate, validate și a datelor ușor de aplicat, unii autori manifestă o
creativitate substanțială în c uantificarea factorilor determinanți socio -economici. Aceste
eforturi ar trebui evaluate în mod critic, astfel încât acestea să poată contribui la dezvoltarea
unei abordări mai uniforme și robuste.
5.2. Determinan ții pentru sănătate luați în considerare în cadrul unui proces HIA
Factori biologici – de exemplu, vârstă, sex, genetică
Expunerea preconceptuală și in uter – de exemplu, nutriția maternă și sănătatea în timpul
sarcinii
Comportamentul personal și stilul de viață – de exemplu, dieta, fumatul, alcool ul, exercițiul
fizic, asumarea de riscuri
Mediul psihosocial – de exemplu, structura familiei, rețelele comunității, cultura, excluderea
socială
Mediul fizic – de exemplu, aerul, apa, locuințele, transportul, zgomotul, eliminarea deșeurilor

123 Socio -economie – de exemplu, ocuparea forței de muncă, educația
Serviciile publice – de exemplu, calitatea și accesul la serviciile de îngrijire a copiilor, transport,
magazine, educație, agrement, sănătate și servicii sociale
Politica publică – de exemplu , politicile economice, de bunăstare, criminalitate, transport și
sănătate
Evaluarea stării de sănătate
Metode de cercetare a calitatii vietii
Bazandu -se pe conceptele diverselor discipline cu privire la calitatea vietii s -ar putea sustine
o definitie cup rinzatoare care ar avea in vedere resursele esentiale economice si sociale,
precum si dimensiunile fizice, mentale si spirituale ale sanatatii unui individ, grup sau chiar a
intregii societatii.
Conceptul de calitate a vietii i se poate adauga si o dimensi une dinamica prin studiul factorilor
care imbunatatesc conditiile generate ale vietii.
Exista trei tipuri de modele de cercetare a calitatii vietii:
• modele generale care descriu resursele disponibile pentru intreaga populatie
• modele individualizate care st udiaza indivizi sau populatii mici -acestea necesita
instrumente detaliate, de natura calitativa, care acopera diverse aspecte specifice.
• modele specifice bolii, care evalueaza persoane cu anumite boli sau interventii medicale
Obiectivele evaluarii calitati i vietii la nivel populational:
– cresterea preocuparilor asupra sanatatii, nu doar asupra bolii
– cooperarea interdisciplinara
– imbunatatirea conditiilor de viata, dezvoltarea atitudinilor pozitive si a potentialului
sanogen
– inbunatatirea conditiilor grupelo r vulnerabile prin imbunatatirea calitatii vietii unei societati
– evaluarea implementarii strategiei “Sănătate pentru toti” a OMS in care exista preocupare
privind problemele calitatii vietii
Criterii de masurare a calitatii vietii la nivelul unei populatii:
– saracia aceasta se masoara in principal prin intermediul veniturilor sau al consumului
indivizilor. In functie de metoda utilizata, aceasta poate fi:
▪ absoluta – masurata in functie de consumul indivizilor
▪ relativa – masurata in functie de venitu rile indivizilor. Masurarea este dificila pentru
veniturile nonbanesti si pentru economia subterana (veniturile nedeclarate)
Alte criterii de masurare a calitatii vietii pentru populatia dintr -o anumita zona geografica:
– populatia neocupata (numarul de som eri)
– dezvoltarea economica (numarul institutiilor economice si numarul de angajati)
– reteaua de drumuri
– starea de sănătate (mortalitatea infantila, morbiditatea pentru boli ale saraciei)
– poluarea
Calitatea vietii la nivel de indivizi
Masurarea calitatii vietii la nivel de indivizi aduce date suplimentare asupra starii de sănătate
a acestora si asupra beneficiilor sau daunelor aduse de ingrijirea medicala

124 Obiectivele masurarii calitatii vietii la nivel de indivizii:
– probe de screening
– supravegherea cazurilor care prezinta probleme psihosociale sau a evolutiei bolilor
cronice
– anchete populationale pentru depistarea problemelor de sănătate
– anchete medicale
– masurarea rezultatelor in serviciile de sănătate sau cercetare evaluative
– cercetari clinice asupra efectelor unui tratament
– analize cost -utilitate in vederea alocarii resurselor sau alegerii intre mai multe programe
alternative pentru tratarea acelorasi pacienti
Datele referitoare la starea de sănătat e sunt în principal descrieri (atât numerice cât și
calitative) ale morbidității și mortalității datorate bolilor, condițiilor și leziunilor. Informațiile
despre starea de sănătate facilitează cuantificarea unei probleme de sănătate (Lerer și colab.,
1998 ).
In analiza mortalitatii, exista doua modalitati de abordare
• transversala (sau de moment) – consta in masurarea, descrierea si analiza mortalitatii intr –
o perioada determinata de timp, de obicei un an calendaristic
• longitudinala (prospectiv sau retrospe ctiv) – analiza mortalitatii este o analiza de cohorta
sau generatie
Aceasta poate fi calculată ca povară a bolii care poate fi atribuită unei anumite boli, afecțiuni,
prejudiciu sau determinant (cum ar fi malnutriția sau tutunul). Raportul privind dezvolt area
mondială din 1993 (World Bank.,1993 ) și Comitetul ad -hoc privind cercetarea în domeniul
sănătății privind opțiunile viitoare de intervenție (WHO. 1996 ) utilizează Disability Adjusted
Life Year (DALY) ca principală măsură a gradului de îmbolnăvire în râ ndul populației. Este
puțin probabil ca practicienii HIA din țările mai puțin dezvoltate să dispună de date suficiente
pentru a utiliza indicatorii compuși DALY sau chiar mai simpli (Hyder și colab., 1998 ).
Evaluarea stării de sănătate urmărește descrierea și cuantificarea bolilor și a condițiilor
importante pentru a ajuta la determinarea nevoilor de sănătate și pentru a oferi o bază
imparțială pentru evaluarea impactului pe termen lung al unui proiect asupra sănătății.
Metodologia poate fi bazată în mod li ber pe studii epidemiologice rapide (Smith, 1989;
Manderson și colab., 1992 ; Anker și colab., 1993 ), pentru a descrie succint și precis o gamă
largă de indicatori de sănătate. Aceste date pot include rata mortalității infantile, rata
mortalității perinatale, rata mortalității sub 5 ani, ierarhizarea cauzelor de deces, rata
mortalității materne, ratele abuzului de substanțe, inclusiv alcoolul și fumatul, prevalența HIV
și STD44, prevalența bolilor infecțioase, transmisibile și netransmis ibile.
Unul din scopurile centrale ale epidemiologiei consta in verificarea ipotezelor referitoare la
existenta sau inexistenta asociatiilor epidemiologice, definite ca fiind relatia dintre doua
categorii diferite: factori de risc (sau de protectie), pe d e o parte si boala sau deces, pe de
alta parte.
Anchetele epidemiologice sunt:
1. anchetele epidemiologice descriptive – descriu populatia tint ă (sau de referinta) din punct
de vedere al unor caracteristici. Pot fi grupate in:

44 Sexually Transmitted Disease

125 ▪ caracteristici personale
▪ caracteristici temporale
▪ caracteristici spatiale
2. anchetele epidemiologice analitice – se numesc asa pentru ca verifica analitic, la nivelul
indivizilor, existenta sau inexistenta factorilor de risc (sau de protectie) si a bolii
3. anchetele epidemio logice experimentale – reprezinta unul din principalele tipuri de
investigatie epidemiologica. Principalele tipuri:
▪ studiile clinice (clinical trials)
▪ studiile “in teren” (trials in the field)
▪ studiile comunitare (community trials)
Datele de supraveghere d isponibile trebuie să fie colectate pentru grupurile majore de risc,
inclusiv pentru cei foarte tineri, femei, adolescenți, persoane cu handicap și vârstnici.
Evaluarea antropologică rapidă poate oferi o imagine mai fină a aspectelor care necesită
investig ații și acțiuni suplimentare.
Evaluarea sistemelor de sănătate
Proiectele de dezvoltare influențează adesea modul în care serviciile de sănătate sunt livrate
și utilizate de comunitățile din jur.
O HIA ar trebui să conțină o bună revizuire a sistemului de sănătate în zona proiectului, pentru
a se asigura că sunt disponibile facilități, personal și medicamente adecvate. Există mai multe
metode pentru a face o evaluare a unui sistem de sănătate regional. Deși este în afara
scopului acestei lucră ri pentru a descrie abordările de sănătate disponibile, secțiunea
sistemelor de sănătate a unei HIA ar trebui să conțină cel puțin o descriere și un simplu audit
al instalațiilor actuale în ceea ce privește amplasarea, dimensiunea și furnizarea de servicii
(spitale, clinici și lucrătorii din domeniul sănătății comunitare), resurse umane, consumabile
farmaceutice și sisteme de achiziții și date. Furnizarea de servicii (cum ar fi sănătatea mamei
și copilului, planificarea familială, trauma și promovarea sănăt ății) ar trebui, de asemenea,
evaluate. Dacă nu sunt incluse în evaluarea stării de sănătate, ar trebui să se clasifice cele
mai importante condiții ambulatorii, motivele pentru internarea în spital și cauzele de deces
cauzate de vârstă. O evaluare mai cup rinzătoare a sistemelor de sănătate poate include
măsuri privind utilizarea facilităților, accesibilitatea, procesul și calitatea asistenței medicale
(Anker și colab., 1993 )
5.3. Abordări metodologice ale HIA
5.3.1. Abordarea EHIA integrat
Termenul " evaluarea impactului asupra mediului " (EIA) înseamnă, de obicei, încercarea de a
anticipa și de a evalua impactul proiectelor de dezvoltare asupra mediului. Prima dată a fost
introdusă ca o procedură formală în Statele Unite (National Environmental Policy Act,1970 ),
dar în prezent există o varietate de abordări pentru proiectele de dezvoltare publică și privată
la nivel mondial, de exemplu abordările sugerate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu
(UNEP, 1993 ) și Banca Mondială (World Bank, 1991 ).
În Uniunea Europeană, evaluarea impactului asupra mediului se bazează pe o directivă a
Consiliului European45 care acoperă autostrăzile, liniile de tren, aeroporturile, instalațiile

45DIRECTIVA 2011/92/UE A PARLAM ENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 13 decembrie
2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, modificată prin
DIRECTIVA 2014/52/UE

126 industriale, instalațiile de eliminare a deșeurilor și multe alte proiecte de dezvoltare. În articolul
3, directiva arată că:
“Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și evaluează într -o manieră
corespunzăt oare, în funcție de fiecare caz,… efectele directe și indirecte ale unui proiect
asupra următorilor factori : oameni, faună și flora, sol, apă, aer, climă și peisaj, bunuri materiale
și patrimoniu cultural.. interacțiunea acestora” .
O componentă a evaluării impactului asupra mediului care se ocupă în special de impactul
asupra sănătății umane este adesea numită "Evaluarea impactului asupra sănătății mediului
" (EHIA). Este larg acceptat că EHIA oferă oportunități unice pentru protecți a și promovarea
sănătății umane (WHO, 1997a,b ). În programul "Sănătate pentru toți" al Organizației Mondiale
a Sănătății (OMS), managementul țintă al sănătății mediului solicită EHIA46. Abordări practice
ale EHIA au fost descrise de către OMS (WHO, 1992 ; ADB, 1992 ) Consiliul Național de
Sănătate și Cercetare Medicală din Australia (Ewan și colab., 1993 ) și alții.
Următoarele componente au fost identificate ca elemente cheie ale unui model EHIA integrat:
(1) analiza situației existente,
(2) predictia impactul ui și
(3) evaluarea impactului.
În plus, este necesară comunicarea rezultatelor și evaluarea procedurii generale. Pe baza
elementelor mai multor abordări menționate mai sus, a fost conceput un concept "generic"
EHIA (Fehr și colab., 1996 ). Prin adaptări adecvate atât pentru tipuri specifice de proiecte, cât
și pentru situații locale, acest concept este destinat să fie aplicabil unei game largi de proiecte
de dezvoltare. Modelul este alcătuit din 10 pași (Figura 45), care se etapele se construiesc
una peste ce alaltă.
Este de așteptat ca analiza proiectului să acopere atât funcționarea normală, cât și emisiile
accidentale și să vizeze caracterizarea pericolelor așteptate, inclusiv toxicitatea acută și
carcinogenitatea. Analiza regională se referă l a fiziologia, meteorologia, caracteristicile
naturale și utilizarea terenurilor și include o definiție a zonei de studiu pentru investigații
ulterioare. Populația este descrisă după mărime, vârstă, sex, starea de sănătate și modele de
comportament, de exem plu, modelele de consum alimentar și activitățile de hobby.
În etapa 4, situația de fond este caracteriz ată pe baza celor trei etape anterioare și pe baza
monitoriz ăriide mediu a poluării existente . Folosind analogii și modelarea dispersiei, următorul
pas se referă la prognoza viitoarei poluări, inclusiv a aerului, a apelor subterane a solului, a
florei și a faunei. Pe această bază se încearcă predicția impactului asupra sănătății.
Etapa 6 este o componentă cheie a întregii proceduri . Se compune din trei componente
interdependente.
1. În prima componentă se realizeaz ă o evaluare calitativă a schimbărilor privind
caracteristicile vecinătății și a calității vieții, precum și a preocupărilor cetățenilor. În
conformitate cu raționamentul știi nțific obișnuit, se face o distincție între agenții pentru
care poate fi definit un "prag" de expunere, față de alți agenți lipsiți de această
caracteristică.

46WHO ( World Health Organization ).Europe. Targets for Health for All: the Health Policy for Europe.
European Health for All series, No. 4. Copenhagen
WHO -Europe, 1993

127 2. În douacomponentă , sunt comparate cu valorile limită adecvate (de exemplu, specifice
mediei) pentru agenții cu prag de expunere, nivelurile predictibile ale poluării chimice și
intensitățile altor agenți, (cum ar fi zgomotul) . Pentru acești agenți, evaluarea este
implicată în compararea valorilor de predicție față de valorile limită.
3. În a treia comp onentă, este necesară evaluarea cantitativă a riscurilor pentru agenții “fără
prag”, (în special pentru carcinogeni), inclusiv toate căile și agenții relevanți. Pe lângă
estimarea cantitativă a riscului, sunt necesare decizii privind "riscul suplimentar
acceptabil". Un nivel utilizat în mod obișnuit este un un risc de 10-5, adică un caz
suplimentar de cancer pe durata de viață la 100 000 de persoane expuse. În etapa
următoare, este prezentată o evaluare sumară a impactului anticipat asupra sănătății.

Figur a 48 – Modelul în zece pași pentru Evaluarea impactului asupra sănătății

1. Analiza proiectului
2. Analiza regiunii
4. Situația de fond
5. Prognoză pentru viitoarea poluare
3. Analiza populației
6. Prognoză pentru impactul asupra sănătății
7. Rezumatul evaluării impactului
8. Recomandări
9. Comunicare
10. Evaluare

128

Figur a 49 – Pașii 1 -6 al evaluării impactului asupra sănătății mediului din cele zece etape
Pe baza tuturor informațiilor din etapele anterioare, sunt date recomandări cu privire la
alternativele de planificare, controlul emisiilor, monitorizarea, informarea publicului, post –
analiza proiectelor etc. Având în vedere complexitatea procedurii generale, a numeroasel or
detalii ale metodelor și a gamei de ipoteze implicate, comunicarea rezultatelor nu este o
sarcină ușoară .
EHIA solicită eforturi deosebite pentru a comunica în mod corect și eficient tuturor părților
implicate, inclusiv planificatorilor, factorilor de decizie și publicului larg presupunerile
fundamentale, previziunile și evaluările rezultate. Compararea riscurilor și metodele de
vizualizare pot fi utile în acest sens. Ori de câte ori una dintre alternativele proiectului care au
fost examinate prin EHIA este pusă în practică, apare oportunitatea de a evalua metodele și
ipotezele EHIA.
1. Analiza proiectului
• Specificarea proiectului în termeni calitativi
și cantitativi
• Emisiile așteptate de produse chimice,
mirosuri, zgomote, microbi și alte pericole
2. Analiza regiunii
• Fiziogeogra fia, caracteristici naturale
• Caracteristici antropogene, utilizarea
terenurilor
3. Analiza populației
• Dimensiune, compoziție
• Stare de sănătate
4. Situația de fond
• Monitorizarea mediului
• Poluarea existentă
5. Prognoză pentru
viitoarea poluare
• Prognoza agenților chimici și fizici
• Acoperirea suportului de mediu și a lanțului

6. Prognoză pentru
impactul asupra sănătății
(a) • Comparație cu valorile limită specifice
• Compararea concentrațiilor ambientale ale
produs elor chimice cu valorile limită
• Compararea altor pericole cu valorile limită
(b) • Evaluarea cantitativă a riscurilor (QRA)

129 Acest lucru se poate face prin compararea cu situația actuală a impactului previzionat, de
exemplu prin stabilirea unor proceduri specifice de monitorizare și prin evaluarea continuă a
stării mediului, precum și a expunerilor umane și a rezultatelor în materie de sănătate .
În prezent, însă, acoperirea aspectelor legate de sănătatea umană în evaluarea impactului
asupra mediului continuă să fie incompletă. Motivele posibile inc lud următoarele:
complexitatea sarcinii de evaluare prospectivă a impactului; metode și instrumente specifice
insuficient furnizate; accesul necorespunzător la date care sunt actuale și fiabile; și lipsa
evaluării sistematice a aplicațiilor EHIA
Până în pr ezent, departamentele de sănătate publică par a fi de multe ori lăsate în afara
participării, în special din etapa inițială de "scoping", care este de o importanță crucială pentru
întreaga procedură EHIA. În ciuda dificultăților menționate mai sus, departa mentele de
sănătate publică s -au dovedit a fi dispuse să participe la EHIA și și -au exprimat puternic
nevoile de formare .
Pentru majoritatea celor zece etape procedurale descrise mai sus, există o serie de
instrumente și resurse de informare, cum ar fi sis temele de anchetă sau programele de
modelare a expunerii care pot facilita munca practică. Este posibil ca fezabilitatea EHIA să fie
mărită prin identificarea, ajustarea și evaluarea unor astfel de instrumente și apoi furnizarea
unei selecții adecvate, de exemplu, drept componente ale stațiilor de lucru pentru protecția
mediului
EHIA, prin natura și domeniul său de aplicare, depinde de o cooperare interdisciplinară
eficientă. Abilitățile epidemiologice sunt esențiale pentru finalizarea etapelor 3, 4, 6 și 1 0.
Analiza situației de fond (pasul 4) este similar cu un diagnostic comunitar standard, iar
prognoza de impact (pasul 6) se bazează în mare măsură pe inputul epidemiologic, în special
pentru estimarea expunerii. Etapa 10, acolo unde este posibil, se bazea ză pe tehnicile
epiderniologice dezvoltate pentru evaluarea programului. Alți pași ai procedurii, cum ar fi forța
probantă a dovezilor în etapele 7 și 8 și comunicarea adecvată cu factorii de decizie și cu
publicul (etapa 9), pot beneficia de experiența ep idemiologilor profesioniști.

5.3.2. Alte abordări conexe evaluării impactului asupra sănătății
5.3.2.1. Evaluarea riscurilor
Evaluarea riscului a fost definită în 1983 ca fiind: " utilizarea bazei factuale pentru a defini
efectele asupra sănătății ca urmare a expunerii indivizilor sau populațiilor la materiale și situații
periculoase (NRC, 1983 ). Se utilizează pentru a stabili standarde care limitează expunerea la
substanțe toxice (Hertz -Picciotto , 1995 ). Este o procedură standard în patru etape (Samet ,
1999 ) în care sunt combinate trei elemente pentru a genera evaluarea riscului existent .
Identificarea pericolelor implică identificarea tipurilor de efecte asupra sănătății pe care le
poate provoca o anumită expunere. Evaluarea "doză -răspuns" cuantifică acest lucru: pentru
un anumit nivel de expunere, va rezulta un anumit efect (sau probabili tatea unui efect). În
practică, aceasta este rareori o doză în sensul uzual , care se aplică unui individ, însă este un
nivel ambiental la care populația este expusă. Acestea sunt derivate din literatura științifică în
domeniile epidemiologiei și / sau toxi cologiei.
Evaluarea expunerii identifică agentul (agenții) specifici, determină calea sau căile de
expunere și cuantifică cantitatea și durata expunerii (Hertz -Picciotto , 1995 ). Acestea sunt

130 combinate pentru a caracteriza riscul sau pentru a estima povara îmbolnăvirilor care poate fi
atribuită expunerii curente (Internațional Burden of Disease Network, 1998 ; Britton și colab.,
2001 ). Aceasta este diferită de modificarea poveriiîmbolnăvirilor ce poate fi atribuită unei
politici sau altei intervenții, fiind numit Modelul de Evaluare a Politicilor / Riscurilor (PRAM)
(Kemm , 2000 ).
Evaluarea riscului se referă, în general, la situații în care există informații cantitative bune
despre un system (Deville și Harding, 1997 ). Acesta este utilizat în principal pentru evaluarea
impactului produselor chimice asupra sănătății umane (Eyles, 1999 ). Acesta a fost principalul
obiectiv al lucrărilor inițiale ale OMS asupra evaluării impactului asupra sănătății mediului
(EHIA) (Internațional Burden of Disease Network, 1998 ). OMS a elaborat ghiduri privind
evaluarea și utilizarea dovezilor epidemiologice pentru evaluarea riscului asupra sănătății
mediului (WHO, 2000a, 2000b )47.
Efectele produselor chimice au fost observate în primul rând în studiile epidemiologice ale
cohortelor profesionale. Mai rec ent, evaluarea riscurilor a depins de studiile toxicologice pe
animale, deoarece ele pot fi mai reduse și mult mai scurte: ghidurile oficiale din SUA în 1990
au ignorat dovezile epidemiologice (Steve, 2002 ).
Cu toate acestea, există multe probleme în extra polarea de la animale la om, de exemplu
echivalența dozei sau a expunerii și efectele specifice speciilor. Prin urmare, există un sprijin
mai mare pentru utilizarea studiilor epidemiologice în evaluarea riscurilor (Hertz -Picciotto ,
1995 ). Evaluarea risculu i pentru carcinogenitate a utilizat anterior o abordare "a dovezilor
pozitive", în care un studiu pozitiv surclasa un număr de studii cu rezultate negative. Aceasta
s-a îndreptat spre abordarea "forța probantă a dovezilor (weight of evidence’ sau WoE)", în
care sunt luate în considerare informațiile din toate studiile de bună calitate, fie experimentale,
fie epidemiologice, atunci când se are în vedere carcinogenitatea. Shore avertizează
împotriva utilizării studiilor cu doză mică și a expunerilor ocupațion ale preferate, dar există
probleme în extrapolarea de la aceste concentrații mari la nivelurile inferioare la care populația
generală ar fi expusă (Shore , 2002 ).
Evaluarea riscului pentru sănătatea umană a fost utilizată tim p de decenii pentru a
încorporaimplicațiile asupra sănătății generate de expuner e (adesea , prin mediu) în procesul
decizional de reglementare. Cu toate acestea, evaluarea riscului, așa cum este practicată în
mod convențional, se concentrează, în general, pe substanțe chimice in dividuale sau pe
scenarii limitate de expunere limitată la mai multe chimicale și nu captează multitudinea de
factori descrisi anterior în acest capitol. Deși s -ar putea susține că evaluarea riscurilor poate
fi aplicată într -o manieră care să abordeze toat e dimensiunile influențelor politicii asupra
sănătății și că recenta evaluare spre evaluarea cumulativă a riscurilor recunoaște necesitatea
de a lua în considerare o gamă largă de expuneri chimice și non -chimice (NRC , 2009)
evaluarea riscului fără o redefi nire substanțială a domeniului este puțin probabil să se aplice
într-o varietate de politici, programe, proiecte și planuri care ar putea avea implicații asupra
sănătății .
În plus, evaluarea tradițională a riscurilor tinde să se concentreze mai degrabă asu pra
efectelor negative și adverse asupra sănătății decât asupra efectelor benefice. De asemenea,
subliniază rezultatele cantitative ca puncte principale de bază în majoritatea aplicațiilor. Deși

47World Health Organization Working Group. Evaluation and use of epidemiological evidence for
environmental health risk as sessment: WHO guideline document. Environ Hlth Perspectives2000; 108: 997 –
1002. http://ehpnet1.niehs.nih.gov/docs/2000/ 108p997 -1002krzyzanowski/abstract.html

131 evaluările riscurilor includ elemente calitative – cum ar fi identificarea pericolelor – și implică
descrieri calitative în caracterizarea riscurilor, ele sunt, în general, secundare elementelor
cantitative, iar rezultatele relevante nu pot fi cuantificate pentru luarea deciziilor. Chiar și în
contextul evaluării cu mulative a riscurilor, a subliniat importanța menținerii atributelor cheie
ale evaluării cantitative a riscurilor. În cele din urmă, în mică măsură se atrag părțile interesate
și comunitățile într -un proces deliberativ. Astfel, în ciuda mecanismelor de reg lementare bine
stabilite pentru evaluarea riscului de sănătate și a potențialului său de a fi modificat pe termen
lung, este puțin probabil ca toate consecințele pentru sănătate ale deciziilor de politică și
planificare să poată fi capturate în mod corespu nzător prin evaluarea convențională a
riscurilor anumite situații.
5.3.2.2. Evaluarea ciclului de viață (LCA)
Instrumentul existent care poate fi cel mai strâns aliniat la luarea în considerare a cauzelor
multiple și de bază este evaluarea ciclului de viaț ă (LCA) (Curran , 2000 ). LCA examinează
un proces sau un produs și caracterizează întregul spectru al implicațiilor sale în amonte și în
aval, inclusiv efectele asupra sănătății umane, ecosisteme și alte puncte de interes pentru
factorii de decizie. LCA se bazează în mod obișnuit pe o combinație de dovezi cantitative și
calitative pentru a compara diferite abordări pentru a atinge un obiectiv. Cu toate acestea,
LCA este, în general, mai concentrat asupra unor aplicații cum ar fi analiza de fabricație sau
a ciclului de combustibil și constă în mai multe caracterizări generice decât în caracterizările
specifice locației. Astfel, LCA încearcă să caracterizeze situațiile tipice adesea dintr -o
perspectivă națională sau globală, în timp ce tipurile de politici și d eciziile de planificare în
care dimensiunile de sănătate trebuie luate în considerare sunt adesea locale și au atribute
specifice specifice site -ului care ar trebui luate în considerare.
5.3.2.3. Evaluarea impactului asupra mediului
Evaluarea impactului asupra mediului a fost solicitată în SUA prin Actul Național de Politică a
Mediului (NEPA) din 1969 (Interorganizational Committee on Guidelines and Principles , 1994;
Joffe și Sutcliffe, 2000 ). A 35 -a Adunare Mondială a Sănătății a adoptat în 198 2 o rezoluție
privind evaluarea impactului asupra sănătății mediului (Biddulph și colab., 2001 ). În UE,
Directiva 85/337/CEE a impus evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte
ample, de exemplu, proiecte de construcții mari. Până în 1997, mai mult de 100 de țări au
utilizat evaluarea impactului asupra mediului .
Cu toate acestea, există o serie de probleme recunoscute cu privire la procesul de evaluare
a impactului asupra mediului (EIA) (Birley , 1999 ). În special, deși evaluarea impactului asupra
mediului trebuie să " identifice, să descrie și să evalueze … efectele directe și indirecte ale
unui proiect asupra … ființelor umane ’ (Fehr,1999 ), luarea în considerare a impactului
potențial asupra sănătății umane este rareori efectu ată (Birley, 1995 ), în special pentru
transportul rutier (Walter și Machtolf, 1998 ). Un sondaj a constatat că 28% din evaluările
impactului asupra mediului examinate au acoperit în mod adecvat potențialele efecte asupra
sănătății (Birley și colab., 1998 ).
Un seminar al OMS din 1978 privind evaluarea impactului asupra sănătății mediului a luat în
considerare modul în care componenta de sănătate ar trebui încorporată în procesul general.
Etapa a patra finală a evaluării impactului asupra mediului este de a ex plica măsurile propuse
pentru compensarea sau reducerea efectelor negative (Regional Office for Europe, 1979 ).
Aceasta explică de ce evaluarea impactului asupra sănătății mediului s -a axat pe atenuarea

132 efectelor negative înainte ca să fie extins conceptul de evaluare a impactului asupra sănătății
pentru a include potențialul de creștere a efectelor benefice asupra sănătății .
Cu toate că o viziune generală toxicologică bazată pe îmbolnăviri a fost luată î n considerare
în cadrul EIA, o reuniune a OMS din 1986 a considerat bunăstarea psihologică poate fi un
exemplu de impact asupra mediului (Banken , 1999 ).
5.3.2.4. Evaluarea strategică de mediu (SEA)
Au existat și alte critici privind evaluarea impactului asupra mediului (și evaluarea impactului
asupra sănătății asupra mediului). O astfel de evaluare este în general efectuată atunci când
proiectul a fost deja decis, deci este prea târziu pentru a influența alegerea posibilelor opțiuni
pentru a at inge un obiectiv dat. Evaluarea este necesară la etapele anterioare (strategice)
(Therivel și colab., 1992 ). În timp ce evaluarea impactului asupra mediului se aplică proiectelor
unice, evaluarea strategică de mediu (SEA) se aplică politicilor, planurilor și programelor.
Impacturile asupra mediului considerate sunt mai generale, legate de impactul global și
regional, dar mai puțin detaliate în comparație cu EIA unui proiect local . În 1992, guvernul
britanic a publicat îndrumări privind evaluarea politicilor și mediul (Great Britain: Department
of the Environment ,1992 ). Potrivit lui Therivel (Therive l și colab., 1992 ), obiectivele SEA sunt
următoarele:
(1) să asigure o examinare completă a altor opțiuni de politică, inclusiv opțiunea "a nu face
nimic", într-un stadiu incipient;
(2) să permită coerența între diferite sectoare de politici, facilitând compromisurile;
(3) să se asigure că sunt luate în considerare consecințele mai complexe, distale și
neintenționate, astfel încât să se prevină impactul adver s;
(4) să evalueze impactul asupra mediului al politicilor fără o dimensiune de mediu evidentă;
(5) în luarea deciziilor, să includă preocupările de mediu, precum și cele economice și sociale .
UE a adoptat o directivă privind evaluarea strategică de mediu (Com/96/0511 FINAL -SYN 96
// 0304). Spre deosebire de evaluarea impactului asupra mediului, există o cerință de a
monitoriza punerea în aplicare atât a planului, cât și a măsurilor de protecție a mediului pentru
a evalua corectitudinea predicțiilor și efic iența măsurilor de atenuare (Tomlinson ., 2000) . În
general, sănătatea nu a fost luată în considerare în evaluarea strategică de mediu (Sadler și
Brooke, 1998) . Oficiul Regional al OMS pentru Europa sprijină un protocol privind evaluarea
strategică de mediu la Convenția de la Espoo, care include evaluarea impactului asupra
sănătății (Breeze și Lock ,2001 ).
5.3.2.5. Evaluarea impactului social (SIA)
Evaluarea impactului social (SIA) s -a dezvoltat, de asemenea, în SUA pentru a îndeplini
cerin țele legale în cadrul Agenției Naționale de Protecție a Mediului. Aceasta a impus
evaluarea impactului asupra mediului uman. Evaluarea impactului social, de obicei, o parte a
evaluării impactului asupra mediului în SUA, este preocupată de estimarea prospec tivă a
consecințelor sociale probabile ale politicilor specifice sau acțiunilor guvernamentale
(Interorganizational Committee on Guidelines and Principles ,1994 ). ‘Prin impacturi sociale
înțelegem consecințele asupra populației umane a oricăror acțiuni publ ice sau private care
modifică modul în care oamenii trăiesc, lucrează, se joacă, se relaționează unul cu altul, se
organizează pentru a -și satisface nevoile și, în general, se descurcă în calitate de membri ai

133 societății (Interorganizational Committee on Guidelines and Principles ,1994 ). Întrucât aceasta
acoperă factorii determinanți ai sănătății și viziunea holistică asupra sănătății care se
utilizează cel mai adesea în evaluarea impactului asupra sănătății, nu este surprin zător faptul
că, în SUA, nu a fost resimțită necesitatea HIA ca entitate separate (Interorganizational
Committee on Guidelines and Principles ,1994 ).
În Australia și în Marea Britanie, SIA este folosită și pentru propunerile care nu necesită o
evaluare a m ediului. SIA se aseamănă cu EIA atât în cadrul procesului, cât și în ipoteza
conform căreia scopul este de a identifica în prealabil impacturile potențiale negative, pentru
a le atenua (Interorganizational Committee on Guidelines and Principles ,1994 ). Aces ta
include, de obicei, implicarea publicului (Banken .,1999 ) și luarea în considerare a distribuției
efectelor asupra populației și a efectelor asupra grupurilor vulnerabile (Interorganizational
Committee on Guidelines and Principles ,1994 ). Principalele impacturi luate în considerare
sunt caracteristicile populației, structurile comunitare și instituționale, resursele politice și
sociale, schimbările individuale și familiale și resursele comunitare (Interorganizational
Committee on Guidelines and Principles ,1994 ).

5.3.2.6. Evaluare integrată
Multe propuneri necesită sau ar putea beneficia de mai multe tipuri de evaluări. Acestea includ
impactul potențial asupra mediului, sănătății, inegalităților, întreprinderilor mici și mijlocii și
grupurilor care se disting prin etnie, sex sau vârstă. Metod ele utilizate se suprapun, cu
interdependențe între diferitele criterii finale examinate. Acum există un interes crescut în
ceea ce privește conceptul de evaluare a impactului integrat , cu cel puțin un progres în direcția
integrării în etapa de screening.
Un avantaj important al evaluării integrate constă în faptul că ar putea reduce sarcina
administrativă de obligațiade a efectua un număr mare de evaluări de impact înainte ca
propunerile să poată fi luate în considerare pentru a lua o decizie. Prin urmare, este probabilă
existența unei presiuni de consolidare a numeroaselor evaluări ale impactului și pentru
trecerea la o formă de evaluare integrată .
O altă problemă cu care se confruntă persoanele care trebuie să efectueze evaluări de impact,
ca parte a rolu lui lor de dezvoltare a politicilor, este că vor avea adesea puține cunoștințe
despre sănătate sau despre celelalte domenii. În prezent, se utilizează, în general, o listă de
verificare, însă depinde de nivelul de înțelegere al persoanei care o utilizează. Se sugerează
ideea unei baze de dovezi centrale care să poată fi extinsă în afara domeniului sănătății iar
experții din fiecare domeniu tematic ar putea pune la dispoziție un set de ghiduri ca
"instrumente gata de utilizare " la b aza de dovezi , care să aco pere acele situații frecvente
pentru politic i (Thomson și colab., 2003 ). Un instrument util pentru promovarea înțelegerii este
acela de a oferi un ajutor vizual care prin legături intermediare "mapează" căile ce leagă
opțiunile de politici cu diferitele tip uri de rezultate (Kemm , 1979 ).
O trecere la o evaluare integrată ar putea reprezenta o oportunitate de a reevalua practicile
existente. De exemplu, o critică a EIA constă în faptul că de obicei este o activitate finanțată
și adesea comandată de dezvoltator , ceea ce poate limita independența sa. Pe de altă parte,
este în general bine finanțată, cel puțin în comparație cu HIA. In acest context, trebuie
corroborate "cele mai bune practici" pentru diferitele activități .

134 5.3.2.7. Alte abordări
Evaluarea impactului asupra bunăstării a fost propusă ca o alternativă la evaluarea impactului
asupra sănătății. Acest lucru este similar cu evaluarea impactului larg asupra sănătății. Deși
starea de sănătate depinde în principal de factori care nu se află în afara serviciilor de
sănătate (McKeown , 1979 ), este încă o eroare comună că sănătatea este doar
responsabilitatea serviciilor medicale (sau a individului).
Evaluarea impactului asupra bunăstării are avantajul potențial de a fi mai explicit pentru
autoritățile l ocale. Sunt uneori pledate evaluări economice, cum ar fi costuri -beneficii,
rentabilitate sau analiză cost -utilitate. Pentru a include rezultatele în domeniul sănătății, astfel
de analize necesită în primul rând o evaluare a impactului asupra sănătății, as tfel încât
acestea să poată fi evaluate sau valorificate. De exemplu, un proiect OMS a estimat în trei
țări efectele asupra sănătății ca urmare a expunerii a particulelor prin aplicarea estimărilor
efectului din literature (McKeown , 1979 ) la date de modela re privind expunerea populației
(Filliger și colab., 1999 ). Costurile acestor efecte au fost apoi evaluate (Sommer și
colab., 1999 ).
Alte instrumente folosite pentru a încorpora sănătatea în procesul de luare a deciziilor includ
analiza cost -beneficii sau co st-eficiență, care utilizează adesea rezultatele obținute din
evaluarea riscului pentru sănătate și costurile implementării strategiilor de control sau a altor
intervenții. Aceste instrumente analitice utilizează în mod obișnuit un cadru decizional teoreti c
în care sunt luate în considerare diferite intervenții și optimizarea alegerii pe baza rezultatelor
analizei. Cu toate acestea, există limitări similare cu cele din jurul evaluării tradiționale a
riscurilor, inclusiv accentul pe aspectele mai analitice d ecât deliberative ale procesului
decizional și lipsa unui mecanism evident pentru includerea informațiilor calitative și
participarea părților interesate.
5.4. Elemente esentiale pentru HIA
Evaluările complexe pentru impactul asupra sănătății (HIA) ar treb ui să includă următoarele
elemente minime, care să facă distincția între HIA și alte procese utilizate pentru evaluarea și
informarea deciziilor:
1. HIA se desfășoară pentru a evalua consecințele potențiale asupra sănătății ale unui
program, ale unei poli tici, ale unui proiect sau ale unui plan propuse; acestea sunt luate în
considerare de factorii de decizie și se desfășoară înaintea de luarea deciziei în cauză
2. HIA implică și angajează părțile interesate afectate de propunere, în special populațiile
vulnerabile.
3. HIA analizează sistematic întreaga gamă de impacturi potențiale ale propunerii asupra
factorilor determinanți ai sănătății, asupra stării de sănătate și asupra echității în sănătate.
4. HIA oferă un profil al condițiilor existente pentru po pulațiile afectate de propunere, inclusiv
rezultatele lor de sănătate, factorii determinanți ai sănătății și subgrupurile vulnerabile din
cadrul populației, relevante pentru problemele de sănătate examinate în HIA.
5. HIA caracterizează impactul propuneri i asupra sănătății, determinanților pentru sănătate și
echității în materie de sănătate, documentând în același timp sursele de date și metodele
analitice, calitatea dovezilor utilizate, ipotezele metodologice și limitările.

135 6. HIA oferă recomandări, după caz, cu privire la acțiunile fezabile și eficiente de promovare
a impactului pozitiv asupra sănătății și de atenuare a impactului negativ al deciziei asupra
sănătății, identificând, după caz, alternative sau modificări ale propunerii.
7. HIA produce un r aport accesibil publicului care include, cel puțin, documentația cu privire
la scopul, constatările și recomandările HIA precum și documentația proceselor și metodelor
implicate, sau trimiterea la o sursă externă de documentare a acestor procese și metode.
Raportul ar trebui să fie comunicat factorilor de decizie și altor părți interesate.
8. HIA propune indicatorii, acțiunile și părțile responsabile, acolo unde este indicat, un plan
de monitorizare a punerii în aplicare a recomandărilor, precum și efectel e asupra sănătății și
rezultatele propunerii.
5.5. Reguli generale pentru HIA
Se recomandă respectarea următoarelor reguli pentru a avansa practica HIA eficientă:
1 HIA este o activitate prospectivă menită să informeze factorii de decizie despre un program,
o politică, un proiect sau un plan propus; cu toate acestea, o HIA poate evalua un program, o
politică, un proiect sau un plan existent pentru a informa o decizi e retrospectivă.
2 O HIA ar trebui să includă etapele de screening, scoping, evaluare, recomandări, raportare
și evaluare.
3 Fiecare proces HIA trebuie să înceapă cu obiective scrise explicit, care pot fi folosite pentru
a evalua succesul și impactul unui proces HIA.
4 HIA ar trebui să răspundă nevoilor și calendarului procesului de luare a deciziilor.
5 HIA necesită integra rea cunoștințelor din mai multe discipline, precum și informații din partea
comunităților afectate. Echipa practicianului sau practicianul trebuie să ia măsuri rezonabile
pentru identificarea, solicitarea și utilizarea acestei expertize pentru a identifica și a răspunde
la întrebări cu privire la impacturile potențial semnificative asupra sănătății.
6 Participarea semnificativă și incluzivă a părților interesate (de exemplu, comunitatea
afectată, instituțiile publice, factorii de decizie) în fiecare etapă a HIA sprijină calitatea și
eficacitatea HIA. Fiecare HIA ar trebui să aibă o abordare specifică de implicare și participare
care să utilizeze metode participative sau deliberative adecvate nevoilor părților interesate și
ale contextului.
7 Monitorizarea este o activitate importantă de urmărire în procesul HIA. HIA ar trebui să
propună un plan de monitorizare pentru urmărirea rezultatelor legate de sănătate ale unei
decizii și ale implementării acesteia.
8 HIA integrat în cadrul unui alt proces de evaluar e a impactului ar trebui să respecte aceste
reguli de practică în cea mai mare măsură posibilă.

136 Bibliografie
• Aberystwyth health impact assessment Consultancy Group. (2002) Health impact statement of
Monmouthshire County Council’s transp ort plan. Aberystwyth: University of Wales
• ADB (Asian Development Bank)). Guidelines for the Health Impact Assess merit of
Development Projects. ADB Environment Paper No. 11. Manila, Philippines: ADB, 1992
• Anker M, Guidotti RJ, Orzeszyna S, Sapirie SA, Thu riaux MC. 1993. Rapid evaluation methods
(REM) of health services performance: methodological observations. Bulletin of the World
Health Organization 71: 15–21
• Banken R. 1999. From concept to practice: including the social determinants of health in
environ mental assessments. Can J PublHlth 1999; 90: S27 –S30
• Biddulph J, McCarthy M, Gallivan S, Utley M. Environmental health impact assessment –
developing a quantitative model. Oral presentation at the joint conference of the Society for
Social Medicine and the Internațional Epidemiological Association European Group, 12 –15
September 2001, Oxford. J EpidemiolCommun Hlth2001; 55: A31.
• Birley M, Peralta GL. Health impact assessment of development projects. In Vanclay F,
Bronstein DA, eds. Environmental and social impact assessment. Chichester: John Wiley and
Sons, 1995
• Birley M. Procedures and methods for health impact assessment. Health impact assessment:
report of a methodological seminar. London: Department of Health,
1999http://hiaconnect.edu.au/old/files/HIA_i ntroductory_paper.pdf
• Birley M, Boland A, Davies L,et al. Health and environmental impact assessment. An integrated
approach. London: Earthscan Publications Ltd, 1998.
• Breeze CH, Lock K.Health impact assessment as part of strategic environmental
assessment .Rome: WHO, Regional Office for Europe, 2001
• Britton A, McPherson K. Mortality in England and Wales attributable to current alcohol
consumption. J EpidemiolCommun Hlth2001; 55: 383 –388
• Cole, B.L., R. Shimkhada, J.E. Fielding, G. Kominski, and H. Morgenstern. 2005. Methodologies
for realizing the potential of health impact assessment. Am. J. Prev. Med. 28(4):382 -389
https://pdfs.semanticscholar.org/6ce2/89920de1b95373cbdf72a57ca561ea362a80.pdf .
• Commission of the European Communities. Report from th e commission to the council, the
European parliament and the economic and social committee on the integration of health
protection in community policies. (COM (95) 196 final of 29 May 1995.) Brussels: CEC, 1995
• Curran M. (2000) Life cycle assessment: An internațional experience. Environmental Progress &
Sustainable Energy. American Society of Chemical Engineering (AIChE), New York, NY,
19(2):65 -71, https://cfpub.epa.gov/si/si_public_record_Report.cfm?dirEntryID=64890
• Deville A, H arding R. Applying the precautionary principle. Sydney: The Federation Press, 1997
• Ewan C, Young A, Bryant E, Calvert D. National framework for environmental and health impact
assessment. Canberra, Commonwealth of Australia: National Health and Medical Res earch
Council, 1993
• Eyles JD. Health, environmental assessments and population health: tools for a complex
process. Can J Publ Hlth1999; 90: S31 –S34
• Fehr R, Kobusch A -B, Protoschill -Krebs G, Serwe H -j. Environmental health impact assessment
(EHIA): new 10 -step model applied to waste disposal and highway planning. Presented at the
8th Annual Conference of Internațional Society of Environmental Epidemiology, Edmonton,
Alberta, Canada,1996

137 • Fehr R. Environmental health impact assessment: evaluation of a tenstep model.
Epidemiology1999; 10: 618 –625
• Gorman D, Douglas M, Conway L. Health impact assessment of the City of Edinburgh Council’s
urban transport strategy. Glasgow: SNAP, 2000
• Great Britain: Department of the Environment. Policy appraisal and the environmen t. London:
HMSO, 1992
• Hajioff S, Sheridan L, Samson -Barry H, Mindell J, Atkinson S. The use of health impact
assessment as a tool to integrate policy. Oral presentation at the 4th UK health impact
assessment conference, Liverpool, 16 –17 October 2001
• Hertz -Picciotto I. Epidemiology and quantitative risk assessment: a bridge from science to
policy. Am J Publ Hlth1995; 85:484 –
491.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1615131/
• Hyder AA, Rotllant G, Morrow RH. 1998. Measuring the burden of disease: Health y life-years.
American Journal of Public Health 88: 196 –202
• Internațional Burden of Disease Network. Report of the foundation meeting in Atlanta, Georgia,
USA, 24 –26 February 1998. Liverpool: IBDN, 1998
• Interorganizational Committee on Guidelines and Principles. Guidelines and principles for social
impact assessment. Impact Ass essment1994; 12: 107 –
152https://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/07349165.1994.9725857?needAccess=true
• Ison E. Rapid appraisal tool for health impact assessment in the context of participatory
stakeholder workshops. Commissioned by the Directors of Publ ic Health of Berkshire,
Buckinghamshire, Northamptonshire and Oxfordshire. London: Faculty of Public Health
Medicine,
2002. http://www.fphm.org.uk/policy_and_consultations/Faculty_Policy_HTML_documents/Rapid
_appraisal_toolkit
• Joffe M, Sutcliffe J. Developin g policies for a healthy environment. Hlth Prom Int1997; 12: 169 –
173https://watermark.silverchair.com/12 -2-
169.pdf?token=AQECAHi208BE49Ooan9kkhW_Ercy7Dm3ZL_9Cf3qfKAc485ysgAAAiIwggIeBg
kqhkiG9w0BBwagggIPMIICCwIBADCCAgQGCSqGSIb3DQEHATAeBglghkgBZQMEAS4wEQQ
M9n9 SkkT7NQslCGf7AgEQgIIB1T1da3GiTVCRNpa_Dtz3gUlyzVywvygqmmTREtpNUh6 –
DvBr7x6Nbpjw1qhzhr663zTblXMYyratmHv9DdxvVstLbmwp1QTVb9j8l_A7IRiGtWUcvUWAgBP
bQDhW891Edg8cQM4dV5Y3RaOX9 -j_sHrjwCEE1xC2N96E1U9rqZFXCrK___lWRaJ98mTe –
I25zrNGhsAx3aKLLMdggzOmIVx2zeM4muKNfW9y8UC5lqO Q1zPV4 –
3nXSuZg_1jfpB0TI55xSYDzICmJ3R278tJRUDgB1IyeSFFAkrUnvOGWavRyDRSRkRXJKEhvlX
34dKSJMbhR6MNXoiOrTJsNM81qMdr2JgXfkeYBb45f1YT -naddQlV1pXsLa –
P8rpl33KxGxDeFIfF6PNWbEUfYhjSQSojOlRlsOhQIqB7CVdyKCXsxFC1Yrbr5aK4dZUrzcJDCh
lbcsQmP1XgUV1FOI2o7vaENSQyVCe6SL67u7DMlTT tUcjv4l8g4ij6acR –
w8s61GQQzJ_uF89OlzHRoDlzF9WxHhrkbY1BOquLiQUYqhmb1_8h1s7pXvD –
yH5oI_fvHR_zVBvsuxcFdx5NFj823_Szws2mJcbr3278N7qxOwnrfsGpSVI
• Joffe M, Mindell J. A framework for the evidence base to support health impact assessment. J
EpidemiolCommun Hlth2002; 56: 132 –138
• Kemm JR. Can health impact assessment fulfill the expectations it raises? Public Health
2000;114:431 –3.http://www.precaution.org/lib/06/can_hia_fulfill_expectations.001101.pdf
• Kemm, J. (2001). Health Impact Assessment: a tool for healthy public policy. Health Promotion
Internațional 16(1): 79 -85 https://academic.oup.com/heapro/article/16/1/79/615011
• Kemm, J. (2007).More than a statement of the crushingly obvious: A critical gui de to HIA. West
Midlands Public Health Observatory.Disponibil la:

138 http://healthimpactassessment.pbworks.com/f/Critical+guide+to+HIA+more+than+a+statement+
of+the+crushingly+obvious -+WMPHO+England+ -+2008.pdf
• Lerer LB, Yach D, Lopez A, Kjellstrom T. 1998. Hea lth-for-all: From vision to strategy – the role
of health status and determinants. World Health Statistical Quarterly 51: 7–
20https://www.researchgate.net/publication/12350540_The_evidence –
based_approach_in_health_policy_and_health
• Manderson L, Aaby P. 199 2. An epidemic in the field? Rapid assessment procedures and
health research. Social Science and Medicine 35: 839 –850
https://www.researchgate.net/publication/21743399_An_Epidemic_in_the_Field_Rapid_Assess
ment_Procedures_and_Health_Research
• McKeown T. The role of medicine. Oxford: Basil Blackwell,
1979https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1447153/
• Mindell J, Sheridan L, Joffe M, et al. Health impact assessment as an agent of policy change:
improving the health impacts of the Mayor of London’s draft t ransport strategy. Oral
presentation at the 4th UK health impact assessment conference, Liverpool, 16 –17 October
2001https://www.researchgate.net/publication/6316275_Health_impact_assessment_as_an_ag
ent_of_policy_change_Improving_the_health_impacts_of_the_ mayor_of_London's_draft_transp
ort_strategy
• National Environmental Policy Act, 1.1.1970, 42 USC 4321; 40 CFR 1500.1 (1970)
https://www.law.cornell.edu/cfr/text/40/1500.1
• NRC (National Research Council and Committee on the Institutional Means for Assessment of
Risks to Public Health). Risk assessment in the federal government: managing the process.
Washington, DC: National Academic Press, 1983. Citat deSamet JM. Risk assessment and air
pollution. In Holgate ST, Samet JM, Koren HS, Maynard RL, eds. Air pollution and health.
London: Academic Press, 1999: 881 –897https://www.nap.edu/read/366/chapter/1
• NRC (National Research Council). 2011. Improving Health in the United States: The Role of
Health Impact Assessment. Washington, D.C.: The National Academi es
Press.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK83546/
• Regional Office for Europe. Environmental health impact assessment. Report on a WHO
Seminar. Euro Reports and Studies. Copenhagen: World Health Organization,
1979http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf _file/0008/334673/enhancing -HIA-Czech –
Republic.pdf
• Sadler B, Brooke C. Strategic environmental appraisal – report of the internațional seminar,
Lincoln, 27 –29 May 1998. London: DETR,
1998https://www.researchgate.net/profile/Barry_Sadler/publication/2373374 63_Strategic_Enviro
nmental_Assessment_Institutional_Arrangements_Practical_Experience_and_Future_Direction
s/links/541211930cf2fa878ad39657/Strategic -Environmental -Assessment -Institutional –
Arrangements -Practical -Experience -and-Future -Directions.pdf
• Samet JM . Risk assessment and air pollution. In Holgate ST, Samet JM, Koren HS, Maynard
RL, eds. Air pollution and health. London: Academic Press, 1999: 881 –897
• Scott -Samuel, A., Birley, M., and Ardern, K. The Merseyside Guidelines for health impact
assessment. 2n d edition. 2001. Liverpool. Internațional Health Impact Assessment Consortium.
http://www.precaution.org/lib/06/mersey_hia_guide_2nd_edn.010601.pdf
• Scudder T. 1993. Monitoring a large -scale resettlement programs with repeated household
interviews. In Kumar K, Editor. Rapid Appraisal Methods . Regional and Sectoral Studies.
Washington D.C.: The World
Bankhttp://documents.worldbank.org/curated/en/888741468740959563/pdf/multi0page.pdf

139 • Sheridan L, Mindell J, Hajioff S, et al. The London process of rapid appraisa l for assessing the
health impacts of draft mayoral strategies. Oral presentation at the 4th UK health impact
assessment conference, Liverpool, 16 –17 October
2001.http://hiaconnect.edu.au/old/reports/HIA_London_Mayoral_Statement_on_Biodiversity.pdf
• Shore R E. Epidemiological data in risk assessment – imperfect but valuable. Am J Publ
Hlth2002; 85: 474 –476https://ajph.aphapublications.org/doi/abs/10.2105/AJPH.85.4.474
• Smith GS. 1989. Development of rapid epidemiologic assessment methods to evaluate health
status and delivery of health services. Internațional Journal of Epidemiology 18: S2-
S15http://apps.who.int/iris/handle/10665/126920
• Staatsen B, Franssen E, Lebret E. Health impact assessment Schiphol airport. Executive
summary. Bilthoven, Netherlands: RIVM,
1994.https://www.researchgate.net/publication/27452876_Health_Impact_Assessment_Schipho
l_airport_Overview_of_results_until_1999
• Steve George. Teaching Epidemiology: a guide for teachers in epidemiology, public health and
clinical medicine, second edition. Jorn Olsen, Rodolfo Saracci and DimitriousTrichopoulos (eds).
December 2002. Journal of Public Health 24(4) p. 241. DOI: 10.1093/pubmed/24.4.345.
disponibil la :
https://books.google.ro/books?id=5Ly6BwAAQBAJ&pg=PA241&lpg=PA241&dq=HIA+USA+epi
demiological+proof+ignoring&source=bl&ots=Xm0yIZsuWB&sig=zcpLCMzjSa2rmT9PZ5uv541k
g1k&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjV8IKjldrcAhXB –
qQKHZ7nAcYQ6AEwCHoECAEQAQ#v=onepage&q=HIA%20USA%20epide miological%20pro
of%20ignoring&f=false
• Therivel R, Wilson E, Thomson S, Heaney D, Pritchard D. Strategic environmental assessment.
London: Earthscan Publications Ltd, 1992.
https://www.researchgate.net/publication/231981039_Strategic_Environmental_Assessmen t_in
_Action
• Thomson H, Petticrew M, Douglas M. Health impact assessment of housing improvements:
incorporating research evidence. J Epidemiol Commun Hlth2003; 57: 11 –
16http://jech.bmjjournals.com/cgi/content/full/57/1/11
• Tomlinson P. Directive on the asses sment of the environmental effects of certain plans and
programmes. SEA and Transport Planning 2000; 2 –3. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/EN/TXT/?uri=COM%3A2017%3A234%3AFIN
• UNEP (United Nations Environment Programme). Consultative expert group meeting on
Environmental Impact Assessment. Environmental Economics Series, Paper No. 7. New York:
United Nations,
1993https://wedocs.unep.org/bitstream/handle/20.500.11822/12715/GreenEconomyinaBlueWor
ld%20FullReport.pdf?sequence=1&isAllowed=y
• Walter U, Ma chtolf M. Status quo analysis of the topic health as far as the practice of
environmental impact assessment in North RhineWestphalia is concerned. Oral presentation at
the scientific meeting on Health Impact Assessment of transportation – the regional persp ective,
17–18 May 1999, Bielefeld, Germanyhttps://jech.bmj.com/lookup/google –
scholar?link_type=googlescholar&gs_type=article
• WHO (World Health Organization), Europe and Centre for Environmental Management and
Planning (CEMP). Environmental and Health Impac t Assessment of Development Projects.
London: Elsevier Applied Science,
1992http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0007/190537/e96852 -final.pdf

140 • WHO. (World Health Organization) 1997b . Report on a Conference on Intersectoral Action for
Health: A Corn erstone for Health -for-All in the 21st Century, 20 –23 April 1997, Halifax, Nova
Scotia, Canada [online] , World Health Organization and the Canadian Public Health
Association .http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/63657/WHO_PPE_PAC_97.6.pdf?se
quence=1&isAllowed=y
• WHO (World Health Organization). 1996. Investing in Health Research and Development –
Report of the WHO Ad Hoc Committee on Health Research Relating to Future Intervention
Options . Geneva: World Health Organizationhttp://apps.who.int/iris/handle/10665/63024
• World Bank. 1993. World Development Report: Investing In Health . New York: Oxford University
Press for the World
Bankhttps://openknowledge.worldbank.org/bits tream/handle/10986/5976/9780195208900_fm.p
df
• World Bank. Environmental Assessment Sourcebook. vols. I -III. Environment Department.
Washington DC: World Bank Technical Paper Nos. 139,140, și 154,
1991http://documents.worldbank.org/curated/en/415971468137388 990/Environmental –
assessment -sourcebook -volume -2-sectoral -guidelines

141 Capitolul VI. Comunicare si echitate în HIA
6.1. Strategia de comunicare a HIA
O HIA poate fi utilizată pentru a îmbunătăți comunicarea dintre departamentele locale de
sănătate și factorii de decizie ai comunității, permițând acesteia din urmă să ia în considerare
modele îmbunătățite care să favorizeze promovarea sănătății sau să minimizeze efectele
adverse asupra sănătății. De exemplu, o HIA a u nui aeroport propus în Marea Britanie s -a
concentrat pe zgomot, poluarea aerului, congestia traficului și ocuparea forței de muncă la
nivel local și a dus la schimbări de promovare a sănătății în planurile dezvoltatorului ( Azizși
colab., 2004). Dezvoltarea HIA în ultimii ani a crescut în parte din evaluările impactului social
și asupra mediului al proiectelor mari ( Kemm și colab., 2004). Evaluările impactului asupra
mediului (EIA) se concentrează pe calitatea aerului și a apei și pe alte consecințe ale
propu nerilor asupra mediului, cu o atenție redusă asupra impactului asupra sănătății (Cole și
colab.,2004). Atât HIA și cât EIA promovează răspunderea publică pentru consecințele
deciziilor care afectează comunitățile; dar acestea diferă în ceea ce privește imp actul analizat
și procesul de punere în aplicare.

6.1.1. Participarea părților interesate
Procesele HIA în multe țări includ participarea activă a părților interesate (United Nations
Economic Commission for Europe.,1998: Dietz, 2003) . Avantajele acestei p articipări includ
promovarea echității sociale și a justiției de mediu48. prin identificarea problemelor relevante
la nivel local, îmbunătățirea transparenței procesului de luare a deciziilor, furnizarea de
informații pentru estimarea sau atenuarea impactur ilor și facilitarea emancipării comunității.
Participanții locali pot, de asemenea, contribui la promovarea recomandărilor privind HIA
decidenților.
Potrivit metodologiei UrHIA (Dreaves și colab.,2015) , participarea părților interesate
organizaționale și c omunitare (persoane cu interese de orice natură în rezultatul HIA, de
exemplu, susținătorii, personalul de sănătate publică, planificatorii) și informatorii -cheie
(personae având cunoștințe relevante despre comunitățile afectate, precum experți, asistenți
comunitari, comercianți) caracterizează toate formele de HIA, altele decât HIA de tip desktop.
Acest lucru necesită resurse și abilități pentru aplicarea metodelor calitative adecvate de
cercetare, după cum sa convenit în scopul HIA. Este importantă câștig area încrederii și a
susținerii celor care pot fi cel mai afectați de politică sau de proiect.
Participanții comunitari pot fi indivizi sau reprezentanți ai organizațiilor, cum ar fi furnizorii de
servicii, asociațiile de afaceri sau de cartier sau grupurile de susținere. Participarea
semnificativă la luarea deciziilor poate fi dificilă pentru perso anele cu resurse economice sau
politice limitate (Wright și colab., 2005) . Persoanele care desfășoară HIA au nevoie de abilități
precum sensibilitate culturală, ascultare responsabilă și respectul față de experiența
comunității. Acestea ar trebui să se asi gure că participanții comunității înțeleg obiectivele
procesului și rolurile acestora. Aceste roluri ar putea varia de la furnizarea unor contribuții
pentru a fi luate în considerare până la votarea deciziei. Nivelul participării comunității poate
fi influ ențat de importanța problemei, domeniul de aplicare al evaluării și disponibilitatea

48US Environmental Protection Agency. Environmental Justice Web site.
http://www.epa.gov/complianc e/environmentaljustice

142 timpului și a resurselor. Este posibil ca factorii de decizie să fie nevoiți să judece semnificația
informațiilor furnizate de participanții din comunitate.
Scopul abordăr ilor participative și calitative este de a strânge dovezi din experiența,
cunoștințele, opiniile și percepțiile populațiilor afectate de politică sau proiect. Acest lucru
poate oferi o descriere detaliată a factorilor determinanți pentru sănătate afectați, o înțelegere
despre modul în care populațiile afectate gândescacest impact în termenii rezultatelor pentru
sănătate, o contribuție la prioritizarea impacturilor și o perspectivă asupra inegalităților din
sănătate și asupra echității în sănătate.
Metodele de cercetare calitativă, cum ar fi, anchetele telefonice, exercițiile Delphi și interviurile
semistructurate sunt adesea folosite în HIA, în funcție de sfera lucrării. Eșantionarea de tip
snowball49 (“bulgăre de zăpadă”) sunt adesea folosite pentru a stabil i o hartă a părților
interesate adecvate, din care pot fi extrași reprezentanți și membri ai comunității.
Eșantionarea reprezentativă nu este esențială în HIA, dar trebuie făcute eforturi în acest sens
și trebuie evidențiate în raportul complet. Există dov ezi din literatura de specialitate cu privire
la utilitatea metodelor online și adecvarea lor pentru anumite grupuri de populație (de
exemplu, grupuri de vârstă mai înaintată) care ar trebui să fie luate în considerare la etapa de
scoping. Utilizarea mijlo acelor de comunicare socială ca mijloc de colectare a dovezilor în
cercetarea științifică este dezbătută în prezent și nu este încă utilizată pe scară largă în HIA.
Consimțământul trebuie consemnat fie în format audio sau în format scris, fie într -o
înregi strare a răspunsurilor anonime. Pentru a demonstra deschiderea și transparența, toate
răspunsurile ar trebui publicate ca anexe într -un raport complet al HIA, în limba utilizată de
părțile interesate
În mod ideal, invitațiile ar trebui să fietransmise cu c el puțin trei săptămâni înainte de
eveniment părților interesate. Fiecare persoană care ar putea fi afectată de politică sau proiect
ar trebui să aibă șanse egale de participare. Ar trebui să se țină seama de accesibilitatea și
oportunitatea jurisdicțiilor și tehnicilor, precum și de capacitatea de participare a persoanelor.
În etapa de scoping a HIA, ar trebui luate în considerare și abordate problemele de potențial
acces pentru persoanele cu dificultăți de învățare, persoanele cu handicap și persoanele în
vârstă, părinții cu copii și persoanele cu venituri reduse sau fixe, prin consultarea prealabilă
cu persoanele afectate.
Instrumentele (de exemplu, tabelele / matricile) pentru a nota în mod sistematic dovezile
furnizate de părțile interesate ar trebui să fie proiectate pe baza unei examinări preliminare, a
unei analize politice și a unei activități de profilare a comunității. Acest lucru va ajuta analiza
tematică a dovezilor colectate.
În urma analizei tematice, este o bună practică să se redea constatări le inițiale (de exemplu,
într-un atelier de construire a consensului sau prin buletine de știri) către părțile interesate, iar
rezultatele / recomandările HIA să le fie distribuite.
Unii practicieni cred că HIA este incompletă fără contribuția părților int eresate din comunitate.
Pentru o HIA a unei politici care afectează o populație mare, participarea extensivă este

49În cercetarea sociologică și statistică, eșantionarea de tip snowball (sau eșantionarea în lanț) este o
tehnică de non -probabilitate în care subiecții de studiu recruta subiecți viitori dintre cunoscuții lor.
Astfel, se spune că gru pul de probe se dezvoltă ca un bulgăre de zăpadă. Pe măsură ce eșantionul
se acumulează, sunt strânse suficiente date pentru a fi utile pentru cercetare. Această tehnică de
eșantionare este adesea folosită pentru populațiile ascunse.

143 deseori adecvată, implicând un consiliu consultativ care include părțile interesate și este
împuternicit cu supravegherea și comunicarea const atărilor sale. In cazul in care HIA se face
in regim de urgenta, implicarea comunitatii in process este limitata sau nu se face deloc (Parry
J, Wright, 2003) . Literatura existentă privind implicarea comunității în HIA descrie diverse
abordări și impactul a cestora în diverse situații (Wright și colab.,2005; Abelson și colab.,2003) .
6.1.2. Timpul și guvernanța procesului HIA
Momentul realiz ării HIA afectează probabilitatea de a influența factorii de decizie. O HIA la
începutul procesului de luare a deciziilor permite o mai mare implicare și atragere a factorilor
de decizie și a părților interesate (Parry și Stevens, 2001) . Timpul disponibil influ ențează
profunzimea și amplitudinea HIA. În aceastărevizuire, termenul HIA se referă la un proces
prospectiv. Opiniilesunt împărțite asupra faptului dacă evaluările concurentă și retrospectivă
ale proiectelor și politicilor ar trebui să fie considerate HIA (Mindell și colab.,2003) . Ca și în
cazul proceselor de evaluare, activitățile nonprospective pot influența un factor de decizie să
modifice un proiect numai după începerea proiectului.
Practicanții HIA și factorii de decizie ar trebui să colaboreze pe par cursul procesului de
evaluare. HIA pot fi folosite pentru a educa funcționarii din sănătate cu privire la constrângerile
de planificare și pe planificatori cu privire la efectele deciziilor asupra sănătății (1Regeneration
and Planning Task Group of the Hea lth of Londoners, 2004) .
Implicarea strânsă alături de factorii de decizie, care pot sprijini sau se pot opune unei
propuneri, ar putea compromite independența HIA. Pentru a contribui la menținerea
credibilității, factorii de decizie și evaluatorii impactu lui asupra sănătății ar trebui să aibă un
acord scris care să definească domeniul de aplicare, guvernanța, produsele, utilizarea și
diseminarea HIA. Integritatea procesului HIA este îmbunătățit prin aderarea la valorile
transparenței, democrației, echități i, sustenabilității și utilizării etice a dovezilor descrise în
orientările de la Gothenburg (World Health Organization Regional Office for Europe, 1999) și
Merseyside (Scott -Samuel și colab., 2001).
6.1.3. Instruirea părților implicate
6.1.3.1. Instruirea profesioniștilor din domeniul sănătății publice
Formarea profesioniștilor în domeniul sănătății publice este necesară pentru a construi
capacitatea de a efectua evaluări de impact. Pentru a influența factorii de decizie, profesioniștii
HIA trebuie să fie credibili și competenți. Un curriculum de formare trebuie să includă abilități
de înțelegere a procesului HIA, identificarea părților interesate, analizarea politicilor,
identificarea și cuantificarea impactului asupra sănătății, comunicarea rezultatelor ș i
înțelegerea planificării utilizării terenurilor și transportului (Malizia, 2005) . Deși oficialitățile din
domeniul sănătății publice posedă deja multe dintre aceste competențe, HIA necesită formare
și educare continuă a echipelor multidisciplinare, inclu siv alți oficiali publici, planificatori,
persoanele calificate în științe sociale, epidemiologi, economiști și specialiști în domeniul
sănătății mediului. Instruirea părților interesate din comunitate pentru a oferi informații este,
de asemenea, utilă.
Pentru a construi capacități, ar trebui dezvoltate oportunități de formare, cum ar fi școli /cursuri
de sănătate publică, ateliere și module de învățământ la distanță (Université Laval, 2018) .

144 Diferite materiale de instruire HIA și studii de caz sunt disponi bile online50515253. Materialele
europene de instruire existente pot fi adaptate pentru a fi utilizate în România. Pe măsură ce
cererea crește, dezvoltarea cursurilor de "instruire a formatorului" ar fi valoroasă (Mindell și
Boltong, 2005) . Un proces de certif icare pentru practicienii HIA ar trebui luat în considerare,
similar cu cel al profesioniștilor din domeniul protecției mediului54.
6.1.3.2. Instruirea planificatorilor și a factorilor de decizie
Planificatorii și factorii de decizie ar fi mai probabil să s olicite și să utilizeze procesele HIA
dacă sunt instruiți să înțeleagă valoarea lor. Materialele de instruire existente, cum ar fi
manualul University of Birmingham55și altele pe site -ul web HIA Gateway56, acoperă în mare
măsură metodele de bază ale HIA și ar putea fi revizuite pentru a le încorpora într -o
metodologie națională. Seminariile HIA, instructajele, cursurile scurte, studiile de caz și
cunoștințele primare ar putea fi oferite de organizațiile de planificare națională, de sănătate
publică și de med iu.
Formarea HIA pentru planificatori și factori de decizie ar trebui să fie interdisciplinară, bazată
pe probleme și nu excesiv de tehnică. Au fost create programe comune de formare în care
profesioniștii din domeniul sănătății, planificatorii, factorii d e decizie și participanții publici
interesați ar putea învăța împreună. Familiaritatea cu elementele de bază ale HIA ar fi sporită
dacă ar fi predate în mod obișnuit în toate școlile de planificare și de sănătate publică. Sunt
necesare eforturi suplimentar e pentru a dezvolta stimulente pentru realizarea HIA, astfel încât
planificatorii, factorii de decizie și comunitățile vor solicita informații privind impactul asupra
sănătății, ca parte a proceselor de luare a deciziilor. De exemplu, valoarea HIA pentru
îmbunătățirea proceselor de luare a deciziilor trebuie să fie mai bine documentată.
6.1.4. Comunicarea constatărilor unui studiu HIA
Pentru a avea un impact, constatările HIA trebuie comunicate decidenților care solicită
informații concise și sintetizate pr ezentate într -o manieră convingătoare. Alte audiențe
interesate includ membri ai comunității, organizații de advocacy, jurnaliști și profesioniști din
domeniul sănătății publice. În plus față de rezultatele studiului, un raport HIA în ar trebui să
comunice scopurile, rațiunea și validitatea metodelor HIA în general.
Rapoartele HIA trebuie să se bazeze pe analize cantitative și calitative. Standardele de
consens pentru dovezi ar sprijini legitimitatea HIA (Mindell și colab.,2004) . Pentru factorii de
decizie politică și părțile interesate din comunitate, un raport non -tehnic al HIA ar trebui să
includă fundalul de bază, metode, constatări privind impactul asupra sănătății și recomandări.

50National Institute fo r Health and Clinical Excellence. Health Impact Assessment
Gateway. https://www.evidence.nhs.uk/Search?q=Health+Impact+Assessment+Gateway
51University of Liverpool. International Health Impact Assessment Consortium. Learning
https://www.liverpool.ac.uk/engage/archive -events/core,events/core,events,archive/2010 -2011/hia/
52London Health Observatory. HIA training courses. http://www.lho.org.uk/HI A/HIA1DayPage1.aspx .
53 World Health Organization Intersectoral Decision -Making Skills in Support of Health Impact Assessment of Development
Projects. Geneva, Switzerland:; 2000. http://www.who.int/water_sanitation_health/resources/wsh0009low.pdf
54The Academy of Board Certified Environmental Professionals Web site.: http://www.abcep.org
55University of Birmingham. Health Impact Assessment Research Unit. A Training Manual for Health Impact
Assessment. Birmingham, England: University of Birmingham
http://www.ucdenver.edu/academics/colleges/PublicHealth/research/centers/lrpc/Documents/Online%20Training%20Pla
nning%20for%20Healthy%20Places%20with%20Health%20Impact%20Assessments.pdf
56Natio nal Institute for Health and Clinical Excellence. Health Impact Assessment
Gateway. https://www.evidence.nhs.uk/Search?q=Health+Impact+Assessment+Gateway

145 Pentru publicul instruit tehnic, raportul ar trebui să includă un rezumat , scopul impactului
asupra sănătății luat în considerare, un cadru logic care să prezinte posibile legături între
propunere și efectele asupra sănătății (Cole și colab., 2005) , o revizuire a literaturii, metode
analitice și ipoteze, analize de sensibilitate pentru rezultate cantitative , discuții despre
incertitudini analitice, opinii discrepante, compromisuri, aspecte legate de echitatea în
sănătate și recomandări pentru modificarea propunerilor pentru a maximiza impactul pozitiv
și pentru a minimiza impact ul negativ asupra sănătății. Elaborarea ghidurilor pentru formatul
rapoartelor HIA ar îmbunătăți comunicarea cu publicul larg și ar facilita evaluarea analizelor
HIA (Parry și Kemm, 2005) .
6.2. Echitate
Evaluările de impact asupra sănătății (HIA) oferă o oportunitate de avansare a echității, însă
practicienii se luptă adesea cu modul în care pot comunica eficient și strategic despre această
valoare de bază a HIA. O abordare eficientă a comunicării, inclusiv elaborarea unui plan
concret pentru conți nutul și prezentarea raportului HIA și a altor materiale, este esențială
pentru a asigura că HIA pot avea un impact asupra politicilor și pot sprijini schimbarea.
Echitatea este una dintre valorile fundamentale ale evaluării impactului asupra sănătății (HI A).
Mulți practicanți HIA se angajează în efortul de a aborda diferențele injuste și evitabile în
factorii importanți pentru sănătate între grupurile de populație. Există multe argumente
morale, economice și de sănătate convingătoare pentru prioritizarea ș i integrareaechității în
practica HIA.
Evaluarea impactului asupra sănătății axată pe evaluarea echității urmărește:
• să se preocupe de echitate și de reducerea inegalităților în sănătate în planificare și politicile
în care în prezent nu este luată în co nsiderare,
• să ofere o abordare flexibilă, dar structurată, pentru identificarea și determinarea în mod
obișnuit și consecvent a posibilelor impacturi ale politicilor și practicilor asupra diferitelor
grupuri de populație și
• să ofere un mijloc de a adău ga dovezi privind inegalitățile și consecințele inechității în
procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile de guvernare.
Există două motive principale pentru care este necesară EFHIA57.
1. Consolidarea proceselor și a abordărilor HIA actuale
Echitate a a fost identificată ca un principiu și / sau scop central în aplicarea mai largă a HIA.
Cu toate acestea, în prezent nu există o cale de rutină pentru examinarea și identificarea
efectelor diferențiate asupra sănătății sau pentru aevalua dacă aceste impa cturi diferențiale
sunt inechitabile. EFHIA încearcă să ofere o astfel de abordare și / sau să deschidă discuția
cu privire la cel mai bun mod de a realiza acest lucru.
2. În mod propriu, EFHIA permite factorilor politici să se concentreze în mod specific asupra
nevoilor diferite ale grupurilor de populație
Frecvent, grupurile țintă pentru o propunere sunt lăsate intenționat nelămurite, intenția
exprimându -se că această abordare va lărgi rețeaua și va include mai mulți oameni. Există o
acceptare generală că aceasta este o abordare sensibilă în ceea ce privește elaborarea
politicilor, planificarea și / sau dezvoltarea programelor. Această abordare generalizată poate

57Equity Focused Health Impact Assessment

146 totuși să conducă la excluderea acelor persoane / grupuri de populație care ar beneficia
proba bil cel mai mult din politică sau serviciu – ceea ce va avea ca rezultat un impact
neașteptat și neprevăzut asupra sănătății asupra anumitor grupuri de populație. De exemplu,
atunci când folosim termenul "focusare pe echitate" nu înseamnă egalitate pentru toți, ci că
ar trebui să se pună la dispoziția grupurilor celor mai vulnerabile și dezavantajate din societate
resurse mai mari și mai multe servicii sau să fie luate în considerare aspecte legate de
redistribuire. EFHIA oferă o abordare structurată pentru a lua în considerare impactul potențial
diferențiat al propunerii sau al practicii existente și / sau al modului în care aceasta ar putea
sau în prezent dezavantajează anumite grupuri. Aceste informații pot ajuta factorii de decizie
să vizeze resursele pe ntru a reduce inegalitățile.
6.2.1. Principiile care stau la baza EFHIA
Există un consens general că cele patru valori de bază care stau la baza utilizării HIA în
procesul de luare a deciziilor sunt:
• Democrația : dreptul oamenilor de a participa la un pro ces transparent de formulare,
implementare și evaluare a politicilor care le afectează viața, atât direct, cât și prin intermediul
factorilor de decizie politică;
• Echitate : HIA nu că este interesată numai de impactul agregat al politicii evaluate asupra
sănătății populației, dar și de distribuția impactului în cadrul populației, în funcție de sex,
vârstă, origine etnică și statut socio -economic;
• Dezvoltarea durabilă : subliniind că se iau în considerare atât impacturile pe termen scurt,
cât și pe termen lung, precum și pe cele mai puțin directe; și
• Utilizarea etică a dovezilor : accentuând faptul că utilizarea probelor cantitative și calitative
trebuie să fie riguroasă și bazată pe diferite discipline și metodologii științifice pentru a obține
o evaluare cât mai completă posibil a impactului preconizat (Lehto și Ritsatakis 1999).
În plus față de acestea, EFHIA se bazează pe următoarele principii generale care sunt
importante pentru considerente de echitate:
• sănătatea și boala reprezintă consecinț a condiților sociale, de mediu, politice, economice,
precum și a celor biologice, iar inegalitățile decurg din distribuția inegală a factorilor
determinanți ai sănătății;
• din punct de vedere social și echitabil, toate politicile, programele și proiectele trebuie să
caute să fie corecte prin scopurile și rezultatele lor,
• multe inechități și inegalități în sănătate sunt în mare măsură evitabile,
• factorii de decizie ar trebui să fie responsabili față de comunitățile pe care le deservesc și
sunt necesare acțiuni pentru a include participarea publicului în acest proces și
• experiențele individuale servesc drept reprezentări valide ale experiențelor trăite și astfel, ar
trebui considerate o formă de dovadă și să fie luate în considerare de factorii de decizie.
(Barnes și Cooke, 2001)
6.2.2. Componentele cadrului EFHIA
Echitatea focusată asupra HIA urmează cele șase etape general acceptate ale HIA.
Pentru a efectua o EFHIA, trebuie să: se examineze (screening), să se stablească scopul
(scoping), să se id entifice impactul și să evalueze aceste judecăți pe baza considerentelor de

147 echitate, să se dezvolte recomandări și să se evalueze și să aplice în mod activ un accent pe
echitate pentru fiecare etapă.
Următoarea diagramă prezintă pașii și componentele cadr ului EFHIA

Equity Focused Health Impact Assessment Framework , the Australasian Collaboration for Health Equity Impact Assessment (ACHEIA).

SCREENING
Determinarea caracterului adecvat al politicii sau practicii pentru o
EFHIA și fezabilitatea reali zării acesteia. Acest pas include luarea
în considerare a:
• natura politicii, a planificării sau a deciziei de serviciu înmulțită
cu potențialul de impact al populației,
• o evaluare preliminară pentru a determina posibilele populații
afectate și dimensiunile potențiale ale echității
• identificarea adecvată a părților interesate
SCOPING
Stabilirea domeniului de aplicare al EFHIA, inclusiv:
• stabilirea termenilor de referință (inclusiv aspectele indigene)
• clarificarea dimensiunilor echității (acces, resurse, rezultate)
• convenirea unor definiții precum termenii de căutare, elementele
SEP / SES
• brainstorming pentru impacturile posibile sau posibile ale politicii
• identificarea măsurilor privind rezultate le și luarea în considerare
a modului în care acestea ar putea fi utilizate pentru monitorizare;
• planificarea pentru EFHIA, de exemplu; calendarul, gestionarea,
raportarea și responsabilitatea.
IDENTIFICARE
A IMPACTULUI
Analiza detaliată a politicii sau a practicii pentru a include:
• Identificarea contextului politic
• Identificarea populației (țărilor) țintă
• Colectarea datelor privind grupurile de populație sau
subpopulațiile relevante (incluse și excluse)
• Identificarea var iabilelor de politică sau practică de interes
Etapele includ:
Se caută literatură
pentru dovezile relației
dintre grupul de
populație, SEP și
variabila de interes
Consultarea părților interesate, a
populației țintă, a informatorilor –
cheie privind relația dintre variabila
de interes, efectele potențiale sau
reale, impactul diferențial și grupul
(grupurile) populaționale.

148

Figura 50 – Cadrul EFHIA (dupa Mahoney și colab., 2004)
Dacă trebuie aplicată unei politici sau unei practici existente, EFHIA ar trebui să fie
încadrată ca și cum ar fi o propunere pentru acțiuni viitoare.

6.2.3. Instrumente pentru măsurarea (metrica) echității în HIA
Practicanții și evaluatorii HIA au constatat că multe dintre HIA ar putea fi îmbunătățite prin
abordări mai precise și mai amănunțite a impactului asupra echității (Harris -Roxas și colab.,
2004) și au căutat să remedieze acest lucru prin noi instrumente (Harris -Roxas și colab.,2011)
și îndrumări (Heller și colab.,2013) . Nu este disponibil un set de metrici clare pentru evaluarea
gradului în care un HIA a încorporat cu succes în echitatea, deși astfel de indicatori ar ghida
practicienii și evaluatorii HIA, precum și susținătorii echit ății, să promoveze luarea în
considerarea echității în practică.
Evalua rea critică a literatur ii și alte dovezi
Ponderea și sinteza dovezilor și luarea în considerare a impactului
asupra echității în acest context la momentul prezent (cum ar fi
natura impactului în raport cu probabilitatea de prod ucere a
impactului).
EVALU AREA
IMPACTULUI
Revizuirea de către colegi, experți / părțile interesate, după caz
Efectuați o declarație despre impactul potențial asupra politicii
privind echitatea
Recomandarea modificărilor bazate pe potențialul impact asupra
sănătătii identificat și legăturile cu sănătatea
RECOMANDĂR
I
Strategii pentru monitorizarea înțelegere și impactul
recomandărilor și sistemelor EFHIA pentru evaluarea rezultatelor
și EFHIA
MONITORIZAR
E ȘI EVALUARE

149 Grupul de Lucru pentru Echitate al SOPHIA a colaborat într -un proces de consens pentru a
dezvolta acest set de metrici privind procesele și rezultatele legate de promovarea echității
prin H IA.
Aceastămetrică furnizează mai multe detalii în Standardele de Practică HIA privind
încorporarea echității în practica HIA (North American HIA Practice Standards Working
Group, 2010)
Valorile au fost organizate în patru rezultate asociate cu echitatea:
1. Procesul HIA și produsele se concentrează pe echitate.
2. Procesul HIA crează capacitatea și abilitatea comunităților care se confruntă cu inegalități
în de a se implica în viitoarele HIA și în luarea deciziilor în general.
3. HIA a condus la o schimba re a puterii în beneficiul comunităților care se confruntă cu
inegalități.
4. HIA a contribuit la schimbările care au redus inechitățile și inechitățile în sănătate în
determinanții sociali și de mediu ai sănătății. Cele două rezultate finale pot fi obținu te din
realizarea cu succes a rezultatelor 1 și 2.
Unii autori58 transmit ipotezele teoretice conform cărora distribuția inegală a puterii, în toate
formele sale, este principala sursă de inechitate și că emanciparea comunității poate avea un
impact susținut asupra acestei distribuții a puterii. Abilitarea comunității abordează acești
factori sociali, politici, economici și de mediu care stau la baza inegalităților în materie de
sănătate și de sănătate. Emanciparea implică mai mult decât participarea comunită ților, ci mai
degrabă asumarea de către comunitate a proceselor, planificării și acțiunilor care încearcă să
schimbe factorii determinanți ai sănătății. Se presupune că oamenii sunt valorile, iar un rol al
practicianului HIA este de a facilita un proces HI A care conduce la emanciparea comunității.
Emanciparea comunităților ca o abordare a promovării echității are succes atunci când
acțiunile sunt susținute și coordonate pentru a realiza redistribuirea puterii. Realizarea HIA
având echitatea ca scop explicit poate emancipa comunitățile care se confruntă cu inegalități
și contribuie la reforma instituțională, la schimbarea sistemelor și la redistribuirea puterii în
procesul de luare a deciziilor .

6.2.3.1. Utilizarea instrumentelor pentru măsurarea echității î n HIA – metrici de
echitate HIA
Acest instrument poate fi utilizat într -o varietate de moduri, în funcție de obiectivele, timpul și
alte resurse ale utilizatorului. Pentru o evaluare completă și exactă a gradului în care HIA a
încorporat cu succes echitatea, va fi necesară o analiză aten tă a tuturor măsurătorilor și a
numeroaselor surse de date (inclusiv revizuirea documentelor și interviurile cu alte părți
interesate).
Exemple de alte metode care pot fi folosite pot include:
• Un practician HIA ar putea folosi întregul set de valori ca un exercițiu auto -reflexiv, printr -o
abordare mai scurtă, cu o analiză limitată sau a lua în considerare analiza surselor
suplimentare de date.

58http://grassrootspolicy.org/wp -content/uploads/2018/05/GPP_34FacesOfPower.pdf

150 • Practicanții HIA ar putea compara mai multe HIA -uri folosind un subset al metricilor pentru
a evalua modul î n care aceste HIA -uri au abordat aspecte specifice ale echității.
• Părțile interesate de HIA ar putea evalua o HIA împreună ca grup, utilizând metricile ca
întrebări de discuție.
• At the start of an HIA, practitioners could use the tool to aid in plann ing their approach to
addressing equity.
• Decidenții politici ar putea utiliza un subset de metrici ca repere în legislația referitoare la
HIA și HiAP.
Pentru fiecare metric, un practician sau un evaluator poate acorda un scor pentru HIA la o
scară defin ită, în care un scor mai mare indică o încorporare mai reușită aechității. O măsură
(Metrica 2.a) este măsurată pe o scară mai largă (de la 0 la 6, nu de la 0 la 2), reflectând
diversitatea modurilor în care părțile interesate pot fi angajate în mod semnif icativ în fiecare
etapă a HIA (Stakeholder Participation Working Group, 2011), care este parte integrantă a
realizării echității în practica HIA.
Acest sistem de notare poate fi utilizat pentru a compara HIA -urile (de exemplu, o HIA
completat anterior de c ătre un practician poate fi măsurată față de una mai recentă), cu scopul
de a îmbunătăți practica, deoarece se referă la echitate. Acesta poate fi, de asemenea, utilizat
pentru a identifica zonele de îmbunătățire a abordării unui practician sau pentru a pl anifica în
mod intenționat includerea echității în procesul și în rezultatele HIA. Scorul total al unui HIA
unic nu are nicio valoare pe cont propriu; scorurile sunt destinate doar pentru a fi utilizate în
sine.
Multe dintre acești metrici pot fi evaluați imediat după finalizarea unei HIA și luarea deciziilor
cu privire la această problemă, bazată pe HIA. Cu toate acestea, este probabil ca analiza
ultimelor valori să necesite timp suplimentar; de exemplu, schimbările de putere sau
reducerile inechităților p ot evolua de -a lungul timpului,. În plus, ultimul metric – îmbunătățirea
rezultatelor pentru sănătate ca rezultat al HIA – este aspirațională, având în vedere că multe
boli sunt multifactoriale și că legăturile dintre HIA, schimbarea politicilor și dintre rezultatele în
domeniul sănătății ar fi dificil de validat.
Recomandările practicienilor HIA pentru pentru promovarea echității ( Goff și colab., 2016):
• Construiți relații cu grupuri care lucrează la probleme care duc la inechități.
• Depuneți eforturi în încercreade a obține date dezagregate sau alocați timp și bani pentru a
vă colecta propriile date care vor include diferențe rasiale și socio -economice.
• Fiți umili și răspundeți pozitiv criticilor atunci când nu faceți o treabă destul de bună .
• Includeți cercetarea și cunoașterea pagubelor istorice care au rezultat din sistemele pe care
le-am creat colectiv.
• Nu vă fie frică să începeți conversația cu agențiile și factorii de decizie cu privire la modul în
care sistemele existente influențea ză echitatea.
• Construiți parteneriate cu persoane care sunt bune la strategie (organizatori comunitari,
avocați).

151 Bibliografie
• Aziz MIA, Radford J, McCabe J. The Finningley Airport HIA: a case study. In: Kemm
J, Parry J, Palmer S, eds. Health Impact Assessment. Oxford, England: Oxford
University Press; 2004:285 –297.
• Kemm J, Parry J. The development of HIA. In: Kemm J, Parry J, Palmer S, eds. Health
Impact Assessment. Oxford, England: Oxford University Press; 2004:15 –23.
• Cole BL, Wil helm M, Long PV, Fielding JE, Kominski G, Morgenstern HJ Prospects
for health impact assessment in the United States: new and improved environmental
impactassessment or something different? Health Polit Policy Law. 2004 Dec;
29(6):1153 -86
• United Nations Ec onomic Commission for Europe. Aarhus Convention. Convention on
Access to Information, Public Participation in Decision -Making and Access to Justice
in Environmental Matters. Aarhus, Denmark, 25 June
1998.: http://ec.europa.eu/environment/aarhus/index.htm
• 1Dietz T. What is a good decision? Criteria for environmental decision making. Hum
Ecology Rev . 2003; 10(1): 33 –39
http://www.academia.edu/2847331/What_is_a_good_decision_Criteria_for_environm
ental_decision_making
• Dreaves H, Pennington A, Scott -Samuel A (201 5) Urban Health Impact Assessment
methodology (UrHIA). Liverpool: IMPACT, University of Liverpool.
www.healthimpactassessment.co.uk
• Wright J, Parry J, Mathers J. Participation in health impact assessment: objectives,
methods and core values. Bull World Hea lth Organ . 2005; 83:58–63
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2623465/
• Parry J, Wright J. Community participation in health impact assessments: intuitively
appealing but practically difficult. Bull World Health Organ . 2003; 81:388
https://www.ncbi.n lm.nih.gov/pmc/articles/PMC2572470/pdf/12894318.pdf
• Wright J, Parry J, Mathers J. Participation in health impact assessment: objectives,
methods and core values. Bull World Health Organ . 2005; 83:58–63.
http://www.who.int/bulletin/volumes/83/1/58.pdf
• Parry J, Wright J. Community participation in health impact assessments: intuitively
appealing but practically difficult. Bull World Health Organ . 2003; 81:388. Available
at: http://www.who.int/bulletin/volumes/81/6/en/parry.pdf .
• Abelson J, Forrest PG, Eyles J, Smith P, Martin E, Gauvin FP. Deliberations about
deliberative methods: issues in the design and evaluation of public participation
processes. Soc Sci Med . 2003; 57:239–251
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12765705
• Parry J, Stevens A. Prospective health impact assessment: pitfalls, problems, and
possible ways forward. BMJ. 2001; 323:1177 –1182.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1121649/

152 • Mindell J, Ison E, Joffe M. A glossary for health impact assessment. J Epidemiol
Commun Heal th. 2003; 57:647–651
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1732576/
• Regeneration and Planning Task Group of the Health of Londoners Project. A Guide
to Health and Health Services for Town Planners in London. London, England: East
London and the City Health Authority; 2004
http://publichealthwell.ie/node/27078?source=relatedblock&content=resource&memb
er=6744&catalogue=none&collection=none&tokens_complete=true
• World Health Organization Regional Office for Europe Health Impact Assessment:
Main Concepts a nd Suggested Approach. Brussels, Belgium: European Centre for
Health Policy,; 1999. Gothenburg Consensus Paper.
http://www.impactsante.ch/pdf/HIA_Gothenburg_consensus_paper_1999
• Scott -Samuel A, Birley M, Ardern K. The Merseyside Guidelines for Health Impac t
Assessment. 2nd ed. Liverpool, England: Internațional Health Impact Assessment
Consortium; 2001
http://www.precaution.org/lib/06/mersey_hia_guide_2nd_edn.010601.pdf
• Malizia EE. City and regional planning: a primer for public health officials. Am J Health
Promot . 2005; 19(5 suppl): 1 –
13https://pdfs.semanticscholar.org/0668/4a9b01e65043b1e305ee98f9f76534c5c889
.pdf
• Université Laval, Faculté de médecine. Health Impact Assessment online training
module.
http://evaluationeducation.ca/wp –
content/uploads/20 18/07/Inventory_Full_Canadian_Graduate_Evaluation_Education
_July -2018.pdf
• Mindell J, Boltong A. Supporting health impact assessment in practice. Public Health .
2005; 119:246–252. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15733683
• Mindell J, Boaz A, Joffe M, Curti s S, Birley M. Enhancing the evidence base for health
impact assessment. J Epidemiol Commun Health . 2004; 58:546–551. Available
at: http://jech.bmjjournals.com/cgi/reprint/58/7/546.pdf .
• Cole BL, Shimkhada R, Fielding JE, Kominski G, Morgenstern H. Methodolo gies for
realizing the potential of health impact assessment. Am J Prev Med . 2005; 28:382–389
https://pdfs.semanticscholar.org/6ce2/89920de1b95373cbdf72a57ca561ea362a80.p
df
• Parry JM, Kemm J. Criteria for use in the evaluation of health impact
assessments. Public Health . 2005; 119:1122 –1129
https://pdfs.semanticscholar.org/6f93/fe2ed84aa077cfbde5457ba21be5cd5db5af.pdf
• Lehto, J. & Ritsatakis, A. (1999). Gothenburg consensus paper: Health Impact
Assessment Main concepts and suggested approach . Brussels: European Centre for
Health Policy, World Health
• Organisation Regional Office for Europe

153 • 1Barnes, R. Cooke, A. Ellis D. Gee, N. & James, S. (2001). Health Impact Assessment
of Regeneration Programmes Part 3: Toolkit for rapid HIA . London Borough of
Hammersm ith and Fulham.
https://www.healthyurbandevelopment.nhs.uk/wp -content/uploads/2013/12/HUDU –
Rapid -HIA-Tool-Jan-2013 -Final.pdf
• Mahoney M., Simpson S., Harris E., Aldrich R., Stewart Williams J. (2004) Equity
Focused Health Impact Assessment Framework , the Au stralasian Collaboration for
Health Equity Impact Assessment (ACHEIA).
• Harris -Roxas B, Simpson S, and Harris E. (2004). Equity Focused Health Impact
Assessment: A literature review. Sydney: CHETRE on behalf of the Australasian
Collaboration for Health Equi ty Impact Assessment.:
http://www.healthimpactproject.org/resources/document/Harris –
Roxas_B_2004_Equity_Focused_HIA.pdf
• Harris -Roxas, BF, Harris PJ, and Kemp LA. (2011). A rapid equity focused health
impact assessment of a policy implementation plan: An Au stralian case study and
impact evaluation. Int J Equity Health. 10:6
https://equityhealthj.biomedcentral.com/track/pdf/10.1186/1475 -9276 -10-6
• Heller J, Malekafzali S, Todman L, and Wier M. (2013). Promoting Equity Through the
Practice of Health Impact Asse ssment.
https://www.naccho.org/uploads/downloadable -resources/Programs/Community –
Health/HIA -Promoting -Equity.pdf
• North American HIA Practice Standards Working Group (Bhatia R, Branscomb J,
Farhang L, Lee M, Orenstein M, Richardson M). Minimum Elements and Practice
Standards for Health Impact Assessment, Version 2. North American HIA Practice
Standards Working Group. Oakland, CA: November 2010
• Stakeholder Participation Working Group of the 2010 HIA in the Americas Workshop.
(2011). Best Practices for Stakeho lder Participation in Health Impact Assessment.
Oakland, CA. Available at:
http://www.healthimpactproject.org/resources/document/Guide -for-Stakeholder –
Participation.pdf .
• Goff G, Givens M, Heller J, Yuen T, Bourcier E, Gould S. (2016) Promoting Equity
throug h Health Impact Assessment:Evaluating Three Case Studies Using the Equity
Metrics Human Impact Partners and the SOPHIA Equity Working Group

154 Capitolul VII. Contextul din Romania

7.1. Strategii și politici care contin elemente de H IA si domeniile in care sunt
integrate
Întrucât strategia HIA a fost colateral menționată în Programul de guvernare (2017 -2020)59,
în politicile generale de sănătate, obiectivul revizuirii a fost să furnizeze un model executiv
pentru punerea în aplicare a HIA în mod eficient la nivel național în România.
Instrumentul cheie de planificare pe termen mediu în sectorul sănătății este Strategia
Națională în Domeniul Sănătății (Ministerul Sănătății, 2014) care se axează pe: sănătatea
publică, serviciile de sănătate și măsurile la nivelul întregului sistem, stabilind obiective -cheie
pentru fiecare. Punerea în aplicare a strategiei este una dintre condițiile de accesare a noilor
finanțări UE. În prezent se depun eforturi pentru a face strate gia operațională, inclusiv prin
elaborarea unor planuri specifice pentru prioritățile de prevenire (European Commission,
2017) . Un cadru de monitorizare va facilita implementarea (Ministerul Sănătății, 2016)
Dincolo de activitatea de cercetare recunoscută formal, la nivelul sistemului de sănătate există
nevoi multiple de evaluare a stării de sănătate, a riscurilor pentru sănătate (prevalență,
tendințe), a eficacității și eficienței intervențiilor în domeniul sănătății (de exemplu a
programelor naționale de sănătate), cât și a serviciilor de sănătate (consum necesar, consum
realizat, calitate, impact asupra stării de sănătate etc) (Ministerul Sănătății, 2014) .
Strategia de Sănătate 2020 si Obiectivele de Dezvoltare Durabila furnizeaza o baza solida
pentru int reprinderea de activitati intersectoriale, in vederea abordarii unor astfel de factori
determinanti, acordand o atentie deosebita inegalitatilor in materie de sănătate , bunastarii si
calitatii vietii, precum si durabilitatii pe termen lung. O viziune de an samblu asupra sanatatii
si factorilor determinanti ai acesteia este, prin urmare, esentiala. Este, de asemenea, necesar
sa se implementeze abordari si metode de analiza a efectelor complexe asupra sanatatii si a
impactului in domeniul mediului, precum si p entru a oferi consiliere politica realista, bazata pe
dovezi, guvernelor si agentiilor executive.
7.2. Evaluarea impactului asupra mediului
România utilizează analiza impactului de reglementare (RIA) asupra tuturor proiectelor
legislative care urmează să fie aprobate de Guvern. RIA ia în considerare impacturile
potențiale sau reale (atât pozitive cât și negative) ale unei măsuri cu caracter normativ în
termenii celor trei piloni ai dezvoltării durabile, și anume economic, social și de mediu (ANAF,
1990) . Deși RIA acoperă în principiu și impactul asupra mediului, în practică, se pare că
aceste impacturi sunt de obicei prezentate doar calitativ și nu în profunzime și nu există un
control al calității (UNECE, 2012) .
România a aliniat pe deplin evaluarea strategică de mediu pentru planuri și programe (SEA)
și evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte (EIA). În Uniunea Europeană,

59 Prevede c onstituirea unui Grup Interministerial care va cuprinde specialiști care să evalueze impactul asupra
sănătății cetățenilor și asupra s ănătății publice a politicilor din alte domenii: educație, mediu, economie,
transporturi, etc, în vederea instituirii principiului „Sănătatea populației în toate politicile”.

155 evaluările impactului asupra mediului întemeiate pe o directivă a Consiliului Eu ropean60 care
acoperă autostrăzile, liniile de tren, aeroporturile, uzinele industriale, instalațiile de depozitare
a deșeurilor și multe alte proiecte de dezvoltare. Transpunerea directivei EIA revizuite
reprezenta o oportunitate de a raționaliza cadrul de reglementare privind evaluările de mediu
și de a spori calitatea evaluărilor de impact efectuate.
Evaluarea impactului asupra mediului este un concept pe care România l -a asimilat și l -a
dezvoltat încă din anii `90 odată cu publicarea Legii nr. 137/1995 p rivind protecția mediului.
În baza acestei legi s -a dezvoltat legislație subsecventă în anii 1996 și 1997 care a permis
structurilor de protecție a mediului înființate cam în aceeași perioadă să solicite evaluarea
impactului asupra mediului pentru reglemen tarea activităților noi. Evaluarea impactului asupra
mediului se aplică acelor proiecte publice și private care pot avea efecte semnificative asupra
mediului.
Transpunerea directivelor europene în legislația națională a statelor membre reprezintă o
obliga ție pe care România a îndeplinit -o și cu privire la Directiva 85/337/EEC privind evaluarea
efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (denumita Directiva EIA).
Modificările ulterioare ale acestei directive au condus de fiecare dată la m odificarea legislației
naționale de transpunere și de implementare.
În anul 2009 Guvernul României a emis Hotărârea nr. 445/2009 privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice și private asupra mediului, pentru a transpune prevederile Directivei
Consiliului 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice
si private asupra mediului, modificată și completată prin Directiva Consiliului 97/11/CE din 3
martie 1997 și Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European și a C onsiliului din 26 mai
2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind
mediul și de modificare a directivelor Consiliului 85/337/CEE și 96/61/CE în ceea ce privește
participarea publicului și accesul la justiț ie.
Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului a fost modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2012
pentru a pune de acord legislația României cu noile prevederi ale Directivei 2009/31/EC
privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, care adăugă pe lista proiectelor supuse
evaluării impactului asupra mediului și proiectele referitoare la transportul, capturarea și
stocarea CO2.
Având în vedere că Directiva 85/337 /CEE a fost modificată de mai multe ori și în mod
substantial, s -a hotărât la nivelul UE, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice
directiva menționată. Astfel, în 2011, a apărut varianta codificată a directivei – Directiva
2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011, care a
armonizat principiile evaluării impactului proiectelor asupra mediului prin introducerea de
cerințe minime, în ceea ce privește tipul de proiecte evaluate, principalele obligații ale
inițiatorilor proiectelor, conținutul evaluării și participarea autorităților competente și a
publicului. Varianta codificată, respectiv Directiva 2011/92/UE, reprezintă versiunea
unită/consolidată a tuturor modificărilor introduse prin Directivele 97/11/CE ș i 2003/35/CE a
căror transpunere a fost asigurată prin H.G. nr. 445/2009.

60 DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor pr oiecte publice ș i private
asupra mediului (85/337/CEE). Official J. of the Europ. Communities No. L 175140, 5 July 1985

156 Cu toate acestea, ulterior, au fost necesare alte modificări ale Directivei EIA pentru a se
asigura îmbunătățirea protecției mediului, utilizarea eficientă și durabilă a resurselor,
protejarea biodiversității, combaterea schimbărilor climatice și a riscurilor de accidente sau
catastrofe, creșterea eficienței resurselor și sprijinirea unei creșteri durabile în Uniunea
Europeană. Toate acestea sunt elemente importante în procesul de eva luare și în cel
decizional. Astfel, în anul 2014, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au
adoptat Directiva 2014/52/UE din 16 aprilie 2014, de modificare a Directivei 2011/92/UE
privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 124 din 25 aprilie 2014. Ca urmare, Directiva
2014/52/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului a
devenit noua Directivă EIA.
Acestă nouă modificare impusă prin Directiva 2014/52/UE asigură următoarele:
• consolidează calitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului;
• aliniază procedura respectivă la principiile reglementării inteligente și
• îmbunătățește coerența cu alte dispoziții juridice din dreptul Uniunii și cu alte politici ale
Uniunii, precum și cu strategiile și politicile elaborate de statele membre în domenii de
competență națională
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) constă în:
• parcurgerea etapelor ce au ca obiect stabilirea necesității supunerii unui proiect
evaluării impactului asupra mediului;
• evaluarea impactului asupra mediului;
• consultarea publicului și a autorităților publice cu responsabilități în domeniul protecției
medi ului;
• luarea în considerare a raportului evaluării impactului asupra mediului și a rezultatelor
acestor consultări în procesul decizional;
• luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu;
• asigurarea informării asupra deciziei luate.
• acordul de m ediu își păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a
proiectului.
În cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii acordului de mediu sau se
modifică condițiile care au stat la baza emiterii, autoritatea competentă d ecide, după caz, pe
baza notificării titularului, menținerea acordului de mediu sau necesitatea revizuirii acestuia,
informând titularul cu privire la această decizie.
Până la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă, este interzisă realizare a
proiectului care ar rezulta în urma modificărilor care fac obiectul notificării.
Procedura de reglementare și competențele de emitere a acordului de mediu sunt prevăzute
în HG nr. 445/2009 și OM nr. 135/2010.
Etapele procedurale ce trebuie parcurse în v ederea evaluării adecvate sunt stabilite conform
OM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a
efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar.

157 Autoritatea publi ca pentru protectia mediului face o localizare a amplasamentului in planul de
urbanism corespunzator pentru a verifica pozitia acestuia fata de: reteaua ecologica Natura
2000, arii protejate sau zone tampon, monumente ale naturii sau arheologice, zone cu r estrictii
de construit.
In functie de aceasta analiza pot apare mai multe situatii:
▪ Amplasarea proiectului pe un sit aflat in reteaua Natura 2000 indica un potential impact
semnificativ
▪ Daca pozitia proiectului in raport cu celelalte obiective mentionate indica necesitatea
aplicarii unor prevederi legale specifice, proiectul va fi identi ficat ca avand impact redus.
▪ Atunci cand nu apare nici -una din cele doua situatii anterioare, proiectul este identificat ca
avand impact nesemnificativ
Etapele din procedura de reglementare se desfășoară conform Ordinului nr. 863/2002 privind
aprobarea ghi durilor metodologice aplicabile etapelor procedurii -cadru de evaluare a
impactului asupra mediului. În cazul în care proiectele supuse evaluării impactului asupra
mediului au impact transfrontier se aplică prevederile Convenției Espoo ratificată prin Legea
nr. 22/2001 pentru ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în
context transfrontieră adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 și procedura de reglementare
se desfășoară conform prevederilor Ordinului nr. 864/ 2002 pentru aprobare a Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră și de participare a publicului la
luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră.
7.3. Evaluarea impactului asupra sănătății
Ministerul Sănătății asigură finanta rea și derularea, prin structurile sale, a unui program
național care are ca și obiectiv principal protejarea sănătății publice prin prevenirea
îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viață și muncă. Acesta asigură
indeplinirea obligatiilo r ce revin structurilor MS de implementare a regulamentelor și
directivelor, privind supravgherea și managementul riscurilor in relatie cu: apa potabila,
calitatea apei de imbaiere, calitatea aerului inconjurator, gestionarea deseurilor care rezulta
din ac tivitatea medicala, produsele biocide, produsele pentru protectia plantelor. Evaluarea
impactului asupra sănătății comunităților și populației în relație cu programe, strategii și politici
de sănătate ale tuturor sectoarelor de activitate cu impact asupra d eterminanților stării de
sănătate a populației reprezintă o modalitate de implementare a principiilor de sănătate
publică61.
7.4. Structuri responsabile și atribuții; niveluri de autoritate/decizie
Informațiile privind sănătatea trebuie sa includa date privind starea de sănătate a populației
și mortalitatea în timp, cauzarea problemelor de sănătate, asocierile dintre rezultatele în
materie de sănătate și factorii de risc sau de protecție și eficacitatea intervențiilor din domeniul
sănătății publice. Cu t oate acestea, disponibilitatea informațiilor privind sănătatea nu conduce,
în mod inerent, la o utilizare sporită în procesul politic de luare a deciziilor. Diverse instrumente
și mecanisme pot contribui la sporirea utilizării informațiilor privind sănătat ea în dezvoltarea
politicilor, făcând factorii de decizie să aprecieze, să înțeleagă și să includă informațiile privind
sănătatea în deciziile politice .

61Legea Sănătății.Titlul I Sanatatea public. Cap 2 Principii si domenii de interventie ale sanatatii publice. Art. 8
lit.d). M.Of. nr. 372/28 apr. 2006

158 La nivel interministerial funcționează Consiliul permanent pentru afaceri sociale, sănătate și
protecț ia consumatorului, care subsumează comisii și grupuri de lucru pe diverse teme cu
impact asupra sănătății. Atât Consiliul, cât și subcomisiile au numai rol consultativ.
Ministerul Sănătății (MS), care lucrează prin Institutul Național de Sănătate Publică ( INSP) și
direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București (DSP), monitorizează
impactul factorilor de mediu asupra sănătății umane. Monitorizează calitatea apei potabile, a
apei utilizate de producător în produsele alimentare și calitate a apei îmbuteliate. MS
urmărește dezvoltarea sistemului de sănătate publică la nivel național, regional și local pentru
supravegherea și controlul eficient al bolilor transmisibile și netransmisibile și evaluarea
impactului factorilor de mediu asupra sănăt ății umane62.
7.5. Rezultatele cercetării calitative
Deși abordarea sănătății în toate politicile și evaluarea impactului asupra sănătății sunt
menționate ca obiective în documente strategice63 importante, preocuparea pentru
transpunerea acestora în practică , prin metodologii care să dovedească angajamentul
factorilor de decizie de a proteja sănătatea populației și a asigura echitatea în toate domeniile
și deciziile cu impact asupra determinanților sănătății, este aproape inexistentă. Așa cum se
întâmplă și î n alte domenii cu conceptele impuse, HiAP și HIA par să fie menționate în
documentele de politici publice strict formal, fără intenția de a fi aplicate într -un viitor apropiat.
7.5.1. Metodologie
Pentru a explora opiniile stakeholderilor implicați în struc turi și la niveluri diverse din sănătate
față de aplicarea HiAP și HIA în diverse domenii cu impact asupra sănătății, am folosit
interviurile semistructurate. În perioada septembrie – octombrie 2018 au fost făcute 20 de
interviuri față în față sau prin sky pe cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale,
asociațiilor de pacienți, mediului academic și autorităților publice.
Durata medie a fiecărui interviu a fost de 45 de minute. Întrebările au fost grupate pe două
teme majore: 1. conceptul de sănătate în toate politicile – HiAP, unde am urmărit contextul –
opinia despre particularitățile acestei abordări, factori favorizanți și bariere în aplicarea
conceptului în România, actorii cheie și structurile necesare și 2. evaluarea impactului asupra
sănătății – HIA ca instrument de aplicare a HiAP, unde am urmărit contextul actual, factorii
implicați și niveluri de decizie. Înainte de a trece la întrebările legate de HiAP, respective HIA,
operatorul a dat definițiile de lucru ale celor două concepte, p entru a fi siguri că persoanele
intervievate înțeleg temele de discuție.
S-a lucrat cu următoarele definiții:
Sănătatea în toate politicile (HIAP) este o abordare intersectorială a politicilor publice care ia
în considerare în mod sistematic implicațiile d eciziilor asupra sănătății în scopul evitării
efectelor negative ale acestora asupra sănătății și accesului echitabil la sănătate în rândul
populației.

62United Nations Economic Commission for Europe (2012). Environmental Performance Reviews Series No. 37 –
Romania .Second Review . ECE/CEP/166
63 Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 și Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a Rom âniei.
Orizonturi 2013 – 2020 – 2030

159 Evaluarea impactului asupra sănătății (HIA) este o procedură de analiză anticipată a efectelor
posibile asupra sănătății a unei decizii legate de un proiect, program sau politică, cu o
metodologie bine stabilită.
Interviurile au fost înregistrate acolo unde a existat acordul persoanei intervievate. În celelalte
situații, pe baza însemnărilor din timpul discu ției a fost făcut un rezumat. Înregistrările și notele
pentru analiză au fost anonimizate, pentru a păstra confidențialitatea datelor persoanelor
intervievate.
7.5.2. Analiza datelor
Deși cele două concepte, HiAP și HIA sunt legate, cel de -al doilea fiind un instrument de
aplicare a sănătății în toate politicile, în această secțiune ele vor fi analizate separat.
7.5.2.1. Sănătatea în toate politicile – HiAP
Contextul pentru aplicarea sănătății în toate politicile în România
Deși definiția HiAP a fost menționată la începutul interviurilor pentru a evita nelămuririle, din
analiza răspunsurilor primite reiese că termenul este neclar pentru o parte dintre persoanele
intervievate, indiferent de structura din care fac parte (autoritate publică, societate civ ilă).
Oportunitatea aplicării HiAP în România este o chestiune privită diferit de persoanele
intervievate:
“Concepte de genul asta elaborate de catre institutii internațional e vizeaza intreaga
comunitate internațional a. Doar c a situația nu este egală în râ ndul comunității internațional e.
În cazul nostru, cu toate că sună bine și este de dorit, ea este puțin aplicată. Cu alte cuvinte,
nu am ajuns încă în stadiul respectiv. Întâi ar trebui să ne implicăm în elaborarea politcilor în
domeniul sănătății și pe ur mă să ne gândim cum mai multe politici care se fac în educație ar
trebui să țină cont și de sănătate.”
Interviu expert, mediul academic.
“Este prevăzută în legislație, de ce nu? (…) Doar că fără o masă critică de specialiști în
sănătate publică care să vi nă cu competența și autoritatea specializării, HiAP nu se face. ”
Interviu expert, instituție publică centrală
“Există baza legală pentru a începe să se facă. Acest lucru s -a făcut în alte țări și trebuie să
se facă și în România. Problema nu este că nu se poate face, nici că nu e oportun, ci că
trebuie să se coaguleze oamenii. Deci trebuie să fie un grup de inițiativă care să miște lucrurile.
Nu știu câte strategii au în obiective HiAP. Nu știu dacă nu cumva Strategia de Sănătate
Publică are acest obiectiv . Deci trebuie să fie cineva care să se ocupe și să aloce resurse
umane în principal și resurse de timp pentru că altfel sunt întrunite condițiile.”
Interviu expert, instituție publică
Caracteristica principală a HiAP, subliniată de aproape toate persoanel e intervievate, este
intersectorialitatea abordării, care necesită colaborare între instituții și stucturi din domenii
diferite, inclusiv consultări între societatea civilă și ministere. Numai că această colaborare
interinstituțională nu există în România.

160 „Dacă vorbim despre sănătatea prin prevenție, este un tip de abordare special, în care este
necesară colaborarea între o paleta largă de instituții, ceea ce -i foarte greu de făcut în
România. ”
Interviu expert, ONG.
„(…) problema este că noi nu reușim să convingem autoritățile să capete această deprindere
de a se consulta cu toți cei interesați, inclusiv în domeniul sănătății. Ori în condițiile în care noi
nu facem treaba asta, să încercăm să dezvoltăm abordarea sănătății în toate domeniile e bin e,
dar s -ar putea să fie un pic prematur.”
Interviu expert, mediul academic.
„Colaborarea între ministere este foarte greoaie. În general la întâlniri vin oameni din Ministerul
Sănătății și Educației, foarte rar din Ministerul Muncii și niciodată din Minis terul Finanțelor. ”
Interviu expert, instituție publică
„(…) noi nu avem cutuma lucrului împreună. ”
Interviu expert, instituție publică centrală
Din punctul de vedere al persoanelor intervievate, au fost identificate trei soluții la dificultățile
de colabo rare actuale: a) reglementarea colaborării interministeriale prin hotărâre de guvern,
ceea ce înseamnă obligarea tuturor instituțiilor interesate într -o anumită problemă să participe
la întâlniri/cosultări și să raporteze pe baza rezultatelor, b) stabilire a obligativității consultărilor
cu diverși actori, inclusiv cu reprezentanți ai societății civile, c) dezvoltarea societății civile și
profesionalizarea abordării problemelor și politicilor de sănătate de către aceasta.
Temele de interes pentru persoanele intervievate, care sunt pe agenda publică și se pretează
unei abordări de tip HiAP, sunt diverse: violența domestică, educația tinerelor mame,
înființarea unei structuri pentru protecția pacientului, consumul de alcool, tutun etc. și
corespund domeniului d e activitate al instituției/organizației sau experienței persoanei
intervievate.
„Alcoolul, tutunul, nutriția, activitatea fizică, toți factorii comportamentali au nevoie de abordare
intersectorială, de aceea încercăm să facem planuri de acțiune și strategii. ”
Interviu expert, instituție publică centrală
„Accesul la servicii de sănătate pentru femei, educația parentală în contextual relației mama –
copil, alimentația, urmărirea unui stil de viață sănătos, diminuarea și combaterea consumului
de alcool ș i tutun și sănătatea copilului. ”
Interviu expert, ONG
În general aceste teme trebuie abordate, în opinia persoanelor intervievate, la nivel central.
Descentralizarea nu funcționează neapărat în beneficiul populației atunci când este vorba de
județe slab d ezvoltate, în care lipsesc oportunitățile economice și sociale. Sunt însă și situații
în care abordarea locală este mai potrivită. Un exemplu ar fi elaborarea de ghiduri de orientare
pentru autoritățile locale, pe baza evaluării nevoilor din comunitate, ca re să le ajute pe acestea

161 să aleagă cele mai potrivite abordări pentru o problemă specifică comunității pe care o
reprezintă.
„În primul rând trebuie inventariate problemele de sănătate (…) care diferă în funcție de
context (…). (…) trebuie să admitem că sunt probleme specifice care necesită soluții specifice.
Cred că elaborarea unor ghiduri pentru autoritățile locale ar fi foarte utile pentru a -i orienta pe
aceștia în activitatea lor. De exemplu, am un număr mare de nașteri la adolescente. Ce trebuie
făcut pentru asta? (…) Autorităților locale trebuie să li se dea instrumente punctuale pentru
intervenții. ”
Interviu expert, ONG
Părțile interesate în proces
În opinia persoanelor intervievate, principalele părți interesate în proces sunt instituțiile publice
centrale (ministerele), experții care lucrează pe respectiva temă (inclusiv la nivel local),
ONGurile, agenții economici și, eventual, mediul academic. Populația a fost amintită doar în
calitate de beneficiar final, nu de participant la proces. Agenții ec onomici nu sunt în general
văzuți ca parteneri de discuție pe teme de sănătate, desi sunt percepuți ca fiind importanți din
perspectiva impactului economic al problemelor medicale. O parte dintre cei intervievați au
accentuat importanța profesionalizării O NGurilor și nevoia ca acestea să devină credibile, să
aibă expertiză tehnică în probleme de sănătate și analiză de politici pentru a câștiga
încrederea ministerelor.
Structuri posibile pentru implementarea HiAP
În opinia experților intervievați, există deja structuri care ar putea fi adaptate și folosite pentru
aplicarea HiAP. De exemplu, în cadrul Consiliului interministerial pentru afaceri sociale,
sănătate, protecția consumatorului, înființat prin Hotărârea de Guvern nr. 750/2005 privind
constituirea consiliilor interministeriale permanente, funcționează mai multe comisii pe
probleme cu impact asupra sănătății. În plus, sunt structurile prevăzute de Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, care ar putea fi folosite pentru analiza soluțiilor
intersectoriale ale problemelor cu impact asupra sănătății publice. Referitor la aceste structuri
însă, părerile sunt împărțite, deoarece rolul lor este consultativ și nu decizional. În plus,
fluctuațiile de p ersonal datorate numirilor pe criterii politice afectează construirea expertizei în
cadrul unor astfel de structuri și credibilitatea membrilor.
”Totusi, in cazul unor decizii politice majore care trebuie să se bazeze pe studii de impact,
cum au fost cele din ultima vreme cu creșterea salariilor, pensiilor etc. nu se poate sa nu vină
nimeni care să spună că nu sunt fezabile, nu se poate să nu gândești ce efecte vor avea
asupra viitorului sau asupra unor domenii. Comitetele interministeriale ar avea rolul să facă o
evaluare pe orizontală, deci să spună ce efecte ar avea deciziile politice luate pe verticală, dar
având în vedere lucrurile grosiere care s -au întâmplat, am rezerve că aceste comitete au ceva
de spus în această problemă. ”
Interviu expert, mediu a cademic
”Ispita este mare să spui că ne -ar trebui o structură. (…) Structurile existente ar putea să -și
schimbe un pic abordarea pentru a integra conceptul asta. S -ar putea să nu funcționeze pentru
că inerția structurilor instituționale în România este foa rte mare, iar rata de decapitare a

162 ministrilor este foarte mare. (…) Poate în cadrul fiecărui minister să existe câte un expert pe
așa ceva sau o instituție/comisie specializată la care să vină instituțiile care nu -și permit un
expert intern – un fel de re sursă comună. ”
Interviu expert, ONG
”Atât Legea 95/2006 cât și cea de funcționare a Ministerului Sănătății prevăd care sunt
structurile ce se pot înființa pentru a gestiona probleme intersectoriale. În Legea 95 sunt
prevăzute grupuri de lucru, sunt prevăzute comisii și subcomisii ale Ministerului Sănătății. ”
Interviu expert, instituție publică
Opiniile persoanelor intervievate referitoare la cine ar trebui să coordoneze o astfel de
structură pentru aplicarea HiAP au fost diverse: Ministerul Sănătăți i, Cabinetul primului
ministru, Președinția, secretariatul general al Guvernului.
7.5.2.2. Evaluarea de impact asupra sănătății – HIA
Această secțiune a interviului a inclus întrebări mai tehnice decât prima parte, prin urmare rata
nonrăspunsurilor a fost mai mare.
Descentralizarea HIA
Întrebările referitoare la posibilitatea descentralizării evaluărilor de impact pe obiective de la
nivelul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), care le face în prezent, la nivelul
Direcțiilor de Sănătate Public ă (DSP) județene au generat răspunsuri variate. Persoanele
intervievate sunt de acord că este nevoie de oameni pregătiți să facă acest lucru, și de o
structură care să răspundă de evaluările de impact asupra sănătății.
“În primul rând trebuie să fie cinev a care le face, aceștia sunt experții, și o structură care ar
trebui să răspundă de aceste evaluări. La nivel teoretic analizele de impact trebuie făcute de
niște oameni pregătiți în domeniul asta. Deci, dacă ele ar trebui făcute permanent, s -ar justifica
pregătirea unor oameni care să se ocupe de chestia asta. Din punctul ăsta de vedere, cred
că ar fi utilă existența unui department în cadrul unei instituții care să se ocupe de asta. Și
aceștia ar trebui să colaboreze cu experți pentru a adapta evaluarea la contextul specific. Eu
i-aș ajuta să obțină și să interpreteze datele pe domeniul meu, deci fiecare pe domeniul lui.”
Interviu expert, institu ție publică
În același timp sunt experți care au suspiciuni în privința capacității angajaților din DSPuri
(care sunt foarte puțini, uneori 1 – 2 oameni) de a realiza HIA, datorită faptului că specialiștii
în sănătate publică sunt din ce în ce mai puțini, iar cei care sunt, au rămas ancorați în
cunoștințe și metode învechite. Numai în condițiile în care acestora le va fi furnizată o
metodologie clară (care nu trebuie reinventată, ci adaptată la condițiile României), training și
suport pe perioada de acomodare din partea INSP, mutarea HIA pe obiective în
responsabilitatea DSP ar putea funcționa. De altfel, INSP are î n plan o procedură de
înregistrare a evaluatorilor independenți ai impactului asupra sănătății pe obiective, pe baza
unor criterii care să certifice experiența și expertiza furnizorului.
“Acum există o singură evaluare de impact, fără metodologie. Evalua re de impact a
funcționarii obiectivelor, cel mai de jos nivel, nu cel de formulare a politicilor și strategiilor. Pe
RIA (regulatory impact assessment) a existat un proiect, al cărui beneficiar a fost SGG și pe

163 care s -a elaborat și un ghid. Acolo nu se ma i întâmplă nimic pentru că nu este instituționalizată.
Cea cu funcționarea obiectivelor este instituționalizată. Nu există o metodologie clară pe baza
căreia se face evaluarea. (…) Metodologia de evaluare a obiectivelor este cel mai urgent de
reglementat. Este ca la mediu. În oglindă. (…) Unele evaluări trebuie descentralizate la nivel
local, cum sunt chestiunile de proprietăți.”
Interviu expert, institu ție publică centrală
“DSPurile nu au resurse și nu au nici dorința să -și asume responsabilitatea pentru evaluările
de mediu. Funcționarii din DSPuri nu vor să muncească în plus, nu știu să facă, se tem că vor
fi expuși ca incompetenți și că -și pierd postul. Și colaborarea intre structurile teritoriale și
centrale ale aceleiași instit uții este problematică.”
Interviu expert, ONG
Colectarea datelor
Referitor la nevoia de date suplimentare în general pe sănătate și în particular pentru
evaluarea de impact asupra sănătății, opinia împărtășită de mai mulți experți intervievați a fost
aceea că este nevoie de un sistem centralizat de colectare a datelor pe perioade îndelungate
(efectele asupra sănătății pot apărea după perioade foarte lungi de timp), care să elimine
obstacolele actuale legate de comunicarea datelor între instituții din d omenii diferite (ex. între
mediu și sănătate). În acest sens, metodologia HIA la care s -a făcut referire mai sus oferă
inclusiv informații despre tipul de date necesare analizei de impact pentru diverse categorii de
obiective.
“ (…) avem nevoie de date de monitorizare de mediu pentru obiectivele mari. Sunt situații în
care efectele apar după 20 de ani. În unele situații în care evaluările nu s -au mai făcut până
acum, putem lua și modele din alte țări și le putem aplica. Celelalte instituții nu sunt dispuse
să ofere date, cooperarea este dificilă. Datele sunt acolo, trebuie doar să le ceri. (…) Trebuie
să te gândești care sunt indicatorii de sănătate specifici evenimentului la care te raportezi.”
Interviu expert, instituție publică centrală
“ În toate țările sunt instituții care fac aceste numărători, instrumente statistice. Datele despre
sănătate ar trebui adunate în mod sistematic de o singură instituție. Ar trebui să fie
longitudinale, pe o perioadă mai mare de timp, astfel încât să surprindă evoluțiile în timp și să
fie comparabile. (…) ar trebui să fie o instituție nu neapărat cu profil de sănătate, ci de
statistică. La noi e un mare haos. Cand se schimbă instituțiile, dispar toate datele. Dacă nu
lucrăm sistematizat și nu adunăm date reale – poți să vezi cu alimentația, cu consumurile etc.
– pe care ar trebui să le avem pentru sănătate publică. “
Interviu expert, instituție publică
7.5.3. Concluzii
Analiza interviurilor ne oferă o imagine tentativă asupra opiniei experților din structuri diferite
(instituții publice centrale și locale, ONGuri, mediul academic) și cu experiențe profesionale
atât pe nivelul decisional cât și pe cel operational, asupra aplicabilității conceptului de sănătate
în toate politicile în contextul actual din România și a fluidizării evaluărilor de impact pentru
obiective, singurul tip de evaluare a impactului asupra sănătății reglementat în prezent.

164 Cercetarea este utilă pentr u că evidențiază potențialele dificultăți și obstacole (mai puțin
factorii favorizanți) în aplicarea conceptului HiAP din optica acestor experți, precum și posibilii
susținători ai demersului. În ciuda reținerilor legate de aplicarea unor prevederi legale în
vigoare și funcționalitatea unor structuri deja existente, majoritatea persoanelor intervievate
au considerat că, devreme ce HiAP este prevăzută în două strategii importante – cea de
sănătate și cea de dezvoltare durabilă – efortul de a introduce HiAP c a abordare la nivel
decizional merită început, folosind structurile interministeriale deja existente. Problema este
însă că aceste structuri nu au capacitate decizională (au doar rol consultativ) și în acest caz
și în condițiile existenței expertizei tehni ce a membrilor în domeniul sănătății publice,
introducerea analizei sistematice a impactului proiectelor de politici/planuri/strategii și, mai
departe, a proiectelor/propunerilor de acte normative poate rămâne un ideal.
Referitor la descentralizarea aplic ării HIA pe obiective de la nivelul INSP la DSPuri, temerile
majore ale experților intervievați sunt legate de subdimensionarea personalului DSPurilor
județene, de lipsa de experiență a acestuia și de frica de asumare a responsabilității. În
condițiile în care aceste aspecte sunt remediate și un cadru și metodologie clare de evaluare
sunt furnizate, atunci procesul poate începe. Elaborarea metodologiei de HIA pe obiective
este prioritară, în condițiile în care aceasta din urmă este reglementată, de ci trebu ie să se
facă, dar nu există instrucțiuni despre cum se face.

165 Bibliografie
Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANAF). Ghid de evaluare a impactului
reglementării. Implementarea Reformei Serviciului Public în România.
EuropeAid/12 1990/D/SV/RO
European Commision. State of Health in the EU Romania Country Health Profile
2017https://www.oecd -ilibrary.org/docserver/9789264283534 –
en.pdf?expires=1531665456&id=id&accname=guest&checksum=691133F58EA2EA03EBF
9DDB21DB8A098
Ministerul Sănătății (2016) Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 “Sănătate pentru
prosperitate”. Raport anual privind stadiul implementării 2015: http://www.ms.ro/wp –
content/uploads/2016/09/Raport -Implementare -SNS-2015.pdf ,
Ministerul Sănătății. Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020. p.64
UNECE, 2012. Environmental Performance Reviews – Romania.
http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/epr/epr_studies/Romania_II.pdf [citat în
Environmental Implementation Report – Romania]

166 Capitolul VIII. Concluzii și recomandări
8.1. Concluzii le revizuirii literaturi i
✓ În ultimele decenii, evaluarea impactului asupra sănătății (HIA) a fost discutată în
întreaga lume ca fiind un instrument important pentru dezvoltarea politicilor in sănătate.
HIA este un instrument utilizat în țări din întreaga lume pentru a evalua și raporta
impactul negativ și pozitiv al proiectelor, programelor și politicilor asupra sănătății.
✓ Cu toate acestea, chiar dacă este pus în aplicare pe scară mai largă, nu este clar
modul în ca re HIA va fi integrat în procesul de elaborare a politicilor. Sănătatea nu este
singurul considerent în elaborarea politicilor, iar deciziile finale vor ține cont de o serie
de alte probleme.
✓ Exista diferențe in implementarea și instituționalizarea HIA in diferite țări si regiuni
✓ Atunci cand HIA este efectuat independent are un impact mai mare, dar este inclus în
strategiile naționale de implementare, fiind de multe ori voluntar
✓ HIA devine obligatoriu In situatia in care este integrat în EIA sau SIA, prin r eglementare
la nivel național, dar rezultatele din HIA sunt privite secundar celor din studiul EIA
✓ Indiferent de abordarea HIA, este esențial ca rezultatele și concluziile studiilor
existente să devină accesibile publicului; prin aceasta se vor crea exista oportunități
pentru dezvoltarea de metodologii noi sau îmbunătățirea celor existente
✓ Revizuirea diferitelor experiențe ar putea fi de mare interes pentru implementarea HIA
în România
✓ Evaluarea eficacității HIA este importantă pentru identificarea celor ma i bune practici,
demonstrarea valorilor HIA, influențarea deciziilor, îmbunătățirea calității, facilitarea
formării profesionale, consolidarea relațiilor instituționale, creșterea gradului de
conștientizare pentru factorii de decizie și examinarea aderării proceselor la valorile
fundamentale.
✓ Expertiza, metodele si cunostintele despre HIA exista in Romania, dar aplicarea lor
este limitata de lipsa unui suport legislativ specific si a ghidurilor.
✓ Metodologiile de evaluare a impactului se aplică la nivelul UE și al statelor membre.
Prima directivă europeană privind evaluarea impactului asupra mediului (EIA) a fost
adoptată în 1985. Există, de asemenea, experiență în ceea ce privește evaluarea
impactului social, evaluarea sustenabilității și evaluarea impactu lui integrat.
✓ Statutul voluntar al HIA în cadrul UE este în contrast cu cel al EIA și al evaluării
strategice de mediu (SEA), care au un temei legal
✓ Consolidarea procesului HIA la nivel internațional (OMS, UE) și integrarea abordărilor
HiAP contribuie la consolidarea HIA în România .
✓ Deși protecția sănătății este definită în legislația EIA, în practică la nivel european s –
au realizat puține progrese privind integrarea considerentelor de sănătate în pro ces,
fiind fie complet absente, fie limitate la aspecte tehnice precum nivelurile de poluanți.
Proprietatea asupra proceselor EIA, SEA sau a altor procese de evaluare a impactului
de către agențiile care nu au responsabilit ăti direct e în domeniul sănătății populației
este considerată un obstacol în calea integrării eficiente a problemelor legate de
sănătate.
✓ Au fost dezvoltate diferite abordări, influențate de metodele HIA dinafara Europei
(precum cel or din SUA). Astfel de instrumente (toolkituri) HIA sunt disponibile pe scară
largă pe internet și prezinta multe asemănări metodologice.

167 ✓ a doua abordare, EHIA, se axează pe perspectiva mai limitată referitoare la sănătatea
mediului. Exemple pot fi găsite în Polonia, Ungaria, Lituania, Republica Cehă, Slovacia
și Estonia, aplicându -se EHIA pentru proiecte precum poluarea aerului și gestionarea
deșeurilor.
✓ În timp ce unele țări au folosit abordarea EHIA mai limitată, cea mai comună abordare
a HIA din prezent este cea care se bazează pe determinantii generali pentr u sănătate
✓ Au fost acumulate suficiente experiențe în Europa, Canada și în alte părți pentru a
demonstra că HIA poate fi un instrument util pentru un avans al obiectivelor de
sănătate public
✓ Cu toate acestea, chiar dacă s -a luat o decizie de instituționali zare a HIA, lipsa
resurselor umane rămâne o constrângere importantă în multe state membre
✓ În multe state membre ale UE rămân obstacole considerabile în calea implementării
unor abordări intersectoriale, cum ar fi HIA, printre care: identificarea celor mai
adecvate metode care trebuie utilizate, instituționalizarea procesului, dezvoltarea
mecanismelor de participare intersectorială.
✓ În România, studiile HIA se efectueaza ca urmare a solicitării de un factor de decizie
sau a unei comunităti, ca parte a EIA. G hiduri privind includerea sănătății în evaluările
de mediu sunt disponibile de la Banca Mondială și din alte surse

8.2. Recomandări ca urmare a revizuirii literaturii
1. Întărirea capacita ților interne : prin alocarea resurselor, integrarea HIA în toate procesele
de luare a deciziilor
2. Initiative juridice pentru instituționaliza rea HIA prin intermediul unor prevederi specifice prin
care se va defini HIA, se vor stabil responsabilitati si se va organiza la nivel national procedura
HIA.
3. Furnizarea unui program de instruire pentru profesioniști în evaluarea HIA
4. Elaborarea unor metodologii unitare pentru elaborarea studiilor HIA
5.Crearea unui registru al studiilor HIA – pentru a contribui la gasirea celor mai bune practici
și a orientari pentru cazuri similare
6. Crearea unei baze de date pentru HIA
Sistemele de informare geografică și sistemele de supraveghere ale stării de sănăt ate a
popula ței sunt utile pentru multe HIA.
.

168 ANEXA 1

Ghid de interviu care poate fi folosit ca bază pentru discuții și luarea deciziilor
de către persoanele care punctează HIA cu ajutorul metricilor de echitate

Rezultatul 1: Procesul și produsul HIA se concentrează pe echitate Metrica 1.a Propunerea analizată
în HIA a fost
identificată și / sau
relevantă pentru
comunitățile care se
confruntă cu
inegalități Scala de măsurare
0 = Nu
1 = Propunerea identificată de către practicianul HIA ca fiind
relevantă pentru comunitățile care se confruntă cu inegalități
2 = Propunerea este prioritizată de comunitățile care se confruntă
cu inegalităț i ca fiind importantă pentru sănătatea lor Comentarii
_________________________
_____________ _________
Colectarea datelor
Interviuri cu practicanții
HIA și participanții la
comunitate, precum și
raportul HIA Intrebari de interviu
Pentru practicienii HIA și participanții din comunitate:
• Cine a fost implicat în identificarea propunerii analizate în HIA?
– Au fost membrii comunității afectați de propunerea implicată în
identificarea acestui subiect ca potențial HIA?
– Dacă nu, comu nitatea a avut motive de îngrijorare cu privire la
chestiunile care au fost relevante pentru această propunere?
– Dacă nu, cum a fost aceasta HIA relevantă pentru comunitățile
care se confruntă cu inegalități? Cum a fost determinată aceasta?
• A fost aceas tă propunere de interes pentru practicantul HIA și nu
lipsită de interes sau irelevantă pentru comunitate?
• A fost efectuată o analiză pentru a înțelege modul în care decizia
analizată pentru această HIA se încadrează în contextul mai
amplu de elaborare a politicilor și cum ar putea fi utilizată HIA
pentru a promova mai bine echitatea?
• Procesul și produsele HIA reflectă o înțelegere a puterii, politicii
și contextului istoric al deciziilor? Exemple de activități /
rezultate cu punctaj ridicat
Practicantu l HIA a intrebat
comunitatea care se confruntă
cu inechitatea despre ce
politică sau plan ar crede că ar
avea un impact asupra sănătății
lor și a avansat răspunsul ca
subiect HIA; practicianul a
intrebat comunitatea care se
confruntă cu care au fost
princi palele preocupări în
materie de sănătate, a
identificat un subiect HIA bazat
pe acest răspuns și au câștigat
sprijinul comunității pentru a
avansa HIA; Practicantul HIA a
analizat puterea, politica și
contextul istoric al deciziei
pentru a înțelege relevan ța sa
pentru echitate Metrica 1.b Scopul HIA – inclusiv
obiective, întrebări de
cercetare și metode –
abordează în mod clar
echitatea Scala de măsurare
0 = Nu
1 = Scopul include obiective, întrebări sau metode legate de
echitate
2 = Scopul include obiecti ve, întrebări și metode legate de
echitate Comentarii ______________

169 Rezultatul 1: Procesul și produsul HIA se concentrează pe echitate Colectarea datelor
Raportul HIA (sau
interviu cu practicianul
HIA și cu participanții
din comunitate dacă
obiectivele, întrebările
de cercetare și
metodele nu sunt
incluse în raportul HIA) Intrebari de interviu
Pentru practicienii HIA și participanții din comunitate:
• Care au fost obiectivele HIA și întrebările de cercetare?
• (Dacă nu menționează echitatea) Scopul și întrebările de
cercetare au luat în considerare echitatea? Dacă da, cum? Ce
inechități au fost abordate?
• Metodele de cercetare au abordat echitatea? Dacă da, cum? Exemple de activități /
rezultate cu punctaj ridicat
Cel puțin unul dintre obiectivele
principale ale HIA este de a
evalua impactul asupra
echității, indiferent dacă se
utilizează sau nu termenul de
“echitate”; întrebările de
cercetare necesită
concentrarea asupra
comunităților care se confruntă
cu inegalități Metrica 1.c S-a analizat distribuția
impactului asupra
sănătății și echității în
întreaga populație (de
exemplu, condițiile
existente, impactul
anticipat asupra
populațiilor specifice)
pentru a aborda
inechitățile; HIA a
folosit cunoștințele și
experiența comunității
ca dovezi Scala de măsurare
0 = Distribuția impactelor nu a fost eval uată și cunoștințele /
experiența comunității nu sunt incluse
1 = Distribuția impacturilor evaluate sau cunoștințele / experiența
comunității sunt incluse
2 = Distribuția impacturilor evaluate și cunoștințele / experiența
comunității sunt incluse Comentarii
_________________________
_____________
_________________________
_____________
_________________ Colectarea datelor
Raport HIA Exemple de activități /
rezultate cu punctaj ridicat
Evaluarea cantitativă a
impacturilor disproporționate (și
potențialele impacturi
cumulative) asupra
comunităților care se confruntă
cu inechități incluse în HIA;
concentrare asupra grupurilor și
/ sau sondaje realizate în
comunități care se confruntă cu
inegalități Metrica 1. d Recomandările se
concentrează asupra
impactului asupra
comunităților care se
confruntă cu
inegalități și răspund
preocupărilor
comunității Scala de măsurare
0 = Recomandările nu abordează probleme legate de echitate
1 = Recomandările abordează impactul asupra echității
2 = Recomandările abordează impactul asupra echității și răspund
la preocupările comunității Comentarii ______________

170 Rezultatul 1: Procesul și produsul HIA se concentrează pe echitate Colectarea datelor
Raportul HIA, precum și
interviurile cu practicienii
HIA și cu participanții
din comunitate Intrebari de interviu
Pentru practicienii HIA și participanții din comunitate:
• Recomandările s -au axat asupra echității impactului și / sau a
impactului asupra comunităților care se confruntă cu inegalități?
Dacă da, cum?
• Comunitățile care se confruntă cu inechități au contribuit la
recomandări? Dacă da, puteți descrie procesul de colectare și
integrare a contribuției comunității?
• Oricare dintre recomandări reflectă contribuția specifică a
comunităților care se confruntă cu inegalități? Dacă da, cum? Exemple de activități /
rezultate cu punctaj ridicat
Recomandările cheie se
concentrează asupra impactului
asupra celor care se confruntă
cu inegalități, nu doar pentru
îmbunătățirea sănătății
populației generale;
recomandăril e reflectă
prioritățile comunității Metrica 1. e Constatările și
recomandările au fost
diseminate în și prin
comunitățile care se
confruntă cu
inegalități utilizând o
gamă largă de medii și
platforme adecvate din
punct de vedere
cultural și lingvistic Scala de măsurare
0 = Nici o diseminare în sau prin comunitățile care se confruntă cu
inegalități
1 = Diseminarea are loc în sau prin comunități care se confruntă
cu inegalități
2 = Diseminarea are loc cu mijloace și platforme adecvate, în și
prin comunitățile care se confruntă cu inegalități Comentarii
_________________________
_____________ __________ Colectarea datelor
Interviu cu practicianul
HIA și cu participanții
din comunitate, precum
și revizuirea
comunicărilor (de
exemplu, sumarul
documentelor, rezultate
media) Intrebari de interviu
Pentru practicienii HIA și participanții din comunitate:
• Au fost difuzate constatările în comunitățile care se confruntă cu
inegalități? Dacă da, cum anume? De cine / în ce format? Aveți
idee câți oameni au primit sau le -au citit? De unde știți că oamenii
le-au primit / citit?
• Au fost constatările comunicate într -un mod care a fost ușor de
înțeles pentru mulți oameni din comunitate? De unde știți?
• Comunitățile care s -au confruntat cu inechi tăți au fost implicate
în dezvoltarea produselor de diseminare sau determinarea
audiențeo -cheie și a punctelor de comunicare? Dacă da, cum
anume? Exemple de activități /
rezultate cu punctaj ridicat
Constatări și recomandări
traduse în limbi și formate
media relevante (de ex., media
sociale) și distribuite; liderii
comunității comunică
constatările în nume propriu
factorilor de decizie politică și
altor membri ai comunității

171 Rezultatul 1: Procesul și produsul HIA se concentrează pe echitate Metrica 1.f Planul de monitorizare
și evaluare (M & E) a
inclus obiective clare
de monitorizare a
impactului asupra
echității în timp și a un
mecanism de
responsabilitate (adică
declanșatoare de
responsabilitate,
acțiuni și părți
responsabile) pentru a
aborda impacturile
adverse care ar putea
apărea Scala de măsurare
0 = Impactu l asupra echității neinclus în planul de M & E
1 = Impactul asupra echității inclus în planul M & E
2 = Impactul asupra echității inclus în planul de M & E și
mecanismele de responsabilitate sunt puse în aplicare Comentarii
_________________________
_____________ __________
_________________________
_____________ __________ Colectarea datelor
Planul de raportare /
monitorizare și evaluare
HIA Intrebari de interviu Exemple de activități /
rezultate cu punctaj ridicat
În cazul M & E, dacă se
constată un impact negativ
asupra echității, factorii de
decizie sunt responsabili pentru
implementarea unui plan de
îmbunătățire și raportarea către
comunitate

Rezultatul 2: Procesul HIA a construit capacitatea și capacitatea comunităților care se confruntă cu inegalități în sănătatei
să se implice în viitoarele HIA și în luarea deciziilor în general Metric 2.a Comunitățile
care se
confruntă cu
inechități conduc
sau sunt
implicate în mod
semnificativ în
fiecare etapă a
HIA Scala de măsurare
0 1 2 3 4 5 6
0 = Nici o implicare a comunităților care se confruntă cu
inegalități;
Punct adițional pentru fiecare etapă a HIA în care comunitățile
care se confruntă cu inegalități sunt implicate în mod semnificativ Comentarii
_________________________
_____________ _________

172 Rezultatul 2: Procesul HIA a construit capacitatea și capacitatea comunităților care se confruntă cu inegalități în sănătatei
să se implice în viitoarele HIA și în luarea deciziilor în general Colectarea
datelor
Interviu cu
practicantul HIA și
participanții
comunității Intrebari de interviu
Pentru practicienii HIA și participanții din comunitate:
• Comunitățile s -au confruntat cu inechități au fost implicate în
mod semnificativ în fiecare etapă a HIA? Dacă da, puteți descrie
pentru fiecare etapă, cum anume? Puteți descr ie domeniul de
interes sau tipurile de părți interesate din comunitate care au
participat la fiecare etapă a acestei HIA? Exemple de activități /
rezultate cu punctaj ridicat
De exemplu, în etapa de
definire a scoping ului
(domeniului de aplicare) ar
putea fi incluse comunitățile
care se confruntă cu inegalități,
dar care au autoritate
decizională asupra scoping ului
final; în etapa de evaluare
acest lucru ar putea include
utilizarea metodelor
participative ale comunității Metric 2.b Ca rezultat al
HIA, au sporit
cunoștințele și
conștientizarea
proceselor de
luare a deciziilor
ale comunitățilau
care se
confruntă cu
inegalități și
acestea au
obținut o
capacitate mai
mare de a
influența
procesele de
luare a deciziilor,
inclusiv
capacitatea de a
planifi ca,
organiza, finanța
și acționa în
contextul
decizional Scala de măsurare
0 = Nu au sporit cunoștințele sau conștientizarea proceselor de
luare a deciziilor
1 = Comunitățile care se confruntă cu inechități dobândesc
cunoștințe și informații
2 = Comunități le care se confruntă cu inegalități dobândesc
cunoștințe, informații și o capacitate mai mare de acțiune Comentarii
_________________________
_____________
_________________________
______

173 Rezultatul 2: Procesul HIA a construit capacitatea și capacitatea comunităților care se confruntă cu inegalități în sănătatei
să se implice în viitoarele HIA și în luarea deciziilor în general Colectarea
datelor
Interviu cu
practicantul HIA și
participanții
comunității Intrebari de interviu
Pentru practicienii HIA și participanții din comunitate:
• Dacă există, ce anume este diferit pentru comunitățile care se
confruntă cu inegalități, ca rezultat al HIA? De exemplu:
– există orice sch imbări în cunoștințele sau conștientizarea
proceselor de luare a deciziilor? Vă rugăm să descrieți în mod
specific. Ce vedeți sau auziți că există o astfel de schimbare?
Exemple specifice?
– există orice schimbări în capacitatea comunității de a
planifica, organiza, strânge fonduri sau lua măsuri în legătură cu
viitoarele decizii similare? Ce vedeți sau auziți că există o astfel
de schimbare? Exemple specifice de măsuri luate?
• Ca parte a procesului HIA, comunități care se confruntă cu
inegalități au fost angajate în mod semnificativ pentru a înțelege
puterea, politica și contextul istoric al deciziei propuse?
• (pentru factorii de decizie) Au existat schimbări în cultura sau
practicile organizaționale în ceea ce privește participarea
membrilor comu nității în propunerea / decizia care a fost ținta
acestei HIA? Dar pentru deciziile situate în afara țintei HIA? Exemple de activități /
rezultate cu punctaj ridicat
Procesul HIA a implicat
instruirea conducerii pentru
membrii comunităților care se
confrun tă cu inegalități; HIA a
fost realizat în așa fel încât să
sporească înțelegerea
cercetării de acțiune ca
instrument de schimbare a
comunității; membrii comunității
au o înțelegere mai bună a
modului de analiză a puterii,
politicii și contextului istoric a l
deciziilor.

Rezultatul 3: HIA a condus la o schimbare a puterii în beneficiul comunităților care se confruntă cu inegalități Metric 3.a Comunitățile
care se
confruntă cu
inechități au
sporit influența
asupra deciziilor,
politicilor,
parteneriatelor,
instituțiilor și
sistemelor care
le afectează viața Scala de măsurare
0 = Nu crește capacitatea de influență
1 = Persoanele și grupurile au avut o influență sporită asupra
deciziei care a fost punctul central al HIA
2 = Persoanele și grupu rile au crescut influența asupra unei
game largi de decizii și sisteme care le afectează viața
N.D. = Datele nu sunt încă disponibile Comentarii
_________________________
_____________ _________

174 Rezultatul 3: HIA a condus la o schimbare a puterii în beneficiul comunităților care se confruntă cu inegalități Colectarea
datelor
Interviuri cu
factorii de decizie
și participanții din
comunitate (și
verificarea
suplimentară
pentru actualizări
în timp) Intrebari de interviu
Pentru factorii de decizie și participanții din comunitate:
• Membrii comunității au o influență sporită asupra deciziilor,
politicilor, parteneria telor, instituțiilor sau sistemelor care au fost
ținta acestei HIA? Dacă da, de unde știți? Puteți descrie
schimbarea influenței?
– a crescut gradul de participare al comunității la luarea deciziilor,
ca rezultat al HIA? Dacă da, de unde știți? Puteți des crie această
participare?
– instituțiile și comunitățile și -au schimbat ideile despre ceea
ceea ce este considerat o dovadă sau date valabile? Puteți da
exemple?
– au fost invitați membrii comunității să participe la viitoarele
eforturi de planificare sau luare a deciziilor în această privință?
– a existat o învățare reciprocă care a condus la o schimbare a
culturii, atât în cadrul comunităților, cât și în cadrul instituțiilor cu
privire la luarea în considerare a preocupărilor comunității în
luarea deciz iilor?
• Comunitățile participante au o capacitate crescută de a influența
deciziile, politicile, parteneriatele, instituțiile sau sistemele care le
afectează viața dincolo de ținta acestei HIA? Dacă da, puteți da
exemple de unde au putut să -și mărească sf era de influență și
putere?
– De exemplu, membrii comunității au fost invitați să participe la
consiliile consultative comunitare, consilii, grupuri de lucru sau
alte structuri care le -ar da influență în alte domenii sau sectoare
dincolo de obiectivul speci fic al acestei HIA?
• Au fost acordate comunități puteri decizionale suplimentare prin
schimbări în procese sau în alte moduri? Puteți să descrieți asta? Exemple de activități /
rezultate cu punctaj ridicat
O schimbare a culturii, atât în
interiorul instituțiilor, cât și
printre comunități, cu privire la
ceea ce se consideră dovezi
(adică date sau cunoștințe
comunitare ca "expert" și
dovezi valide); membrii
comunităților care se confruntă
cu inegalități sunt invitați să
aibă un loc la scaun ul de luare
a deciziilor Metric 3.b Guvernul și
instituțiile sunt
mai
transparente,
mai incluzive,
mai receptive și /
sau colaborative Scala de măsurare
0 = Nici o creștere a transparenței instituționale sau a incluziunii
1 = Instituții mai transparente ș i mai incluzive
2 = A fost implementată o schimbare la nivel de sistem care
permite o influență susținută
N.D. = Datele nu sunt încă disponibile Comentarii
_________________________
_____________
_________________________
_____________
__________________

175 Rezultatul 3: HIA a condus la o schimbare a puterii în beneficiul comunităților care se confruntă cu inegalități Colectarea
datelor
Interviuri cu
factorii de decizie
și participanții din
comunitate (și
verificări
suplimentare
pentru actualizări
în timp); revizuirea
documentelor
publice Intrebari de interviu
Pentru factorii de decizie și participanții din comunitate:
• Dacă există, ce anume este diferit pentru guvern și instituții, ca
rezultat al HIA? Au existat schimbări în practicile administrative
care le fac mai transparente, mai incluzive, mai receptive sau
colaborative cu comunitatea care se confruntă cu inegali tăți?
Dacă da, puteți da câteva exemple?
– De exemplu, abordarea inechităților este o parte nouă a
misiunii sau a obiectivelor instituției?
– Au fost alocate resurse noi pentru a aborda sănătatea sau
echitatea, cum ar fi un birou nou, personal nou sau un program
nou?
– Instituția va evalua și monitoriza în timp starea inechităților din
sănătate, măsurată prin indicatori creați cu contribuția
comunităților care se confruntă cu inegalități? Și dacă da, sunt
necesare acțiuni dacă persistă inechitățile?
– A existat o îmbunătățire a modului în care datele sunt
accesibile comunității?
• Este acum îcomunitatea mobilizată mai bine de către instituție
decât nainte de HIA? Ce este diferit? Ce vedeți sau auziți este
mai bine? Exemple de activități /
rezultate cu pu nctaj ridicat
Modificarea designului
instituțional, cum ar fi Consiliile
Consultative Comunitare, noi
birouri pentru echitate în
sănătate sau integrarea
echității în toate misiunile

Rezultatul 4: HIA a contribuit la schimbări care au redus inechitățile în sănătate și inechitățile în factorii determinanți sociali
și de mediu pentru sănătate. Metric 4.a În cadrul
comunității, HIA
a influențat
determinanții
sociali și de
mediu pentru
sănătate și a
scăzut diferența
acetor
determinanți
dintre
comunitățile care
se confruntă cu
inegalități și alte
comunitățis Scala de măsurare
0 = Nici o schimbare în factorii determinanți
1 = Comunitățile care se confruntă cu inegalități
înregistrează îmbunătățiri în determinanții pentru
sănătate
2 = Comunitățile care se confruntă cu inechități
realizează îmbunătățiri în determinanții pentru
sănătate și reduc lacunele în ceea ce privește
inegalitățile
N.D. = Datele nu sunt încă disponibie Comentarii
___________________________________
___ _________

176 Rezultatul 4: HIA a contribuit la schimbări care au redus inechitățile în sănătate și inechitățile în factorii determinanți sociali
și de mediu pentru sănătate. Colectarea
datelor
Monitorizarea
datelor referitoare
la factorii
determinanți
pentru sănătate
(de exemplu, din
partea agențiilor
guvernamentale)
la finalizarea HIA Intrebari de interviu Exemple de activită ți / rezultate cu
punctaj ridicat
Factorii determinanți ai sănătății care au fost
vizate de HIA sunt îmbunătățiți în
comunitățile care se confruntă cu inegalități
cu o rată mai mare decât cea a populației
generale Metric 4.b (aspirational) HIA a influențat
problemele de
sănătate fizică,
mentală și
socială în cadrul
comunității și au
scăzut
diferențele
pentru aceste
rezultate de
sănătate dinntre
comunitățile care
se confruntă cu
inegalități și alte
comunități Scala de măsurare
0 = Nici o schimbare în rezultatele din domeniul
sănătății
1 = Comunitățile care se confruntă cu inegalități
înregistrează îmbunătățiri în ceea ce privește
rezultatele în domeniul sănătății
2 = Comunitățile care se confruntă cu inechități
realizează îmbunătățiri în ceea ce pri vește
rezultatele în domeniul sănătății și reduc la minimum
disparitățile de sănătate
N.D. = Datele nu sunt încă disponibile Comentarii
___________________________________
___ _________ Colectarea
datelor
Monitorizarea
datelor referitoare
la rezultatele de
sănătate (de
exemplu, de la
agențiile de
sănătate și
spitale) pe baza
finalizării HIA Intrebari de interviu Exemple de activități / rezultate cu
punctaj ridicat
Rezultatele din domeniul sănătății care au
fost vizate de HIA sunt îmbunătățite în
comunitățile care se confruntă cu inegalități
cu o rată mai mare decât cea a populației
generale

177 ANEXA 2
LEGISLAȚIE PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte se efectueaza conform prevederilor
dintr-o serie de acte legislative nationale din domeniul mediului si din alte domenii conexe :64
• Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995
• Ordonanța de urgență nr. 91/2002 pentru modificarea și completarea Legii protecției
mediului nr. 137/1995
• Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului
• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea
publicului la luarea deciziei s i accesul la justitie in problemele de mediu
• Legea 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 34/2002 privind prevenirea,
reducerea si controlul integrat al poluarii abrogata de Ordonanta de urgenta 152/2005
• Ordonanța de urgență nr. 152/2005 priv ind prevenirea si controlul integrat al poluarii
abrogata de Legea 278/2013
• Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale
• Legea nr.22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra
mediului in context transfrontiera adoptata la Esp oo la 25 februarie 1991
• Legea 462/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice abrogata prin Ordonanță de urgență 57/2007
• Legea 655/2001 pentru aproba rea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 243/200 privind
protectia atmosferei abrogata de Legea 104/2011
• Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator
• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor abrogata de Legea 211/2011
• Legea nr.211/2011 (r)1 privind regimul deseurilor, republicarea 1 din Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 220 din 28.03.2014 (M.Of. nr. 220/2014 )
• Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii -cadru de evaluare a
impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private
supuse acestei procedure, abrogata de HG 1213/2006
• Hotararea nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii -cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private abrogata de HG nr.445/2009
• HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului
• Hotararea Guvernului nr. 1115/2002 privind accesul liber la informatia privind mediul
abrogata de HG 878/2005
• Hotararea nr.878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul
• Hotararea Guvernului nr. 162/200 2 privind depozitarea deseurilor abrogata de HG
349/2005
• Hotararea nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor
• Hotararea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de
accidente majore in care sunt implicate substante peric uloase abrogata de HG 804/2007

64www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/…/90539_7570_manual_EIA.doc

178 • Hotararea nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt
implicate substante periculoase abrogata de Legea nr.59/2016
• Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major i n care sunt
implicate substante periculoase
• Ordinul 860/2002 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului stabileste procedura
detaliata de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
pentru proiecte, abrogata prin o rdinul 135/2010
• Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului
asupra mediului pentru proiecte publice și private
• Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului
• Ordinul nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului în context transfrontiera si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul
proiectelor cu impact transfrontiera
• Ordinul nr.1388/2002 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului privind
organizarea și funcționarea Colectivului de Analiză Tehnică în cadrul procedurii de
reglementare a activităților cu impact asupra mediului
• Ordinul nr. 1182/2002 pentru aprobar ea Metodologiei de gestionare si furnizare a
informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului
Hotărârea nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii -cadru de evaluare a impactului asupra
mediului și pentru aprobarea list ei proiectelor publice sau private supuse acestei
proceduri,abrogata si inlocuita prin Hotararea 1213/2006 , aceasta scoate in evidenta
urmatoarele:
▪ autoritatile de mediu sunt autoritatile competente pentru a conduce procedura de
evaluare a impactului asupr a mediului;
▪ lista cu tipuri de proiecte care se supun obligatoriu evaluarii impactului asupra
mediului (Anexa 1 la HG 918/2002) si lista cu tipuri de proiecte pentru care
necesitatea evaluarii impactului asupra mediului se stabileste in urma unei
analize efectuata pentru fiecare caz in parte (Anexa nr. 2 la HG 918/2002);
▪ cele trei etape principale ale procedurii cadru de evaluare a impactului asupara
mediului si de emitere a acordului de mediu, si anume: incadrare, definirea
domeniului evaluarii si revizuirea calitatii raportului la studiul de evaluare.
• Hotararea nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii -cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private abrogata și înlocuita prin
Hotarare 445/2009.
• Hotararea nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private
asupra mediului
• Legea 645/2002 pentru aprobarea OG 34/2002 introduce lista de activitati care necesita
acord integrat de mediu pentru proiectele de investitii aferente acestora (Anexa nr. 1 la
OG 34/2002), abrogata prin Ordonanta de urgenta 152/2005.
• Ordonanta de urgenta nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii
abrogata si inlocuita prin Lege 278/2013.
• Legea nr. 278/2013 privind emisiil e industriale65

65 http://lege5.ro

179 ANEXA 3
LEGISLAȚIE PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA S ĂNĂTĂȚII
APA POTABILA
• Legea calitatii apei potabile 458/2002 Republicata – Prezenta lege reglementeaza
calitatea apei potabile, avand ca obiectiv protectia sanatatii oamenilor impotriva efectelor
oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata si
sanogena.
• HOTARARE Nr. 974 din 15 iunie 2004 – Pentru aprobarea Normelor de supraveghere,
inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei pota bile și a Procedurii de autorizare
sanitară a productiei si distributiei apei potabile
• Ordinul nr. 299/2010 – Privind aprobarea Metodologiei de acordare a derogarilor pentru
parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 p rivind
calitatea apei potabile
• Legea nr. 301/2015 – Privind stabilirea cerintelor de protectie a sanatatii populatiei in ceea
ce priveste substantele radioactive din apa potabila
• Ordinul nr. 536/1997 – Pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilo r privind
mediul de viata al populatiei abrogata de Ordinul 119/2014
• Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sănătate publica privind
mediul de viata al populatiei
• Ordinul nr. 341/2007 – Pentru aprobarea normelor de igienă și a procedurii de notificare a
apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor,
comercializate sub denumirea de apă de masă.
CALITATEA APEI DE IMBAIERE
• Hotarare Nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pent ru apa din zonele
naturale amenajate pentru îmbăiere ,abrogata de HG 546/2008
• Hotarare Nr. 546/2008 privind gestionarea calitatii apei de imbaiere
• Hotarare Nr. 88/2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si
control al zonelor nat urale utilizate pentru imbaiere
CALITATEA AERULUI INCONJURATOR
• Legea nr.104/2011 – privind calitatea aerului inconjurator
• Hotărârea Guvernului nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a
planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acți une pe termen scurt și a planurilor de
menținere a calității aerului
• Hotărârea Guvernului nr. 336/2015 pentru modificarea anexelor nr. 4 și 5 la Legea nr.
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
• Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu
unitățile administrativ -teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a
ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător ab rogata de Ordinul 598/2018
• Ordinul nr. 598/2018 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ -teritoriale
întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 pri vind calitatea aerului înconjurător
• Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu
unitățile administrativ -teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a

180 ariilor din zonele și aglomerările p revăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător
• Hotărârea Guvernului nr. 806/2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 și 7 la Legea
nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
GESTIONAREA DESEURILOR CARE REZ ULTA DIN ACTIVITATEA MEDICALA
• Hotarare Nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase
• Hotarare Nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deșeurilor periculoase și
nepericuloase pe teritoriul României
• Hotarare Nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor abrogata de HG
349/2005
• Hotarare Nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor
• Hotarare Nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei nationale de
gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor abrogata de HG
942/2017
• Hotararea nr. 942/2017 privind aprobarea Planului national de gestionare a deseurilor
• Hotarare Nr. 128 din 14 februarie 2002 privind incinerarea deseurilor abrogata de Legea
278/2013
• Legea 278/2013 privind emisiile industriale
• Legea 211/2011 privind regimul deseurilor republicata in 2014
• Ordinul nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor
utilizate pentru transportul deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală
• Ordin Nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind
mediul de viață al populației abrogat si inlocuit prin Ordin 119/2014 .
• Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sănătate publica privind
mediul de viata a l populatiei
PRODUSELE BIOCIDE
• Ordinul nr. 629/900/82/2017 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituțional și a
unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regul amentului (UE) nr. 528/2012 al
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 22 mai 2012 privind punerea la
dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide.
• Hotărârea nr. 345/2016 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.
617/2014 pri vind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare
a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea
produselor biocide.
• ORDI N Nr.10 din 8 ianuarie 2010 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor
biocide care sunt plasate pe piata pe teritoriul Romaniei. ACT EMIS DE: MINISTERUL
SANATATII si PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 196 din 29 martie 2010. Ultima
actualizare s -a facut pe data de 29 iunie 2017 conform Ordinului nr. 604/880/78/2017
publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 493 din 29 iunie 2017, care modifica precedenta
actualizare din data de 09.09.2016 conform Ordinului nr. 910/2016 publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 694 din 07.09.2016
• Ordinul nr. 433/1042/92/2014 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului
sănătății, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare

181 Veterinare și pentru Siguranța Alim entelor nr. 10/368/11/2010 privind aprobarea
procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piață pe teritoriul României
• Hotărârea nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru
punerea în aplicare a Regulam entului (UE) nr.528/2012 al PARLAMENTULUI
EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață
și utilizarea produselor biocide
• Ordinul nr. 10/2013 (actualizat la data de 10.09.2017 conform Ordinului nr.
870/1170/98/2017 public at in Monitorului Oficial al Romaniei, Partea I, 801/10.X.2017)
privind tarifele pentru plasarea pe piață a produselor biocide și pentru solicitarea privind
înscrierea substanțelor active în anexa nr. I, IA sau IB la Normele metodologice de aplicare
a Hotă rârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide,
aprobate prin Ordinul ministrului sănătății publice, al ministrului mediului și gospodăririi
apelor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Sigura nța
Alimentelor nr. 1.321/2006/280/90/2007
• Ordinul nr. 871/1300/104/2017 pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului
sănătății, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare
Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 637/2.492/50/2012 privind aprobarea
membrilor Comisiei naționale pentru produse biocide și a regulamentului de organizare și
funcționare a acesteia. În vigoare de la 26 octombrie 2017. Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 849 din 26 octombrie 2017.
PRODUSELE PENTRU PROTECTIA PLANTELOR6667
• Ordin nr.292 din 22 februarie 2013 privind incetarea aplicabilității Ordinului ministrului
mediului și dezvoltării durabile nr.334/2008 prin care se aprobă Regulamentul privind
organiz area și funcționarea Comisiei de Avizare a produselor pentru protecția plantelor,
precum și procedura de emitere a avizului de mediu
• Ordin nr.3309 din 29 august 2012 privind stabilirea unor măsuri aplicabile
managementului produselor de protecție a plantel or în condiții de siguranță pentru mediu
• Hotarare nr. 360 din 12.06.2013 pentru modificarea anexei la Hotararea Guvernului nr.
1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor in
vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei
• HOTĂRÂRE nr. 19 din 17 ianuarie 2018 privind modificarea și completarea Hotărârii
Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și
răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în
România
• ORDIN nr. 837 din 22 iunie 2016 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea inspecțiilor
fitosanitare din domeniul protecției plantelor și cara ntinei fitosanitare și pentru controlul
comercializării și utilizării produselor de protecție a plantelor
• ORDIN nr. 1692 din 3 iulie 2015 pentru aprobarea listei punctelor de trecere a frontierei
de stat în care este organizat control fitosanitar, precum ș i a programului de lucru pentru
inspectoratele de carantină fitosanitară vamală
• ORDIN nr. 1891 din 19 august 2015 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea
analizelor și examenelor de laborator în vederea depistării și identificării organismelor
dăunăt oare și fenomenelor de fitotoxicitate la plante și produse vegetale

66http://www.anpm.ro/ro/produse -pentru -protectia -plantelor
67http://www.madr.ro/protectia -plantelor -si-carantina -fitosanitara/le gislatie -nationala -fitosanitar.html

182 • ORDIN nr. 1881 din 17 august 2015 privind stabilirea condițiilor în vederea introducerii
sau punerii în circulație în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri
experime ntale sau științifice, și în vederea realizării de lucrări pentru selecții varietale a
anumitor organisme de carantină dăunătoare, plante, produse vegetale și a altor obiecte
prevăzute în anexele nr. I -V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobare a
normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile
de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare
plantelor sau produselor vegetale în România
• ORDINUL ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al președintelui Agentiei Nationale
de Administrare Fiscală nr. 1713/1991/2015, privind stabilirea listei codurilor tarifare la
care se clasifică în nomenclatura Tarifului Vamal Comun plantele, produsele vegetale și
alte obiecte ca re fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de
protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare
plantelor sau produselor vegetale în România
• HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva
introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoar e plantelor sau produselor
vegetale în România
• HOTĂRÂRE nr. 1030 din 18 noiembrie 2014 privind abrogarea art. 22 -25 din Hotărârea
Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsuri le de protecție împotriva introducerii și
răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în
România
• ORDIN nr. 626 din 5 septembrie 2006 pentru stabilirea condițiilor minime de desfășurare
a inspecțiilor fitosanitare în R omânia la posturi de inspecție, altele decât cele de la locul
de destinație, pentru plante, produse vegetale sau alte obiecte care provin din țări terțe
• HOTĂRÂRE nr. 810 din 17 septembrie 2014 privind modificarea și completarea Hotărârii
Guvernului nr. 563 /2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și
răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în
România
• HOTĂRÂRE nr. 352 din 30 aprilie 2014 pentru abrogarea pct. 1 al lit. (a) din secțiunea II
a părții A din anexa nr. I la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de
protec ție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare
plantelor sau produselor vegetale în România
• ORDIN nr. 1501 din 20 decembrie 2013 privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea
controalelor fitosanitare
• ORDIN nr. 34 din 7 februarie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea
controlului de calitate și fitosanitar la importul și exportul semințelor și materialului săditor
• ORDIN nr. 860 din 28 august 2013 pentru modificarea art. 46 alin. (2) lit. a), c), d) și e) din
Regulamentul privind organizarea controlului de calitate și fitosanitar la importul și exportul
semințelor și materialului săditor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării
rurale nr. 34/2011

183 • HOTĂRÂRE nr. 5 din 5 ianuarie 2011 priv ind modificarea alin. (11) al art. 3 din Hotărârea
Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și
răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în
România
• ORDIN nr. 139 din 8 iunie 2010 privind controlul nematozilor cu chiști ai cartofului
• HOTĂRÂRE nr. 259 din 24 martie 2010 pentru modificarea anexelor nr. II -IV la Hotărârea
Guvernului nr. 563/2007 pen tru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și
răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în
România
• Hotărâre nr. 1566 din 16 decembrie 2009 privind modificarea anexelor nr. II -V la Hotărârea
Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și
răspândirii organi smelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în
România
• Legea nr.165/2009 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 331 din 19 mai 2009) pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a guvernului nr.201/2008 pentru modificarea si completarea
Ordonante i Guvernului nr.136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si
raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in
Romania.
• Hotararea Guvernului nr.107/2009 ( Monitorul Oficial, Partea I, nr.114 din 25 fe bruarie
2009)privind modificarea anexei nr.IV la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru
aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.136/2000
privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de ca rantină
dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România (Directiva Comisiei
2008/109/CE).
• Hotărârea Guvernului nr.441/2009 (Monitorul Oficial nr. 313 din 12 mai 2009) privind
modificarea și completarea anexelor nr. I, II, IV și V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007
pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.
136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor
de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vege tale în România (Directiva Comisiei
2009/7/CE).
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 201/2008 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.826 din 9
decembrie 2008) pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 136/2000
privind măsurile de protecție împ otriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină
dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.
• Hotararea Guvernului nr.1085/2008 (Monitorul Oficial, Partea I nr.667 din 25 septembrie
2008) privind modificarea și completarea anexelor I, II, III si IV la Hotărârea Guvernului nr.
563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului
nr.136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor
de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România (Directiva Comisiei
2008/64/CE).
• Ordin MADR nr.378/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.360 din 28 mai 2007) privind
măsurile pentru combaterea și prevenirea răspândirii păduchelui din San José (Directiva
Comisiei 91/2006 ).

184 • Ordin MADR nr.387/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.417 din 22 iunie 2007) pentru
modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale
nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter
michiganensis ssp. sepedonicus (Directiva Comisiei 93/85 si 2006/56).
• Ordin MADR nr. 583 /2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.497 din 25 iulie 2007) privind
stabilirea unui grad de standardizare pentru pasapoartele fitosanitare utilizate pe ntru
circulatia anumitor plante, produse vegetale sau alte obiecte în Comunitate si stabilirea
procedurilor detaliate de eliberare a pasapoartelor fitosanitare, conditiilor si procedurilor
detaliate de înlocuire a acestora (Directiva comisiei 92/105).
• Ordin MADR nr. 579/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.499 din 25 iulie 2007) privind
stabilirea modelelor de certificate fitosanitare sau de certificate fitosanitare pentru reexport
oficiale, care însoțesc plantele, produsele vegetale sau alte obiecte care p rovin din țări
terțe și care sunt menționate în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 (Directiva Comisiei
105/2004).
• Ordin MADR nr.580/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.499 din 25 iulie 2007) privind
procedura de înregistrare a producătorilor și importatori lor de plante, produse vegetale
sau alte obiecte și de stabilire a anumitor obligații pentru aceștia (Directiva Comisiei
92/90).
• Ordin MADR nr.582/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.499 din 25 iulie 2007) privind
stabilirea unei proceduri pentru notifica rea interceptării unui transport de marfă sau a unui
organism dăunător din țări terțe și care prezintă un risc fitosanitar iminent (Directiva
Comisiei 94/3).
• Ordin MADR nr.584/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.499 din 25 iulie 2007) privind
stabilirea r egulilor pentru circulația anumitor plante, produse vegetale sau altor obiecte
printr -o zonă protejată și pentru circulația acestor plante, produse vegetale sau altor
obiecte originare dintr -o zonă protejată și care circulă într -o astfel de zonă protejată
(Directiva Comisiei 93/51).
• Ordin MADR nr. 585/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.502 din 26 iulie 2007) privind
controlul de identitate și controlul fitosanitar ale plantelor, produselor vegetale sau ale altor
obiecte, prevăzute în partea B din anexa nr . V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, care
pot fi efectuate în alt loc decât punctul de intrare în Comunitate sau într -un loc apropiat
acestuia, și care specifică condițiile legate de aceste controale (Directiva Comisiei
2004/103).
• Ordin MADR nr.586 /2 007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.524 din 02 august 2007) privind
controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al (Directiva Consiliului
98/57 si 2006/63).
• Ordin MADR nr. 698/2007 ( Monitorul Oficial, Partea I nr. 602 din data de 31 aug ust 2007)
privind extinderea procedurii de înregistrare a producătorilor unor plante care nu sunt
prevăzute în partea A a anexei nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 sau a
depozitelor colective ori a centrelor de expediere din zonele de producție.
• Ordin MADR nr. 756/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr. 634 din data de 14 septembrie
2007) din 30 august 2007 privind inspectorii fitosanitari împuterniciți să elibereze
certificate fitosanitare pentru plante, produse vegetale sau alte obiecte destinate
exportului.
• OM nr.686/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.583 din 24 august 2007) privind procedura
de încasare a tarifelor fitosanitare stabilite în Anexa nr.VIII din Hotărârea Guvernului nr.

185 563/2007 pentru efectuarea controalelor documentare, de identita te și fitosanitare la
plantele, produsele vegetale și alte obiecte.
• Hotararea Guvernului nr.1135/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.662 din 27 septembrie
2007) pentru modificarea și completarea anexelor II, IV și V la Hotărârea Guvernului nr.
563/2007 pe ntru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului
nr.136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor
de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România (Directiva Comisiei
2007/41/CE).
• Legea nr.93/2007 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.263 din 19 aprilie 2007) pentru
modificarea Legii nr.37/2006 privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor si
carantina fitosanitara.
• Ordin MAPDR nr. 653/2006 (Monitorul Oficial, Pa rtea I nr. 819 din 4 octombrie 2006)
privind unele masuri de carantina pentru stavilirea si combaterea raiei negre a cartofului
(Directiva Consiliului 69/464/CEE).
• Legea nr.37/2006 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.200 din 3 martie 2006) privind
reorganizar ea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara.
• ORDIN nr. 912 din 3 decembrie 2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului,
produs de Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus
• Ordin MAAP nr. 560/2002 (Monitorul Oficial, Part ea I nr. 914 din 16 decembrie 2002)
privind stabilirea regulilor pentru monitorizarile efectuate in scopul recunoasterii unei zone
protejate (Directiva Comisiei 92/70/CEE).
• Legea nr.214/2001 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 213 din 26 aprilie 2001) pentru
aprobarea Ordonantei Guvernului nr.136/2000 privind masurile de protectie impotriva
introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor
vegetale in Romania.
• Ordonanta Guvernului nr.136/2000 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie
2000) privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de
carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, aprobata si
modificata prin Legea nr. 214/2001(Directiva Consiliului 20 00/29/CEE).
PRODUSE COSMETICE
• Hotarare Nr. 560/2001 privind unele mãsuri pentru pãstrarea confidențialitãții unor
ingrediente din compozitia produselor cosmetice
• REGULAMENTUL (CE) NR. 1223/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (reformare), cu
amendamentele ulterioare
• REGULAMENTUL (UE) NR. 655/2013 AL COMISIEI din 10 iulie 2013 de stabilire a unor
criterii comune pentru justificarea declarațiilor utilizate în legătură cu produsele cosmet ice
• DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI din 25 noiembrie 2013 privind
orientările vizând anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European
și al Consiliului privind produsele cosmetice
• HOTĂRÂRE Nr. 147/2015 privind adoptarea unor mă suri pentru crearea cadrului de
aplicare a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 al Parlamentului European și
al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, precum și ale
Regulamentului (UE) nr. 655/2013 al Comisiei din 10 iuli e 2013 de stabilire a unor criterii
comune pentru justificarea declarațiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetic