Contabilitate și Informatică de Gestiune [622171]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Contabilitate și Informatică de Gestiune

Lucrare de licență

Absolvent: [anonimizat],
Lect. univ. dr. Alin Ionel IENCIU

2019

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Contabili tate și Informatică de Gestiune

CALCULUL ȘI ANALIZA
INDICATORILOR PE BAZA
SITUAȚIILOR FINANCIARE A
SC GASTRONOM SA

Absolvent: [anonimizat],
Lect. univ. dr. Alin Ionel IENCIU

2019

ii

Rezumat

Lucrarea abordează analiza indicatorilor economico -financiari ai SC GASTRONOM SA,
societate care este listat ă la Bursa de Valori București (BVB), pronind de la faptul că fiecare
societate trebuie să -și analizeze potențialul pentru a atrage investitori.
Mi-am propus analiza pe baza bilanțului si contului de profit si pierdere a indicatorilor
relevanți pentru aceasta societate.
Rezultatele sunt în interesul societății câ t și potențialilor investitori.
Indicatorii ofera informații relevante asupra lichidității, riscului, activității și profitabilitații.

iii
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 1
1. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALEA ………………………….. ………………………….. .. 2
1.1 ÎNTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE ………………… 2
1.1.1 Obiectivele si importanța situațiilor financiare ………………………….. …………….. 2
1.1.2 Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare ………………………….. …………. 3
1.1.3 Recunoașterea elementelor din situațiile financiare ………………………….. ………. 4
1.2 CONȚINUTUL SI FORMA SITUAȚIILOR FINANCIARE ………………………….. .. 5
1.2.1 Bilanțul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.2.2 Contul de Profit și Pierdere ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.2.3 Note explicative la situațiile financiare anuale simplificate. ………………………… 9
1.3 ECHILIBRUL FINANCIAR ………………………….. ………………………….. …………….. 10
1.3.1 Echilibrul si Structura Financiară ………………………….. ………………………….. … 10
1.3.2 Bilanțul Contabil ………………………….. ………………………….. ………………………. 11
1.3.3 Bilanțul Financiar ………………………….. ………………………….. …………………….. 12
1.3.4 Bilanțul Funcțional ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SC „GASTRONOM” SA …………….. 14
2.1 SCURT ISTORIC PRIVIND SC „GASTRONOM” SA ………………………….. …….. 14
2.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ………………………….. ………………………….. … 15
2.3 PREZENTAREA SITUAȚIEI ECONOMICO -FINANCIARE ………………………… 16
2.4 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO -FINANCIARI ………………………….. 17
2.4.1 Indicatori de lichiditate ………………………….. ………………………….. ……………… 17
2.4.2 Indicatori privind utilizarea activelor ………………………….. ………………………… 18
2.4.3 Indicatorii profitabilității ………………………….. ………………………….. ……………. 20
2.5 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE ………………………….. ………………….. 21
2.5.1 Analiza structurii activului ………………………….. ………………………….. …………. 21
2.5.2 Analiza structurii surselor de finanțare ………………………….. ……………………… 23
2.5.3 Situația netă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
2.5.3 Fondul de rulment, nevoia de fond de rulment și trezoreria netă ………………… 25
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 28
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 29

1
Introducere

În această lucrare mi -am propus să prezint principalii indicatori economico -financiari care,
indiferent de obiectul de activitate și scopul propus de întreprindere trebuiesc apreciați și
analizați pentru o bună cunoaștere a informațiilor din cadrul procesului decizional cât și
capabilității gestionării resurselor .
De aceste informații beneficiaza atât societatea, ca f actor intern, a căror situații financiare
sunt analizare dar și furnizorii , clienții, potențialii investitori și orice altă persoana care
dorește care dorește să afle informații despre întreprindere, ca factori externi.
În primul capitol am evidențiat par tea teoretică în ceea ce privește redactarea situațiilor
financiare prin prisma principiilor de baza a contabilității, legislației în vigoare și prevederilor
cuprinse în Standardele Internaționale de Contabilitate , în activitătile economice ale
întreprinde rii cât și modul de prezentare și cunoaștere a acestora.
Am făcut o analiza a poziției financiare, a structurii activului și pasivului cât și lichidității si
solvabilității. Am arătat corelațiile existente între fondul de rulment, nevoia de fond de
rulment și trezoreria netă.

Lucrarea este în două capitole, acestea fiind: Capitolul 1, în care se prezint ă aspectele
teoretice privind situațiile financiare anuale, resprectiv, Capitolul 2 în care se descriu
indicatorii economico -financiari analizați ai societății SC GASTRONOM SA.

2
1. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE A

1.1 ÎNTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE

Situațiile financiare ale unei întreprinderi reprezintă cel mai important mijloc, prin care
informația contabilă este pusă la dispoziția factorilor decizionali. De aceea, întreprinderile își
publică situațiile financiare, într -un mod cât mai explicit, pentru a putea fi înțeles e de către
cititorul interesat. La nivel global, poziția și performanța financiară a întrepri nderilor este
reglementat prin modul cum are trebui întocmite situațiile financiare cu ajutorul Standardelor
Internaționale de Contabilitate.
Situațiile financiare reprezintă un document oficial folosit pentru finalizarea încheierii
exercițiului financiar. Acesta reprezintă documentul contabil de sinteză prin care se prezinta
activul și pasivul unității patrimoniale, la încheierea exercițiului, precum și în celelalt e situații
prevăzute de lege.

1.1.1 Obiectivele si importanța situațiilor financiare

Obiectivul principal al situațiilor financiare este furnizarea de informații despre poziția
financiară, performanțele financiare și modificările poziției financiare a întrepri nderii, în
scopul utilizării acestor informații de către utilizatorii interni și externi, în vederea
funda mentării unor decizii economice.
Situațiile financiare au ca scop general să ofere o imagine fidelă a rezultatelor si poziției
financiare a unei socie tăți la sfârșitul exercițiului financiar, oferind informații utile unei largi
categorii de utilizatori, asigurând comparabilitatea, atât cu situațiile financiare ale
întreprinderii pentru perioadele precedente, cât si situațiile financiare ale altor întrep rinderi.
“Poziția financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le
controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor și capitalului propriu, de lichiditatea
și solvabilitatea valorilor ec onomice și de capacitatea sa de a se adapta la schimbările
mediului în care își desfășoară activitatea .”
(Ristea M. (2005) , Contabilitatea financiară, Editura Univer sitară, București, pag.17)

3
1.1.2 Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare

Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare reținute de Cadrul General al IFRS se
referă în principal la 4 aspecte și anume: inteligibilitate , relevanță , credibilitate și
comparabilitate . Însă pe lângă cele 4 caracteristici principale mai sunt enunțate și altele
menite să le sprijine înțelesul:
I. Inteligibilitatea reprezintă o caracteristică importantă a informațiilor furnizate de
situațiile financiare în sensul că acestea trebuiesc înțelese ușor de către utilizatori, cu
condiția ca aceștia să posede cunoștințe suficiente pr ivind afacerile, activitățile economice
și contabilitatea. Nu toate informațiile sunt accesibile pentru orice categorie de utilizatori.
II. Relevanța informației , se referă la capacitatea informației de a fi utilă în ceea ce privește
necesitățile de luare a de ciziilor de către utilizatori și este determinată de natura
informației și de pragul său de semnificație. O informație este semnificativă dacă
omisiunea sau declararea ei eronată influențează deciziile economice ale utilizatorului.
III. Credibilitatea , se refer ă la o prezentare reală, fidelă a tranzacțiilor și evenimentelor și are
în vedere: prudența , neutralitatea , integralitatea informației , prevalența economicului
asupra juridicului în contabilizarea evenimentelor și tranzacțiilor.
Prudența , se referă la incertitudinile care planează asupra multor evenimente și tranzacții ale
entității impun în mod obiectiv elaborarea unei informații prudente. Prudența presupune
evitarea supraevaluării activelor și veniturilor, a subevaluării cheltuielilor și pasivelor și
luarea în considerație a eventualelor pierderi, riscuri și deprecieri probabile.
Neutralitatea , pretinde ca informația să fie nepărtinitoare, lipsită de influențe. Situațiile
financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea și prezentarea informației influen țează luarea
unei decizii sau formularea unui raționament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv
predeterminant.
Integralitatea , pretinde că pentru a fi credibilă orice informație conținută în situațiile
financiare trebuie să fie completă. O omisiune poate face ca informația să fie falsă sau să
inducă în eroare și astfel să nu mai aibă un caracter credibil devenind defectuoasă din punct
de vedere al relevanței.
Prevalența economicului asupra juridicului se leaga tot de credibilitate și se suprapune
peste principiul cu acelasi nume care presupune că prezentarea valorilor din cadrul
elementelor din bilanț și contul de profit și pierdere să se facă ținând seama de fondul
economic al tranzacției sau al operațiunii raportate, și nu numai de forma juridică a acestora.

4
IV. Comparabilitatea reprezintă o altă calitate a situațiilor financiare, deoarece utilizatorii
trebuie să poată compara situațiile financiare în timp pentru a determina poziția financiară
și performanțele întreprinderii, trebuind totodată să poată compara situațiile financiare ale
diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziția financiară, performanțele și mo dificările
poziției financiare.
1.1.3 Recunoașterea elementelor din situațiile financiare

Recunoașterea activelor, pasivelor, cheltuielilor și veniturilor este pusă în evidență prin
abordarea conceptuală specifică cadrului general .
Activele reprezintă o resursă controlată de întreprindere, ca rezultat al unor evenimente
trecute și de la care se așteaptă ben eficii economice viitoare.
Datoriile reprezintă obligații actuale ale întreprinderii, rezultate din evenimente trecute și
prin decontarea cărora se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii
economice.
Criteriile cumulative pentr u recunoașterea datoriilor sunt :
 Probabilitatea unei ieșiri de resurse, purtătoare de beneficii economice;
 Evaluarea să se poată facă în mod credibil.
Capitalurile proprii (activele nete) reprezintă interesul rezidual al acționarilor în activele
întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor. Cu alte cuvinte capitalurile proprii reprezintă
diferența dintre activele totale și datoriile totale, fiind indicatorul esențial pe care bilanțul, în
formatul actual, trebuie să -l reprezinte.
Veniturile sunt creșteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, respectiv
creșteri de active sau diminuări de pasive, care au ca rezultat creșterea capitalurilor proprii,
sub alte forme decât aporturile la capital. Trebuie făcută distincția dintre venit uri și câștig,
deși ambele se regăsesc în contul de profit și pierdere. Astfel noțiunea de câștig implică un
rezultat net favorabil dint -o tranzacție, ca urmare a compensării efectelor (sumelor de bani
primite) cu eforturile corespunzătoare (costul bunulu i).

5
1.2 CONȚINUTUL SI FORMA SITUAȚIILOR FINANCIARE
Conform OMFP 1802/2014, un set complet de situații financiare cuprind e următoarele
componente:
Componentele situațiilor financiare valabile pentru societați comerciale care depășesc două
din următoarele 3 criterii de marime :
a) Total active: 3.650.000 euro ;
b) Cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro ;
c) Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Introducerea criteriilor de mărime pentru întocmirea situațiilor financiare, conduce practic la
clasif icarea/separarea întreprinderilor din România în două clase de mărime și anume
întreprinderi mari respectiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM -uri) și microîntreprinderi.
I. Componentele situațiilor financiare pentru societațile care se încadreaza în aceste criterii
sunt:
1. Bilanțul;
2. Contul de profit și pierdere;
3. Situația modificărilor capitalului propriu;
4. Situația fluxurilor de trezorerie;
5. Note explicative la situațiile financiare anuale.
II. Celelalte persoane juridice, care nu se încadrează în criteriile de mări me specificate,
întocmesc situații financiare simplificate care cuprind:
1. Bilanț prescurtat
2. Cont de profit și pierdere;
3. Note explicative la situațiile financiare anuale simplificate.
Microîntreprinderile constituie o subcategorie de IMM -uri având urmatoarele caracteristici:
1. Realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de
peste 50% din veniturile totale;
2. Au de la 1 până la 9 salariați inclusiv;
3. Au realizat venituri care nu au dep ășit echivalentul în lei a 100.000 euro;
4. Capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul, autoritățile locale și
instituțiile publice.
Microîntreprinderile pot opta pentru plata unui impozit pe venituri (în locul impozitului pe
profit) și su nt asimilate IMM -urilor din punctul de vedere al întocmirii și depunerii situațiilor
financiare.

6
1.2.1 Bilanțul
Bilanțul este documentul contabil de sinteză ce cuprinde toate elementele de activ și de pasiv
grupate după natură, destinație și lichiditate, r espectiv proveniență și exigibilitate.
Bilanțul este prima și în general considerată cea mai importantă componentă a situațiilor
financiare. Formularul de bilanț, începând cu situațiile f inanciare întocmite în anul 200N
pentru exercițiul financiar 200N -1, trebuie să conțină următoarele elemente, în ordinea și
codificarea menționată în continuare, cu valori atât pentru exercițiul financiar precedent cât și
pentru exercițiul financiar curent:
Formatul bilanțului prescurtat conform OMFP 1802 /2014 este următoru l:

A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanțe
III. Investiții pe termen scurt
IV. Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital și rezerve
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

7
1.2.2 Contul de Profit și Pierdere

Contul de profit și pierdere este componenta situațiilor financiare anuale care reflectă
performanța realizată de întrepri ndere și în special profitabilitatea.
Informațiile reflectate în contul de profit și pierdere sunt structurate în funcție de natura
activității desfășurate de o întreprindere într -o perioadă de un an de zile. În mod obișnuit, se
apreciază că toate operațiu nile care concură la realizarea obiectului principal de activitate al
unității sunt operațiuni curente. Aceste operațiuni sunt legate de specificul activității de bază,
având un caracter repetitiv, obișnuit, curent sau ordinar.
Atât bilanțul cât și contul de profit și pierdere trebuie să prezinte cel puțin posturile
prezentate în formularele tipizate. Fiecare element obligatoriu prezentat în situațiile
financiare ale unei întreprinderi, poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul
adoptat, dacă această detaliere concură la prezentarea unei informații mai elocvente pentru
utilizatorii de informații.
Bilanțul unei întreprinderi și contul de profit și pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu
orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuială, care nu este prevăzut în formatul
adopt at, în următoarele condiții:
a) Dacă specificul activității o cere și formatul bilanțului și contului de profit și pierdere
trebui e să respecte ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierea
făcându -se numai la pozițiile numerotate cu numere arabe.
b) Structura bilanțului și a contului de profit și pierdere, în special în ceea ce privește
formatul obligatoriu, nu poate f i modificată de la un exercițiu financiar la altul. În
cazuri excepționale se admit derogări de la această regulă dar, trebuie prezentată în
notele explicative, împreună cu motivele care au determinat -o.
Elementele din bilanț și contul de profit și pierder e indicate prin numere arabe pot fi
cumulate într -un singur element în situațiile financia re ale unei întreprinderi dacă:
a) Valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziției financiare și a
performanței întreprinderii pentru exercițiul fin anciar respectiv; sau
b) Cumularea îmbunătățește calitatea prezentării; valorile individuale ale oricăror
elemente combinate în acest fel vor fi p rezentate în notele explicative.

(OMFP 1802/2014 Reglementări contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate, SECȚIUNEA 4.18, SECȚIUNEA 8.13 ) .

8
Formularul contului de profit și pierdere conține următoarele informații minime, tot sub
formă de listă, ca și în cazul bilanțului:

1. Cifra de afaceri netă
2. Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și mater ialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii și indemnizații
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și imobili zările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul în care acestea depășesc
suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu ind icarea distinctă a celor obținute de la
entitățile afiliate
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu
indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat și venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obținute de
la entitățile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile deținute ca active
circulante
13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind entitățil e
afiliate
14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

9
1.2.3 Note explicative la situațiile financiare anuale simplificate.

Notele explicative trebuie să prezinte informații despre reglementările contabile care au stat
la baza întocmirii situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile folosite și să ofere
informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț, contul de profit și pierdere, după
caz, în situația modificărilor capitalurilor proprii și/sau situația fluxurilor de trezorerie, dar
sunt relevante pentru înțelegerea oricărora dintre acestea.
Notele explicative se prezintă sistematic, iar pentru fiecare element semnificat iv din bilanț și
contul de profit și pierdere trebuie să existe informații aferente în notele explicative.
Conform OMFP 1802 din 2014 , entitățile care întocmesc situații financiare anuale trebuie
să întocmească note explicative care să acopere toate inform ațiile necesar a fi prezentate
potrivit reglementării menționate:
1. Active imobilizate : detaliază variația în timp a valorilor brute și a deprecierilor;
2. Provizioane : detaliază variația naturii provizionului;
3. Repartizarea profitului : arată cum este repartiza t profitul pe destinații;
4. Anal iza rezultatului din exploatare : prezintă modul de obținere a rezultatului din
exploatare după destinații;
5. Situația creanțelor și datoriilor : clasificate după lichiditate și exigibilitate;
6. Principii, politici și m etode contabile : cuprinde abateri și modificări de la
reglementările naționale, cu menționarea naturii și motivelor, tratamentele contabile
alternative, bază de evaluare, ajustări, influență asupra rezultatului;
7. Participații și surse de finanțare : detaliază capi talul social și tipurile de titluri emise;
8. Informații privind salariații și membrii organel or de administrație, conducere și
supraveghere : cuprinde detalii despre număr mediu salariați, credite acordate,
avansuri, salarii plătite, asigurări sociale, contri buții la pensii;
9. Analiza principalilor indicatori economico -financiari : cuprinde prezentarea unor
indicatori de lichiditate, risc, profitabilitate, indicatori de activitate);
10. Alte informații : se referă la prezentarea întreprinderii, cifra de afaceri, re lațiile cu
celelalte întreprinderi din cadrul grupului.

10
1.3 ECHILIBRUL FINANCIAR

Obiectivele și scopurile financiare ale întreprinderii pot fi abordate din dif erite puncte de
vedere. O primă abordare vizează maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor
financiare, care se concretizează în creșterea bogăției întreprinderii cu consecințe favorabile
asupra valorii bursiere a acțiuni lor și a bogăției acționarilor. Dintr -o altă opt ică, cea
managerială, aceste obiective și scopuri vizează în principal realizarea creșterii economice, a
echilibrului financiar și a lichidității financiare.
Analiza echilibrului financiar se bazează pe informații extrase în principal din bilanțul
contabil . Analiza în ansamblu însă, ca sistem științific de sine stătător, utilizând informațiile
furnizate de ansamblul situațiilor financiare și bazându -se pe o metodologie proprie,
interpretează toate aceste informații, în sensul obiectivelor economico -financia re pe care și le
propune întreprinderea.
Analiza financiară urmărește să determine modalitățile de realizare a echilibrului financiar
și etapele de acumulare bănească, de rentabilitate a activității întreprinderii.
1.3.1 Echilibrul si Structura Financiară

“Echilibrul financiar poate fi definit prin capacitatea întreprinderii de a asigura din
încasările sale plata fără întrerupere a datoriilor contractate anterior, inclusiv a datoriilor
curente generate de realizarea obiectului de activitate sau de legislația fiscală, astfel încât ea
să evite riscul de faliment.
Din definiția de mai sus rezultă, în esență, că echilibrul financiar este dat de solvabilitate.
Solvabilitatea este influențată de următorii factori:
– Imposibilitatea recuperării unor creanțe de la terț i;
– Corelarea defectuoasă dintre încasări și plăți în perioadele de creștere economică a
unității;
– Desfășurarea activității într -un sector caracterizat de instabilitate.
În ceea ce privește analiza structurii financiare , aceasta vizează mărimea și proporți a
deținută de diferitele elemente patrimoniale în cadrul posturilor bilanțiere. O astfel de
abordare pare nesemnificativă în raport cu analiza contabil -financiară, ea devenind relevantă
prin asocierea cu noțiunea de lichiditate.

11

Practic, structura finan ciară este influențată de o multitudine de factori, de genul:
– Natura activității desfășurate, ce determină anumite restricții de ordin tehnico -economic;
– Gradul de capitalizare a activității, concretizat în greutatea specifică deținută de
imobilizări în tot alul activului;
– Durata procesului de exploatare;
– Durata de folosință a imobilizărilor și viteza deprecierii;
– Dreptul de proprietate asupra activelor imobilizate (provenite din finanțare proprie sau
intrate prin leasing);
– Relațiile cu partenerii externi și, în special, cele pe linie de decontare a creanțelor și
datoriilor;
– Mărimea întreprinderii etc.
Analiza echilibrului și structurii financiare , realizată pe baza informațiilor bilanțiere, oferă
o gamă de informații utile pentru procesul decizional. În condițiile economiei contemporane,
ea nu satisface însă pe deplin cerințele impuse de diferitele categorii de utilizatori. De aceea,
este completată de o analiză în dinamică a datelor publicate, ceea ce impune anumite ajustări
și retratări în vederea elabo rării bilanțului funcțional. " (Oprean, V.B. (2018 -2019) ,
RAPORTĂRI FINANCIARE – Note de curs , Cluj-Napoca.)
1.3.2 Bilanțul Contabil
Poziția financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le
controlează, de structura financiară a active lor, datoriilor și capitalului propriu, de lichiditatea
și solvabilitatea valorilor economice și de capacitatea sa de a se adapta la schimbările
mediului în care își desfășoară activitatea.
Bilanțul cuprinde toate elementele de activ grupate după natură, destinație și lichiditate și
cele de pasiv, grupate după natură , proveniență și exigibilitate. Ca document de sinteză , care
prezintă poziția financiară a întrepri nderii, este utilizat în analiza financiară din două puncte
de ved ere și anume static și dinam ic.
Din punct de vedere static, bilanțul este considerat ca o sursă importantă de d ate pentru
aprecierea situației financiare de ansamblu a unei întreprinderi, în special al solvabilității sale.
Pentru analiza în dinamică, se procedează la o retratare a el ementelor patrimo niale, în funcție
de circuitele fundamentale din activitatea întreprinderii și se obține bilanțul funcțional care
pune în evidență res ursele și utilizările acestora.

12
1.3.3 Bilanțul Financiar

Bilanțul financiar măsoară capacitatea societății de a-și onora datoriile. Verifică
lichiditatea, adică proprietatea unui activ de a fi rapid transformat în monedă pentru a putea
face față pasivului exigibil.
Bilanțul financiar constituie acel tip de bilanț în care posturile sunt ordonate în funcție de
lichiditate (pentru posturile de activ), respectiv exigibilitate (pentru posturile de pasiv).
Bilanțul financiar se bazează pe criteriul lichiditate -exigibilitate și arată echilibrul
financiar al entității.
Lichiditatea reprezintă capacitatea elementelor de activ de a fi transformate în bani.
Exigibilitatea reprezintă însușirea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit
termen.

Bilanțul financiar va avea următoarea formă:

Nevoi = Activ Resurse = Pasiv
I. Activ imobilizat net (> 1an)
 Imobilizări necorporale
 Imobilizări corporale
 Imobilizări financiare > 1an
 Clienți cu scadență mai mare de un an
 Creanțe cu scadență mai mare de un an III. Capitalurile permanente
 Capitalul social
 Rezerve
 Subvenții
 Rezultat nerepartizat
 Provizioane reglementate (> 1an)
 Datorii pe termen mediu și lung (> 1an)
II. Activ circulant (< 1an)
– Stocuri
– Creanțe – clienți (< 1an)
– Disponibilități bănești,
– Imobilizări financiare (< 1an) IV. Datorii pe termen scurt (< 1an)
– Financiare (credite bancare curente)
– Nefinanciare,
– Provizioane < 1an
Figura 1.1 Bilantul Financiar

13
1.3.4 Bilanțul Funcțional

Concepția funcțională definește întreprinderea ca o entitate economică și financiară
asigurând în raport cu dezvoltare a sa, anumite funcții cum ar fi :
– Funcția de producție (fabricarea bunurilor, și serviciilor livrate piețelor situate în aval;
– Funcția de investire și dezinvestire (achiziționarea, crearea și cesiunea elementelor de
activ imobilizat);
– Funcția de finanțare (stabilirea resurselor financiare necesare dezvoltării întreprinderii).
Bilanțul funcțional oferă o imagine asupra modului de funcționare din punct de vedere
economic a întreprinderii, evidențiind atât utilizările cât și resursele corespunzătoare fiecărui
ciclu, respe ctiv de investiții, de exploatare și cel de finanțare. Practic pentru retratarea
bilanțului contabil în bilanț funcțional este necesar să stabilim apartenența posturilor
bilanțiere pe unul din cele 3 cicluri: de investiții, de exploatare, respectiv de fina nțare.
Ciclul de investiții cuprinde achiziționarea de active imobilizate. Aceste imobilizări
constituie active stabile (aciclice) și sunt finanțate din resurse stabile (aciclice) .
Ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare, producție și de d esfacere, atât sub
formă de fluxuri fizice, cât și financiare. Activele circulante de exploatare (stocuri, creanțe,
clienți, cheltuieli de exploatare constatate în avans) trebuie finanțate din surse ciclice de
exploatare (datorii furnizori și asimilate, ve nituri din exploatare constatate în avans).
Ciclul de finanțare se referă la ansamblul operațiunilor dintre întreprindere și proprietarii de
capitaluri (acționarii și creditorii întreprinderii). Fluxul de finanțare permite întreprinderii să
facă față decal ajului dintre lichiditățile de intrare și cele de ieșire, p rovocat de ciclul de
exploatare.

Activ Pasiv
I. Active stabile (aciclice) AS I. Surse stabile (aciclice) SS
II. Active ciclice (temporare) AC
Active ciclice aferente exploatării (ACE)
Active ciclice din afara exploatării
(ACAE)
Trezorerie de activ (TA) II. Surse ciclice (temporare) SC
Surse ciclice de exploatare (SCE)
Surse ciclice din afara exploatării (SCAE)
Trezorerie de pasiv (TP)
Figura 1.2 Bilanțul Funcțional

14

2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SC „GASTRONOM” SA

2.1 SCURT ISTORIC PRIVIND SC „GASTRONOM” SA

SC GASTRONOM S.A. are sediul social în Buzău, str. Ion Băiesu, bl.4 -5, etaj I, număr de
telefon/fax: 0238/710196 și este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub numărul
J10/60/1991, avâ nd cod unic de înregistrare RO 1154474.

SC GASTRONOM S.A. funcționeazã ca socie tate pe acț iuni confo rm Legii nr. 31/1990
republicată, cu modificările și completă rile ulterioare, având ca obiect princi pal de activitate
“închirierea ș i subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, cod CAEN 6820.
Capitalul social este format din 306.528 actiuni nominative, cu valoare a nominala de 2,50 lei,
tranzacționate î ncepand cu data de 19.06.2015 in cadrul s istemului alternativ de
tranzacț ionare administrat de Bursa de Valori Bucuresti, Secț iunea Instrumente Financiare,
listate pe A.T.S., Sectorul T itluri de Capital, Categoria Acț iuni, având simbolul “GAOY”.
Evidența acționarilor este ținută din anul 2007 de că tre Depozitarul Central (fost Regisco)
conform contractului nr. 15669/10.04.2007.

Structura acț ionariatului la data de 31.1 2.2017 și la data de 31.12.2018 se prezinta astfel:
– SIF Transilvania SA 215.453 acțiuni reprezentâ nd 70,29 % din capitalul social
– DDN Global SRL 32.534 acțiuni, reprezentâ nd 10,61 % din capitalul social
– Broadhurs t Investments Limited 31.622 acțiuni, rep rezentâ nd 10,31% din capitalul social
– Alți acționari 26.919 acțiuni, reprezentâ nd 8,79 % din capitalul social

15
2.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Conform prevederilor actului constitutiv aprobat de către Adunarea Generală Extraordinară a
Acționarilor din data de 18.01.2012, actualizat prin hotărârea Adunării Generale
Extraordinare a Acționarilor din data de 17.12.2018, societatea GASTRONOM S.A. a
adoptat sistemul unitar de administrare al societății, alcătuit din Consiliu de Administratie
/Administrator unic s i conducere executivã.
Actul constitutiv si reglementãrile interne contin prevederi privind rolul si atributiile acestor
organe de administrare si conducere si delimitarea clarã între responsabilitãtile si atributiile
acestora.

Societatea GASTRONOM S.A. este administrată de un A dministrator unic desemnat de
către Adunarea Generală Ordinară a Acț ionarilor din data de 17.12.2018.
Funcțiile de ținute conform contractului de administrare sunt pentru un mandat de 4 ani.
Adm inistratorul unic desemnat de către Adunarea Generală Ordinară a Acț ionarilor din data
de 17.12.2018 este doamna D iana Veres.
Conducerea executivă este asigurată de un director care -și exercită atribuț iile în baza
contractului de mandat încheiat cu Consiliul de Administraț ie.
Directorul soc ietãtii GASTRONOM S.A. este doamna economist Popa Liliana.

16
2.3 PREZENTAREA SITUAȚIEI ECONOMICO -FINANCIARE

Cunoașterea profundă a evoluției performanțelor economico -financiare ale întreprinderii, al
procesului formării lor, însușirea unui ansamblu de metode și tehnici de analiză, și mai ales,
identificarea măsurilor pentru evoluția normală a fenomenelor și proc eselor economice și
reducerea riscului operațional și financiar , presupune o analiză economico – financiară
permanentă și temeinică.
Bilanțul prescurtat al societății analizate arată astfel:

ELEMENTE DE BILANȚ 2017 2018
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL,
din care : 3.899.415
3.067.853

– Imobilizări corporale
– Imobilizări necorporale
– Imobilizări financiare 3.310.864
434
588.117 3.067.686
167
–
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL,
din care : 2.322.985 3.767.550
– Creanțe Comerciale 81.942 105.198
– Casa și conturi la bănci 2.241.043 3.662.352
TOTAL ACTIV 6.222.400 6.835.732
Capital social 766.320 766.320
Rezerve din reevaluare 2.470.438 2.201.977
Rezerva legală 155.788 155.788
Rezultat reportat 1.507.257 1.775.792
Profit ul exercițiului financiar 956.441 1.562.857
TOTAL CAPITALURI PROPRII 5.856.244 6.462.734
Datorii sub 1 an 317.135 330.292
Provizioane 22.290 15.975
Venituri în avans 27.287 26.731

17
Structura contului de profit și pierdere la societatea analizată se prezintă astfel:
INDICATORI DIN
CONTUL DE PROFIT SI
PIERDERE
2017
2018
Cifra de afaceri 2.012.009 2.056.126
Total venituri 2.056.841 3.394.754
Total cheltuieli 1.066.997 1.797.944
Profit brut 989.844 1.596.810
Profit net 956.441 1.562.857
Număr salariați 4 4

2.4 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO -FINANCIARI

2.4.1 Indicatori de lichiditate

a) Indicatorul lichiditații curente

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Rata lichidității curente 732.5% 1140.7%

Acest indicator are o valoare foarte favorabilă, ceea ce reprezintă că societatea iși poate onora
fără dificultate obligațiile scadente pe termen scurt.

b) Indicatorul lichiditații imediate (Testul acid)

NOTĂ – Această societate nu deține stocuri , prin urmare, lichiditatea imediata este
aceiași cu lichiditatea curentă.

18
NOTĂ – Societatea nu are contractat nici un împrumut pe termen mediu si lung, astfel
am considerat excluderea principalilor indicatori de risc (gradul de îndatorare si
acoperirea dobânzilor).

2.4.2 Indicatori privind utilizarea activelor

NOTĂ – Dat fiind faptul că aceasta societate comercială nu deține stocuri, am exclus
indicatorul care analizeaza viteza de rotație a stocurilor cât și zilele de stocare a
stocurilor .

a) Durata de recuperare a creanțelor

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Durata de recuperare a creanțelor 15 zile 15 zile

Acest indicator ne arată în câte zile societatea iși va recupera creanțele de la client. Putem
observa o creștere în numărul de zile, cu toate acestea numărul de zile este foarte favorabil.

b) Durata de rambursare a datoriilor

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Durata de rambursare a datoriilor 57 zile 58 zile

Cu acest indicator putem arăta numărul de zile în care datoriile față de terți sunt achitate.
Valorile mici ale acestui indicator arată ca societatea își achita obligațiile mai rapid.

19
c) Viteza de rotație a activului imobilizat

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Viteza de totație a activului imobilizat 0.52 0.67

Prin prisma acestui indicator putem expri ma numarul de rotații efectuate de activele
imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri, cât și eficiența utilizării activelor imobilizate
prin examinarea valorii cifrei de afaceri din exploatarea acestora.
Putem observa ca viteza de rotație crește de la un an la altul, ceea ce este nefavorabil.

d) Viteza de rotație a activelor totale

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Viteza de rotație a activelor totale 0.32 0.30

Acest indicator arata eficiența utilizării activelor entității prin examinarea cifrei de afaceri
generate de acestea. Putem observa o scadere in valoare a acestuia, fapt care este favorabil.

20
2.4.3 Indicatorii profitabilității

a) Rentabilitatea capitalului angajat

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Rentabilitatea capitalului angajat 0.17 0.25

Acest indicator exprima profitul pe care îl obține entitatea din investițiile monetare în
societate.

b) Marja brută din vânzări

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Marja brută din vânzări 0.41 0.75

O scădere a procentului poate scoate in evidență faptul ca entitatea nu este capabilă să își
controleze costurile de producție sau să obțină un preț optim de vânzare.
Putem observa că acesta crește de la un an la altul, ceea ce înseamnă ca societatea și -a
îmbunătațit metoda de control a costurilor.

21
2.5 ANALIZA STRUCTURII PATRIMON IALE

2.5.1 Analiza structurii activului

Ratele de structură ale activului sunt influențate de urmatoarele categorii de factori:
– Factori tehnici (Reprezintă faptul ca activitatea derulată de către entitate influențează
semnificativ structura activului unei întreprinderi)
– Factori economici și juridici

Principalele rate ale structurii activului sunt :
A. Rata activelor imobilizate

Acestă rată măsoara importanța relativă a activelor pe termen lung în totalul activelor
întreprinderii și permite aprecierea flexibilității finanicare a firmei în măsura în care
evidențiaza componenta de capital investit in active fixe.

SPECIFICAȚIE 2018 2019
Active imobilizate 62.67 44.88
a) Imobilizări necorporale 0.007 0.002
b) Imobilizări corporale 53.21 44.878
c) Imobilizări financiare 9.45 0

Putem observa ponderea mare a ratei imobilizărilor corporale in totalul activelor imobilizate
deoarece societate deține foarte multe terenuri care vor fi puse spre închiriere, acest lucru
fiind domeniul acesteia de activiate.

22

B. Rata activelor circulante

Aceasta rată reflectă ponderea activelor circulante in totalul activelor societatii , fiind o
masura a flexibilitatii financiare , care eviden tiaza importanta relativa a activelor usor de
transformat in bani.
NOTĂ – Societatea nu deține stocuri. Așadar am exclus calculul ratei stocurilor.

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Rata creanțelor 1.32 1.54
Rata disponibilitaților 36.02 53.58

Rata creanț elor comerciale : evidențiaza importanța portofoliului de creanțe comerciale in
patrimoniul societății. Se observă că acesta a crescut foarte puțin de la un an la altul ceea ce e
un lucru pozitiv in politica de vanzari a societatii. A scăzut perioada de efectua re a platilor de
catre clienti .
Rata disponibilităț ilor: reprezintă o masura a lichidității interne a intreprinderii.
Observăm ca rata disponibilităților crește de la un an la altul, acest lucru fiind favorabil
pentru aceasta societate, deoarece aceasta n u are stocuri și prin urmare nu reprezinta
ineficinența utilizării resurselor.

23
2.5.2 Analiza structurii surselor de finanțare

A. Rata stabilitații financiare

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Rata stabilității financiare 96.47 94.78

Am considerat favorabilă aceasta rată cu toate că societatea nu are contractat nici un
împrumut pe termen mediu și lung.

B. Rata autonomiei globale

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Rata autonomiei globale 94.11 94.54

După cum putem observa, rata autonomiei financiare depășește 90% în ambii ani, ceea ce
este foarte favorabil pentru societate, deoarece aceasta nu trebuie să recurga la alte
împrumuturi.

C. Rata datoriilor pe termen scurt

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Rata datoriilor pe termen scurt 5.1 4.83

O asemenea situație este considerată ca fiind extrem de favorabila societății, aceasta nefiind
supusă riscului de apariție a unor dificultăți ulterioare ca urmare a concentrării scadențelor
pentru diversele datorii într -un termen foarte scurt (mai mic de un an).

24
2.5.3 Situația ne tă

Situația netă (SN) reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii
după deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avuției acestora ca urmare a alocării și
implicării capitalurilor în activitatea sa.
Pornind de la abord area patrimonial ă și implicit juridic ă a bilan țului, exist ă diferite opin ii
potrivit c ărora conceptul de situa ție net ă este mai relevant în ceea ce prive ște reflectarea
averii nete a ac ționarilor.
Într-o accep țiune global ă, situa ția net ă reprezint ă activul neangajat în datorii și îmbrac ă
următoarea form ă:

Situatia netă poate fi considerată un indicat or primar sau preliminar efectuării unei analize
financiare, avâ nd capacitatea de a reflecta modul de gestionare al î ntreprinderii. Analiza
situa ției nete se poate face în m ărimi absolute și în m ărimi relative, urm ărindu -se evolu ția
acesteia în dinamic ă, pe total, cât și prin prisma elementelor componente.

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Activul net 5.905.265 6.505.440

Putem observa o creștere a activului net de la un exercițiu financiar la altul, ceea ce e un lucru
pozitiv pentru societate deoarece nu este nevoie de noi aporturi din partea acționarilor și nu se
apelează la alte surse de finanțare în funcție de costul,accesul și disponibilitatea acestora,
generând astfel efecte directe asupra patrimoniului net.

25
2.5.3 Fondul de rulment, nevoia de fond de rulment și trezoreria netă

A. Fondul de rulment

Fondul de rulment este considerat „cel mai important indica tor de echilibru financiar al
întreprinderii… fiind rezultatul arbitrajului între finan țarea pe termen lung și finan țarea pe
termen scurt”.
O condi ție esen țială a echilibrului financiar o constituie finan țarea unei p ărți din nevoile
ciclice (temporare) a le activit ății de exploatare pe seama resurselor stabile ale întreprinderii.
Acest rol este îndeplinit de fondul de rulment definit ca parte din capitalul permanent
destinat ă și utilizat ă pentru finan țarea activit ății curente de exploatare.

Fondul de rulm ent se calculeaz ă ca diferen ță dintre capitalurile permanente și activele
imobilizate.

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Fondul de rulment 1.979.119 3.410.856

(+) Când fondul de rulment este pozitiv , reprezintă faptul că resursele de finan țare stabile
(pe termen lung), în perioada supus ă analizei, au fost mai mari decât utiliz ările stabile. Ca
urmare, unitatea în cauz ă este în m ăsură să-și onoreze în totalitate datoriile sale ciclice prin
realizarea pa rțială a activelor circulante.
Cu alte cuvinte, fondul de rulment pozitiv reflect ă un echilibru f inanciar asigurat, o securitate
financiar ă asigurat ă a întreprinderii.
Se observă o creștere a fondului de rulment de la un an la altul ceea ce este favorabil pentru
buna desfasurare a activității societății.

26
B. Nevoia (necesarul) de fond de rulment

Nevoia sau necesarul de fond de rulment (NFR) apare ca urmare a decalajelor în timp între
cump ărări și vânz ări, precum și între pl ăți și încas ări. În primul caz, aceste decalaje genereaz ă
formarea stocurilor, iar în cel de -al doilea caz apar crean țele. Atât stocurile cât și crean țele
impun un necesar de fond de rulment, care este totu și atenuat de decalajele de sens opus, între
aprovizion ări și plăți.
Necesarul de finan țare a ciclurilor de exploatare este asigurat, în primul rând, din resurse
temporare, numite și datorii de exploatare și în afara exploat ării (Dex). Dac ă sursele
temporare sunt mai mici decât aloc ările temporare, atunci intervine o nevoie temporar ă de
resurse, denumit ă „Nevoie de fond de rulment”.
Nevoia de fond de rulment se calculeaz ă cu rela ția:

În care :
NFR – Necesarul de fond de rulment
Acex – Active circulante de exploatare și în afara exploat ării (stocuri, crean țe și
cheltuieli în avans)
Dex – datorii de exploatare și în afara exploat ării (datorii comerciale pe termen scurt și
venituri în avans)

SPECIFICAȚIE 2017 2018
Nevoia de fond de rulment -235.193 -225.094

(-)Valoarea negativ ă a varia ției nevoii de fond de rulment semnific ă un surplus temporar
de resurse (Dex) comparativ cu nevoile temporare (ACex). Cauzele acestei situa ții pot fi:
– Accelerarea vitezei de rota ție a stocurilor;
– Accelerarea încas ării crean țelor;
– Încetinirea achit ării datoriilor.

27
C. Trezoreria netă

Trezoreria este cea de -a doua component ă a fondului de rulment. Ea apare ca urmare a
compara ției realizate între utiliz ările și sursele corespunz ătoare opera țiilor pe termen scurt.
Trezoreria este partea din fondul de rulment care dep ășește necesarul în fond de rulment,
constituit ă din activele circulante lichide care sta ționeaz ă între dou ă rotații.
Trezoreria netă se poate determina în dou ă moduri și anume:

Sau

În care :
TN – Trezoreria net ă
FR – Fond de rulment
NFR – Necesarul de fond de rulment
Db – Disponibilități bănești
Crt – Credite de trezorerie

Mărimea fondului de rulment depinde de deciziile pe termen lung privind politica de
investi ții și politica ce rezult ă din decalajele pe termen scurt între cheltuie li, venituri și
decont ările care le genereaz ă.Deci, cei doi indicatori au la baz ă cauze de natur ă diferit ă, iar
diferen ța dintre ei o constituie trezoreria net ă.
SPECIFICAȚIE 2017 2018
Trezoreria netă 2.214.312 3.635.950

(+)Dacă fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment, trezoreria netă este
pozitiv ă sau altfe l spus, disponibilit ățile bănești sunt mai mari decât creditele de trezorerie.
Acest surplus trebuie plasat rentabil, în caz contrar el influen țează negativ rentabilitatea
capitalului.
Se apreciaz ă că secretul supravie țuirii și dezvolt ării fiec ărei afaceri îl constituie asigurarea
unei trezorerii sănătoase și, mai ales, anticiparea perioadelor în care se va înregistra o
trezorerie deficitar ă, pentru a atrage din timp resursele de finan țare a activit ății.

28

Concluzii

1. Indicatorul lichidității curente crește din 31.12.2017 la 31.12.2018 cu 408.2%, care ne
arată capacitatea soceității de a -și plăti datoriile curente din activele curente fără a
apela la alte împrumuturi.
2. Analizând în paralel durata de recuperare a creanțelor ( 2017 – 15 zile, 2018 – 15 zile)
împreuna cu durata de rambursare a datoriilor ( 2017 – 48 zile, 2018 – 49 zile), putem
constata că societatea a negociat foarte bine duratele de recuperare a creanțelor si
rambursare a datoriilor .
3. Viteza de rotație a activului imobilizat crește din 2017 (0.52) la 2018 (0.67) cu 0.15,
ceea ce este nefavorabil.
4. Rata rentabilității capitalului angajat crște de la un an la altul cu 0.08 fapt care este
favorabil.
5. Marja brută din vânzări crește de la un an la altul, ceea ce reprezintă că societatea a
reușit sa -și controleze mai bine costurile și să obțină un preț de vânzare mai optim.

29

Bibliografie

Dumitru Matiș, Bazele contabilității, 2010
Fănuța Pop, Analiză Financiară
Oprean, V.B. (2018 -2019) , RAPORTĂRI FINANCIARE – Note de curs , Cluj-Napoca.
Stancu, I., Finanțe , ed. a VI -a, partea a VI -a, Ed. Economică, București
Ristea M. (2005) , Contabilitatea financiară, Editura Univer sitară, București.
www.gastronombuzau.ro – Informații despre societate și informații pentru investitori
www.l istafirme.ro/gastronom -sa-1154474/ – Informatii despre societate
*** Ministerul Finantelor Publice (2014 ), ORDIN Nr. 1802 din 29.12. 2014