. Fundamente Teoretice Ale Disciplinei [622144]

1
FUNDAMENTE TEORETICE ALE DISCIPLINEI
METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN JURNALISM

Obiective de referință:
1. Scopul și sarcinile disciplinei de studiu
2. Administrarea disciplinei ș i metodele de predare -învățare -evaluare
3. Baza teoretico -metodologică a disciplinei

Scopul și sarcinile disciplinei de studiu. Metodologia cercetării în jurnalism este element
constitutiv al planului de învățământ la specialitatea 0321.1 Jurnalism și procese mediatice ,
Ciclul I, Licență . Cercetarea științifică este unul dintre obiectivele pregătirii profesionale în
mediul academic, or, în urma creșterii rolul cunoașterii și a cunoștințelor științifice pe
dimensiunea interpretării fenomenelor și proceselor mediatice contemporane, a modului de
funcționare a mass -mediei în societate, cât și a efectelor produse de aceasta, a apărut necesitatea
de a oferi viitorilor jurnaliști cunoștințe necesare pentru descrier ea, evalu area și interpret area
științific ă a datelor, evenimentelor, proceselor și chiar a fenomenelor .
Scopul disciplinei vizează acumularea de cunoștințe fundamentale în domeniul
metodologiei și a metodelor de cercetare, de competențe de cercetare și de aplicare a
cunoștințelor de ordin metodologic în activitatea practică, precum și dezvoltarea abilităților de concepere și de realiz are a lucrărilor științifice (a tezei de licență).
Astfel, sarcinile d isciplinei în procesul de instruire a cadrelor în domeniul jurnalistic este
de a forma cunoștințe generale despre principiile și metodele cantitative și calitative de cercetare științif ică, precum și competențe de a elabora matrice de cercetare, chestionare, sondaje,
interviuri în profunzime etc. și de a le aplica în procesul de cercetare științifică a fenomenelor mediatic -comunicațional. Totodată, menirea acesteia constă în familiarizar ea studenților cu
aspectele metodologice privind elaborarea cercetărilor științifice și realizarea lucrărilor
științifice, ca finalitate a ciclului academic.
Cursul pune în valoare două direcții de instruire fundamentale, și anume: 1) r ealizarea
cercetări lor aplicative în domeniul jurnalismului și proceselor mediatice, analiza și evaluarea
fenomenelor mediatice contemporane și 2) a plicarea tehnicilor tradiționale și online de căutare,
de colectare, de triere și de validare a informației în procesul de documentare jurnalistică.
Cumulate, acestea contribuie la acumularea cunoștințelor și competențelor necesare pentru
elabor area lucrări lor științifice, care impun respectarea unor rigori și norme privind modalitatea
de obținere și de integrare a cunoștințel or științifice în circuitul teoretico -aplicativ.

2
Prezenta disciplină este destinată studenților anului III de studii (ZI) și IV de studii (F/R) ,
specialitatea Jurnalism și procese mediatice , limba de predare a disciplinei fiind româna și rusa.

Administrarea disciplinei și metodele de predare- învățare -evaluare
Forma de
învățământ Codul
disciplinei Denumirea
disciplinei Responsabi
l de
disciplină Se
me
stru
l Ore total:
Evaluarea
Nr. de credite
Tot
al inclusiv
C S L LI
frecvență
la zi S.05.A.15
5 Metodologia
cercetării în
jurnalism Georgeta
Stepanov,
dr. hab.,
prof. univ. V 180 30 30 120 E 6
frecvență
redusă* F.05.O.0.
35 V 180 20 10 150 E 6

Sugestii metodologice de predare -învățare -evaluare
• formele de organizare a instruirii . Instruirea include ore de contact direct și ore de
contact indirect. În cadrul orelor de contact direct se asigură transferul de cunoștințe teoretic
privind metodele și tehnicele de cercetare în științele socio -umaniste, iar în cadrul orelor de
contact in direct, activitatea studenților rezidă în aprofundarea cunoștințelor teoretice și
implementarea abilităților practice de realizare a cercetării în domeniul științelor comunicării .
• strategii/tehnologii didactice aplicate . În cadrul procesului de instruire s e aplică o serie
de strategii didactice individuale și în echipă , care pun în valoare potențialul intelectual și nivelul
de pregătire pentru ore al studentului. La orele de curs sunt folosite metode și strategii clasice de
expunere a materialului teoretic cu elemente de activitate interactivă, iar în cadrul seminariilor sunt folosite atât metodele clasice, cât și activități interactive.
• strategii de evaluare a rezultatelor academice. Activitatea de învățare, finalitățile de
studiu și competențele dobândite de student sunt verificate și apreciate pe parcursul semestrului
prin: evaluări curente , două atestări și lucrul individual, precum și la sfârșit de semestru, prin
evaluări finale în cadrul examenului. Evaluarea finală se calculează în baza notei semestria le și a
celei de la examen (la studiile cu frecvență coraportul dintre acestea constituind 60% la 40 %, iar
la studiile cu frecvență redusă acest coraport reprezentând 50 la 50).
• NB! La examen sunt admiși studenții care au realizat primul capitol al tezei de licență și
care fac dovada acestui lucru, prezentând materialul – primul capitol al temei – evaluat și vizat
(prin semnătură) de către conducătorul științific.

3
Lucrul individual al studentului
Produsul
preconizat Criterii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
Proiect ul
introducerii
teze de
licență

1. Identificarea problemei de
cercetare.
2. Argumentarea actualității temei.
3. Identificarea gradului de
investigație a temei și descrierea
literaturii de specialitate.
4. Elaborarea proprii metodologiei de
cercetare.
5. Formularea ipotezei .
6. Elaborarea scopului și obiectivelor
de cercetare.
7. Argumentarea noutății temei
investigate.
8. Estimarea valorii teoretice și
aplicative a lucrării.
9. Descrierea s tructur ii lucrării.
10. Depunerea proiectului în formă
textuală și prezentarea lui publică în
power point. Capacitatea
studentului de a :
– argumenta
actualitatea și noutatea
temei – 5 p.
– analiza literatura de
specialitate și
interpreta suportul
teoretico -științific al
tezei – 10 p.
– elabora metodologia
de cercetare a problemei – 10 p.;
– respecta cerințele de
prezentare – 5 p. Eșalonat, pe
parcursul
ultimelor 3
săptămâni ale
semestrului.

Baza teoretico -metodologică a disciplinei . Cadru referențial al materiei de studiu include
un șir de studii științifice și ghiduri metodologice, menite să faciliteze percepția și asimilarea
informației, dintre care, p entru acest nivel de cunoaștere, cele mai relevante se consideră:
1. Chelcea Septimiu. Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de d octorat, un articol
științific în domeniul științelor socioumane . București: Comunicare.ro, 2010.
2. Chelcea Septimiu, Mărginean Ioan, Cauc Ion. Cercetarea sociologică. Metode și tehnici .
Deva: Editura Destin, 1998.
3. Eco Umberto. Cum se face o teză de licență. Iași: Polirom, 2006.
4. Iluț Petru. Abordarea calitativă a socioumanului. Concepte și metode. Iași: Editura
Polirom, 1997.
5. Malcoci L. Ghid practic pentru operatorii de interviu. Chișinău, 2009.
Disponibil: https://statistica.gov.md/public/files/Cooperare_internationala/PNUD/Ghid_operatori
_interviu.pdf
6. Marinescu Valentina. Cercetarea în comunicare. Metode și tehnici. București: Editura
C. H. Beck, 2009.
7. Marinescu Valentina. Introducere în tehnici de studiu a comunicării. Suport de curs.
Disponibil: https://ru.scribd.com/document/2896005/Introducere -in-tehnici -de-cercetare- a-
comunicarii -FJSC -IDD
8. Rad Ilie. Cum se scrie un text științific în domeniul disciplinelor umaniste: principii și
norme pentru redactarea unor lucr ări științifice , Accent, Cluj -Napo ca, 2008.
9. Rădulescu Mihaela. Metodologia cercetării științifice. București: Ed. Didactică și
Pedagogică, 2011.
10. Silverman David. Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării,
textului și interacțiunii. Iași: Polirom, 2004.
11. Stepanov Geo rgeta, Tacu Mariana. Elaborarea tezelor de licență și de master: Ghid
metodic. Chișinău: CEP USM, 2019.