Manualul Fara Ochelari Pagina 1 [622136]

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 1
Manualul “Fara Ochelari”

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 2
Tehnici pentru calmarea ochilor obositi
Prima si inevitabila intrebare pe care toata lumea o adres eaza este : “Cat va dura
pana cand vederea se va imbunatati ? “. Intrucat raspuns ul la aceasta intrebare
depinde de cativa factori, precum gradul de afectare al ochiului, abilitatea de a
obtine relaxarea completa si controlul mental, locul in care obisnuiesti sa faci
exercitiile, nu se poate preciza cu exactitate o anumita pe rioada de timp de
recuperare. Fiecare instructor in aceasta situatie ar e cazuri in care doar o ora a fost
suficienta pentru a corecta defectul vizual si cazuri in c are au fost necesare chiar si
luni pana cand vederea pacientului s-a ameliorat. Pe masur a ce invatam din ce in
ce mai mult despre cum se poate lucra cu mintea omului, va f i posibila o
imbunatatire a acestui proces intr-o perioada mai scurta de t imp. In multe cazuri
exista momente in care vederea normala revine aproape insta ntaneu. Scopul nostru
e sa prelungim aceste sclipiri pana cand vederea normala este constanta, si nu doar
o stralucire de moment.
Nu exista stimuli atat de eficienti incat sa certifice inca de la prima incercare ca
vederea se afla chiar in acel loc. Dar cu timpul, obser vi ca esti capabil de o vointa
puternica in ceea ce priveste exercitiile pentru vedere.
Insa acum, ce faci cu ochelarii ? Da-i jos si lasa-i de oparte – cat de mult timp poti.
Daca te poti lipsi de ei de tot, inca din prima zi, vederea ta se va imbunatati mai
rapid decat atunci cand ii indepartezi pentru a face exerci tiile, putand sa-i porti
cand esti la serviciu.
Atunci cand porti ochelari, restabilesti eroarea refracta ra pe care lentilele tale
trebuie s-o corecteze. Daca, totusi, serviciul te fortea za sa petreci multe ore intr-un
spatiu inchis, tu fiind obisnuit sa porti ochelari de ani de zi le, ai putea fi pus in
dificultate atunci cand ii dai jos. Nu are rost sa fortezi limitele, mergand la
extrema. Incearca, cel putin, sa renunti cate putin in f iecare zi, atata timp cat te

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 3
simti confortabil. Apoi, poti mari intervalul. Si vei desc operi ca poti sa renunti la ei
definitiv mai repede decat te-ai fi asteptat. In anumite ca zuri, asta poate dura cateva
zile, in altele cateva saptamani, iar de cele mai multe ori chiar si mai mult.
Concluzionand, depinde de tine.
Cea mai mare greseala pe care o poti face este aceea de a decide “ sa astepti pana
iti iei vacanta” sau pana se diminueaza lucrul la servici u-sau cand vei avea mai
mult timp liber.
Traim mereu in prezent, niciodata in trecut. Unicul momen t in care ne evaluam
sanatatea este prezentul. Cu cat defectul este depistat m ai devreme, cu atat este mai
simplu sa-ti revii. Maine-sau luna viitoare-sau anul viitor, va fi mult mai greu sa te
tratezi. Nimeni nu si-a imbunatatit vederea de pe-o zi pe a lta.
Oamenii sunt reticenti cand trebuie sa-si dea jos ochelarii . Acest lucru este
adevarat atat pentru cei care au cumparat ochelarii pr in email si pentru sotia care
poarta ochelarii sotului, crezand ca ce e bun pentru el trebui e sa fie bun si pentru
ea, cat si pentru persoana care a fost atent examinata de un specialist. Si totusi,
aceeasi persoana observa cu surprindere ca, atunci cand isi s parge ochelarii sau si-i
pierde, fiind fortata sa traiasca fara ei o saptamana sau si mai mult, vederea incepe
sa amelioreze.
« Nu stiu daca m-as putea obisnui fara ochelari », incepe sa spuna persoana timida
ce nu indrazneste sa faca acest pas.
Desigur, este un chin mai mic decat atunci cand te obisnuies ti sa-i porti. Oricine
care a depus toate puterile timp de cateva saptamani pentru a se deprinde cu
ochelarii bifocali sau cu stralucirea luminii pe lentile , sau atunci cand se aburesc
sau se murdaresc de la praf, se va obisnui repede cu liberta tea de a trai fara ei.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 4
Reactia mentala neobisnuita fata de ochelari a fost ilust rata acum cativa ani cand
oamenii ii purtau cu deplina incredere ca fac ceva bun, de si acest tip de ochelari
erau mai dificil de purtat, proiectati astfel incat oc hiul sa se uite exact prin centrul
lentilei; prin urmare vederea a fost mereu deformata.
Cea mai grea perioada va fi in timpul primelor 2 saptamani, dupa ce ai purtat
ochelari mai multi ani, cand te automotivezi si incerci s a vezi si fara ei,
impunandu-ti acest act de vointa. Orice ce vei face va parea in zadar sau vei
intampina dificultati in a te obisnui. Chiar si imbracatul sau dezbracatul va fi un
chin . In acest moment esti ca o persoana ale carei pici oare au fost scoase din gips
si care incearca sa mearga. Muschii care au depins de gips pentru a se sprijini,
trebuie sa invete sa se descurce singuri. Chiar si un pas poa te fi o aventura. Esti
constient de fiecare moment, intrebandu-te “Oare indrazne sc sa risc ?…Pot sa merg
atat de departe ?…voi cadea sau ma voi lovi de o masa… sau imi voi incorda
piciorul slabit ? “.
Dar , desigur, ideea e ca primul pas trebuie facut odata si-odat a. Si pragul peste
care trebuie sa treci se afla in mintea ta. Iti este teama sa incerci ceva ce pare atat
de nou si de indraznet.
Incetul cu incetul, pe masura ce vederea ti se ameliore aza, vei avea un sentiment de
nerabdare sa incepi un nou capitol din viata, avand veder ea ameliorata. In fiecare zi
vei avea cate o realizare. Lumea ta mica- daca esti miop- lume care s-a diminuat
intr-un perimetru restrans, va incepe sa se largeasca d in ce in ce mai mult.
Semnele care erau distinse in ceata incep sa devina mai bine observabile, astfel
incat le poti vizualiza, chipurile sunt mai percepute mai c lar, trotuarul nu mai este
un obstacol cu care te iei la intrecere, ci un loc sigur pe care te poti plimba. Sau-
daca ai dificiente de vedere la departare- vei incepe sa di stingi mai bine titlurile

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 5
ziarelor, copertele revistelor, si vei putea chiar sa ti i cartea mai aproape de ochi
atunci cand citesti.
Invata de la expert ca , ceea ce numeste Aldous Huxley « The art of
Seeing(trad=Arta de a vedea) », reprezinta o experienta amuza nta, si ca exercitiile
ar trebui sa fie inglobate intr-un spirit vesel. Plictise ala , asa cum am mentionat,
este o forma de efort ; fa exercitiile mentinand spiritul alert si interesat, neavand
niciodata o atitudine de martir, ca de exemplu, “off, e ti mpul sa-mi fac exercitiile “,
ca un copil reticent care este fortat sa practice scar i muzicale la pian.
Tine-te de exercitii. Stabileste-ti o intalnire cu tin e insuti, astfel incat sa le faci in
mod constant in fiecare zi, iar apoi respecta intalnirea. Este adevarat ca numai
oamenii ocupati au timp. Lumea este plina de carti nescri se si de tablouri nepictate
si de idei neincercate care asteapta pe cineva sa-si fac a timp si pentru ele, altfel se
pierd. Persoanele care vor cu adevarat sa indeplineasca cev a, isi vor face mereu
timp.
Daca esti o persoana dependenta de prezenta celorlalti si nu iti place sa faci lucruri
de unul singur,
roaga-i pe membrii din familia ta sa ti se alature, sa u te poti interesa la un alt
prieten care are probleme de vedere, spunandu-i sa faca ac este exercitii o data cu
tine. Acestea vor fi indepartate si treptat tu si ceil alti veti deveni nervosi. Ochii
obositi vor incepe sa se simta atat de liberi incat ar put ea pluti in spatiu.
Trebuie sa ai mereu in minte ca scopul fiecarei tehnici si fiecarui exercitiu este sa-
ti asigure relaxarea. Numai atunci cand acest lucru este bine insusit, este posibila o
reluare a exercitiilor pentru imbunatatirea vederii. De aceea atitudinea ta in
practicarea acestora este atat de importanta. Daca poti i nvata sa faci acest lucru cu
zambetul pe buze si cu bucurie, te vei ajuta pe tine insu ti.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 6
Expunerea la soare
De unde incepem ? Pentru inceput, ne relaxam ochii cat mai bine. Tine minte ca
nu vei face niciun efort sa vezi ; pur si simplu permitem vederii sa ne inunde ochii,
ceea ce se intampla mereu cand ochii si mintea se odihnesc .
Primul pas in relaxarea ochilor este expunerea la soare. I n mod ideal acest lucru ar
trebui sa se intample afara sau, cel putin, in apropierea unei ferestre, privind direct
razele soarelui. Daca apartamentul tau e cu fata spre par tea nordica sau traiesti intr-
un climat unde este putina lumina solara, o poti inlocui cu un bec de 150 watt. In
acest caz, in care nu ai contact cu soarele, indeparteaza -te de bec cam 6 pasi.
Contrar a ceea ce e cunoscut in popor, lumina soarelui are un efect benefic asupra
vederii deteriorate. Noi ne folosim de vedere numai la lum ina. Intunericul este cel
care ne afecteaza simtul vazului. In ultimii ani a devenit o moda ca oamenii sa
poarte ochelari cu lentile intunecate, de indata ce ies a fara, ca si cum ochii unui
om, ca si cei ai unei cartite, au fost conceputi pentru a umbla pe sub pamant.
Multi oameni irascibili, in special cei care isi incordea za muschii ochilor , care
cauzeaza deficiente de vedere la departare, se tem de lum ina. In unele cazuri,
aceasta teama, cunoscuta ca fotofobie, este insotita de durer e, insa expunerea la
soare amelioreaza aceasta stare de frica.
Si cand ne amintim ca omul, care este la origine un animal tinut in exteriorul casei,
obisnuit cu lumina soarelui foarte puternica, si-a schimbat ob iceiurile, traind in
interiorul casei unde deseori munceste , chiar si la lumina s laba, putem chiar sa ne
minunam ca inca poate vedea.
Faptul de a trai in incaperi intunecoase a fost considerat ca o cauza a ulcerului la
cornee. O frica morbida de lumina ce conduce la acoperirea ochilor cu ochelari, ne

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 7
raneste mai degraba decat sa ne faca bine, intrucat ochii sunt supusi unor conditii
anormale.
Un oftalmolog cunoscut din Viena a fost socat in timpul primei lui vizite in Austria
cand a vazut atat de multi oameni purtand ochelari intunecati de soare. Atunci, a
facut o observatie cu privire la acest aspect, spunand ca ace sti oameni vor fi un
popor de oameni orbi, daca acest obicei continua.
S-a estimat ca in fiecare an sunt vandute in jur de 40.000.000 de perechi de
ochelari de soare in Statele Unite. In majoritatea cazu rilor, oamenii cumpara
ochelari de soare datorita pretului, al designului ramei, sau a culorii, fara a se gandi
foarte mult ce efect au asupra vederii.
Daca esti una dintre persoanele care niciodata nu iese af ara fara ochelari de soare,
vei fi uimit de beneficiile luminii solare. Soarele este pentru ochi ceea ce aerul este
pentru plamani. O femeie care mereu s-a ferit de soare, imi spune ca de-abia
asteapta sa se urce pe acoperisul hotelului dimineata, unde ochi i ei absorb lumina
soarelui ca un burete.
Un barbat care s-a vindecat de cataracta a plecat in Atla ntic City unde lumina
soarelui este neobisnuit de puternica. Deoarece a purtat mult timp ochelari de soare
intunecati, s-a temut de lumina mai multe zile. Dupa ce s-a expus la soare apoi,
cateva zile, lumina a incetat sa-i mai cauzeze orice problema, observand o
ameliorare a vederii, avand o senzatie generala de bine.
In timpul razboiului, un tanar locotenent maritim a venit la mine suferind de
fotofobie. Aceasta deplasare a fost un adevarat chin pentru cineva care a fost
nevoit sa-si petreaca zilele afara, infruntand starluci rea soarelui reflectandu-se in
apa. Din ziua in care a intrat in Marina, a fost inca pabil sa indure chiar si lumina
unei incaperi insorite.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 8
« Nu o pereche de ochelari inchisi la culoare sunt ceea ce a i tu nevoie », i-am zis,
ci « de cat mai multa lumina ». Dupa mai multe sesiuni de e xpunere la soare a
scapat de fotofobie.
O explicatie pentru aceasta teama de lumina si pentru credinta ca lumina nu e buna
pentru noi este reprezentata de faptul ca oamenii cu muschi i ochilor incordati simt
discomfortul fizic atunci cand fac o trecere prea brusca de la intuneric la lumina
sau invers. S-au confruntat cu situatii in care au ies it dintr-o incapere luminata ,
bajbaind apoi prin intuneric intr-o sala de cinema sau de tea tru ori cu discomfortul
trecerii rapide dintr-o camera intunecata intr-una puternic luminata.
Astfel, se pripesc concluzionand ca lumina e periculoasa. P roblema adevarata e ca
schimbarea de la lumina la intuneric sau viceversa este pr ea rapida pentru a
permite ochiului incordat sa se acomodeze cu noua incapere. In mare parte,
discomfortul poate fi evitat prin facerea tranzitiei in mod gradual . Pupilei ii trebuie
putin timp sa se obisnuiasca cu cantitatea de lumina pe care o primeste ; la
expunerea luminii pupila identifica cu precizie un anumit punct ; intr-o lumina mai
slaba, acest fapt se extinde pana la a permite mai multa lumina sa intre. Deci, daca
vii intr-un loc luminat si experimentezi aceasta stare de di scomfort inseamna ca ai
ochii incordati. Incearca acest tratemant, al expunerii la soare si scapa de cauza
care sta la baza acestei deficiente de vedere, dar nu m ai reveni la obiceiul de a
purta ochelari de soare intunecati, al caror scop e sa slabea sca ochii si sa cauzeze
probleme de vedere.
Expunerea la soare poate fi folosita in mod incorect, dar daca citesti instructiunile
cu atentie si iti folosesti ratiunea, vei obtine numai ben eficii. Suntem pe cale de a
vedea mai exact despre ce e vorba in toata chestiunea ast a a expunerii la lumina
solara in mod inteligent si moderat. Sunt doua reguli :
1. Niciodata nu iti expune ambii ochi la soare in acelasi t imp.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 9
Mai intai expui un ochi, apoi pe celalalt. Acopera ochiul care nu este supus puterii
luminii cu palma.
2. Niciodata sa nu privesti fix soarele (sau un punct luminat ).
Suntem gata sa incepem. Aseaza-te confortabil intr-un scaun drept, indreapta-ti
spatele, cu picioarele pe podea, fara sa incrucisezi pici oarele sau gleznele, cu
mainile lasate liber in poala.
Acum inchide ochii. Inchide pleoapele usor astfel incat sa nu se stranga , fara sa
privesti incruntat, incretindu-se fruntea. Cu pleoapele in chise usor, uita-te spre
soare si misca-ti capul incet. Aceasta miscare ritmic a ar trebui sa fie facuta cam de
30 de ori pe minut.
Intrucat iti misti capul dintr-o parte in altul, vei simt i caldura soarelui pe pleoapele
tale, relaxandu-ti nervii incordati. Intrucat capul se balan seaza usor, imagineaza-ti
ca soarele se misca in directia opusa. Cand capul se mis ca la dreapta, soarele va fi
in partea stanga. Acest fapt tine ochii in miscare sub pl eoapele inchise si previne
privirea fixa ( putand sa privesti insistent cu ochii inchisi asa cum faci cand dormi),
si, de asemenea, raspandeste lumina pe toata retina. Dupa cateva momente,
senzatia de balans ritmic te va face sa te simti odihnit , liber si eliberat de tensiune.
Dupa cateva minute – nu mai mult – acopera un ochi cu palma. Dosul palmei ar
trebui sa se odihneasca pe pometi in timp ce degetele se in tind spre frunte, mana
fiind ca o cupa care nu atinge, de fapt, globule ocular. Trebuie s a te folosesti de
palma, nu de degete, pentru a acoperi ochiul, intrucat palma, avand mii de centri
nervosi, are o capacitate tamaduitoare pe care degetele nu o au.
Continua sa misti capul dintr-o parte in alta clipind r epede, apoi deschide ambii
ochi. Chiar si cel acoperit trebuie sa fie deschis. Cu ochii relaxati, priveste soarele,

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 10
miscand capul, balansandu-ti lateral umerii, astfel inca t ochii sa urmareasca o linie
ce trece prin soare. Continua sa clipesti.
Daca lumina pare prea puternica si iti creeaza orice fel de discomfort, incepe cu o
linie destul de indepartata sub soare astfel incat in acel punct nu vei simti starea de
discomfort, iar treptat vei fi capabil sa misti linia in sus pana trece prin soare.
Repeta acest exercitiu de 10 ori. Apoi acopera ochiul expus s i fa exercitii cu ochiul
celalalt.
Daca te folosesti de o pata de lumina poti sa treci fiecare ochi prin razele sale de 20
de ori apoi, dupa un timp, poti folosi ambii ochi impreuna daca nu intampian nicio
rezistenta.
Este timpul sa invatam inca o data ca soarele este un fur nizor de lumina si ca
lumina soarelui este esentiala ochilor . Timp de multi ani soarele a fost folosit in
Elvetia ca un tratament de tuberculoza. Ochii marinarilor si a celor care se afla in
exteriorul casei sunt clari si sanatosi. Desigur, cineva poa te fi uimit sa vada un
copil crescut la tara protejandu-si ochii de soare cu ochel ari de soare, asa cum face
si verisorul lui de la oras.
Stim de mult timp ca , in minele de carbune, cartitele orbes c pentru ca ochii lor
sunt privati de lumina. Sa dispara orbii si sa facem loc lum inii, fara de care nu
exista vedere.
PROTECTIA CU AJUTORUL PALMEI
Urmatorul pas e palmarea luminii soarelui care a incalzit si a stimulat nervii retinei
si a crescut circulatia sangelui intr-un organ foarte vascul arizat, cand exercitiul e
facut corect.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 11
Mereu protejati-va cu ajutorul palmei. Acesta este unul d intre cele mai bune lucruri
pentru a asigura relaxarea tuturor nervilor senzoriali, i nclusiv vederea si pentru a
scapa de incordarea mentala si fizica. Fiecare persoana care are o deficienta de
vedere ar trebui sa se foloseasca de palma cat de des posibil pentru a reduce
oboseala si pentru ca ochii sa vada mai bine pentru o perioada m ai lunga de timp.
Pentru a te proteja cu palma, acopera ambii ochi cu mana ca o cupa, cu dosul
palmei odihnindu-se pe pometi, cu degetele incrucisate peste frunte. Fii atent
intotdeauna ca palmele sa nu atinga globule ocular. In momentul i n care toata
lumina a disparut, inchide ochii usor, asigurandu-se ca nu exist a nicio senzatie de
constrangere in pleoape, sprancene sau degete.
Stai cu coatele confortabil pe marginea unei perne in poala t a. Ai grija ca sira
spinarii si partea din spate a gatului sa fie drepte si ca tu sa te simti confortabil si
relaxat. Nu indoi capul inainte. Daca crezi ca e neces ar sa pleci capul pentru a
atinge palmele, indoaie-l de la mijloc. Protectia cu ajutor ul palmei nu e foarte
eficienta cand corpul e rigid si nu se simte in largul sau.
Daca te afli in pat cand faci exercitiul cu palma, pun e cate o perna mica sub
fiecare cot stand intins pe spate. Se poate, de asemenea, sa exersezi la un birou sau
la o masa, odihnindu-ti coatele, cu sau fara o perna mica su b ele, pe suprafata plata
dinaintea ta. Fii atent sa mentii linia dreapta a gatului ce se prelungeste spre sira
spinarii.
Cand exercitiul e corect facut, ochii vor experimenta o se nzatie de intuneric
catifelat, fara culoare sau imagini. Degradeul de negru pe care il obtii este ca un
ecartament de abur pe un motor. Indica gradul de relaxare pe ca re l-ai obtinut.
Expunerea la soare a stimulat nervii retinei, iar intune ricul ii linisteste acum. Dar
centrii vizuali ai mintii nu se odihnesc inca. Atata tim p cat exista tensiunea, nu vei

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 12
vedea negru. Unii oameni vad cunori, altii albastru-negru, altii gri-negru, altii un
fundal negru pe care sunt pete de lumina.
Intrucat toata lumina a fost indepartata din ochi, aceste culor in mod evident sunt
simple iluzii. Cu alte cuvinte, tu le „vezi” cu adevara t, oricum ele pot parea vii.
Exercitiul cu palma nu este doar o tehnica fizica, ci mai m ult mentala. Succesul sau
depinde de obiceiurile tale psihice. Scopul tau este sa obtii o re laxare completa
mentala, sa elimini toate gandurile straine din mintea t a, nu prin incercare de a-ti
goli mintea de ele, ci directionandu-le.
Cum te simti stiind ca ai obtinut aceasta relaxare mental a? Nu prin incercarea de a
vedea negru. Aceasta implica incordare si efort. Du pa, ne bucuram de relaxare,
deci sa uitam de ochii nostri. Dupa lumina, intunericul se simt e ca in rai. Poate te-
ai relaxat destul astfel incat sa te simti adormit. „ A tat de relaxat”, te gandesti tu cu
placere. Dar nu aceasta este relaxarea pe care o vrem. Scopul nostru nu este apatia
mentala si starea de somnolenta, ci de control mental si s tarea de alerta. Deci,
intentionam sa nu ne concentram doar pe latura fizica a pr otectiei cu ajutorul
palmei, ci si pe latura mentala.
In acest punct al discutiei este important sa fii sigur ca ai inteles bine ce ai de facut.
Scopul exercitiului cu palma este sa dobandesti o relaxare me ntala. Poti decide
gradul de relaxare pe care l-ai atins prin degradeuri de neg ru pe care le vezi.
Aceasta stare de negru este obtinuta nu prin permiterea mint ii sa adoarma si sa fie
molesita, ci prin directionarea ei departe de imaginile n eobisnuite si de pozele si
ideile care trec prin ea, aceasta facand sa se concent reze pe un singur lucru,
gandindu-se la un singur lucru bun.
Iar in acest moment intervine vechea noastra prietena, l enea, care isi face aparitia.
De ce sa nu te bucuri de starea de somnolenta?, iti suge reaza ea. Nu poti vedea
negru imediat? Atunci,nu te mai obosi. Lasa-ti mintea sa-s i urmeze vechiul

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 13
obicei, de a dormi sau de a se gandi la urmatoarea intalnire. Lenea este o prietena
vicleana si plauzibila.
Cum ai de gand sa eviti aceste soapte ale laturii tale lene se care nu vrea sa te
deranjeze? Prin directionarea mintii pe o singura cale.
Adica, cum am spus mai devreme, este usor pentru ochi s a priveasca fix, chiar si
cand nu sunt inchisi. Deci, in timp ce exersezi cu palma, intentionezi sa-ti folosesti
mintea ca un ac ce graveaza niste imagini mentale din expe rienta trecuta in care te
bucurai de starea de fericire. Poate este o scena pe rau, poate o excursie in care ai
schiat, luandu-ti avant pe panta unui munte; poate o ora linistita in gradina,
urmarind grupurile de nori ce plutesc.
Prin provocarea aparitiei unei imagini mentale, iti indrep ti mintea spre un singur
lucru, si prin crearea unui tablou in care exista miscar e, le dai voie ochilor sa se
miste natural sub pleoape in timp ce tu te uiti la respec tva imagine.
Indiferent ce scena alegi sa iti amintesti, nu te chinui sa ti-o amintesti. Da voie
imaginii sa zburde in mintea ta. Completeaz-o cu detalii, pe rand: ramura rasucita
a unui copac care atarna deasupra unui rau, miscarea care se intensifica a unei
pasari ce zboara, ritmul dragut al unui copil in timp ce acest a fuge.
Daca ai invocat o gradina pe care o vizualizezi, incepe sa t e uiti la patul unei flori,
acum la un tufis de trandafiri si acum la un singur trandafir , pana cand vezi clar si
in detaliu. Insa mintea ta nu trebuie sa vizualizeze si alte subiecte, alte tablouri, alte
ganduri.
Evident, este mai usor pentru persoana care observa sa-si aminteasca detaliile unei
scene decat pentru persoana care a fost atenta la ea in primul rand. Si totui, mereu
vezi mai mult decat crezi ca vezi, fiind departe de starea de constientizare al acelui
lucru in acel moment.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 14
Acest lucru e valabil si pentru simtul auzului , de asem enea. Deseori dupa
petrecerea timpului cu un prieten, mintea noastra se va int oarce la conversatia
avuta si dintr-o data vom auzi ceva la care nu am fost a tenti atunci. Daracum,nu
numai ca auzim, ci si intelegem.
Acelasi lucru se intampla ci in cazul vederii. Poti gan di, la prima incercare de a
face exercitiul cu palma „Imi voi aminti ziua cand am m ers la picnic. M-am simtit
fericita in acel moment”. Dar ai doar o memorie vizuala vaga a tot ce s-a intamplat.
Dar, sa vedem- ai decis sa iei pranzul pe camp si cosul de pi cnic era in fata ta.
Acum aminteste-ti ulmul mare la umbra caruia ati statsi fata care statea in dreapta
ta. Pe un camp vecin niste copii se jucau cu mingea.
Incepi sa reduci campul la fata de langa tine. Poti sa-ti amintesti pozitia in care a
stat, fata ei cand s-a intors spre tine, expresia din ju rul gurii ei.
Este usor sa uiti scopul pe care incerci sa-l atingi, si s a se transforme intr-o stare de
somnolenta in loc sa pastrezi in minte ta o imagine clara si activa. Atata timp cat iti
controlezi mintea, subconstientul tau este receptiv ideil or pe care le dezvolti.
„Ochii mei”, spunea poetul Coleridge, „isi imagineaza ima gini cand sunt inchisi”.
Dar sunt multi oameni, si tu ai putea fi unul dintre ei ca re are dificultatea de a
vizualiza, pentru ca sunt incordati. Daca aceasta este prob lem ta si crezi ca este
prea dificil sa invoci o asemenea scena pe care ti-am suger at-o mai sus, sa
presupunem ca tu te intorci in mintea ta, in sufrageria ta. Intri pe usa. Plutesti de la
o piesa de mobilier la alta, te uiti pe fereastra la scen a familiara- o gradina sau o
strada sau acoperisurile altor cladiri.
Cand vizualizezi, selecteaza intotdeauna un lucru de care e sti cel mai interesat,
deoarece cu cat acorzi mai multa atentie unui obiect cu ata t ti-l vei aminti mai
mult, iar vizualizarea ta va depinde de precizia memoriei tale.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 15
Dupa 10 minute de practica in plus, reminteste-ti campul vizu al, si fara indoiala il
vei gasi intunecat, acest lucru indicand un grad mai mare de relaxare.
Sa repet – nu face asta. Nu te forta sau concentra sa –ti amintesti.
Relaxeaza-te si lasa memoria sa-si faca treaba. Se poa te, asa cum te-am avertizat la
inceput, sa fie mai dificil decat te-ai asteptat. Suna inselator de usor. Dar cu
exercitiu, vei deveni din ce in ce mai bun in crearea i maginilor vizuale.
Pentru a imprima importanta atingerii, voi spune intotdeauna de spre cazul relatat
de Dr. Bates al unui barbat de 70 de ani care s-a prezentat laa cabinetul sau. Peste
b40 de ani a purtat ochelari. In acel moment era atat de orb in cat chiar si cu
ochelari nu ar fi putut sa vada bine pentru a-si desfasu ra activitatile.
Descoperind ca atingerile i-au usurat activitatile, l-a i ntrebat daca exista vreun
pericol de “exces”. Dr. Bates i-a explicat ca era pur si simplu o metoda de odihnire
a ochilor.
Cand omul s-a intors cateva zile mai tarziu, a fost c apabil sa citeasca ultima linie a
testului Snellen, la o distanta de 6 metri.
Acesta a explicat ca pe o perioada de douazeci de ore,aproape fa ra pauza,n-a facut
altceva decat sa pipaie! Un proces migalitor,asa cum a rec unoscut,dar a meritat.
Totusi,nu voi milita pentru un astfel de maraton in cazul tau. Palmeaza zece minute
dupa rasaritul soarelui. Unii oameni vor descoperi ca va dura mai mult pana vor
obtine beneficiul dorit. Cand ai atins acest beneficiu,esti pregatit pentru urmatorul
pas in relaxare.
Tactilitatea este benefica in mod special pentru persoanel e a caror munca necesita
concentrare vizuala. Deoarece odihneste ochii, creste si acuitatea vizuala. Cand

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 16
mainile sunt miscate, obiectele apar mai clare si mai prec ise in plan. Acea lumina a
vederii imbunatatite este ceea ce se lucreaza pentru a deveni un obicei.
In timp ce majoritatea se coordoneaza dupa ochi, sunt unii oameni care se
coordoneaza dupa auz. De aceea, impresiile auditive sunt mai puternice decat cele
vizuale. Daca apartii acestei categorii, iti pot sugera ca in loc sa incerci sa creezi o
imagine vizuala,in timp ce atingi obiectele, sa dai drumul la radio, pe un canal
sport sau drama, in care sa existe actiune, si pe masura ce asculti, imagineaza-ti
actiunea in minte, cat de clar poti. Dar nu asculta fara s a si “vezi”.
Indiferent ca vei capata i impresie apriga prin intermed iul ochilor sau auditiv, un
lucru este clar. Cand iti vei indeparta palmele de pe ochi vei vedea, pentru cel putin
un moment, o lume mai stralucitoare. Nu am uitat privire a stupefiata si satisfacuta
de pe fata unui distins artist atunci cand si-a lasat maini le jos si a privit in jur.
“Nu am mai vazut culori atat de vii”, a exclamat “Pamant ul si-a spalat fata”.
Oscilatiile
In ultimul capitol am discutat rutina care trebuie urma ta pentru a ne relaxa ochii.
1. Insoritul
2. Pipaitul timp de 10 minute
OSCILATIILE LUNGI
Urmatorul pas este Oscilatia lunga, care ar trebui exersa ta timp de 5 minute inainte
de culcare seara, si pentru pentru 5 minute la rasaritul soa relui.
Din cauza simplicitatii sale rigide, ar putea fi dific il sa credeti la inceput ca
oscilatiile pot indeplini orice. De fapt, este unul dintre cel e mai folositoare exercitii
existente. Va va relaxa mintea, ochii, coloana vertebral a si ceafa, va permite

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 17
ochilor sa se miste natural si, daca urmati instructiunile, mintea se va concentra
asupra unui lucru, ceea ce reprezinta baza relaxarii.
La inceput, in efectuarea oscilatiilor, va poate ajuta da ca va destindeti cu un vals
usor la radio. Iar mai tarziu sa incercati sa va recas tigati propriul ritm intern.
Ritmul sta la baza inimii in tot ce inseamna viata, de la ciclul planetelor la
anotimpurile schimbatoare.
Ritmul difera de la persoana la persoana, in cazul uneia mai repede, in cazul alteia
mai incet. Cand se are in vedere ritmul nostru, suntem in armonie cu noi insine si
cu lumea din jurul nostru. Insa, supusi fiind sub factorii lumii civilizate, ritmul
tinde sa devina sacadat, suprarapid, supratensionat. Doar o i nformatie transmisa de
corpul nostru ca este eliberat, treptat, da o stare de optimi sm, nu numai corpului, ci
si spiritului.
Nu este o idee buna sa te opresti la un anume exercitiu pent ru mai mult timp. Este
recomandabil sa schimbi exercitiile, astfel incat mis carile sa nu devina automate si
de rutina.
Inainte de a incepe balansul, stai intr-o pozitie vertical a, intr-o postura lejera si
leagana corpul usor dintr-o parte in alta, destul incat s a alternezi greutatea de pe un
picior pe altul , dar nu foarte mult, pentru a nu ridica niciun picior de pe podea.
Atunci, cand corpul se misca ritmic, fara sa se agite di ntr-o parte in alta, esti
pregatit pentru balans, in care trupul se relaxeaza prin control mental, la fel de bine
ca si miscarea ochilor. Acest procedeu, de balans, numit bal ans lung, reprezinta
baza tuturor tehnicilor care urmeaza. Ideal, ar trebui sa f ie incercate intr-un spatiu
deschis, in aer liber. Daca nu este posibil acest lucru, ar trebui facute cel putin in
fata unei ferestre, care iti da o perspectiva mai ampla decat cea pe care o obtii stand
intre 4 pereti.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 18
Stai drept cu picioarele cam la 30 de cm distanta intre e le. Nu-ti incorda umerii.
Corpul trebuie sa se simta in largul sau, cu capul indrepta t in sus si cu mainile
lasate libere pe langa corp. Corpul trebuie sa-l intoarcem, nu capul. Trebuie sa se
miste o data cu trupul si nu independent de el.
Stand in mijlocul camerei, balanseaza corpul spre dreapta, m utand greutatea pe
piciorul drept si desprinzand calcaiul stang de podea. Miscarea t a ar trebui sa te
duca cu fata la perete, cu umerii paraleli cu peretele drept. Acum misca corpul spre
stanga pana ajungi cu fata la peretele stang, cu umerii par aleli cu acesta, schimband
greutatea pe piciorul stang si lasand calcaiul stang ridica t.
Inainte si inapoi cu o frecventa de 30 de miscari pe minut. Ca in ritmul unui vals.
Fii atent sa nu faci mai repede decat atat. Majoritatea oamenilo nervosi o fac mult
mai repede. Te balansezi, nu sari in jurul unui vartej. Ma inile sunt lasate libere pe
langa corp, leganandu-se putin o data cu corpul tau. Mentin e pozitia ridicata a
capului imaginandu-ti ca varuiesti tavanul.
Nu iti lasa gandurile sa zboare. A exersa fara sa-ti c oncentrezi atentia pe ceea ce
trebuie sa faci inseamna sa-ti pierzi timpul. Trebuie sa te gandesti numai si numai
la ce ai de facut.
In timp ce te legeni usor dintr-o parte in alta, creeaza- ti iluzia ca incaperea se misca
in partea opusa. Cand tu te misti spre dreapta, ea se mis ca spre stanga.
Tii ochii deschisi, dar nu privesti fix. Nu incerci sa vezi . clipeste frecvent si usor
si, in timp ce te legeni, lasa-ti ochii sa cada pe linia unui tablou care se formeaza in
jurul camerei. Acum inchipuie-ti o imagine cu un picior lasa t in jos si urmarest-i
linia. Continua sa privesti linia pana cand ajunge sub nivelul oc hilor.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 19
Concentreaza-te pe acea linie imaginara. Nu este atat de usor pe cat crezi. Daca iti
lasi mintea sa zburde, privirea va sari dintr-un loc in alt ul si miscarea imaginilor
retinei va fi sacadata si inconsecventa.
Linia trebuie sa fie moale, fara intreruperi. De la pe retele drept pana la un punct
indepartat dincolo de geam si inapoi pana la peretele stang t rebuie sa fie o linie
imaginara, continua.
Cand te balansezi esti relaxat – incet si ritmic- sim tind ca incaperea se invarte in
directia opusa. Umerii tai sunt liberi si netensionati, capul este in sus astfel incat sa
nu fortezi gatul, ochii tai privesc, fara sa incerci sa v ezi, de aproape la distanta,
urmarind linia imaginara. Cu alte cuvinte, ochii tai isi schi mba repede privirea de
pe obiectele din camera pe cele indepartate, de dincolo de ge am.
Daca este posibil, fa acest exercitiu in aer liber, pe un acoperis sau pe o veranda,
distanta de la aproape pana in departare va fi mai insemnata decat in cazul unei
camere si acest fapt va da o actiune si o flexibilitate m ai mare muschilor extrinseci
pe care ne straduim sa –i relaxam si sa-i intarim.
Imagineaza-ti ca ai o perie de mana lunga, acoperita cu cer neala neagra, perie
agatata de varful nasului tau. Balanseaza-te cu ochii inchi si si in timp ce te misti,
picteaza linia imaginara cu peria ta, pana o faci neagra, m entinandu-i totusi
netezimea . Nu-i permite niciodata sa se ude sau sa se es tompeze. Traseaza din nou
aceeasi linie cu ochii deschisi . dar nu privi fix. Clipeste usor si regulat.
Pastreaza imaginea unei linii imaginare trasate din varful capului tau pana in tavan
si, in timp ce te misti in camera care se invarte, ve i avea senzatia de libertate si
eliberare.
Acest exercitiu ii ajuta pe miopi in special deoarece ii determina sa se miste usor si
natural. Este un factor esential pentru a asigura relaxare a pentru toate formele de

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 20
deficienta de vedere. Numai prin inglobarea acestui exerci tiu in rutina ta cotidiana,
vei descoperi in ce masura poate sa reduca nu doar problemele de vedere, dar si
oboseala, durerea si alte stari fizice de discomfort .
VARIATII IN EXERCITIUL „ BALANSUL LUNG”1
1. Cand te balansezi spre dreapta, ridica bratul drept spre u mar. Uita-te dincolo de
degetele intinse si imagineaza-ti-le pictand o linie neagr a in jurul a tot ce e in
camera. Lasa bratul drept intr-o parte cand umerii sunt paral eli cu peretele drept.
Ridica bratul stang si misca-l cu corpul cand te intorci s pre stanga pana cand
umerii sunt paraleli cu peretele stang. Apoi lasa bratul stang intr-o parte. Aceasta
balansare iti da un simt mai bun de miscare decat exercit iul „balansul lung”
obisnuit.
2. Urmeaza un exercitiu care iti pune sangele in miscar e din ochi si creier,
contribuind si la oxigenarea plamanilor. Incearca –l, insa trebuie sa te trezesti
dimineata sau inainte de examinare sau de un interviu import ant. Iti limpezeste
mintea si imbunatateste vederea.
Stai in fata ferestrei deschise, cu picioarele indepartat e, cu o distanta de 30 de cm
intre ele, cu degetele de la picioare inainte. Insipra ada nc si lasa-ti capul sa cada pe
piept. Indoaie-ti corpul de la talie in jos. Stai cu genunchi i drepti, lasandu-ti capul,
gatul si bratele usor catre podea. Expira usor in timp ce iti indoi corpul.
Imagineaza-ti o greutate de 20 de kg ce iti trage capul spre podea si usor iti ridica
trupul sus si jos ca si cum sira spinarii ar fi un arc de otel. Continua ridicarea pana
cand toata respiratia este eliminata prin expirare.
Apoi, cu capul inca in cadere, respira din nou adanc. Ri dica usor corpul intr-o
pozitie verticala in timp ce respiri. Pana in momentul in care stai drept, ultima

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 21
rasuflare ar trebui sa dispara.Repeta de cinci sau sase ori si capul iti va fi limpede
si mintea va fi relaxata.
1. Aceste variatii ale exercitiului nu sunt recomandate ca un substituent al unei
rutine facute acasa. Acesta induce o stare completa de relaxare in timp ce alte
exercitii , ce agita circulatia ,stimuleaza mai bine , producand alte efecte. Totusi, se
merita sa faci cel putin o data pe zi un exercitiu de ac est gen.
3. Indoaie-te in spate din solduri cu genunchii drepti astfe l incat capul sa fie cat
mai aproape de podea. Lasa-ti gatul si bratele moi. Apoi bala nseaza-te usor,
formand un arc de 90 de grade, dintr-o parte in alta, cu bratele, capul si gatul
neincordate. Schimba-ti greutatea corpului de pe un picior pe altul, ca si in cazul
exercitiului Balansului Lung. Misca-ti corpul inapoi si inai nte, observand ca
podeaua pare sa se miste in directia opusa.
Dupa 25 sau 30 de miscari ridica treptatorsul , schimband mereu pana cand stai
drept si te balansezi ca in cazul exercitiului balansului lung.
Acest exercitiu este excelent sa-ti misti ochii natura l si sa-ti pui sangele in miscare
prin tot capul. Cand e posibil, fa exercitiile in aer libe r astfel incat vei beneficia de
privelisti indepartate.
4. Pune piciorul drept inainte si ridica bratul stang deasupr a capului. Intinde
degetele. In timp ce iti tii genunchiul drept intr-o pozitie dreapta, indoaie-ti trupul
din talie, aducandu-ti bratul stang inainte , formand un arc pana in moentul in care
degetul de la piciorul drept este atins de catre varful dege tului. Repeta acest
exercitiu de cateva ori, mereu uitandu-te dincolo de deget e, catre tavan si perete ,
incercand sa-ti imaginezi camera rotindu-se inapoi si inai nte, dupa cum te indoi tu,
in sus si in jos.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 22
Alterneaza cu piciorul stang inainte si cu bratul drept r idicat. Miscarea rapida a
ochilor de la tavan la podea e relaxanta si serveste la det ensionarea si relaxarea
muschilor ochilor obositi.
5. Stai drept, cu picioarele departate 30 de cm unul fata de ce lalalt. Ridica ambele
brate, cu palmele intinse si cu primul deget incercand s a atinga ceva, ca intr-o
pozitie divina. Priveste dincolo de degete catre tavan. T reptat indoaie-te inainte din
talie, aducand bratele pana cand degetele ating podeaua. Apo i ridica-te in pozitia
initiala.
Repeta de 20-30 de ori, intotdeauna privind mai departe de degete pan a cand
incaperea pare sa se miste in sus si in jos de la tavan la podea.
6. In momentul in care ochii sunt tensionati, ia doua mingi de cauciuc cu diametrul
de 20 cmsi foloseste-le in exercitiul urmator:
a. Ia cate o minge in fiecare mana. Arunc-o pe cea din ma na stanga in mana
dreapta si pe cea din stanga paseaz-o in dreapta. Continua sa le arunci, paseaza si
prinde, de 15-20 de ori, mereu fiind cu ochii pe miscari.
Este important ca ochii sa urmareasca mingea din palma pe par cursul intregului ei
traseu. Tendinta este ca ochii sa anticipeze miscarea m ingii. Acestia ,de obicei,
privesc cand mingea pleaca din mana. Acest fapt trebuie evitat.
b. Faptul ca mingea sare pe podea, pe trotuar sau in fata c asei este un exercitiu
foarte bun pentru imbunatatirea vederii prin coordinarea mi ntii si a muschilor.
7. Un balans scurt si exercitii mentale
Al patrulea pas in tehnicile de relaxare este balansul scur t.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 23
Vom incerca sa lucram zona cefei unde aproximativ toti oamenii nervosi si ,
practic, toti cei cu deficiente de vedere resimt durerea, incordarea si discomfortul.
Balansul scurt, practicat in mod corect, nu va relaxa ochii si gatul, ci va elibera
muschii tensionati din jurul ochilor si te va ajuta sa s capi de durerea de cap si de
nevralgie. Iti va permite sa nu mai simti discomfortul pe care multa lume il
incearca in spatele gatului dupa cumparaturi, o excursie, du pa
automobilism etc.
Multe dintre alimentele pe care le-am considerat mult ti mp vinovate de alergii sau
de germeni , ne sunt revelate acum ca avand baze nervoase s au emotionale. Printre
acestea se numara febra fanului, astmul si anumite condit ii ale pielii. Balansul
scurt a fost cunoscut ca eliberatorul acestor conditii temp orar si- daca este practicat
regulat- cel care aduce o alinare permanenta.
Importanta posturii, in afara efectelor sale asupra san atatii generale, este aceea de a
relaxa nervii si muschii de la ceafa si ai capului. Cand intoarcerea corecta a
capului este facuta necorespunzator, rezulta durerea si te nsionarea muschilor.
Totusi, practicand exercitiile, atat balansul indelungat cat si cel scurt, este esential
sa mentii capul intr-o pozitie corecta.
BALANSUL SCURT
Suntem pregatiti pentru balansul scurt. Aseaza-te confortab il intr-un scaun drept,
cu spatele intr-o pozitie verticala si cu capul in echilib ru, si cu picioarele pe podea.
Imagineaza-ti ca capul tau este tras spre tavan , apoi c a ceafa iti este trasa spre
peretele din spatele tau.
Acum inchide ochii si misca-ti capul usor in lateral, bala nsandu-te 90 – 120 cm,
continuand sa te misti usor –cam de 30 de ori pe minut.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 24
Intrucat capul se misca in continuare, inchipuie-ti ca i ncaperea se misca in directia
opusa. Mentine ideea in minte ca cele doua trageri ale capul ui si senzatia ca
respectiva camera se invarte si ca in cateva minute cap ul se va simti usor si liber,
ca si cum ar pluti in spatiu. Tensiunea din ceafa va d isparea pentru ca ti-ai
indepartat atentia din acea parte a corpului.
Acum deschide ochii si, cu o perie de vopsit imaginara aflata pe varful nasului,
traseaza o linie in jurul camerei putin sub nivelul ochiului , urmarind-o cu ochii.
Clipeste normal.
Iti trebuie control mental pentru a mentine acea linie dreapta desenata in jurul
camerei. Daca atentia iti este distrasa, linia va fi neregulata, intrucat ochii s-au
miscat. Daca ochii nu se mai concentreaza, atunci nu mai exista focusare mentala.
Noi incercam sa refacem concentrarea mentala pentru a functiona in mod corect si
astfel sa refacem vederea.
Cand ai pictat acea linie imaginara in jurul camerei, pl imba-ti privirea peste ea de
cateva ori, asigurandu-te ca trasezi din nou aceeasi li nie.
EXERCITIILE MENTALE
1. Toate aceste miscari sunt facute cu ochii inchisi. Des eneaza un cerc mare cu
nasul, cerc de 20 de cm. Acesta va permite o miscare comp leta a gatului si a
capului. Vizualizeaza cercul in minte astfel incat sa ai o imagine mentala clara a
centrului cercului. Traseaza-l de 3 ori, de fiecare data acope rind acelasi arc.
Avand centrul cercului in minte, deseneaza o linie orizonta la prin cerc si traseaza-l
de 3 ori. Acum o linie verticala, alergand prin centru, apoi cele doua diagonale, si
ai spitele rotii. Traseaza-le din nou de 3 ori.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 25
2. Apoi fa o spirala, incepand cu un punct in fata nasului ta u , apoi deseneaza
cercuri cin ce in ce mai mari pana cand gatul tau face o miscare completa. Acum
destinde-ti spirala.
3. Cu ochii inchisi, scrie-ti numele cu nasul, incepand de la umarul stang si
continuand in jurul umarului drept.
Aceasta da o miscare completa gatului, induce circulatia si elibereaza tensiunea.
„ Dar de ce” intrebi tu, „ nu poate masajul sa faca ace st lucru?”
Desigur, masajul ajuta, dar nu produce aceleasi efecte in privinta relaxarii pentru
ca mintea ramane pasiva in timpul masajului , pe cand fac and aceste exercitii, este
ocupata sa se gandeasca la cel mai bun lucru pe care l-ar putea face, ceea ce
reprezinta baza relaxarii mentale.
4. Folosirea unei pensule de vopsit pe varful nasului descrie un opt culcat pe
partea sa. Fa cercurile rotunde, ca doua zerouri conectate. Treci peste opt pana
cand se face alb, asigurandu-te ca ai numai un punct de inte rsectie.
Acum, incepand de la mijlocul optului orizontal, potriveste-l, s a fie centru peste
centru, cu un opt perpendicular. Cele doua figuri ar trebui s a fie la aceeasi distanta
si la fel de rotunde. De asemenea, ar trebui sa aiba unghiurile potrivite bine unul
peste altul.
5. Incepand de la stanga la dreapta, fa o serie mai usoara, spirale simetrice. Odata
ajungand la umarul drept, incepe din nou spre stanga, destinz and usor spiralele in
partea opusa.
Acum, reincepand de la umarul stang, fa o serie de triunghiuri conectate.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 26
Urmatorul pas este dificil si cere o atentie sporita. De la dreapta la stanga fa o serie
de triunghiuri cu bazele deschise ale caror varfuri sunt indreptat e in jos, in loc sa
fie in sus. Fiecare parte trebuie sa se intersecteze di rect in centru, latura unuia a
celorlalte triunghiuri. Fiecare varf trebuie sa fie sub un varf al primului det de
triunghiuri. Triunghiurile tale mentale ar trebui sa arate cam a sa:
6. Acest exercitiu mental este unul de importanta majora pentru ochiul miopului.
Asa cum il duci al indeplinire, asa vei simti, de fapt, intinderea muschilor fetei.
Imagineaza-ti un cauciuc O cu diametrul de 20 cm. Acum str ange-l jos cu o elipsa
orizontala. Lasa-l sa capete o forma. Apoi strange-i latur ile verticale astfel incat sa
devina o elipsa verticala. Repeta acest exercitiu de cate va ori.
7. imagineaza-ti un cilindru, al carui diametru este cel al unei orbite unui ochi si
care se extinde din fata ochiului spre spatele craniului.
Inchipuie-ti o bobina in interiorul cilindrului. Desfa-o incet pana isi atinge spatele,
apoi debobineaz-o. Fa acest lucru cu fiecare ochi in parte si apoi cu ambii.
Fiecare va invoca propria imagine mentala individuala, deci fi ecare dintre voi va
gasi una din aceste forme de relaxare enumerate mai sus mai buna decat altele.
Daca iti place mai mult exercitiul cu protectia de soare cu ajutorul palmei, vei
petrece mai mult timp facand acest lucru. Daca Balansul Lung sau cel Scurt par
mai populare, relaxeaza-te exersandu-le.
Doar tu poti decide ce exercitiu se potriveste cel mai bine cu cerintele tale
personle. Niciunul dintre aceste exercitii nu ar trebui neglij at, intrucat fiecare are
valoarea sa , in particular, ci ar trebui sa –l adaptam p rin prisma experientei noastre
in hotararea care dintre ele iti plac cel mai mult.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 27
Punctul de Vedere(FOCALIZARE)
Lasa-ne pe noi sa-ti consideram pozitia. Cum se comporta ochii tai? Care e
dificultatea ta personala? Ai intampinat niste probleme in intelegere sau,
dimpotriva,nu ai citit cartea asta. Cand iti dai jos ochel arii si privesti persoana de
langa tine, fata sa apare distorsionata, neclara sau in cetosata? O vezi dubla? Cand
te uiti in cartea de telefoane, ti-e greu sa vezi numere le clar? Te uiti crucis si
incerci sa –ti fortezi ochii ,impotrivindu-te, pana cand vei fi pe jumatate orb ,
acuzand dureri de cap? Sunt muschii tai sub tensiune, ai ri duri sau cercuri
intunecate sub ochi? Intampini dificultati in vederea de aproape pana la cel mai
indepartat punct?
Capacitatea voastra de a vedea poate fi imbunatatita. Poti invata sa vezi fara
ochelari si sa fii eliberat permanent de durere si stre s atat de asociat cu o vedere
defectiva. Dar nu poti face acest fapt prin magie.
O faci prin inlocuirea obiceiurilor rele cu cu cele bune.
Desigur, obiceiurile bune, precum bunele maniere, discursul, postur a si
temperamentul ar trebui atinse devreme in copilarie. Prea des totusi, iscusitatea in
vedere nu este invatata corect niciodata sau este pierduta in tinerete si uitat din
cauza tensiunii lumii moderne. Acest punct important va fi d iscutat intr-un alt
capitol.
„Cat timp” te intrebi, „cati timp ca dura sa-mi reedu c ochii?” Durata de timp
necesara pentru imbunatatirea vederii depinde de seriozitate a afectiunii si de
puterea de vizualizare a individului. Literalmente totu se i ntampla intr-o secunda;
cateodata se intampla in decursul a 3 sau 4 sesiuni; cateodat a poate dura si luni.
Succesul in invatarea bunelor obiceiuri in vizualizare este o chestiune de

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 28
perseverenta in aplicarea exercitiilor si practicilor m entale, de gradul de relaxare
care poate fi obtinut.
In Human, All to Human, Nietzsche declata: „Oamenii tr ebuie sa invete sa vada;
trebuie sa invete sa gandesca, sa scrie si sa citeasca . Obiectul acestor observatii
este o cultura nobila. Pentru a invata sa vedem – sa ne obisnuim ochii cu calmul,
cu rabdarea si cu aparitia situatiilor. Pentru a invata sa vedem, asa cum am inteles,
ideea esentiala este aceea sa nu ne dorim in mod precis sa vedem.”
Daca inlocuiti cuvantul „a incerca” cu „a dori” veti obtine esenta acestei metode de
reeducare. A incerca inseamna a face un efort, a adauga un alt fel de tensiune la cea
din cauza careia deja suferim. Nu incercati niciodata sa vedeti. Relaxati-va ochii si
vederea va patrunde natural in ochi, la fel de natural si u sor precum intra aerul in
plamani sau sunetul in urechi. Asteapta sa fie receptionata .
Nu trebuie sa te limitezi la practicarea acestor tehnici . Corectarea vederii nu este o
treaba casnica, este o placere. Devine parte din tot ceea ce faci in orice moment din
viata.
FOCALIZAREA CENTRALA
Intr-o zi un baiat mic si-a intrebat mama, perplex, „De ce nu pot vedea ceva mai
mare decat ochii mei?”
Asta e o intrebare buna. Vederea este unul dintre cele mai inselatoare simturi.
Vederea panoramica pe care o avem „dintr-o privire scurta” este de fapt o
succesiune rapida de mici imagini suprapuse una peste ceala lta la o viteza atat de
mare incat credem ca vedem o intreaga scena dintr-o data . De fapt, zona pe care o
vizualizam dintr-o data este atat de mica incat necesita schimbul ochilor in vedere.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 29
Retina este un film senzitiv pe care pica imaginea. Dar exista un punct pe retina
unde vederea este perfecta; acela este Macula Lutea, un pun ct de doar 1/16 inchi in
diametru aflat in centrul retinei. Cand ne concentram a supra acestui punct avem
ceea ce este cunoscut ca focalizare centrala si vederea noastra este perfecta.
In cazuri de vedere defetuoasa si tensiune oculara, nu mai av em acea focalizare in
punctul central al retinei. Focalizarea acopera o zona mai m are, iar vederea
consecutiva este mai putin acuta. De aceea, rolul acest ei carti este sa va ajute sa va
recastigati capacitatea de a focaliza corect si central imaginea in acest punct.
Poti demonstra asta relativ usor. Ia o foaie de hartie si efectueaza o mica gaura in
ea. Acum tine foaia in fata ochiului si uita-te prin gaura la o imagine de pe peretele
opus. Daca ochii tai nu functioneaza corespunzator, imaginea va fi mult mai clara
decat ai vazut-o pana atunci. De ce? Pentru ca zona restra nsa prin care privesti
strange razele de lumina in centrul vederii, Macula Lutae.
In orice stare anormala a ochiului, focalizarea centrala este pierduta. Dar cum, te-ai
putea intreba, vei determina daca ai pierdut sau nu aceasta capacitate? Daca
vederea ti s-a imbunatatit cand te-ai uitat prin gara ha rtiei, asta se intampla pentru
ca ai pierdut abilitatea de a focaliza central, si acum vezi intr-o fixare excentrica,
adica vezi cu nervii periferici in loc de cei delicati si sensibili din centrul retinei.
Focalizarea excentrica determina aparitia durerilor de cap, oboselii, durerilor sau
disconfortului de un anume fel, precum convulsia pleoapelor sau a gl obilor oculari.
Aceasta convulsie, apropo, poate fi stopata prin presarea lateral a a bazei nasului cu
degetele aratatoare de la ambele maini, evitand orice presi une pe globii oculari.
Continua sa presezi timp de mai multe minute, cu ochii inchisi , si iti vei ameliora
disconfortul.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 30
Un alt mod de a verifica daca sau nu vezi bine este sa pri vesti un cuvant din
aceasta pagina. Il vezi mai bine cand il privesti direc t sau cand te uiti pe langa el?
Cand te uiti in varful unei litere printate, vezi baza lit erei mai clara decat varful?
Daca da, ti-ai pierdut focalizarea centrala.
Cand focalizarea centrala se pierde, rezulta tensiunea ocul ara, deoarece
concentrarea mentala perfecta acompaniaza vizualizarea pe rfecta, in timp ce
tensiunea este insotita de oboseala mentala. Este usor de inteles, poate, si se cere ca
ochiul sa fie mai bine conectat cu creierul decat orice al t organ. Ochiul, intradevar,
poate fi considerat o parte din creier, deoarece din faza e mbrionica sa se dezvolte
ca parte din creier, si doar pe parcursul cresterii embrionului acesta devine un ochi
uman separat.
Focalizarea centrala, de care depinde corectarea vizuala, se recastiga prin relaxarea
mentala. Asta nu inseamna un tip de relaxare pasiv, letar gic, adormitor, ci un
control mental bazat pe gandire asupra unui lucru la care t e poti concentra bine –
nu doar un lucru, cum este in cazul concentrarii, care in sine este o forma de
control.
Deoarece premisele pe care se bazeaza acest manual de ree ducare vizuala par sa fie
deceptiv de simple, este necesar ca acestea sa fie apl icate ferm cititorului, care
poate fi apt sa sara peste cuvinte, gandindu-se „Asta e tot ? Nu vad cum ceva atat de
simplu poate face vreo diferenta reala. Desigur ca pot face asta”.
Si totusi ramane faptul ca, pana cand aceste principii de baza nu sunt intelese pe
deplin, pana cand cititorul nu este pregatit sa le urmeze i n totalitate, va obtine un
beneficiu foarte scurt din partea lor. Alte carti despre aceasta metoda au fost deja
publicate – intradevar, aceasta a fost scrisa ca raspuns l a potopul de scrisori pe care
le-am primit de la oameni ce mi-au scris pentru a se plang e, „Dar am incercat
metoda descrisa in aceste carti si se pare ca nu ajung nica ieri cu ea”

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 31
Au ajuns nicaieri pentru ca au urmat metoda pe alocuri si au omis esentialul –
partea mentala a vazutului. Tensiunea oculara, permite-mi sa repet, este cauza
defectelor oculare si sunt multe tipuri de tensiuni oculare, ins a singurul tratament
este relaxarea, care incepe mental.
Din acest motiv, se face o diferenta fundamentala foarte m ica in imbunatatirea
vederii. Indiferent ca este de vina muschiul ciliar sau muschiul globului ocular care
afecteaza adaptarea, pare irelevant atata timp cat cauz a problemei sta in creier.
Atata timp cat nervul optic este nevatamat, vederea poate f i imbunatatita, dar nu ca
o implinire a dorintelor. Aici intra in scena simplitat ea deceptiva. Oamenii cred ca
exerseaza controlul mental – acea focalizare centrala me ntala fara de care
focalizarea centrala vizuala ar fi imposibila – dar de fapt zunt zeci de ganduri care
trec prin mintea lor: intalnirea pe care trebuie sa o intr etina atunci cand termina cu
exercitiile, munca pe care au efectuat-o, amintirea unei persoane de pe strada, o
problema ramasa nerezolvata, un vis irelevant, si asa ma i departe.
A invata sa eliminam gandurile inutile, sa ne stimulam m intea pe un singur lucru,
nu este usor. Dar pe termen lung merita multe eforturi, doarece rasplata va fi nu
doar imbunatatirea vederii dar si imbunatatirea eficientei entale.
Acest subiect a fost reluat de mai multe ori de catre ex perti in golf care si-au
atribuit jocul fin faptului ca se gandescdoar la problema imedi ata a actului imediat
pe care trebuie sa-l faca. Un om prins de greselile sale si ingrijorat isi va rata la
milimetru ultima miscare. Un jucator bun de golf ignora g reselile si isi acorda
intreaga atentie – nu trecutului sau viitorului – ci momentul ui prezent.
Vederea, trebuie sa reamintim, este 9/10 mentala si doar 1/10 f izica. Sa luam auzul
ca exemplu; sa spunem ca va aflati la un concert simfo nic. Daca iti lasi mintea sa

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 32
zboare nu vei auzi nimic, desi incaperea este coplesita de s unete. Vrei sa citesti,
devii plictisit, si atentia ta este distrasa.
La fel si cu vederea. „Citesti” o carte dar mintea ta nu este acordata cuvintelor pe
care le citesti. Te uiti pe fereastra, cu acea privire „vacanta” pe care o iubesc
romancierii, mintea ta este preocupata de ganduri si vise s i nu vezi nimic. Doar
cand mintea isi acorda intreaga atentie constienta vederi lor d epe fereastra vei
vedea ce e de vazut. Ochiul ce se uita fix si insistent are o puternica
disfunctionalitate musculara, vederea este incetosata si a pare tensiunea, chiar daca
nu esti constient de ea in niciun fel. De fapt, cei care se tensioneaza cel mai mult
sunt cei care sufera de cel mai mic disconfort.
De aceea, daca trebuie sa vezi, trebuie sa-ti indrepti mint ea catre ce vrei sa
vizualizezi. Deoarece ochiul poate focaliza acut si sta in puterea lui maxima nu
doar sa vada o zona mica pe rand, o incercare de a vedea o zona mai mare rezulta
in incetosare si lipsa de concentrare mentala. Invata-te sa privesti la ceea ce vezi, sa
vizualizezi cate o zona mica pe rand. Atunci cand focalizar ea centrala este perfecta,
vederea va fi perfecta.
GANDESTE-TE LA CE VEZI
Acorda-i obiectului pe care il vezi intreaga ta atentie. Cu cat se intipareste mai clar
in mintea ta, cu atat mai clar se va intipari in ochi.
Testeaza-te singur. In camera unde stai sunt probabil zeci de obiecte pe care nu le
mai „vezi” pentru ca esti atat de obisnuit cu prezenta lor incat nu mai esti constient
de ele. Uita-te la fiecare pe rand, fara sa te golbezi, dar foarte repede, cu priviri
scurte, sagetatoare, gandindu-te in acelasi timp la ce ea ce vezi.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 33
Cu totii suntem familiari cu testele psihologice pe care suntem pusi sa le facem in
liceu. In timpul unui moment de liniste, cineva intra in i ncapere, face o scena,
flutura o arma catre profesor si iesei imediat afara.
Cand membrii clasei trebuie sa descrie ce s-a intampla t, raza a „ceea ce s-a vazut”
este fantastica. Vor fi unii care vor sustine raspicat ca a intrat un individ cu o
arma, altii vor sustine ca nu a existat nicio arma. Des crierile intrusului in sine vor
varia de la inalt la scund, de la gras la slab, de la alb la negru.
Acesta este un motiv pentru care testimonialul albetii ochiul ui tinde sa fie atat de
nesigur. Vedem, la un grad mai mare decat ne putem imagina, ceea ce credem ca
vedem. Majoritatea dintre noi, in special miopii care si-au pierdut abilitatea de a
vedea obiectele la orice distanta, trec prin viata aproape inconstienti de frumusetea
sa, pentru ca au uitat cum sa o vada.
Cand un artist picteaza o scena care este familiara, n e uitam uimiti la tablou.
VIZUALIZEAZA O ZONA MICA O DATA
In loc sa te „holbezi”, incercand sa inmagazinezi o intre aga imagine pe rand si deci
invingand obiectul focalizarii centrale, uita-te la o mica par te din imagine, apoi la
alta, clipind natural in tot acest timp. Cu cat zona est e mai mica, cu atat mai clar o
vei vedea.
INVATA SA-TI SCHIMBI PRIVIREA
Ochiul normal, asa cum am indicat, vede doar o zona mica si de aceea schimba CU
O RAPIDITATE ENORMA o imagine. Schimbul vizual este o functi e a unei
vederi bune. Cu tensiune mentala si oculara, ochiul incepe s a-si piarda aceasta
capacitate de a „fotografia” rapid, pentru a usura tensi unea si a imbunatati vederea.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 34
Incepand de acum, ar trebui sa-ti faci un obicei din relax area ochilor si clarificarea
vederii prin exercitii frecvente in schimbarea concentra rii din aproape catre
departe; asta inseamna sa ne schimbam rapid privirea de la un obiect apropiat la
unul indepartat.
Desigur, obiceiurile care includ o buna vedere, ca obiceiul bune lor maniere,
discursul, postura si morala, ar trebui dobandite devreme in sc oala. Insa, adesea,
indemanarea de a cauta nu este niciodata invatata corect sau se uita in tinerete din
cauza presiunii vietii moderne. Acest aspect important va fi discutat in alt capitol.
CLIPITUL
Ochiul ce si-a pierdut focalizarea centrala nu numa ca tin de sa priveasca fix in loc
sa sa deplaseze natural, dar isi pierde si obiceiul clipi tului normal.
Clipitul protejeaza ochii impotriva prafului si ii hidrateaza, ofera intervale de
intuneric si odihna, si ajuta totodata la prevenirea privirii fixe. Pana cand vei capata
o a doua fire, retine ca va trebui sa inveti sa clipesti des.
Spalaturile si baile pentru ochi si toate celelalte prepara te de pe piata sunt metode
artificiale care fac ceea ce ochiul trebuie sa faca pri n natura sa.
Clipitul ochilor este ceva esential pentru sanatate dar m ereu exista oameni care au
o abordare precum cel care a gasit o lingura de medicament bun si a baut toata
sticla, gandindu-se ca astfel ii va fi mai bine. Desc operind ca clipitul relaxeaza,
odihneste si lubrifiaza ochii, unii entuziasti au clipit violent si constant pana cand
au inceput sa para ca ar avea un tic nervos. Noi vom urm ari doar clipitul natural.
Excesul face mai mult rau decat bine.
EXERSAREA NOILOR OBICEIURI

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 35
Ok, deja ati invatat cateva tehnici pe care ar trebui sa in cepeti sa le pueti in practica
– nu maine, sau saptamana viitoare, ci acum.
1. Gandeste-te la ce vezi
2. Vizualizeaza o perioada scurta de timp
3. Evita sa privesti fix
4. Oscileaza privirea natural
5. Clipeste frecvent
Odihneste-ti ochii oricand este posibil, prin inchiderea usoara a pleoapelor.
Incearca sa-ti inchizi ochii atunci cand asculti muzica, or icand vei avea cateva
momente cand poti “visa cu ochii deschisi”, atunci cand te ga ndesti si faci planuri.
Dupa o perioada de odihna, vei vedea obiectele mult mai clar.
Aminteste-ti totusi, ca exista o diferenta intre vizualiz area unui obiect si incercarea
de a-l vedea. Cand ochiul se straduieste sa vada se intampl a 3 lucruri: ochiul se
fixeaza, inceteaza sa se mai deplaseze si isi pierde foc alizarea. Ochiul normal se
deplaseaza de 70 de ori intr-o fractiune de secunda. De aceea e xercitiile prin care
se realizeaza concentrarea, de fapt invata ochii sa se m iste.
Aceste noi obiceiuri nu sunt dificile sau complexe in s inea lor, insa trebuie sa
evidentiez pericolul de a le considera prea simple si a nu le mai efectua. A invata
sa te concentrezi asupra atentiei tale mentale, activ e, nu este ceva simplu. Este o
adunatura de obiceiuri mentale, iar persoana care le ia ca o joaca de copii cu
siguranta nu va realiza mare lucru.
Si totusi, nu exista indoiala ca se poate pierde o cantitate coplesitoare de abilitate
umana, prin intermediul unei functionari saracacioase a c ontrolului mental. Putini

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 36
dintre noi si-au format o conceptie asupra potentialului sau energiei proprii, acum
legate sub tensiune.
Urmarim doi indivizi cu abilitatie gale, natrenandu-s e, si vedem cum nedumerire
cum unul se distanteaza de celalalt.
“De ce”, ne intrebam, “a fost posibil pentru Joe sa faca at at? Tom a fost un om
bun”. Raspunsul, desigur, este ca Joe si-a folosit capacitatil e, iar Tom nu a fost
niciodata constient de asta. Nu a stiut cum sa-si eliber eze talentul si energia astfel
incat sa-si faca viata mai fructuoasa si frumoasa – si, permite-mi sa adaug – mai
fericita.
Bucurie este un cuvant in care oamenii cred din ce in ce m ai greu. Este un lucru
care se traieste in copilarie, care se pierde ca un mir aj in timpul maturitatii, si totusi
se afla in centrul visului oricarui barbat si oricarei fem ei, o entitate nemuritoare si
radianta. Si tot timpul s-a aflat in interiorul nostru, asteptand sa fie eliberata.
Viata, chiar si cu neplacerile ei, trebuie traita cu bucurie. Intradevar, daca am
invata cum sa facem asta, viata si-ar pierde amaraciune a. Raspunsul este
intotdeauna in noi.
Vina nu sta in stele, ci in noi insine, pentru ca sun tem niste subalterni ai
neplacerilor vietii.
9. Memoria si Imaginatia
Intr-un capitol anterior am expus cum functionarea fiec arui ochi uman se bazeaza
pe aceleasi principii ca si ale unei camere foto. Se impr ima o imagine pe film, insa
nu o vedem pana cand filmul nu este developat. Se emite o ima gine pe retina, insa
nu o vom vedea ca imagine pana cand mintea nu o interpreteaza.
MEMORIA

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 37
Cum interpreteaza mintea acea imagine? Prin memorie si im aginatie. Privim o
camera si “vedem” un scaun. Stii ca este un scaun pentru ca memoria retine obiecte
precum scaunele. Copiii, spre exemplu, nu vad scaunele pentru ca in memoria lor
nu exista acest concept. Doar dupa ce se dezvolta si prinde e xeprienta memoria ii
va furniza astfel de concepte.
Memoria, in final, joaca un rol prepodenrent in “vazut”, de oarece furnizeaza o
identificare prompta a obiectelor. Cu cat obiectul este mai familiar cu atat memoria
functioneaza mai bine si gradul de tensiune scade.
Cine a trecut prin experienta vizitarii unui muzeu a descope rit ca dupa aceea a
devenit obosit. Auzim o femeie spunand “sunt extenuata de la cumpa raturi”. De
ce? Nu pentru ca s-a depus vreun efort intens in vizitarea muzeului sau in mersul la
cumparaturi, ci pentru ca ochii au privit in mod constant obiec te noi, si s-a dovedit
faptul ca, atunci cand vedem obiecte noi, momente in care memoria interpreteaza
costant, ochii si mintea devin obositi si tensionati, iar ca rezultat se produc defecte
de refractie.
Aici intra in scena, vechiul nostru dusman, privirea fixa. La muzeu vedem un
tablou, un tapet, o statuie, si vrem sa le vedem pe toate o data, cu rezultatul in care
ochiul inceteaza sa se mai deplaseze, muschii devin incordati si privirea incetosata.
Daca, in vederea unui obiect nou, luam in vizor zone mic i, in loc de zone vaste de
parca am incercat sa mancam o intreaga masa dintr-o inghit itura, avem parte de
mai putina oboseala.
Iar acum intra in scena mai mult control mental si mai multa concentrare. Doar
atunci cand suntem relaxati avem control mental si doar c and avem control mental
ne putem aminti perfect lucrurile. Atunci cand memoria unui obiect este perfecta,
vederea este perfecta.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 38
Memoria si imaginatia vad fara ochelari
Gradul de memorie pe care il ai este o masura a gradului de control mental si
relaxare pe care l-ai atins. Un exemplu impresionant de spre cum o memorie
ascutita produce o vedere perfecta este cazul unui circant cu cutite profesionist,
care si-a castigat existenta prin aruncarea cutitelor in jurul corpului unei femei de
circ. Acesta nu rateaza niciodata; si totusi, daca este x aminat pentru inrolare in
armata, “cutitarul” pica testul vizual! In actul aruncar ii cutitelor – un proces
neuromuscular controlat de catre creier si amintit perfect – vederea omului a fost
perfecta.
Croitoreasa care introduce ata in cel mai fin ac cu us urinta si totusi nu poate vedea
sa citeasca este un alt exemplu al unei persoane a car ei vedere este normala in
cazul unui singur act vizual care este amintit perfect si de a ceea perfect vazut. Cu
alte cuvinte, vederea nu depinde doar de imaginea focalizata pe retina, ci si de
interpretarea imaginii in minte.
Am observat in mod repetat ca tot mai multi oameni care ma vi ziteaza si sufera de
tulburari de vedere sau vedere slaba, au o memorie slaba. A sta se vede cel mai bine
in cazul unui scolar a carui activitate se situeaza sub li mita normala atunci cand are
dificultati in a vedea.
Numeroase experimente au descoperit ca un copil, ca si un adul t, se straduieste sa
vada un obiect nou. Baiatul sau fata, de exemplu, care poa te citi cu o vedere
normala un cuvant familiar de pe tabla, se va chinui sa va da un cuvant
nemaiintalnit, chiar daca este scris cu litere mult mai mari. Aceasta tensiune poate
fi crescuta intensiv daca acel copil dezvolta o frica de profesor, de inabilitatea sa de
a invata, de a fi pedepsit sau de a parea anormal. Nimeni nu este atat de vulnerabil
asa cum poate fi un copil. Daca este nervos, timid, sau cu o conditie fizica redusa,

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 39
experienta de a fi luat in ras pentru o greseala poate la sa o cicatrice pe increderea
sa in sine, care cateodata poate dura ani de zile.
Daca are o minte inceata, sau daca el crede asta, pentru a intelege un cuvant nou
sau un obiect nou, isi fixeaza privirea intr-un efort in constient pentru a se forta sa-l
vada. Putini se intreaba de ce se dezvolta in randul copiilo r scolari atatea defecte de
vedere.
Este uimitor sa vedem cum li se imbunatateste activitatea atunci cand se corecteaza
tensiunea oculara, si mai ales cum este accelerata dezv oltarea mentala. Asta nu se
intampla pur si simplu din cauza ca acestia sunt eli berati dintr-un bloc emotional
care i-a retinut din a invata mai bine. Este mintea odihnit a cea care invata si retine
ceea ce el citeste. Cu totii cunoastem elevul care sta treaz toata noaptea inainte de
un examen, trecand prin materie, dupa care pica testul pentr u ca a fost atat de
obosit incat a uitat raspunsurile la intrebari, raspunsuri pe care de fapt le stia.
De ce apare tensiunea oculara atunci cand vedem obiecte stra ine? Pentru ca apare o
tensiune mentala in identificarea lor. De aceea memoria devina unul dintre cele
mai bune ajutoare ale noastre in imbunatatirea vederii; i ar memoria unui obiect
este amintita doar daca il privim cu atentie. Cu cat acorda m mai putina atentie, cu
atat mai imperfecta devine memoria.
“L-am vazut o singura data, dar n-am uitat niciodata cum m-a pr ivit…L-am vazut
doar un moment cand treceam unul pe langa altul, insa pot vedea s i acum…” cu
totii am intampinat un chip sau un obiect, sau scena in car e am observat intr-un
moment care ne-a captat interesul si atentia atat de mul t incat lucrul vazut s-a lipit
de memorie.
Asta ne ajuta sa intelegem de ce doi oameni nu pot vedea exac t aceleasi lucruri.
Pentru fiecare persoana in parte obiectul vazut variaza i n functie de interpretarea sa

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 40
mentala, si asta depinde de memoria obiectului. Interpretati le noastre sunt la fel de
individuale precum amprentele sau personalitatile noastre.
Cereti unor 5 artisti sa picteze acelasi peisaj si veti ob tine 5 peisaje; vor fi
similaritati dar vor fi si mari diferente, pentru ca fie care om vede nu numai prin
ochi, dar si prin memorie, imaginatie, experienta si person alitate. Van Gogh si
Turner sau Rembrandt fiecare ar realiza o imagine foarte i ndividualizata, fiindca
fiecare va vedea o imagine diferita.
Incercand sa-ti fortezi memoria dai nastere unei tensiuni mentale; doar prin privitul
fix al unui obiect, incercand sa fortezi ochiul sa-l vada, in stalezi o tensiune oculara.
In ambele cazuri infrangi obiectul. Eficienta maxima vine doa r dupa relaxare. Cand
mintea este relaxata si se elibereaza tensiunea, numel e pe care te-ai straduit atat sa-
l retii te asteapta fara ca tu sa depui vreun effort. “Mi- am amintit intr-o secunda”,
vei spune, “cand nu ma mai gandeam deloc la el”.
IMAGINATIA
Al doilea ajutor mental pe care il avem este imaginatia . Prin imaginatie, in acest
manual, ma refer la abilitatea de a capta imagini mentale , prin care sa be
reamintim, cu ochii inchisi, o imagine clara a unui anumit ob iect.
Sunt de parere ca “imagini”, ca si cuvant, este o sursa de confuzie pentru multi
oameni. Ribot, in cartea sa, Psihologia Atentiei, ofera o definitie excelenta:
“Imaginea nu este o fotografie, ci o renastere a elementel or senzoriale si motorii
care au cladit perceptia. Pe masura ce intensitatea lor creste proportional, se
apropie tot mai mult de conditia originii”.
Acum, imaginatia este dependenta de memorie. Este o sinteza mentala de idei din
elemente amintite separat. Ne putem imagina – sau vizualiz a – un obiect doar atat
de bine pe cat ni-l amintim. De exemplu, daca trebuie sa i ncercam sa ne imaginam

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 41
o imagine clara a majusculei C, o putem face doar daca ne a mintim clar cum arata
o majuscula C. Efectul pe care il poate avea imaginatia per fecta asupra
imbunatatirii vederii a fost demonstrat in repetate rand uri.
Unul dintre cele mai dramatice cazuri, in care vederea a fost redata in 15 minute
prin folosirea imaginatiei, a fost relatat de Dr. Bates. Un medic l-a vizitat pentru a
obtine ajutor. Purtase ochelari timp de 40 de ani, si fara ei nu putea vedea un C
mare pe graficul Scellen de la 6 metri.
Dupa ce i-a aratat medicului cum sa-si relaxeze ochii, D r. Bates si-a pus pacientul
sa inchida ochii si sa-si imagineze – exact, sa creeze o imagine mentala – a literei,
pentru a vedea un C. Medicul a urmat indicatiile, si atunci cand a putut vedea o
imagine clara a literei, a putut sa o vada pe grafic disti nctiv si fara ochelari, fara
nicio recurenta a defectului sau. Motivul pentru remedierea rapida, de sigur, a fost
acela ca toate celulele s-au relaxat complet datorita a cestei memorii perfecte a
literei.
Unii oameni descopera ca au capacitatea sa vizualizeze rapi d si fara nicio
dificultate. Majoritatea nu o face. Tipul de tensiune de car e suferiti va afecteaza
capacitatea de a vizualiza. Dificultatea etse si mai pro nuntata in tulburarile de
acomodare, in special in cazul miopiei.
Gradul de atentie si de interes pe care il aveti reprezi nta masura memoriei pe care o
detineti, iar memoria va va influenta capacitatea de a ima gina sau vizualiza.
De aceea tehnicile stimuleaza dezvoltarea memoriei si i maginatiei pentru o vedere
mai buna. Dispozitivele simple, precum jocurile si imaginil e mentale, sunt adoptate
pentru a stimula memoria si imaginatia, drept urmare elimi nand tensiunea mentala
si producand o vedere mai buna.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 42
Varsta nu conteaza. Multi oameni spun “Sunt prea batran pent ru o recorectare a
ochilor. Am purtat ochelari toata viata. Acest sistem poate fi bun pentru oamenii
tineri, pentru mine nu mai exista ajutor.”
Vederea, totusi, este dependenta de memorie si imaginatie ma i mult decat de
organele fizice. De aceea, ochii nu vor fi niciodata prea batr ani pentru a fi
corectati. Atata timp cat mintea functioneaza, ochii imba traaniti pot fi invatati sa
vada bine. Ochii sunt meniti sa fie folositi, iar atunci c and sunt folositi adecvat, vor
dura o viata intreaga.
AMINTIREA UNUI PUNCT NEGRU
In capitolul Punctul principal al vederii am explicat ca z ona vizualizata efectiv la
un moment dat este extrem de mica, si asta din cauza dep lasarii rapide a ochilor
care produce iluzia vizualizarii unei zone vaste dintr-o data . Cu cat zona
vizualizata este mai mica, cu atat vederea este mai c lara, deoarece va concentrati
asupra razelor celei mai sensibile parti ale retinei.
Aceasta regula se aplica in mod egal partii mentale a veder ii. Cu cat zona
imaginata este mai mica, cu atat este mai ascutita con centrarea mentala, putand
vedea mai bine.
Permiteti-mi sa va dau un exemplu dramatic al acestui principiu. Cu cateva luni in
urma, un italian tanar a fost adus la mine. A fost orb tim p de 25 de ani. La varsta
de 12 ani a fost a fost impuns sub ochiul drept de cornul unui taur. I n loc sa
indeparteze ochiul dintr-o data, medicii au incercat sa-l s alveze, si ca rezultat s-a
dezvoltat oftalmia simpatica la celalalt ochi. Ochiul drept a fost indepartat, iar
baiatul a ramas orb cu ochiul stang. Nervul optic, totusi, era n evatamat, putand
retine lumina; desi nu putea vedea obiecte, era constient de lumina zilei si de
intuneric.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 43
Tanarul a fost dus in America pentru tratament, si a f ost prezentat la 3 dintre
oftalmologii de top, fiecare spunandu-I ca ochiul este distru s si ca nu exista
speranta pentru vederea sa. Era putina culoare in iris, iar pupila – punctul prin care
patrunde lumina spre retina – a cedat.
Acesta parea a fi un caz destul de lipsit de speranta. Am m ai spus ca nimeni nu
poate stii ce poate face un ochi, si am descis totodata natura metodei pe care eu as
folosi-o. desigur, nu erau prea multe de facut in cazul ochiului fizic, insa tanarul
avea o minte agera, si de aici am inceput sa lucrez.
Avea mari puteri de vizualizare , si pe masura de a invata t sa se relaxeze, l-am pus
sa lucreze cu imaginatia sa.. dar acum, m-am intrebat, pot reaprinde imaginatia
vizuala a cuiva care a fost orb atata timp?
Am aflat ca locuia in Turin, la poalele muntilor Alpi itali eni. In timpul oscilatiilor
lungi, l-am pus sa-si recladeasca imaginea Alpilor pe cat de clar posibil, astfel incat
ochiul sau sa se deplaseze din detaliu in detaliu.
Apoi am inceput sa lucrez la imaginatie. Tanarul mi-a s pus ca isi aminteste un glob
foarte mare pe turla bisericii sale. Putin cate putin, a fost capabil sa si-l imagineze
din ce in ce mai clar. Apoi i-am indicat sa incerce sa si-l imagineze ca pe un glob
mai mic, si mai mic, si mai mic.
Am lucrat timp de 8 zile, in timp ce zona acelui glob imagin ar s-a facut din ce in ce
mai mica, pana cand in cele din urma l-a vazut sub form a unul mic punct negru. In
momentul in care a realizat asta – momentul in care i maginea vizualizata in minte
era de marimea unui punct de focalizare centrala pe retina – pupila s-a deschis!
Am acoperit o perioada de 6 luni de recuperare. Exudarea in camer a anterioara
dintre cornee si iris, care a devenit dura timp de 25 de ani, a inceput sa se sparga
precum pudra si sa fie absorbita. Astazi, mobila din came ra, care a inceput sa apara

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 44
ca niste umbre, devine din ce in ce mai clara. Poate disti nge culorile. Ochiul ce
putea doar sa faca diferenta dintre zi si noapte acum poate v edea fumul de tigara!
Cata vedere va recastiga acest om, nimeni nu poate spune, desi continua cu
imbunatatiri remarcabile saptamana de saptamana.
A aminti perfect un punct – un nimic, nu-I asa? Dar ce inse amna asta? Inseamna sa
ne gandim profund la un singur lucru.
10. Dificultati de vedere la departare si de aproape
Pana acum, ar trebuie sa putem raspunde la intrebarea care probabil v-a rasarit in
minte pana acum.
“Sunt hipermetrop” poti spune, “si un al citittor al acestei carti este miop”. Totusi
altul poate suferi de astigmatism sau de prezbitie. Cu toti i avem dificultati diferite.
Cu totii trebuie sa facem aceleasi exercitii?”
Nevoile speciale pentru cazurile speciale vor fi discutat e mai tarziu, acum trebuie
sa retinem ca, in timp ce conditiile de mai sus reprezi nta tensiuni oculare diferite,
metoda de relaxare este aceeasi in toate cazurile.
Ce sunt aceste tensiuni oculare si cum ne afecteaza?
MIOPIA
Miopia este una dintre cele mai enervante afectiuni.
Se datoreaza dezechilibrului muscular. Globul ocular miop se alunges te prin
presiunea celor doi muschi oblici care se leaga de glob pe mijl ocul acestuia. Din
cauza stransorii acestor muschi, razele paralele ale lumi nii sunt focallizate intr-un
punct din fata retinei. Rezultatul este vederea incetosat a, distorsionata, atunci cand
incercam sa vizualizam un obiect la distanta. Miopia, c u alte cuvinte, implica

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 45
tensiunea aplicata pentru a vedea un punct indepartat, si depinde de dvs pentru a
indrepta vederea.
Cand ochii sunt corectati cu lentile, razele de lumina sunt focalizate pe retina intr-o
vedere normala. Dar – din moment ce forma globului ocular ram ane neschimbata –
cauza dificultatii nu este remediata. Din contra, glob ii oculari devin si mai alungiti
pe masura ce timpul trece, iar lentilele trebuiesc fac ute mai puternice pentru a
putea preintampina miopia ochiului.
Miopia apare de obicei la copiii scolari cu varste intre 8 si 15 ani. Motivul pare a fi
acela ca pe parcursul pubertatii sistemul nervos si fizi c al copilului trece prin
schimbari drastice, anxietatea si frica acompaniaza deseori competitia din sala de
clasa, ceea ce creeaza un nou set de tensiuni. Aceste tensiuni sunt potentiali factori
pentru dezvoltarea miopiei si a altor defecte de vedere., efortul de a vede cuvintele
pe tabla, frica de a fi incapabil sa rezolve problemele l a fel de repede precum
Marry sau Johny, frica de esec – toate aceste elemente da u nastere numitor tensiuni
mentale si fizice care rezulta in inabilitatea copilului de a vedea ceea ce se afla pe
tabla.
Rezultatul consta in straduirea copilului de a vedea, de a de zvolta o postura
cocosata pentru a putea citi din carte, decurgand astfel intr-un mers aplecat, cu
capul in jos, incercand sa vada trotuarul. Copilul dezvolta d ureri de cap si ticuri
nervoase. Putin cate putin incepe sa arate caracterist icile emotionale ale miopiei.
Se retrage din jocurile competitive si se inchide in sin ea sa. Se inchide in propria-i
celula.
Parintii duc prea des copilul la un oftalmolog care sa-i cor ecteze deficienta cu
ochelari. Este intotdeauna o privire nefericita chipul unui copi l in spatele
dioptriilor. Acestea il retrag automat din multe jocuri si exercitii de care corpul
poate ca are nevoie pentru a se dezvolta. Dar in afara de asta, vederea devine si mai

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 46
rea si ochelarii sunt mariti in permanenta pana cand, peste 10-15 ani, ochii
pacientului si-au pierdut mare parte din puterea de acom odare. Nervii si muschii
oculari, in functie de ochelari, si-au pierdut toata flexib ilitatea de miscare.
Poarta-ti mana agatata de o bretea timp de cateva saptamani si vei descoperi cat de
greu iti vor creste muschii sub presiunea inactivitatii. Int inde-te in pat,
recuperandu-te dupa o operatie sau o afectiune grava, iar pi cioarele vor trebui sa
invete din nou simplul proces al mersului. Ne putem astepta c a muschii oculari sa
aiba o putere mai mare, sau rezistenta mai mare, sau mai multa stamina?
Pentru ca fiecare parte a coprului reactioneaza asupra cel eilalte, este important – in
special in cazul miopiei – sa ne verificam postura. Proce sul prin care va cocosati
cand mergeti sau va aplecati capul cand cititi nu va va ajuta sa vedeti. De fapt,
impiedica viziunea din cauza muschilor tensionati ai cef ei, care taie circulatia
sangelui catre creier si ochi.
Un alt efect al posturii ghebosate la miopi este ca aces ta tinde sa creeze o atitudine
de inferioritate și esec. Desigur, acest lucru creeaza o senza Ńie de nepotrivire. Stati
drepti si uitati-va drept înainte. Acesta va ofer ă un nou accent. Puteti vedea mai
bine pentru ca aveti o circulatie corecta la nivelul ochilor , si odat ă cu aceasta ati
dobandit un sentiment de incredere. Situa Ńia nu este prea grea pentru tine- esti la
egalitate fizica cu ea.
Am vazut cu totii acel mic copil chircit pe o carte intr -o lumina slaba, cu ochii
aproape de pagina, umerii rotunjiti, barbia aproape pe piept. "Nu pot convinge
copilul sa iasa si sa se joace", exclama mama lui, jumata te in mandrie, jumatate in
presimtire. " este un astfel de șoarece de bibliotec ă."

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 47
Dar poate ca, a șa cum se intampla adesea, cartea este un refugiu dintr-un s entiment
de inferioritate, o lipsa de oameni, primul semn al dezvolt arii unei nevroze. Vor
remedia ochelarii situa Ńia?
Aceasta nu este o carte despre frumuse Ńe sau despre imbunatatirea aspectului dvs,
dar nimeni nu este complet imun la aspectul s ău fizic și, începând cu
con știentizarea aspectului, veti avea multe de-a face cu inc rederea cu care va
apropia Ńi de via Ńa și alte persoane; este la fel de adev ărat faptul ca postura
ghebosata întotdeauna creeaza o impresie morala proasta, pre cum si rezistenta
fizica, în timp ce o postura dreapta nu numai ca va va fac e sa va simtiti mai bine,
dar si organismul va functiona mai bine.
Deci, tineti corpul stimulat și ochii înainte. Dac ă ati intrat în obiceiul de a sta
ghebo șati, mu șchii lene și se vor opune în pozi Ńia vertical ă în picioare. Daca
incercati sa remediati asta totusi, veti descoperi cat de putina oboseala acumulati,
cat de mult v-ati revigorat si în ce masura ati reusit sa reduceti tensiunea si
oboseala ochilor.
Miopia poate fi corectata prin exerci Ńiu. Iata un cuvant despre aceast ă grupa de
exerci Ńii; dup ă cum se pare, exista o confuzie considerabila în privin Ńa lor. Tipul de
exerci Ńii angajate în metoda Bates este cu totul diferit de tipul celor utilizate de
catre medicii oftalmologi traditionali. Acestea din u rma se bazeaza pe utilizarea de
dispozitive mecanice, spirale electrice, stereoscoape și a șa mai departe, pe care
ochiul le urmeaza, oferind astfel exercitii artificiale pe ntru muschii convergenti,
care sunt voluntari.
Exercitiile, dupa cum ve Ńi vedea, se ocupa în întregime cu partea buna a
mu șchiului. Ochii miopi, chiar și dupa ce au depins de ochelari mai multi ani, pot
fi re-instrui Ńi pentru un grad de viziune remarcabil. In cazul în care st area este
grava, ajutorul unui instructor in competente vizuale va aj uta la viteza procesului,

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 48
dar îmbunatatirea pe termen lung va depinde de persisten Ńa dumneavoastr ă.
Ochiul cu deficien Ńe de vedere de aproape este un ochi stresat. În efortul s ău
constant de a vedea obiectul îndep ărtat clar, încearc ă s ă for Ńeze vederea, pentru a
vedea toate p ărŃile cu privire la obiect în acela și timp și cu o claritate egala.
Rezultatul este c ă ochiul nu se mai comuta u șor și natural de la un punct la altul,
asa cum face ochiul normal.
Cu alte cuvinte, ochiul miop si-a pierdut capacitatea de a fi xa central imaginea.
Scopul multora dintre exerci Ńii este de a restabili aceast ă capacitate.
Este convingerea mea ca miopia provine din supararile emo Ńionale din copil ărie.
Dezechilibrele musculare provin tot din perioada copilariei. M uschii mici deveni
stabili și nimeni nu observa daunele care au fost f ăcute, pân ă când copilul nu este
destul de matur pentru a merge la școal ă, caz în care profesorul descoper ă c ă acel
copil nu poate vedea la tabla.
HIPERMETROPIA
Hipermetropia este opusul miopiei. În aceast ă condi Ńie, razele de lumin ă sunt
aduse la un punct de concentrare din spatele retinei. De obicei apare vederea
înce Ńoșat ă, dureri de cap, oboseal ă și nervozitate, și întotdeauna dificultatea vederii
de aproape.
Așa-numita hipermetropie este, de fapt, nu imposibilitatea de a vedea la o distan Ńă
departata. Este pur și simplu imposibilitatea de a vedea lucrurile care sunt aproape.
Este evident c ă persoana cu probleme cu hipermetropie este pu Ńin probabil s ă
devin ă „Zavoratul”, care are întotdeauna nasul într-o carte. Cit itul pe o perioad ă de
timp cauzeaza ame Ńeal ă, opacifierea viziunii și, adesea, o inflama Ńie a pleoapelor.
Deci, aceast ă victim ă a ochiului-tulpina devine persoana in cauza.
PREZBITIE

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 49
Numele popular pentru prezbi Ńie este deficienta vizuala de mijloc și este cauzat ă
de mu șchii „f ără vlag ă”, care și-au pierdut competen Ńele de adaptare. Prezbi Ńia se
presupune ca ar fi unul dintre handicapurile inevitabile de c re ștere a vârstei și c ă
nimic nu se poate face in privinta asta.
Atat prezbi Ńia cat și hipermetropia au puncte de asem ănare, superior fiind c ă, în
ambele cazuri, exist ă o tensiune de vizualizare la punctul de aproape. Victima unei
prezbi Ńii poate demonstra, pentru el însu și, efectul de presiune asupra viziunii sale.
Dac ă descoperi Ńi c ă suferi Ńi de disconfort dup ă ce citi Ńi aceast ă carte ceva timp,
încerca Ńi s ă va tineti ochii acoperiti pentru câteva momente, și ve Ńi descoperi atunci
când v ă ridica Ńi cartea din nou, c ă puteti citi cu o viziune mai clar ă. Aceast ă
îmbun ătăŃire poate fi doar cu o durat ă de câteva minute, dar va fi o dovad ă a
acumularii de tensiune.
Prezbitia este incapacitatea de concentrare asupra obiec telor aproapiate. In timpul
normal al viziunii, lumina trece prin cornee, si apoi prin pupila, care este de fapt o
gaura in partea colorata a ochiului. Lumina trece apoi prin l entila unde este
concentrata intr-un punct de pe retina in partea din spate a ochiului. In acest
moment, imaginea este transformata in semnale electri ce care sunt trimise la creier.
Lentila este flexibila si isi poate schimba forma de conce ntrare a luminii pe retina.
Puterea concentrarii ochiului depinde de elasticitatea cri stalinului. Ca cat o
persoana inainteaza in varsta, elasticitatea lentilele lor scade, cauzand prezbitie. O
persoana prezbita vede clar obiectele de la departare. Cu toate acestea, imaginea
obiectelor din apropiere se concentreaza in spatele retin ei si face ca obiectele sa se
vada neclar.
Simptomele prezbitiei pot include ochi obositi, dureri de c ap si estomparea vederii
de aproape. De multe ori oamenii observa primele simptome ale prezbitiei cand

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 50
trebuie sa lectureze un material indepartandu-l de ei insi si, pentru a se putea
concentra mai clar. Prezbitia apare in mod normal, la oa menii cu varsta de peste 40
de ani.
Astigmatismul
În astigmatism, nu exist ă nici o concentrare exacta din cauza unei repartizari
inegale a mu șchilor, care determina ca globul ocular și corneea s ă fie asimetrice în
loc de o sfer ă perfecta.
Oricine poate capata o afectiune astigmatica temporara în mod voluntar, privind
fix si lung la un obiect care devine înce Ńoșat si ia forme ciudate.
Psihologic, astigmatismul este de obicei o stare emotion ala care poate duce la o
depreciere a s ănătăŃii sau la tulburari nervoase.
Persoana cu astigmatism nu numai c ă are dificult ăŃi în a vedea în mod distinct, dar
obiectele pe care le vede pot lua forme si marimi ciudate . Poate vedea obiectul la
care se uit ă într-o form ă mai multipla; poate vedea o parte din el, și nu si restul. E
o nedumerire, atunci, cum tinde frecvent s ă fie un individ oarecum confuz,
înregistrand în mod constant imagini distorsionate in minte, pe care se str ăduie ște
să le identifice și s ă le interpreteze.
Exercitiul cu alfabetul
În capitolele anterioare am descris tehnicile de relaxare atât fizice și mentale,
precum și stimularea deplasarilor naturale ale ochilor.
Odat ă ce relaxare a fost realizata, trebuie s ă începem s ă construim viziunea,
ajutând la restabilirea func Ńiei de adaptare, adic ă abilitatea de a ne concentra la
distante diferite de reconstrui focalizarea centrala.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 51
Urmatorul exercitiu s-a dovedit a fi cel mai eficient . Acesta întruchipeaz ă, într-o
procedur ă unic ă, cele mai multe dintre principiile de re-educare vizuala . Este util în
reconstruc Ńia viziunilor în ochii ce și-au pierdut cea mai mare parte din capacitatea
lor de a vedea din cauza dezechilibrului muscular, sau cata ractei. Este deosebit de
valoros în cazurile în care un ochi vede mai bine decât celalalt și viziunea în
ochiul mai slab trebuie s ă fie egalata cu cea a celui mai puternic.
Efectuarea zilnica a acestui exerci Ńiu de pe parcursul unei perioade consecutive de
timp- zile, s ăpt ămâni sau luni, în func Ńie de gravitatea defectelor ochiului
individual, va face multe pentru a induce o viziune mai cla r ă fie de aproape fie de
departe.
Înainte de a încerca s ă faci acest exercitiu, citi Ńi instruc Ńiunile din nou și din nou
pân ă când iti sunt absolut clare. Exist ă un motiv pentru fiecare etap ă în cadrul
procedurii și te vei insela pe tine insuti daca sari vreun pas sau nu -l aplici corect.
Asigura Ńi-vă c ă a Ńi în Ńeles exact ceea ce trebuie s ă faceti de-a lungul exercitiului.
Echipamentul pe care ve Ńi avea nevoie pentru exercitiu consta din:
1. Un plasture pentru ochi pe care il pute Ńi ob Ńine de la farmacie .1
2. Un set de litere alfabetare clare, negre si mari, f iecare montate sau imprimate pe
o plac ă separat ă de culoare alb ă. Aceasta poate fi achizi Ńionata de la orice orice
magazin cu raion de jocuri .2
3. Un fundal plan negru, care poate fi fie o tabla, sau un ecran din materialul negru,
cum ar fi hârtia, panza, sau cartonul lipit.
– Faceti exercitiul cu cate un ochi, p ăstrând celalalt ochi acoperit de plasture. Apoi
faceti cu ambii ochi. În cazul în care un ochi este mai s lab decât cel ălalt, va trebui
să exersati mai mult cu cel mai slab, în scopul de a egali za efortul.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 52
– În cazul miopiei, litere albe pe fond negru vor fi mult mai u șor de v ăzut la
început. Cartonul alb cu litere cauciucate poate fi usor de obtinut de la orice
magazin cu raion de jocuri. Dup ă pu Ńin ă practic ă, cu litere albe pe fond negru,
chiar și ochiul miop va fi capabil s ă foloseasc ă table negru-pe-alb.
4. Cateva pioneze.
5. Un scaun drept.
6. O lumin ă puternic ă atât pentru tabl ă cat si pentru dvs.
Înainte de a începe exercitiul faceti exerci Ńiile de relaxare: palmarea, oscilatie lunga
si oscilatie scurta.
Apoi, montati fundalul negru pe un ecran, u șă sau perete. Faceti rost de o lumin ă
puternic ă, fara sa va orbeasca, doar sa lumineze direct fundalul. Ori de câte ori este
posibil, folositi lumina soarelui în loc de lumina artificia l ă.
łintuiti trei sau patru carticele lexicale in centrul fo ndului negru prin intermediul
pionezelor, plasati-le la aproximativ trei centimetri un a fata de alta, și u șor sub
nivelul ochilor. Pentru simplificare, s ă spunem că lua Ńi A, B și C.
Asezati-va cat mai departe posibil. Trebuie sa fiti capab ili sa distingeti literele,
chiar daca nu le vedeti clar. Distanta va varia de la o pe rsoana la alta. Persoana cu
hipermetropie va incepe de departe, persoana cu miopie de aproap e. Esentialul este
sa va aflati la o distanta la care sa distingeti liter ele dar sa nu le vedeti clar.
Acum tineti in mana duplicate ale literelor pe care l e-ati aplicat pe fundal. Aplicati
un plastuse peste unul din ochi, pozitionati-va ferm dar confo rtabil si relaxant, si
incepeti exercitiul.
1. Luati prima carticica – sa spunem ca este litera A – si tineti-o sub nivelul
ochiului. Acum, in timp ce continuati sa priviti cartea – usor, fara sa va

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 53
“holbati”, si cu clipiri normale – miscati cartea spre inainte, pana la
lungimea bratului, aducand-o apoi inapoi aproape de fata – repetati de 10-12
ori. Asta trebuie facuta intr-o miscare rapida de acomodare a ochiului
neacoperit.
2. Acum tineti cartea nemiscata in mana, la o distanta confor tabila pentru citit,
si balansati capul usor in sus si in jos, in timp ce ochiul radiaza marginea
stanga a cartii, de jos in sus. Pe masura ce va balansat i capul in sus,
imaginati-va ca acea carte se misca in jos si viceversa . Repetati de 3 ori. Inca
sub miscarea oscilatorie, mergeti cu privirea de jos in su s pe marginea stanga
a cartii de pe fundal, si repetati de trei ori.
Pe masura ce ochiul calatoreste pe marginea stanga a carti i din mana, de jos in sus,
veti avea iluzia unei linii albe subtiri aparute pe margin ea cartii. Tineti intotdeauna
in minte aceasta linie imaginara.
Acu inchideti ochiul si treceti prin acelasi proces in timp ce vizualizati cu ochii
inchisi linia alba de pe marginea stanga a cartii, si misc area cartii in directia opusa
fata de cea a capului.
3. Deschideti ochii si balansati capul usor in stanga si in dre apta, in timp ce
ochiul calatoreste de 3 ori de-a lungul marginii superioare a carti i apropiate,
si apoi a celei departate; repetati apoi cu ochii inchisi. Schimbati-va apoi pe
marginea de jos a cartii, procedati identic, dupa care aceea si procedura o
aplicati cu miscarea de la dreapta la stanga. Nu uitati de linia dreapta de pe
marginile cartii.
4. In continuare, vizualizati cele 4 margini ale cartii: in s us spre partea stanga,
de-a lungul marginii superioare, in jos pe margineea dreapta si de- a lungul
bazei. Repetati de 3 ori, apoi procedati la fel cu cartea d e la distanta.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 54
Repetati acest proces cu ochii inchisi, avand mare grija sa retineti in
imaginatie linia alba si miscarea. Sunt 4 miscari distinct e ale capului, deci
trebuie sa vizualizati 4 miscari distincte ale cartii.
Este posibil ca, in timpul balansarii atunci cand capul se apleaca sper inainte si
inapoi sau spre stanga-dreapta, cartea de la distanta sa iaba momente de claritate
deplina, din prisma faptului c aochii sunt relaxati si nu mai sunt tensionati pentru a
vedea. Tototdata, la fel se poate intampla si cu literel e de pe celelalte carduri,
pentru care nu ai facut nicio incercare sa le vezi clar .
5. Pana acum ai privit marginile cardului, in mana si la dista nta. Acum vei privi
rapid si usor cartea din mana.
6. Acum inchide pleoapele si vizualizeaza cartea pe care o ti i in mana. Nu iti
forta pleoapele atunci cand le inchizi, lasa-le sa cada us or.
Misca-ti capul incet si usor in lateral intr-o balansa re de cativa cm, in timp ce
vizualizezi litera. In mod normal nu vei putea s ao vizual izezi clar decat daca ai
memoria clara. Deschide ochii si uita-te la ea din nou. Ac um, cu ochii inchisi,
picteaza litera cu o pensula imaginara fixata de nasul tau. Vopseaua este neagra,
sub forma de jeturi. Vezi fiecare jet in minte. Urmeaz a sfatul pensulei imaginare in
timp ce aceasta deseneaza litera de pe card.
Deseori imaginea de pe cardul alb din mana ta va aparea prima. Deschide ochii si
uita-te la litera o fractiune de secunda, clipeste incet, s i observa din nou
intunecimea. Daca litera nu apare din nou, este un semn de tensiune.
Uita cardul si litera si treci prin exercitiul relaxar ii gatului si capului. Dupa ce
intampini relaxarea, priveste litera din nou. Va aparea .

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 55
Inca miscandu-ti capul usor in lateral, intr-un balans de cativa cm, deschide ochii si
priveste scurt la tabla distanta, uitandu-te la spatiul alb de sub litera A. litera va
parea probabil mai neagra si mai bine definita decat atunci cand ai inceput
exercitiul. Viteza cu care se clarifica depinde de clari tatea cu care ai reusit sa
vizualizezi jetul negru cu ochii inchisi.
In acest moment multi oameni se descurajeaza si spun anost , “Imi pare rau dar
chiar nu am putut vedea acea litera in minte” Aici renunt” .
Si in acest moment trebuie sa decizi pentru tine cat de mult merita vederea ta
pentru tine. S-a estimat ca 75-90% din folosinta noastra provine din simtul vizual.
La urma urmelor, nimeni nu va cere nimic stresant sau ner ezonabil: o chestiune de
rabdare si disciplina mentala, un refuz de a renunta la prima dificultate intalnita; un
exercitiu fara dureri, odihnitor si infinit recompensator ca re iti rapeste putin din
timpul tau si care poate deveni o provocare si o delectare pla cuta.
Cand cineva se gandeste la sacrificiile oamenilor care s e supun unei diete
riguroase, la exercitiile obositoare si tensionate prin c are trebuie sa treaca pentru a
pierde din greutate – si toate astea fara a protesta, pare absurd sa cedeze la un dram
de rabdare si perseverenta, care sunt cerute de catre exe rcitiul lexical.
Au fost cazuri, asa cum am indicat, in care pupilele au o capacitatea atat de vivida
de vizualizare incat este capabila sa stapaneasca aceast a tehnica aproape imediat.
Doar acum catva timp a venit la mine un tanar. A purtat i ntotdeauna ochelari iar
acum vederea sa incepea sa cedeze rapid. Avea 20/200 de viziuni.
Rezultatul a fost o flacarire de vedere normala, pe care s i-a pastrat-o pentru tot
restul perioadei. A putut citi 20/20 de linii de pe grafic, fara dificultate. Urmatoarea
saptamana cand s-a intors a raportat ca si-a mentinut viziunil e timp de 4 zile. Avea
nevoie de doar o jumatate de ora pentru a vedea din nou normal.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 56
Cateodata poate dura 15-20 de minute de exercitiu inainte ca pupi la sa reuseasca sa
vizualizeze clar litera. Este posibil sa vezi o parte a literei – sa spunem linia stanga
a lui A. deschide ochii si priveste cealalta parte, improspat andu-ti memoria, si apoi
vizualizeaza din nou.
Imgina poate aparea fulgerator, si dureaza doar o fractiune de s ecunda. In scurt
timp o vei putea mentine de la 5 pana la 10 secunde. Cand apare instantaneu si o
poti mentine, vei avea o vedere normala.
Daca nu apare, nu esti complet relaxat sau te gandesti la alte lucruri, nu doar la
unul singur si bine. Va fi mult mai satisfacator sa faci ac est exercitiu singur. Daca
sunt alti oameni in jurul tau, depinde de tine daca iti vei detasa atentia sau vei
continua sa faci exercitiul constient doar de el.
Repeta acelasi exercitiu si cu celelalte doua carduri s i apoi, schimband plasturele
pe celalalt ochi, vei trece prin acelasi set de exerciti i cu ochiul descoperit.
Ochii trebuie sa ti se miste repede si usor de la cardul din mana ta la cardul de la
distanta, inainte si inapoi, inainte si inapoi, fara a face vreun efort de vizualizare.
Aminteste-ti sa clipesti frecvent. In timp ce vizualize zi, retine in minte intunecimea
literei si mai devreme sau mai tarziu litera neagra va aparea clara in spatele
pleoapelor tale inchise.
Cand se va intampla asta, deschide ochii si, balansand capul usor de pe o parte pe
alta, priveste scurt la litera de la distanta, care va deveni mai clara si mai neagra.
Cat de mult trebuie sa practici acest exercitiu? Oricand ai timp. Un elev de liceu
care si-a dedicat 3 ore din timpul sau zilnic, a devenit e nervat de faptul ca era incet
in vizualizarea sa, si a decis sa acorde exercitiului 4 ore pe zi! Asta se intampla in
timpul vacantei de vara, iar el era dornic sa-si invinga miop ia inainte sa se intoarca

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 57
la scoala, pentru a nu ai fi fortat sa poarte iar ochelari . Viziunea sa s-a imbunatatit
de la 20/2000 la 20/20.
Daca poti acorda o ora pe zi exercitiului – este bine! Daca ai doar o jumatate de
ora, atunci ar trebui sa ajunga. Daca, dupa efectuarea exe rcitiilor de relaxare, simti
ca poti petrece doar 15 minute exersand literele, atunci asa s a faci – dar 15 minute
in fiecare zi. In mod normal, cu cat vei acorda mai mult timp, cu atat vederea ti se
va imbunatati mai repede.
Exercitiul, pe care l-am evidentiat, combina principiile acomodarii rapide,
antrenamentului pentru focalizare centrala, imaginatia, me moria si controlul
mental, impreuna cu miscari oculare si oscilatii. Exersar ea constanta iti va da
posibilitatea sa te indepartezi de tabla pe masura de viziun ea se imbunatateste.
Dupa ce ai descoperit asta, ca rezultat al exercitiului, poti citi semne si indicatii,
precum si pagini printate, cu o mare claritate si viteza, si fara sa recurgi la ajutoare
mecanice.
Dupa ce vei lucra exercitiul literelor ceva timp, agat a-ti un grafic de test in locul
tablei cu litere.
Multi oameni se simt mai bine cand lucreaza cu linii de l itere, de marime
scazatoare, decat cu o litera pe rand. Acest grafic este s i stimulant pentru ca
furnizeaza o modalitate buna si usoara de a-ti testa vederea zilnic. Este
surprinzator, de exemplu, daca te testezi cu graficul, inainte de a incepe orice
exercitiu, pentru a descoperi dupa efectuarea exercitiilor si lucrul cu literele ca vei
fi capabil sa citesti fara efort cateva linii de sub cea la care te-ai oprit initial inainte
de efectuarea exercitiilor. Sa ne reamintim acum, ca n oi incercam sa reconstruim
focalizarea centrala prin fixarea atentiei pe cea ai mi ca zona posibil. Aminteste-ti
ca zona cea mai bine vazuta pe punctul central al retinei nu ete mai mare de 1/16
dintr-un inch in diametru.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 58
Daca ai purtat ochelari un timp, nervii centrali sunt devita lizati. Exercitiile i-au
stimulat si relaxat. Acum vei incepe sa-i inveti, usor s i cate putin, sa-si recastige
concentrarea pierduta asupra unei zone foarte mici.
Sa incepem cu graficul. Din nou, lucreaza la inceput c u un singur ochi, apoi cu
celalalt, mentinand acoperit in permanenta unul din ochi. Ince pe cu literele mari si
citeste cate linii poti, in limita claritatii si defin itiei. Mentine vederea la baza
literelor.
Sa presupunem ca ultima linie pe care o poti vedea fara incet osare, tensiune sau
distorsionare, este a 5-a linie. Priveste ultima litera din acea linie, inchide ochii si
urmareste litera cu o pensula imaginara. Deseneaza parte ba zala a literei intr-o
cerneala neagra, astfel incat sa fie cea mai neagra pa rte a literei. Acum uita-te
foarte scurt la partea bazala a literei din grafic. Ar trebui sa arate mai neagra decat
restul literei. Inchide ochii si deseneaz-o din nou, vizuali zand-o cat mai clar
posibil.
Daca imaginea ta mentala a acelei liniii negre de la ba za literei este destul de
ascutita, vei descoperi atunci cand vei deschide ochii, ca ac eeasi linie va parea mai
neagra decat cealalta parte a literei, indicand faptul ca a i reusit sa focalizezi central.
Poate sa dureze ceva timp dar tine-te de exercitiu.
Priveste rapid la grafic si la partea de jos a literei de sub cea pe care tocmai ai
desenat-o. Vei vedea partea de jos mai neagra decat restul l iterei, si toata litera va
fi clara. Nu te holbezi la literele din a 6-a linie. Nu te fortezi sa le vezi . pur si
simplu iti relaxezi ochii astfel incat viziunile s apatrun da in ei la fel de natural
precum aerul in plamani. Aminteste-ti ca vederea este cont rolata de nivelul de
exercitiul al ochilor, nu prin fortare.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 59
Strabismul sau ochii incrucisati
STRABISMUL
Strabismul, sau ochii incrucisati, este cauzat de o intin dere inegala a muschilor
oculari ai globului ocular, caz in care ochii nu sunt indreptati inainte spre acelasi
punct in acelasi timp. Lipsa de fuziune cauzeaza multe afec tiuni fizice stresante,
precum insomnia, oboseala intensa, chiar si ameteala si tulbu rarile gastrice. Este de
obicei acompaniat de o senzatie intensa de adormire, atunci c and persoana in cauza
incearca sa citeasca.
La adulti strabismul poate aparea in urma afectarii globil or oculari sau a vaselor de
sange de la nivelul acestora. Cauzele de strabism si de pier dere a vederii la adult
sunt diverse: tumorile craniene sau oculare, boala Graves (boala autoimuna a
glandei tiroide care determina hipertiroidie), accidentele v asculare cerebrale si
diverse afectiuni musculare sau nervoase.

In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati, este f oarte greu de apreciat
daca acesta are strabism sau nu. De obicei simpomele sunt tranzitorii, pot fi
prezente sau absente, dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau
bolnav. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelas i timp, pentru vederea
unui obiect, pana la varsta de 4 luni, este necesara efectu area unui consult
oftalmologic de catre medicul specialist.

Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usur inta doar prin simpla
obervare a pozitiei globilor oculari.
Cele mai frecvente semne vizibile sunt :
– globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acela si timp
– globii oculari nu se misca coordonat (directia care afect eaza cel mai mult

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 60
miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la pe rsoana respectiva)
– privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stra lucitoare
– inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un ob iect
– impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in ca le (strabismul limiteaza
aprecierea distantei fata de diferite obiecte).

Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome:
– vedere incetosata
– oboseala ochilor
– sensibilitate la lumina puternica
– vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabi smului).
In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati, este f oarte greu de apreciat
daca acesta are strabism sau nu. De obicei simpomele sunt tranzitorii, pot fi
prezente sau absente, dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau
bolnav.
Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intr e 7 si 10 ani, de obicei se
insoteste de vedere dubla. In cazul in care vederea dubla persista, este necesara
efectuarea unui consult oftalmologic. De asemenea, medic ul trebuie sa excluda o
alta afectiune mai severa care poate determina strabism ul.
Metoda de educare vizuala este realizata pentru a reconst rui nervii in centrul
viziunii si pentru a relaxa tensiunea musculara, astfel inc at ochii sa revina natural
in pozitia lor normala.
Aceasta inabilitate de a contopi doua imagini intr-una singura rezulta deseori intr-o
imagine dubla a oamenilor, si orice obiect vazut va avea un apsect dublu, confuz.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 61
Obiectivul nostru este sa punem capat acestei situatii ene rvante, invatandu-ne ochii
si mintea sa se coordoneze prin exercitii fizice si mental e.
In corectarea ochilor incrucisati ai unui copil, acoperiti ochi ul bun astfel incat
copilul sa fie stimulat sa-l foloseasca pe cel care este stramb, stimulandu-i astfel
activitatea functionala. La inceput acest fapt poate su para copilul, iar plasturele
trebuie inlaturat dupa cateva minute (daca este mic) si du pa o ora daca este mai
mare. In timp, plasturele poate fi aplicat toata ziua.
O fata de 14 ani cu un ochi incrucisat a venit la mine impre una cu mama sa. La a
4-a lectie ochiul era drept si vederea normala. Este intere sant dar nu surprinzator
de observat ca, pe masura ce defectul ochiului a fost remediat , notele fetei de la
scoala s-au imbunatatit si a trecut in fruntea clasei.
In munca noastra pentru corectarea ochilor incrucisati vom in cepe cu exercitii de
relaxare: expunerea la soare, palmarea, oscilatiile lungi si oscilatiile scurte.
Acum, cu doua ace lungi chinezesti si doua creioane ca eci pament, vom efectua
exercitiile cu X si V.
EXERCITIILE X SI V
Tineti un ac lung de crosetat cu degetul mare si aratatorul mainii stangi. Acesta
trebuie tinut la nivelul ochilor, orientat in fata nasului si in unghiuri drepte fata de
linia ochilor. Intersectati acul vertical cu un creion.
Miscati usor creionul inainte si inapoi, concentrand ochiul pe punctul de
intersectie. Ar trebui sa obtineti iluzia formarii unui X c u punctul de intersectie
unde acul intalneste creionul.
Miscati creionul catre varful acului si veti obtine iluzia unui V cu varful la capatul
indepartat si partile laterale deschizandu-se in fata dvs.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 62
Aaceste exercitii sunt excelente in corectarea obiceiur ilor de contopire. Daca
strabismul este unul pronuntat, va fi mai dificil la incep ut sa prindeti iluzia unui X
si a unui V. Nu intreceti limita cu exercitiul, caci va veti stresa ochii. La inceput,
muschii poate da o senzatie de tragere. Opriti exercitiul si alternati o perioada de
expunere la lumina, palmare sau balansare. Clipiti des pe ntru a evita tensiunea si
privirea fixa.
Duoa ce veti practica exercitiile cateva zile, veti i ncepe sa obtineti imaginile
potrivite. Pe masura ce muschii isi revin la normal, vet i experimenta o usurare
semnificativa a ochilor. Daca exersati dimineata, veti risipi tensiunea muschilor
oculari si veti induce o fuziune mai buna pe parcursul zilei.
EXERCITII OCULARE PENTRU MUSCHI INERTI
Tineti acelasi ac si acelasi creion in unghiuri drepte. Plimbati privirea de-a lungul
acului in orizontala pana la punctul de intersectie, apoi in sus pe creionul vertical si
inapoi la punctul de inceput. Alunecati gradual creionul ve rtical, mai aproape, de
fiecare data lasand ochiul sa parcurga distanta din punctul de start al intersectarii in
capatul creionului vertical si inapoi. Miscati creionul ina inte si inapoi de 7 sau de 8
ori.
Acest simplu exercitiu este unul dintre cele mai bune pen tru flexibilizarea
muschilor oculari si pentru stimularea viziunii unice.
PRIVITUL „PRINTRE PORTI”
Tineti acul la aproximativ trei centimetri distanta de nas și fata. łine Ńi celalalt ac la
o lungime de bra Ń. Acum, concentati-va viziunea asupra acului indepartat in timp
ce il mutati treptat mai aproape. Acesta ar trebui sa apar a ca și cum ar fi venind
spre dvs prin doua porti, care sunt betele impartite in doua bastoane, dar asigura Ńi-
va ca tineti ochii pe acul departat.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 63
Acum, concentrati-va pe acul de aproape. Ar trebui s ă vede Ńi dou ă be Ńe în
dep ărtare.
Exersati observand obiectele din camer ă, prin por Ńi. Concentrându-va pe marginea
ușii, lampa de podea, lumanari sau o parte a bibliotecii, ar tr ebui s ă vede Ńi fiecare
obiect încadrat de por Ńi perpendiculare. Când se poate face acest lucru, pute Ńi fi
sigur c ă ambii ochi lucreaz ă la unison și obiectul pe care il vor vedea va fi o
singura imagine, nu dou ă.
Basseball, badminton, ping pong, tenis și alte jocuri care Ńin ochii pe obiecte în
mi șcare sunt exerci Ńii deosebit de utile pentru persoanele care sufer ă de dificult ăŃi
de fuziune.
Obiceiurile de contopire corespunz ătoare ajuta, de asemenea, memoria și
imagina Ńia. Inchide ochii frecvent în timp ce faci exerci Ńiile de fuziune și
aminteste-ti cum arata acele atunci când faci X sau un V si modul în care arat ă
acul atunci când vine înainte prin porti.
Cu alte cuvinte, lasa memoria și imagina Ńia sa fie libere pentru a-ti oferi imagini
vii, de calitate mental ă perfect contopita a obiectelor externe.
Recent, o femeie tân ără care a venit la mine suferea de vedere dubl ă din cauza
lipsei de fuziune. Purta prisme in ochelari pentru a vedea imaginile impreunate, iar
tensiunea exercitata asupra ochilor facuse o epava nervoasa din ea. A ajuns in
punctul in care nu mai putea indura tensiunea nervoasa si of talmologistul sau a
trimis-o la un spital oftalmologic pentru a face exerci tii oculare (ortoptice, asa cum
am mentionat).
Atunci cand ingrijitorii de la spital au examinat-o, i-au s pus ca nimic nu ar ajuta-o,
decat operatia. Dupa ce a luat lectii despre reeducarea viz uala, a trecut peste
vederea dubla, a renunta la ochelari si a intampinat imbun atatiri valoroase in

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 64
sanatatea generala. Astazi este seful departamentului al agentiei de publicitate
unde obisnuieste sa-si foloseasca vederea constant.
In timp ce strabismul, sau ochii incrucisati, este un c az extrem al unui ochi care
fuge catre celalalt, aproape orcine cu defecte de vedere are un ochi mai puternic
decat celalalt
Daca treci prin viata lasand ochiul bun sa fac a muca aman durora , vei purta riscul
unei eventuale cedari ochiului bun. Ochiul slab devine mai ine rt din cauza
subpresiuni constante aviziunii.doar prin recunoasterea ochiului c are functioneaza
bine si educarea ochiului activ sa functioneze natural, poti avea o vedere normala
si vei elimina tensiunea sistemului nervos.
Oamenii sunt deseori inconstienti de faptul ca un ochi este mai bun decat celalalt
.Acopreriti un ochi apoi pe celalalt in timp ce priviti obiec te , astfel putand
determina daca un ochi este sau nu mai bun decat celalalt . D aca este asa trebuie
sa incepeti sa invatati ochiul slab sa-si faca partea din t reaba.Atata timp cat exista
vedere in ochiul slab, il puteti intari si ii puteti inb unatatii vederea prin mijloace
naturale. Vor fi necesare perseverente si timp, dar la fel ca-n toate celalte
handicapuri fizice, diplopia sau vederea dubla poate fi invinsa in marea majoritatea
cazurilor.
Iata cateva proceduri zilnice care va vor ajuta sa inta riti vederea ochiului slab .
1. Faceti-va treburile zilnice cu ochiul bun acoperit pentru al forta pe cel slab
sa lucreze .
2. Exersati mai mult cu ochiul defect exercitiul cu carduril e si literele . Asta nu
inseamna ca vei incerca sa fortezi ochiul sa vada.Dar pers ista pana cand ochi
sunt suficint relaxati pentru a vedea literele clar .

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 65
3. Exersati scrisul cu ochiul bun acoperit. Nu va fortati sa vedeti ce scrieti.
Urmati pixul sau creionul plimbandu-se pe hartie.
Asigura-te ca hartia se afla direct in fata ta. Daca ochiul drept este mai puternic, vei
avea o tendinta sa dai foaia mai spre dreapta. Daca ochiul st ang este cel slab,
instinctual foaia va merge spre stanga. Verifica-ti obic eiurile pentru a te asigura ca
hartia este plasata in asa fel incat ambii ochi se pot c oncentra pe ea in acelasi timp.
4. Citeste cu ochiul puternic acoperit
5. Cand mergi pe strada sau conduci, verifica-ti obiceiur ile de vizualizare.
Asigura-te ca ambii ochi lucreaza in armonie. Atunci cand un singur ochi a facut
mare parte din treaba o mare parte din viata (o stare fre cventa la 50% din cazurile
cu persoane care au defecte de vedere), vei fi obosit si s tresat la inceput. Ochii vor
vrea sa se stabileasca dupa vechiul model. Ochiul cel slab va fi pus in actiune.
Ochiul domeinant va deveni inactiv si va vrea sa continue sa conduca vederea.
6. Acoperiti ochiul puternic o parte din timp atunci cand va uita ti la o imagine in
miscare.
Afectiuni oculare serioase
CATARACTA
Cataracta nu este, asa cum unii oameni par sa creada, o cres tere de materie in ochi.
Este o stare in care lentilele cristalinului devin opace si lumina nu mai poate trece
de ele pentru a ajunge la retina.\lentilele cristalinului sunt facute din straturi
concentrice. Intre ele se afla mici canale limfatice prin care trece o secretie catre
substanta lentilelor. Cand secretia nu mai poate fluctu a zona, din cauza unei
presiuni cauzate de tensiune, lentilele devin mai sucate si , in timp, opace.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 66
Metoda ortodoxa de tratare a cataractei este pri operatie. M etoda de educare
vizuala este cea descrisa in paginile anterioare ale cart ii: iluminarea, palmarea,
oscilatiile lunig si scurte, si exercitiul cu literele. In cazul oamenilor care sufera de
cataracta, ar trebuie sa se acorde o perioada de 10 minute pentru acoperirea ochilor
in palma.
GLAUCOMUL
Una dintre cele mai groaznice boli este glaucomul, in ca re presiunea ochilor
cauzeaza intarirea globului ocular, interferand cu adaptarea vizuala si circulatia
normala a sangelui, creste marimea lentilelor si degene rarea. Daca nu se face nimic
in privinta asta, rezulta orbire permanenta.
O vedeta faimoasa a fost instiintata de 3 medici din Calif ornia si New York ca are
glaucom, pentru care nu exista un alt tratament decat opera tia. Daca nu si-ar fi
operat ochii imediat, ar fi orbit.
Pentru ca a refuzat operatia, a venit la mine si a incep ut sa se devoteze constient
exercitiilor deja descise. In doua luni a obtinut rezultate r emarcabile si a putut citi
fara ochelari.
RETINA DETASATA
Intr-o zi m-a vizitat o femeie ce purta un disc negru cu un min punct obscur in
centrul ochiului. Asta indica faptul ca avea retina detasat a.
mi-a spus poveste aei. A fost operata pentru retina detasat a, si dupa operatie a
petrecut o luna in spital. Rezultatul a fost o retina inca desprinsa si orbirea ochiului
afectat. Medicii i-au spus ca nu se poate face altceva decat o alta operatie.
Din cauza esecului primei operatii, a simtit ca nu mai poa te trece din nou prin asta,
astfel hotarandu-se sa ma viziteze pentru o metoda mai put in ortodoxa.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 67
In scurt timp retina ei s-a restabilit, dupa care a m ers la medicul care i-a confirmat
rezultatul si campul vizual de 100%.
Diferenta metodei de aici accentueaza importanta partii mentale a vederii.
PIGMENTAREA RETINEI
O alta afectiun serioasa este pigmentarea retinei, o boala pentru care medicii spun
ca nu exista leac. In aceasta afectiune, aportul de sange e ste taiat la nivelul
coroidei, ceea ce afecteaza retina. Retina este un fil m delicat care contine milioane
de receptori nervosi. Circulatia libera a sangelui prin ca p si ochi este esentiala
pentru sanatatea ochiului.
O pianista belgian ce suferea de pigmentoza retinei a venit la mine. Consultatase
specialisti atat din Europa cat si din New York, si toti i -au spus ca nu se poate face
nimic. Putea vedea doar umbrele mobilei din casa. Profesi a sa era pierduta. A
trebuit sa abandoneze painul pentru ca nu mai vedea tastele.
Pe parcursul timpului a invatat principiile relaxarii atat de bine incat sanatatea sa
fizica, care era alterata in trecut, a fost imbunatat ita imediat. Amintiti-va ca aceasta
femeie era aproape oarba. Intr-o dupamiaza a reusit sa se r elaxeze atat de complet
incat a avut o secunda de veder clara cand s-a uitat la mine .
Speranta care a venit cu secunda aceea – constienta fiind ca vederea ei chiar exista
– a servit ca sprijin intr-un mod in care niciun fel de presua siune nu ar fi facut-o.
Din acel moment vederea ei a inceput sa se imbunatateas ca.
Astazi merge la filme, teatre, concerte, etc. Nu cu mult timp in urma a stat in al 14-
lea rand a Carnagie Hall si a urmarit mainile pianistul ui.
Si cu cateva seri in urma am avut placuta satisfactie sa o ascult interpretand la pian
din Chopin, Schumann si altii. Desi nu ai cantase de cati va ani, memoria sa

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 68
remarcabila, care era raspunzatoare de recastigarea vede rii, a facut posibil sa-si
aminteasca fiecare nota.
O tanara femeie a fost adusa la mine cu cateva luni in urma de catre sotul ei.
Potrivit diagnosticului unui oftalmolog din New York, aceasta avea neuro-retinita.
Cu 10 ani in urma, a spus ea, s-a angajat pentru o slujba unde a trecut examenel
medicale, cu tot cu testul oftalmologic, cel cu culorile zburatoare. Vederea sa era
perfecta. In cateva luni, din cauza incordarii nervilor datorata noii ei ocupatii, si-a
pierdut mare parte din vederea ochiului stang.
Aici a inceput o cautare disperata de tratament. Un spec ialist a vrut sa o opereze.
Al doilea a dat diagnosticul mentionat anterior. Al doilea i-a oferit inhectii pentru
tuberculoza. Niciun rezultat.
Peste 8 ani a devenit si ochiul drept afectat si si-a pierd ut vederea pana in punctul
in care nu ai vedea aproape deloc ziua desi totusi noaptea putea vedea. (Centrul
retinei functioneaza doar la lumina, in timp ce noaptea p rocesul vazului este
indeplinit de nervii periferici). Totul era gri in jur, isi pierduse culorile. A inceput
iar sa viziteze specialisti. Medicul ei de familie i-a aplicat o examinare completa si
nu a gasit nimic in neregula. Un oftalmolog i-a diagnostic at ochiul drept ca un caz
de neurita retro-bulbara, si a spus ca este ceva eredit ar, desi nu avea niciun istoric
in familie cu astfel de afectiuni.
In cazuri in care difcultatea sta in baza retinei, ner vului optic, si asa mai departe, si
nu se pune problema de adaptare, nu pare a fi vreo problema cu vi zualizarea, de ce
oamenii cu adaotare defectuoasa gasesc mai dificila vizual izarea nu pot spune, insa
am vazut acest fenomen in mod repetat in multe cazuri, m ai frecvente la miopi
decat la altii.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 69
Pacientul, totusi, a inceput repede sa faca progrese. Tr eaba noastra era sa eliberam
tensiunea care cauza necazul si sa eliberam circulatia sangelui catre ochi si coroida,
care alimenteaza retina.
Nu cu mult timp in urma, pe cand lucra la ochiul slab, int r-o zi intunecoasa,
innnorata, am inceput exercitiul cu literele dupa ce am ter minat cu exercitiile de
relaxare. Conditiile nu erau tocmai ideale, avand in vede re faptul ca acest exercitiu
se face intr-o lumina puternica.
La inceput, nu putea identifica litera de la distanta, c are era un E pe o tabla.
„Nu incerca s ao vezi” i-am spus, „Inchide ochii si ince arca sa vizualizezi nu
intreaga litera, ci doar baza ei. Deseneaz-o in minte pana cand se albeste, pana
cand devine mai alba decat celelalte”
In cateva momente si-a deschis ochii si a emanat o exclam atie triumfatoare. A
vazut totul intr-o secunda. A disparut si a inceput din nou s a vizualizeze cu ochii
inchisi. In cele din urma a obtinut o imagine mentala clar a a literei E, apoi si-a
deschis ochii si a privit in jur.
„Ce s-a intampla?” a intrebat ea. „Totul este atat de s tralucit. A rasarit soarele?”
Si asta s-a intamplat cu ochiul cu care practic nu a vazu t nimic timp de 9 ani. Ideea,
desigur, este ca prin indreptarea atentiei totale catre un lucru si-a stabilit controlul
mental si consecutiv relaxarea completa.
Cum sa citim
Pentru a invata sa citim fara ochelari prespune sa inlocuim obiceiurile bune cu cele
proaste. Practic oricine, pe masura ce imbatraneste, ci teste mai greu daca nu-si
mentine flexibilitatea in muschii oculari.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 70
Exista o mai mare recompensa in practicarea noilor tehnic i deoarece acestea v ă vor
permite, pe termen lung, sa cititi, f ără tensiune, dureri de cap, oboseal ă, sau
ambiguitatea și lacrimarea ochilor, care sunt atât de enervante.
Daca esti racit, ochii iti sunt inflamati si obositi. Ori care ar fi boala ta, ochii o
reflecta. Acorda-le aceeasi atentie ca si restului cor pului.
Aceasta recomandare se aplica in mod egal si cititului zi lnic. Chiar si cand ai o
sanatate buna, e o prostie sa citesti cand ochii iti sunt obosit i. Prima regula pentrru
a citi fara ochelari este sa ne odihnim ochii obositi inaint e de a citi. Daca ochii sunt
complet relaxati, vei vedea mai bine si vei citi mai mult fara efort sau oboseala.
Urmareste-ti postura. Modul in care stai si cum iti este pozitionat capul are mult
de-aface cu modul in care vezi. Cand te cocosezi itr-un sc aun cu coloana in afara
aliniamentului ei, cu muschii cefei trasi si incordati, c u barbia i piept, aplecat fiind
pe o carte din poala, induci o tensine grava asupra ochilor, distorsionandu-le
concentrarea.
Pentru ochiul ormal, cartea trebuie tinuta la 12-14 inchi departa re, cu pagina
aplecata spre inainte si usor sub nivelul ochilor.
LUMINAREA
Luati in considerare lumina. In timp ce lumina potrivta, specifica de orice fel este
disponibla astazi pentru toata lumea, o multime de oameni pri vesc lumina ca pe o
valoare decorativa, mai degraba decat ca pe o valoare pentru oc hii lor. Nu exista
niciun motiv pentru care lumina nu ar trebui sa fie decorat iva si folositoare, dar nu
are sens sa o selectati daca motivul principal provine din dec orarea casei.
Companiile de produse de iluminat ofera frecvent servicii de analizare a unei
pozitionari propice luminii in casa, si sunt multi pamfleti care asigura aceleasi

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 71
servicii. O lumina buna este esentiala pentru sanatatea oc hiului, iar lumina proasta
cu siguranta ca afecteaza ochii asa cum aerul daunator afect eaza plamanii.
In selectarea liminii care sa va satisfaca trebuie sa tineti cont de 3 idei:
1. Trebuie sa fie indeajunsa lumina
2. Nu trebuie sa existe lumina puternica, orbitoare
3. Trebuie sa fie o iluminare generala buna in camera. Asta pentru deoarece
camera trebuie sa fie la fel destralucitoare ca si pagin a pe care o citesti acum.
Deci nu folosi o lampa de citit si nu aprinde alte lumini
PROCEDURI PENTRU CITIT
1. Citeste printr-un slot
Un mod excelent de a recastiga focalizarea centrala es te prin concentrarea asupra
unei zone mici și pentru a preveni p ătrunderea rapid ă a paginilor pe care
întotdeauna cauzeaz ă tensiunea, trebuie sa aplicam un slot slot îngust într-o buca t ă
dreptunghiular ă de carton negru sau de hârtie, ceea ce face slotul pu Ńin mai mare
decât linia medie de imprimare, și chiar destul de larg, astfel încât linia și spa Ńiu alb
de mai jos sunt vizibile. Antreneaza-ti ochii s ă urmeze acest spa Ńiu alb, cu o
mi șcare usoara.
Acum, pune bucata de carton pe pagina imprimat ă, glisa Ńi-l de-a lungul liniei, sau
în jos de la linie la linie, pentru ca ochii sa fie obliga Ńi s ă vada într-o zon ă limitat ă
pe rand.
Desigur, acesta este un sistem mai inteligent decât incor darea de a citi sau a privi,
care cauzeaza mult mai multa tensiune musculara. Incordar ea nu creeaza o viziune
mai bune. Creeaza tensiune, vedere impartiala si cauzea za cearcanele.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 72
2 Opreste-te pentru odihna
Un alt rezultat al abordarii cititului este ca cititorul se infunda in carte si nu-si mai
ia ochii din ea. Ca oameni, ne-am pierdut arta relaxarii pe care trebuie sa invatam
sa o recastigam cu costul exerc itiilor speciale.
Acorda ochilor tai perioade regulate de odihna atunci cand citest i. Opreste-te la
capatul fiecarei pagini pentru a-ti acoperi ochii de cateva or i, pentru a respira
adanc, a te uita prin camera, schimbandu-ti punctul de concentr are de la aproape la
departe.
3 Vezi linia alba
Exista un punct esential care trebuie accentuat aici. C and aplicam importanta de a
nu incerca sa vizualizam o zona mare dintr-o data, nu insea mna ca ne concentram
atentia pe fiecare litera. Asemenea concentrare implic a fixatul privirii. Aminteste-
ti, nu incerci sa vezi, pur si simplu permiti vederilo r sa patrund ain ochi
Misca-ti usor privirea de-a lungul liniei, daca te uiti nemi scat la literele printate
ochii tai vor deveni obositi si vederea se va inrautati. In loc de asta, invata sa fi
constient de spatiul alb de sub linia cuvintelor.
Prin faptul ca observi spatiul alb, acesta pare sa devina mai negru si mai distinct in
contrast, de aceea cititul devine mai usor. Pe masura ce citesti, incearca urmatorul
experiment:
Cand ajungi la capatul paragrafului, inchide-ti ochii si imagineaz a-ti, pe cat de clar
poti, puritatea alba. Apoi deschide-ti ochii, si spatiile albe d intre linii vor parea mai
albe decat inainte.
4. Vizualizarea unui punct negru

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 73
Daca ti-ai pierdut vederea pentru citit si esti dependen t de ocelari pentru a putea
citi, iata un exercitiu care te va ajuta sa-ti recas tigi acest beneficiu. Dupa expunerea
la lumina, palmare si balansare, executa exercitiul cu li terele pentru fiecare ochi
separat, si apoi cu ambii ochi impreuna.
Cand vei obtine o buna imagine a literei cu ochii inchisi, pl aseaza un punct negru
la baza literei si deasupra ei, si imagineaza-ti cum se deplaseaza de la baza catre
varf cu ochii inchisi, apoi deschisi. Retine imaginea punctelor pe litera pe care ar
trebui sa o tii la o distanta de vreo 14-15 inchi de ochi.
Acum, cu ochii deschisi, vizualizeaza acel punct negru la d istante variate de ochi,
de la 6 inchi de la lungimea bratelor de exmeplu, astfel inca t s apoti vedea clar.
Este dificil ca uniii oameni sa isi imagineze un punct negru . Daca si tie ti se
intampla la fel, este un semn de tensiune.
Inchide-ti ochii si apasa la baza nasului cu primele doua dege te. Pe masura ce
apesi, aminteste-ti punctul negru pe care l-ai vazut cu oc hii deschisi. Daca
memoria ta functioneaza bine, punctul va aparea. Retine p unctul in memorie si pe
masura ce deschizi ochii, continuand sa presezi baza nasului, priveste catre un
perete gol. Punctul va aparea pe perete.
5. Proceduri de citit pentru ochi incrucisati (strabism)
Corectarea obiceiurilor de citit este in mod special impor tanta pentru o persoana
care sufera de strabsim. Invanad ochii sa functioneze in uni son ajuta la prevenirea
dezechilibrului muscular. Plaseaza un plasture pe ochiul bun si c iteste doua pagini
cu ochiu slab; apoi schimba pasurele pe ochiul slab si citeste o pagina cu ochiul
bun. Apoi indeparteaza plasturele si citeste o pagina cu ambi i ochi.

Manualul “Fara Ochelari” Pagina 74
Acesta este un proces greoi, insa strabismul este o problema grea. Daca vei urma
acest exercitiu consistent, vei face multe pentru imb unatatirea ochiului slabit si
antrenarea ambilor ochi pentru a actiona ca o echipa.

CopyRight FaraOchelari.Info & SC Beta Biz SRL

Drepturile de autor asupra acestei Carti apartin Beta Biz SRL si se afla sub
protectia legilor romane si internationale in materie. To ate drepturile
rezervate.

Aceasta Carte, in intreg sau in parte, nu poate fi reprodu sa, duplicata,
copiata, sau exploatata in orice fel in scop comercial fara acordul expres scris
al Beta Biz SRL.